Tema Nr.1.

Rolul biologic,
clasificarea, structura
glucidelor și lipidelor
Pavlovschi Ecaterina,
dr. șt. med.,
asistent universitar
 LIPIDELE

sunt substanţe organice

insolubile în apă,
dar solubile în solvenţi organici
(cloroform, eter, etc.)
 Rolul biologic al lipidelor
1. ENERGETIC – oxidarea 1 g de lipide generează 9,3 kcal
! Grăsimile și uleiurile - sunt formele principale de stocare a
energiei în multe organisme;
2. STRUCTURAL – bistratul lipidic al
membranelor biologice
! Fosfolipidele și colesterolul – intră în compoziția
membranelor celulare;
3. REGLATOR – hormonii steroizi (ex. h.sexuali,
glucocorticoizi și mineralocorticoizi), forma activă a vit. D
(calcitriolul)
4. COENZIMATIC – vitaminele liposolubile A, D, E şi K
5. Alte funcții: izolatori mecanici, termici, electrici;
CLASIFICAREA LIPIDELOR după structura chimică (1)
I. Monomerii lipidici sau lipidele monocomponente,
nesaponifiabile (non-hidrolizabile)
1. Acizii graşi:
a. saturaţi (lipide formate din lanțuri de atomi de carbon unite prin
legături simple. Se spune că un acid gras este saturat atunci când nu are
legături duble în structura sa) – palmitic, stearic, etc.;
b. nesaturaţi:
* monoenici (1 leg dublă) – palmitoleic, oleic, etc.
* polienici (2 și > leg. duble)– linoleic, linolenic,
arahidonic
2. izoprenoizii şi derivaţii lor – carotenoizii, vit. A, vit.
K etc.
CLASIFICAREA LIPIDELOR după structura chimică (2)
II. Lipidele policomponente, saponifiabile (hidrolizabile)
1. Simple – constau numai din 2 componente: esteri ai
acizilor graşi şi alcoolilor:
a. acilgliceridele – mono-, di- şi
trigliceridele (esterii glicerolului și acizilor grași)
b. cerurile: esteri ai acizilor grași și un alt alcool decât
glicerolul
CLASIFICAREA LIPIDELOR după structura chimică (3)
2. Complexe (lipide membranare) – esteri ai acizilor
graşi şi alcoolilor, ce conţin şi alte substanţe, ca
fosfat, colină, etc.:
a. fosfolipidele sau fosfogliceridele:
fosfatidilserinele;
fosfatidilcolinele;
fosfatidiletanolaminele;
fosfatidilinozitolii, etc.
CLASIFICAREA LIPIDELOR după structura chimică (4)
b. Sfingomielinele – sfingozină + AG + acid
fosforic + colină; nu conțin glicerol;

c. Glicolipidele: glicozidele;
cerebrozidele;
sulfatidele, etc.
CLASIFICAREA LIPIDELOR după structura chimică (5)
III. Steroizii – se numesc grupul de compuși organici, care conțin
sistemul tetraciclic condensat, constituit din 3 inele ciclohexanice
(A,B,C) și dintr-un inel ciclopentanic (D), numit steran (sau după
nomenclatura sistematică - ciclopentanperhidrofenantren).
1. Colesterolul şi colesteridele
2. Hormonii steroizi
3. Acizii biliari

colesterol
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
după proprietăţile fizico-chimice

1. Lipide nepolare: 2. Lipidele polare:

• trigliceridele • fosfolipidele,
• colesteridele • glicolipidele,
• sfingomielinele,
• colesterolul.
Lipid nepolar Lipid polar
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
după rolul biologic

1. Lipide structurale – din componenţa

membranelor biologice: fosfolipidele,
glicolipidele, sfingomielinele, colesterolul.

2. Lipidele de rezervă – din ţesutul adipos

(preponderent) – trigliceridele.
 Acizii grași
Sunt clasificați în
funcție de prezența și
numărul legăturilor
duble din moleculă:
1. Saturați
2. Nesaturați:
a) Mononesaturați
/monoenici – 1
legătură dublă
b) Polinesaturați/
polienici – 2 sau
mai multe
legături duble
 Acizii grași saturați
1. Formula generală CnH2n+1COOH;
2. Nu au legături duble în structură

C15H31COOH - (CH3-(CH2)14-COOH) – acid palmitic (C16)

C17H35COOH - (CH3-(CH2)16-COOH) – acid stearic (C18)

3. Conformația scheletului în formă de zig-zag (exemplu –

acidul palmitic)
 Acizii grași
mononesaturați
➢ 1 legătură dublă;
➢ Formula generală CnH2n-1-COOH;
➢ Legătura dublă la C9 și în configurație “cis”
1. acid palmitoleic C16:9cis
C15H29COOH CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2)7-COOH

2. Acid oleic C18:9cis

C17H33COOH CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
Conformația acizilor grași
mononesaturați
 Acizii grași polinesaturați
1) Acid linoleic : C18:9,12 ; ω6
CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH

2) Acid linolenic: C18:9,12,15 ; ω3

CH3-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH

3) Acid arahidonic: C20:5,8,11,14 ; ω6

CH3- (CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)3-COOH
 Acizii grași esențiali (indispensabili)

◼ Acizii grași esențiali/indispensabili nu sunt

sintetizați de celulele umane

◼ Sunt furnizați de produsele alimentare

◼ Acizii linoleic, linolenic și arahidonic

 Acilgliceridele
◼ Lipide formate din:
1) Glicerol – polialcool cu 3 grupe (-OH)
2) 1-3 resturi de acizi grași –
- monoacilgliceride
- diacilgliceride
- triacilgliceride
◼ Funcția – depozitarea energiei în țesuturi,
preponderent în țesutul adipos
Trigliceridele

Sunt lipide
➢ nepolare
➢ hidrofobe
➢ neutre
 Trigliceridele
1 – solide – conțin mai multe resturi de acizi grași saturați;
grăsimile animale precum untul și slănina sunt solide
2 – lichide – conțin mai multe resturi de acizi grași
nesaturați, uleiurile vegetale sunt lichide
 Glicerofosfolipidele
◼ Sunt lipide complexe formate din:
1) glicerol,
2) acizi grași,
3) rest fosfat,
4) grupa polară (X)
Reprezentanții principali ai glicerofosfolipidelor
 Proprietățile glicerofosfolipidelor

◼ Molecule polare:
1) 2 acizi grași hidrofobi (cozi)
2) Capul hidrofil - fosfo-X

fosfatidilcolina
Formarea bistraturilor lipidice de către
glicerofosfolipide
 Steroizii
Steroizii sunt o clasă de lipide naturale și sintetice care au
la bază o structură formată din 17 atomi de carbon
aranjați în 4 cicluri:
◼ Conține 3 cicluri ciclohexanice (A, B, C) si unul un ciclu
cilopentan (D)
◼ Denumirea structurii steran sau
(ciclopentanperhidrofenantren).
 STEROIZII
Includ:
‒ Colesterolul
‒ Hormonii cortexului suprarenalelor
(glucocorticoizii și mineralocorticoizii)
‒ Toți hormonii sexuali – estrogenii, progesterona și
androgenii
‒ Acizii biliari
‒ Vitaminele D

Steroizii sintetici – medicamente cu efecte

antiinflamatoare, anabolici, contraceptivele orale etc.
 Colesterolul
◼ Moleculă polară
◼ Polul hidrofil – grupa -OH –
◼ Polul hidrofob – ciclul steran și
catena laterală
◼ este parte componentă a
membranelor biologice
 GLUCIDELE
Sunt compuşi polihidroxi-carbonilici, ce conţin:
1. cel puţin 3 grupe hidroxil
2. şi o grupă carbonilică –
aldehidică sau cetonică
Funcțiile glucidelor
➢ Energetică – oxidarea 1 g generează cca 4,5 kcal;
➢ Structurală – elemente constituţionale ale
nucleotidelor, acizilor nucleici, coenzimelor,
glicocalixului, matricei extracelulare etc.;
➢ Informaţională – participă la recunoaşterea
moleculară (receptori), interacţiunea intercelulară,
determină particularitatea individuală celulară
(antigeni) etc.;
➢ De rezervă – energetică în diverse organisme (la
animale – glicogenul, la plante – amidonul); etc.
Clasificarea glucidelor
I. Monozaharide:
A. După grupa funcţională din componenţa moleculei:
➢ Aldoze – gliceraldehida, riboza, xiloza, glucoza,
galactoza;
➢ Cetoze – dioxiacetona, ribuloza, xiluloza, fructoza
 Clasificarea glucidelor
B. După numărul atomilor de carbon din moleculă:
➢ trioze – gliceraldehida, dioxiacetona
➢ tetroze
➢ pentoze – riboza, ribuloza, xiluloza,
➢ hexoze – glucoza, galactoza, manoza, fructoza,
➢ etc.
 La pentoze şi hexoze
➢ poate avea loc apropierea în spaţiu a atomilor din poziţiile C-
1 şi C-4 sau C-5,
➢ ceea ce face posibilă interacţiunea grupei aldehidice (sau
cetonice) şi hidroxilice și formarea unui compus ciclic.
Ciclurile pot fi de 2 tipuri – piranozic și furanozic
Formarea ciclului conduce la apariţia unui carbon asimetric
la C-1, care se numeşte anomeric.
Prin poziționarea diferită a grupei – OH la acest carbon va
determina formarea a doi stereoizomeri -  şi .
 Clasificarea glucidelor
II. Oligozaharide - conţin de la 2 pînă la 10
monozaharide:
A. dizaharide: zaharoza, lactoza, maltoza;
B. trizaharide;
C. tetrazaharide;
D. pentazaharide;
E. etc.
 Dizaharidele
MALTOZA
Constă din 2 α-D-glucoze unite prin
legătură α-(1→4) glicozidică
Este produsul de scindare a amidonului
în duoden

ZAHAROZA
Constă din α-D-Glucoză și β-D-
fructoză unite prin legărură α1→β2
glicozidică
Prezentă în fructe și legume.

LACTOZA
Constă din β-D-Galactoză și α-D-
Glucoză unite prin legărură β-
(1→4) glicozidică
Se conține în lapte
 Clasificarea glucidelor
III. Polizaharide:
A. homopolizaharide - formate din monomeri
identici: glicogen, amidon, celuloză;
B. heteropolizaharide – formate din
monomeri diferiți – glicozaminoglicanii
(ac. hialuronic, condroitin-4- şi -6-fosfaţii,
etc.).
 Amidonul
◼ Polizaharid de rezevă la plante, se formează în
procesul de fotosinteză şi se depozitează;
◼ Amidonul reprezintă un amestec din două
homopolizaharide - amiloză (20%) şi
amilopectină (80%). Ambele componente sunt
constituite din resturi de -D-glucoză unite prin
legături α(1→4) glicozidice;
 Amiloza
are structură liniară, spiralată în structura secundară:
 Amilopectina
◼ este polizaharid cu structură ramificată
◼ în catena principală resturile de -D-glucoză sunt legate între ele
prin legături (1-4)-glicozidice,
◼ în punctele de ramificare - prin legături (1-6) glicozidice.
◼ O ramificare apare la fiecare 24-30 resturi de glucoza.
 Glicogenul
◼ polizaharid de rezervă energetică din organismul animal şi
uman
◼ În organismele animale se conține preponderent în mușchi
(1-2%) și ficat (7-10%)
◼ Are rol de rezervă a glucozei, necesar pentru a menține
glicemia și ca sursă de energie în mușchi
◼ Constă din mii de resturi de α-D-glucoze unite prin 2
tipuri de legături glicozidice: α(1→4) și α(1→6)
◼ În macromolecula glicogenului ramificările se repetă
peste fiecare 8-10 resturi de glucoză din catena
principală.
 Structura chimică a glicogenului

Ramificare peste fiecare

8-12 resturi de glucoză
1

4 1 4 1
 Celuloza
◼ Polizaharid cu funcții structurale la plante
◼ Moleculele ei sunt liniare, alcătuite din β-D-Glucoze
(10000-15000)
◼ unite prin legături β(1→4) glicozidice
 Homopolizaharidele (sumar)
amidon =
amiloza +
amilopectina
(plante)

glicogen
(animale)

celuloză
(plante)