CARTEA

PENTRU

DESCALECATUL DE'NTEIU
A

TEREI MOLDOVEi BSI NEMULUI MOLDOVENESCU,

DE

MIRON COSTIN,
CARELE At FOSTU

LOGOFEAT MARE IN MOLDOVA

LEATOPISETELE TOM. I.
www.dacoromanica.ro
 PREDOSLOVIA
Aded mai-nainte-euvintare, din desalecatul lei ei Moldovel de'ntaiii li al ne-
mului moldovenescd.

Ceitrd celitora acegiii card.

Inceputul terilorti acestora §i al nemului moldovenescti §i muntenescti
§1 in terile unguresci cu aceste nume romtini pane ast411, de unde sunt
veniti intru aceste par ti de pAmentu, *a, scrie mita vreme la cu ;And, all
statute cugetul nostru. Se incepti ostenela acesta dupe atatea vecurT, de
la descillecatul terilorti de 'ntaiti, de la Trajan imperatul Romului, cu
chteva sute de and preste mine trecute, se sperie gindul. A lasa ia-
rd,§I nescrisd, cu mare ocard, infundatil nemul acesta de o sera, de
scriitori, este inimeT durere. Biruit-ati gindul se me apucti de acestU
ostenela, se scotti lumcl la vedere feliul nemului, din ce isvoril §1
semintie sunt locuitoril terel nestre a MoldoveT §i a§a §i a Ord Mun-
tenescI, precum s'au scristi mai susti, §i a Ronlanilorti din terile ungu-
resci , di, tote unit nemii sunt, §i odatd, descalecati ? de unde sunt ye-
nitT stremo§iT lord pre aceste locuri ? subt ce nume all fostti Anthill la
descalecatulti lorti, §1 de Cana s'ati deosebitti §i all numele acesta de
acum Moldovenu §1 Muntenti? in ce parte de lume este Moldova, ho-
tarele el* pre unde all fostil anthill ? ce limbd, tine anthill §i pang, acuma ?
tine all locuitil mai inainte de noT pre aceste ph'inentd, si subt ce nu-
me scosil, la scirea tuturorti se fie.
vice-va cineva : prietine, thrdiu este ! Dupe sutele de anY, cum se volt
pute sci istoriile adeverate de atatea vecuri? RespundA eti : Lasat-ati pa-
terniculti DumnecleU iscusita oglinda mintel omenescl: scrisorea, dintru ca-
rea decd, va nevoi omul, cele trecute cu multe vreml le va putea sci
§i le va putea (Niel, §i nu numal lucrurile lumel, staturile §i inceputurile
teriloru, ce §i silagurg lumea, cerul, pamentul, cd, sunt zidite de cu-
ventul luY Dumnedeti celul puternict.
www.dacoromanica.ro
 4

CredU din scripturl, scimu, si din scripturd avemii i sfanta credintd a

no trd crestinesca, 11 mintuirea cu coboritul Fiiului lui Dumnedet, si in
truparea Cuventulm celt mat inainte de vecT, in firea omenesc,", ysi fard,
de pecatu. Scriptura ne deschide miptea de agiungemii cu credinta spre
Dumnedeii, Duhul-celt-sfintil §i nevedutil §i necuprinsii di neajunsii de
=tea §i de firea omenescd. Scriptura depArtate lucrurl de ochii nostri
ne face de le putemii vede cu cugetul nostru. Se nu pomenimii de ma-
rele Moise, carele dupre ataxia ani au scrisu Leatopisetul de la zidirea
lumeT, ca acesta au avutil pre singuril Dumnedeii dascalii §i invetitto-
riu, cu rostu catre rostu. °merit filosoful, in doue sute di cinci-deci de
ani, au scrisii dupe risipa Troadel, resboiele ce au fostil. Lul Filipu
Plutarclius in patru sute de anT all scrisii viata §i faptele vestituluT
Alecsandrului imperatii in lume, Machedon. Titus Livius au .scrisil cur-
sul a tad, impergia RomuluT, in septe sute de anT si mai bine, dupe
urditulu Romului §i cu ostenell au scosti lumel la vedere istoriile.
Indemnatu-m'au firea mai multi de sciinta acestei teri, de inceputul
de descalecatul ei celn antaiii, tote alte teri sciindii inceputurile sale.
Lauda osirdia lui Ureche Vornicul, carele all facutii din dragostea te-
rii Letopisetul seu ; insa de la Dragosii Vodd, din desalecatul al doi-
lea al term acestia a Moldovel, din Maramuresiii, scrie ; lard de descdle-
catul celd Antaiti cu Romani, adecd Romleni, calla all descAlecatii Trojan
imperatul Romuliu cu Romani, nemica nu pomenesce, numaT &tic' in-
semnezd, la unit loco, ca au mai fostii tera odatd, deschlecatd, i s'aii pus-
tiitu de Tatari ; on eh' nu all avutil Carp, on ca au fostil destul a
scrie de_ mai scurte vocuri. Destul de densul si atata, cum pote fie tine
se did: NumaT lui de aceste terg, I-ati fostA mild, se nu ramaie intru
intunerecul nesciinteT. Cd, celelalte ce mai sunt scrise, adaoseturd, de
unit Eustratie Logofetul §i de unit Simionii Dascdlul si de unit Misail
Cdlugerul, nu leatopisetie, ce sunt odd i basne, care si acele nu putine.
A doua Indemnare nu-au fostt, ca mi se pare, bine nu sciu, ca n'arnit
vedutu leatopisetul lui Fustratie Logofetul, dar cum amit intelesil din
cd,11-va boeri, si mai alesil din Nicolae Buhusiu, ce all fostil Logofetii
mare, pre acestu Simeon Dascalii, Eustratie Logofetul l'ati Matti cu
basnele lm, §i acelu mahlearil Misailu Calugerulii de la Simion Das-
calul au nascutu, acela flu, acesta-l-altil nepotii ; i multi" me mini de
uncle au aflatu el aceste basne ? Ca Ureche Vornicul scrie: ca patru-
deci §i cincI de am, de domniile cele de'ntaiti, nice o scrisore nu se afld,
de lucrurile lore, ce se vor fl lucratil, §i nici streinil incd, n'ail sciutu
www.dacoromanica.ro
 5

nemica de densii pang la Alecsandru Voda-celii-Mare §i Bund. Decii

s'ad inceputd istoriile lesesci a se scrie, mai alesd Bielsckie §i Martinal
Paqcovskie , pre cari 'I-ati urmatti re'posatul Ureche Vornicul. Dec,
n'ad fostii dell scrisore Antal(' in Ora, si nici streinii n'ad sciutu si
nimicd n'ad scrisd, de unde sunt dell aceste basne : ca sunt mosii
terei acestia din temnitele Romulul, dati intru ajutorul lui Laslati cra-
iul Ungurescd ; si Romanii erad atunci, la acea vreme, in Haramurasd,
in clilele acelul craid, a lui Laslad, iar cesti din ace, unde este acmu,
Moldova, iar cei dincolo unde este acmu tera Muntenesca, iar prin munti
pre Oltd, unde si acmu se numesce Iera Oltulul, si Romanii cei descale-
call de Trajan imperatul Romulul in Ardelu.
Eu, iubite cetitorule, nicaire n'amti Oath, fled la and istoricd, fled
Latinti, nevi Leah, neci Ungurd, si in via a mea, Dumnecleti scie cu
ce dragoste eram pururea la istorie, iata ca si pang la acesta vresta 1
iar de aceste basne ce au scristi ei, se dee sema ei si de acesta o-
cad. i neci este saga a scrie ocara" vecinica unui nemd, norodu ; a
scrisorea este vecinica ; si candd ocarimti intru vre-o cli pre cine-va, este
cu greii a rabda, (lora and, si in veci? Eli void da sema de ale mele
cate serif' !
Facutu-ti-amu isvodd antaiasi-data de marl si vest*" istorici, carora
traescti §i acmu scrisorile in lume, si vord till in veci. i asa amu ne-
voitd se nu'mi fie grija, de and cadea acesta carte on pre a cui 'lia-
na, si din streini carii cauta si cerca de amhuntul smintelele a istoriel
lord. El sunt pov6cuitorii mei; ei respundil si pizmasilord nemului acestord
teri si zavistnicilord, si antaid unul Enea Silvie si cu urmatorii la
Insa acesta istoricii nu asa gred neprietintt este dal numai acesta nu-
me Vlah de pe Flah hatmanul ca este, scrie, unde s'ati alunecatd si
s6racul Ureche Vorniculd. Credemd neputintei omenesci ! Iar este al-
tulti, de nemul sea Lehd, Ian Zamoskie, carele orbu navIlesce, ca nu
sunt Moldovenii neci Muntenii din Romleni; ci trecendti pe aice, pre
aceste locuri, Trajan imperatul Romulul, si lasandii slujitorl de paza,
ail apucatil o soma de Dad limba ronzlenesca. Vede-vel apol cuvinte-
lord lui respunsti si ocarit, nu de la mine, ci de la istoricii, care sunt
povetuitorii mei, la randul sell.
Puternicul Dumnecled, cinstite si iubite cetitorule, sa-ti dame cä, du-
pe aceste cumplite vreml a anilord nostri, cand-va si mai slobode ye-
cull, intru care, pre Mug alte trebl, se aibi vreme si cu cetitul car-
Word a face iscusita zabava; ca nu este alta si mai frumps, si mai de

www.dacoromanica.ro
 6

folosli in OM viata omului zfibavii, decat cetitul cartilorli; cficI cu cetitul car-
tilor §i a scripturei cum5scenit pre Ziditorul nostru Dumneclet ; cu cetitul
laudA II facemt, pentru tote a lui ctitra nol bunatIttY; cu cetitul, pentru gre-
§elele nostre milostivil '1 fficemt ; din scripture intelegemn minunate §i
veclnice faptele lul, a face fericit6 viata, §i nemuritore agonisesce nu-
me. Singurfi Mfintuitorul nostru Domnul §i Dumneqefi, Iisus Hris-
tog ne invat6 clicendA : «Ispititl scriptgrile.» Scriptura depfirtate lo-
curl de ochil no§tri ne invata, cu acele trecute vremi se pricepemfi cele
viitore.
Cetesce cu buna sanfitate, §1 primesce a 'Astra cu dragoste ostenelfi.
De tote fericirl §i darurl de la Dumneclet voitorfi,

MIRON COSTIN,
care am fosta logofeta mare in Moldova

www.dacoromanica.ro
 HISTORICII
carT ati wig, de descalecatul celii d'antaill a Ord nOstre a Moldovel li a
;ere Muntenesci.

BONFINIU Ungurul, istoricil, De Dacia.

DIONE istoricii, la 'Feta luf Trajang Imperatulii gtomului.
EUTROPIUS istorica, la Vie /a lui erindrian Imperatulg Romului.
CARIO CAVATIN, istorica.
TOPELTIN din Medial, istoricil Ungurescu.

HISTORICII LEgSCI
carT ati saris(' de lucrurile Moldovel, dupd al doilea descalecatul terel Mol-
dovel, de Dragosiii Von.

DLUGOSIU, istoricii le§escil.

CROMER, istoricil lelescit
STRICOVSKIE, istorict lerscti.
PIASINSKIE Episcopu de Perimisla.
MARTIN PASCOVSKI istoricii 16hti.
BIELSKI, istoricil lerscti.
Pre aceld doT ad urmatii repaosatul Ureche Vornicul.

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
De nemul Moldovenilor, din ce lora ail eqitii stremoqii lor.

Tote lucrurile, decd se incept' a se spune din inceputul sett, mal lesne se
intelega ; §i nemul Moldoveniloru, fiind dintr'o tea care se chiama Italia,
de Italia §i de imperatia ROmului, a caria imperatie scamnul ora§ul Romul
in dricul Italiei este, a pomenire antaiti ne trage randul.
Tera Itallei de aice de la Doi dreptu spre apusul soreluI este, nu asa de-
pb.rtata de Ora nostra; ca de la Belgrada,carele II scima mai top di este pe
Dunarea, uncle cade apa Saver in Dunarea, negutitoresce mergendil, cale de trei-
cleci clile este pan& la Venetia; si Venetia este pre pamentul Italiei, care
in statul sell este intre marl, ca §i Grecia, adeca terile grecescl, ca din c6ce
despre not se inchide cu o limb& de mare, care ese din Marea Alba. Venetianil
clicu acei limbi golfulu de Venetia, adeca, limba sett gruntadif de Venetia; se
slice §i cu alto nume Marea Adriattcd, marea de Adria. Iar marel din care ese
limba aceea II clica LatiniI : Marea lifediterand, adeca marea din mijlocul Omen-
tului ; Turcii, Grecii §i not clicemti Marea Alba. Tar& despre ceelalta parte spre
apusu, isbucnesce, iar4I din ceelalta Mare Alba, unit unghiu de mare, 'Anse nu
cu atata lungime cum este limba testa -l-alta despre nob; §i spre cel-altu unghiti
dincolo, este Ianua, nob cliceinu Genoveza. Insa d'intru aceste ambe limbi ese
Italia, in driculu pamentulul, spre miacla nopte de acolo, pane la hotarele Frantozulul.
Hotarele el despre Resaritti, despre nob, cum s'au clisii mal susu, Limba de mare,
*i apoi Stiria, Carintia, Austria, terele Imperatiel nemtesci ; despre mecla-nopte
Frantozii, despre apusu Hispania, iara despre amiacla-cli se Include cu Marea
ce'i chcema nob Alba, si totu aceea este, care se Intinde pana, la Tarigradu. Gre-
cii qicu Italiei cu altu nume Hesperia, din Hesperu, steaoa ceea caria qicemu nob lu-
ciaferulu celu de nopte; ca acelu luceferu dreptu preste Italia apune. Semenatore
forte cu terele Greciel; ca, cum Grecia se incepe din Marea Alba intre marl
pane la Machedonia, de o parte cu Marea Alba, care se intinde pane la Tani-
gradu ; de alta parte Limba de mare de care s'au scrisu mal susu desparte I-
talia de terile Grece§ci ; asa §i Italia dincoce cu Limba de mare, iar dintr'acolo
despre apusu cu unghiul celu despre GenovezI.
Asa are Italia Domnii impartite in sine, cum avea §i Grecia intr'o vreme,
carora domnil §i teri sunt numele aceste: Liguria, Toscana, Umbria, Sabina
Latium de unde este limba LatinOscci, si de la Latiml craiulu ; Neapolis craie subt
craib Hispaniei; Calabria, Romania, Istria, Hetruria, Campania, §i mai sunt ten §i mal
menunte, care le trecu cu condeiul pentru zabava. Iara Grecia avea ten anume :
Arcania, Etolia, Tesalia, Focida, Morea, Arcadia, Elada, Olimpia, Laconia, Ahaia,
www.dacoromanica.ro
 10

Atica, unde este ye titul orasu Atena ; Beotia, §i iarasf stmt terl mai me-
nunte.
E te Ora Italel plina, cum se dice, ca o rodie, de cetati si teri iscusite ; multime si
de ime de omeni, tirgurl vestite pentru de tote bivsugurile. Pentru mare iscusenie
gi frumuseturf a pamentului acelul, i-au disc RaiuUpamentului. Italia a caruia
pamentu, orarle, gradinile, tocmelele la cas le lord, cu mare desfatare tra-
iului omenescu, n'are tote. lumea vezduh subt cerlii, umblandu volosi si sa-
natosl ; neci caldurf prea marl, neei iernl prea grele ; de grad satiu ; vinurl
dulci si usore ; de unt-de-lemnu mare bivsug, si de 'Attie de tail feliul:
chitre, naramze, alamil si zaharu; omeni iscusiti preste tote nemurile, sta.-
tatori la cuventu, neamagitt, blanch, cu omeni streim nemareti, d'intr'alte terl,
indata tovarasi, cum ar fi de at set, cu mare omenie ; sunt subtiri, pentru aceea
le dicu lentil -uona, cum dicu Great celebii, §i la resboie neinfranti erati in-
tr'o vreme, cum vet afla la istortile Romulut, de vreI se citesci de densif. Acea
ter& este scum scamnul $i cuibul a tote dascaliile si invetb,turile ; cum era Atena
intr-o vreme la Greci, acmu este Padova in Italia, ri de alte iscusite si fru-
mOse mestersuguri. Este Italia mai veche de-catil Roma, adech Remuld si impe-
ratia Romulul care, s'au urditu §i s'au ziditil in Ora Italiel dupe. ce all nemeritu
de la Troada Antinoru si Enea, din caril Antinorti : Venetia si olatele el, iar
Enea Romuluf §i imperatiei incepetura lutrului si radecina sunt.
Numele Italia este vechiu la tote istoriile cele vechi Latinesci, de pre Ital,
craiulu lord. Nemtil italieniloru le slid'. Otifs3*tt, si noue Moldovenilorti. si Man-
tenilortt iar asa Z3afacign; Frintozit Italianulut if died Vallons §i noue Moldo-
veniloru §i Muntencloru: Vullaques. Lesif Italianulul ii cicu Vloh, iara nouo
Moldoveniloru si Muntenilorit le dial Yolosini; iarti acumit s'au luatii Lesif
de pe apa Oltulul, si ad adaosu la cartile lord cele tiparite o slova M, de le
cicu Munteniloru : Molteni, adeca Olteni. Unguril Italianulul if did. Ola. , iar
Moldovenuluf §i Muntenulut it dicu Olah. i teref Italiet Lesil if did. Vlos-
ca Zemlea, adeca (era Vlohulul, iar terei nostre Moldovil ii cicd Yolosca Zem-
1 a, adeca Ora Moldovit.
Cate, -te dera acmu, cetitoriule, ca intr'o oglinda, si to privesce de unde
esci, lepadandil de la tine tote cele-l-alte basne, ate unit au insemnatit de tine,
de nesciint i. retaciti, altil de zavistie, carea din lume intre nemurf n'ait lipsitu
necT de. data, altil din buguite scorniturl si deserte. Iar nu numal numele ace-
sta, precumu al intelesu ca este totu unul in tote terile, si al tea si al
Italiel, precum vol Intelege mat bine in capul deosebitu, de nemurile acestoru
terY, ca si Grecil si Turcil ne dicu -Rah, ce si dintr'altele te veY cunosce:
obiceiurile, firea si graiul, pane astach, ca esci dreptit Yoloh, adeca Italianil
si Romlean !
Multe obiceiuri intru acest4 'Amu traescd, a Italienilorti pane astadi asa de
o pete h casele loru; nemareti cu mare voie si libovu primescti; asa in pitre-
canie, la intrebare unulu pre altulu de viata, fare. clatire. Cine au fostii. la Ita-
lia se veda pre Italieni, se ia nminte, nul va trebui mat mare dovada se creda
cum unit nemu sunt cu Moldovenit.
In Isa nostra au fostu acesta vorova, in Iasi, cu unu Episcopti Italianti, care
www.dacoromanica.ro
 11

intre alte vorove forte din voia gindului sea 'mi-au clisu cuvinte de aceste ne-
mun, qicendil asa, ($i era omu de intelesu): «Mie, dice, nu'mi trebuesce, se
mai cetescu Ia istorie, de Moldovern tine sunt. Pre o sema de obiceie ce ad,
forte bune, ft cunoscu tine sunt ; asa hbovnici la ospete ; asa femeile lora se
ferescu de vederea streinilord si se dau in latun; asa se nu treca femeea pe
dinaintPa barbatului pre drumu seu pre carare ') ; asa in tots viata in mancare
cu dulciata curechiulul; numai atata osebire, ca acestil, saratd, ceia i vera §i
iarna nemuratu. Tote aceste intocma cu Italianii sunt, si la vedere se martu-
risesce o fire.» Cu multa mirare au statute de marturie acel episcopu de mare
ajutoriu istoriel mele.
Intelege-vei si din capul cue va scrie si de graiul acestord teri, crt §i
limba este dovada, ca in graiul nostru pans astacli sunt cuvinte, unele lati-
nescl, iar altele italienesd Se mill unu istoricu anume Cavatiu, clicendu ; «De
mirat este ca limba Moldoveniloru qi a Muntemlora mad multe cuvinte are
in sine Romlenesci de ccitii Ballarat, macarll cd Italianul tau pe unu local
este cu ROmlenA. Ce aceea nu este de mirat, ca Italienn MAIM 's1-au scor-
nitt" limba din limba latinesch, asa de iscusita si de dismerdata, catu ca este
limb& angeresca 4i dice. Ca intru unele vorove 4l aduce aminte preste soma
cu a nostra limbh Moldovenesca.
In scrisorile sale, unu istoricu, Enea Silvie, de carele 'ti -amt pomenita Ia
predoslovie, si cati-va altil pre urma si pre cararea sa, all scrisu istoria sa
cum Moldovenil, caril locuescd pre pamentul Daciel de susii, i Muntenii pre
Dacia cea de josh, acesta nume Vlah anume de pe Flah, Hatmanul Romu-
lui ; i acesta parere acestul Enea nu este de aiurea, numai au cetitu nisce
stihurl a until dascald anume Ovidius. Iar pre acelii dascabl Ovidius l'au fa-
cutii, cum bite Turcil, surgun, de l'ad gonitu din Romu, tocmai la cetatea Alba,
pre marea Negra, Augusta Cesare imperatul Romulul, pentru nesce carp ce
all fostO scrisu, in stihurl de dragoste, de se umpluse totit Romul de curvil,
dintru acele stihurl a lui cu jocuri ; si cum fact" Muscalil acmu, de trimitu la
Zatocenie, in urgie la Siberia. Dera dascalul Ovidius all scrisu cate-va carp,
seclentld la cetatea Alba in urgia, iar in stihurl, pans s'at sfIrsitti §i viata. ySi
apoi pe numele lift este o balta ce se chiama Yidovul, la cetatea Alba. D'in-
tru acele carts, una ce are name de Pont, scrie intru (Musa la unu prietenu
ale seu, aflame Gretin, de la Romii, aceste stihurl. Iubite cetitorule, fiindu
stihurl latinesci, amu lasatu loco, fiinduil de folosu, seu ca ye]. Intelege, ti-i scrie pe
placerea ta, iar ea ti le -amu scrisu pre limba nostra Moldovenesca talmacite
GhetiT Linea intr'o vreme, acmu Flaculti tine
Ripa scumpA a Dunatti elu singurti cu sine ;
El all tinutu Misia fn pace, cu credinta,
Pre Ghefi scosil de icea elu cu biruint5.2
') Ins& para is vederea acelui Epsicopu, iar de atuncea bloke muierile tine drumul b r-
batilor, §i h se punu in spate.Adaosil de Spatafruta Dan Canta.
) Praefuit his, Graecine, loom modo Flaccus ; et illo
Ripa ferox Istri sub duce tuta tint
Hic tenuit Mysas gentes in pace fideli
the arcu fissos ternut ense Getas.
Ovidii Epist. ex Ponto, lib. IV. eleg. IX.
www.dacoromanica.ro
 12

Asa insemneza aceste stiht ri, aceluT Dascalu, pomenindfl pe aceld Flak, caruia
'l este numele la istoriile Romului Fulvius Flacus, Consult, precum chiama el pre
acele vremi Hatmania for §i de aceste stihurl s'au legatti Wait Euea Silvie, si dupa
densulu si altii; $i dintru aceia aflu si pe Ureche Vornicul urmAtoriti, cum se fie nu-
mele terilord acestora Flail, de pe acela Flac, Hatmanul Romulul. Caruia lucru, Ca-
rlon istoricul sta, impotriva, i cu densulu Topeltinti din MediasI, anume cli-
cendu deschisii : « Ceea ce au scrisa cd numele Vlah acestu nent4, adeca a Mol-
doveniloru si a Munteniloru, este de pe .Flah, Hatmanul Romulul, basne sunt.
Eu Inca ceiu partea mea cu densii ; cu acestI dol tit cu, pentru aceste dove-
de, care deschis ti-amu scrisu : cum Ota lumea dice Italianului si noue Moldoveni-
lora cu unu nume 'Ana astacii. §i acelu Flah de ad batutu resboie cu Tatarit
pre Dunare, iar la descalecatul teriloru acestora, neci o treba mare ; carele
sunt thrcliu dupe Flac, descalecate de Trajan imperatul Romulul, din terile
Vlohului, aded a Italiel ; fara cloth dice cine-va ca Italianii acestu nume Vlah
l'au dobanditu de la Flah Hatmanul, care lucru n'ati cetitu nimenea la isto-
riele Romulul si a Italiel.
Alte chipuri $i capete au avutd. Italia mai vestite si mai vechi death. aceld
Fliacu ; cum ar fi luatu nume Italia de la acela? Atata ajunge cad s'au are-
tatu marturiile a istoriiloru si numele care avemd de la alte nemuri, tad u-
nul pan& astacIT. Se pasimu de acuma la altele in rendl

CAP. II
De imps ralia Romulus.

Imperatia Romulul, dreia puterea si latimea n'ad fostd la neci o imperAtie, a-

seininea de candu este lumea,de marirea el citesce tote istoriile lumei ; mai
mare nu vel afla alta, nice pe aceste vecuri de acmu nets in cele trecute; De
acesta imperAtie vei afla si prorocie, alesu la Danielu Prorocu: deslegarea vi-
sulul lul Nabucodonosor imperatulu. Asiriei. De acesta imperatie data si sfan-
tti Biserica, Slava ; glasu 2, sera la vecernia nascerel Domnulul Dumnedeului
nostru Isus Hristos : ilBrycr ceAiuo HageaxeTHolouly Ha semai, adeca: ce`tind Agustei
stapania tote pamen.tul. Acestu Augustd au fostu imperatul Romulus, si In
dilele lul s'ad nAscutu Mintuitoriul lunni) fiul si cuventul Jul Dumnecleu, din
Prea-curata Feciora Maria.
Numele seu trage de pe orasul Roma, iar not dicemit Romul, care orasd
este in Italia, pre apa Tibrului, curatOre in Marea AlbA, cu tale de cate-va
Bile mai josu de ROmu; din isvorele muntiloru Italiel are inceputu.
Iar inceputul imperatiei acestia [cum s'au mai pomenitil la capul de'ntaid, de
I alia, care este mai vechia de catu Romulu si de catu inceputul imperatiei
Romulul, pentru aceea pricina s'au pusu Antaiu la Italia randul], este din Troada
pre crtrea o ate risipitd Elini, seu cu alto nume Grecil, tragendd multe vremi
resb6e cu Troadenil, pentru mare strimbAtatea lor, ce le facuse Greciloru Troada
www.dacoromanica.ro
 13

cu furtisagulti Elenel, femeel lul Menelau, prin Alexandra Paris, feciorulu lul
Priam, imperatulu Troadel. Care femee se o intorza, pururea sfatuia doi Domni
din Tr Oda, anume Antinor si Enea, ce, Intorcendu, clicea, ca se va potoli vraj-
ba cu Grecil; iara Alexandra Paris feciorul lul Priam imperatu pururea mazdia
pre alti senators Domni se tie cu dinsulii, ca se, nu se dee Elena. Si s'au tra-
glnatu sfada pane, la stingerea Troadel de tot, ChM n'au halal:luau nime altul
nevi in cetate, Peel la olatul el, fdra, numai de acesti dol senators Domni, ce
s'au pomenitit, anume Antinor si Enea, cu glOtele lord ; orl ca sciind Grecil,
Ca aceia spre bine sfatuia, oil el el ca nisce omens, cunoscendu la ce se tra-
ge lucrul, s'ati pe.zitit de vreme, si au esitit cu casele si cu amenit sel in-
carcati in vase, din care Antinoril all descalicatu Venetia pre pam.entul Ita-
liel, iar Enea coborindu mal josu au abhtutu iar la malul Italie1, unde era
stapania lul Latinus Craiul, e parte din Italia; si finical indemnatit de pro-
rocil lor, pre atuuce ce era, pe acele vreml fiindit paganesci, au inceputit sfa-
da cu aceld CraiA anume Latinus, de pe a caruia numele si limba latinesca
este. Nu era ince, cu ()mini, de si ince, acele locurl aseclate pe acele vremi.
Singuru Craiul matord de clue fiindu, numai cu o fate, din trupul sett, care
era logodite, dupe, unit Don= de la Italia, anume Turnus, carele avea cativo.
Domni din Italia neprieteni ; pre aceia i-ail trasit Enea in tovarasie improtiva
lul Turnus si lul Latin Craiul, si cu chteva resboie, cu mare versare de singe
infrangendu pe Turnus, pane, si la perirea lul in resboiu, au cautatu 1111 La-
tina Craiu a primire pre Troadeni in Ora lul in Italia, si pre Enea ginere in lc-
culit lul Turnus ; ca lul Enea DOmna it murise de grOza, Cana all veclutit de
tote partile arena. Troada. Si asa s'au facutu Troadenii mostkii Italiel, ase-
clap, si legati intro sine cu Italienii : se traesca Troadenil pre limba si pre pra-
vile de gindete a Italienilorit, si Italienil se prim6sca Bozit §i rugile si obi-
ceiurile de biserica a Troadenilorit. Si dintru acestu Enea si fata lul Latinu craiul
sunt din semintia in semintia, ndscutt dol frati, anume Romul si Remu, care
an urclitii Roma orasul, zidindil pre giumatate de orasu Romul, si pre giu-
m6,tate Remu. i fiindtt zidurile neinaltate, intro una de clile mers-au Remu se
vac1a sporul lucrului fratine-sea Romul, in partea unde zidea elit, si vreudit
se face gluma, au saritit preste zidul fratine-sed riclendit. In locit frate-sea
liana semne perderil orasului, all apucatii unit fusteld si lovesce pre Irate-
sett Remit prin mijlocul trupulul, si cade Remii mortil de rand.
lard Romulit standu asupra trupulul au clisu: *a se petrecd to carif uric
vrea se said zidurile aceste! i au statutii. singurd Romul si urclitord orasului si
Craiul, dupe, a caruia nume este si numele orasului Roma pan& astacli, si de
pe orasu si numele imperatiel.
Fost-ad aceste, imperatia din inceyutul seu, de la Romul Craiul de'ntaiu,
subt Cral, pane, la Tarcvinie Superbus, adeca Mandrul; al aceluia un fecioril
ce avea ail fdcutii sila, nOptea, la casa unui Dome', lipsind Domnul de a case,, anume
Domnei sale Lucretia, carea dupa acea sill din patu nu s'au mal sculatfi, ci
ail scrisit la barbatul seu unde era, si la unchiul sett, vestitii senatoru pe
atuncea la Romii, anume Brutu, se vie cum de sirgu la dinsa, ca -1 despre mOrte; si
(lea all sositt §i ail intratii in casa unchiul acel femel, Lucretiel, si barba-
www.dacoromanica.ro
 14

tulu ci, au chsu : (Ingadulti, nu e apropmp de patul meu spurcatu de fe-

ciorul lui Tarcvinie ; iar trupul de este §i silitu, nevinovatiei mele mortea
mea va fi marturie». §i au scosu unu cutitu de subt perina gatitu de acela
gindu mai inainte, §i s'au lovitu cu cutitul in inima. Au navalitti barbatul seu §i un-
hiul seu la patu, §i Inde§ertu le-au fostu, ca cacluse cutitul cu rang. adanca, de care
rand in cateva cesuri au 4. muritu Lucretia. De acie s'ad facutd o vrajba mare §i
urburare intru totu oravl de fapta ca acesta, §i s'au strInsii tad ormul la
Brutd carora ad aratatu tuturoru fapta ce au facutu feciorul Craiului, §i cu-
titul cruntu de sangele nevinovatel femei §i sila. §i in loco au statute tote
Romulu cu olatele lui, de au giuratti cu Brutd se nu mai sufere pre Crai a-
supra sa. Iaru Tarcvinie Craiul, uritu §i parasitu de tote §i de slujitorii lui, pen-
tru scarnava fapta aceea, au fugitti la Frantuzi, cu care tragendd agiutori, s'ati
i pititu cu sila se cuprincla scamnul Romului, ci tad gonitti §i rasipitu s'au
intorsu Si n'au mai dobanditu ce au perdutii, In tote viata lm, nevi elu, nevi
altul. §i de atuncea s'au carmuitu acea imparatie tote subt sfatul senato-
riloru, cum vedemu acum ca se carmuesce Venetia, pane la August Cesar, 500
§i mai bine de ani.
De mitate lucru este ca acesta imperatie la cata putere §i latime au venitd,
totu intl'acele sute de ani, de subt Arma sfetnicilord ae crescutd. §i se ale-
gea ei din anu In anu, ate doi mat man, carora cu numele boeriei le clicea
consoles, adecg capete sfatului ; ca constliurn latinesce este sfatul. i mai
mare era acestu nume de boerie, Consul, decatu imperatu ; ca acestu nume
impOatu era hatmaniloru, carii se aducea in vre o parte cu °stile ; §i traia
acestu nume numal pana era in este cine era; iar data se Intorcea a cask seu
la Rom, nimene §i nimarui nu se clicea imperator, ci iar pre numele ce
avea de'ntaiu. imperator va se (lid poruncitoria , care nume apoi , pentru
mare isbanda ce facea imperatorii, adeca hatmanil poruncitori, au remasil de
se numescu impe'rati, cu acestu nume ; §i au e§itd mat mare §i mai de cinste
decatu numele Crailoru.
Hotarele a acestei imperatii a Romului, sunt mai necuprinse ; ca nu sunt niscaiva
munti, seu ape curgatore, cum ved.emit acum ca despart imperatii de Crail, qi impera-
tit de imperatii, ci din tote part& le-au fost hotarul Marea OceanuluY, care inconjura
p amentul, incependu din partite despre miacla-nopte oceanul ce incongiora Engli-
tera, §i totu aceld oceanu §i despre apusd, pe dupa Hispania §i Portugalia, §i
de la partite apusulul se trage totu acela oceanu incongiurandu tote pamentul
despre amiada-di, §i dupa Africa, (nol clicemu Barbarezii), pana vine la Marea Ro-
vie, care este Intre Egipetu §i Arabia. Cate imperatii, trail, domnii, term sunt
de le incongiora oceanul, precum s'au scrisu mat susu, totu subt asculta-
rea Romului au fostu.
Inca mai spre resaritu de la marea Rorie, de la oceanul de la miacla-cli
taindu pre uscatu Arabia, Asiria, pana la muntele Caucasu, intre Indii §i Parti,
§1 de acolo pgna in marea care se chiama Caspium, cu Armeniile amendoue,
§i cate term sunt intre Marea Caspiei, §i intre marea Negra, Georgia, Men-
grelii, Cerchezii §i alte term, §i de acolo apa Donului §i Volga, tote subt a-

www.dacoromanica.ro
 15

scultarea Rome' au fostu, si de la Iobzeg Hanil eel marl, de la Roma luau

stegil de Hanie..
Cu India numai n'ad incheiatd lumea tots despre resaritti ; gi vinea si de
acolo multe tert se se Inchine; ci de la o vreme nevi 11 mat primea, ca lo-
curl departate fiindil. Iar unghiul cel-altd, la oceand, pe unde sunt acum Sve-
01 si Dania, si unghiul spre apa Rinului, pre aceste ten nemtesci, cd, si
Sveclil si Danil tad Nemti sunt si un nemd, nu '1 all pututd supune nett
intr'un chipd Romlenii, panA la indreptatul acel imperAtii in multe 'Asti; si
CAM oste ad perdutii cu Nemtil Mendit resboie, cu cea-l-altA parte de lume
nu o ar fi perdutti. InsA din Nemti numal o parte supusi nu-ad fostu; tar
catti tine apa Rinului, i acele si peste apa Rinului parti, multe locuri supuse
ad fostii, cum si Englitera, Frantezil si teed Hispania.
CautA acuma cu cugetul intru atata lungime si lAtime de lume, cate imperh,til marl
sunt acum, cum este Englitera, Frantezil, Hispania, Nemtii panA la apa Rinului, la
Africa Fesul, Livfile, Maroh, pan& si tot Egipetul, Hambesil i imp6rAtia Asiriei, Per-
sul, Armeniile amandoue, Capadocia, tots Grecia si Macedonia, Iliria, Dacia unde
suntemit not acum Moldova si tera Muntenesca, i alto tert i cate-va ostrove
pre oceanul] Mari1, si pre Marea AlbA, si pre Marea Negri si pre Marea Cas-
piel. La tote la aceste esia Past ( Domni) de la Mind, la unele pre unit and,
la altele pre tret ant, si mai multi. CA de amd sta si a pomeni si a scrie terile
tote, cateva dole de hartie s'ar mai lungi. In partile jidovesci, la Ierusalimd,
inca de la aastA imperatie se trimitea Pasl, de care lucru te va inveta i sfanta
Evangelie, de te vet insciinta. Iar o soma de teri mat departate, dintru aceste,
subt Crai birnicl le lasa, la Africa, alesti Egipetul. Cum este Ispania, En-
glitera, Frantezil, Nemtii pAna la apa Rinului, Italia, terile Grecesci, tote te-
rile Ierusatimulul, Anadolul, Ostrovele, aceste tote cu senatoril Rdraului ce
cArmuia. Pentru aceea au clisd un Filosofd a lul Pitt, Craiul Epirotilord, a-
deed, a Arbanasilord, cand l'ad trimisd in solie la ROmd, ci au veclutu sfatul
lord de imperatl adunatd. Ci cad ne trebuesce la randul istoriel nostre, ne
agiunge atata de imperatia Romului a scrie.

CAP. III.
De Dacia
Deed s'ad clisd de Italia, de unde este venitii nemul acestonit terI, si de
imp6rAtia Romului, de care imperatie sunt descalecate aceste terl cu Romleni,
vine randul aice i locului acestuia, la care loch. all venitu acestii aunt din
locurile sale cele de'ntaid.
Locul acesta darr unde este acum Moldova si Ora Muntenesca, este dreptti
Dacia, cum si totti Ardelui cu Maratrurepl §i cu sera 0/tu/ui. Attu nume
mat vechiti decatd acesta, Dacia, nu se aft, in top cap sunt istorici; ca de
le all disc cineva cd, este Scitia de pe Scig, adeca Tatarl, tact ad nabusitd
pre- aceste locuri mai pe urmA TAtaxii, si mai inainte de Atila descAlecatorul

www.dacoromanica.ro
 16

Craiei Unguresci, sea a Unguriloru, pe aceste locuri, Dacia numele sea. celd
vechiu totu au tinuttt la toti, cum am clisu, ktoricif. Iar Scitia este drept
Iozbek, adeca, Tartaria-cea-mare, o parte de imperatia Mosculu!.
Dacil acevtia, cu multe vecuri mat inainte de Hristos, all aveclatti locurile a-
ceste. Pomenevce de denvii Quint-Curtzus istoricul de faptele lul Alesandru
Macedon : (insa nu acea Alesandrie minciunosa, care este pe limba nostra, pli-
na, de basne) eld scrie uSahi, Dahi, Masaghett, totu Lulu nerd', sunt veniti din
partile Indiel pre aceste locurl, cand lumea inca mal rara era in OmenI». ySi din-
tru acevtia Dahi, no! ciicem vi Grecii Dachi, iar Latinif vi Levi! le Mica.
Dar!. Dag se tina Sasil din Ardelu; vi pand nu de multa all fostu vi la nof
in tern, iar la satele Hanevci, la Bugeacu, sunt vi acum de le 41icu TeFtebani;
ca se tragu, au mar! istorici marturi. Limba lor iar ava este veche. Sasil all
price intro sine cu Nemtii, pentru maI nainte multe vecurI, care sunt maf
vech! de Cat]. denvif, vi (lieu ca Nemtif all limba de la ROI, din Sacso-
nia. Ce aceste pricinuirl le lasamu la d(Thvii ; noY avem datorie se pomenimd
de &ate slujescu randulul nostru la istorie.
Hotarele Daciel: despre Resdritii este Nistru, apa, la istoricii ce! vechi
Tiras, iar despre Amiapcli Marea, Negra §i Duneirea; despre ANA. Panonia,
adeca tera Unguresca, iar despre Amiacla-napte Morava §i _Podolia, in Craiea
Levesca, unde este vi vestita cetate Camenita. Sunt o soma de istoricI, care
dau vi _Podolia §i Campul preste Nistru, 'Ana la apa BuhuluY, §i preste Du-
narea Misizle amandoue, carora le clicemu acum Dovroge, §i o parte de lliria,
se fi fostii de Dacia.
Puternica intr'o vreme imperatia Romulul, subt Dometian imperatul, iar
la Dacia traindu Decebal Craiul, lua Dacil o soma de ban! din visteria Ro-
mulul ; cum lua Tataril de Crim de la Moscu vi de la Levi, ca se nu le robesca,
terile ; ca prada Dacil Italia cu calarimea, Nina la Trajan imperatii, carelc, ail
imparatita pe urma lui Dometian Imperatti.

CAP. N.
De Trajan imperatul ROmului.

Trajan imperatul Romulul, alu veptelea dupa Augusta Cesarul, de nemul

sea Spaniolu, cuprinclend scamnul imperatiei dupa Dometlanti, vi vaciendd la sla-
baciune imperatia sosita, din disfrenata carma a imperatilord re! vi sburdatI,
(ca vi Dioclitianu vi celu a lumiT ()card tiranu Neron, totu inaintea lul Tra-
jan au fostu), intsaid au aveclatu imperatia in ce era stricata vi veniturile el,
apol Indata s'aii apucatu de 6ste improtiva tuturora, can evise de sub ascul-
tarea imparatief Romulul, vi antaiu asupra Dacilora, tiitorilord acestora. part!.
Ava se intarise nemul Dacilord asupra imperatief Romulul, cata, cum said
istoricil, in clilele lul Dometian imDeratu vi biru lua din visteria Romulul, pen-
tru se nu strice terile imperatieI cu prach ; ca fiinda neinut Dacilord pre a-
cele vreml cabaret! bun!, prada terile ce ascultail de imperatia ROmuluf cu Ca
www.dacoromanica.ro
 17

larimea. PAM §i Italia de praciile lord nu haladuia, cum amt. veclutt in vecul
nostru pre Tatarii CrImulul facendu Moscului §i Craiei Le§eFi, §i de la a-
mandoue aceste teri lua darurl, ca se nu le faca cu ciambulurile lor strica-
ciunea terilord lor.
Tahiti dara marele §i vestitul imperatt. all Medd Oste improtiva Daciloru,
cum scrie Dion, carele all scrist viata acestui imperatil, §i dupa densul §i
altil din istorici. ese sute de mil de Oste all fostil slujitori de resboiu, fad,
de alta multime ce se trage dupe osti ; aleat la Wile cele marl sunt multi-
me. i ad purcesd din Italia spre aceste parti a Dunarei.
Cum scrie istoria «De patru Monarhii a lumei,» de clatirea acestel imp&
ratii de la Mind spre aceste parti de locu, ca pe la o sutti si doue-cleci de
ani dupa Hristost at. fostil. Improtiva caruia neci Decebald Craiul Dacilort
a§a, fa'ra resboid, nu Wad lasatil; ci trecendo. cu ()stele sale Dundrea all statutil
in protiva lui Trajan imperatd cu i esboid, in partile Misiei, caria clicemu nol Dobro-
ge. Statat-adund resboid mare §i nu cuputina versare de sange ; insa pe acele vreml
nu era alta 6ste, neci mai tememica, neci mai statatore, neci mai trainica la totelip-
sele o§tii, ca slujitorif Romului, neinfranti din firea lord neci din tocmela ostilor sale,
care be vedemd acum la Nemti. Tocmela ostilord: tote bulucurile, ai printre bulu-
curl §i lord derail, se alba loci" deschisil alte bulucuri slobode, adeca medean,
candu ar trebui a da ajutord bulucurilort celor ostenite. In resboiu seu In frunte'
Oste prospeta ; pre acele slobode de qti medenuri neci odatb, tote bulucurile
nu incepti resboiul, ci cele tocmite in frunte, §i alte bulucuri cu mare toc-
melt §i me§te§ugil stall in spate a celord ce fact. resboiti; si a§a luptandu-se
multa vrema cu o parte de o§ti, alte parti stall gata, netrudita, prospata, Oste;
prea lesne urnescil pre cea-alta Oste, care odata varsa §i slobOde WI vertu-
tea ; cad &tea care sare tots odata se §i risipere. §i cu mesa tocmela a
o§tilort sale, Romlenil ad repust tots lumea.
Mare tarie si neinfranta avea §i Wile a Macedonenilor pe vremea lor, alesd
tocmelele pedestrimel lord, aria be clicea ei Falanga ; insa era prea string
acea falanga, §i la greu se lega pedestra§i de pedestra§i ; cu mare gret se
rumpea acea este. Cu tocmela ei ad calcattl Alecsandru Macedon totu Resari-
tul. Tug pe urma lui ad inceputd Macedonenil a bate resboid cu 11.6mlenii ;
perdea resboele Macedonenii, cum va vedea tine va ceti resboiul lui Persed im-
peratul Macedonenilord cu Filipti Hatmanul Romului.
Audit -am pre multi dandti vina acesta, cum Le§ii §i Moscalii §i alte nemuri
cre§tine§ci nu salt °data la resboid cu totii ; nu §ciu ce ciicd, ca ostile temel-
nice, cu multe clile §i cesuri batu and resboid ; §i acesta sciu ca antaid Le§ii §i
Moscalii de ar slobocli tOta Ostea odata, nici un resboiu n'ar lua, ci tote le-ar
perde. A§a. dar Deceba]u Craiul Dacilord luptandu-se cate-va clile se opresca
ostile lui Trajand imperatu, n'ad pututil birui, ce ad purcesu ostile lui din res-
boiu in risipa.
Trajan imperatu, dupa isbandd all caclutil la apa DunariI, unde sepndu cu
ostile, s'ad adunatti din tote acele part) §i olate lucratori, §i ad ziditu mare
minunea vecuriloru de pe urma, podu de petra peste Dunarea, cu turnurl de
petra, care se pomenesce pana astacli Turnul Severinu. In t(ra muntenesca
LEATOPISETELE www.dacoromanica.ro
TOM. I. 2
 18

este acela 104 in malul dincOce acelul olatti ; ii Oct!. Muntenil Judetul Mehe-
danti, cum la nol in Moldova numele unul tinutd. De acestd turn% cum i s'ad pri-
menial numele este de miratil, del clicti Severimi ; ca aceld lucru rad ziditit
Trajan imperatu, ce nu altul de plind ; eh spund istoricil audit all Scutt' si
podul; caruia cu ochil nostri amd privitu pragurile prin apa limpede a Du-
narel, candd amu mersu cu Dabija-Yodd cu ostile la Divan Cum ace% tun&
schimbatti numele si n'au tinutu numele ziditorulul sett, cum tine van-
tul lui Trajand imperatd pang astacli, a sci nu potd ; atata numal : on pe
urma, el all traitu vr'unit domnd acolo cu acestti nume Severing, cum spund
i Muntenil, orl pe numele unul pristavd la lucrul sett, sett la redicatul dupd ce
se pustiese antaiu. Fost-ad Si und impOratti pre urma lui Trajand anume Se-
verus, care nume gi pe o petra ce s'ati aflatti la o cetate ndruitd la Galati,
amti citit-o latinesce, adeca : uSeveru imperatul _ROmlenilorti ;» insd atata s'ati
pututd ceti, cele-l-alte slove de si insemuate latinesce iar a intelege nu s'ati pu-
tutu. Cum si unu banu de alama galbend, iardsi la acea cetate ndruita mil a-
flatu, catu unit ortu de mare. Nimicd mai multd n'amti fosta pututti deslega,
fard MaprEavhoAtc. Iar turnul acela si podul peste Dundre nime altulu, ci Tra-
jan imperatu, ca $i santulti Trojanti 'lu -ad fitutti. Nu vel afla din sute de is-
torici intealtit chipti.
Dupe ce s'ati gatitu podul peste Dundrea, Trajanit all trecutti tots ostea
in testa, parte, unde este acum tera Muntendscd, si ad esitti cu ostile sale
iar Decebal Craiul Dacilord. La care resboid stanch" tare Dacil gi craiul de
sine singmt, au peritil Decebald la acelit resboid; si asa ail purcesit dupa a-
celti resboiu perdutu si peirea Craiului lord si a tad nemul Dacilord in ri-
sipd, de pre aceste terl, unde este acum tera muntenesca, si tera rostra Mol-
dova. Cat& Ora att si remasti pe locu, prostimea, teranii, tots all scos'o Trajan de
pre aceste local peste munti, care despartti tera Ungurescd despre not ; iar aice
all adusil, in terile aceste, tera Muntenescd si tera Moldovel, pand la Du-
nitre, pan& subt munti hi pand in marea Negri, si de la apa Nistrulul pand lard
subt 'flung, totti Romleni (ca de la apa Nistrulul Sciti) si mai multi osteni, pre-
cum clicu ei, Colonia Bomana, adecd. descalecarea Romului ; i asa este des-
caleeatul celu de'nteiu acestord teri cu Romlenii. Cine a vrea se scie, se vecld si
cu ochil marturie, se citdsca pre istoricul Dion, care au scrisd viata lui Tra-
jan imperatd, i pe Eutropie, care all scristi viata lui Adriand imperatti iar al
Romulul, si pre Bonfin istoricul Ungurti, si dintr'altl istorici, anume Carion,
Cavafie, Salviu, Cromer, leah, Piasinschi de Premisla; i mai alesti dinteacesti
de curendu, Topelting din Mediesi, iscusitti istoricti, deamenuntul din Dion
scrie de nem' terilord acestora, si alesti si de deseeilecatui cell de'uteiti pre
aceste parti din lume, de Trajan imperatil.
Macar ca capetele Daciloru, Domnii, cu tote casele lord s'ati trasfi top preste
munti in Arddlu, $i de acolo s'ad inchinatd cu totii lui Trajan imperatti, dar
totu nu 'I-au creclutu, ci ci preste munti printre Dad au descalecatd ROmle-
nii, pentru ca 6a nu -$1 mai pota redica capul Dacil in potriva imperatiei. Care
vedemu si pan& astacli in tots Ardelul si partile de susit cele Unguresci, ju
metate en Unguri, Romani, adeca Romleni, locuitori Vaud astdcli.
www.dacoromanica.ro
 19

Era acestd obiceiu la imperatia ROmului, deca se implea Italia, dricul im-
peratiei de locuitori, de nu le agiungea neci it biruia phmentul cu hrana, sco-
tea cu sorti casasi de prin orase si de prin sate, si-1 muta la alte teri, uncle
vedea pa.rti mai rare de locuitorl, seau vedea ca se redid de subt ascultarea
1mperatiei vre o Ora, acolo cu sutele de mil de case muta si le impartia lo-
curl pi dices.: clescalecciturd nova. colonia Roman a, adeca. descalecarea Romulul.
De care colonii a for este plink lumea, si la Asia adeca Anadolul, si la Africa,
thin '1 clicem nol Barbarezi, si la Ispania, si pe apa Rinului, la Nemtl, si la
Frantuzi, si la Rumile in terile Grecesci, un nemd ce le clicem Cotovlahl. Co-
Ionia ROmului este Litva in craiea Lesesca ; drepti ROmleni sunt. Insa acestd
nemit a Litvel nu de ROmleni adusi sunt pre acele locuri unde locuescil acum;
ci de tirania spurcatulul Neron imperatd Romulul, multe case mare cu glotele
sale cu 'Amu' for Lizbon fugindii de reutatile lui Neron, la Nemtl, si de
acolo cumparandd vase de mare, pre marea care lovesce la Dantica ad mersd
pana In Lifland, o Ora, si de acolo dascalicandit malulti s'ad lktitu pana unde
este acum _Lava. Multi ani subt ascultarea Rusilor ad fostd, pan& inmultindu-
se din an in an, apol ad supusti pre Rusi, de be sunt vecini Rusii a tOta tern
aceea.
Altii clicu ea nu din Crania lul Neron, ci mai nainte cu multi creme, dad
as fostil resbOele intre Marele Pompeus si Julie Cesarul, amenduoi marl sfet-
nici al Romului ; si duph ce aii biruit Julie Cesarul pe Pompeii -cell -Mare, ad
cautatd si lui Lisbon sell mute si el lOcasuld la Litva, fiind si el Damn mare
de sfatil.
De ar intreba tine -va: atata descalecatura in lume de uncle esia multimea
de Omeni ? numai de In Italia se esa atate teri deschlecate dintea'nsa ? Tre-
buesce se scie ca acea tea au fostd pe acele vecuri scaunul imperatiei, orasul
Romulul, care orasu nu cum sunt acuma imperktiile ci au tinut tots lumea, de
la apusd pan& si aprope tote reseritul, rara putine imperatii la reseritii, pe
care acum nici ii primia ; iar soli cu dame tote acele ten trimitea. Spre Miarli-
tli pana uncle se inchee lumea cu oceanul subt imperatia Romulul au fost, si
spre Miacia-nopte mural nisce UngurT, pre laugh. marile Nemtescl, unde este
acum Dania si Sveduld, (acele terl drept Nemtescl sunt si un nemu), acele
numal all haladuit de n'atl fost supuse subt Rom nett o-data. Curgea din tout
lumea la Italia se fie dar in volnicia Italiei pan (?) adeca slehticl. A doua pri-
cing, ca nu este in tots lumen alta parte de lume phmentii ca Italia de tad
bevsugd si desmerdatil, cat bine '1-au clisu Raiul pamentulut A treia pricing
si mai mare decatti acele ce s'ati pomenit : ca RetmleniT din tOta, lumea lua
de a clecea din Omeni tinerl cum lua Turcil de in Rumile. 1;licea Romlenii a-
celor omeni obsules, adeca zelog de crediuta terilor, si pre aceia '1 punea de
inveta la scolele ostenilor, si care ert pre la stole, inch bubt steguri le clicea
Tirones, (Stantal Teodor Tiron dintr'acel slujitorl all fost) ; ear data se in-
veta bine cum va purta sulita, cum va muta pavaza, si cum va intOrce sabia,
ti scotea la resboiu, si cu vreme esia de le clicea veteranT, adeca, slujitori be-
franT. Apt imb6traniti in slujbe vestite 11 scotea desubt steguri, si le da pe
www.dacoromanica.ro
 20

In ora,e si pre la sate locurl de Orini si de vii, le da si de grddini ; Si asa

se umplea Italia de multime de omeni, eta mei cuprindea pamentul.
Multe obiceitirI de a Romulul stint acinu la Turd ca aceste ; ce mil si el
de a clecea din omen', si kira§1 asa ei impartu pe la gradini anteiu, apol in ce-
ta Ianicerilor, i facu si el apcii de sunt slujitori betranI Oturaci, Curugii §i
Timarioti. Tote aceste §i altele multe obiceiuri de in importitia RomuluI sunt.
Ca si Ienicerii cum sunt acum in Turd, in Rom Pretorienif, adecd, pedestrime de di-
van le clicea, cum la Turd culucuri; asa,si bulucuri prenume: beringh, ichingil, ucin-
gil, iar in Romlenl primarl, socundari, tertianl, cvartani, tot pe numer bulucu-
rile, adeca cel de'ntaiu, cel de al-doilea, cei de al-treilea, eel de al-patrulea,
iprod. Pe numerd se sciea bulucurile. §i nu-1 de minune, a la Turd vedem o-
biceiurile aceste care an fostu si in imperatia Romulul ; cdci Tarigradul i cite
ten tine Turcil in acestd parte de locd, care se chianid Evropa, parte de im-
perlitia Romulul este.
Alecsandru Macedon pe vremea imperatiel sale hid, ad fticutil pe numele
sett colonic; §i Mitt-Au, la Egipetti, acel vestitti orasti Alecsandria, uncle se scurrt
apa Nitului in marea; iarast pe apa Donulul si pe apa Hindus §i la Persia au
descalecatu orate si olate pe numele seu.
De ar fi acum Eustratie Logofetul si fiml seu unit Simeon dascalul, §i nepo-
tul sed, un mahler Mtsail Calugarul, cavil tocmindu-se intr'un chipil cu bas-
nele lor, s'au numit a fi fiT, cela celuia, Meda fatati cela din cela, ar vedea
cum s'au apucat cu basnele loru de acesta poveste, ea au scris cum ca Oda-
cina acestul nemu, care este acum pe aceste locurl, din temnita ItOmuluI este
scosa §i 'i-au adus aice Trajan imperatii.
Adeveratu, Trajan imperatu de la Rom, adecd de in Italia, au adus §i ca-
sasl ; §i asa este ; ca casasi ati adus nu din teninitele Romani ci ordsenI ea-
sasl suntem totu din slujitorl aseclatI ; §i case de Down ad aseclatil nice pre la
cetati; cum si Dragosi Voevod. Mare ndpaste IT este pre marturia Maramurd-
senilor, (cu urechile mele am auclitti trecendii pe in MaramurasI in solie la
Craiul Lesescu Sobiefcki) se fi fost 'Astor, ci este feciorul lul Bogdan Voevod nas-
cut in Maramoresi, dupil ce Laslau au scosd de nice aceea multime de Tatarl
§i cu Bolgrimea do in Volga nabusiti, §i apol mai pe urmit si Atila en Un-
guru ; deci de unde s'ar Oa din temnite cu sute de mil de omens ? apol si
feinel atatea thlharite unde era ? Deci uncle este si eau veal este de child ad
venitu Trajan pe nice, si ctuid s'au batut Laslau Craiul Ungurescu en Ta-
taril ? Intre Trajan §i intre Laslau Craiul optti sute de anT sunt. Ad scris el
aceste istoril: ustratie Logofetul si Simeon Dascalul si acel amageu Misail
Cdlugarul, ca acestu Laslau au cerutu de in Rom omens, si nemul Romtmilor
atunce trdia cu Domnil seT in Maramuresi acesti dincOce, iar eel dincolo despre
Munteni pe apa OltuluI, fiind risipiti de Tatars despre aceste locurl. Nu se prinde cum
clic ace' is °rid. Arclend Trajan, pe la cetiti, cum clicu la Lesi, Castelani, eines' Dom-
nul cu ola ul seu; pe Latinie le clicea Dominus, cum clicu la noT Domnu. Era pe
tote marginile §i locurl alesi oeni cu nume pre atunce terilor acelora, unde
es e ac u Moldova §i 1VIunten , ca : Dacia inferior, adecd Dacia de josu
iar Ard lului §i partilor cel rlalte : Dacia super;or, adeca de sus, precum s'au
www.dacoromanica.ro
 21

pomenit de hotarele Dacia i subt acest nume au trait aceste ten pana Ia
al doilea descalecatu cu Dragos Voevod; §i acum multi ne clicu noun, terif
nostre §i terei Muntenesci, strainii, Dad ; RNA norodul, nOmul locuitoriloru
nu '1.-au schimbat numele seu, §i tot Romanus, apol cu vreme §i indelungate
vOcuri Boincinit pana astacli §i in terile megier ; si sciind de unde au e§it nu-
mele acesta, ca de la Italia au e0t ; caria teri stremil iT clica fora Vloplor,
Vlahu, Vlohu, unn Valon, Ungurif Olah, de pe iVloh, adech Italian, 'I-au clisl
Vlah §i Latirii, adeca Yalahia, dar mai tarcliti.
Dupt a§eclarea cu RomlenI pe acesta tent, Trajan imperatul au purcesu pe
Dunarea in jos, cu (*Ile sale, din care s'au pomenitu din vechil istoricl, ca,
§ese sute mil de Weill numai de resboiu au avut, trecend apa Siretulul, apol
Prutul, Nistrul, Buhul, Niprul, Donul, care aceste tote pana atunce cu alte nume ail
fost: Siretul se numia Halup, istoriile cele vechi scrid, Prutul Herasus, Nistrul Ti-
ras, Buhul.Hipan, Niprul B oristenes, Donul Tanats.§i acesta apt, Donul imparte A-
sia de la Europa, cum desparte in Tarigrad Boccoid-de-snare intre Tarigrad §i intre
Scutari. Tarigradul singur §i cu Galata de Europa este, iar Scutariul dincolo de Boaz,
Anadol, canna chat istoricii Asia. Ca in patru pa,rti impartii istoriile lumea; Resari-
tului ii clicii cu tote imperathle acel partI Asia; partilor despre Amiada-di, cate teri
sunt, Africa; partilor despre Apus si despre -nopte, Europa. A patra parte este
America; care parte a§a-este departatt §i vine cum ar fi sub noi; ca cared este la noT
nopte acolo diud, candu'i la noi cliva acolo nopte ; ca fiind pamentul rotund, cum ar
fi in protiva nOstra, subt noi este acesta parte. Aceste dar doue parti de lume.,
Europa si Asia, despre partile de Miacla-nopte le desparte Donul ; iar inteacoce
imparte Marea -Negri in Marea-Alba tocmal subt vestitul ora0. Tarigrad, §i
in jos, sere Marea-Alba, pant unde cade apa Nilulul in Marea -Alba; §i Nilul
disparte Asia de Africa. De la Nil se incepe Africa, §i EgipetuL nu-I de A-
sia ci de Africa este cu tote terile eate sunt de la malul Nilulul pant se in-
chide cu marea Oceanului, carea incongiort pamentul alaturea cu marea-Alba,
pant se scura, §i Marea Alba, in Oceand la Hispania ; dincolo Africa, dincoce
Europa ; Hispania de Europa ; Fesulii, dincolo de Marea AIM, de Africa.
Aceste pomenindu-se pentru deschisul mmtei so se intelega statul lumil, ne
intorcemu la istoria nostra de Trajan, cum nu s'au indestulat cu atata parte
de lume cat at calcat cu ostile sale, de at trecut Ott Europa, Om dincoce de
apa Donulul (care apa din inima terel Moschicepi ese si cade in Mama Negri
la CrIm), ci trecend Donul au calcat §i Asia, lovinkl, §i pe Ia luzbek, mare tent
Tatarescl, iar de la Iuzbek, pe dupit Marea Caspiei, (care mare desparte Ka-
zanul si Astrahanul de imperatiile Pension, pana la Bahtril), §i de acolo prin
terile Persului §i prin Asiria la Egipet, unde la Egipet de bola eel clicu desen-
tem, adeca desnoclarea vintrilul '§i-au sfii*tu viata.
De acest vestitu imperatd e §i santul sapat Trojanul, de Wile sale, in vecinica
pomenire, incepond din tent Muntenesca peste tote apele aceste care s'au pome
nit : Siretul, Prutul, Nistrul, Buhul, si Niprul pana la Don. Tot acest Bantu care
'1u vedem la noi, eu '1 -am trecut a,prope de Nipru, pe la un tarp anume Vcio-
rymia, tot pe campul acelul ()raw nu departe de Kiov ; §i Kiovul este pe

www.dacoromanica.ro
 22

apa Niprulul, ci pesemne cum merge cantul, apa Niprulul maY sus de Kiov at
trecut cu octirele sale Trajan imperat.
Se afia, unit card spun. ca acel Wu, carele 41h vedemt pans astacll subt
acest nume, Trajan(' imperatul se-la fi sepatt pentru sprijinOla despre Ta-
tee, inchiclend local despre camp(' de. 'Ayala praclilord tataresel; in care era
si reposatul Panaitachi Thrzcimanul cel-mare si vestitul la impOratie. Nu
seit la, ce istoricu va fi cetit acel lucre; la vor6va cu mine pentru santul a-
cesta, aft dath semi cum -eh unit istoricu, anume Bonfin Ungurul, ca pome-
necce de santul acesta; cat mi se pare tine atata loci' de lame, incependt
din tera Romandsch pans pe apa Donului, ar fi pututit apara peste tote lo-
cul? ti aice la nol se clicem(' ca de la capul santuluT, de nude se ineepe
Watt pe desupra Galatilort, alhturea cu Dunhrea merge pe aprope gi preste
Prutu, iar nu prea departe de Dwaare, pe la satul Turcesch ce-I clic acum
Trojan.') Dar decil, uncle se departeza la camp(' de la Dunitire si de la Marea
Negra, apoi peste apa Nistrului ni mai departe merge, peste chmpil, pe la Ur,-
gult. Vcerasnoia, pe untie Paint 1recutt et pe din sus de Kiev, lovesce pe Ia
Nipru, Si de la Nipru cu mai mare dispartenie la Don. Cum dice, cine art fi
pututu aphra athta loch; ca de at fostii aice tOra deschlicata, de Trajan, cat
loch este intre aceste ape Prutt si Nistrul, dar de la Nistru papa la Nipru
si de la Nipru panic` la apa Donului? si Trajan imperatu prin pustil at mers.
Asa 1111 Panaitachi '1 am respuns; la ce n'at sciut cum ,im.1 va respunde. Asa
cat celoralalti dig at mai scrist, asa gi lul Donfin, de at scris asa, cum se
fie sepat pupil acesta de yea sprijinelh de Mari.
Mai de crecluth sunt aceia care licit ca Trajan imperat at sOpath acesta
putt in vecinica pomenire si veste, se se scie sldvul ostil de eel care se
tragti dupe octi marl, negutitorI si o, tent ; cum vedem Si acum de impOratil
Turcesel si Veziril Tor, pe unde mergt cu ostl, fact movile in slOvul Wort.
pentru veste gi pentru indreptaturl color ce vinit, onY osteni, onI olacari, onY
negutitori pe urmil dupe octi. Niel to mira clicend, ca cine ar fi sepat un putt
mare ea acesta? ca mult mai mare at fost, ntunai cu vremi indelungate s'ati
naruit, de sOse sate mil numal slugitorl fiind sepat, fart alta, multime; intr'o
cli, o guta de mil de omen! so se insire uuul rang altul se artmce lutit cinesi
improtiva sa, cauta cat loch pot cuprinde o seta de mil de chipuri. Prea u-
Ora este socotela; loch de doue mile de cele marl, de nu .i trel mile or cu-
prinde una seta de mil omenJ, un conact intregt. se face de Oste mare; Si la
cese sute de mil omen!, a sesea cli, intr'o septemana vine un om la rand(' la
sepat. Si acesta numert. a °Oil a acestul imperatti, fart de alth, multime ce se
trage dupe WI, scrie Dion istoricu, carele au. scris viata Si faptele acestul

') Care l'am v6clutu en loan Canta biv-Vel-Spatarifi, dud am fostii Cu prea-sfintitul AIi-
tropolitii Iacov, de amt hotitritii Ia Greceni, moqiile boerilord GavrilitescI ; care de mull
and tragendu -se pricinile ce avea cujrttzaqii, atunce idea potolit, hothrand t6te moqiile din
Trojan, pe capt 1n susu, si pe de o parte si pe de alta, t6te mo§iile pgr in mollia Biserica,
a D-sale Stefanita Ruset biv-vel-LogoMtul, precum prelarg worn areht hotarnicele iscilite de
no!, ce naafi (lath In mans stIpiniloru mopor4 acelora. "Maori de loan Canta.

www.dacoromanica.ro
 23

imperatil, si Eutropie, istoricul carele all scris viata lul Andrian Imperatu
ginere lul Trajan, carele dupa mortea lui Trajan ad statut Imperatil RomuluY.
Si acest Andriand au facutd Udriul, orasii pe numele sell pe trel ape, Tunge,
Marita si Arta, pe pamentul Traciel. Cu acesti ostenT Trajan, caruia numele
in istoriile vechl a Romulus: Ulpius Trajan, ad calcat inteacesta parte de lu-
me, calcata si de altiT cu ostile Romulul maY inainte de densul, de Pompeus
cel mare si Mid Cesarti, si de Augusta Cesard, insa nu pre aice, ci pe la
Persil ; iar acest Trajan imperatu ad venitfi pe aice si au incongiurat acesta
parte de locil, cum s'ad pomenit maY sus, si eld all descalecat nemul semin-
tie, limba, care traiesce pans acum in Moldova si in tera Muntenesca, si no-
rodul cat este in Ardeld cu acestd nume Romanu.

CAP. V

De cetatile Ieri lora acestora.

Aice ne trage randul a pomeni de cetatile terilorii. acestora Cate sunt

acmu, si in Bugiacii si aice la nol in Ora, si de fat& stag, si altele naruite, cat
d'abia se cunoscd ca ad fostil cetati, si cate sunt in Ora Muntenesca. Mare
nevoie este a scrie de densele, de tine ar fi facute; ca cat am nevoit si cat
am cercat se sciii ceva, din ce nemil sunt facute, un cuventii, o pomenire n'am
putut afla, cu mare jale. Si on cum, intealtd chipil a fi nu pote, numal ce
stint &cute de DaciT eel vechi; ca anthill cetatea Alba maY inainte de Trajan
au fost, ca August Cesarul care au fostil imperatti al Remului trimetea qi el
boeril cel gresiti la inchisOre, cum dice Turcil surgun, la cetatea Alba, unde
si pe un dascalu anume Publius Ovidius l'aii trimis pentru niste stihurl de
dragoste ce scrisese acel dascald, de indemnase Rom lil la curvie; care au si
murit, in cetatea Alba. ySi o balta ce este acolo Vidov pe numele acelul Ovi-
dius este. Si asa si aceste l'alte cetati, cum este Suctava, Nemful, Hotinul,
Tighinea; inse panclile la tote cetatile aceste, cu al doilea randu e de DomnY
sunt adause, cum se 'Ate videa ca tote ad 'Ariz& si indoite sunt ; cele mai
vechl, cele mat mict sunt, si ca niste castele, adeca turnurY ail fost, precum si
tocmite. Urea la turnul cetatil Sucevel despre amiacla-cli, uncle scrie sus ca
este tocmit de Irimia-Voevod, si la porta cetatiu vet afla numele lul Despot
Voevod, care slove pe langa bour, le -am cetit ed singurii. Si asa de pe ceta-
tea Alba luand dovada, ca acea cetate cu multu mat inainte au fost de Trajan,
'Ate fi ceste-l-alte de Remleni, dupa, ce as descalecatti Trajan aice. Din ce
'Amu al treile se le fi facutu nu incape ; fara una cum am inteles, de cetatea
Sorocil, se fie facuta de un Petra Voevod, de care lucru multu me mitt ca U-
rechia Vornicul nu pomenesce. Aflu pomenita cetatea Kiliet, care o scrie in
anil 6973, di, au luat'o Stefan Voevod cel Band de la Turd, si apol in anil
6987 Iunie in 22 clile, dice ca in acestu anti au inceput Stefan Voevod a zid
cetatea KilieT, fi as gi sfirsit'o inteacelaVi anti; dar me mir cum incape acest
www.dacoromanica.ro
 24

lucru, ca anteid scrie el au rescumperat'o de la Turd, inchinata de nevoie,

si apol vrea se o zidesca, cum va fi acel lucru? Asti dice, ca acel ziditu ce sli-
ce, se o fi tocmit; dar din leat 6973 pand la leat 6987, 14 an! sunt, tine ar
fi stricat'o ? si nicl scrie s6 o fi stricatd cineva inteacesti 14 an!. ,Cetesce Geo-
grafiile ceste de acum de curend, si vet afla in istoriele Tarigradului, ca impru-
mutand cu bani Genovezii pe Imp6ratul Tarigradului si de osti improtiva
Turcilor, le-au dat zelog Krimul, si acesta parte de locii unghiuld marii Ne-
gre cu schelele lor, unde este acum Bugiagul ; si atunce Genovezii au facutu
Kilia pe Dunarea, si Kefea care este pe malul marei in Krim. Kefea are alt
nume: Teodosia la istorn. Se afla si de Greci Acute cetati, cum este turnul
Neoptolim, o cetate pustie, Imi pare se fie pe Kogilnik in Bugiag; Tataril si
al nostri 11 clic Tatarbunar. Ca Neoptolim este nume grecescd, si acest Neop-
tolim, cum aflu din Bonfin, de care scrie asa aLa gura Nistrulul se afla
turnul lui Neoptolim si satul ce se chiama pe atunce a lui Herman, Her-
monakt.» Si cliCU altil cum ca acest Neoptolim se fie fost fecior lui Ahileus ;
ci pe Eisele lul nu sta, Bonfin ci slice, cum ca acest Neoptolim este feciorul
lul Mitridatd, carele vara, cu yasele pe apa, lama pe uscatti, aii biruittt pe
Mari, si pentru s6 impedice pre Tatarl in calea lor, si intr'acolo au facutti
si cetate pre numele sett Neoptolim. Altele multe carora le stair naruiturele,
catu de abia semnele se cunoscik, cum este una mai susd de Galati, ce '1
cliCU Gherghina, §i pe Milcovu mai susd de Focsani desupra Odobescilor de care
pomenesce Ureche Vornicul ca o chiamd Creiciuna. i tot pe o poveste stair
si cele sate se afla in Ora Muntenesca; set de Dad ski de Romleni sunt
facute. Adusu-s'aii si aice in orasul Iasi1 o park,' la Domnia lul Duca Voevod
de la Galati, si 'I de marmurk pre care slove latinesci singurd le-am citittk,
care ma sunt pe limba Romanesca: «Imperatului, Cesarulul, bunulul, feciorului
Nerve!, lui Trajan, fericitulul, a Nemtiei si a Daciel, preutului celul mai mare,
Polcovnicului al sese-spre-clecelea, imperatului al sesele, sfectnicului al septe-
lea, parintelul mosiei, lui Publze Calburnie Marco Aurelie, Rufu». Aceste sunt
titlurile acestul prea vestitu imperatu.
Si dintru acesta putem vede si dovedi ca une cetatI sunt si de Romleni a-
cute aice in Ora pe urma Dacilor. La podul lui Trajan peste Dundrea, in
Ora Muntenesca la judetul Jiulul este naruita o cetatuie, acea adeveratil de
tine este facutd, cu numele Severinul este, de care §i mai sus s'au pomenitu.
Bonfin (lice asa cuvintele lui mdrturisescu aice unul dupe altul cum mergu;
Trajan dupe ce au birurtic pe Dad, intru, semnul biruintei sale ad facutu
N copal pe Dunarea, qildere fi peste Dunarea au facutu podu, lucru de mi-
r ti, precum marturtswe gi Dion la viata lul Trajan ; a ceiruia podu qi as-
&LOX se cuncscu pragurile in apa. ).51i iar acolo pe Dundrea in prejmei este tar-
guqor it S verin de Severu Imperat facutu. i atata ; iar pe ce vreme au ra-
cutu Severinul nu scrie. Ear la alts istorici, cum la Diod, carele aft scrisu
vilta lul Trajan, cum si Topeltin, se afla scrisu latinesce, pe Romanie: A lui
Traj n v n'c it slant stdpu. Ce dintr'aceste se cunosce ca une ceta4i din -
tr'acesta tera si de Romleni sunt Ideate. La naruiturile cetatil de la Galati,
din s is, unde cade Siretul in Dundrea s'au aflatu unu banu de amnia gal-
www.dacoromanica.ro
 25

bens, §i de mare era cath un ortu, dar mai grosu, in care slovele nu s'au pu-
tutu ceti de cel ce sciu latinesce, flra numai de unit ce sciu mai bine gre-
c §ce OiCU ca scrie MapxLaykoAts §1 semhnh, sa fie a§a. Iar celelalte slove de
intelesu nu sunt. Amderea §i din o p6trh mare, adush la Galati, la biserich, mai
multu nu se pote intelege, fara atata : Severus Caes. Rom. zmp. iar romhnesce,
Sever al Bomului imperatO. §i aces cetati ei clicu Galatenii Gherghtna. Iar ha-
nul ce s'au aflath mai giosh de Roman iar la nb.ruiturile unei cetati, a§a era
de mare cad §a§tacul cel de patru bath Le§esci §i mai grosh, de aramh
ro§ie, §i chipul Domnului subt palarie nemtesch, §i impregiuru slove serbesci
a§a: °may Mo14aech6ii, adech tata Moldovel; iar dintru alts parte scrie
Heredia de Moldova. Acea Heredia latinesce se slice : hereditas, adech stra-
mo§ie. Pentru aceea (lieu de cetati, ca unele sunt de Domnl, acum dupa, a doua
descalecare a terilor fa' cute adech zidite. i a§a cat s'au putut sci de cetatile
aceste, sunt a acestor teri, ca sunt uncle facute de Dad, cum este deschis
la cetatea Alba; celelalte §i de Ronileni, §i uncle, mai pe urmh, §i de Domnii
terii. §i atata putem sci de cetatile cc se afla intr'aceste tee.

C.P. I/.
De numele nemuriloril acestor led Si portul Ioru, §i de limba graiului, 41-
derea §i de tunsura capului, care se afla acmu la prostime, ce sunt lo-
cuitorl pre subt munte.
Mare doveda nemurilord din ce rhdacina §i isvodii, sunt numele care au §i
in de sine §i la alte teri streine, §i macar ca nici un n6mit nu este in toth
lumea se aibh numai un nume ; ci unele, despre capetele cele de'nteiu vre
anal sthpAnitor, alte sunt cu nume de pe locuri de unde sunt incepute, multe
sent §i de pre cetati, mai multe §i de pe ape vestite. Cum vedemu n6mul
nemtesch are acestii nume, mai ales ant6ii §i mai de cinste Alaman, ca a§a
le chat §i istoriile cele vechi §i Ruch; al doilea nemh. GermanO, adech doi
frati, latinesce germanus. 0 sem& de istoril le Oka Teutonezi de pe capul
for Teuton; Ralienh le clica Tudeschi, pote fi ear de pe Teuton; Le§ii, Mos-
calii, nob, le clicemit Nemti. Mai apoi alte nume despartite ca crengile dintr'un
copaciu: Svedii, Danis, Frantuzii, Sacsonii, BelgiI, Batavd, §i alte tens mai
manunte, tot de radacina cea veche a Alemanilord crengi §i part]. sunt. A§a
Hispanii, Iveril, Celtiberif, Portugalii, tot un nemu sunt. Turcif de pe local
lord Turchestanu, de pe capul for cel de'nteih, Osmangii, Otomani, Osman-
lit. Moscalii, Buqii, Bulgarii, Sirbii, Horvatif, Slovatii, Bohemzi, TattI, Pole f ii,
tot un 'Amu sunt, Slovenesch, fara alte numiri ce au de la strains; ca anteiu
acestui nemh le-aft clisu Grecii Sauromati, de pe ochii mieral-albineti, adeca
oche de oparla. Tatarii de pe apa Tartara; Srhitil de pe salbatacie, Nohaii.
A§a tote nemurile subt multe numiri sunt. A§a Unguril, Hunii, Maghiaril, Uhrii,
Sasil ; Dachii, Dacii, Goth, Masaghetii. §i acesta cu tote nemurile ; numai u-
nele dintr'insele ti le-am insemnatu pentru intelesul numirilord mai lesne a
www.dacoromanica.ro
 26

nemului fi acestor tell a Moldovil si a teril Muntenesci, si a Romh'nilort din

Ardeld.
Asa si nemul acesta de care scriemii, a n6mulu1 terilorti acestora numele
drept si mai vechiu este Roman, adea .Romlenii de la Roma. Acest nume de
la de calecatul for de Trajan se trage, §i eat au traitt pand la pustiirea sa-
telor de pe aceste locurT, si catu an tititu in munti, in Maramorest si pe
Oltu, tot1 acestu nume au tinutu si tint si pans astkli. §i inca Muntenil mai
bine ilu tinu dechtt Moldovenii, ca eT si acum Oct si scriti : tera .Romeinescii,
si Romanii eel din Ardelu. Iar streinil si terile din pregiurt ne -au pusti acesta
nume Flah, de pe Vloh, cum s'au mai pomenitti, Talon, Valaque, Olah, Vo lo-
fin, care nume tot de streim sunt puse de pe Italia, carora clict Vloh. Apol
mai thrcliu Turcil Bogdan1 ne clicti, de pre numele DomnuluT, carele at in-
chinat tera ; iar Munteniloru Caraviah. Grecil ;lieu Bogdanos, si Muntenilort
Vlahos ; ca acestu nume Moldovan ne este de pe apa Moldovel, dupe al doilea
descalecare a acestei ten de Dragositi Voevod ; .i Munteniloy, ori de pre munte
Muntenu, on depre Oltu Oltenu, ca Lesil asa le Oct MoltenI. Macar dar el
si la istoril si la graiul §i strainilor, si in de sine, cu vreme, cu vecurile
cunpriminele am dobanditu si altii nume, iar aceld carele este vechiti nume,
sta intemeiatu si inrtacinatu remane Romani, cum vedem ; eh macar ca ne res-
pundemu acum Moldoveni. iar nu intrebtimii: scil Moldovinesce? ci scil Boma-
nesce? adeca. RAmlenesce, scis rornanice ? pre limba latinesca. Stt dar numele
cell vechit ca un temeiu neclatitti, desi adaogU, on vremele indelungate, on
ca strainil adaog si alte numiri; iar cal ce este radAcint nu se mutt; si asa
este si acestoru ten, adeca Orli nostre Moldovil si terei Muntenesci, numele
celu dreptu de mosie este Romani, cum se respundu si acum eel din Ora
Ungurescg, si Muntenil in -Ora lord scrit si respundti cu graiti: tera _Rontei-
nesca. Iar acest name Vlah, de la Turd si de la Greci este, de la Nemtl
01I(ad), de la Frantue Yallaque, de la Lesi Volosig, iar de la Unguri Olah.
Aceste nume tot de la Vloh suut; si Vloh este Italiant, din care tea a Vlo-
hului aded, a Italiei at porniti Trajan imperatul Romului, fait de numeril
multiple de norodu, Si an aseclatu intr'aceste ten a Daciei eel vechi. Iar cum
se fie acestu nume Vlah de pre Flah Hatmanul ROmului, precum ail scrist
unit, basne sunt.
i a§a dovedindu numele nemului acestul, cum vedemt de istoricl marl, si
marturia teriloru impregiuru, ne trage rendul a pomeni de portal, care acum
portul statatoriu ca numele si ca limba nu este; ci Omit de la nemti, por-
turile cu vreme ',sT au schimbatu, la care schimbare a hainelorit aduce si lo-
ud d 1 le cauta a face imbradmintea trupuluT, precum este firea ceriului a
vre uniT parli de lame. Ca alitaiu la aceste parti de lame, unde traescit Mos-
coni, Rusil, Tataril, de ar fi omul imbeicatt cu haine frantuzesci ar crapa de
frigu, Si mocar si aice pe la noT ce erm sunt ; iatt Ora Italiei erni ca aceste
de la noT nu are nici odata, of forte blande, cum sunt la noT tonmele. §i mare
dar an acele tell a Italiei, cum si vara nadusell nu sunt ca aice la nal, ci
c nub curiose, putinu primAvera, cum este la noT la Mai, la Iunie. Le-ati du-

www.dacoromanica.ro
 27

tatu dar acestorii omens mutate pre aceste locurl a'§i schimba portal haine-
lord, dupa vremele acestoru locuri.
Catra aceste tote, cad& ce scrie de portul Romaniloru iscusitul istorica
Laurentie Topeltinu din Mediesi. Cuvintele lui ti le isvodescu, ca a§a scrie :
Romanis din Ardelu as no§tri porta o hama de la umere pan peste totu tru-
pul imbracati. Ne fax% mare invetatura portului de a vecului celui vechid,
care au tinutu ph'rtile aceste de la Septentrion, adeca partile care sunt apro-
piete spre meacla-nopte, tote trupul acoperitu; care felu de haine pomenesce
un dascal anume Martiales ca, se chiama andromida; cu aceste cuvinte, ii
trimetea Andromida vechiu portu, nu mindru ; eara bunu de luna lui Decembrie.
Slice au de pisla, pe limba nostea D'acesca, glugei; eu socotescii chivere care
am apucata i eu §i la boeril Ceres nostre. Omit& ce dice §i de opinci tot a-
celti istoricil Topeltin ; §i nu de la sine ci pane cuvinte mai vechi de sine, a
istoricilorti, anume Alfons §i pre Plaut §i pre Agelu, care all scrisu arti, de
portul cel vechiti a limbeloru. «Felulti inccilteintintelorti, .Ronuinilorti este cu
pele crudd, fie de ce dobitocii, peste piciorii invellitti bine in obiele de lana in-
c'altati, $i apoi pelea acea o legei cu °urea peste piciorti, de infaorci tote pi-
ciorul de la degete pcinei subt Mkt glezna. Si acesta este portul Romantlord
celord vecht, stremosilora lorti, carii it purta la ostt; acest felu de incciltdminte
era a slujitorilord osteni la Romleni. Numai atdta osebire, vedemti, precum ce-
tattii istoriile cele vecht, ca ostenti Bomului nu invdlia in obele, ci gol picioru
inca'ltatO cu pele .Fi, cu legciturt incrucisu ca gratia, opinct, numai cdtd tinea
piciorul la ceilaiiti legatii.» Aceste sunt cuvintele acestui istoricti, din cuventii in cu
ventil ; la not de ce cinste este acest fel de caltAminte, acum la aceste vecuri, care
era de cinste la Romleni §i de vetejie portal Vederati acum la Cerchezi ca acestu
portil de incaltAminte pentru sprintenie ilii OA
Aice este locti a pomeni §i de tunsura perului, aceea de care au scrisu un
Simeon Dascalul, §i mai inainte de dinsul Eustratie Logofetul. Tunsura a-
cesta, precum s'ati aretatti de portal trupului §i de incaltimintea opincelora
din istoriculti Topeltanti, §i iarA§I dintr'insul se area, de care a§a clice: lin
miru cum de dou4 feluri de tunsura au luatti Ardelenti nostri de la Romleni,
care o find ta send si pcind astaclt: un felu de tundere mal aduncu la pclita
apropietci4 alt felu mat departe de pelf fa, prin peptine tundu p0ulu ; qi acea
tunsura mai aprope de peltta not Dacit o nuntimO Shieran, iar acea mai de-
pdrtata de pelite Colunsul. i totu Topeltinti (lice: .Romleniloru le place a se
rade, si in chtpul cetlaulut acoperti caruntetele stile. i pricina da ca la capu
din dosti la add tundea perulu, se fie capul totu slobodu de sudori §i in re-
corela la ostenele. Vede-se dar ea este vechiu obiceiti tunsura acesta, care §i
pan& astkcli se vede la o sema de locuitori as terii nostre §i in Ardelu ; §i
este de la Romleni acestu semnu slujitorescfi ; ca in chipu cetlaului isi invalia
capul slujitorii Romului cu tafta subtire ca in chipu de cununa slujitorCsca.
Vedu-se dar basnele aceloru scriitorl, mai susu numitul Simeon Dascalul,
§i Eustratie Logofetul, §i acelu anageu Misailu calugerul, carii ad scrisu
ca semnul aces tunsuri ca un cetleu, au fostu semnu talharescu cu care in-
semna Romlenil pre omenii cel de reu-facetori!
www.dacoromanica.ro
 28

Remane aice randul a areta de graiul §i slovele de unde este isvoritu a-

cestoru ten, de care pomenimd. Precum dar s'ad aretatit de plinti nemul a-
cestoru ten meclate de pe aceste locuri de ROmleni, aka i graiul tad de
RomlenT este isvoritti. Cu cellalti istoricT marturisesce §i Tope Rind, care a§a
slice: Am dovedit-o mai susu a fi Italia pricina desccileccirei Yalahilord ; aqa
ysi aice aceeaqi laudci o mcirturisimd, cei limba lord este a vechilori _Romani, a-
mestecata seu mai multu stricata cu Serbescci Rusescci, Leqescci, Horvatescd,
Slavonesca, iproci. §i dice, precum scrie §i un istoricti anume Covanschie, all
so otitti precum ca graiul de casd al Ardelenilorzi mai multi are in sine
insemnarea graiului .Romlenescu qi Latinescii, deccitd a graiului de acum a
Italienilmti. ,,4i cu vreme indelungatd, ce stria fi astupd vestite Imperil jii,
Craii qi Domnii, aqa qi graiul _Romcinilorei pe aceste locuri, cu indelungatd
vreme qi risipd a locuitorilord Romani de pe aceste locuri, care pustiindu-se
cle navala Tatarilord, se matase acestia de aice la Maramuresi, cei din ].era
Muntenessd la ].era Oltului, trecendei s'ati stricatd qi graiul. Ca uncle
clicea latinesce Deus, nod clicem pet sort Dumneded, meus al meti;- a§i§derea
Coelum certi, homo omit, frons fruntea, iar need unele cuvinte se nu fie pro-
tivnice cu latinesci, sett la inceputtl, la mijlocti, sett la sfir§itti ; iar unele stall
neclatite, cumu'sti §i barba barba, tuna luna, §i altele ca aceste Vinum vied,
panes pane, mutts mama, cuter cutitu. i a§a cum am clisti, cu vreme Wad
schimbath graiul si s'au amestecatit cu Slovenescti, Dacescti i cu altele care
am pomenith dintru Topeltinti. Pe acesta poveste curd §i aflatul slovelor, cu
care §i scrisorea de la Serbs, o au luatti acum, dupa a doua dischlecittura, de
Dragosi Voevod, aice in Ora, i la Munteni de Negrul Voevod.
Catra aceste adhogirnit rondu aice al obiceilorti, meselorti §i ospetelord care
se vedd ca sunt vechi tinute aice, intr'aceste ten, §i luate de la vechii Ro-
manl, precum inchina pahar pentru senathti a prietenilorti §i a Imperatilorll.
Ca scrie Dion, vestitti istoricd, care intru lauda Imperatulul August Cesare,
cum ca vechiti obiceid au fostii, ca norodul jurandd pre chezil cei bald, sett
pentru norocirea imperatulut, se bea la ospete pentru sthfatatea lul Urea de
acesta mad pe large la Plinie. Acestil obiceiti §i la Nemti, §i la Unguri, la Ar-
delenT vechii Romani, §i la not pre ulna, de pomenimil la mese senAtatile Dom-
niloru cu pahare pline de beutura, a§a §i a prietenilorti.
La aceste si obiceiul ce este inch intr'aceste ten, adeca aice la nod §i la
Munteni, §i la darea datoriel de ob§te adeca la morte, vechid obiceid; ca dice
Topeltinti : in Ardel Daciloru obiceiul cu mare petrecere aduci mortal la
biserica la gropnitci, mergend inaintea boerilord cdnteiretil qi preotii, pe urmd
vine cealalki multime, inchipuindzi cum cd qi ceilal i vor merge unde qi celd
mortu, ca cum ar dice : mergi cd not to V0212 urma. Vechiti obiceid, §i la Rem -
lend de clicea trimbite inaintea oselorrt, cum marturisesce Ovidius, adeca, canta
trimbite jalelord astrucarii ; §i acesta §i la eel' man §i cle cinste omens se fh-
cea, precum §i asta-clt la aceste tend la astrucatill Dom.nflord §i la alti omen].
de cinste. Si iar totu acesta Topeltinu dice : Muierile Dacilord osele pdrinti-
loru, a feciorilorti, a barbatiloru qi altord rudenii, etc bocetd nespusd mergd du-
pe 6se, cu plansuri de miratu, qi en cuvinte de jale cuprincld osele, ssi en glasei
www.dacoromanica.ro
 29

mare iota viata omenescd a plcingu. Scrie Varro in cartea a patra de «Viata
Romaniloru,» cum cerca muierea care avea glasu mai bunu de canta la ose ;
precum acesta si aice in Ora se face si pana astadi, si cu alaute. §i aceste
le-am aretatu, ca sl dintru aceste sa se cunosca nemul cu obiceiurile ca, au
esitu de la Roma.

CAP. VII.
Vine rendul a areta cat(' ad trait(' aceste locuri cu dmenT, dupe' descale-
carea lul Trajan cu Romanil de la Italia.

Trajan Imperatul Romulul, in al patrulea anti al imperatiel sale, si al Dom -

nulul nostru Isusu IIristosti o sute trey, s'ad clatitti asupra lul Decebalti Cra-
iul Dacilorti. i acesta dupe' isbanda si asedarea cu Romlenil pe aceste locuri,
cum s'ati pomenitti mai susti, inturnandu-se la Rom, de bola ce'f clicd di-
senterie ati muritti, precum scrie Yaronte din Dion, in orasul TesaloniculuT
anume Oblicia, care pre unnd s'ail dist]. si Trajanopolis, adecti orasul soli ce-
tatea lul Trajan imperatd. Imperdtit-ail Trajan 19 anT si 6 luny ; de vresta fi-
indd 61 anT, sad cum scrid uniT, 64 anT, au muritti, si dupd, densuld nit
statutd imperatd Adrian, carele ad facutil Udriuld. Si acestil Adrian imperatil
ati stricat si podul eel de petrd al lul Trajan imperatd. Scrie Dion cam acestil
podu era cu doue-deci de praguri sett stilpi, a cdrora ndltime de o sutd cinct-
clect stinjeni, fart), de cad era temelia, in jos; iar de latti era sef-deci stlnjeni,
pentru grija Tatarilord.1) Nabusit-au Tatarii pe aceste locuri, si mai multi en
Atila din partite Schitiel asiatica, care si Craiti au sthtutd antaid Ungurilorti.
Acestu Atila craiul se stria in titulusid inteacestd chipd : Atila feciorul la Ben-
debts, nepotul marelul Nevrodii, crescutii gi tinutii in Elgad, din mila lul Dum-
nedeu Craiul Ungurilor, al 1111dilorii, al Gotilorti, al Daulorti, biciulu lug
Dumnedeu, spaima lumei. Scrie Bonfin, aducendd marturia pre istoricil, anume
&Was §i Eutropie, precum : Aurelianfi, imp&ratul .Romula, vedendu ca nu
voru sta desceilecaturde lug Trajan pe aceste locuri, se fie redicatu de prin 0-
rap Ft de prin sate pe locuitorii .i tau trecuta Dunurea in ceea parte in Do-
broge, agedendu2i in nujlocul Dobrogei. Ear Topeltin scrie cum ca Gaie im-
peratul socotindd, cum acele descalecaturi de pe aceste locuri, a lul Trajan,
nu vor sta, le-au mutatu in Dobrogea ; si asa Romanii din sera Muntenesca ati
trecutu muntii medendu-I la Oltti, la Hertegu, si pe la Fagdrmi ; iar cestilalti
unde suntemu acum noT, mai tarp, dupe ce n'au pututti mai multu sta prin
cetati si priu multi pentru lipsa hranei, ati trecutti muntii la MaramurA,si ; a-

') Eu iubite cetitorule cu inima indoita credu, c6, anume am mhuratu locul; de fie e-cleci
stinjem, dar mare lalime este ; numai ma am aflatil §i in Litopisetulu lui Neculai biv velu-
Logofetu, iai caitea lui Dion n'am cetit o; ci de vrei lea sema. Adaosu de Ion Niculcea.
www.dacoromanica.ro
 30

seclendu se apoi pe la Giutgiu ri pe la Ciucu. Facendu dar socotela de la vre-

mea lui Trajan, care au descalecatu aceste terl cu Romlenii, care era velea-
tul de la Hristos 103 am, pana la Atila Craiul Ungurescu, carele au nä-
busitu cu Tatarii pre aceste locuri, cum seriu istorich in veleatul de la Hris-
tosu 401 ani, temanu 298 de ant se fi fostti traitors locuitorii adusi si des-
calecati de Trajan pre aceste locuri. Iar dupd ce s'au pustiitii, cum am clisd
mai sus, de Atila, ca unit mutati preste Dundrea la Dobroge, unit preste muntl
asupra Oltului, cei din sera Muntenesca, cesti-l-alti la Maramurdsi, pand la
vremea lui Laslau Craiul chre,tinu Ungurescti, la a cdruia vreme s'au desca-
lecatu al doilea rendu de Dragon Voevod sera nostrd, si de Negru Voevod Ora
Muntenescd. Care Craiu Ungurescu au statut la veletul de la Hristosd 1080;
scotendu dar cele 298 care au fostu de la Trajan pand, la Atila, si de la Atila
candu s'au pustiitu terile aceste pand la Vladislav, cu vremea la care a fi fost
resboiul lui Vladislav asupra Tatarilorti, rementi 700 ani, socotindit ce mai treed,
tot sa se fi fost aflat aice la not in sera locuitort prin cetati prin sate, si prin munti,
pAnd, unde or fi avutu hrana gi agonisita vietei sale. Iar pre urn* cum s'ati pomenit,
au trecutu peste munti la Maramurasi. Fost-ati dar pustiu mat bine de case sute
ani locul acesta unde acmu suntem nos, adecd Moldova. Ia dar aminte atata \Teed ce
au trecutu Romanii locuitori prin Maramurasi si pe la, OM, megiesi cu alte limbe,
atata vreme au n'au pututu se'si schimbe si graiul cel Romanescii ? §i a-
cesta este pricina de 'si-au schimbatti locuttorii acestord teri graiul, acum la
adoua descalecatura, cu graiul stricatti, cu Ungurescd, cu Serbescti, cu Lesescti
cu Slavonescd, iproci, ce sunt veniti pe aceste locuri. Vice-va nescine : dar cum
de '1-au lasatu cei de pe urmd, imperati ce au fostu at ROmului pre urma.
i dupd ce au mutatu Marele-Constantinu imperatil scaunul Romului la Ta-
rigrad, 5i pe urma alti imperati crescini : inteleptuld Iraclie, Iustiniand, ma-
role i prea inteleptulu Leon si cats -va Hatmant, vestiti ? Respunclii : ca dupd
ce s'au mutatu scaunulu la Tarigrad, mai multd zabava sa cu Persil avea im-
peratia, pe urma, cu Seratinii; si aceste locuri sta ftird, de ajutoriti. i asa pus-
tnrea for de Tatari ad fostti cum s'au clisu mai sus. Si aceste ate s'au pu-
tutu afla de descalecatul celu de'ntaiu, prelargu s'au scristi ; mai multd ce
lipsescu se nu fie mirare. Din aprope 1700 ani, scotendti 103 ani duff' ad
purcesu Ttajan din Rom spre aceste locuri, ale vecuri de omens s'au petre-
cute? Pentru acele ce nu s'au pututti plini, crede, iubite cetitorule, uitandu-te
la atata vecu, ce nu s'au pomemtu nimica, pint la acest an, de descalecatul
teriloru acestora.
Sfirqitul de descalecatul de'ntehi al Moldavia
de
MIRON COSTIN.

www.dacoromanica.ro
 SGARA
TOMULUI ANTAITI
Pag.
Prefall, la a adoua editiune
Hem la antaia ed4iune XXIII
Cuventh introductivd la istoria nalionala XXXI

M1RON COSTIN
Carte pentru descalecatul d'anteid a Moldaviei.

Predoslovie 3
CAP. I. De ndmul Moldovenilord, din ce Ora. aii eqitd. 9
CAP. II. De imparalia Romului. 12
CAP. III. De Dacia 15
CAP. IV. De Trajan, tmpe'ratul Romulut , 16
CAP. V. De cet4ile ce'rilord. acestora 23
CAP. VI. De numele neamurilord acestord fe'rl, §i de limba lord . 25
CAP. VII. Cat ad trditd aceste locurl cu omenr, dupe descllecarea lul
Traian cu Romanil. 29

NECULAI COSTIN
Carte pentru descaleoaty d'anteiii a Moldovel.

Predoslovie 33
CAP. I. Pentru zidirea lumiY i pentru imparcirea limbilorii i pen-
tru descAlecarea terilord . . 39
www.dacoromanica.ro