PROIECT Comertul electronic tehnologii si aplicatii

CAPITOLUL 1.Aspecte generale ale comertului electronic 1.1. Definirea conceptului de comert electronic 1.2. Originile comertului electronic 1.3. Structura unui sistem de comert electronic 1.4. Date statistice referitoare la comertul electronic CAP. 2. - PREZENTAREA GENERALA A ORGANIZATIEI 2.1 Prezentarea agentului economic S.C. S.C. "IASITEX" S.A. 2.2 Profil 2.3 Structura organizatorica 2.4 Produse/servicii 2.5 Parteneri, piata, concurenta 2.6 Situatie financiara 2.7 Orientari strategice

Cuvnt nainte Vorbind despre comerul electronic ca despre o nou economie, ne referim la o lume n care oamenii lucreaz cu creierul n defavoarea minilor. O lume n care tehnologia comunicaiilor creeaz competiia globala, nu numai pentru vnzrile de mrfuri, sau mprumuturi bancare, dar mai ales pentru cazul serviciilor ce nu pot fi ambalate i ncrcate la bordul unei nave. Lumea prezent n care inovaia este mai important dect producia de mas, n care investind n noi concepte sau crearea lor este mai important dect producia de maini noi. Ar fi o greeala s credem c comerul electronic nseamn numai un set de tehnici informaionale i schimburi de date. Schimbul de mrfuri prin intermediul comerului electronic nu este fundamental diferit de comerul internaional, el solicit participarea tuturor oamenilor n identificarea oportunitilor de afaceri, n gsirea unor oameni de ncredere care s dein

rolul de intermediari i implementarea unui lan de distribuie complex. Aceste persoane trebuie s fie cunosctoare a practicilor de comer internaional, a uneltelor specifice. Mai mult, tehnologiile moderne informaionale, odat cu puternica dezvoltare a Internetului, plaseaz ntreprinderea ntr-un mod n care se poate utiliza i conduce la un nivel deasupra competitorilor. Acestea fac posibil reducerea costurilor tranzaciilor, prin eliminarea intermediarilor, rapiditate n obinerea informaiilor strategice asupra unui produs, pia sau potenial partener, tranzacionarea unor bunuri i servicii considerate "nonvandabile". Daca ar fi s comparm forma de comercializare electronic cu celelalte forme de comer existente n prezent am putea afirma ca avem de a face cu un tip de comer tnr chiar foarte tnr i n acelai timp fragil. Fragil deoarece mai este puin de lucru, n special pentru rile srace i pentru cele n curs de dezvoltare, pentru a putea deveni 100% sigur, n special dac utilizm ca i suport de comunicare Internetul. Provocarea care ne este adresat de ctre secolul XXI este s facem acest mediu de comercializare atrgtor i s-l dezvoltm deoarece s-a dovedit o form eficace, n mod special din punct de vedere al costurilor, dar i extrem de dinamic dac stm s ne gndim c n ultimii ani avem de a face cu creteri de 100% n majoritatea regiunilor lumii a tranzaciilor valorice prin intermediul comerului electronic i ce mai avem de fcut n continuare pentru a mbuntii acest mediu pentru ntreprinztori, consumatori i instituii bancare. Pe lng faptul c aceast lucrare reunete micile mele plceri din studenia economic, sper ca o seam de cunotine aprofundate pe parcursul studiului n elaborarea acestei lucrri, s-mi fie de real folos n viitoarea carier profesional. Cap1 1.1 Aspecte generale ale comerului electronic Comerul Electronic reprezint unul dintre cele mai importante aspecte ale Internetului, permind oamenilor schimburi de bunuri i servicii, depind barierele de timp i spaiu - la orice or din zi i din noapte poi s te conectezi i s cumperi aproape orice doreti. Recent, odat cu creterea accesibilitii la Internet, comerul electronic a captat interesul consumatorilor individuali i al societilor comerciale de orice mrime si preocupri. Mai mult dect att, cu

tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbete tot mai des de Economia Digital (DE - Digital Economy). Ideea de baz este c prin comerul electronic putem realiza schimburi de idei, de bunuri, de cunotine pe lng simpla vnzare/cumprare de produse i servicii. Tehnologiile comerului electronic pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utiliznd pentru comunicare Internet, Intranet-uri sau alte reele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru comerul electronic. Internetul are o acoperire globala i este prin excelenta descentralizat. Are o structura ierarhic cu nuclee de mare viteza (ntre 155 Mbps i 2,5 Gbps) n jurul crora "cresc" reele regionale i individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. Comerul electronic depinde puternic de o serie de infrastructuri de baz ale economiei globale, inclusiv de infrastructura reelelor de comunicaii. Cele mai noi realizri tehnologice legate de Internet (rata de transmisie, mijloacele sofisticate de asigurare a proteciei datelor, creterea disponibilitii si a accesibilitii, interfaa multimedia evoluat etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC. Strategiile pentru conceptul de valoare virtual al comerului electronic este foarte important, ntruct ofer posibilitatea introducerii de informaii digitale n procesele uzuale care apar n derularea activitilor de afaceri. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor comerului electronic este de a identifica i de a ncuraja utilizatorii de informaii prin Internet, oferindu-le suportul necesar. Aceast form de comer ofer posibilitatea de a conduce o afacere ntr-o maniera flexibil, care s poat beneficia de diferite oportuniti, pe msur ce acestea apar. Trebuie avut ns n vedere c introducerea vnzrilor pe suport electronic ntr-o activitate de afaceri necesit unele schimbri n modul de structurare, derulare i urmrire a activitilor. Utilizarea tehnicilor multimedia faciliteaz includerea unor detalii sau adaptarea formelor de prezentare a informaiei prelucrate. Forma de prezentare a informaiei capt o importan la fel de mare ca i coninutul. Internetul permite schimbul de informaii in ambele sensuri, fr limite de timp i spaiu. Internetul ofer o serie de tehnologii pentru realizarea unor servicii de comunicare ntre grupuri de interese: servicii de conversaie (chat), conferine multimedia etc. Crearea unei piee electronice interactive presupune renunarea completa la hrtie imprimant i trecerea ntregii activiti pe suport electronic. O modalitate adecvata de realizare a acestui deziderat este utilizarea Webului ca suport pentru servicii de grup, cum ar fi: Centre de Afaceri care ofer un prim nivel de suport pentru firmele care vor s adere la EC; legturi ctre

paginile proprii ale utilizatorilor Centrului de Afaceri; cataloage interactive de produse pentru revnztori i distribuitori; suport tehnic pentru acetia. 1.2. Definirea conceptului de comer electronic Comerul electronic (E - Commerce), n concepia Organizaiei Economice de Cooperare i Dezvoltare (OECD), reprezint desfurarea unei afaceri prin intermediul reelei Internet, vnzarea de bunuri i servicii avnd loc offline sau online1, iar din perspectiva Asociaiei Americane de Marketing (American Marketing Association AMA), prin definiia acordat n Dicionarul de Marketing, comerul electronic este un termen care se refer la o multitudine de modele de afaceri bazate pe Internet. n mod tipic, o strategie de comer electronic conine o varietate de elemente de marketing mix care au ca scop trimiterea utilizatorilor la o pagin web pentru a cumpra un produs sau serviciu.2 Extraordinara dezvoltare a interconectivitii calculatoarelor n Internet, n toate segmentele societii, a condus la o tendin tot mai evident a companiilor de a folosi aceste reele n aria unui nou tip de comer, comerul electronic n Internet care s apeleze pe lng vechile servicii amintite i altele noi. Este vorba de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumprturi prin reea, consultnd cataloage electronice on pe Web sau cataloage off pe CD-ROM i pltind prin intermediul crilor de credit sau a unor portmonee electronice. De asemenea comerul electronic implic transferul de documente de la contracte sau comenzi pro forma, pn la imagini sau nregistrri vocale. n fine o alt definiie succint i larg acceptat a comerului electronic i a componentelor ce constituie arhitectura acestuia este urmtoarea: Comerul electronic (e-Commerce) reprezint acea manier de a conduce activitile de comer care folosete echipamente electronice pentru a mri aria de acoperire (locul n care se pot afla potenialii clieni) i viteza cu care este livrat informaia.1 1.3. Originile comerului electronic Comerul electronic a evoluat semnificativ i a devenit rspndit n cadrul ntreprinderilor de-a lungul anilor. Apariia computerizrii distribuite geografic, n anii 50, a fost nsoit de partajarea datelor electronice ntre calculatoare n scopuri comerciale. Totui fazele incipiente ale computerizrii, toate formatele de date erau speciale (nchise). Aceasta nsemna c sistemele erau nchise, cu alte cuvinte aplicaiile software ale unui productor nu erau apte s comunice cu

calculatoarele ale unui alt productor. Aceasta a fcut dificil adoptarea acestor tehnologii ca standarde comerciale. Prima utilizare rspndit a comerului electronic aprut la nceputul anilor 70, odat cu transferul electronic de fonduri (EFT). Aceasta a permis bncilor s transfere sume mari de bani ntre ele i cu afacerile asociate prin reelele securizate. S-ar putea ca unora s le fie familiar un formular EFT care permite angajatorilor s-i plteasc angajaii direct n conturile bancare ale acestora. Aceeai tehnologie este de asemenea utilizat cu cardurile de debit. Cele mai multe pli fcute de ctre Guvernul Federal al SUA sunt efectuate prin EFT. Spre sfritul anilor 70, a aprut un nou model n computerizarea afacerilor, Schimbul reciproc de Date Electronice (EDI). EDI permite companiilor s schimbe documente comerciale standard cum ar fi formulare de comand cu furnizorii. EDI a operat pe o reea ntreinut privat care a fost dedicat exclusiv acestui sistem. De fapt, multe companii mari deineau reelele lor private care erau deschise partenerilor de afaceri pentru schimbul de informaii. Aceste reele sunt numite reele cu valoare adugat (VANs). VANs erau de obicei utilizate pentru a facilita comunicarea dintre companiile din aceeai ramur industrial. Au devenit o soluie foarte utilizat n anii 80. Tehnologia EDI a redus mult costurile att pentru productori ct i pentru detailiti. De asemenea a mbuntit practicile de cumprare. Totui, datorit costurilor implementrii i a problemelor cu incompatibilitatea dintre variantele EDI, nu s-a realizat niciodat cu adevrat penetrarea scontat pe pia. Spre sfritul anilor 80, dou noi tipuri de aplicaii au fost adoptate de ctre comunitatea afacerilor e-mail-ul i groupware-ul. Cnd au fost introduse prima dat aceste sisteme erau considerate revoluionare. Totui ambele aplicaii au contribuit doar la creteri mici n productivitatea intern. O schimbare semnificativ pentru comerul electronic a aprut n 1991, cnd guvernul Statelor Unite a permis accesul public la Internet. Internetul avea mai multe avantaje fa de predecesorii si ca i sistem comercial. A fost o reea cu adevrat global. Aceasta a oferit posibilitatea accesului pe vaste piee noi pentru toate afacerile. Internetul a fost acceptat foarte repede n domeniul afacerilor odat ce a fost deschis utilizrii comerciale. Aceasta a condus la o dezvoltare puternic dependent de piaa infrastructurii de deservire. Cea mai mare provocare pentru companiile care fac comer prin Internet este cum s conduc tranzaciile financiare sensibile pe o reea cu acces deschis.

World Wide Web-ul, care a aprut pe parcursul perioadei n care Internetul a fost liberalizat, a fcut comerul electronic att mult mai accesibil ct i mult mai ieftin. A permis afacerilor mici s aib pentru prima dat avantaje din tehnologia comerului electronic. Web-ul furnizeaz o interfa grafic prietenoas a Internetului. El a schimbat modul n care informaia pe Internet este - Organizat - Prezentat - Accesat Web-ul este un mijloc mai ieftin de conducere a comerului electronic dect EDI. De asemenea faciliteaz o diversitate mare de activiti comerciale. Datorit costurilor mici i unei largi rspndiri a Web-ului, multe afaceri mici sunt capabile s concureze cu mari corporaii de pe o poziie egal din punct de vedere tehnologic. Navigarea intuitiv a Web-ului l face s fie un mod eficient de accesare a informailor. Din acest motiv, mult companii folosesc web-ul pentru a plasa materiale promoionale. Acum este o practic obinuit pentru companii s utilizeze pagini Web ca i parte cheie a strategiei lor de afaceri. 1.4. Structura unui sistem de comer electronic Pentru a construi un sistem de comer electronic, din punct de vedere structural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electronice informatice) corespunztoare urmtoarelor roluri: - Client. Un echipament, clasic un P.C., conectat direct sau indirect (o reea a unei corporaii) la Internet. Cumprtorul folosete aceste echipament pentru a naviga i a face cumprturi - Sistemul tranzacional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, iniierea plilor, evidena nregistrrilor i a altor aspecte ale afacerii implicate n procesul de tranzacionare. - Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regul la sediul comerciantului, care gzduiete i actualizeaz catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate online pe Internet. - Dispecer pli. Sistem informatic responsabil cu circulaia instruciunilor de plat n interiorul reelelor financiar bancare, cu verificarea crilor de credit i autorizarea plilor. Acest sistem joac rolul unei pori care face legtura dintre reeaua global Internet i subreeaua financiar-bancar (supus unor cerine de securitate sporite), poart prin care accesul este controlat de un portar; pe baza informaiilor specifice crii de credit (tip_card, nr_card) din instruciunile

de plat portarul redirecteaz informaia ctre un centru de carduri; n acest loc este identificat banca care a emis cardul iar instruciunile de plat sunt trimise mai departe ctre serverul acestei bnci conectat n reeaua interbancar; odat informaiile ajunse n reeaua bncii cu care lucreaz cumprtorul, sunt efectuate (automat) o serie de verificri privind autenticitatea i soldul disponibil n contul cardului implicat n tranzacie; n funcie de rezultatul acestor verificri, banca decide fie efectuarea plii (transfer bancar ctre contul comerciantului care poate fi deschis la orice alt banc), fie refuz s fac aceast plat. n ambele cazuri, rezultatul deciziei (confirmarea plata sau refuz) este trimis n timp real, parcurgnd acest lan de servere n sens invers ctre client. Cu alte cuvinte n cteva secunde cumprtorul afl dac banca sa a operat plata sau nu. E bine de asemenea s se fac precizarea c pe baza acestor patru componente de baz s-au implementat diverse arhitecturi de comer electronic. Unele combin mai multe componente ntr-un singur (sub)sistem informatic, pe cnd altele implementeaz separat fiecare component n parte. Pentru definirea arhitecturii, proiectanii de sisteme de comer electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului, pe baza unei selecii a principalelor funcii ale unui sistem de comer electronic, ca de altfel n cazul oricrui sistem complex arhitectura s fie clar definit la toate nivelele de detaliu. n tranzaciile comerciale tradiionale se disting patru etape n procesul de vnzare al unui produs: - Informarea comercial referitoare la tranzacie: cercetarea de marketing; - ncheierea contractului comercial (dup caz) - Vnzarea produsului - Plata produsului sau a serviciului Mai jos este prezentat modul n care aceste etape fundamentale se regsesc n cazul comerului clasic i electronic Comerul clasic Comer electronic - Cercetare de marketing - Site Web - Contract comercial de vnzare - Site Web Interactiv - Livrare - Livrare digital - Plat - Plat electronic Avnd n vedere cele prezentate mai sus n comerul electronic se desprind unele tipuri de relaii comerciale existente i n comerul tradiional, i anume:

- Business to Business (B2B) - Business to Consumer (B2C) - Business to Government (B2G) Dac ar fi s traducem liber aceti termeni ei s-ar referi la afaceri cu firme, afaceri cu consumatori i afaceri cu instituii ale statului. Tranzaciile B2B se caracterizeaz prin faptul c ambele pri participante la tranzacia comercial, att vnztorul ct i cumprtorul, sunt societi comerciale, ntreprinderi. Tranzaciile B2C se realizeaz ntre cumprtori individuali i vnztorimari companii. n acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristic de baz n decizia de cumprare.Un rol aparte n dezvoltarea comerului electronic l au relaiile business to government (B2G) i government to business (G2B), care prin realizarea unui mediu de informare interactiv, rapid i eficient, pot contribui la contientizarea agenilor economici asupra avantajelor noului domeniu comercial, respectiv comerul electronic. Alte relaii stabilite prin intermediul reelei Internet, adiacente comerului electronic, sunt: government to government (G2G), government to business (G2B), 1.5. Date statistice referitoare la comerul electronic Principalele bariere n dezvoltarea comerului electronic rmn problemele legate de securitate i ncredere. Pe msura creterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare i criptare a datelor personale primesc o importan din ce n ce mai mare i de succesul implementrii lor depinde succesul comercianilor de pe web.Forrester Research estimeaz c n 2008 comerul electronic va atinge o cifr de afaceri de 6,800 miliarde $. Cei de la Forrester au luat n vedere la aceast valoare mare att segmentele Business-to-Consumer ct i cele Business-toBusiness. Firma de analiz previzioneaz c n ciuda faptului c n prezent America de Nord, n special Statele Unite, dein cel mai mare numr de tranzacii online acest lucru se va schimba n urmtorii ani datorit faptului c rile europene i asiatice au devenit mult mai active n acest domeniu. Pe baza datelor din tabelul de mai sus am alctuit acest grafic pe cele mai importante regiuni globale, din care reiese clar dominaia Americii de Nord n comerul electronic.

Fig. 1.1. Ponderea regiunilor la volumul total al comerului electronic n 2009

Fig. 1.2. Modificarea volumului total al comerului electronic 2008-2009

Din cel de al 2-lea grafic se remarc clar tendina puternic de evoluie a comerului electronic i n anul 2008 n direcia creterii tranzaciilor efectuate cu ajutorul acestui tip de comer. Din punct de vedere al creterii de volum, pe primul loc se situeaz America de Nord cu 1.117,4 miliarde $, iar dac privim creterea procentual pe primul loc se situeaz regiunea Asia-Pacific cu +127,8%. Creterea procentual n zona Asia-Pacific denot o dezvoltare puternic i intens comerului electronic n rile asiatice.

1.6. Organizational Compartimentul contabilitate apartine de Divizia Financiar-Contabila si asigura ducerea la indeplinire a sarcinilor trasate de Consiliul de Administratie si conducerea societatii comerciale. In activitatea sa raspunde de pastrarea integritatii patrimoniului societatii, cunoasterea in orice moment a modului de realizare a indicatorilor prevazuti in plan si de modul in care se gospodaresc fondurile materiale si banesti puse la dispozitia unitatii. In realizarea atributiilor ce-i revin colaboreaza cu compartimentele functionale, fabricele si atelierele din societate, Directia Finantelor Publice, Organele Bancare si ale Ministerului Finantelor si diversi agenti economici. Organizarea compartimentului contabilitate s-a facut in baza organigramei propuse de Consiliul de Administratie si aprobat de Consiliul Imputernicitilor Statului. In cadrul compartimentului se desfasoara evidenta Cartii Mari si 2 angajate urmaresc evidenta separata a veniturilor si cheltuielilor . Totalul angajatelor din compartimentul contabilitate se ridica la cifra 10 care reprezinta atat contabili cat si economisti. In strinsa legatura si corespondenta isi desfasoara activitatea biroul PretCost, care totalizeaza 3 angajati si Control Financiar Intern care cuprinde tot 3 angajati.

Atributii: -raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale -asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile -asigura respectarea cu strictete a prevederilor legale privind integritatea bunurilor materiale si ia toate masurile legale pentru reintregirea avutului obstesc in cazul in care a fost pagubit -organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor si urmareste definitivarea, potrivit legii a rezultatelor inventarierii -efectueaza lunar punctajul operatiunilor contabile pe gestiuni cu evidenta operativa a gestiunilor -intocmeste extrase de cont pentru debitori si creditori, solicitand anual confirmarea soldurilor -intocmeste acte de urmarire silita a debitorilor si note de insolvabilitate pentru trecerea pe costuri sau pierderi a debitorilor insolvabili -asigura virarea la timp a sumelor datorate bugetului statului

-exercita, potrivit legii, controlul ierarhic operativ curent al operatiunilor contabile - asigura instruirea personalului operativ insarcinat cu intocmirea documentelor primare de evidenta contabila asupra modului de intocmire si evidentiere conform dispozitiilor legale si instruieste gestionarii pe linia insusirii actelor normative cu privire la modul de tinere a evidentei gestionare - informeaza conducerea societatii asupra oricaror forme de pagubire a patrimoniului - intocmeste lunar balanta de verificare pentru conturile sintetice si cele analitice si urmareste concordanta dintre acestea - intocmeste situatia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanturile trimestriale si anuale si coordoneaza intocmirea raportului explicativ la acestea - prezinta spre aprobare organului de conducere colectiva bilantul si raportul explicativ, participa la analiza rezultatelor economice si financiare pe baza actelor de bilant si urmareste modul de ducere la indeplinire a sarcinilor ce-i revin din procesul verbal de analiza - participa la organizarea si perfectionarea sistemului informational, aplica masurile derationalizare si simplificare a lucrarilor de evidenta contabila, de mecanizare si automatizare a prelucrarii datelor - exercita, potrivit legii, controlul financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunilor - este obligat sa asigure evidenta stricta tehnico-operativa si contabilgestionara a tuturor cantitatilor de materii prime, materiale si produse recuperate, colectate, predate si valorificate pe sortimente, tipuri si categorii de pret - asigura intretinerea si simplificarea sistemului informational. 1.7. Economic Activitatea economica reprezinta un domeniu deosebit de complex, in cadrul cadrul caruia factori cu actiune discreta modifica frecvent valoarea parametrilor obiectiv: cifra de afaceri, cost, solvabilitate, profit, rentabilitate etc. Contabilitatea ca sistem informational economic, prezinta urmatoarele particularitati: - include in perimetrul cunoasterii numai substante (mijloace, resurse, procese si rezultate) care pot fi exprimate in etalon banesc - realizeaza consemnarea operatiunilor exclusiv pe baza de documente

- permite o dubla reprezentare a patrimoniului, atat sub aspectul existentei concrete, materiale (mijloace) , cat si din punct de vedere abstract, al provenientei (resurse) - realizeaza prin doua serii de calcule sincronice si paralele o consemnare sistematica si cronologica a tuturor modificarilor intervenite in structura patrimoniului - exprimarea in etalon banesc ofera posibilitatea unei comensurari exacte a obiectului sau, ceea ce o apropie de imaginea fidela. Contabilitatea este o componenta esentiala a sistemului informational economic, deoarece prin mijloace si procedee specifice ofera: - clarificari asupra trecutului si prezentului firmei - orientari asupra strategiei economice viitoare - analiza pertinenta indreptata spre piata - limitarea campului aleator in elaborarea deciziilor - solutii si motivatii pentru deciziile luate. Procedeele specifice, utilizate de metoda contabilitatii pentru cercetarea si studierea obiectului sau, sunt urmatoarele: bilantul, contul si balanta de verificare. Bilantul este procedeul folosit de metoda contabilitatii, prin care se infaptuieste dubla reprezentare a situatiei patrimoniului unitatilor economice si sociale si a rezultatelor obtinute. Cu ajutorul bilantului se prezinta la un moment dat, in expresie valorica, patrimoniul unitatii sub dublu sau aspect, si anume: pe de o parte sub aspectul destinatiei economice, iar pe de alta parte sub aspectul resurselor de provenienta. In opinia a numerosi autori, contul este un procedeu propriu cunoasterii contabile, prin care se determina existentul initial si modificarile ulterioare ale unei substante cu valoare economica (patrimoniala): bun corporal sau necorporal, creante, disponibilitati banesti, resurse, procese, respectiv cheltuieli, venituri, inclusiv rezultate. Contul realizeaza de asemenea operatiuni de ameliorare a calitatii informatiei contabile prin intermediul rectificarilor si regularizarilor. Legatura dintre cont, care furnizeaza informatii de detaliu asupra fiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii, si bilant, care asigura informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a unitatii, se realizeaza cu ajutorul balantei de verificare. Prin balanta de verificare se controleaza respectarea in contabilitate a dublei inregistrari a elementelor patrimoniale din cadrul unitatilor economice si sociale, creand prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in

conturi. De asemenea cu ajutorul ei se centrealizeaza intreaga activitate economica a unitatii patrimoniale, reflectata distinct in conturi pe parcursul perioadei de gestiune. Balanta de verificare indeplineste atat o functie economica, cat si o functie de control, constituind puntea de legatura dintre cont si bilant. Datele ei stau la baza intocmirii bilantului contabil. 1.8. Juridic Desi nuantabil si diferentiabil de la o tara la alta, dispozitivul de normalizare si regrementari contabile se defineste prin urmatoarele componente: - cadrul contabil general - reteaua de norme sau standarde contabile nationale (locale) - sistemul de reglementare normativa contabila (dreptul contabil) - planul de conturi si schema de contabilizare a operatiilor economice si financiare - ghiduri contabile profesionale - dictionarul de conversie contabila - politica de contabilitate - institutia normalizarii contabile. Regiile autonome, societatile comercile, societatile agricole,etc care exercita in mod obisnuit acte de comert si sunt inmatriculate la Oficiul registrului comertului organizeaza si conduc contabilitate proprie, potrivit: - Legii Contabilitatii nr. 82/1991, - Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991, - Planul de conturi general si normelor de utilizare a acestuia, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.704-14 decembrie 1993, - Ordinul 403/1999 al Ministrului finantelor pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Europene si cu Standardele de Contabiliate Internationale. - H.G. 424/25.04.2001 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe - Legea 15/1990 privind organizarea unitatolor economice ca Regii Autonome si Societati Comerciale, Monitorul Oficial nr.98/1990 - Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale - Legea 31/1990 privind Societatile comerciale, M.O. nr.126-127/1990 - Ordonanta guvernului nr.22/1996, Monitorul Oficial nr.170/1996

- Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii Contabilitatii nr.821992, publicata in Monitorul Oficial 531/31.08.2001 Studiu privind comerul electronic n Romnia Situaia actual a comerului electronic n Romnia date i statistici Statisticile privind numrul de calculatoare existente, de utilizatori de Internet din Romnia sau a celor care utilizeaz comerul electronic sunt destul de puine. Diverse estimri arat numrul calculatoarelor conectate la Internet intre 700.000 1.000.000 de calculatoare, iar cel al utilizatorilor Internet de 13% din populaia mondial1 (vezi graficul de mai jos). Alte surse indic un numr mai sczut de utilizatori de Internet .Totui rata de cretere anual a utilizatorilor Internet este destul de mare, ea atingnd chiar 39% n ultima perioad. Fig. .1.1. Penetrarea internetului la utilizatori pe ri14

Cei mai muli utilizatori romni acceseaz Internetul din locuri publice i foarte puini din unitile de nvmnt. De asemenea locurile publice cum ar fi Internet cafe-urile sunt soluia aleas de 50% dintre cei ce acceseaz Internetul, iar numai 20% intr pe autostrada informaional de acas.

Fig. .1.2. Locurile de unde se acceseaz Internetul n Romnia50

n condiiile menionate mai sus este normal ca doar 4% dintre numrul de utilizatori de Internet l-au utilizat n ultimul an pentru cumprturi. Iniiativele Ministerului Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiilor, dar i a altor ministere, de implementare a diverselor soluii de e-government au impulsionat att accesul cetenilor la Internet , ct i al firmelor. Un asemenea proiect este sistemul de achiziii electronice disponibil la www.elicitatie.ro unde peste 7.000 de firme private liciteaz pentru a-i vinde produsele la 900 de instituii publice. Sistemul electronic de achiziii publice este un mare succes pentru Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei att n Romnia, ct i n strintate. S-a estimat c au fost economisii 35 de milioane de euro n doar un an. Sistemul s-a dovedit a fi un instrument eficient n combaterea corupiei. Din pcate nu exist date statistice n ceea ce privete utilizarea de ctre IMM-uri, n special, a calculatoarelor sau a Internetului ori n privina prezenei acestora n mediul online, cel puin prin pagini web de prezentare. Metodele de plat electronic se afl abia la nceput .Utilizarea cardurilor de debit/credit nu este foarte rspndit pentru cumprturi. Aproximativ. 80% dintre cei 4,1 milioane de posesori de carduri din Romnia, le utilizeaz doar pentru a ridica banii de la ATM. De asemenea exist doar 6.900 de locaii care accept cardurile la plat, dintre care numai 4.000 sunt prevzute cu terminale PoS-uri. O dat cu debutul anului 2002 din ce n ce mai multe

bnci au nceput s implementeze i s promoveze servicii de Internet Banking, inclusiv metode de interogare a conturilor prin intermediul telefoanelor mobile (m-banking). O alt problem o reprezint sistemele de livrare la distan care sunt dezvoltate de regul de Pota Romn avnd mai multe servicii n acest sens. (Serviciul de pot rapid Prioripost, plat prin ramburs etc.). Companii internaionale de livrare rapid, ca DHL sau UPS, sunt i ele prezente n Romnia, ns de obicei nu sunt solicitate de ctre magazinele online datorit preurilor considerate destul de ridicate. Anumite magazine online i-au dezvoltat propriul sistem de distribuie pentru Bucureti sau alte orae importante. Numrul magazinelor online nu este mare (doar aprox. 50 de magazine cu peste 2000 de vizitatori/luna), iar numrul de accesri al acestora nu este ncurajator. Nici unul dintre magazine ns nu permite plata produselor online din Romnia. De obicei plata se realizeaz prin ramburs n momentul primirii bunurilor respective sau prin mandat potal, ceea ce nseamn un risc destul de mare din partea magazinelor (comenzi false) i un blocaj al banilor n sistem. Toate acestea fac s existe efectiv doar un sistem primitiv de comer electronic. Dei sunt suficiente firme romneti care au creat sisteme de plat online pentru magazine din strintate i care cunosc paii necesari n a implementa un astfel de sistem, nu s-a reuit pn n momentul de fa o aplicare a acestora n Romnia. Principalul motiv invocat de aceste firme este cel legat de sistemul bancar care nc nu s-a conectat la comerul electronic. Totui n anul 2002 numrul magazinelor online a crescut simitor. Un articol din revista Biz (nr. 62 / martie 2003) arat un domeniu al comerului electronic n plin expansiune n Romnia. Revista a enumerat principalele magazine online i cifra total a vnzrilor pentru anul 2002 a fost ntre 1 i 5 milioane dolari. O prezentare pe larg a principalelor date furnizate de magazinele online revistei Biz este fcut n subcapitolul 6.5. Magazine online romneti. De asemenea siturile dedicate sistemelor B2B sunt nc n faza incipient. Nu exist statistici relevante pentru acest domeniu. Exemple n acest sens sunt www.dol.ro, sit al librriilor Diverta, un cunoscut distribuitor de birotic i papetrie sau www.premierbc.com pia virtual de tip B2B dezvoltat n mai multe limbi de circulaie internaional. MCTI a decis extinderea n 2003 a sistemului electronic de achiziii publice www.e-licitatie.ro pentru ca acesta s fie disponibil pentru orice firm privat care dorete s-i procure bunurile sau serviciile prin acest sistem. Acesta va fi modificat astfel nct s permit finalizarea pn la 100.000 de tranzacii zilnic. Cu o asemenea aplicaie, iniiativa

guvernamental ar putea avea un impact considerabil asupra expansiunii tranzaciilor de comer electronic de tip B2B. Cu toate c numrul utilizatorilor Internet este destul de sczut, bncile, ca i comercianii on-line au promovat o serie de servicii care demonstreaz un interes, fie el i incipient, n acest domeniu. Astfel n ultimul an s-au introdus urmtoarele servicii: Plata din Romnia ctre magazine online din strintate. Carduri virtuale, dedicate pentru plata pe Internet n strintate, au fost introduse de ctre bncile din Romnia : cardul Taifun emis de BancPost are un card virtual asociat Taifun Virtual 5400 de carduri emise n 5 luni de la data introducerii pe pia a acestui nou produs sau un card special destinat pentru plata pe Internet - VISA Virtual - emis de ctre Banca Romneasc. Totui trebuie menionat c, datorit multiplelor fraude provenite din Romnia, aceste carduri nu sunt acceptate uneori de ctre comercianii externi ( de ex. www.amazon.com sau www.mydomain.com ) Plata din strintate ctre magazine online din Romnia. Diverse metode de pli online au fost dezvoltate de comercianii romni, pentru a permite plata din strintate o Posibiliti de plat online prin card pentru romnii din strintate prin deschiderea de ctre magazin a unui cont la un procesator strin. Dezavantajul major este cel legat de taxele mari cerute pentru deschiderea contului i de problemele contabile tipic romneti create de vnzarea n strintate. Aceast soluie a fost implementat de ctre www.librariilehumanitas.ro o Posibiliti de plat online pentru romnii din strintate prin transfer bancar prin deschiderea de ctre magazin a unui cont la un site de transferuri bancare. Dezavantaj : imposibilitatea plii din ar a produselor, taxe ridicate, probleme contabile. O soluie aleas de www.cartea.ro Sisteme de micropli dezvoltate pentru a permite plata unor sume mici de bani n special pentru accesul la coninutul anumitor situri de obicei de forma SMS cu valoare adugat. Aceast soluie a fost implementat de www.zf.ro sau www.aman2.ro.

CAP. 2. - PREZENTAREA GENERALA A ORGANIZATIEI Prezentarea agentului economic S.C. "IASITEX" S.A. a. Denumire: IASITEX, societate pe actiuni, Iasi b. Nr. de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului: J 22/ 255 /1991 c. Codul fiscal: R 1957058 d. Sediul principal: localitatea Iasi, strada Primaverii, nr. 2. cod. 6600, prefix :032, tel. 136760, fax: 135712, telex: 22345 e. Capital social (mii lei): 36300850 f. Actiuni: - valoare nominala: 25000 - nr. total de actiuni: 1452034 g. Modul de constituire: S.C. IASITEX S.A. s-a constituit prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi "Tesatura" pe baza H.G. nr. 1254/04.12.1990. S.C. IASITEX S.A. este o persoana juridica romana, fiind constituita ca societate comerciala pe actiuni, pana in prezent statul roman fiind singurul actionar. S.C. IASITEX S.A. Iasi isi desfasoara activitatea pe baza legislatiei romanesti si a statutului propriu. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data de 24.01.1991, data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului, judetul Iasi. 1.2Profil S.C. IASITEX S.A. este specializata in producerea si comercializarea unei game variate de de tesaturi din bumbac si confectii . Conform Statutului aprobat prin H.G. nr. 1254/1990, domeniul de activitate este: - producerea si comercializarea de fire, tesaturi din bumbac si tip bumbac si confectii textile - activitate de import-export prin societati specializate sau compartimente proprii inclusiv prestari servicii, in acest domeniu, pe baza de comision - prestari servicii in domeniile marketingului, managementului, creatiei, cercetarii si proiectarii produselor textile, proiectarea pieselor de schimb, subansamblelor si instalatiilor textile, folosirea tehnicii de calcul in conducerea si desfasurarea activitatii de productie

- producerea, achizitionarea si comercializarea bunurilor de consum de orice tip, la pret cu ridicata sau cu amanuntul, inclusiv in contrapartida cu alte marfuri - prestari servicii catre populatie si agenti economici in domeniile: tinichigerie, tamplarii, confectii metalice, strungarie, bobinaje electrice, sanitare, lucrari de copiat, multiplicat, dactilografie, transport marfuri - testarea aptitudinilor in cazul recrutarii si calificarii fortei de munca. 1.3 Structura organizatorica Organigrama este prezentata in continuare: In imediata subordine a directorului general se afla alti 4 directori: - director comercial - director tehnic si de productie - director economic - director aprovizionare-transport-privatizare Totalul personalului este structurat pe compartimente: - 17 compartimente functionale; - 5 sectii de productie cu 19 ateliere sau subunitati asimilate atelierelor. Sectiile de productie sunt: - sectia filatura - sectia tesatorie - sectia finisaj-tesaturi - sectia confectii - sectia mecano-energetic. Fiecare sectia cuprinde mai multe compartimente: - sectia filatura: atelier bataj - atelier flayer ring - atelier finisaj fire - atelier intretine - sectia finisaj tesaturi: atelier albitorie-apretura - atelier vopsitorie in bucata - ajustaj

- atelier intretinere - sectia confectii: formatie croit - atelier confectii 1 - atelier confectii 2 - calcat, ambalat - sectia mecano-energetic: atelier fabricatie piese schimb, intretinere mijloace de transport - atelier instalatie apa canal, gaze - atelier automatizari, bobinat motoare Structura de conceptie isi gaseste corespondenta in compartimentul de marketing si atelierul de creatie-cercetare. Structura functionala include urmatoarele birouri, compartimente si servicii: - birou export - serviciu desfacere - serviciu plan-priectare tehnologica - birou mecano-energetic-investitii - birou pret cost-analize economice - serviciul administrativ - serviciul personal, organizare, salarizare, invatamant, protectia muncii - serviciul contabilitate - serviciul financiar - serviciul aprovizionare - birou privatizare - activitate transport - serviciul CTC - birou juridic - oficiul de calcul

1.4 Produse/servicii Structura sortimentala actuala a societatii cuprinde: - tesaturi: cea mai mare pondere, cu o varietate bogata; - confectii: o pondere relativ scazuta in ansamblul societatii; numarul de sortimente este mic, se confectioneaza: imbracaminte

exterioara pentru femei, barbati, copii, echipamente de protectie, lenjerie de pat, furnituri, etc. Conform Nomenclatorului Oficial, oferta pe care S.C. IASITEX S.A. o pune la dispozitia partenerilor de afaceri cuprinde: a) Tesaturi: grad 3 - Lenjerie albita si vopsita in bucata grad 9 - Tesaturi tip sifon pentru lenjerie grad 12 - Tesaturi pentru camasi, fire medii grad 13 - Tesaturi pentru camasi, fire groase grad 14 - Tesaturi pentru camasi caro, fire medii grad 28 - Tesaturi pentru imbracaminte exterioara, fire medii grad 31 - Tesaturi tip poplin pentru camasi si bluze grad 32 - Tesaturi tip fantezi pentru camasi si bluze grad 36 - Tesaturi tip tercot, imbracaminte exterioara grad 38 - Tesaturi fire vopsite in bucata grad 38A - Tesaturi consum fire fine grad 38B - Tesaturi imprimabile b) Fire: - fire bumbac si tip bumbac cardate - fire bumbac si tip bumbac pieptanate - fire bumbac in amestec cu in, poliester, celofibra, etc. Principalele materii prime si materiale sunt: - bumbac - poliester - coloranti si chimicale - piese de schimb.

1.5 Parteneri, piata, concurenta Partenerii de afaceri ai S.C. IASITEX S.A. sunt diversi furnizori si clienti si Banca Comerciala pe linia exercitarii functiilor sale. Pe linie ierarhica colaboreaza cu Departamentul Pielariei si Textilelor din cadrul Ministerului Industriilor si furnizeaza dari de seama statistice Directiei de

Statistica Judetene Iasi. Legaturi stranse se exercita si cu Directia Generala a Finantelor Publice. Pentru realizarea productiei destinate fondului pietei, societatea are relatii cu aproximativ 30 de parteneri din tara si parteneri din strainatate. Cu acestia incheie anual o mare parte a comenzilor sale care se cifreaza la aproximativ 150 de comenzi, totusi nivelul acestora este relativ scazut. Principalii furnizori la intern sunt: - pentru materia prima, respectiv bumbacul si poliesterul: S.C. TEROM Iasi, S.C. TIVAL Bucuresti, S.C. TUVIC IMPEX S.R.L. Borzesti, S.C. GRULEAN Campulung; - pentru materiale: S.C. COMAT Iasi, S.C. PHIONIX S.A. Iasi, S.C. FARTEC S.A. Brasov, S.C. AEROSTAR Bacau. Principalii furnizori externi sunt: - pentru materia prima: DONAU Austria; - pentru materiale: BENCOLOR Austria, CLARIAN Austria. Principalii clienti cu care societatea lucreaza sunt: S.C. CISEROM S.A. Sebes, S.C. MONDEX Sibiu, S.C. CIBINTEX Sibiu, S.C. RULMENTUL Barlad, S.C. FARMEC Brasov. Principalii parteneri de afaceri externi sunt: DONAU Austria, BENCOLOR Austria. In prezent, S.C. IASITEX S.A. realizeaza si afaceri in sistem lohn si semilohn cu o mare parte din parteneri, clientii aducand in totalitate sau partial materii prime si materile necesare, plata efectuandu-se doar pentru manopera. Numarul beneficiarilor atat interni cat si externi au cunoscut in ultimii ani o scadere pronuntata. Acest lucru se datoreaza in principal preturilor practicate, care uneori sunt nejustificat de mari. Foarte multi parteneri de afaceri s-au orientat catre concurenti ai firmei cum ar fi : S.C. TEXTILA Vaslui care este cea mai importanta pe piata de desfacere a textilelor, in special prin politica sa in cea ce priveste pretul, practicand preturi foarte scazute, uneori ajungand la jumatate pretului practical de S.C. "IASITEX S.A. Alti concurenti sunt: S.C. ARMONIA Botosani, S.C. TEXTILA Galati, precum si SRL-urile aparute in ultimul timp.

1.6Situatie financiara Tabelul 1.1 Evolutia principalilor indicatori economici in ultimii 5 ani - mii lei Nr Denumirea Anul . indicatorului 1997 1998 1999 2000 2001 crt 1. Cifra de afaceri 7.689.382 11.119.32 23.633.87 58.811.77 112.758.5 7 4 0 60 2. Venituri din explotare- total 9.619.826 16.984.87 27.740.39 69.263.75 127.768.5 1 2 6 60 3. Cheltuieli pentru explotare 9.117.655 14.037.63 24.376.80 59.734.31 119.577.2 total 1 8 6 34 4. Rezultatul din exploatare Profit 502.181 2.947.240 3.363.584 9.529.440 8.191.326 Pierdere 5. Venituri financiare - total 594.475 -72.540 208.659 631.274 2.611.550 6. Cheltuieli financiare - total 2.948.590 1.229.072 2.409.686 8.928.370 6.150.990 7. Rezultatul financiar- Profit Pierdere 2.354.115 1.371.612 2.201.027 8.297.096 3.539.440 8. Rezultatul curent al exercitiului 1.575.629 1.162.557 1.232.344 4.651.886 Profit Pierdere 1.851.934 9 Venituri exceptionale 28.879 779.481 490.514 2.492.666 2.065.802 total 10. Cheltuieli exceptionale 856.949 1.506.077 1.098.023 2.356.379 4.060.071

total 11. Rezultatul exceptional Profit Pierdere 12. Venituri totale

726.596 17.691.81 2 16.842.78 0 849.032 38.114.60 4 12.725.46 7 51.115.11 6 37.445.93 1 51.115.02 5 13.669.09 4 51.115.11 6 13.000.42 1 849.032

607.509 28.439.56 5 27.884.51 2 555.048 7.503 38.347.89 6 22.199.83 4 61.569.69 1 37.999.72 7 61.555.69 4 23.555.96 7 61.569.69 1 23.207.79 8 555.048 136.287 72.387.69 6 71.019.06 5 1.994.269 132.445.9 12 129.788.2 95

828.070 10.243.19 0 13. Cheltuieli totale 12.923.19 4 14. Rezultatul brut al exercitiulu Profit Pierdere 15. Imobilizari financiare 16. Active imobilizatetotal 17. Active circulante-total 18. Total activ 19. Capitaluri proprii 20 Capital permanent 21 Total datorii 22. Total pasiv 2.680.004 11 32.952.69 5 6.245.639

1.368.631 2.657.617 7.503 7.503 39.982.71 43.282.58 3 3 43.332.29 63.530.71 1 2 87.468.00 116.869.4 9 50 38.164.13 1 87.467.48 1 45.978.55 9 87.468.00 9 47.484.76 8 224.572 38.328.46 5 113.255.3 72 71.602.11 6 116.869.4 50 69.972.78 9 1.993.212

39.198.35 7 30.673.36 4 39.197.49 0 7.447.980

39.198.35 7 23. Fond de rulment 6.244.795 24. Rezultatul net al exercitiului Profit -

Pierdere

2.680.004

Analiza evolutiei indicatorilor: - Indicele de finantare permanenta (Ifp) Este un indicator al analizei structurale a bilantului . Are o deschidere foarte generala, formula de calcul este: Ifp = capitaluri permanante/active imobilizate Ifp97 = 39.197.490/32.952.695 = 1,19 Ifp98 = 51.115.025/38.114.604 = 1,34 Ifp99 = 61.555.694/38.347.896 = 1,60 Ifp00 = 87.467.481/39.982.713 = 2,18 Ifp01 = 113.255.372/43.282.583 = 2,61 Se observa ca in toti acesti 5 ani luati in calcul indicele de finantare permanenta este mai mare decat 1, deci fondul de rulment este pozitiv. - Indicele independentei exercitiului (Iif) Acest raport oglindeste masura in care intreprinderea isi utilizeaza fondurile proprii si exprima gradul sau independenta fata de creditorii permanenti. Formula de calcul al acestui indicator este: Iif = capitaluri proprii/capitaluri premanente Iif97 = 30.673.364/39.197.490 = 0,78 > 0,5 Iif98 = 37.445.931/51.115.025 = 0,73 > 0,5 Iif99 = 37.999.727/61.555.694 = 0,62 > 0,5 Iif00 = 38.164.131/87.467.481 = 0,43 < 0,5 Iif01 =38.328.465/113.255.372 = 0,34 < 0,5 In anii 1997,1998,1999 indicele independentei financiare este mai mare ca 0,5 ceea ce inseamna ca societatea a reusit sa-si foloseasca propriile fonduri astfel incat sa fie relativ independenta fata de creditorii permanenti, dar in anii 2000 si 2001 indicele independentei financiare este mai mic decat 0,5 ceea ce inseamna ca ca societatea nu s-a incadrat in limitele optime. - Indicele lichiditatii activului (Ila) Este un indicator care permite aprecierea ponderii activelor circulante in totalul activelor (iar prin diferenta ponderea imobilizarilor). Este un indicator foarte variabil, in functie de ramura de activitate. Formula de calcul este urmatoarea: Ila = active circulante/active total Ila97 = 6.245.639/39.198.357 = 0,16

Ila98 = 12.725.467/51.115.116 = 0,25 Ila99 = 22.199.834/61.569.691 = 0,36 Ila00 = 43.332.291/87.468.009 = 0,50 Ila01= 63.530.712/116.869.450 = 0,54 Activele circulante au o pondere in totalul activelor in usoara crestere . - Indicele de solvabilitate generala (Isg) Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a achita toate obligatiile banesti imediate si indepartate fata de terti, solvabilitatea are la baza o activitate eficienta care se soldeaza cu beneficii. Pierderile atrag dupa sine starea de insolvabilitate, acest indicator masoara in principal securitatea de care se bucura creditorii pe termen lung si termen scurt si marja de creditare a intreprinderii. Formula de calcul a acestui indicator este urmatoarea: Isg = activ total/capitaluri straine Isg97 = 39.198.357/7.447.980 = 5,27 Isg98 = 51.115.116/13.669.094 = 3,74 Isg99 = 61.569.691/23.555.967 = 2,61 Isg00 = 87.468.009/45.978.559 = 1,90 Isg01 = 116.869.450/ 71.602.116 = 1,63 In anul 1997 creditarea intreprinderii se bucura de securitatea cea mai mare (Is =5,27), iar securitatea creditarii scade treptat in ceilalti ani. - Rata rentabilitatii Rentabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a produce un surplus peste nivelul cheltuielilor. Rata rentabilitatii este o marime relativa. O activitate este mai rentabila daca raportul venituri/ cheltuieli este mai mare decat 1. a. Rata rentabilitatii financiare (Rrf) Rentabilitatea financiara oglindeste scopul final al actionarilor de a fi renumerati cu o parte cat mai substantiala din profit. Formula de calcul a acestui indicator este urmatoarea: Rrf = ( beneficiul net/ capitaluri proprii) *100 Rrf97 = (-2.680.004/30.673.364)*100 = -8,73 % Rrf98 = (849.032/37.445.931)*100 = 2,27 % Rrf99 = (555.048/37.999.727)*100 = 1,46 % Rrf00 = (224.572/38.164.131)*100 = 0,59 % Rrf01 = (1.993.212 / 38.328.465 )*100 = 5,20 %

Intreprinderea a inregistrat pierderi in anul 1997, iar in anul 2001 a obtinut cea mai ridicata rata a rentabilitatii financiare, urmare a masurilor luate de catre conducere. b. Rata rentabilitatii economice (Rre) Acest indicator masoara eficienta activului economic. Formula de calcul a acestui indicator este urmatoarea: Rre = (beneficiul net/ capitaluri permanente)*100 Rre97 = (-2.680.004/39.197.490)*100 = -6,83 % Rre98 = (849.032/51.115.025)*100 = 1,66 % Rre99 = (555.048/61.555.694)*100 = 0,90 % Rre00 = (224.572/87.467.481)*100 = 0,26 % Rre01 = (1.993.212/ 113.255.372)*100 = 1,76 % Incepand cu anul 1998 rentabilitatea economica este pozitiva atingand in anul 12001 valoarea cea mai mare iregistrand un aspect pozitiv. - Indicele fondului de rulment (Ifr) Acest indicator ofera posibilitatea de a urmari evolutia fondului de rulment in raport cu ceea a capitalului circulant reflectand si gradul de acoperire a acestui capital impotriva riscurilor. Formula de calcul este: Ifr = fondul de rulment/active circulante Ifr97= 6.244.795 / 6.245.639 = 0,99 Ifr98 = 13.000.421 / 12.725.467 = 1,02 Ifr99 = 23.207.798 / 22.199.834 = 1.05 Ifr00 = 47.484.768 / 43.332.291 = 1,10 Ifr01 = 69.972.789 / 63.530.712 = 1,101 Se observa ca in anul 2001 indicele fondului de rulment este cel mai ridicat, reflectand o buna acoperire impotriva riscurilor. - Cifra de afaceri (CA) Acest indicator reprezinta suma totala a veniturilor certe realizate de agentul economic in relatiile cu tertii: vanzari de marfuri si produse, prestari de servicii si alte activitati aducatoare de venituri in exercitarea activitatii sale profesionale, care formeaza profitul obisnuit al agentului. Formula de calcul a acestui indicator este urmatoarea: CA = productia vanduta +vanzari de marfuri CA 97 = 7.689.382 CA 98 = 11.112.327

CA 99 = 23.633.874 CA 00 = 58.811.770 CA 01= 112.758.560 Se observa tendinta crescatoare a acestui indicator.

Tabelul 1.2 Evolutia principalilor indicatori financiari in ultimii 5 ani Nr Denumire . indicator crt 1. Indicele de finantare permanenta 2. Indicele independentei financiare 3. Indicele lichiditatii activului 4. Indicele de solvabilitate 5. Indicele fondului de rulment 1997 1,19 0,78 0,16 5,27 0,99 1998 1,34 0,73 0,25 3,74 1,02 1999 1,60 0,62 0,36 2,61 1,05 2000 2,18 0,43 0,50 1,90 1,10 20001 2,61 0,34 0,54 1,63 1,101

Grafic 1.1 Evolutia principalilor indicatori financiari in ultimii 5 ani

Evolutia principalilor indicatori financiari

6 5 4 3 2 1 0 1997 1998 1999 2000 20001 Indicele de finantare permanenta Indicele independentei financiare Indicele lichiditatii activului Indicele de solvabilitate Indicele fondului de rulment

1.7Orientari strategice Strategiile organizationale: - strategia de crestere prin diversificare concentrica. Aceasta se realizeaza prin patrunderea in domenii de afaceri care se diferentiaza dar raman inrudite oarecum prin produse, piete sau tehnologii. Strategia organizationala de crestere prin diversificare concentrica este de distribuire a riscurilor astfel incat firma sa nu fie dependenta de realizarea unui singur produs si de asemenea exista speranta obtinerii unor profituri daca nu prea mari , cel putin stabile. - strategia de descrestere prin reducerea in diverse proportii a volumului operatiunilor firmei pentru redresarea unor tendinte negative ( consumul

excesiv de energie si combustibili) sau pentru rezolvarea unei situatii critice in care se afla firma. Strategii concurentiale: - strategia de dominare prin costuri mai reduse prin care firma acorda o atentie deosebita metodelor de productie, cheltuielilor indirecte, clientilor, minimizarea unor costuri. Caracterul strategiilor concurentiale ale firmei S.C. IASITEX S.A. Iasi este defensiv. Strategiile functionale: in domeniul financiar - o strategie de imprumut ( credit) pentru sustinerea investitiilor care sa duca la o rentabilitate mai mare a firmei - in domeniul de marketing - o strategie de promovare a produselor, de fixare a preturilor - in domeniul personal - o strategie de atragere de personal specializat - in domeniul de productie - o strategie de modernizare a productiei.
-

Bibliografie
1. Costache Rusu coord., Manual de inginerie economic: Comer intern i internaional, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

2. Dumitru Patriche, Urbanism Comercial, Editura Uranus, Bucureti, 2002 3. Iacob Ctoiu coord., Cercetri de Marketing, Editura Uranus, Bucureti, 2002 4. Ionela Iorgulescu, Internet Pota Electronic Standard, Editura Tehnic, Bucureti, 1995 5. Manuel Castells, The Internet Galaxy, Oxford University Press, 2001 6. MasterCard, Visa, Secure Electronic Transaction (SET) Specification, 1996 7. Matt Haig, E-Business Essentials, The Sunday Times, 2001 8. Philip Kottler, Managementul Marketingului, Ediia a 3 a, Editura Teora, Bucureti 2002 9. Rzvan erbu, Comerul electronic, Editura Continent, Sibiu 2002 10. Taylor Nelson Soffre Interactive, Global e-Commerce Report 2002 11. WTO - International Trade Statistics, World Trade Organisation, 2003