Sondaj privind creditarea

companiilor nefinanciare
și a populației
August 2022
 Sondaj* privind creditarea
companiilor nefinanciare
și a populației
Trimestrul II 2022
August 2022

*
A se vedea Anexa și notele metodologice pentru aspecte legate de caracteristicile și terminologia folosite în sondaj
(http://www.bnro.ro/Anexe--6352.aspx).
NOTĂ

Toate drepturile rezervate.

Reproducerea informațiilor este permisă numai în scopuri educative
și necomerciale și numai cu indicarea sursei.

Banca Națională a României

Str. Lipscani nr. 25, cod 030031, București
tel.: 021/312 43 75; fax: 021/314 97 52

ISSN 2458-0538
Cuprins

Sinteză 5

1. Creditarea companiilor nefinanciare 5

1.1. Standardele de creditare 5

1.2. Termenii creditării 7
1.3. Cererea de credite 8
1.4. Evoluții ale riscului de credit asociat creditării companiilor nefinanciare 9

2. Creditarea populației 11

2.1. Standardele de creditare 11

2.2. Aspecte specifice creditării ipotecare (achiziția de locuințe și terenuri) 12
2.3. Aspecte specifice creditului de consum 16

Anexă 19
 Sinteză
Într-un context caracterizat de deteriorarea perspectivei economice pe termen scurt
și mediu, instituțiile de credit din România au înăsprit considerabil standardele de
creditare în T2 2022, atât în cazul împrumuturilor acordate populației, cât și al celor
acordate companiilor nefinanciare. Pentru T3 2022, băncile anticipează continuarea
înăspririi standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate sectorului real.
Din perspectivă sectorială, percepția băncilor față de riscul de credit asociat
companiilor nefinanciare a continuat să se deterioreze. Băncile au evaluat 7 dintre
cele 10 sectoare ca fiind semnificativ mai riscante în T2 2022 față de trimestrul
anterior. Sectorul energetic rămâne considerat de către acestea cel mai riscant, pentru
al cincilea trimestru consecutiv.

În ceea ce privește cererea de credite, băncile au indicat o evoluție mixtă în T2 2022.

Astfel, în cazul populației, instituțiile de credit au apreciat că cererea de credite pentru
locuințe s-a contractat, în timp ce cererea de credite pentru consum a înregistrat o
creștere. Pentru T3 2022, este anticipată continuarea reducerii cererii de credite pentru
locuințe, concomitent cu o menținere constantă a cererii de credite pentru consum.
La nivelul companiilor nefinanciare, instituțiile de credit au consemnat o creștere
moderată a cererii de credite în T2 2022, iar pentru trimestrul următor anticipează o
menținere constantă a acesteia.

1. Creditarea companiilor nefinanciare

1.1. STANDARDELE DE CREDITARE

Băncile autohtone au înăsprit standardele de creditare pentru creditele și liniile de
credit pentru companii la nivel agregat în T2 2022 (16 la sută procent net), după ce în
ultimele patru trimestre acestea au fost menținute constante. De asemenea, la nivelul
corporațiilor, standardele de creditare au fost înăsprite pentru toate maturitățile în
T2 2022, similar celor de la nivel agregat (16 la sută procent net). În cazul IMM, peste
95 la sută dintre băncile respondente au indicat menținerea constantă a standardelor
de creditare, atât în cazul împrumuturilor pe termen lung, cât și al celor pe termen
scurt. Pentru T3 2022, instituțiile de credit anticipează o nouă înăsprire a standardelor
de creditare la nivel agregat (12 la sută procent net). În cazul împrumuturilor pe
termen lung acordate corporațiilor, băncile respondente preconizează o ușoară
relaxare a standardelor de creditare în T3 2022 (6 la sută procent net), în timp ce
pentru împrumuturile pe termen scurt acordate corporațiilor băncile mizează
pe o înăsprire a standardelor de creditare (12 la sută procent net, similar celor de
la nivel agregat). În plus, și în cazul IMM, instituțiile de credit indică o înăsprire a
standardelor de creditare în T3 2022 (16 la sută procent net), indiferent de maturitatea
împrumuturilor (Grafic 1.1).

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 5

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

Grafic 1.1. Modificări ale standardelor de creditare

procent net (%) procent net (%)

75 30
valori realizate valori așteptate
60 24
45 18
30 12
15 6
0 0
-15 -6
România zona euro
-30 -12
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T3 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T3 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T3 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T3 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T3 2022

T2 2019

T2 2020

T2 2021

T2 2022
Total Companii Companii Companii Companii
Sursa: BCE, The Euro Area Bank Lending Survey,
companii mari, TS mari, TL mici și mijlocii, TS mici și
iulie 2022
mijlocii, TL
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare. Valorile așteptate privesc atât standardele de creditare,
cât și termenii creditării.

Instituțiile de credit din zona euro au indicat o înăsprire considerabilă a standardelor

de creditare în T2 2022 (16 la sută procent net) pentru împrumuturile și liniile de
credit acordate companiilor nefinanciare, continuând tendința începută în trimestrele
anterioare. La această înăsprire au contribuit, în principal, percepția riscurilor legate
de perspectiva economică și unele situații specifice unor firme sau industrii, reducerea
toleranței la risc din partea băncilor, creșterea costului de finanțare al băncilor și de
politica monetară mai puțin acomodativă. Cererea de credite din partea companiilor
a continuat să crească și în T2 2022, fiind susținută, în continuare, de nevoia de
finanțare a capitalului de lucru, în timp ce investițiile fixe au avut un aport negativ
la cererea de credite, aspect ce denotă faptul că firmele amână investițiile, având în
vedere incertitudinile din prezent. Pentru T3 2022, băncile din zona euro anticipează
o înăsprire a standardelor de creditare de o magnitudine similară celei din T2 2022,
concomitent cu o reducere moderată a cererii pentru credite.

În T2 2022, factorii care au influențat evoluția standardelor de creditare autohtone în

sensul înăspririi, conform instituțiilor de credit autohtone sunt: (i) așteptările privind
situația economică generală (16 la sută procent net), (ii) deciziile de politică monetară
sau prudențială ale BNR (12 la sută procent net), (iii) situația actuală sau așteptată a
capitalului băncii (12 la sută procent net), (iv) riscul asociat industriei în care activează
compania (12 la sută procent net) și (v) concurența cu alte surse de finanțare (12 la sută
procent net) (Grafic 1.2). Ceilalți factori nu au influențat standardele de creditare.

Instituțiile de credit au indicat o înăsprire substanțială și a standardelor de creditare

pentru creditele garantate cu ipoteci asupra imobilelor comerciale în T2 2022
(16 la sută procent net) (Grafic 1.3). Pentru trimestrul următor, băncile respondente
mizează pe o relaxare moderată a standardelor de creditare pentru acest tip de credite
(6 la sută procent net).

6 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Grafic 1.2. Factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare

procent net (%)

120
F1 F2
100
F3 F4
80 F5 F6
60 F10 F11
standarde de creditare
40
20
0
-20
T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021 T4 2021 T1 2022 T2 2022

F1 – Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii F7 – Riscul asociat unei creșteri/scăderi rapide și accentuate a prețurilor imobilelor
F2 – Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR (doar pentru creditele garantate cu ipoteci asupra imobilelor comerciale)
F3 – Așteptările privind situația economică generală F8 – Presiunea concurenței din sectorul bancar
F4 – Riscul asociat industriei în care activează compania F9 – Presiunea concurenței din sectorul nebancar
F5 – Modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncii F10 – Concurența cu alte surse de finanțare (piața de capital și acționariat etc.)
F6 – Riscul asociat colateralului/garanției solicitate F11 – Alți factori
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare. Factorii F5, F6, F7, F8, F9 și F11 nu au suferit modificări
în perioada analizată.

Grafic 1.3. Modificări trimestriale ale standardelor de creditare pentru credite garantate cu ipoteci
asupra imobilelor comerciale

procent net (%)

25
standarde de creditare valori așteptate
20

15

10

-5

-10

-15
T3 2022
T2 2016

T3 2016

T4 2016

T1 2017

T2 2017

T3 2017

T4 2017

T1 2018

T2 2018

T3 2018

T4 2018

T1 2019

T2 2019

T3 2019

T4 2019

T1 2020

T2 2020

T3 2020

T4 2020

T1 2021

T2 2021

T3 2021

T4 2021

T1 2022

T2 2022

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare.

1.2. TERMENII CREDITĂRII

În T2 2022, termenii creditării care au contribuit la evoluția standardelor de creditare,
în sensul înăspririi, au fost: (i) prima solicitată pentru creditele mai riscante (12 la sută
procent net), (ii) costurile creditării, altele decât dobânzile (12 la sută procent net) și
(iii) cerințele de colateral/garanții (5 la sută procent net), în timp ce restul termenilor
s-au menținut constanți (Grafic 1.4).

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 7

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

Grafic 1.4. Modificarea termenilor contractelor de creditare

procent net (%)

25
20
15
10
5
0
-5
-10
-15
-20
-25
T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7

F1 – Spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR F5 – Clauze contractuale

F2 – Prima solicitată pentru creditele mai riscante F6 – Scadența maximă
F3 – Plafon maxim pentru valoarea creditului F7 – Costurile creditării, altele decât dobânzile
F4 – Cerințe de colateral/garanții (comisioane etc.)

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a termenilor de creditare.

1.3. CEREREA DE CREDITE

În T2 2022, instituțiile de credit au indicat o creștere a cererii de credite din partea
companiilor nefinanciare la nivel agregat (16 la sută procent net). Pe segmentul
corporațiilor, cererea de credite a crescut, mai ales pentru împrumuturile pe termen
scurt (25 la sută procent net), dar și pentru cele pe termen lung (12 la sută procent
net). Similar, la nivelul IMM, cererea de credite a înregistrat o creștere robustă, pentru
ambele maturități luate în calcul (24 la sută procent net pentru împrumuturile
pe termen scurt și 21 la sută procent net pentru împrumuturile pe termen lung).
Pentru T3 2022, peste 95 la sută dintre băncile respondente anticipează o menținere
constantă a cererii de credite, atât la nivel agregat, cât și pe segmentele de corporații
și IMM, indiferent de maturitate (Grafic 1.5).

Băncile respondente consideră că ponderea creditelor solicitate și respinse a

înregistrat o creștere moderată (12 la sută procent net) în T2 2022, atât la nivel
agregat, cât și în cazul corporațiilor. Pe segmentul IMM, băncile notează o menținere
constantă a ponderii creditelor solicitate și respinse, indiferent de maturitate
(Grafic 1.6).

8 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Grafic 1.5. Dinamica cererii de credite

procent net (%)

30
valori realizate valori așteptate
20

10

-10

-20

-30
T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022
Total companii Companii mari, TS Companii mari, TL Companii mici Companii mici
și mijlocii, TS și mijlocii, TL

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a cererii de credite.

Grafic 1.6. Evoluția ponderii solicitărilor de credite respinse

procent net (%)

20

15

10

-5

-10
T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

Total companii Credite garantate Companii mari, TS Companii mari, TL Companii mici Companii mici
cu ipoteci asupra și mijlocii, TS și mijlocii, TL
imobilelor comerciale

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a ponderii solicitărilor de credite respinse.

1.4. EVOLUȚII ALE RISCULUI DE CREDIT ASOCIAT

CREDITĂRII COMPANIILOR NEFINANCIARE

Toate băncile respondente au considerat că riscul de credit asociat creditării

corporațiilor s-a menținut constant în T2 2022, în timp ce 16 la sută dintre acestea
au considerat că riscul de credit asociat creditării IMM a înregistrat o ușoară creștere.
Din punct de vedere al dimensiunii IMM, 15 la sută dintre instituțiile de credit
consideră că microîntreprinderile au devenit mai riscante, 11 la sută dintre acestea

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 9

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

apreciază că întreprinderile mijlocii au devenit mai riscante (în creștere de la 0 la sută

în T1 2022), iar procentul instituțiilor de credit care și-au înrăutățit perspectiva riscului
de credit pentru întreprinderile mici a rămas constantă față de trimestrul anterior
(28 la sută), această categorie fiind considerată cea mai riscantă de către sectorul
bancar.

Grafic 1.7. Evoluția riscului de credit pe tipuri de companii

procent net (%)

36

30

24

18

12

-6
T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022

T2 2020

T2 2021

T2 2022
IMM Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii Corporații

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a riscului de credit.

La nivel sectorial, riscul de credit asociat creditării companiilor nefinanciare a

continuat să se deterioreze, instituțiile de credit apreciind că 7 dintre cele 10
sectoare au fost mai riscante în T2 2022 față de trimestrul anterior (peste 15 la sută
procent net). Prin urmare, în contextul evoluțiilor nefavorabile din piața energiei și
al conflictului militar dintre Rusia și Ucraina care accentuează unele incertitudini,
sectorul energetic rămâne cel mai riscant (81 la sută procent net, în creștere de la
76 la sută procent net în T1 2022), fiind urmat de transport (49 la sută procent net),
industrie (43 la sută procent net), agricultură (40 la sută procent net, în creștere cu
11 puncte procentuale nete față de trimestrul anterior), construcții (31 la sută procent
net) și turism (29 la sută procent net). Intermedierea financiară a fost considerată mai
riscantă față de trimestrul anterior de către 16 la sută dintre instituțiile de credit.
În schimb, riscul de credit s-a menținut relativ constant pentru sectoarele tranzacții
imobiliare, comerț și alte servicii, similar celor mai recente ediții ale sondajului.

Nivelul pierderii în caz de nerambursare (LGD) a înregistrat o creștere de 12 puncte

procentuale în T2 2022 comparativ cu trimestrul anterior, ajungând la nivelul de
45 la sută. Din perspectivă structurală, LGD a consemnat creșteri pentru toate
sectoarele de activitate, iar cel mai ridicat LGD în T2 2022 a fost înregistrat în sectorul
comerț (66 la sută).

10 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Grafic 1.8. Evoluția riscului de credit pe ramuri de activitate

procent net (%)

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
-10
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
T2 2020
T2 2021
T2 2022
Agricultură, Industrie Energie Construcții Comerț Turism Transport, Intermediere Tranzacții Alte servicii
piscicultură comunicații, financiară imobiliare
poștă

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a riscului de credit.

2. Creditarea populației

2.1. STANDARDELE DE CREDITARE

În cel de-al doilea trimestru al anului 2022, instituțiile de credit din România au
raportat standarde de creditare înăsprite semnificativ pentru creditele destinate
achiziționării de locuințe și terenuri (75 la sută procent net) și înăsprirea consistentă a
celor pentru creditele de consum (27 la sută procent). Pentru cel de-al treilea trimestru
al anului 2022, băncile respondente se așteaptă la o înăsprire ușoară a standardelor de
creditare pentru ambele categorii de credite destinate populației, Grafic 2.1.

La nivelul zonei euro, al doilea trimestru al anului 2022 a fost marcat de o înăsprire
considerabilă a standardelor de creditare pentru creditele imobiliare, fiind mai
puternică față de cea din trimestrul precedent și media istorică. În privința
împrumuturilor de consum, standardele de creditare s-au înăsprit moderat. Pentru
creditele imobiliare, percepția riscului în creștere, toleranța la risc diminuată și
costurile de finanțare ale băncilor și bilanțurile acestora au fost factorii determinanți ai
înăspririi, pe când pentru creditul de consum percepția riscului în creștere a contribuit
în principal la această evoluție. În T2 2022 a fost remarcată o scădere a cererii pentru
împrumuturile destinate achiziționării de locuințe, dar o creștere a celei pentru
creditul de consum. Pentru ambele categorii de credit, nivelul general al dobânzilor și
diminuarea încrederii consumatorilor au contribuit în mod negativ la evoluția cererii,
în timp ce consumul de bunuri de folosință îndelungată a determinat creșterea cererii

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 11

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

pentru creditele destinate consumului. Pentru al treilea trimestru al anului 2022,

băncile respondente anticipează înăsprirea netă a standardelor de creditare pentru
împrumuturile acordate populației, o cerere semnificativ mai mică pentru credite
imobiliare și o cerere relativ constantă pentru creditele de consum.

Grafic 2.1. Modificarea standardelor de creditare a populației

procent net (%) procent net (%)

120 120
valori realizate valori așteptate România zona euro
90 90

60 60

30 30

0 0

-30 -30

-60 -60
T2 2019

T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2019

T2 2020

T2 2021

T2 2022
T3 2019

T3 2020

T3 2021

T3 2022
T3 2019

T3 2020

T3 2021

T3 2022

Credite pentru achiziția de locuințe Credite de consum Credite pentru achiziția de locuințe Credite de consum
și terenuri și alte credite și terenuri și alte credite

Sursa: BCE, The Euro Area Bank Lending Survey, iulie 2022
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare. Valorile așteptate privesc atât standardele, cât și termenii creditării.

Media valorii pierderii în caz de nerambursare (LGD) pentru creditele destinate

populației aflate în stare de nerambursare s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale față
de ultimul trimestru, până la valoarea de 47,2 la sută. Cele mai notabile modificări
au fost observate în cazul creditelor de consum negarantate (+7,1 la sută, până la
valoarea de 67,2 la sută), al celor imobiliare (+6,6 la sută, până la valoarea de 25,2 la
sută) și al cardurilor de credit (+5,3 la sută, până la valoarea de 66,2 la sută).

2.2. ASPECTE SPECIFICE CREDITĂRII IPOTECARE

(ACHIZIȚIA DE LOCUINȚE ȘI TERENURI)

Deciziile de politică monetară sau prudențiale ale BNR (71,9 la sută procent net),
așteptările privind situația economică generală (24,6 la sută procent net) și alți factori
(29,2 la sută procent net) au contribuit în sensul înăspririi standardelor de creditare
pentru creditele destinate achiziției de locuințe și terenuri în ultimele trei luni,
Grafic 2.2.

12 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Grafic 2.2. Factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare

procent net (%)

250
F1 F2
200 F3 F4
150 F5 F6
F7 F8
100 standarde de creditare
50
0
-50
-100
-150
T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021 T4 2021 T1 2022 T2 2022
F1 – Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii F5 – Modificarea ponderii creditelor neperformante pentru locuințe
F2 – Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR în portofoliul băncii
F3 – Așteptările privind situația economică generală F6 – Modificarea concurenței din sectorul bancar*
F4 – Așteptările privind piața imobiliară (modificarea probabilității apariției F7 – Modificarea concurenței din sectorul nebancar*
unei creșteri/scăderi rapide și accentuate a prețurilor imobilelor) F8 – Alți factori
* creșterea concurenței – relaxare; scăderea concurenței – restrictivitate
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare.

(i) Termenii creditării

În ceea ce privește termenii contractelor de credit, ponderea maximă a creditului în

valoarea garanției imobiliare (LTV) și spread-ul ratei medii de dobândă a creditului față
de IRCC/ROBOR au fost factorii care au consemnat modificări în sensul înăspririi în
T2 2022 (+58,1 și, respectiv, +34,6 la sută procent net).

Grafic 2.3. Termenii creditării ipotecare

procent net (%)

60
40
20
0
-20
-40
-60
T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T2 2022

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T2 2022

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T2 2022

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T2 2022

T2 2020

T4 2020

T2 2021

T4 2021

T2 2022

F1 F2 F3 F4 F5

F1 – Spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR (spread mai mare = restrictivitate; spread mai mic = relaxare)
F2 – Ponderea maximă a creditului în valoarea garanției imobiliare (LTV)
F3 – Ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venitul lunar (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F4 – Scadența maximă (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F5 – Costurile creditării, altele decât dobânzile (comisioane etc.)
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a termenilor creditării.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 13

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

Media indicatorului loan-to-value (LTV) pentru creditele nou-acordate în T2 2022 a

scăzut cu 2 puncte procentuale, la 69 la sută (Grafic 2.4), iar valoarea pentru creditele
totale acordate a rămas constantă, la 68 la sută (Grafic 2.5).

Grafic 2.4. LTV – medie bănci și interval de variație Grafic 2.5. LTV – medie bănci și interval de variație
la nivelul sectorului bancar pentru creditele la nivelul sectorului bancar pentru total credite
ipotecare nou-acordate în trimestrul analizat ipotecare acordate

procente procente
120 120

110 110

100 100

90 90

80 80

70 70

60 60

50 50

40 40
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022
Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul
valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj. valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj.

Grafic 2.6. Grad de îndatorare – medie bănci și Grafic 2.7. Grad de îndatorare – medie bănci
interval de variație la nivelul sectorului bancar și interval de variație la nivelul sectorului bancar
pentru creditele ipotecare nou-acordate în pentru total credite ipotecare acordate
trimestrul analizat

procente procente
70 70

60 60

50 50

40 40

30 30

20 20
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022
T2 2016
T3 2016
T4 2016
T1 2017
T2 2017
T3 2017
T4 2017
T1 2018
T2 2018
T3 2018
T4 2018
T1 2019
T2 2019
T3 2019
T4 2019
T1 2020
T2 2020
T3 2020
T4 2020
T1 2021
T2 2021
T3 2021
T4 2021
T1 2022
T2 2022

Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul Notă: Intervalul de variație este reprezentat de minimul și maximul
valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj. valorilor raportate de către băncile respondente la sondaj.

14 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Gradul de îndatorare a crescut ușor la 34 la sută pentru creditele nou-acordate în

ultimele trei luni (+0,6 puncte procentuale), iar nivelul mediu pentru creditele totale
acordate a rămas neschimbat, la 42 la sută (Graficele 2.6 și 2.7).

(ii) Evoluția cererii de credite ipotecare și a prețurilor locuințelor

Prețul mediu pe metru pătrat al unei locuințe a rămas relativ constant în T2 2022
conform majorității instituțiilor de credit (79,5 la sută), doar 18,2 la sută indicând
o creștere a acestuia. Pentru al treilea trimestru al anului 2022, 85 la sută dintre
participanții la sondaj indică păstrarea constantă a prețurilor imobiliare rezidențiale,
15 la sută așteptându-se la o scădere a nivelului prețurilor, Grafic 2.8.

Grafic 2.8. Evoluția prețurilor locuințelor conform aprecierii băncilor

procente
100

80

60

40

20

-20

-40 proporția băncilor care consideră că prețul a scăzut

proporția băncilor care consideră că prețul a rămas aproximativ constant
-60
proporția băncilor care consideră că prețul a crescut
-80
T3 2016

T4 2016

T1 2017

T2 2017

T3 2017

T4 2017

T1 2018

T2 2018

T3 2018

T4 2018

T1 2019

T2 2019

T3 2019

T4 2019

T1 2020

T2 2020

T3 2020

T4 2020

T1 2021

T2 2021

T3 2021

T4 2021

T1 2022

T2 2022

T3 2022
Notă: Valorile pentru T3 2022 reprezintă așteptările băncilor.

Băncile participante susțin, în proporție de 55,8 la sută, că cererea pentru creditele

de achiziționare a locuințelor și a terenurilor a fost moderat mai scăzută, iar
37 la sută consideră că a rămas aproximativ constantă. În ceea ce privește așteptările
pentru următorul trimestru, instituțiile de credit mizează pe o cerere aproximativ
nemodificată de credite imobiliare, iar 34,4 la sută se așteaptă la o cerere mai scăzută.

Proporția creditelor imobiliare respinse de către bănci, calculată ca raport între

volumul total al creditelor solicitate și respinse și volumul total de credite destinate
populației, a rămas aproximativ constantă în ultimele trei luni, 70,2 la sută dintre
respondenți indicând acest fapt, 21,6 la sută considerând însă că această pondere
a fost moderat mai mare, Grafic 2.10.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 15

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

Grafic 2.9. Modificarea cererii de credite

procent net (%)

100
valori realizate valori așteptate
75

50

25

-25

-50

-75

-100
T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022

T3 2020

T3 2021

T3 2022
Credite pentru achiziția de locuințe Total credit de consum, din care: Credite de consum cu ipotecă Carduri de credit
și terenuri

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a cererii de credite.

Grafic 2.10. Evoluția ponderii solicitărilor de credite respinse

procent net (%)

30

15

-15

-30

-45

-60

-75
T2 2021

T3 2021

T4 2021

T1 2022

T2 2022

T2 2021

T3 2021

T4 2021

T1 2022

T2 2022

Credite pentru achiziția de locuințe și terenuri Credite de consum și alte credite

Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o creștere a ponderii solicitărilor de credite respinse.

2.3. ASPECTE SPECIFICE CREDITULUI DE CONSUM

Determinanții înăspririi standardelor de creditare pentru creditele de consum au fost
în T2 2022 așteptările privind situația financiară a populației (24,3 la sută procent
net) și deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR (22 la sută procent net),
Grafic 2.11.

16 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Grafic 2.11. Factorii care au contribuit la modificarea standardelor de creditare

procent net (%)

200
F1 F2
160 F3 F4
120 F5 F6
F7 F8
80 standarde de creditare
40
0
-40
-80
-120
T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021 T4 2021 T1 2022 T2 2022

F1 – Situația actuală sau așteptată a capitalului băncii F5 – Riscul asociat colateralului/garanțiilor

F2 – Deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR F6 – Modificarea concurenței din sectorul bancar*
F3 – Așteptările privind situația financiară a populației F7 – Modificarea concurenței din sectorul nebancar*
F4 – Riscul asociat bonității clienților F8 – Alți factori
* creșterea concurenței – relaxare; scăderea concurenței – restrictivitate
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a standardelor de creditare.

(i) Termenii creditării

Termenii contractelor de credit de consum au consemnat modificări în sensul

relaxării (-16 la sută și, respectiv, -2,1 la sută procent net) provenite din costurile
creditării (altele decât dobânzile) și din plafonul maxim pentru valoarea creditului.
În sensul înăspririi au contribuit spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față
de IRCC/ROBOR și ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venitul lunar
(1,9 la sută și, respectiv, 2,12 la sută procent net).

Grafic 2.12. Termenii creditului de consum

procent net (%)

40

20

-20

-40
T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2020

T2 2021

T2 2022
T2 2020

T2 2021

T2 2022

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7
F1 – Spread-ul ratei medii a dobânzii la credite față de IRCC/ROBOR (spread mai mare = restrictivitate; spread mai mic = relaxare)
F2 – Avans minim (creștere = restrictivitate; scădere = relaxare)
F3 – Ponderea maximă a serviciului datoriei lunare în venitul lunar (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F4 – Scadența maximă (mai mare = relaxare, mai mică = restrictivitate)
F5 – Plafon maxim pentru valoarea creditului (mai mare = relaxare, mai mic = restrictivitate)
F6 – Costurile creditării, altele decât dobânzile (comisioane etc.)
F7 – Alți factori
Notă: Valorile pozitive ale procentului net indică o înăsprire a termenilor creditării.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 17

Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației

(ii) Evoluția cererii de credit de consum

Conform majorității respondenților (65,1 la sută), cererea pentru creditele destinate

consumului s-a păstrat aproximativ constantă în T2 2022, iar 34,9 la sută au indicat o
cerere moderat mai mare. Pentru creditele de consum cu ipotecă băncile au raportat
în unanimitate o cerere constantă, iar pentru cardurile de credit jumătate dintre
instituțiile de credit consideră că cererea a fost mai mare (50,5 la sută), pe când 49,5
susțin că aceasta a rămas nemodificată. În ceea ce privește creditele de consum
negarantate, cererea a fost constantă conform majorității respondenților (63 la sută),
iar 37 la sută au indicat o cerere mai mare pentru acest tip de credit. În trimestrul al
treilea este așteptată o cerere constantă din partea populației pentru creditele de
consum.

Similar creditelor imobiliare, băncile respondente, în proporție de 84 la sută, au

raportat o rata de respingere a solicitărilor de credite de consum aproximativ
nemodificată, 16 la sută considerând că aceasta a fost moderat mai scăzută.

18 BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 August 2022

Anexă
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie.
Are la bază un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este
transmis primelor 10 bănci alese după cota de piață aferentă creditării companiilor
şi populației. Aceste instituții dețin aproximativ 80 la sută din creditarea acestor
sectoare.

Chestionarul este structurat în două secțiuni, urmărind distinct caracteristicile

creditului către (A) companii nefinanciare şi (B) populație. Întrebările vizează opiniile
băncilor privind evoluția:

▪ standardelor de creditare (normele interne de creditare sau criteriile ce ghidează

politica de creditare a instituțiilor de credit);

▪ termenilor şi condițiilor de creditare (obligațiile specifice agreate de creditor şi debitor

în contractul de credit încheiat, ex.: rata dobânzii, colateralul, scadența etc.);

▪ riscurilor asociate creditării;

▪ cererii de creditare;

▪ altor detalii specifice creditării (aşteptări privind prețul mediu pe metru pătrat al unei
locuințe, ponderea serviciului datoriei în venitul populației, ponderea creditului în
valoarea garanției ipotecare etc.).

Răspunsurile la întrebări sunt analizate din perspectiva procentului net (sold

conjunctural).

În cazul întrebărilor care se referă la standardele de creditare, procentul net reprezintă

diferența dintre procentul băncilor care au raportat înăsprirea standardelor și
procentul băncilor care au raportat relaxarea acestora. Un procent net pozitiv
semnalează că o proporție mai mare de bănci au înăsprit standardele de creditare,
în timp ce un procent net negativ presupune că o proporție mai mare de bănci au
relaxat standardele de creditare.

În cazul întrebărilor care se referă la cererea de credite, procentul net reprezintă

diferența dintre procentul băncilor care au raportat creșterea cererii de credite
și procentul băncilor care au raportat scăderea acestora. Un procent net pozitiv
semnalează că o proporție mai mare de bănci a raportat creșterea cererii de credite,
în timp ce un procent net negativ presupune că o proporție mai mare de bănci a
raportat scăderea cererii de credite. Procentul net este calculat ținându-se cont de
cota de piață a băncilor respondente. În mod similar sunt tratate răspunsurile și la
celelalte întrebări, cu specificația că în notele graficelor sunt explicate valorile pozitive
ale procentului net.

Opiniile acoperă evoluțiile din ultimele trei luni, iar așteptările se referă la următoarele
trei luni.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 19

Sondaj privind creditarea
companiilor nefinanciare
și a populației
August 2022