Sunteți pe pagina 1din 55

1

1  
 

 

ALGEBRĂ LINIARĂ

1. Spaţii şi subspaţii liniare (vectoriale)

1.1
1.1

Să se arate că mulţimea M m,n () a matricilor de ordinul (m,n) cu elemente reale

formează spaţiul liniar peste .

Rezolvare

Fie

A

=

(

a

i j

)

i = 1,m j = 1,n
i
=
1,m
j
= 1,n

,

B

=

(

b

i j

)

i = 1,m j = 1,n
i
=
1,m
j
= 1,n

,

a

i j

,

b

i j

.

A

+

B

Definim cele două operaţii ale spaţiului vectorial:

=

(

a

b

i j

)

i şi = 1,m j 1,n =
i şi
=
1,m
j 1,n
=

α

A

(

= α

a

i j

)

i j

+

i = 1,m j = 1,n
i
=
1,m
j
=
1,n

.

Verificăm întâi proprietăţile de grup:

G 1 . Asociativitatea

Trebuie să arătăm că:

()A,B,CM m,n ().

(A + B) + C = A + (B + C) = A + B + C

) ( ) Avem: (A + B) + C = ( a + b c
)
(
)
Avem:
(A + B) + C = ( a
+ b
c
i j
i j
i +
=
1,m
ij
i =
=
1,m
j 1,n
=
j 1,n
=
(
)
(
)
A
+
(B
+
C)
=
a
b
+
c
ij
i +
=
1,m
ij
ij
i =
=
1,m
j 1,n
=
j 1,n
=
G 2 . Elementul neutru este matricea nulă
O
= (
0
( a + b i j ( a + b ij ij ) i =
(
a
+
b
i j
(
a
+
b
ij
ij
)
i
=
1,m
j
= 1,n

ij

+

c

+

c

ij

ij

)

) i = 1,m j = 1,n i . = 1,m j 1,n =
)
i
=
1,m
j
= 1,n
i .
=
1,m
j 1,n
=

G 3 . Elementul simetric

()

A

=( )

a

ij

(

M m,n () () A = a

i j

)

i = 1,m j = 1,n
i = 1,m
j = 1,n

b

ij

i = 1,m j = 1,n ) i = 1,m j = 1,n
i
= 1,m
j = 1,n
)
i
=
1,m
j
=
1,n

a.î.

G 4 . Comutativitatea

A + (-A) = (-A) + A = O

(

()A,BM m,n () avem: A B a

+

=

ij

+

B

+

A

=

(

b

ij

+

a

ij

)

i

j

=

=

1,m
1,m

1,n

M m,n ()

deci: A + B = B + A ()A,B M m,n ().

Verificăm acum proprietăţile legii externe:

1)

( A)

α β

=

(

α β

a ij

)

i = αβ ( = 1,m j 1,n =
i = αβ
(
=
1,m
j 1,n
=

)(a )

ij

M m,n () ()α, β ∈.

i = 1,m j = 1,n
i
=
1,m
j
= 1,n

= αβ

( )A ()

A

=( )

a

ij

i = 1,m j = 1,n
i = 1,m
j = 1,n

2) (α + β)A = αA + βA ()A M m,n (), ()α,β ∈

) Avem: (α + β)( a ij i = 1,m j = 1,n ( )
)
Avem: (α + β)(
a
ij
i
= 1,m
j = 1,n
(
)
(
)
= α
i +β
a ij
=
1,m
a ij
j 1,n
=

= ((α + β)

a

ij

)

(a )

ij

i = 1,m j = 1,n
i
=
1,m
j
= 1,n

= (α

(a )

ij

i =

j

i = 1,m j = 1,n
i
= 1,m
j = 1,n

= 1,n

i =α = 1,m j 1,n =
i =α
=
1,m
j 1,n
=
) + β a = ij i = 1,m j = 1,n =α +β A
)
+ β
a
=
ij
i = 1,m
j = 1,n
=α +β
A
A
.

3) α(A + B) = α A + αB , () A, B M m,n (), ()α ∈.

Avem:

α

(A B)

+

(a

=α +

ij

b ij

)

i = 1,m j = 1,n
i
=
1,m
j
=
1,n
4) 1⋅ A = A (a ) 1 ⋅ A = 1 ⋅ ij Notă
4) 1⋅ A = A
(a )
1
⋅ A
=
1
ij
Notă
(∀)A ∈ M m,n (ℝ). (a ) = A . i = = i 1,m
(∀)A ∈ M m,n (ℝ).
(a )
= A .
i =
= i
1,m
ij
=
1,m
j 1,n
= j
= 1,n

(a )

ij

1 este scalarul cunoscut din .

(b )

ij

i

1,m
1,m

i =α +α

1,m
1,m

A

= =

j 1.n

= =

j 1,n

B.

1.2
1.2

Să se arate că mulţimea S a şirurilor de numere reale convergente formează spaţiu

vectorial peste .

Rezolvare

Fie {}

a

n

{}a

n

n

+

{}

{a

b

n

n N

,

{}b

n

n

=

n

nN

+

b

n

}

n

α{}a ={αa }S,

n

n

n

n

n

+ b

n

deoarece şi şirurile {

a

două şiruri din S. Avem:

}

n

S

α∈

şi {

} n

αa sunt convergente.

n

Se verifică uşor proprietăţile spaţiului vectorial, elementul neutru fiind {0}, iar

simetricul lui { a 1.3
simetricul lui {
a
1.3

n

}

n

este şirul {

a

n

}

n

.

Să se arate că mulţimea

S a şirurilor de numere reale convergente către zero

0

formează un subspaţiu al lui S (vezi

1.2 ).
1.2
).

Rezolvare

Faptul că S

0

S

este evident.

Fie {} {} n

x

n

n

,

y

n

două şiruri din S 0 adică {x }

n

Rezultă: {x

n

+

y

n

}

şi { α

0

x

n

}

0

,

deci {

x

n

+ y

n

n

}

S

şirul {0}, rezultă că S este subspaţiu vectorial al lui S.

0

0,{y

n

}

n

0.

0

,

{

}

αx S . Cum S conţine şi

n

n

0

0

1.4
1.4

Fie C [a,b] mulţimea funcţiilor reale de variabilă reală definite şi continue pe [a,b]

. Să se arate că C [a,b] formează spaţiu vectorial peste .

Rezolvare

Definim cele două operaţii astfel:

(f + g)(x) = f(x) + g(x)

() f,g C [a,b]

şi

() x [a,b].

(α ⋅ f)(x) = αf(x)

() f C [a,b],

() x [a,b]

şi () α .

Funcţiile f + g, α f C [a,b] fiind şi ele definite şi continue pe [a,b]. Proprietăţile G 1 - G 4 se verifică uşor. Elementul neutru este funcţia O unde O(x) =0 () x [a,b], iar opusul lui f este – f, unde (- f) (x) = - f(x) () x [a,b]. Vom verifica proprietăţile legii externe:

1) α ⋅ ()βf = (αβ)f () f C[a,b] şi ()α, β

.

Fie x [a,b]. Avem: [α ⋅ (βf)](x) = [(αβ)f](x) = αβf(x).

2) [α(f + g)]()x = α ⋅ [f()x + g()x ] = αf(x) + αg(x) unde x [a, b].

Deci: α (f+g)=αf + αg

() f,g C [a,b]

şi

() x [a,b],

() α ∈ .

3). [(α + β) f]()x = (α + β) f()x = αf(x) + βf(x) () x [a,b].

Deci: (α + β)f = αf + βf (∀) f ∈ C [a,b] şi (∀)α,
Deci: (α
+ β)f = αf
+ βf (∀) f ∈ C [a,b] şi (∀)α, β ∈ℝ.
4). 1⋅ f = f
(∀) f ∈ C [a,b].
1.5

Să se arate că

(n ,).

Rezolvare

X

=

{(

x , x

1

2

,

,

x

n

Este evident că X n . Avem:

Deci:

x

+ =(

y

x , x

1

2

x

α =α

(

x , x

1

2

,

,

,

,

x

n

x

n

1

1

,o

t

)(+

y , y

1

2

,0

)(

t

=α α

1

x ,

x + y X,

αx X () x,y X

x

1

,0

)

t

, y

2

,

şi

n

/ x

i

, i = 1,n 1}este un subspaţiu liniar al lui

1

,0

,

α

x

t

)= (

=

n

1

,0

) t

x

α ∈ .

1

+

y , x

1

2

+

y

2

,

,

x

n

1

+

y

n

1

,0

) t

Elementul neutru O=(0,0,…0,0)X deci X este subspaţiu al lui (n ,).

2. Sisteme de vectori liniari dependenţi, independenţi. Bază a unui spaţiu vectorial. Metoda Gauss-Jordan

Metoda Gauss-Jordan sau regula dreptunghiului poate fi prezentată schematic

astfel:

. + - . x
.
+
-
. x

,

. + x .
.
+
x
.

,

. + - .
.
+
-
.

x

. x + - .
.
x
+
-
.

,

unde am notat cu pivotul, adică elementul în locul căruia vrem să obţinem 1 (desigur el

trebuie să fie 0). Linia pivotului se împarte la iar pe coloana pivotului punem zero

(în locul pivotului se obţine 1).

Să se studieze natura sistemului de vectori:

2.1
2.1

v 1

= −  1   , v

2

2

=    2    , v

0

 

3

=

2

 

 

1

.

Rezolvare

Fie

− 1

2

A = 

2

0

2

1

. Deoarece r A =2< numărul vectorilor, re-zultă că vectorii sunt

liniar dependenţi (am notat r A rangul matricii A).

Fie :

av 1 + bv 2 + cv 3 = 0

a −  1

2

0

2   0

 

=    

 

 + b

2

    + c  

1

 

0

a

2a

+

2b

+

+

Relaţia devine:

2c

c

=

=

c

0

0

v

 

c

b

=−

5c

,

c

 

2

,

4

2

+

cv

3

=

0

a =−

5c

v

2

1

4

Pentru c 0 obţinem dependenţa liniară : 2v

1

+

5v

2

4v

3

=

0

2.2
2.2

v 1

3   

0

 

=  

, v

2

= −  3   , v

1

3

=   1

1

, v

4

− 2

= 

2

Rezolvare

3a

⇒ 

Vectorii sunt liniar dependenţi deoarece r

Fie relaţia:

A

av 1 + bv 2 + cv 3 + dv 4 = 0

3b

+

c

2d

=

0

b

c

+

2d

=

0

= 2 < 4 =

numărul vectorilor.

Varianta 1: Rezolvând sistemul în mod obişnuit obţinem:

a =

2 (α− 2β), b =α− 2β,c =α∈
3

, d = β ∈,

2()()2 v 3

α− β

1

2

+ α− β

v

2

3

+ α

v

3

3

+ β

v

4

=

0

adică:

Varianta 2: Aplicăm metoda Gauss-Jordan. Sistemul se scrie:

3a


3b

=

2d

c

b

=

c

2d

3
3

-3

2d

c

0

1

2d

+ c

 

2d c

1

-1

 

3

0

1
1

-2d+c

1

0

4d + 2c

 

3

0

1

-2d+c

Considerând: c = α∈, d = β∈, obţinem:

a =

2.3
2.3

2

α− 4 β

,
3

v 1

=   1

3

Rezolvare

b

=α− β =α =β

c

,

2 ,

d

1   , v

0

2

= −  2 0   , v

2

1

3

= −  1 1   , v

0

1

4

= 

1

1

2

1

Avem patru vectori în M 2,2 (). Fie: av 1 + bv 2 + cv 3 + dv 4 = 0

 a − 2b − c + d = 0    − a
a
2b
c
+
d
=
0
 
a
+
c
+
2d
=
0
Rezultă:
3a
+
2b
d
=
0
b
+
c
d
=
0
Fie A matricea sistemului. Avem:
1
2
1
1
1
2
1
1
0
2
3
− 1
0
1
2
0 − 2
0
3
A
=
=
3
2
1
3
2
0
− 1
3
2
0
1
1
1
0
0
1
1
− 1
1
1
0
0

=

13

0

Rezultă că sistemul are doar soluţia banală: a = b = c = d = 0, deci vectorii sunt liniar

independenţi.

Deoarece dim M 2,2 () = 4 vectorii daţi formează o bază în M 2,2 ().

2.4
2.4

Fie în n vectorii a,b,c liniar independenţi. Să se stabilească natura sistemului de

vectori {3a-2b+c, 2a+b, a+2b}.

Rezolvare

Fie scalarii α, β, γ din astfel încât:

α(3a 2b + c)(2a + b)(a + 2b)= 0

Rezultă: (3α + 2β + γ)(a + − 2α + β + 2γ)b + αc = 0 .

Vectorii a,b,c fiind liniar independenţi, trebuie să avem:


3

2

α+ β+ γ=

2

2

0

0

α = 0

− α+ β+ γ =

2.5
2.5

Fie vectorii:

v 1

⇒ α = β = γ = 0 vectorii daţi sunt liniar independenţi.

=

1

2

2

, v

2

=

0

1

1

, v

3

=

1

0

 

1

Putem determina scalarii α,β∈astfel încât: v 1 = αv 2 + βv 3 ?

Rezolvare

Varianta 1:

Fie

A =

1

2

2

0

1

1

1

1

0

. Avem:

A
A

= 1 0. r

A

=

3 =

numărul vectorilor.

Rezultă că vectorii sunt liniar independenţi deci α,β∈astfel încât să aibă loc relaţia

dată.

Varianta 2:

v

1

1

=α +β ⇒ − 2

v

2

v

3

2

0

1

1

1

1

0

 

β= 1

α+β=− 2

−α

=

2

sistem incompatibil α,β∈a.î. să aibă relaţia dată.

2.6
2.6

Fie vectorii :

v

1

=

1

a

a

a

2

3

, v

2

=

1

b

b

b

2

3

,

v

3

=

1

c

c

c

2

3

, v

4

=

1

d

d

d

2

3

, a,b,c,d.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească a,b,c,d astfel încât vectorii să fie liniar dependenţi?

Rezolvare

Fie A matricea vectorilor. 1 1 1 1 a b c d Avem: A =
Fie A matricea vectorilor.
1
1
1
1
a
b
c
d
Avem:
A
=
2
2
a 2
2 b
c
d
3
3
a 3
3 b
c
d

=

= (b a)(c a)(d a)(c

b)(d b)(d c)

Pentru ca vectorii să fie liniar dependenţi trebuie ca r A < 4 adică

A
A

dacă: a = b

sau a = c

sau a = d sau b = c sau b = d sau d = c .

2.7
2.7

Fie vectorii:

v 1

=

− 

1

2

3

, v

2

= −

2

4

6

,

v

3

= −

2

1

2

,

v

4

= −

6

3

6

=

0 . Aceasta are loc

Formaţi toate bazele posibile în 3 cu aceşti vectori.

Rezolvare

Putem forma cel mult C

2

, v

3

}

avem:

 

3 4 =

4

1

2

2

 

2

4

1

3

6

2

1

 

2

6

 

2

4

3

3

6

6

1

2

6

2

1

3

3

2

6

 

2

2

6

4

1

3

6

2

6

baze în 3 cu vectorii daţi.

0

Pentru {

1

v , v

= ⇒

vectorii sunt liniar dependenţi nu

formează bază în 3 .

Pentru { v , v

1

2

, v

4

} avem:

0

= ⇒

nu formează bază în 3 .

Pentru {

v

, v

1 3

, v

4

}

avem:

0

= ⇒

nu formează bază în 3 .

Pentru {

v

, v

2 3

, v

4

}

avem:

0

= ⇒

nu formează bază în 3 .

Rezultă că nici un triplet din cei 4 vectori nu poate forma bază în 3 .

2.8
2.8

Să se studieze natura sistemului de vectori:

v 1

=

1

 

1

m

,

Rezolvare

Dacă

Discuţie
Discuţie

A =

v

1


1

m

2

=

m

1

1

m  

 

1

1

,

1

1

m

v

3

=

, avem

1  

 

1

m

A
A

, m.

(m 1)(m 2)

+

2

=− −

.

I) Dacă m\{-2,1} atunci

A
A

0 deci vectorii sunt liniar independenţi şi formează bază

în 3 .

m = 1

II) A =

1

1

1 1

1 1

Avem: v 1 = v 2 = v 3

III)

m = −2

A =

1

2

1

1

1

1

2

1

1

r

A

=

1

1

2

1

<

3

r A

vectori liniar dependenţi.

2

= ⇒

vectori liniar dependenţi.

Fie combinaţia liniară:

av

1

+

bv

2

+

cv

3

=

0

⇒ −

a

2a

a

dependenţa vectorilor este v

+

+

2b

b

b

1

+

v

2

+

+

+

c

c

2c

v

3

=

0

=

0

a=b=c=α∈

=

0

=

0

.

2.9
2.9

Fie

A =

2

1

3

0

1

1

1

2

2

1

0

2

şi fie a , i 1,4

i

=

Care afirmaţie este adevărată?

a) {

a

b) {

a

c) {

a

d) {

a

1

, a , a

2

3

, a

2

, a , a

3

4

}

4

}

formează bază în 3 .

nu formează bază în 3 .

, a

1 3

, a

1 2

, a

, a

4

3

}

}

formează bază în 3 .

formează bază în 3 .

vectorii coloană din A.

e) Vectorul a 2 se poate scrie ca combinaţie liniară de a 1 , a 3 , a 4 .

f)

Cu vectorii {

a

1

2

, a , a

3

4

}

putem forma cel puţin

c

3

4

, a

baze în 3 .

Rezolvare

a) O bază în 3 nu poate fi formată din 4 vectori, deci afirmaţia e falsă.

b)

Fie

B

=

0


1

1 Avem:

1

2

0

2

.

1 2

B
B

= 2 0,r

B

= 3 =

numărul vectorilor vectorii sunt

c)

d)

liniar

independenţi

în 3 afirmaţie falsă.

Fie

B =

2

1

3

adevărată.

Fie

B =

2

1

3

0

1

1

1

2

2

1

0

2

1

2

2

cu B ⇒ B =
cu
B
B
=
 

formează

bază

=−2 0

vectori

liniar independenţi

afirmaţie

4 0

afirmaţie adevărată.

e) Fie A matricea vectorilor

{

a ,a ,a ,a

1

2

3

4

}

.

Avem: r A = 3 < numărul vectorilor {

a

1

, a , a

2

3

, a

4

}

liniar dependenţi există scalarii

α, β, γ, δ astfel încât: a

1

α +β +γ +δ

a

2

a

3

a

4

0

= ⇒

2

α

−γ +δ =

=

=

⇒ −α +β + γ

3

α

+β + 2 γ

2

+ 2 δ

2 α

0

0 ⇒ −α

α

0

3

−γ = −δ

0

− δ

2

+β + γ

2

+β + γ

=

=

2

δ

⇒ α = β = − , γ = 0, δ ∈ .

2

Obţinem relaţia: a 2 = 2a 4 – a 1 afirmaţie adevărată.

f) Cu vectorii {

a

falsă.

2.10
2.10

1

Fie vectorii:

, a

2

v 1

, a , a

3

4

}

=

− 1

a

1

0

se pot forma cel mult

, v

2

=

1

2

1

0

, v

3

=

0

1

0

a