{ cursut A ANESTEZIE SI ‘TERAPIE INTENSIVA 4) huss Movie ‘Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav inconstient, Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav constient. Clasificarea anesteziei: (A - anestezie (infiltratic) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (jntradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.); anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la 0 regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare: ~ bloc nervos: tehnica So walizarsaenalassigiggeionale p prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata: ~ bloc al plexului brahial (absrd cervical, supraclavicular ‘sau axilar), - bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert), + bloc al nervului sciatic, - bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral), - bloc al nervilor interggstalig ses: ss. - bloc spinal (rahianestezie),;. .. : - bloc epidural (peridural, extratecal); - anestezia regionala intravengasa (bloc Bier): prin aplicarea unui Baroula radaciga ps ogronudle ¢ Rite anestezie generala: taiaiatoede GOT, n fea = Iarnglana)inravenoas Anestezia generala cuprinde: - pierdere a constientei, Sfenuont {| SRarcoza (hipnoza) = analgezie totaia,t som profund, relaxare musculara, suprimare,a reflexelor. Premedicatia cuprinde: i - sedare medicamentoasa (in prezjua te hhoaptea dinaintea jnterveritiei: barbiturice, tranchilizante, neuroleptice; interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarga anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil ce sange si izolat circulator de restul organismuluistezie (administrare de substante i.m. sau i.v. cu putin timp inainte de anestezie): (atropina); - prea morfinice, antihistaminice (romergan), anticoliner I, ANESTEZIA LOCO-REGIONALA Principalele anestezice locale: a) este - procaina (novocaina), - tetracaina, = clorprocaina; b) amide: F - prilocaina, - lidocaina (xilina, xilocaina), + mepivacaina (carbocaina), 3. sjistonie saicocn iy ci panies = bupivacaina (mareaina),.. ...sosjsien) amie tingrsien (ab cise - etidocaina, ~ ropivacaina. site ae Ya as! BALA alae es Reguli ce trebuie respectate.in anestezia locala: ~ indicatie corecta a tehnicii anestezice (,,fiecarei interventii chirurgicale i se potriveste 0 anumita anestezie”), 2.- nedepasire a dozelor recomandate, 4.- folosirea celei mai slabe concentratii si a celui mai mic volum de anestezic, 4,- aspiratie obligatorie inainte de injectare, £.- monitorizare permanenta a bolnavului de catte 0 persoana competenta, ¢.- injectare cu viteza lenta, sub contact verbal permanent cu bolnavul, >.~ respectare a baremurilor. de dotare materiala si medicamentoasa pentru tratamentul HE i By reactiilor adverse, £:- asigurare a personalului competent, q - evitare a unei premedicatii puternice cu. re jiturice, Reactii sistemice posjbilesse is anastivin acai: 1, - nervoase: vertij, vedere neclara, tinitus, agitatie, greturi, varsaturi, cefalee, convulsii, coma; 2, cardiovasculare: initial hipertensiune sitehicardie, apoi hipotensiune, bradicardie, * aritmii grave (bupivacaina), stop cardiac; See ag g 1 cngouta a boinavulun detec a pega ; 3.- respiratorii: respiratie neregulata, cu amplitudine mica, stop respirator; HRaige mere rthe gg oy 7© - alergice — trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina 1/10 - 1/20 in doze de 0,5 - 1 ml i.v.), antihistaminice (Romergan 1 fiola i.v., lent), cortizonice (HHC 200 mg i.v.), calciu, aminofilina, 7 Avantajele anesteziei locoregionale: * anestezie tintita; ~ pastrare a constientei; =Perioada postanestezica scurta, cu scadere a complexitatii supravegherii postoperatorii; ~ perioada scurta de recuperare postoperatorie; - rise de tromboembolism scazut; i : ~ pret de cost scazut (permite chirurgia ,de 0 zi”). Dezavantejele anesteziei locoregionale: = limitare in timp a efectului anestezies incre 5 : - preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic; ~ - lipsa relaxarii musculare; ' rise de supradozaj; © =, ~ insuficienta analgezie (uneori), etc. IL. ANESTEZIA SPINALA Clasificare: ~ anestezie subarahnoidiana (rahianestezie); - anestezie peridurala: é jade rahno 2 E g a 3 3 g E EB 2 ist 5 2 8 5 z E 2 Anestezia subarahnoidiana = anest« anestezic local introdus in spatiul su Indicatii: a) chirurgicale: . ~ interventii pe abdomenul superior (rar) + Ts-T¢; - interventii pe abdomenul inferior —> Ts-Ty; = imterventii pe mebrele inferioare > Ty»; - interventii pe perineu (patologie anoperianala, RVP) > S,; b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic); ).terapeutice (mai ales pentru,anestezia peridurala): - durere generata de spasm i ocluzie vasculara; - dureri atroce din pancreatita acuta, IMA. Contraindicatii (relative): ° © cont cvs ipeabest Baik se + boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca, miocardite, aritmii, hTA)s - discrazii sangvine; . 3 ' 2 ea ee grr ir cgi ees cere ar ons ee %Whichonta cafdiacasaitovardityardiniiy - artrite si spondilite ale coloanei vertebrale, deformari ale coloanci; - boli neurologice preexistente (Ieziuni de nerv, poliomielita, etc.), etc.. Pozitia bolnayului: - pozitic sezanda, la marginea mesei opetatorii, cu capul flectat pe * torace, umerii cazuti spre inainte; , - decubit lateral, cu flectare a genunchilor pe abdomen si a capului j pe torace (pozitie comoda a pacientului, cu o perna sub cap). Repere: apofizele spinoase, creasta iliaca (linia Tuffier —» corespunde spatiului 3 intervertebral Ls-L,). ’ 3 shane (leviuni de neey, BOO creasta fae’ (L,) inva Tuten) 1:8 Etape parcurse in efectuarea rihiinestéviei = vizita preanestezica (examen general, examen local, explicarea pe scurt a procedurii, precizarea indicatiei sau contraindicatiei); - premedicatie; t - prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml); - asezare in pozitie corecta a pacientului; - aseptizare locala; - punctia durala; } _ injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec); “as 1 ~ culcare a pacientului (in general in decubit dorsal); se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de patestezii,-senzatie de picior greu, imposibilitatea ridicarii picioarelor; se instruieste bolnavul sa nu ridice capul pana in * postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie); : ~ supraveghere a pacientului: ECG) TAs puls; Gombatere a bradicardiei (atropina), hTA (perfuzie), sedare (2,5-5 mg diazepam); = supraveghere in postoperator (hidratire edtecta),”" : eRe rtet as &Tehnica propriu-zisa — strabatere 0 oF cu acul a urmatoarelor planuri: piele, tesut subcutanat, ligament supraspinos, ligament galben, dura mater, arahnoida. Aspecte important de cunoseut: >cu indexul miinii stangi, se repereaza’sp intervertebral dorit pentru punctionare. ~ se punctioneaza cu ac cu mandrin, pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare; - directia acului: cu varful usor spre cranial (paralel cu orientarea apofizelor spinale); ~ acul tinut intre degetelé miaihii stangi, ca’ Sanu se indoaie, este orientat si impins cu degetele mainii sas drepte; cunvatire ~ distanta dintre tegument si dura mater este in general de 4-5 cm; ‘ eaciein’ nbihtrara avis - dintre formatiunile anatomice strabatute, ligamentul galben are duritatea cea mai mare; * SP ee aa ee te nee ae eeLeft lateral view Ineo aber process (pat inmedian plane) Cattle oyaapophye nt ‘pal (eatuntgament ‘ Superion arta press Tanewrse cross. Loe wottvat eae ‘ = Spina cee 2 lesser gag evrspnenn bgament Panta game Pstrir Teens ann - inteparea maduvei spinarii ae percéputa. lancinanta in membrul inferior de partea intepata; - extragerea mandrinului, cu exteriorizareaLGR -> semneaza reusita tehnicii. Alternativa (in caz de imposibilitate de-depasire a spatiului interspinos pe cale mediana) —> punctie subarahnoidiana pe-cale laterala. cy patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare! singura rezistenia intalnita este ligamentul galben, : Incidente si accidente: a) cu rasunet cardio-respirator: = bloc spinal total > in 3 minute apar: hTA marcata, apnee, midriaza, asfixie; - hipotensiune arteriala (maxima in prim le 10 minute) 4 - stop respirator; - insuficienta cardiaca, acuta; b) cu rasunet digestiv:.. - greata si voma (prin hTA cu anoxie, reflexe nociseptive, frica, etc.) —» oxigenoterapie, droperidol (2,5-5 mg i.v.); - sughit; 6) cu rasunet renal: ‘yer SH- cefalee (prin. jocurile presionale ale LCR).—, folosire de ace subtiri (Gz), hidratare =| adecvata, administrare simptomatica de.codeina 30mg) si acid acetilsalicilic (600 mg); + durere la locul punetieiy 9 300 : - meningism sau meningitas : - parestezii, paralizii; ~ sechele neurologice permanente: sindrom al covii de cal (retentie de urina, incontinenta fecala, abolire a sensibilitatii perineale, pierdere a functici sexuale), arahnoidite adezive cronice, leziuni directe medulare, 1 Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta-unei presiuni negative la acestinivelii Vi), Sleds. ies peale Necesk: w _ ug Avantaje: bloc simpatic mai intins,cu,2 segmente fata de blocul senzitiv, bloc motor mai redus cu 2 segmente. - ; Ballons 3 ar ica de dodtine: a 3 ; ‘ eatin i . , 3 ns : 3 “pee be: RK ee SBP Sake