1. CS. Orificiul oval se află pe: 14. CM.

Evidenţiaţi părţile principale ale

C. Osul sfenoid osului temporal:
A. Pars petrosa
2. CS. Incizura etmoidală aparține: C. Pars tympanica
D. Osului frontal D. Pars squamosa

3. CS. Canalul pterigoid ține de: 15. CM. Canalele și canaliculele osului
D. Osul sfenoid temporal:
A. Canalis caroticus
4. CS. Canalul optic trece prin: C. Canalis nervi facialis
D. Osul sfenoid D. Canaliculus mastoideus

5. CM. Oase ale craniului cerebral sunt: 16. CM. Oase ale craniului facial sunt:
A. Sfenoidul A. Mandibula
B. Occipitalul C. Osul zigomatic
E. Etmoidul E. Osul nazal

6. CS. Sunt oase ale craniului cerebral: 17. CM. Oase impare ale craniului sunt:
E. Toate corecte B. Mandibula
C. Sfenoidul
7. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os D. Vomerul
frontale:
A. Squama 18. CM. Din oasele pneumatice fac parte:
C. Pars orbitalis B. Frontalul
D. Pars nasalis D. Sfenoidul
E. Maxila
8. CM. Care oase ale craniului conţin
cavităţi aerofore? 19. CM. Cu privire la corpul maxilei:
B. Os sphenoidale A. Are 4 feţe
C. Os frontale B. Faţa infratemporală participă la
D. Maxilla formarea foselor infratemporală şi
pterigopalatină
9. CM. Porţiunile osului occipital: D. Anterior de hiatul maxilar trece şanţul
A. Partea bazilară lacrimal
C. Partea laterală
E. Solzul occipital 20. CM. Cu privire la modificările de vârstă
ale mandibulei:
10. CS. Sinusul frontal se deschide în: A. Ambele jumătăţi ale mandibulei
B. Meatul nazal mediu fuzionează către al 2-lea an de viaţă
C. La nou-născut unghiul dintre corp şi
11. CM. Porţiunile osului sfenoid: ramură este obtuz – cca 1400 şi mai mult
B. Corpul E. La adult orificiul mental se localizează la
C. Aripa mare mijlocul distanţei dintre marginea superioară şi
D. Aripa mică cea inferioară a mandibulei
E. Apofizele pterigoide
21. CS. Prin osteogeneză desmală și
12. CS. La nivelul vârfului piramidei condrală se dezvoltă:
temporalului se află: C. Temporalul
C. Foramen caroticum internum
22. CS. Ce reprezintă fontanelele?
13. CS. Canalul facial se deschide prin: B. Porţiuni membranoase ale calvariei
C. Foramen stylomastoideum
23. CS. Spațiul îngust dintre peretele lateral
şi cel inferior al orbitei constituie:
D. Fisura orbitară inferioară C. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde
în partea anteromedială a peretelui superior al
24. CS. La vârful orbitei se află: orbitei.
D. Canalul optic D. Peretele orbitar inferior separă orbita
de sinusul maxilar.
25. CS. Orbita comunică cu fosa
pterigopalatină prin: 35. CM. Peretele medial al orbitei este
C. Fisura orbitară inferioară format de:
B. Osul lacrimal
26. CS. Fosa infratemporală comunică cu D. Lamela orbitară a osului etmoid
orbita prin: E. Apofiza frontală a maxilei
B. Fisura orbitară inferioară
36. CM. Peretele inferior al orbitei este
27. CS. Canalul nazolacrimal se deschide: format de:
A. În meatul nazal inferior A. Faţa orbitară a osului zigomatic
C. Fata orbitară a maxilei
28. CS. Orificiile etmoidale se asociază cu: E. Apofiza orbitară a osului palatin
B. Peretele medial al orbitei
37. CM. Peretele lateral al orbitei este
29. CM. Care oase formează paries inferior format de:
orbitae? B. Apofiza zigomatică a osului frontal
A. Maxilla C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale
B. Os palatinum osului sfenoid
E. Apofiza frontală a osului zigomatic
30. CS. În recesul sfenoetmoidal se
deschide: 38. CM. Orbita comunică cu endobaza
B. Apertura sinusului sfenoid craniului prin:
A. Canalul optic
31. CM. Baza craniului se împarte în: C. Fisura orbitară superioară
C. Baza externă
E. Baza internă 39. CM. Fisura orbitară inferioară este
delimitată de:
32. CM. Bolta craniului este formată de: A. Apofiza orbitară a osului palatin
A. Solzul osului frontal C. Faţa orbitară a maxilei
C. Solzul temporalului E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului
D. Oasele parietale sfenoid

33. CM. Cu privire la craniul facial: 40. CM. Orbita comunică cu cavitatea
A. Osul hioid este palpabil deasupra nazală prin:
cartilajului tiroid C. Canalul nazolacrimal
D. La formarea septului nazal contribuie: D. Orificiul etmoid posterior
spina nazală a frontalului, rostrul sfenoidal,
crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi 41. CM. Septul osos al nasului este
maxilare constituit de:
E. Porţiunea posteroinferioară a septului A. Spina nasalis a osului frontal
nazal este dată de vomer C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
E. Vomer
34. CM. Cu privire la cavităţile craniului
facial: 42. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, C. Fosa craniană medie conţine lobii
iar cei laterali se află sub un unghi drept unul temporali ai emisferelor cerebrale
faţă de altul. D. Orificiul jugular se localizează posterior
de fisura pietrooccipitală
E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai
cu fosa infratemporală mică
D. Arcurile superciliare mai slab
43. CM. Cu privire la fosa craniană pronunţate
anterioară: E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă
fosa craniană anterioară de cavitatea nazală 50. CM. Cu privire la particularităţile de gen
C. Marginile mediale ale porţiunilor ale craniului. La craniul masculin:
orbitare ale osului frontal acoperă labirintele A. Protuberanţa mentală e bine
etmoidale evidenţiată
D. La formarea fosei craniene anterioare C. Raportul dintre craniul facial și cel
participă 3 oase cerebral este de 1:4,04
E. Canalele etmoidale se formează la D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine
joncţiunea marginii laterale a lamei cribroase cu pronunţate
osul frontal
51. CM. Maxila:
44. CS. Cu privire la fosa craniană medie: A. Are corp și 4 apofize
E. Toate corecte C. Orificiul infraorbitar
D. Fața infratemporală
45. CM. Cu privire la fosa craniană E. Şanţ lacrimal
posterioară:
A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 52. CM. Care oase participă la formarea
fose craniene fossa cranii anterior?
C. Clivusul este separat de piramida A. Os frontale
temporală prin fisura petrooccipitală B. Os ethmoidale
E. Porţiunea anterioară a marei găuri D. Os sphenoidale
occipitale este mai îngustă decât cea
posterioară 53. CM. În fosa craniană medie se disting:
A. Orificiul lacerat
46. CM. In fosa craniană posterioară se B. Orificiul spinos
deschid orificiile: D. Orificiul rotund
A. Jugular
C. Acustic intern 54. CM. Orificii localizate în fossa cranii
D. Hipoglos media?
A. Foramen spinosum
47. CM. Fosa infratemporală este delimitată C. Foramen lacerum
de:
A. Apofiza pterigoidă a sfenoidului 55. CM Comunicărle fossa cranii media cu
C. Osul temporal orbita:
D. Osul zigomatic A. Canalis opticus
E. Ramura mandibulei C. Fissura orbitalis superior

48. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei 56. CM. Cu privire la meatul nazal superior:
pterigopalatine: B. Apertura sinusului sfenoid
A. Anterior – tuberculul maxilei D. Celulele posterioare ale osului etmoid
C. Posterior– baza apofizei pterigoide
D. Medial – lamela perpendiculară a osului 57. CM. Cu privire la meatul nazal mediu:
palatin C. Infundibulul etmoidal
D. Celulele anterioare ale osului etmoid
49. CM. Cu privire la particularităţile de gen E. Apertura sinusului maxilar
ale craniului. La craniul feminin:
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre 58. CM. Cu privire la meatul nazal inferior:
interior A. Orificiul incisiv
E. Canalul nazolacrimal
 C. Disci et menisci articulares
59. CM. Cu privire la topografia craniului. D. Plicae synoviales et adiposae
Peretele superior al orbitei: E. Ligg. intracapsularia
B. Fosa glandei lacrimale
E. Fosa trohleară 69. CS. Cum se numesc mișcările realizate în
jurul axei frontale?
60. CM. Cu privire la peretele inferior al A. Flexio et extensio
orbitei:
C. Şanţul infraorbitar 70. CS. Cum se numesc mișcările realizate în
D. Apofiza orbitală a palatinului jurul axei sagitale?
B. Adductio et abductio
61. CS. Cu privire la peretele lateral al
orbitei: 71. CS. Mişcarea prin care două segmente
E. Orificiul zigomatico-orbitar ale unui membru se apropie unul de altul:
E. Flexia
62. CM. Care oase formează paries lateralis
orbitae? 72. CS. Mişcarea datorită căreia un membru
A. Os zygomaticum sau un segment de membru se apropie de
B. Os sphenoidale planul sagital al corpului:
D. Os frontale B. Adducţia

63. CM. Care oase formează paries medialis 73. CS. Mişcarea ce rezultă din realizarea
orbitae? succesivă a abducţiei, extensiei, adducţiei şi
A. Os ethmoidale flexiei:
B. Os sphenoidale A. Circumducţia
C. Maxilla
D. Os lacrimale 74. CS. Se formează prin unirea mai multor
oase:
64. CM. Cu privire la peretele medial al B. Diartroza compusă
orbitei:
B. Fosa sacului lacrimal 75. CS. Prezintă o combinare funcţională a
D. Orificiul etmoidal posterior câtorva articulaţii anatomic separate:
E. Osul lacrimal C. Diartroza combinată

65. CM. Orificii localizate în pereţii orbitei: 76. CS. Conţine cartilaj intraarticular:
A. Foramen ethmoidale anterius D. Diartroza complexă
C. Foramen ethmoidale posterius
D. Foramen zygomaticoorbitale 77. CS. Este formată prin participarea a
două oase:
66. CM. Sunt elemente auxiliare ale A. Diartroza simplă
diartrozelor
A. Ligamenta 78. CM. Care din tipurile enumerate de uniri
B. Disci articulares ale oaselor se referă la sinartrose?
E. Menisci articulares A. Synchondrosis
B. Synostosis
67. CM. La elementele auxiliare ale D. Syndesmosis
diartrozelor se referă: E. Suturaе
A. Ossa sesamoidea
C. Labra articularia 79. CM. Care tipuri de uniri dintre oase fac
E. Bursae synoviales parte din sinfibroze?
A. Suturaе
68. CM. Sunt elemente osteoarticulare de B. Gomphosis
amortizare: C. Membrana interossea
A. Cartilagines articulares
80. CM. Indicați elementele principale ale B. Suturile dinţate lipsesc în regiunea
unei diartroze (articulații sinoviale): craniului facial
B. Capsula articularis D. Gomfozele reprezintă o varietate a
C. Cavitas articularis sinfibrozelor
E. Facies articulares E. Articulaţia temporomandibulară este o
diartroză condilară, complexă, combinată
81. CM. Indicați elementele auxiliare ale
unei diartroze (articulații sinoviale): 90. CM. Articulaţia temporomandibulară:
А. Ligamentum A. Cavitatea articulară este divizată în
B. Cartilago articularis (disci et menisci două etaje
articulares) E. În caz de lateropulsie, are loc mişcarea
D. Bursae synoviales de alunecare unilaterală a capului mandibulei
E. Labrum articulare cu discul articular în etajul superior al ATM, iar
în partea contralaterală - rotaţia în etajul
82. CM. Indicați elementele auxiliare inferior
cartilaginoase ale unei diartroze:
B. Labrum articulare 91. CM. Mişcările în articulaţia
C. Meniscus articularis temporomandibulară:
D. Discus articularis A. În propulsie are loc alunecarea
bilaterală a capului mandibulei împreună cu
83. CM. În ce tipuri se împart articulațiile discul articular pe faţa articulară a temporalului
după complexitate? E. În lateropulsie mişcările, care au loc în
C. Compuse ambele articulaţii nu sunt identice
D. Complexe
E. Simple 92. CM. Suturae serratae între:
A. Parietal şi occipital
84. CM. În ce grupe se impart articulațiile B. Frontal şi nazal
după forma fețelor de articulare? E. Frontal şi parietal
B. Sferoide
D. Articulații în șa/seliforme/selare 93. CM. Din care tip de articulații face parte
E. Elipsoidale articulatio temporomandibularis?
C. Articulatio combinata
85. CM. Cum se împart articulațiile după D. Articulatio complexa
numărul axelor de mișcare? E. Articulatio synovialis
B. Pluriaxiale
D. Uniaxiale 94. CM. Sutura squamosa se află între:
E. Biaxiale D. Temporal şi parietal
E. Temporal şi sfenoid
86. CM. Sunt pluriaxiale:
A. Articulaţia plană 95. CS. Sutura plana se află între:
B. Amfiartroză C. Maxila dreaptă şi stângă
C. Articulaţia sferoidă
E. Articulaţia cotilică 96. CM. După geneză mușchii se divid în:
A. Mm. autohtoni
87. CS. Suturile fac parte din: B. Mm. truncopetali
D. Sinfibroze D. Mm. truncofugali

88. CS. Gomfozele ţin de: 97. CM. După topografie mușchii se divid în:
C. Sinfibroze A. Mm. capului şi gâtului
B. Mm.trunchiului
89. CM. Joncţiunile oaselor craniene: C. Mm.membrelor
A. Oasele faciale se unesc numai prin
intermediul suturilor plane 98. CM. După funcţie mușchii se divid în:
A. Mm. sinergişti
C. Mm. antagonilti
D. Mm. flexori А. Musculus nasalis.
E. Mm. extensori E. Musculus levator labii superiorioris.

99. CM. După formă mușchii se divid în: 109. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului
B. Мm. rotunzi bucal.
C. Мm. laţi А. Musculus levator anguli oris.
D. Мm. scurţi B. Musculus depressor labii inferioris.
E. Мm. lungi C. Musculus orbicularis oris.
E. Musculus levator labii superioris.
100. CM. După orientarea fibrelor musculare
mușchii se divid în: 110. CM. Indicați musculi masticatores.
B. Mm. fusiformi B. Musculus masseter.
C. Mm. recţi D. Musculus pterygoideus lateralis.
D. Mm. oblici E. Musculus temporalis.
E. Mm. transversali
111. CM. Indicați, particularitățile
101. CM. Sub aspect histologic mușchii se caracteristice mușchilor mimicii.
divid în: А. Sunt localizați nemijlocit sub piele.
A. Mm. striaţi C. Sunt concentrați în jurul orificiilor
B. Mm. depresori, naturale ale capului.
C. Mm. netezi D. La contracție determină mimica.
D. Mm. constrictori E. Cu excepția buccinatorului sunt lipsiți de
E. M. cardiac facie.

102. CS. Inserţia muşchilor mimicii: 112. CM. Indicați, porțiunile musculus
C. În piele orbicularis oculi.
А. Pars orbitalis.
103. CS. Inserţia muşchilor masticatori: C. Pars lacrimalis.
C. Pe mandibulă E. Pars palpebralis.

104. CS. Musculus temporalis se inseră pe: 113. CM. Indicați, fasciile capului.
C. Processus coronoideus. А. Fascia temporalis.
B. Fascia masseterica.
105. CM. Indicați grupele de mușchi ai C. Fascia parotidea.
capului. E. Fascia bucopharyngea.
А. Mușchii mimici.
B. Mușchii masticatori. 114. CM. În regiunea fronto-parieto-
occipitală a capului se disting spațiile:
106. CM. Indicați porțiunile mușchiului А. Subcutan/subcutanat.
epicranian. B. Subaponeurotic.
А. Venter frontalis.
C. Venter occipitalis. 115. CM. Spațiile interfasciale ale regiunii
D. Galea aponeurotica. temporale:
E. Venter temporoparietalis. B. Interaponeurotic.
C. Subaponeurotic.
107. CM. Indicați mușchii din jurul orbitei. D. Temporal profund.
А. Мusculus orbicularis oculi.
B. Мusculus corrugator supercilii. 116. CM. Spațiile regiunii laterale a feței:
D. Мusculus procerus. А. Masetero-mandibular.
E. Musculus depressor supercilii. B. Interpterigoidian.
E. Temporo-pterigoidian.
108. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului
nasal. 117. CM. Clasificarea muşchilor capului:
B. Muşchii mimici 128. CM Tunica vasculară a globului ocular
D. Muşchii masticatori include:
C. Coroida.
118. CM. Muşchii capului, acoperiţi de fascii: D. Corpul ciliar.
A. M.temporal E. Irisul.
C. M.buccinator
D. M. pterigoid lateral 129. CM Irisul:
E. M. maseter C. Determină culoarea ochilor.
D. Participă la producerea umoarei apoase.
119. CM Tunica fibroasă a globului ocular
include: 130. CM Retina constă din straturile:
A. Corneea. A. Pigmentos.
D. Sclera. D. Nervos.
120. CS Celulele fotosensibile se află în:
B. Retină. 131. CM Retina include:
A. Partea optică.
121. CM Indicaţi 3 medii refringente ale B. Partea ciliară.
globului ocular: C. Partea iridiană.
A. Corpul vitros.
C. Umoarea apoasă intracamerală. 132. CM La funcţionarea normală a ochiului
D. Cristalinul. contribuie:
A. Mediile refringente.
122. CM Camera anterioară a globului ocular C. Mușchii oculogiri.
este delimitată de: D. Aparatul lacrimal.
B. Iris.
C. Cornee. 133. CS Sectorul retinei cu cea mai mare
acuitate vizuală este:
123. CM Muşchii netezi ai globului ocular C. Fovea centrală a maculei.
asigură:
B. Acomodarea vederii. 134. CS Celulele fotosensibile se află în
E. Reglarea cantității de lumină, care trece componența:
spre retină. B. Retinei.

124. CM Umoarea apoasă a globului ocular 135. CM Indicați formațiunile anatomice care
este produsă de plexurile vasculare ale: țin de organul văzului:
A. Irisului. B. Nervul optic.
B. Corpului ciliar. C. Mușchii globului ocular.
D. Aparatul lacrimal.
125. CS Umoarea apoasă se absoarbe: E. Capsula Tenon.
B. În unghiul iridocorneal.
136. CM Formațiuni anatomice, aparținând
126. CM Hidrodinamica globului ocular globului ocular:
asigură: B. Mediile refringente.
A. Presiunea normală în interiorul globului D. Formațiunile membranoase.
ocular.
B. Nutriția cristalinului și a corneei. 137. CM Tunici ale globului ocular sunt:
A. Tunica fibroasă.
127. CM Acomodarea vederii: D. Tunica vasculară.
B. Prezintă schimbarea unghiului de E. Retina.
refracţie al cristalinului.
C. Are faza de încordare şi relaxare. 138. CM Indicați componentele tunicii
E. Se datoreşte muşchiului ciliar. fibroase a globului ocular:
C. Cornea.
D. Sclera.
 C. Crtistalinul.
139. CM Tunica vasculară a globului ocular D. Corpul vitros.
include:
B. Choroida. 150. CS Drenarea umorii apoase se realizează
C. Corpul ciliar. prin:
E. Irisul. A. Spațiile unghiului iridocorneal.

140. CM M. ciliaris constă din fibre: 151. CM Există următorii muşchi oblici ai
A. Meridionale. globului ocular:
D. Circulare. C. Superior.
E. Radiale. D. Inferior.

141. CM Corpul ciliar constă din: 152. CM Pe imaginea oftalmoscopică a

A. Orbiculus ciliaris. fundului de ochi se observă:
B. Procesele ciliare. A. A. centrală a retinei.
C. Mușchiul ciliar. B. V. centrală a retinei.
D. Coroana ciliară. D. Pata oarbă.
E. Pata galbenă.
142. CM Irisului i se disting:
A. Pupila. 153. CM Aparatul lacrimal include:
B. Marginea ciliară. C. Glanda lacrimală.
D. Mușchiul dilatator al pupilei. D. Râul lacrimal.
E. Lacul lacrimal.
143. CM Din componentele retinei fac parte:
A. Discul nervului optic. 154. CM Capsulei Tenon i se disting foiţele:
B. Macula. A. Bulbară.
C. Foseta centrală. D. Orbitară.
D. Partea optică a retinei.
155. CS Spaţiul episcleral este delimitat de:
144. CM Camera anterioară a globului ocular D. De cele 2 foiţe ale capsulei Tenon.
este delimitată de:
A. Cornee. 156. CS Corpul adipos al orbitei îşi are sediul:
D. Iris. D. Posterior de globul ocular.

145. CM Camera posterioară a globului 157. CM Glandele tarsale Meibomius se

ocular este delimitată de: deschid:
B. Iris. B. Pe limbul palpebral posterior.
C. Cristalin. D. Prin 25 – 30 orificii punctiforme.
D. Corpul ciliar.
158. CМ Tunica conjunctivă formează:
146. CS Camerele globului ocular conțin: A. Conjunctiva palpebrală.
C. Umoare apoasă. B. Conjunctiva globului ocular.
C. Sacul conjunctival.
147. CМ Umoarea apoasă este produsă de: E. Fornice conjunctivale.
A. Iris.
D. Procesele ciliare. 159. CM Componenta musculară a
pleoapelor este formată de:
148. CS Camerele globului ocular comunică A. Porţiunea palpebrală a muşchiului
între ele prin: orbicular al ochiului.
B. Pupilă. B. Muşchiul ridicător al palpebrei
superioare.
149. CM Din mediile refractoare ale globului C. Muşchiul tarsal superior.
ocular fac parte: D. Muşchiul tarsal inferior.
A. Cornea.
160. CM Anexele organului văzului sunt A. Nervul oftalmic.
reprezentate prin: C. Nervul trohlear.
A. Mușchii globului ocular. D. Nervul abductor.
B. Pleoape.
C. Tunica conjunctivă. 171. CS Nervul optic este format din axonii
D. Aparatul lacrimal. celulelor:
C. Ganglionare.
161. CS Privirea în contracția mușchiului oblic
superior al globului ocular se orientează: 172. CM Reflexul pupilar la lumină se
A. În jos şi lateral. declanşează datorită impulsurilor nervoase
parvenite din:
162. CS În contracția mușchiului oblic inferior A. Nucleul accesor al perechii III.
globul ocular se orientează: D. Centrul ciliospinal Budge.
B. În sus şi lateral.
173. CM Nervul oculomotor inervează:
163. CS Mușchiul rect superior orientează B. Muşchiul drept superior.
globul ocular: C. Muşchiul drept medial.
B. În sus şi medial. E. Muşchiul drept inferior.

164. CS Privirea în contracția mușchiului rect 174. CS Ganglionul ciliar se află:

inferior al globului ocular se orientează: C. În orbită.
D. În jos şi medial.
175. CS Nervul trohlear inervează:
165. CM Din formaţiunile conjunctivale fac C. Muşchiul oblic superior.
parte:
A. Conjunctiva globului ocular. 176. CS Tractul optic din stânga conţine fibre
B. Sacul conjunctival. care pornesc de la:
C. Fornixul superior al conjunctivei. C. Jumătăţile stângi ale retinelor ambilor
D. Caruncula lacrimală. ochi.

166. CM Căile de evacuare a lichidului 177. CM Nervul optic are următoarele

lacrimal includ: segmente:
A. Canaliculii excretori. A. Intraocular.
B. Sacul conjunctival. C. Orbitar.
C. Lacul lacrimal. D. Intracanalicular.
E. Intracranian.
167. CM Retina conţine:
A. Bastonașe. 178. CS Segmentul buclei aferente a
B. Neuroni bipolari. analizatorului care generează impulsul nervos:
D. Neuroni multipolari. D. Receptorul.

168. CM Muşchii striaţi ai globului ocular 179. CS Centrul cortical al analizatorului

sunt inervaţi motor de: vizual este situat în:
B. N. abducens. C. Pe marginile şanţului calcarin.
C. N. oculomotor.
E. N. trohlear. 180. CS Nervul trohlear apare din trunchiul
cerebral:
169. CM Centrii subcorticali ai văzului sunt D. De o parte şi de alta a vălului medular
localizaţi în: superior.
A. Thalamus opticus.
C. Coliculii cvadrigemeni superiori. 181. CS Nervul abducens inervează următorii
E. Corpul geniculat lateral. muşchi ai globului ocular:
C. Drept lateral.
170. CM Prin fisura orbitară superioară trec:
182. CM Nervi care inervează motor muşchii 193. CM La membrana timpanică distingem:
globului ocular: A. Porţiunea extinsă.
B. N. abducens. B. Porţiunea flacidă.
C. N. oculomotor. C. Umbo.
E. N. trohlear.
194. CM Pe peretele medial al cavităţii
183. CM Nervul oculomotor conţine fibre timpanice se află:
nervoase: A. Promontoriul.
A. Somatomotorii. B. Fereastra vestibulului.
D. Parasimpatice preganglionare. D. Fereastra melcului.

184. CM Indicaţi nucleele nervului 195. CM Între oscioarele auditive se

oculomotor: formează:
C. Nucleus motorius. B. Diartroze.
D. Nucleus accessorius. C. Art. incudomaleară.
E. Art. incudostapediană.
185. CS Nervul oculomotor iese din craniu
prin: 196. CM Pavilionul urechii are următoarele
B. Fissura orbitalis superior. formaţiuni:
A. Lobulul urechii.
186. CM Ramus superior nervi oculomotorii C. Helix.
inervează: D. Antihelix.
A. Musculus levator palpebrae superioris. E. Tragus.
D. Musculus rectus oculi superior.
197. CM Urechea externă include:
187. CM Ramus inferior nervi oculomotorii A. Auricula.
inervează: C. Membrana timpanică.
A. Musculus rectus oculi inferior. D. Meatul auditiv extern.
B. Musculus rectus oculi medialis.
C. Musculus obliquus oculi inferior. 198. CM Din elementele de relief ale
pavilionului urechii fac parte:
188. CS Indicaţi sursa inervaţiei sensitive a A. Lobulul urechii.
globului ocular: B. Helixul.
B. Nervus ophthalmicus. C. Cavitatea conhăi.
D. Antitragusul.
189. CM Elementele anatomice ale urechii
externe sunt: 199. CM Membranei timpanice i se disting:
A. Conductul auditiv extern. B. Partea tensionată.
D. Pavilionul urechii. C. Partea flască.

190. CM Urechea medie include: 200. CM Urechea medie include

B. Cavitatea timpanică. componentele:
D. Oscioarele auditive. B. Cavitatea timpanică.
E. Tuba auditivă. C. Oscioarele auditive.
D. Tuba auditivă.
191. CM Conductul auditiv extern:
B. Are lungimea de cca 25 mm.
D. Are forma literei „S”. 201. CM Cavitatea timpanică e delimitată de:
A. Peretele tegmental.
192. CM Membrana timpanică are: B. Peretele labirintic.
A. Strat cutanat. C. Peretele membranos.
B. Strat fibros. D. Peretele carotid.
C. Strat mucos.
202. CS Proeminența canalului facial se află
pe: 214. CM Care dintre structurile enumerate
B. Peretele labirintic. asigură transmiterea aeriană a undelor sonore?
C. Oscioarele auditive.
203. CS Orificiul timpanic al tubei auditive se D. Pavilionul urechii
află pe:
D. Peretele carotid. 215. CM Centrii subcorticali ai analizatorului
auditiv sunt:
204. CS Proeminența piramidală se situează C. Nucleele coliculilor inferiori.
pe peretele: E. Corpul geniculat medial.
A. Mastoidian.
216. CM Se disting canalele semicirculare ale
205. CM Indicați formațiunile anatomice labirintului osos:
localizate pe peretele labirintic al cavității A. Anterior.
timpanice: C. Posterior.
B. Fereastra vestibulului. E. Lateral.
C. Proeminența canalului facial.
217. CS Calea conductoare a analizatorului
206. CM În cavitatea timpanică sunt auditiv are primul neuron în:
localizaţi muşchii: D. Ganglionul spiral.
B. Tensor al timpanului.
D. Scăriței. 218. CS Neuronul II al căii conductoare a
analizatorului auditiv este situat în:
207. CM Tubei auditive i se disting porţiunile: C. Nucleul cohlear ventral şi dorsal din
A. Cartilaginoasă. bulb și punte.
C. Osoasă.
219. CS Calea conductoare a analizatorului
208. CM Indicați părțile labirintului osos: vestibular are neuronul I situat în:
A. Vestibulul labirintului. C. Ganglionul vestibular.
C. Canalele semicirculare.
D. Melcul. 220. CS Centrul cortical al analizatorului
auditiv este amplasat în:
209. CS Care dintre canalele labirintului osos C. Girusul temporal superior (gyri
este dispus perpendicular pe axa longitudinală a temporales transversi Heschl).
stâncii temporalului?
A. Canalul semicircular anterior. 221. CM Neuronul II al căii conductoare a
analizatorului vestibular este situat în:
210. CM În vestibulul labirintului se află: A. Nucleul vestibular medial.
A. Recesul eliptic. B. Nucleul vestibular lateral.
B. Fereastra melcului. C. Nucleul vestibular superior.
C. Recesul sferic. D. Nucleul vestibular inferior.
D. Fereastra vestibulului.
222. CS Care afirmaţie referitoare la
211. CM Porţiunile labirintului osos sunt: perechea a VIII de nervi cranieni este corectă:
B. Vestibulul. C. Pătrunde în conductul auditiv intern.
D. Canalele semicirculare.
E. Cohlea. 223. CM Nervul vestibulocohlear:
A. Constă din nervii cohlear şi vestibular.
212. CS Unde sunt localizaţi receptorii B. Nervul cohlear conţine axonii
organului auditiv? neurocitelor din componenţa ganglionului
D. În organul spiral (Corti). cohlear.
E. Conţine fibre eferente.
213. CS Urechea internă include:
C. Labirintul osos şi cel membranos.
224. CS Încrucișarea căii conductoare a 235. CM Nervul oftalmic inervează:
analizatorului auzului se produce la nivelul: B. Pielea frunţii.
C. Corpus trapezoideum. D. Globul ocular.
E. Glanda lacrimală şi pielea adiacentă
225. CM Receptorii analizatorului vestibular unghiului lateral al fantei palpebrale.
sunt localizați în:
A. Ampula membranoasă anterioară. 236. CM Nervul oftalmic are ramurile:
C. Ampula membranoasă laterală. A. N. frontal.
D. Utriculă. B. N. nazociliar.

226. CS Sediul primului neuron al căii 237. CM Ramura a II a nervului trigemen

conductoare a analizatorului vestibular se află inervează:
în: B. Dinţii şi gingiile arcadei dentare
E. Ganglionul vestibular. superioare.
C. Mucoasa palatului.
227. CS Primul neuron al căii conductoare a D. Mucoasa cavităţii nazale.
analizatorului vestibular este unul:
E. Bipolar. 238. CM Pielea feţei este inervată de:
B. Nervus ophthalmicus.
228. CS La inervaţia dinţilor superiori C. Nervus maxillaris.
participă: D. Nervus mandibularis.
B. Ramura a II a perechii V.
239. CM Ganglionul ciliar face conexiune cu:
229. CS Ganglionul ciliar se află: B. Nervus nasociliaris.
C. În orbită. D. Nervus oculomotorius.

230. CS Fibrele parasimpatice 240. CM Mucoasa nazală este inervată de:

postganglionare de la ganglionul ciliar B. Nervus ophthalmicus.
inervează: E. Nervus maxillaris.
C. Muşchii ciliar şi sfincter al pupilei.
241. CS Nervus ophthalmicus părăseşte
231. CM Nucleele perechii V de nervi cavitatea craniului prin:
cranieni sunt: B. Fissura orbitalis superior.
A. Motorii.
B. Senzitive. 242. CS Nervus maxillaris părăseşte cavitatea
craniului prin:
232. CS Fibrele parasimpatice B. Forament rotundum.
postganglionare ale ganglionului pterigopalatin
inervează: 243. CS Rami alveolares superiores se
B. Glanda lacrimală. desprind de la:
B. Nervus infraorbitalis.
233. CM Nervului trigemen îi aparţin
nucleele: 244. CS Tipurile de fibre nervoase din
B. Nucleul tractului spinal. componenţa nervului maxilar:
C. Nucleul tractului mezencefalic. A. Fibre ale sensibilităţii generale.
D. Nucleul principal al nervului trigemen
(pontin). 245. CM Nervul nazopalatin trece prin:
A. Orificiul sfenopalatin.
234. CM Ramurile nervului trigemen ies din D. Canalul incisiv.
craniu prin:
B. Fisura orbitară superioară. 246. CM Pentru pahimeningele cerebral
D. Orificiul rotund. nervii oftalmic şi maxilar lansează:
E. Orificiul oval. A. Ramus meningeus anterior.
B. Ramus meningeus medius.
C. Ramus tentorii. 258. CS Nervus mandibularis părăseşte
craniul prin:
247. CM Pielea piramidei nazale este A. Foramen ovale.
inervată de:
C. Nervul infraorbital. 259. CM Muşchii inervaţi de nervus
D. Nervul nasociliar. mandibularis:
A. Musculus masseter.
248. CS Nucleul motor al n. trigemen este B. Musculus temporalis.
localizat în: C. Musculus tensor veli palatini.
C. Tegmentul pontin.
260. CM Componenţa fibrală a nervului
249. CS Dinţii inferiori sunt inervaţi de: mandibular:
B. Ramura III a perechii V. A. Fibre ale sensibilităţii generale.
C. Fibre somatomotorii.
250. CS La inervaţia dinţilor superiori
participă: 261. CS Musculus tensor veli palatini este
B. Ramura a II a perechii V. inervat de:
D. Nervus mandibularis.
251. CS Muşchii masticatori sunt inervaţi de:
C. N. trigemen. 262. CS Formaţiunile anatomice inervate de
n. buccalis:
252. CM Care dintre muşchii enumeraţi sunt B. Tunica mucosa buccae.
inervaţi motor de nervul trigemen?
C. M. milohioidian. 263. CS Indicaţi sursa de inervaţie senzitivă
D. M. maseter. generală a celor 2/3 anterioare ale limbii:
D. Nervus mandibularis.
253. CM Nervul mandibular lansează
ramurile: 264. CS Indicaţi sursele de inervaţie a
B. Nervul bucal. muşchilor masticatori:
C. Nervul alveolar inferior. D. Nervus mandibularis.
D. N. auriculotemporal.
E. N. lingval. 265. CM Inervaţia secretorie a glandei
submandibulare este asigurată de:
254. CM Nervul auriculotemporal conţine B. Perechea a VII.
fibre: D. Fibre emergente de la ganglionul
A. Senzitive. cervical superior al L.S.
C. Secretorii (parasimpatice
postganglionare). 266. CS Inervaţia parasimpatică a glandei
sublingvale este realizată de:
255. CS Indicaţi tipurile de fibre nervoase din A. Perechea VII.
componenţa nervului lingval până la conexiunea
lui cu chorda tympani: 267. CM Indicaţi nucleele perechii a VII de n.
A. Fibre ale sensibilităţii generale. cranieni:
A. Nucl. tractului solitar.
256. CM Ramurile nervului mandibular: C. Nucleul salivator superior.
A. Nervus buccalis. E. Nucleul motor al n. facial.
B. Nervus auriculotemporalis.
C. Nervus lingualis. 268. CS Muşchii mimici sunt inervaţi motor
D. Nervus alveolaris inferior. de:
C. N. facial.
257. CS Musculus mylohyoideus este inervat
de: 269. CM Nervul facial are următoarele
D. Nervus mandibularis. ramuri intracanaliculare:
B. Nervul pietros mare.
D. Coarda timpanică. B. Nervus petrosus major.
C. Chorda tympani.
270. CM Care dintre glandele enumerate D. Nervus stapedius.
sunt inervate de nervul facial?
B. Gl. lacrimală. 280. CS Chorda tympani părăseşte craniul
D. Gl. sublingvală. prin:
E. Gl. submandibulară. B. Fissura petrotympanica.

271. CS Ansa cervicală superficială este 281. CM Prezintă ramuri ale plexului
formată prin conexiunea nervilor: parotidian:
C. N. facial cu n. transvers al gâtului (pl. B. Rami temporales.
cervical). C. Rami buccales.
D. Ramus marginalis mandibulae.
272. CM Sensibilitatea gustativă a limbii este
realizată de: 282. CS Indicaţi sursa de inervaţie a
B. Perechea VII. muşchului stilohioidian:
C. Perechea IX. A. Nervus facialis.
D. Perechea X.
283. CS Nervus facialis iese din craniu prin:
273. CM Care dintre nervii indicaţi mai jos B. Foramen stylomastoideum.
asigură sensibilitatea generală (nespecifică) a
mucoasei lingvale: 284. CS Indicaţi sursa de inervaţie
A. Perechea V. parasimpatică a glandei lacrimale:
C. Perechea IX. A. Nervus facialis.
D. Perechea X.
285. CS Indicaţi sursa de inervaţie motorie a
274. CM De la plexul parotidian pornesc muşchilor mimici:
următoarele ramuri: A. Nervus facialis.
C. Temporale.
D. Bucale. 286. CS Indicaţi sursa de inervaţie motorie a
E. Zigomatice. platismei:
A. Nervus facialis.
275. CM Perechea a VII de n. cranieni
inervează parasimpatic următoarele glande: 287. CS Indicaţi sursa de inervaţie
A. Lacrimală. parasimpatică a glandei submandibulare:
C. Submandibulară. A. Nervus facialis.
D. Sublingvală.
288. CM Indicaţi sursele de inervaţie a
276. CS Sursa inervaţiei gustative la nivelul muşchiului digastric:
celor 2/3 anterioare ale limbii: A. Nervus facialis.
A. Nervul facial. C. Nervus mandibularis.

277. CM Nervus canalis pterygoidei se 289. CS Nucleul salivator superior aparţine

formează din: nervului:
C. Nervus petrosus major. D. VII.
D. Nervus petrosus profundus.
290. CM Selectați structurile asociate
278. CM Nucleii nervului facial sunt: nervului facial:
A. Nucleus salivatorius superior. B. Nervul pietros mare.
C. Nucleus motorius. D. Ganglionul pterigopalatin.
D. Nuclei tractus solitarii. E. Nervul marginal al mandibulei.

279. CM La nivelul canalullui facial de la 291. CM Nervii care inervează muşchii

nervus facialis se desprind ramurile: suprahioidieni:
A. N. hipoglos. 301. CM Formaţiuni anatomice inervate de
B. N. facial. ramus auricularis nervi vagi
C. N. milohioidian C. Pielea feţei externe a pavilionului
urechii.
292. CM Perechea a X de nervi cranieni are D. Pielea peretelui posterior al conductului
următoarele nuclee auditiv extern.
C. Nucleus ambiguus.
D. Nucl. tractului solitar. 302. CS Indicaţi sursele de inervaţie a
E. Nucl. dorsal. muşchiului levator al vălului palatin:
C. Nervus vagus.
293. CM Topografic nervului vag i se disting
porţiunile: 303. CM Nervii cranieni care au ramuri
B. Craniană. meningiene:
C. Cervicală. B. Mandibular.
D. Toracică. C. Vag.
E. Abdominală. D. Hipoglos.
E. Oftalmic.
294. CM Care dintre teritoriile enumerate
aparţin zonei de inervaţie somato-senzitivă a n. 304. CM Sistemul olfactiv:
vag? A. Receptorii lui se află în mucoasa
B. Pielea peretelui posterior al conductului cornetului nazal superior.
auditiv extern si a pavilionului urechii . C. Nervii olfactivi trec prin lama ciuruită a
D. Pahimeningele fosei craniene etmoidului.
posterioare.
305. CM Sistemul olfactiv:
295. CM Indicaţi 2 nervi cranieni ce inervează A. Primul neuron al căii conductoare
faringele: olfactive sunt celulele neurosenzoriale din
A. N. glosofaringian. mucoasa nazală.
C. N. vag. B. Neuronul II sunt celulele mitrale din
bulbul olfactiv.
296. CM Ramuri ale nervului vag sunt: C. Axonii neuronului II formează tractul
A. Nervus laryngeus recurrens. olfactiv.
C. Rami bronchiales. D. Centrii corticali ai olfacţiei sunt în girul
D. Rami pharyngei. parahipocampal şi uncus.

297. CM Nuclei nervi vagi: 306. CM Sensibilitatea specifică (gustativă) a

A. Nuclei tractus solitarii. limbii este realizată de:
C. Nucleus ambiguus. B. Perechea VII.
D. Perechea X .
298. CM Formaţiuni anatomice inervate de
nervus laryngeus superior: 307. CM Inervaţia secretorie a glandei
A. Tunica mucosa laryngis. parotide este realizată de:
B. Musculus cricothyroideus. C. Perechea IX.
D. Fibrele emergente de la ganglionul
299. CM Formaţiuni anatomice inervate de cervical superior al tr. simpatic.
nervus laryngeus inferior:
A. Tunica mucosa laryngis. 308. CM Fibrele preganglionare care
C. Musculus aryepigloticus. inervează glandele salivare se întrerup în
D. Musculus cricoarytenoideus posterior. ganglionii:
A. Otic.
300. CS Indicaţi sursele de inervaţie a C. Pterigopalatin.
muşchilor constrictori ai glotei: D. Submandibular.
B. Nervus vagus. E. Cervical superior al lanţului simpatic .
309. CM Mugurii gustativi sunt în legătură cu B. Sunt formaţi din prelungirile centrale
nervii cranieni: ale celulelor olfactive din mucoasa cavităţii
B. VII. nazale şi conţin fibre ale nervului terminal.
C. IX.
D. X. 319. CS Sensibilitatea gustativă la nivelul
treimii posterioare a limbii este asigurată de:
310. CM Perechea a IX de n. cranieni B. Nervus glossopharyngeus.
inervează:
C. Mucoasa de pe rădăcina limbii. 320. CS Sensibilitatea generală la nivelul
E. Glanda parotidă. treimii posterioare a limbii este asigurată de:
B. Nervus glossopharyngeus.
311. CM Porţiunea periferică a analizatorului
olfactiv constă din: 321. CM Ramuri ale nervului glosofaringian:
A. Bulbul olfactiv. A. Rami pharyngei.
C. Tractul olfactiv. B. Rami tonsillares.
D. Triunghiul olfactiv. C. Nervus tympanicus.
E. Substanţa perforată anterioară.
322. CM Plexus pharyngeus se formează din
312. CM Formaţiuni centrale ale ramuri de la:
analizatorului olfactiv sunt: A. Nervus vagus.
A. Girul parahipocampal. B. Nervus glossopharyngeus.
E. Uncus.
323. CM Sensibilitatea gustativă a limbii este
313. CM Faringele este inervat de: asigurată de:
A. N. glosofaringian. C. Chorda tympani.
C. N. vag. D. Nervus glossopharyngeus.

314. CM Care dintre nucleele enumerate mai 324. CM Sensibilitatea generală a limbii este
jos aparţin nervului glosofaringian? asigurată de
B. Salivator inferior. B. Nervus lingualis.
C. Tractului solitar. D. Nervus glossopharyngeus.
D. Ambiguu. E. Nervus laryngeus superior.

315. CM Care dintre teritoriile de inervaţie 325. CS Locul ieşirii din craniu a nervului
senzitivă aparţin nervului glosofaringian? glosofaringian:
A. Treimea posterioară a limbii. D. Foramen jugulare.
C. Mucoasa cavităţii timpanice.
D. Mucoasa faringelui. 326. CM Nuclei nervi glossopharyngei:
A. Nuclei tractus solitarii.
316. CM Care dintre ramurile enumerate B. Nucleus salivatorius inferior.
aparţin nervului glosofaringian? C. Nucleus ambiguus.
B. N. pietros mic.
C. R. sinusului carotidian. 327. CS Indicaţi sursele de inervaţie a m.
D. Rr. faringiene. stylopharyngeus:
E. Rr. tonsilare. B. Nervus glossopharyngeus.

317. CS Nervii vag, glosofaringian şi accesor 328. CM Nervii care au nucleu comun:
părăsesc trunchiul cerebral prin: C. Nervul vag - glosofaringean.
B. Şanţul retroolivar. E. Nervul glosofaringean - facial.

318. CM Ce reprezintă nervii olfactivi: 329. CS Prin orificiul lacerat trece nervul:
A. Au o componenţă fibrilară mixtă. C. Pietros mare.

330. CM Nervii, care inervează palatul moale

B. X. E. Plexus cervicalis.
D. IX.
E. V. 342. CM Formaţiuni anatomice inervate de
nervus hypoglossus:
CS Nervii, care inervează mucoasa B. Muşchii extrinseci ai limbii.
cavităţii timpanice: D. Muşchii intrinseci ai limbii. E. Muşchii
A. IX. suprahioidieni.

331. CS Receptorii olfactivi se află în: 343. CS Indicaţi sursele de inervaţie a

A. Mucoasa meatului nazal superior. muşchilor extrinseci ai limbii:
D. Nervus hypoglossus.
332. CM Centrii subcorticali ai simţului
olfactiv se află în: 344. CM Ansa hipoglosului se formează cu
A. Corpii mamilari. concursul:
C. Corpul amigdaloid. C. Plexus cervicalis.
D. Septul pelucid. D. Nervus hypoglossus.

333. CS Centrii corticali ai simţului olfactiv 345. CM Nervul accessor are conexiuni cu:
sunt localizaţi în: A. Nervul vag.
C. Uncus. E. Nervul glosofaringean.

334. CS Nucleele căror nervi cranieni sunt 346. CM Nervii cu conexiune corticală
localizate la nivelul punţii? unilaterală:
B. V – VIII. A. VII (ramurile spre regiunea inferioară a
feţei).
335. CS Nucleele căror nervi cranieni sunt B. XI (ramura externă).
localizate la nivelul bulbului rahidian?
C. IX – XII. 347. CM Indicaţi nervii cranieni care
inervează muşchii gâtului:
336. CS Perechea XI de n. cranieni are nuclei: A. V.
A. Motori. B. VII.
D. XI.
337. CM Indicaţi nervii cranieni, care posedă E. XII.
nuclee motorii:
A. III. 348. CS Procesul inflamator din cavitatea
B. X. timpanică se poate extinde, afectând mai des
E. VI. nervii:
B. Facial.
338. CS Cu referinţă la nervul hipoglos:
E. Din encefal iese prin şanţul pre-olivar. 349. CS Circulaţia pulmonară:
C. Transportă sânge conţinând CO2 spre
339. CS Indicaţi afirmaţiile corecte pentru plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord.
nervul hipoglos:
C. De la ansa nervului hipoglos sunt 350. CM Circulaţia corporală:
inervaţi muşchii infrahioidieni. A. Are rolul de a transporta O2 şi
substanţe nutritive spre toate organele şi
340. CM Indicaţi muşchii inervaţi de nervus ţesuturile.
accessorius: C. Sfârşeşte cu atriul drept.
B. Musculus sternocleidomastoideus.
D. Musculus trapezius. 351. CM Mica circulaţie include:
A. Patul microcirculator al plămânilor.
341. CM Indicaţi sursele de inervaţie a C. Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
muşchiului sternocleidomastoidian D. Trunchiul pulmonar.
C. Nervus accessorius.
E. Două vene pulmonare drepte şi două
vene pulmonare stângi. 361. CM Arterele pot fi grupate in:
A. Extraorganice sau intraorganice.
352. CM Cu privire la vasele sangvine ale B. De tip elastic, muscular sau mixt .
circulaţiei mari: D. Magistrale sau colaterale.
B. Aorta porneşte din ventriculul stâng. E. Anastomozante sau terminale.
D. Vena cavă superioară se varsă în atriul
drept. 362. CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
A. Tunica internă - intima.
353. CS Vasele sangvine magistrale includ: C. Tunica medie - musculară.
C. Vasele sangvine principale ale unui E. Tunica externă - adventicea.
segment de corp de la care pornesc ramuri
laterale, asigurând vascularizaţia acestuia. 363. CS Pachetul neurovascular al gâtului
conţine:
354. CM Arterele: B. Nervul vag, artera carotidă comună,
A. Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe vena jugulară internă.
calea cea mai scurtă.
C. Pătrund în organele parenchimatoase 364. CS. Ramurile arcului aortic sunt dispuse
prin hilul acestora. de la dreapta spre stânga:
C. Trunchiul brahiocefalic, artera carotidă
355. CM Anastomozele arteriale: comună stângă, artera subclaviculară stângă.
A. Formează arcuri şi reţele arteriale.
C. Sunt bine dezvoltate la nivelul 365. CS Pulsul pe artera carotidă comună
articulaţiilor. poate fi luat:
D. Asigură vascularizarea uniformă a C. În şanţul jugular.
organului.
366. CS În normă artera carotidă comună
356. CS Arterele terminale: dreaptă:
A. Până la nivelul capilarizării nu formează C. Este ramură a trunchiului brahiocefalic.
anastomoze cu vasele vecine.

357. CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt: 367. CS Artera carotidă comună se bifurcă:
A. Divergent (răsfirat, difuz). A. La nivelul marginii superioare a
B. Radiar. cartilajului tiroid.
C. Mixt.
D. Magistral (convergent). 368. CS Artera carotidă comună se bifurcă
C. În triunghiul carotidian.
358. CM Sistemul vascular: 369. CS Ramuri terminale ale arterei carotide
A. Constituie sistemul de tuburi, prin care externe sunt:
circulă sângele şi limfa. B. Arterele temporală superficială şi
B. Realizează vehicularea substanţelor maxilară.
nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea
deşeurilor metabolice. 370. CS Artera tiroidiană superioară este
ramură a:
359. CS Sistemul microcirculator include: B. Arterei carotide externe.
B. Patul microcirculator, căile
extravasculare de transportare a substanţelor, 371. CM Cu privire la artera tiroidiană
spaţiile intertisulare şi intercelulare, superioară:
circumiacente capilarelor. A. Are ramurile anterioară şi posterioară.
B. Anastomozează cu a. tiroidă inferioară.
360. CS Modulul microvascular include: D. Lansează artera laringiană superioară.
A. Arteriola, arteriola precapilară,
capilarele, venula postcapilară, venula şi patul 372. CM Cu privire la a. lingvală:
limfomicrocirculator.
A. Poate fi ramură a trunchiului 381. CM Cu privire la a. faringiană
lingvofacial. ascendentă:
B. Trece prin triunghiul Pirogov. B. Lansează a. meningiană posterioară.
C. Lansează ramuri dorsale ale limbii şi D. Vascularizează peretele inferior al
a .profunda linguae. cavităţii timpanice.

373. CM Cu referinţă la artera facială: 382. CM Cu referinţă la a. temporală

B. Poate porni de la trunchiul lingvofacial. superficială:
C. Începe la nivelul unghiului mandibulei. A. Este o continuare directă a a. carotide
E. Vascularizează amigdala palatină. externe.
B. Poate fi comprimată pe arcul zigomatic.
374. CS Artera facială poate fi comprimată în C. Are ca ramuri terminale r. frontală şi r.
scop de suspendare a hemoragiei: parietală.
D. Pe mandibulă, anterior de marginea m. D. Cedează a. transversală a feţei.
maseter.
383. CM Cu referinţă la a. maxilară:
375. CM Cu referinţă la a. facială: A. Este ramură a a. carotide externe.
A. Lansează ramuri glandulare spre glanda C. Topografic trunchiul ei se împarte în 3
submandibulară. porţiuni.
C. Are ca ramuri a. palatină ascendentă şi D. Trece prin fosa infratemporală.
a. submentală.
E. Anastomozează cu a. oftalmică. 384. CM Cu privire la a. maxilară:
B. Asigură irigarea dinţilor superiori şi
376. CM Cu privire la a. facială: inferiori.
B. Cedează arterele labiale superioară şi D. Are ca ramuri terminale arterele
inferioară. infraorbitară, palatină descendentă şi
C. Ramurile ei anastomozează cu ramurile sfenopalatină.
omonime din partea opusă. E. Participă la vascularizarea
E. Finalizează cu a. angulară prin pahimeningelui cerebral.
anastomoza cu a. dorsală a nasului.
385. CM Vascularizarea dinţilor e realizată de
377. CS Ramurile posterioare ale a. carotide arterele:
externe includ: A. Infraorbitară.
A. Arterele occipitală şi a. auriculară B. Alveolare superioare anterioare.
posterioară. C. Alveolare superioare posterioare.
D. Alveolară inferioară.
378. CS Ramurile posterioare ale a. carotide
externe irigă: 386. CS Vascularizarea dinţilor superiori este
A. Pielea din regiunea occipitală. realizată de:
D. A. maxillaris.
379. CM Cu referinţă la a. occipitală:
B. Trece prin şanţul omonim al osului 387. CS La vascularizarea limbii participă
temporal. C. A. carotidă externă.
C. Se plasează sub venterul posterior al m.
digastric. 388. CM A. maxilară irigă:
D. Lansează ramura mastoidiană. B. Dinţii.
C. Mucoasa cavităţii nazale.
380. CM Cu privire la a. auriculară D. Muşchii masticatori.
posterioară:
B. Irigă pielea pavilionului urechii şi 389. CM Localizarea punctelor de luare a
regiunii occipitale. pulsului de pe arterele capului şi gâtului:
D. Irigă peretele posterior al cavității A. Artera carotidă comună – în şanţul
timpanice şi celulele mastoidiene. jugular.
B. Artera carotidă externă – lateral de D. Artera labială superioară.
laringe, între cartilajul tiroid şi cornul mare al E. Artera submentală.
hioidului.
C. Artera facială – marginea mandibulei, 400. CM Artera tiroidiană superioară
inaintea muşchiului maseter. lansează:
A. A. laryngea superior.
390. CM Arterele feței: C. R. infrahyoideus.
A. Anastomozează între ele. E. R. sternocleidomastoideus.
D. Asigură irigarea din abundență a
formațiunilor moi ale feței. 401. CM Indicaţi ramurile arterei temporale
superficiale:
391. CM Ramurile porţiunii mandibulare a A. A. transversa faciei.
arterei maxilare: C. Aa. auriculares anteriores.
B. Artera auriculară profundă. D. A. zygomaticoorbitalis.
C. Artera timpanică anterioară. E. A. temporalis media.
D. Artera alveolară inferioară
402. CM De la artera lingvală pornesc:
392. CM Ramurile porţiunii pterigoidiene a B. A. sublingualis.
arterei maxilare: C. R. suprahyoideus.
A. Artera maseterică.
B. Ramuri pterigoidiene. 403. CM Formaţiunile anatomice irigate de
C. Artera bucală. artera auriculară posterioară:
B. Pavilionul urechii.
393. CS Ramurile porţiunii pterigopalatine a C. Mucoasa cavităţii timpanice.
arterei maxilare D. Mucoasa celulelor mastoidiene.
B. Artera infraorbitală.
404. CS Artera tiroidiană superioară irigă:
394. CM Din ramurile anterioare ale arterei B. Laringele.
carotide externe fac parte arterele:
A. Facială. 405. CS Artera lingvală vascularizează:
B. Lingvală. C. Glanda sublingvală.
D. Tiroidiană superioră.
406. CM Artera facială trimite ramuri spre:
395. CS Unica ramură medie a arterei C. Muşchii mimici ai feţei.
carotide externe e: D. Maxilă.
C. Artera faringiană ascendentă. E. Glanda submandibulară.

396. CM Ramuri terminale ale arterei 407. CS Artera occipitală irigă:

carotide externe sunt: A. Muşchiul sternocleidomastoidian.
A. Artera temporală superficială.
B. Artera maxillară. 408. CM Artera temporală superficială
asigură cu sânge arterial:
397. CS Artera meningiană medie e ramură a D. Glanda parotidă.
arterei: E. Pavilionul urechii.
C. Maxilare.
409. CS Artera submentală porneşte de la:
398. CM Arterele alveolare superioare A. A. facialis.
pornesc de la:
A. Artera maxilară. 410. CS Artera transversală a feţei e ramură a
D. Artera infraorbitală. arterei:
C. Temporale supraficiale.
399. CM De la artera facială pornesc:
A. Artera angulară. 411. CS Artera palatină ascendentă provine
C. Artera labială inferioară. de la:
D. A. facialis. C. Ca calibru prezintă continuarea arterei
carotide interne.
412. CS Artera timpanică posterioară: D. Are porţiunea sfenoidală, insulară şi
A. Porneşte de la artera auriculară terminală.
posterioară. E. Se amplasează în şanţul lateral al
encefalului.
413. CM Cu ramurile sale artera faringiană
ascendentă vascularizează: 423. CM A. coroidă anterioară:
A. Muşchii faringelui. A. Este ramură a a. carotide interne.
C. Pahimeningele cerebral. B. Trece prin cornul inferior al ventriculului
lateral, apoi pătrunde în ventriculul III.
414. CM Muşchii masticatori sunt C. Participă la formarea plexurilor
vascularizaţi din vasculare.
B. A. maxillaris.
C. A. temporalis superficialis. 424. CM A carotidă internă are următoarele
ramuri :
415. CS Artera meningiană medie pătrunde A. A. cerebrală anterioară.
în cavitatea craniului prin: C. A. oftalmică.
A. Foramen spinosum. D. A. cerebrală medie.
E. A. comunicantă posterioară.
416. CS Artera laringiană superioară îşi ia
originea de la: 425. CM Pereţii cavităţii nazale sunt irigaţi
A. A. thyroidea superior. de:
A. A. carotidă externă.
417. CS Porţiunile arterei carotide interne B. A. carotidă internă.
sunt
E. Cervicală, stâncoasă, cavernoasă şi 426. CM Anastomoză intersistemică la nivelul
cerebrală. unghiului medial al ochiului se formează între:
B. A. facială.
418. CS A. oftalmică trece prin: E. A. oftalmică.
C. Canalul optic.
427. CM Artera oftalmică vascularizează:
419. CM Cu privire la artera oftalmică: A. Pahimeningele cerebral.
A. Are ca ramuri terminale aa. palpebrale B. Glanda lacrimală.
mediale şi a. dorsală a nasului. C. Globul ocular.
B. Porneşte de la ultima porţiune a a. E. Mucoasa cavităţii nazale.
carotide interne.
D. Cedează a. lacrimală. 428. CM A. oftalmică irigă:
E. Trece pe peretele medial al orbitei. A. O parte din pielea nasului.
B. Pleoapele.
420. CM Artera oftalmică are ca ramuri: C. Muşchii globului ocular.
B. Aa. etmoidală anterioară şi posterioară. E. Pielea frunţii.
C. A. lacrimală şi aa. ciliare posterioare 429. CM Prin canalul optic trec:
lungi şi scurte. B. Nervul optic.
D. A. supratrohleară. D. Artera oftalmică.

421. CM Artera cerebrală anterioară: 430. CM Arterele encefalului:

C. E ramură a a. carotide interne. A. Pornesc din surse diferite.
D. Comunică cu artera omonimă prin a. B. În calea lor sursele din care pornesc
comunicantă anterioară. formează mai multe sifoane.
E. Irigă lobul frontal al emisferelor D. În cortex au aspect de vase scurte.
cerebrale. E. În substanţa albă sunt lungi.

422. CM A. cerebrală medie: 431. CM Porţiunile arterei carotide interne:

A. Cervicală.
B. Pietroasă. 440. CM Ramuri ale arterei bazilare sunt:
C. Cavernoasă. B. A. cerebelli inferior anterior.
D. Cerebrală. C. Aa. labyrinthi.
D. Aa. mezencephalici.
432. CM Indicaţi afirmaţiile corecte: E. Aa. cerebri posteriores.
B. Artera centrală a retinei şi arterele
ciliare posterioare pornesc de la artera 441. CS Artera centrală a retinei e ramură a
oftalmică. arterei
C. Artera cerebrală anterioară B. Oftalmice.
vascularizează faţa medială a emisferei
cerebrale. 442. CM Artera cerebrală anterioară irigă:
D. Trunchiul cerebral este vascularizat de A. Corpul calos.
ramurile arterelor vertebrale şi bazilară. E. Corpul striat.
E. Artera oftalmică iese din craniu prin
canalul optic. 443. CS Artera dorsală a nasului
anastomozează cu artera:
433. CM Indicaţi anastomozele intra- A. Angulară.
extracraniene:
C. Artera dorsală a nasului cu a. angulară. 444. CM A. subclaviculară:
D. Anastomozele dintre ramurile a. A. Apare în regiunea gâtului prin apertura
maxilare şi oftalmice la nivelul pleoapei toracică superioară.
inferioare. C. Străbate spaţiul interscalen.
E. Se amplasează pe faţa superioară a primei
434. CM Arterele care participă la irigarea coaste.
mucoasei nazale:
A. Artera etmoidală anterioară. 445. CM A. subclavia:
B. Artera etmoidală posterioară. A. Are 3 porţiuni.
D. Artera sfenopalatină. B. Cedează a. vertebrală.
C. Are ca ramură trunchiul tirocervical.
435. CM Arterele care vascularizează D. Vascularizează muşchii gâtului.
cortexul lobului occipital:
C. Artera cerebrală posterioară. 446. CM A. vertebrală:
D. Artera cerebrală medie. B. Are 4 porţiuni.
C. Străpunge membrana atlantooccipitală
436. CS De la porţiunea pietroasă a carotidei posterioară.
interne pornesc: D. Lansează a. spinală anterioară.
B. Aa. caroticothympanicae. E. Ambele formează a. bazilară.

437. CM De la artera oftalmică iau naştere 447. CM A. bazilară:

arterele: A. Se situează în şanţul omonim al punţii.
A. Lacrimală. B. Lansează aa. cerebelare inferioare
B. Centrală a retinei. anterioare.
C. Supratrohleară. C. De la ea pornesc arterele punţii şi
mezencefalului.
438. CS Artera comunicantă anterioară E. Participă la vascularizarea urechii
uneşte arterele: interne.
C. Ambele artere cerebrale anterioare.
448. CM La formarea poligonului arterial al
439. CM Artera cerebrală medie prezintă encefalului (Willis) participă:
porţiunile: A. A. comunicantă anterioară.
B. Sfenoidală. C. A. comunicantă posterioară.
C. Insulară. D. A. cerebrală anterioară.
D. Terminală.
449. CM La formarea poligonului arterial al C. Irigă esofagul şi traheea.
encefalului (Willis) nu participă: D. La nivelul tiroidei anastomozează cu a.
B. A. bazilară. tiroidiană superioară.
E. A. vertebrală.
459. CM Artera vertebrală include
450. CM A. toracică internă: segmentele:
B. Are ca ramuri terminale arterele A. Pars prevertebralis.
musculofrenică şi epigastrică superioară. B. Pars cervicalis s. transversalis.
C. Anastomozează indirect cu a. iliacă C. Pars atlantis.
externă. D. Pars intracranialis.
E. Are ca ramură a. pericardiacofrenică.
460. CM De la segmentul intracranian al
451. CM Trunchiul tirocervical: arterei vertebrale pornesc:
B. Porneşte din porţiunea prescalenică a a. A. A. spinalis anterior.
subclaviculare. C. A. cerebelli inferior posterior.
C. Lansează a. tiroidiană inferioară. E. A. spinalis posterior.
D. Are ca ramură a. cervicală ascendentă.
E. Irigă muşchii profunzi ai gâtului. 461. CM Segmentul prescalen al arterei
subclaviculare lansează:
452. CM Trunchiul costocervical: B. A. thoracica interna.
C. Lansează a. cervicală profundă. C. Truncus thyrocervicalis.
D. Irigă muşchii intercostali din spaţiile I si E. A. vertebralis.
II.
462. CS De la segmentul postscalen al arterei
453. CM Artera suprascapulară: subclaviculare iau naştere:
B. Porneşte de la trunchiul tirocervical. A. A. transversa colli.
C. Trece prin incizura scapulei.
E. Irigă muşchii dorsali ai scapulei. 463. CS În spaţiul interscalen de la a.
subclaviculară pornesc
454. CM A. subclaviculară are următoarele B. Truncus costocervicalis.
ramuri:
A. A. vertebrală. 464. CM Glanda tiroidă e irigată de:
B. Trunchiul tirocervical. A. A. tiroidă superioară.
C. A. toracică internă. D. A. tiroidă inferioară.
D. Trunchiul costocervical. E. A. E. A. tiroidă impară.
toracoacromială.
465. CM Artera toracică internă lansează:
455. CM Ramurile căror artere enumerate A. A. pericardiacophrenica.
formează anastomoze în glanda tiroidă: C. Rr. thymici.
A. A. carotidă externă. D. Rr. intercostales anteriores.
C. A. subclaviculară.
466. CS Artera cervicală profundă reprezintă
456. CS Artera subclaviculară trece prin: o ramură a:
E. Spaţiul interscalen. D. Tr. costocervicalis.

457. CM De la trunchiul tirocervical pornesc: 467. CS Artera cervicală ascendentă este

A. A. suprascapularis. ramură a:
B. A. cervicalis superficialis. C. Trunchiului tirocervical.
C. A. thyroidea inferior.
D. A. cervicalis ascendens. 468. CS Artera pericardiacofrenică se
desprinde de la:
458. CM Artera tiroidiană inferioară: D. Artera toracică internă.
A. Dă naştere arterei laringiene inferioare.
B. Lansează ramuri glandulare. 469. CS Venele:
B. Au pereţii mai subţiri ca arterele. D. Circulaţia sângelui şi a limfei prin
segmentul microscopic al patului vascular și
470. CM Venele se caracterizează prin: procesele complexe, care au loc la acest nivel.
A. Viteza mică a fluxului sangvin.
B. Presiunea joasă a sângelui. 479. CM Din patul microcirculator fac parte:
C. Prezenţa valvulelor. A. Arteriolele.
D. Structura histologică variată. B. Venulele.
C. Capilarele.
471. CS Numărul venelor: E. Precapilarele.
A. Depăşeşte numărul arterelor.
480. CM Microcirculaţia e reglată de:
472. CM Anastomozele venoase pot fi: C. Muşchii arteriolelor.
B. Intrasistemice. D. Sfincterele precapilarelor.
C. Intersistemice. E. Sfincterele postcapilarelor.
D. Extraorganice.
E. Intraorganice. 481. CМ Patul microcirculator:
B. Are structură specifică fiecărui organ.
473. CM Transportarea sângelui prin vene e D. Este un complex anatomo-funcţional cu
realizată prin contribuţia: componentele sangvine (5), limfatic şi
A. Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii interstiţial.
toracice. E. Poate fi privit ca sistem microcirculator
B. Contracţiei muşchilor viscerali şi (V. V. Kuprianov).
scheletici.
C. Contracţiei elementelor musculare ale 482. CM Anastomozele vaselor sangvine pot
pereţilor venoşi. fi:
D. Prezenţei valvelor în lumenul venelor. A. Arteriale.
B. Venoase.
474. CM Venele pot fi grupate în: D. Arteriolo-venulare.
A. Mari, medii, mici, venule. E. Intersistemice.
B. Superficiale şi profunde.
C. Magistrale şi colaterale. 483. CS Anastomozele intrasistemice
D. Multiple şi solitare. reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite
de la:
475. CM Nu posedă valve venele: C. Unul şi acelaşi vas matern.
D. Pulmonare.
E. Renale. 484. CS Circulaţia colaterală reprezintă
circulaţia sângelui prin:
476. CM De regulă venele: D. Vase laterale, secundare, care constituie
A. Superficiale - au traiect individual şi sunt căi lăturalnice.
solitare.
B. Profunde - sunt pare (cu excepţia celor 485. CM Distribuirea vaselor sangvine
mari) şi însoţesc arterele. intraorganice depinde de:
D. Profunde - poartă denumiri similare cu C. Rolul funcţional al organului.
cele ale arterelor pe care le însoţesc. D. Numărul surselor de irigare.
E. Superficiale - nu însoțesc arterele. E. Structura organului.

477. CM Pereţii vaselor sangvine: 486. CS Pachetul neurovascular al gâtului

B. Posedă vasa vasorum. conţine:
C. Alocuri reprezintă zone reflexogene. B. Nervul vag, artera carotidă comună,
D. Din exterior sunt însoţiţi de plexuri vena jugulară internă.
nervoase perivasculare.
487. CM Vena jugulară internă:
478. CS Microcirculaţia reprezintă: B. Începe la nivelul orificiului jugular.
C. Are bulbul superior şi inferior.
D. Este continuarea sinusului sigmoid. C. Vasele lor eferente împreună cu cele de
la cap formează de fiecare parte un trunchi
488. CM Venele diploice: jugular.
B. Se află în substanţa spongioasă a D. Cele profunde sunt localizate lângă vena
oaselor craniului. jugulară internă.
C. Comunică cu venele țesuturilor moi ale
capului. 497. CS În care colector limfatic se scurge
E. Comunică cu sinusurile pahimeningelui . limfa de la formaţiunile anatomice din
jumătatea stângă a capului şi gâtului?
489. CM Din venele diploice fac parte: A. Ductul toracic limfatic.
A. Vena diploică frontală.
B. Vena diploică temporală anterioară şi 498. CS Drenarea venoasă de la encefal are
posterioară. loc prin:
D. Vena diploică occipital D. Căi principale şi suplimentare.

490. CS Venele emisariene: 499. CM Sistemul limfatic include:

A. Efectuează şuntarea sistemului venos A. Vase limfocapilare.
intracranian cu cel extracranian. B. Vase limfatice.
D. Trunchiuri şi canale limfatice.
491. CM Vena jugulară internă are ca afluenţi
extracranieni: 500. CM Capilarele limfatice:
A. Venele faringiene. A. Reprezintă segmentul iniţial al
B. Vena lingvală. sistemului limfatic.
D. Vena facială. E. Formează reţele limfocapilare.

492. CM Afluenţi extracranieni ai venei 501. CM Vasele limfatice:

jugulare interne sunt: A. Au aspect moniliform.
A. Vena retromandibulară. B. Posedă valve.
B. Vena facială. C. Formează reţele sau plexuri.
C. Vena tiroidiană superioară. D. Pot fi superficiale şi profunde.

493. CM Cu referinţă la venele gâtului: 502. CM Nodurile limfatice:

A. Cele mari conţin valve. A. Au formă rotundă, ovală sau de bob.
C. Există venele jugulare internă, externă şi B. Formează grupuri regionale.
anterioară. D. Pot fi superficiale şi profunde, parietale
D. Reprezintă vase ale sistemului caval şi viscerale.
superior. E. Li se disting sinusurile marginal,
intermediar şi portal .
494. CM Noduri limfatice ale capului sunt:
A. Occipitale. 503. CM Refluxul sângelui de la tiroidă are
B. Mastoidiene. loc în:
C. Parotidiene. B. V. jugularis interna.
D. V. brachiocephalica.
495. CM Dintre nodurile limfatice ale capului
fac parte cele: 504. CM Indicaţi variantele posibile de
A. Faciale. afluere a venei jugulare externe:
B. Mandibulare. A. V. subclavia.
C. Submentale. D. Unghiul venos (Pirogov).

496. CM Nodurile limfatice cervicale: 505. CM Afluenţi ai venei jugulare externe

A. Sunt superficiale şi profunde. sunt:
B. Cele superficiale sunt situate lângă vena B. V. suprascapularis.
jugulară externă şi cea anterioară. C. V. transversae colli.
506. CS Venele oftalmice superioară şi D. Splanhnici pelvini.
inferioară afluează în:
C. Sinusul cavernos. 517. CM Indicaţi localizarea centrilor
parasimpatici ai SNV:
507. CM Vena jugulară externă începe prin A. Focarul mezencefalic (III).
confluerea: B. Focarul bulbar (VII, IX, X).
B. V. occipitale. E. Focarul sacrat (S2-S4).
C. V. auriculare posterioare.
D. V. retromandibulare. 518. CS Care dintre ramurile nervului spinal
conţin fibre simpatice preganglionare?
508. CM În vena retromandibulară afluează: C. Comunicantă albă.
A. Vv. auriculares anteriores.
B. Vv. temporales profundae. 519. CM Care din particularităţile enumerate
caracterizează sistemul nervos vegetativ?
509. CS Vena angulară anastomozează cu C. Nu e structurat segmentar.
sinusul cavernos prin: D. Localizarea centrilor în focare.
E. Vena oftalmică superioară. E. Formează sinapse în ganglionii
vegetativi.
510. CM Din porțiunea periferică a sistemului
nervos vegetativ fac parte: 520. CM Fibrele preganglionare de la
B. Nervii splanhnici mare și mic. nucleele căror nervi cranieni se termină în
C. Plexurile perivasculare. ganglionii parasimpatici din regiunea capului?
E. Ganglionii intraorganici. A. III.
B. VII.
511. CS Porţiunea centrală a sistemului D. IX.
nervos simpatic se află în segmentele medulare:
B. C8-L3. 521. CM Sistemul nervos somatic:
A. Dirijează activitatea muşchilor
512. CM Ganglioni parasimpatici sunt: scheletici.
B. Ciliar. B. Realizează inervaţia senzitivă a tuturor
C. Pterigopalatin. formaţiunilor anatomice din organism.
D. Otic. C. Exercită în special funcţia de legătură a
E. Submandibular. organismului cu mediul ambiant.
D. Menţine şi reglează tonusul muşchilor
513. CM Particularități caracteristice striaţi.
sistemului nervos somatic:
B. Inervaţia musculaturii striate. 522. CM Sistemul nervos vegetativ:
C. Amplasarea segmentară a centrilor. B. Inervează toate viscerele, glandele şi
vasele sangvine.
514. CM Criterii de bază ale sistemului C. Include sistemele simpatic şi
nervos vegetativ: parasimpatic.
A. Inervaţia musculaturii netede.
B. Amplasarea centrilor în focare. 523. CM Arcul reflex simplu la sistemul
E. Neuronul efector situat la periferie. nervos vegetativ:
A. Constă din trei neuroni.
515. CM Indicaţi 3 perechi de nervi cranieni B. Calea lui eferentă e constituită din doi
care au nuclee vegetative: neuroni.
A. III. D. Include fibre nervoase pre- şi
C. VI. postganglionare.
E. IX.
524. CM În componenţa sistemului nervos
516. CM În ganglioni intramurali se termină vegetativ se disting:
preponderent fibrele vegetative ale nervilor: A. Porţiunea centrală.
B. X. B. Porţiunea periferică.
D. Plexuri nervoase, însoţind vasele D. Musculare sau glandulare.
sangvine.
E. Ganglioni vegetativi de ordinul I, II şi III. 535. CM Viteza de propagare a influxului
nervos prin fibrele vegetative este de:
525. CS Fibrele nervoase vegetative: C. 10 m/sec.
B. Pot fi pre- sau postganglionare. D. 1 m/sec.

526. CM Fibre parasimpatice preganglionare 536. CM Circuitul nervos al reflexului

se conţin în nervii: vegetativ necondiţionat se conectează:
C. Oculomotor. B. În trunchiul cerebral.
D. Facial. C. În măduva spinală.

527. CS Corpii neuronilor preganglionari sunt 537. CS Sistemul nervos vegetativ

localizaţi în: funcţionează:
C. Nevrax. C. Permanent (nonstop).

528. CS Ce tip de neuroni predomină în 538. CM Plexurile nervoase vegetative se

componența ganglionilor vegetativi: localizează:
B. Postganglionari. B. Pe traiectul vaselor sangvine.
C. În pereţii organelor cavitare.
529. CM Nuclei vegetativi au următorii nervi E. În cavităţile secundare ale corpului.
cranieni:
A. III. 539. CS Propagarea influxului nervos la
E. VII. nivelul sinapselor fibrelor preganglionare se
realizează prin intermediul:
530. CM Centrii nervoşi vegetativi D. Acetilcolinei.
suprasegmentari sunt localizaţi în:
A. Cortexul cerebral. 540. CM La nivelul terminaţiunilor efectoare
B. Hipotalamus. fibrele nervoase vegetative postganglionare
C. Corpul striat. elimină:
A. Acetilcolină.
531. CM Centrii nervoşi vegetativi supremi B. Noradrenalină.
C. Nu au apartenenţă simpatică sau
parasimpatică. 541. CS La nivelul terminaţiunilor efectoare
D. Reglează ambele componente ale fibrele vegetative parasimpatice elimină:
sistemului nervos vegetativ. E. Acetilcolină.
E. Controlează activitatea centrilor
vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral şi 542. CM Indicaţi componentele sistemului
măduva spinării. nervos vegetativ:
A. Sistemul nervos simpatic.
532. CM Din formaţiunile, care conţin centri B. Sistemul nervos parasimpatic.
nervoşi vegetativi suprasegmentari fac parte: C. Sistemul nervos metasimpatic.
A. Hipotalamusul.
B. Formaţiunea reticulată. 543. CM Mediatori ai sistemului nervos
C. Sistemul limbic. metasimpatic sunt:
D. Cerebelul. A. Adrenalina.
C. Acidul gama-aminobutiric (GABA).
533. CM Căile conductoare eferente ale D. Acetilcolina.
reflexelor vegetative condiţionate trec prin: E. Serotonina.
A. Fasciculul longitudinal posterior.
D. Fasciculul paraependimal. 544. CS La nivelul terminaţiunilor efectoare
fibrele simpatice elimină:
534. CM Fibrele postganglionare sunt: C. Noradrenalină.
A. Amielinice.
545. CS Cel mai voluminos ganglion al 554. CM Sindromul arterei vertebrale
lanţului simpatic e: (nervului vertebral, sau Barre-Lieou) e provocat
A. Primul cervical. de:
A. Excitarea plexului vertebral.
546. CS Stelat e denumit ganglionul: B. Modificări morfologice a vertebrelor
B. Cervicotoracic. cervicale în osteohondroză.
C. Anomalia Kimmerle.

547. CM De la ganglionul cervical superior 555. CM Centrul ciliospinal:

pornesc: A. Este un centru nervos simpatic.
A. Nervul carotidian intern. B. De la el pornesc fibre preganglionare,
B. Nervii carotidieni externi. care întrerupându-se în ganglionul cervical
C. Nervul jugular. superior inervează muşchiul dilatator al pupilei.
D. Nervul cardiac cervical superior. C. Dilatarea pupilei se numeşte „midriază”.
E. Se mai numeşte Budge.
548. CM Plexul carotidian intern continuă cu
plexurile: 556. CM Ganglionii lanţului simpatic se unesc
A. Cavernos. cu nervii spinali prin:
B. Oftalmic. B. Ramuri comunicante cenuşii.
E. Fibre postganglionare.
549. CS La nivelul canalului carotidian de la
plexul carotidian intern pornesc: 557. CS Segmentul cervical al lanţului
A. Nervii caroticotimpanici. simpatic e compus din:
C. Doi – trei ganglioni cu ramurile lor
550. CM Plexul faringian e format de: interganglionare.
A. Ramurile laringofaringiene.
B. Ramurile faringiene vagale. 558. CM Referitor la ansa Vieussens:
E. Ramuri faringiene ale n. IX. A. Se află pe artera subclaviculară.
C. Conţine ramuri interganglionare.
551. CM Ganglionul cervical inferior:
B. Se localizează la nivelul colului coastei I.
C. Se află posterior de artera
subclaviculară.
D. Deseori fuzionează cu ganglionul toracic
I.

552. CM De la ganglionul stelat pornesc:

A. Ramuri comunicante cenuşii spre nervii
spinali C7-C8 şi T1.
B. Ramuri spre a. subclaviculară.
C. Nervul cardiac cervical inferior.

553. CM Ansa subclaviculară (Vieussens):

A. Cuprinde din faţă şi de jos artera
subclaviculară.
B. E formată prin dedublarea ramurei
interganglionare dintre ganglionul cervical
mediu şi cel inferior (sau stelat).
C. Se află medial de segmentul cervical al
vagului.