SCRIERE ACADEMICĂ

Curs, anul al II-lea, sem. I

2022-2023

Dr. Maria MICLE

Universitatea de Vest din Timișoara

maria.micle@e-uvt.uvt.ro
 Curs.TEMATICĂ
1. Curs introductiv.
Rolul scrierii academice în activitatea ştiinţifică și didactică. Comunicarea
științifică/ discursul științific – analiză: noțiuni de bază / delimitări terminologice

2. Redactarea academică. Tipuri de lucrări științifice: articolul, studiul, lucrarea de

licență, disertația, monografia

3. Realizarea unei lucrări științifice. Structura articolului științific – demersul

arhitectural al lucrării: titlu, autori, afiliere, abstract, cuvinte-cheie, note, trimiteri
bibliografice, material ilustrativ, bibliografie
4. Documentarea științifică în print/online: analiză a tipologiei resurselor
informaționale, tradiționale și electronice: publicații monografice, articole în
publicații seriale etc.; criterii calitative de selecție a informației

5. Proprietate intelectuală, drept de autor, plagiat; utilizarea și citarea resurselor în

acces deschis (open-acces): e-book, reviste electronice

6. Referințele bibliografice: structură pe zone; standarde și norme internaținale de

redactare academică a referințelor și trimiterilor bibliografice. ISO 690/2010, APA,
MLA (Modern Language Association), Chicago Manual of Style, Normele Academiei
Române, Vancouver;

7 Prezentarea (de succes) a lucrării științifice.

- variante ale limbii, diferențiate după criterii socio-lingvistice
Situațiile de comunicare impun:
- limbaj formal (oficial, ceremonios);

- limbaj informal (spontan, fără respectarea strictă a normelor

lingvistice, folosit între apropiați, rude, prieteni).

Contextele sociale (nivel de educație) impun:

- Limbaj popular: variante regionale (rurale) / limbaj de jargon, argou-
„interlop” (în medii urbane);
- Limbaj colocvial (intermediar între cult și popular).

- Limbaj cult: limba literară standard – cultivată (limbaj oficial, al

mass-media, instituțional): limbajele de specialitate (stiluri
funcționale):
științific / tehnic; juridico-administrativ; poetic, publicistic; publicitar,
religios, artistic
Stilurile funcționale: modalități de folosire a limbii în diferite contexte
sociale și culturale.

Stilul (limbajul) științific se diferențiază în funcție de domeniul

științific pe care îl reprezintă și de scop: cercetare, didactic,
popularizare-diseminarea științei.

Caracteristici:
 emițător/ receptor specializați;

 emițător obiectivat;

 vocabularul evită ambiguitățile: terminologie de specialitate, se

preferă sinonimia perfectă, se folosesc cuvintele cu sens denotativ;
 terminologie de specialitate cu un caracter internațional;

 gramatical: adresare impersonală (pers. a III-a, sg.), pluralul politeții;

„prezentul etern”, abundența substantivelor, neologisme-cuvinte rare.
 Vivat, crescat, floreat! [traiască, crească și
inflorească!] - urare folosita intre studentii
vechilor universitati apusene (http://www.dictionar-
online.ro/expresii_latinesti.php?id=vivat,%20crescat,%20floreat!)
 (vezi materialul din suporturi curs: 4. Micle_Latinisme)

 Scientific Literacy:
 https://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_literacy
- Știința „se povestește” (diseminarea rezultatelor cercetării)
- necesită o formare de competențe specifice, adoptarea unei atitudini
responsabile față de ceea ce scriem, ordonarea ideilor, proiectarea
textului (inclusiv stabilirea lungimii textului)
- Cercetări descriptive – furnizează informații pentru formularea unor
ipoteze de cercetare, care vor fi ulterior verificate/testate prin
- Cercetări exploratorii – componentă explicativă (studiul unor situații,
testarea unor instrumente de investigare etc.)
Lucrările științifice
- Folosite pentru diseminarea științelor (reviste științifice, cărți de
specialitate, gestionate și diseminate prin biblioteci - baze de date,
depozite digitale)
- Compun literatura științifică / de specialitate

- recenzia, articolul, studiul, monografia (lucrarea de licență,

disertația)
- Lucrări publicate: monografia (cartea)
 Ex. Maria Micle & Claudiu Mesaros (ed.). Communication Today: an Overview from Online Journalism to
Applied Philosophy. Budapesta: Trivent, 2016 (onlineISBN 978-615-80340-6-7). In series Philosophy,
Communication, Media Sciences; eISSN 2498-5082, Volume 4 (September 2016). (349 p.). Accesibil la:
http://trivent-publishing.eu/communicationtoday.html.
 DOI per vol.: 10.22618/TP.PCMS.20164
International Science Council. Opening the record of science: making scholarly publishing work for science in the
digital era. Paris: International Science Council, 2021. http://doi.org/10.24948/2021.01
Principles for Scientific Publishing
I. There should be universal open access to the record of
science, both for authors and readers.
II. Scientific publications should carry open licences that
allow reuse and text and data mining.
III. Rigorous and ongoing peer review is essential to the
integrity of the record of science.
IV. The data/observations underlying a published truth
claim should be concurrently published.
V. The record of science should be maintained to ensure
open access by future generations.
VI. Publication traditions of different disciplines should be
respected.
VII. Systems should adapt to new opportunities rather than
embedding inflexible infrastructures.
These principles have received strong support from the
international scientific community as represented by the
membership of the International Science Council (ISC).
Principii pentru publicarea științifică
 I. Ar trebui să existe acces deschis universal la evidența
științei, atât pentru autori, cât și pentru cititori.
 II. Publicațiile științifice ar trebui să conțină licențe libere
care să permită refolosirea și extragerea de text și date.
 III. Evaluarea inter-pares (peer review) riguroasă și
continuă este esențială pentru integritatea producției
științifice.
 IV. Datele / observațiile care stau la baza unei afirmații de
adevăr publicate ar trebui publicate simultan.
 V. Evidența științei ar trebui menținută pentru a asigura
accesul deschis al generațiilor viitoare.
 VI. Tradițiile de publicare ale diferitelor discipline ar trebui
respectate.
 VII. Sistemele ar trebui să se adapteze la noi oportunități,
mai degrabă decât să incorporeze infrastructuri inflexibile.
Aceste principii au primit un sprijin asumat din partea
comunității științifice internaționale, reprezentată de membrii
Consiliului Internațional al Științei (ISC).
Recenzia, articolul, studiul, monografia (lucrarea de licență, disertația)

Recenzia (<germ. Rezension, it. recensione)

- prezentare succintă a unei opere literare sau științifice, spectacol (la
apariție) ; asemănătoare cu abstractul
- conține comentarii și aprecieri critice

Articolul științific (prelegere specială de curs)

- Publicat în reviste de specialitate (caracteristici: se identifică prin
ISSN)

Lucrarea de licență/disertația
- Lucrarea elaborată de candidatul la titlul de licențiat într-un domeniu,
susținută la examenul de finalizare a studiilor
- - lucrare științifică; conține elemente de originalitate în prezentarea
într-un mod propriu și filtrarea cunoștințelor specifice domeniului
abordat
Lucrarea de licență / disertația

- Lucrarea elaborată de candidatul la titlul de licențiat într-

un domeniu, susținută la examenul de finalizare a
studiilor

- - lucrare științifică; conține elemente de originalitate în

prezentarea într-un mod propriu și filtrarea cunoștințelor
specifice domeniului abordat.

- Structură (vezi următorul slide)

 o serie de puncte trebuie abordate pentru a
prezenta claritate unui studiul și pentru a
oferi cititorilor contextul acestuia în ceea ce
privește zona de cercetare, literatura de
specialitate.
 obiectivele,
 designul și metodologia studiului,
 rezultate/date,
 concluzii

 CUPRINS
INTRODUCERE (motivarea temei) ………………………………………..

Partea I. Fundamentarea teoretică

1. TITLU CAPITOL …………………………………………….
1.1. Subcapitol. Titlu ……………………………………………………….
1.2. Subcapitol. Titlu
2. TITLU CAPITOL …………………………………………..
2.1 Subcapitol. Titlu ………………………………………………………..
2.2 Subcapitol. Titlu

Partea a II-a. Partea aplicată

Studiul de caz. TITLU

Metodologia cercetării
Partea a III-a. Prezentarea, prelucrarea și interpretarea datelor

CONCLUZII (propuneri, recomandări)

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE (arată stăpânirea subiectului, aduc credibilitate)

ANEXE
 „Reprezintă rezultatul primar, formal și diseminabil al
investigației științifice” (Runcan, 18)

 Conține date și informații specifice unui domeniu de

cercetare, originale pe cât posibil;
 de tip empiric, analitic, de sinteză

 Prezentat în prealabil la manifestări științifice specifice:

 Conferințe, congrese, seminarii, workshopuri,
simpozioane, mese rotunde etc.
Diseminare științifică / Literatură de specialitate
= „formă instituționalizată de valorificare a cercetării
desfășurate la nivel mondial, care reflectă obiectiv și
relevant activitățile de cercetare (Runcan, p. 19).

 Pentru a putea fi puse în valoare, rezultatele științifice

trebuie să fie puse la dispoziție și consultate de
cercetători > diseminare științifică > stocare și
accesibilizare în documente specifice (monografii-cărți,
tratate, rapoarte, seriale, articole științifice, volumele
unor conferințe științifice)
- (prelegere specială pe Tipologia documentelor)
Publicat în reviste/periodice de specialitate (caracteristici:
se identifică prin ISSN- International Standard Serial
Number= „un cod internaţional de identificare a
publicaţiilor seriale, definit prin ISO 3297”
*vezi http://www.bibnat.ro/index/filme/ISSN-s122-ro.htm.
 ISSN-L; ISSN-print; ISSN-online

 Vezi: BNaR. ISSN - INTERNATIONAL STANDARD SERIAL NUMBER.

Disponibil la: https://www.bibnat.ro/ISSN-s122-ro.htm (consultat la
11.11.2018).
 Redactarea
 reprezintă partea finală de prezentare
rezultatelor cercetării, într-un conținut și formă
unitară
 proces de sinteză, presupune tehnici specifice
de scriere academică: formularea în scris a
ideilor în propoziții, fraze, ordonate după un plan
de redactare
 Importantă deoarece influențează înțelegerea și
valorificarea informațiilor
 Titlu
 Numele autorilor, afiliere,
 Abstract / rezumat, cuvinte-cheie,

 Conținut: introducere, metodologie, conținut

propriu-zis, concluzii, + material ilustrativ:
imagini grafice, tabele
 note, trimiteri bibliografice

 Referințe bibliografice
 Conceperea unui plan/ scheme de lucru
 Redactarea inițială (o primă variantă de lucru),
conform normelor recomandate de revista unde
publicăm;
 Revenirea, completarea, corectarea variantei
inițiale;
 Redactarea finală;
 Sumiterea textului spre publicare
(Vezi model articol în documentele suport curs: 5. Model
art._Micle&Lovasz_en)
Abstract = o expunere de sine stătătoare care prezintă pe scurt
informaţiile esenţiale ale unei lucrări, ale unui articol sau ale
unei cărți;
Abstractul în sine este un mini-eseu.
(poate avea: 100 / 250 / 500 / 1000 de cuvinte, în funcție de
destinație)
Caracteristici de conținut:
 prezintă obiectivele, metodele, rezultatele și concluziile unei
cercetări;
 stil foarte scurt şi nerepetitiv.

 se scrie după ce lucrarea a fost terminată.

 SINÓPSIS s. n. ◊ rezumat făcut de autorul unui studiu, memoriu, articol etc. (< fr.,
engl., gr. synopsis)
 1. privire generală asupra unei științe, a unui obiect de învățământ. 2. tablou sinoptic
care îmbrățișează toate părțile unei științe. 3. scurtă expunere asupra subiectului
unui film, constituind schița unui scenariu.
 Recomandări de redactare / Limbaj:
 Timpul verbelor să fie prezent sau trecut, pentru că
abstractul prezintă o „muncă finalizată”; este indicată
folosirea diatezei active (sunt de evitat formulari de
tipul: vor fi prezentate/ discutate).
 Redactat în limbajului familiar cititorului potential.
 Nu se folosesc abrevieri, referinţe, acronime.
 Fiecare propoziție să fie concentrată ca informație, mai
ales propoziția-tema, care cuprinde ideea principală sau
subiectul.
 Abstractul trebuie să poată fi înțeles și fară textul
propriu-zis al lucrării.
 Nu include informații sau concluzii ce nu apar și în
lucrare.
 E bine ca propozitiile să fie lucrate separat și apoi puse
în legătură.
 ABSTRACT:

Thanks to the impressive technological progress in communication, library users in the academic environment
(teachers, researchers and students) enjoy growing autonomy and flexibility in study, research and
documentation, facilitated by access to various information resources and specific search tools, especially in
the virtual environment.
Autonomy in information retrieval is one of the main goals of university libraries done through developing
services and tools. The indexing process in libraries consists of the representation of a document’s content in
a summarized form in order to ease information retrieval; the content analysis focuses, among others, on
avoiding communication barriers between the public and the sources of information. The process developed
from linear indexing (with a hierarchical structure) into coordinated indexing through descriptors or keywords.
Inter- and trans-disciplinarity can be manifested in this form, although in this form it is entirely dependent on
computing. In the intercultural context of libraries today, where language interference is part of everyday
routine, the accessibility to collections depends increasingly on multilingual indexing. This however is not
limited to the simple translation of the terms in the catalogue to the languages most used in the library, but
also requires the creation of specialized multilingual thesauri.
This work illustrates these areas of multilingual indexing proposing some examples of controlled vocabulary,
extracted from a micro-thesaurus of the technical field of Mechanisms with descriptors in English, Romanian,
German, and French.
Tipuri de abstract:

 DESCRIPTIV:
- are rolul doar de a prezenta subiectul general al lucrării, de a
identifica aria ce urmează a fi explorată în lucrare.
- expune scopul, metodele, domeniul de aplicare al lucrării sau
raportului.
- se refera numai la subiect, organizarea lucrării, nu și la
rezultate, recomandări, pe acestea cititorul le va afla parcurgând
lucrarea in-extenso.
- are un rol asemănător cuprinsului unei cărți:
- de regulă sunt foarte scurte (100 de cuvinte minim) și e util
documentariștilor din domeniului info-documentar pentru
achiziție și descriere bibliografică, în bazele de date
bibliografice și depozite digitale.
Tipuri de abstract:
 INFORMATIV:
- Rezumă conținutul întregii lucrări și oferă
cititorului o privire de ansamblu asupra
domeniului de aplicare, conținutului,
elementelor care vor fi discutate în aceasta.
- Sunt scurte: de la un paragraf, la 1-2 pagini,
dar nu mai mult de 10% din întreaga lucrare.
- Permit cititorului să își facă o idee generală
despre conținut, înainte de a citi lucrarea
întreagă.
- - se folosesc pentru rapoarte, proiecte etc.
- Abstract informativ, format:
 informație de plecare: reformulare concisă a
subiectului, incluzând problema inițială;
 prezentarea întrebării (de cercetare) la care
răspunde lucrarea;
 metodologie (pentru lucrarile experimentale) și
rezultate;
 prezentarea pe scurt a ideilor principale/
argumentelor; sinteza rezultatelor;
 prezentarea concluziilor majore, eventual
recomandărilor;
 Introducere

 Motivare (ce este incitant pentru cititor)

 Problematica (întrebarea de cercetare, scopul)

 Metodologia (calea urmată, metodele de cercetare)

 Rezultate

 Concluzii
 Lingv.: „termen al unei unități frazeologice pe care
cade accentul semantic”.
 CI: „termen folosit pentru a marca o diviziune
[tematică] într-un catalog (de bibliotecă)”.
 Publicitate, marketing, media: „cuvintele sau
expresiile care descriu domeniul-tema produsului
sau serviciului oferit, alese pentru a stabili
momentele și locurile unde poate apărea anunțul
publicitar”, Google Ads. Sfaturi simple pentru
crearea unei liste de cuvinte cheie. Disponibil la:
https://support.google.com/google-
ads/answer/2453981?hl=ro;
https://support.google.com/google-
ads/answer/6323?hl=ro
 Cuvintele cheie trebuie furnizate la sfârșitul rezumatului, de preferință nu mai mult
de cinci. LCSH este standardul care trebuie urmat oriunde este posibil.
http://id.loc.gov/authorities/subjects.html. Cuvintele cheie sunt legate prin punct și
virgulă, cu majusculă doar primul cuvânt al oricărui titlu cu mai multe cuvinte.
 Library of Congress Subject Headings. http://id.loc.gov/authorities/subjects.html

 Indexarea presupune „sistematizarea informaţiilor cumulate

până în prezent pe diferite tipuri de suporturi, într-un mediu
dinamic” (Z. Niculescu, 5).

 Indexare: „acţiune de descriere sau de identificare a unui

document în ceea ce priveşte conţinutul său”, adică de descriere
a conţinutului, cu ajutorul unor termeni şi/sau simboluri care
aparţin fie limbajului natural, fie unui limbaj de indexare.

 În limbajul documentar, un temen de indexare este denumit

descriptor, fie nondescriptor.
 Atunci când limbajul de indexare este folosit pentru
reformularea cererilor de informare, exprimate în limbaj natural,
este denumit limbaj de interogare.
 poate să fie:
 cu structură ierarhizată (arborescentă), care utilizează indici
simbolici: CZU, Dewey, Clasificarea Congresului SUA etc.
Utilizarea lor presupune exprimarea conţinutului principal al
documentului cu ajutorul indicilor corespunzători in sistermul
de clasificare ales.

 cu structură combinatorie: de tip descriptor sau de tip

vocabular, la folosirea cărora conţinutul documentelor este
exprimat cu ajutorul termenilor catacteristici prestabiliţi
(descriptorilor), care utilizează cuvintele limbajului natural,
aşezaţi în liste [de autoritate] sau vocabulare
controlate/tezaure.
pentru a-şi îndeplini rolul, LD trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie univoc, adică fiecare înscriere în acest
limbaj să admită o singură interpretare;

 să aibă o putere semantică mare, care să

permită exprimarea în termenii săi a oricărui
text scris în limbaj natural;
Cuvinte-cheie: științe umaniste; tehnica muncii intelectuale; cercetare
științifică; metode de cercetare; redactare academică;
 Cunoştinţele sunt rezultatul experienţei umane acumulate
de-a lungul evoluţiei sale; reprezintă observaţii asupra lumii
ale oamenilor de ştiinţă, scriitori (emiţăţori), care sunt
transmise (mesaj) cititorilor (receptori).

 Clasificarea este o modalitate de ordonare a cunoştinţelor

după anumite criterii prestabilite. Clasificarea sistematizează
informaţia pentru a putea fi regăsită. Aşa-dar, regăsirea este
o verigă dintr-un lanţ de proceduri pentru ca informaţia,
fixată în documente să ajungă la utilizatori.

 La celălalt capăt al transferului de informaţii, indexatorul

traduce subiectul documentului prin reducere la elementele
esenţiale. Prin traducere conceptuală conţinutul documentelor
se converteşte în termeni de indexare.
 Clasa 0 - Generalităţi
Clasa 1 - Filosofie. Psihologie
Clasa 2 - Religie. Teologie
Clasa 3 - Stiinţe sociale
Clasa 4 - Vacantă
Clasa 5 - Matematică şi ştiinţe naturale
Clasa 6 - Stiinţe aplicate. Medicină. Tehnologie
Clasa 7 - Arta. Distracţii. Sport
Clasa 8 - Lingvistică. Literatură
Clasa 9 - Geografie. Biografie. Istorie
 O clasă semnifică o mulţime de unităţi care posedă
caracteristici comune din punctul de vedere al conţinutului.
◦ Exemplu:
 94(498)”1848” Istoria României la 1848
 în care: 94= istorie (498) = România “1848” = anul 1848
 Index (al unei lucrări ştiinţifice): „listă alfabetică a chestiunilor sau a cuvintelor tratate
într-un volum sau a autorilor citaţi în carte, fiecare intrare fiind urmată de indicaţia
locului unde poate fi găsită” (Magdalena Vulpe, 61) Indexii se plasează întotdeauna la
sfârşitul cărţii. Dacă o lucrare are mai multe volume, ultimul cuprinde indexul general. În
lucrările de specialitate de mare amploare şi densitate a problemelor tratate, indicii de
nume sau materii sunt instrumente de lectură, ghiduri foarte practice pentru cititori.
Astfel de lucrări, de multe ori sunt mai degrabă „consultate” decât citite don scoarţă în
scoarţă.
 Index (din punct de vedere al indexării din biblioteci): „listă alfabetică şi/sau sistematică
de subiecte care trimite la locul pe care îl ocupă fiecare subiect într-un document sau
într-o colecţie de documente”.
 Indice de materii (sau tematic): lista problemelor tratate într-o lucrare; cel mai util, dar şi
cel mai greu de alcătuit. Ajută cititorul să se orinteze mai uşor într-un text, informându-
l asupra locului în lucrare (pagina, paginile) unde sunt tratate sau cel puţin amintite
probleme colaterale în raport cu tema cărţii.
 Indice de cuvinte: lista cuvintelor discutate într-o lucrare (atlas lingvistic). Se alcătuieşte
pentru lucrările de lingvistică, de obicei, de fonetică şi lexicale, de dialectologie.
Consemnează toţi termenii despre care se spune ceva.
 Indice de autori (sau de nume): lista alfabetică a tuturor autorilor menţionaţi în lucrare);
ordinea: nume, prenume, apoi nr. paginii la care apare (reguli de ordonare)
 Regulile de ordonare sunt cuprinse în: STAS 8636-70. Orânduirea în catalogul alfabetic pe nume de autori şi
titluri în indexure. A nu se confunda cu Tabla de materii (Sumarul).
Metode de cercetare Tehnici specifice
1. Cercetare Lectura și analiza de conținut știintific
bibliografică (documentare)

2. Observare indirectă Tehnici de documentare complementare

A. Documente scrise (print/electronice)
- Documente oficiale
- Documente de arhivă
- Statistici, Inscriptii, pagini web etc.
B. Probe înregistrate
(vizuale / sonore)
C. Probe materiale (artefacte din muzee,
colecții private)
3. Observare directă 38
 = „reprezintă un fenomen comunicațional și
psiho-social, atingând categorii socio-
profesionale diverse, caracterizate prin interese
și nivele de cultură diverse”.
 = proces comunicațional jalonat pe autor –text
(mesaj) - cititor
 = „act comunicațional de receptare a unui mesaj
scris, pasiv sau activ, în măsura în care cititorul
interpretează comunicarea”;
 - acest act poate fi non-verbal (lectură
individuală, mentală)
 - verbal (lectură cu voce tare pentru o altă
persoană, de multe ori)
 Analitică; sintetică; critică.
 Inițiatică;
 Beletristică
 Recreativă (de divertisment) ( a citi, pentru a citi);

 Didactică (a citi pentru a învăța, pentru a te

forma);
 Utilitară (a citi pentru a rămâne, activ, competent
în actualitatea domeniului profesional)
 De cercetare (documentare științifică: a citi pt.
crea conținuturi noi).
 De la oralitate, la print și acum la digital, ca
forme de transmitere a cunoașterii, a
informației

„vorbele zboară, scrisul rămâne” – interpretarea

cea mai cunoscută /
dar inițial (Alexandru cel Mare) sensul era:
„vorbele înalță spiritul, cuvintele scrise te țin
ancorat în terestru”
Universul electronic conduce în mod cert la:
 democratizarea culturii și cunoașterii,

 Formarea unor deprinderi și competențe noi de lectură;

adaptare la instrumentele digitale
 Forme diferite de lectură (video, podcaste etc.) pentru a
impresiona publicul;
 Manieră hibridă de interacțiune cu publicul (lectorul)

 forme noi de expresie individuală (social-media), dar și

noi forme de cenzură
 forme de verificare a similarității (ex. turnitin)
 Noile tehnologii ale societății informaționale
au bulversat activitatea tuturor domeniilor

 a avea, a fi, unde, când și-au schimbat

sensurile fundamentale: proprietatea
(dematerializare), identitatea, locația
(delocalizare), timpul sunt relativizate
 „cântecul de sirenă” al internetului
 „Eldorado” al cunoașterii, nu trebuie decât să
întinzi mâna și să iei...

„Ar fi totuși iluzoriu să ne imaginăm că tot ceea ce e

accesibil pe web nu ar trebui să fie învățat, pentru
simplul motiv că e disponibil permanent. A poseda
toate cărțile din lume nu se substituie cunoașterii”.
Disponibilitatea memoriei externe nu se substituie
aproprierii informației și învățarea de către individ.
(Cabin, P. et al. Comunicarea, Iași : Polirom, 2010), -.
331
 Tipologia documentelor – vezi documentul din suporturi curs: 2_Scriere acad._Curs_tematică_note de curs

Mediu informațional nou, eterogen, în care capacitatea

de a reuni informații din diverse surse într-un întreg
semnificativ devine o abilitate critică de informare.
Transmedia este o tehnică de livrare a unei singure
piese de conținut în părți individuale prin intermediul
diferitelor media și platforme de comunicare (cărți, filme,
emisiuni TV, jocuri, spectacole live etc.).
Transmedia este considerată ca un caz concret pentru
necesitatea regândirii catalogării bibliotecii și a practicilor
de metadata în acest mediu informațional.
Transmedia aruncă o lumină nouă asupra unora dintre
întrebările de lungă durată ale organizării informației
bibliografice (definiția lucrării, modelarea relațiilor
bibliografice, analiza subiectului etc.) și introduce
bibliotecile în forme media noi, tranzitorii și interactive, cum
ar fi lectura interactivă, evenimente de jocuri sau
spectacole (Ana Vukadin, Metadata for Transmedia
Resources, Chandos, 2019) 45
În utilizarea oricărei resurse informaţionale, fie tradiţională, fie
electronică, trebuie să luăm în considerare sursa şi autorul
acesteia.
Evaluarea critică a surselor presupune:
 evaluarea relevanţei şi acurateţii informaţiei regăsite;

 analiza textului: se analizează şi extrage informaţia;

 evaluarea informaţiei din sursele tradiţionale/ din resursele

electronice;
 compararea surselor.

Organizarea informaţiei:
 sintetizarea informaţiei,

 gruparea pe tematici şi subtematici,

 generalizarea şi generarea de noi conţinuturi.

Menționarea surselor bibliografice

 Preluare a teoriilor şi a definiţiilor: contribuţia

poate consta în analizarea elementelor
definiţiilor, găsirea unor similarităţi/ diferenţe.

 Menționarea referinței bibliografice este

obligatorie în cazul parafrazării sau
rezumării unor idei, paragrafe, lucrări, ale
altor autori;
Menționarea surselor bibliografice

 Se evită preluarea unor texte sau fragmente de text integrale

(paragrafe sau pagini întregi);
 Încercați să reformulați pasajele cu propriile cuvinte. Se dă trimitere
bibliografică pentru orice idee preluată.
 Fragmentul de text preluat integral se citează, folosind ghilimelele,
urmat de trimiterea bibliografică exactă.

 Se pornește fundamentarea teoretică de la surse credibile şi apoi

se extinde căutarea la surse diverse, menționate în Bibliografia
lucrărilor consultate sau în căutarea în bazele de date bibliografice:
 publicații monografice, articole în publicații seriale etc.
 (surse complementare: rapoarte ale unor organizaţii, statistici ale
unor institute de cercetare)
 Gaița împodobită cu pene de păun
Jean de La Fontaine (1621-1695), Fabule

O Gaiţă din cele mai viclene

Văzând un biet Păun ce năpârlea,
S-a-mpodobit degrabă cu mândrele lui pene
Şi printre alţi păuni se fudulea.
Recunoscând-o însă nu ştiu cine,
Ce huiduială,
Ce ciocăneală,
Ce zeflemeli şi ce ruşine!
Şi, jumulită bine, când se întoarce iară
La gaiţe, şi ele o dau pe uşă-afară.

Mai sunt şi astăzi, din păcate,

https://www.youtube.com/watch?v=Mwbw9 Şi printre noi asemenea eroi;
KF-ACY Eu, însă, ţin să nu vorbesc de voi,
Plagiatori (copy-paste) cu pene-mprumutate!
Recomandare bibliografică:
• Jean-Luc Henning. Apologia plagiatului. București: Art, 2009. ISBN
978-973-124-392-4. (BCUT: 668338-39)

 termenul plagiator, folosit în Roma antică, desemnându-l pe cel care

„fura sclavii altuia sau cumpăra / vindea ca sclav o persoană liberă
(Henning, 24).

• < gr. plagios „cel care folosește o strategie oblică, echivocă sau
șireată”

• < plagiarius, în sensul actual, este folosit de Marțial, Epigrame (vezi

ediția EDP, 2061). Așa îi numește pe cei care îi preluau epigramele.
 „Omne meum, nihil meum”. (Macrobius, Saturnalia)
[Totul îmi aparține, nimic nu îmi aparține]
 «literatura nu este decât o muncă de croitorie, de butășit sau de
„umplutură”» (Montagne, apud Henning, p. 20).

 „iar originalitatea, în materie de creație, nu e decât o momeală, o

înșelătorie. Un text nu e niciodată altceva decât amprenta altui text, și
astfel putem ajunge până la originile scrisului” (Montagne, apud
Henning, p. 20).
 „arheologia ideilor” (Umberto Eco)
 „Orice text – orice utilizare a limbajului –
presupune, după teoreticieni ai dialogului precum
Mihail Bahtin, un anumit amestec de dat şi nou
– o serie de lucruri preexistente şi o serie de lucruri
care apar pe baza primelor. Date ne sunt, de
exemplu, cuvintele, îmbinările – sau, în contextul
unei teorii ştiinţifice, conceptele cu care operăm, şi
pe care le asimilăm pe măsura formării ca
specialişti. Tot dată e structura unui articol ştiinţific
– canoanele / criteriile de acceptabilitate”*.

*Alexandru Cosmescu, Elaborarea textului ştiinţific: o

perspectivă dialogică. Disponibil la:
https://www.academia.edu/410509/Elaborarea_textului_stiintif
ic_o_perspectiva_dialogica. (Consultat la: 2.05.2017).
 Dar, atenție!

 Respectăm legislația proprietății intelectuale:

 drept de autor, copyright ©

[ex. Formulare: © Grupul editorial Art, pentru prezenta ediție”]

COPYRIGHT s. n. „Drept garantat prin lege, rezervat numai autorului

(precum și moștenitorilor acestuia) sau editorului de a reproduce și
de a vinde operele literare, artistice și științifice; drept de autor” (art.
Copyright, DEXonline).
- Normele internaționale de citare

 vezi ISO 690: 2010 (II) replaces BS ISO 690-2:1997. Information and
documentation. Bibliographic references. Electronic documents.
Accesibil la:
https://www.rtu.lv/writable/public_files/RTU_standarts_iso_6902010_
english.pdf [consultat la: 20.03.2017].
 Reprezintă:
● drepturi exclusive de exploatare:
reproducere, copiere, vânzare,
închiriere, comunicare publica, etc. (pe o
perioadă determinată de timp);
● drepturi morale (perioadă nelimitată).

Încălcarea dreptului de autor reprezintă:

furt, piraterie (daune, prejudiciu);

Vezi documentul din suporturi curs: 6. Antonio Sandu_Etica-publicarii-stiintifice

.

Toate drepturile
rezervate
©
Unele drepturi rezervate:
Creative Commons •CC BY
•CC BY-SA
•CC BY-NC
•CC BY-NC-SA

Această licenţă permite copierea, distribuirea Nici un drept

integrală şi fără modificări, comercială și rezervat:
necomercială, cu atribuirea ca autor domeniul
public

cc: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/deed.ro
https://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/
 „Furt: o istorie a muzicii” este un roman de bandă desenată care deapănă
istoria de 2.000 de ani a împrumutului în muzică, de la Platon la rap.

 https://ccommons.cc/?fbclid=IwAR3EgssUApUZvLwLHI
5YiCeUNv_xnDo_5ldVjCCbV42xD5UQiFnkSZA9BoM
 reproducerea exactă a unui text, fără a fi pus
între ghilimele și fără a specifica sursa printr-
o referință bibliografică exactă;

 reproducerea unui text din altă limbă, chiar în

traducere proprie fără a indica referința
bibliografică exactă;
 reformularea unui text, paragraf sau a ideilor
unui autor, cu propriile cuvinte, adică
parafrazarea, fără a da trimiterea bibliografică
exactă;
 autoplagiatul – reproducerea propriului text,
odată publicat într-o lucrare, în altă lucrare,
fără a menționa referința bibliografică

 Pentru grafice, tabele, hărți, imaginile

preluate se indică sursa.
Citat în citat:

 „………………..«……………………»…………”.

Sau
 “….............’…...................’…....................”.

 Rezumați într-o formă personală textele și

ideile pe care nu le puneți între ghilimele!
 Redactați trimiterea bibliografică.
 Regula 1. Fragmentele obiect de analiză interpretativă sunt
citate cu o rezonabilă amploare.
 Regula 2. Textele din lectura critică sunt citate numai când
ideile corelează, confirmă o afirmaţie a noastră.
 Regula 3. Citatul presupune să fie împărtăşită ideea autorului
citat; fragmentul să nu fie precedat sau urmat de expresii
critice.
 Regula 4. Pentru orice citat trebuie indicat limpede autorul şi
sursa tipărită sau manuscrisă.
 Regula 5. De preferinţă, trimiterile la surse primare trebuie
făcute la ediţia critică sau la ediţia adiacentă.
 Regula 6. Atunci când se studiază un autor străin citatele
trebuie să fie în limba originală. În anumite cazuri poate fi util
ca citatul să fie urmat de traducere în paranteze sau într-o
notă.
 Regula 7. Trimiterea la autor şi la operă trebuie să fie clară.
 Regula 8. Atunci când un citat nu depăşeşte două-trei
rânduri se poate insera în corpul unui paragraf între ghilimele.
Atunci, însa, când citatul este mai lung, este mai bine de a-l
pune cu un spaţiu mai în interiorul paginii. În acest caz nu
sunt necesare ghilimelele.
 Regula 9. Citatele trebuie să fie exacte. În primul rând,
cuvintele trebuie transcrise aşa cum sunt în text, în al doilea
rând, nu trebuie eliminate părţi ale textului fără a marca acest
lucru.
 Regula 10. A cita este ca şi cum ai depune mărturie într-un
proces. Trebuie să fiţi totdeauna în măsură să demonstraţi
că sunteţi credibili, de aceea referinţa trebuie să fie exactă
(nu se citează fără a indica denumirea documentului şi
pagina) ca să poată fi controlată de oricine.
 „ […] activitatea ştiinţifică de mainstream, aşa cum e ea
răspândită în majoritatea mediilor academice, constă în producerea
de text adresat altcuiva – un text prezentat pentru examinare critică
membrilor comunităţii academice. Dacă textul literar este produs
pentru plăcerea cititorilor, iar textul publicitar pentru a-i convinge
să facă ceva, textul ştiinţific e destinat în primul rând pentru a fi
examinat de ei – astfel încât să le schimbe viziunea referitor la
segmentul de realitate prezentat în text. Şi nu e vorba de orice tip de
acceptare a viziunii autorului – ci de o acceptare bazată pe criterii
raţionale, provocată cu ajutorul argumentelor.
 În acest sens, un text ştiinţific bun îşi scoate întreaga schelărie
raţională / argumentativă la iveală – pentru privirea critică a altcuiva,
a unei persoane absolut necunoscute, dar care împărtăşeşte un
anumit limbaj şi anumite preocupări – şi are la dispoziţie
instrumentele raţionale pentru examinarea critică a teoriei propuse”.
Specialiștii din domeniul informării și comunicării, cercetătorii, instituțiile
publice și private, organismele de finanțare bugetare sau private,
responsabilii și creatorii politicilor de cercetare, studenți, practicieni,
publicul larg, prin accesul deschis înțeleg că:
 resursele sunt accesibile prin orice mijloace;

 utilizatorilor de informație le este permis: să citească, să descarce, să

copieze, să distribuie, să tipărească, să caute sau să acceseze
conținutul integral al acestor resurse, să le parcurgă pentru a le
indexa, să le paseze ca date sau să le folosească în orice alt scop
permis, fără bariere financiare, legale sau tehnice, altele decât cele
inseparabile de accesul în sine la aceste resurse.
 parte a tranziției la noile modele gândite să ofere oportunități egale
autorilor, editurilor și întregii comunității fiind încurajat un dialog
productiv.
„Majoritatea cercetărilor științifice se află încă în spatele unui paravan de plăți - ceea ce
face dificilă existența unei practici bazate pe dovezi atunci când nu puteți accesa dovezile!
Dar s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea la dispoziție a cercetărilor
prin Acces Deschis și nu ezitați să vă contactați întotdeauna bibliotecarul de asistență
socială!”
 Open Access Resources Related to Social Welfare:
 PsyArXiv Preprint Archive for Psychology
 CORE: OA research papers worldwide
 Congressional Research Service Reports (research and analysis on a wide array of
topics related to social welfare)
 Directory of OA Journals (DOAJ) in Social Welfare and related subjects.
 Directory of Open Access Books (DOAB)
 UCB SocW Dissertations Online
 Sage Open OA social sciences, and Special Collections on high interest topics.
 PubMed (medicine and public health) and ERIC (education) A mix of for-fee and open
 Internet Archive: Books
 There are also some individual OA journals that might be helpful:
 Social Work & Society
 Journal of the Society for Social Work and Research
 Journal of Indigenous Social Development
 NonPartisan/Centrist Research & Evaluation Organizations:
 Vezi documentul din suporturi de curs:
M. Micle. Recomandări pentru redactarea unei
lucrări științifice (articol științific, lucrare
seminar / licență: conținut, aparat critic,
referințe bibliografice),
 3. Recomandari redactare_text stiintific,
lucrare de licenta
 Software Notes

Multi-platform desktop version with connectors for Firefox, Chrome and Safari.
Zotero
Web-based access to reference library also available.
Aigaion web-based (Apache, PHP, MySQL)
Bebop web-based BibTeX front-end (Apache, PHP, MySQL)
BibDesk BibTeX front-end + repository; Cocoa-based; integration with Spotlight
BibSonomy centrally hosted website
Bibus
JabRef Java BibTeX and BibLaTeX manager
KBibTeX BibTeX front-end, using the KDE Software Compilation
Pybliographer Python/GTK2
refbase web-based for institutional repositories/self-archiving[8]
RefDB network-transparent; XML/SGML bibliographies
Referencer BibTeX front-end
Wikindx web-based
Papers search repositories from interface; supports plug-ins, Universal iOS app
Biblioscape ODBC; web access in Pro ed; optional client/server
data can be saved locally on the computer, or, for team access, in the Citavi Cloud
Citavi
or an intranet Microsoft SQL Server;[5] search databases from interface[6]
Sente Desktop and iPad, centralized backup/synching
Bookends integrated web search, pdf download, auto-completion
SciRef
EndNote The web version EndNote basic (formerly, EndNote Web) is free of charge
web-application, integrates with Google Docs, collaboration & sharing features,
Paperpile
currently only on Google Chrome
RefWorks web-based, browser-accessed, centrally hosted program
Reference Manager network version; built-in web publishing tool; discontinued
Web-based, Microsoft Word plug-in (Win, Mac), Google Docs add-on, browser
F1000Workspace extension(s) Chrome, Firefox, Safari, Opera, Internet Explorer 11, mobile app
available
http://blogs.lse.ac.uk/impactofsocialsciences/2015/02/20/how-to-
win-at-academic-presentations/
 Slide 1: „pagina de titlu” : titlul prezentării,
autor – afiliere, date de contact
 Slide 2: rezumativ: anunță conținutul
prezentării (un fel de sumar)
 Slide 3-…: Prezentarea propriu-zisă a
conținutului
 Slide: Concluzii
 Slide: Referințe bibliografice
 Slide final: „Mulțumiri pentru atenție!”
 Prezentări cu alte programe:
Sugestii: tutorial Prezi: http://ctrl-
d.ro/tutoriale/tutorial-avansat-prezi-3-
tipuri-de-animatii-si-modificari-in-prezi-
css-editor/
 Open in Visme
https://my.visme.co/view/x4ev3nm0-
voql9k8vn7gp2x1w
 Prezentarea trebuie pregătită pt. evitarea lipsei de
coerenţă, timpilor morţi, etc.
 Timp de prezentare: 10 minute - prezentarea lucrării, 5
minute – dialog cu audiența, răspunde la întrebări.
 Recomandată în format ppt (aprox.10-15 slide-uri):
foarte puţin text scris: idei principale, cuvinte/ idei-
cheie; în schimb se pun: grafice, materiale ilustrative;
 Se va insista puţin pe partea de fundamentare teoretică.
 Se reliefează partea aplicată, prezentarea contribuției
proprii, cu selecția informaţiilor relevante: scopul
cercetării, metode folosite, date analizate, instrumente
(aprox. 70% din prezentare)
 Concluzii şi recomandări;
Țineți cont de codul vestimentar.
 Tratați o întâlnire online ca o întâlnire personală și respectați standardele la locul de muncă și aveți grijă de
aspectul dvs. vestimentar înainte de a vă așeza la întâlnire.
 Afișați o față și ținută profesională, deoarece adaugă un sentiment de normalitate unei conversații la distanță.
 Evitați distragerea culorilor de fundal prea strălucitoare sau prea întunecate. Puteți folosi unele camere web
care ajustează automat expunerea și luminozitatea.
Configurați-vă în prealabil echipamentul.
 Alegeți un scaun confortabil pe care să vă așezați.
 Folosiți un monitor care vă permite să proiectați cu ușurință diapozitive și foi de calcul. (un ecran pentru
smartphone este bun pentru o întâlnire întâmplătoare, dar nu pentru vizualizarea datelor). Investiți într-o
cască bună cu anulare a zgomotului.
 Familiarizați-vă cu software-ul de videoconferință pe care trebuie să îl utilizați.
 Acordați o atenție specială setărilor de care ați putea avea nevoie în timpul întâlnirii.
 Evitați iluminarea din spate, deoarece vă poate întuneca fața. Lumina naturală sau luminile aeriene sunt ideale.
 Importantă este și o lățime de bandă bună. Orice lucru mai mic de 20 Mbps poate pixeliza videoclipul. Dacă
întâlnirea este foarte importantă, mențineți pregătită o conexiune alternativă. De exemplu, puteți configura un
hotspot WiFi independent. Închideți aplicațiile de fundal inutile și opriți programe de streaming simultane în
browserul dvs.
 Așezați camera web la nivelul ochilor, astfel încât să puteți avea contact vizual cu cei cu care discutați.
Testează-ți echipamentul cu un coleg cu câteva minute înainte de întâlnirea reală. Porniți camera web și
previzualizați cadrul și efectul luminii în interior. Mai multă lumină este mai bună. Dezactivați notificările
pentru desfășurarea întâlnirii. Dacă intenționați să partajați ecranul, asigurați-vă că nu păstrați vizibile date
personale.
 Aranjați-vă spațiul ambiental
 Dezactivați telefonul mobil pentru a evita întreruperile.
 Faceți ordine în încăpere și birou. Inspectați fundalul și asigurați-vă că nu este nimic inadecvat. Puteți alege un
fundal virtual în aplicații precum Microsoft Teams și Zoom pentru a ascunde fundalurile aglomerate sau
dezordonate.
 Alegeți un spațiu izolat, de preferință cu ușă, astfel încât să puteți ține o întâlnire fără să fiți deranjat. Informați-vă
familia cu privire la programul întâlnirilor în prealabil. Asigurați-vă că copiii dvs. vor rămâne ocupați pe durata
întâlnirii. Păstrați animalele de companie departe de zona de întâlnire.
 Aveți la îndemână apă și ceai / cafea.
 Gestionați-vă timpul
 Programați întâlniri online cu mult timp în avans. Dacă nu puteți participa la întâlnire sau veți întârzia la aceasta,
informați în prealabil persoana care moderează întâlnirea.
 Participați întotdeauna la timp. Vă ajută să fiți online cu câteva minute înainte de începerea întâlnirii.
 Porniți sau activați echipamentul de conferință în prealabil pentru a evita erorile de ultim moment.
 Evitați să participați la o întâlnire online în timp ce conduceți. Nu este nici sigur, nici o utilizare eficientă a timpului
de întâlnire.
 Luați în considerare o întâlnire audio ca o ultimă soluție.
 Organizați-vă ideile de prezentat
 Dacă veți modera întâlnirea, setați o agendă cu orele de început și de sfârșit.
 Păstrați toate informațiile de care aveți nevoie lângă dvs. sau într-un folder accesibil de pe computer. Faceți
ordine și decangestionați desktop-ul pentru a păstra accesibilă informațiile relevante dintr-o privire.
 Notați-vă întrebările pe care doriți să le puneți pentru a le putea introduce la momentul potrivit în discuție.
 Distribuiți conținut și fișiere înainte de întâlnire pentru a vă asigura că toți participanții sunt pregătiți pentru discuție.
 Atrage atenția participanților asupra prezenței tale
 Faceți prezentările atunci când membrii echipei nu sunt familiarizați unul cu celălalt.
 Fiți expresiv și fixați camera pe fața dv., deoarece expresiile faciale vă transmit gândurile în absența altor
gesturi.
 Utilizați indicii vizuale (cum ar fi o palmă ridicată) pentru a semnala că doriți să vorbiți.
 Participați vorbind clar la microfon. A rămâne tăcut sau a vă dezactiva camera web este ca și cum ați fi de
umplutură pe scaun într-o întâlnire reală.
 Dezactivați microfonul atunci când nu vorbiți, deoarece poate cauza mult zgomot de fundal.
 Dacă trebuie să vă deplasați în mijlocul unei întâlniri pentru sarcini personale, opriți camera pentru a evita
distragerea atenției.
 Așteptați ca cealaltă persoană să termine de vorbit, deoarece întârzierile de pe web pot determina adesea
membrii echipei să vorbească unul peste celălalt.
 Rămâneți prezent, concentrat și atent pe tot parcursul întâlnirii
 Evitați multitasking-ul sau să navigați pe Facebook sau alte rețele atunci când vă aflați într-o întâlnire.
 Nu mâncați în timpul unei întâlniri. Aveți la îndemână apă și ceai / cafea. Să beți apă sau o băutură precum
ceaiul sau cafeaua este în regulă.
 Pentru a stabili contact vizual cu un participant la întâlnire, uitați-vă la cameră și nu la fața persoanei sau la
fundalul acesteia. Utilizați funcția de chat text, dacă este disponibilă, ca suport pentru întrebări sau
comentarii și pentru a trimite link-uri spre documente relevante.
 La finalul întâlnirii, salutați cu un zâmbet
 O conversație informală despre subiecte non-profesionale ajută, de asemenea, la încheierea întâlnirilor cu
o notă veselă.
 Dacă ați condus întâlnirea, asigurați-vă că vă deconectați ultimul.
 Sursa:
 TradPub.com. Essential Tips for Online Video Conferencing. Disponibil la:
 https://sf.tradepub.com/c/tpdownloadpage.mpl?p=w_make449&w=d&email=maria.mic
le@e-
uvt.ro&key=Ix8FeDHzDPuA1v6qSWGG&ts=89006&u=0791140151681587504735&e=b
WFyaWEubWljbGVAZS11dnQucm8=&first=Micle&o2dt=139&o3dt=11&i2dt=52&cs=D50
0&utm_medium=email&utm_source=transactional&utm_campaign=tku-
flow&utm_content=tku-email&utm_term=DL-CTA&secure=1
 Teoria și practica (experiența) merg de mână.

„Theory and Practice go Hand in Hand”.

 Quidquid discis, tibi discis!

 BOGATHY, Zoltán; SULEA, Coralia. Manual de tehnici și abilități academice. Timișoara: EUV, 2004.
 CHELCEA, Septimiu. Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul
ştiinţelor socioumane. Bucureşti: Comunicare.ro, 2010.
 Chicago-Style Citation Quick Guide. Accesibil la:
https://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html [consultat la 17.11.2020].
 The MLA Style Center. Writing Resources from the Modern Language Association. Accesibil la:
https://style.mla.org/; https://style.mla.org/works-cited-a-quick-guide-book/ [consultat la 1.01.2020].
 Creative commons. Disponibil la: https://creativecommons.org/licenses/?lang=ro [consultat la. 12.12.2019].
 ECO, Umberto. Cum se face o teză de licenţă. Iaşi: Polirom, 2006.
 Editura Academiei Române. Norme minimale de redactare. Accesibil la:
http://www.ear.ro/files/Normemweb.pdf [consultat la 1.01.2020].
 Henning, JEAN-LUC. Apologia plagiatului. București: Art, 2009.
 ISO 690:2010 (II) replaces BS ISO 690-2:1997. Information and documentation. Bibliographic references.
Electronic documents.
 Niculescu, Zenobia. Arhitectura sistemului clasificării zecimale universale, ed. a 2-a. Bucureşti: Editura
Universităţii, 2005.
 RAD, Ilie, Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste. Iaşi: Polirom, 2010.
 REPANOVICI, Angela. Ghid de cultura informației. București : Editura ABR, 2012.
 RUNCAN, Patricia-Luciana; BUZĂRNESCU, Ștefan; ALEXIU, Lucian (ccord.). Lucrarea științifică de succes în
domeniul socio-uman. Timișoara: Brumar, 2010.
 Du TOIT, Paul. Secretul prezentărilor de succes. București : Curtea Veche, 2012 (cotă BCUT: 14D.L.00691)
 VULPE, Magdalena. Ghidul cercetătorului umanist: introducere în cercetarea şi redactarea ştiinţifică, Cluj-
Napoca: Clusium, 2002. (cotă BCUT: 610061-67).
GRATIAS VOBIS AGO

PER PATIENTIA!

Hamsa=mâna Fatimei=a dărui cunoaștere