Sunteți pe pagina 1din 18

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

1 UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ”ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU”


Catedra: Asistența Socială


Specialitatea: Asistența Socială

Lucrare la disciplina: Sociologia Generală și


Sociologia Familiei

A elaborat: Soltan Oxana, st.gr.AS104

A verificat: Lapoșina Emilia, dr., conf. univer.

CHIȘINĂU, 2022
CUPRINS
Calitatea vieții este
1.Apariția conceptului „Calitatea vieții”.
mai importantă

decât viața în sine.


2.Calitatea vieții în raport cu fericire.
Alexis Carrel
3.Semnificația și conținutul.
4.Domenii și probleme.
5.Analiza. Metode și Instrumente.

Indicatori. Factori.
6.Concluzii
7.Bibliografie.
De cine a fost definit
conceptul ”Calitatea vieții”?

Arthur M. Schlesinger

Bertrand de Jouvenel

John Kenneth Galbraith


De ce a apărut?

În rezultatul conştientizării de către umanitate că


bunăstarea economică nu este capabilă să satisfacă
multitudinea de necesităţi de ordin material şi
spiritual, a fost generat conceptul calitatea vieţii.

Acesta s-a considerat ca o renovare a noţiunii


sociologice şi economice de bunăstare.

Calitatea vieţii pare a fi o nouă „întruchipare” a


conceptului de bunăstare, cunoscut deja, infiltrând
elemente noi ale cerinţelor unei societăţi moderne.
Unde s-a dezvoltat pentru

prima dată?

Ca concept, „calitatea vieţii” a fost lansat în anii ’60 de

către societatea informaţională nord-americană, pornindu-

se de la faptul că orice creştere economică nu trebuie să

constituie un scop în sine, ci, în primul rând, trebuie să fie un

mijloc pentru a putea crea condiţii mai bune de trai,

pentru satisfacerea nevoilor unei colectivităţi.

După lansarea conceptului de către americani, europenii, fără

a mai face prea multe analize, au preluat acest termen într-un

timp foarte scurt „şi nu numai, datorită activităţii sale, ca

sintagmă cu valoare evaluativă asupra vieţii umane, la nivel

individual, comunitar, de grup, societal şi planetar.


fericire
Conceptul de “calitate a vietii” a aparut destul de clar in rândul

populației, el fiind asimilat conceptului vechi popular de fericire.

Intre cele două concepte: calitatea vieții si fericire există puternice


asemanări, insă si deosebiri semnificative. Fericirea se referă la o
stare-afect, adica sentimentul de implinire, satisfacție, deplinătate;
calitatea vieții are in vedere conditiile care produc si contribuie
la dezvoltarea stării de fericire.

De asemenea, fericirea este un concept etic-individual, in sensul că


fiecare poate activa pentru a atinge această stare; in timp ce,
conceptul de calitate a vietii este asociat cu o perspectiva
sociologică-colectivă.

Calitatea vietii stă la baza unei politici, in sensul ca intreaga


societate trebuie sa activeze pentru a imbunătăți condițiile de viață
ale tuturor membrilor săi.
Calitatea vieții - totalitatea conditiilor vietii umane care asigura

integritatea vietii biologice, satisfacerea cerintelor de ordin

economico-social, de nivel de trai material si cultural, de viata

spirituala, care sa permita echilibrul continuu al omului si

desavarsirea personalitatii sale umane.


Conceptul „Calitatea vieții” cuprinde:
Aria calității vietii este definită ca valoarea pentru

om a vieții sale, măsura in care condițiile de

calitatea mediului inconjurător;


viață oferă individului posibilitatea satisfacerii

multiplelor sale necesități.


starea demografică;

calitatea condițiilor de muncă si odihnă;

calitatea condițiilor de locuit;

starea de sănătate;

instruirea si nivelul de educație si cultură;

nivelul si structura venitului;

nivelul si structura consumului, etc.


Domenii, probleme luate în

considerare la analiza

calității vieții:
- populația:
mișcarea naturală, migrația internaționala, structura demografică, grupurile naționale si etnice;

- asezările si locuința:
distribuția geografică a populatiei, arii urbane si rurale, stoc de locuințe si construcții de noi locuințe, apa si
instalațiile sanitare, chiriile si cheltuielile cu locuința, consum de energie în domeniul casnic, transportul;

- gospodărie si familie:
mărimea gospodăriei, consumul, căsătoriile, divorțurile, fertilitatea;

- sănătatea și servicii sanitare:


mortalitate si morbiditate, handicapați, boli, servicii de sănătate, resurse, nutriție, consum de alcool si tutun;

- invațământul si educația:
nivelul de pregătire si analfabetism, cuprinderea școlara, educația adultului, pregătirea profesională, costuri;

- activitatea economică:
participarea forței de muncă, populația inactivă, ocuparea, somajul, beneficiile muncii, condiții si nivelul de
calificare;
- grupuri socio-economice si mobilitatea socială:
structura ocupaționala, mobilitatea intra- și intergeneraționala;

- venit, consum, avere:


nivelul, creșterea si structura venitului gospodăriei; nivelul, creșterea si structura consumului; distribuția
venitului și a consumului, nivelul si distribuția averii;

- securitatea socială si servicii:


protecția impotriva pierderii veniturilor, utilizarea si importanța protecției;

- timp liber, cultura si comunicare:


utilizarea timpului liber, activitățile culturale, facilități, cheltuieli, mijloace de comunicare in masă;

- ordinea publica si siguranta individului:


victimizarea, caracteristicile si tratamentul aplicat delicvenților, instituțiile justiției, personalul.
Analiza calității vieții

Conceptul de calitate a vieții a fost asumat


de diferite discipline de studiu, cum ar fi
economia, medicina sau științele sociale.
Pentru analiza și măsurarea sa, au fost
dezvoltate diferite instrumente, cum ar fi
indicii, sondajele, chestionarele sau scale
pentru a determina calitatea vieții unei
comunități, orașe, țări sau regiuni.

Dimensiunile calității vieții întră în


componența diagnozei acestei. Pentru diagnoza
calității vieții s-a elaborat un set cumprinzător
de competențe (variabile sociale),
dimensiuni și indicatori obiectivi și subiectivi de
descriere, percepție și evaluare.
Indicator social

Indicatorul social este înțeles ca

instrument de măsurare a

caracteristicilor specifice
faptelor, fenomenelor și proceselor

sociale.

Scopul indicatorilor sociali este de a facilita


descrierea, evaluarea și anticiparea funcționării unui

sistem social sau a unei componente


a acestuia.
Niveluri ale indicatorilor

psihologice/
economici sociali subiective
(cuantifică condițiile
(se ocupă de reacțiile

(cuantifica condițiile

economice ale bunăstării)


sociale ale bunăstării) subiective ale oamenilor

la procesele si

fenomenle economice si

sociale)
Factorii calității vieții

Sanatate fizica;

Bunăstare materială;

Asistență socială;

Stare de bine emoțional;

Dezvoltare personala.
Concluzii:

Domeniul calității vieții poate fi definit prin ansamblul elementelor care se


referă la situația fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc., în
care trăiesc oamenii, conținutul si natura activităților pe care le desfășoară,
caracteristicile relațiilor si proceselor sociale la care participă bunurile si serviciile
la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viață, evaluarea
imprejurărilor si rezultatelor activităților care corespund așteptărilor populației,
precum si stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire etc.

Analiza calității vieții include mai multe obiective, precum metode și indici
și este direcționată spre îmbunătățire acesteia și dezvoltare socială.

Bibliografie:

1.Schuessler si Fisher in lucrarea Quality of Life


Research and Sociology.

2.https://www.creeaza.com/referate/psihologie-
psihiatrie/sociologie/CALITATEA-VIETII-
INDICATORI-OB993.php

3.https://www.qdidactic.com/stiinta-
tehnica/sociologie/conceptul-de-calitate-a-
vietii224.php

4.https://ro.about-meaning.com/11036217-meaning-
of-quality-of-life
Calitatea nu este niciodată un accident,
este întotdeauna rezultatul unui efort de
inteligenţă.
John Ruskin

Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și