Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Fiziologia Inimii

    Încărcat de

    NOPRE Luca
    9 vizualizări158 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări158 pagini

    Fiziologia Inimii

    Încărcat de

    NOPRE Luca

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 158
    Dan Debreann Fiziologia tnimii CIP wr. 5910704,04.2007 Desericren CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnici DOBREANU, DAN Fiziologia University Press, 2007 Bibliogr ISBN 978-973-7665-41-6 / Dan Dobreanu. - Targu-Mures : 612.17 Autor: Dr Dan Dobseant confereniar iniverster UE Térgu Nucey medic primar cardiolog Refereati Prof Dr. Simion Cotei Prof. Dr, Maras Sabi ‘Tehmoceslactare computerizat Dr. Liviu Sorin Enache operat: IC 1805 - KebuloasaInimii din consteatia Cassiopeia University Peess- Taegu Muses Prof, nw. Dr. Alexandra i: UM F. Tan Mores, Romania 5 SF Gh, Marinescu Nr 38, cod 540130, Dire ‘hips Corespositensi / comer Direeiaecuit Ty. Mu Te 0746527700, 0265215351 ~ 126, Fax 0265210407 PREFATA “A physician without physiology practices a sort ‘of pop-gun pharmacy, hitting now the disease and again the patient, he hiniself aot knowing which” William Osler, 1902 tea de fata reprecind un pune le vedeve al awtoruuiasupra unui coment in care activeaza de aproape dowd wea decto prezentare a unui at puncte vedere asupta sceluiosi subiect extrem de actual si dinamic al singe’ medical. Formarea ea si cardioleg dlinician este datoral In principal modeluli ye care ka reprezentat profesor Simion Cov, Spiel siv patcunaitor = capactates de a sesiza imieit esenga, Fav facut sf le nu numai un excelent clin: cian cg uo remarcabil cercettor, find uauldinte intemtietari yell romdnest de elecrofiziologie clinic Orien. {area mea spre acest domeniv, probabil puternic vzibilé in painile citi, i se datoreaz’ in cea mat mate misurh, Perfectionarea in domentul ast de speeracuos al electioiciotgiaclince se datorea’ in mare misutd profesor (uc Detioy de fa Universitatea Catolica din Leuven, Belg. Stapileefecruate in serviciul domnie| sale méau confir- Ima eu prsesintd cd evaluate si atamenculpacienutu cu tlbwre de rum ny este alceva cecitfiologteaplca 13 In fie, se cuvia maljumiri bunulus meu preten, profesorul Ghrge Andrei Dan. Contoversele cue! mat ob {a1 perfecionare continua, menyinindu-mitreazspritul enc i demonstrindui cf ingelegerea mecaatstelor este obigucri, dar nu ssulcient une: practic: mecicle covecte ‘Nu pot s2 tree cit vetorea pe muti ati, colegi sau discpoli, care prin cbservapite sau intreble lor mia ridicat Probleme 3 au obigataciutaargumerie. Chae dc’ anon, concibuta lor se regdseste consistent fn paginle Sceste co, or Ise adresesz in primi rind aceasta luctore care se doreste un punct de vedere al unei persone implica in egal mésur, ait in domeniul Reiolgie ca i tin funemertala cit in earcologia clinic ‘Vaiunea autorull supra subiectull a fost puternic influent de dav state. Pimul este dea classe! ,Physiolo sr of the Hear” pvofesoruha Atwold Katz, eaceind pin siguraiatealslormayie precemtae, Al duiea, “Heart Physiology ~ from Cell to Circulation’ al profesorului Lonel Opie, 2: cum informatit extrem de complexe gi deta Tate lar pe de lt parte aparent aide, pot fl prezerat intro form’ a clror lecture ward plcutd Spiral cesior tata v2 fi cu sigurantdFecanoscu de lita n payin cm, c2 i preluarea completa sav parila ‘magi lustratve Sunt pe cephn constient 8 aceast cate nu va saulyumi pe tet’ hue $n! if propune sto cS. Piziologt de Drolsie vor pureacontesiainsuieeataexileare a unos detalii molecule ce i impusiicare sini Fondainentale die numeroose refer la mecicina clinic, Pratceni vor poste deranai de pezcntaea unor aspect, care apa rent nu avo legitu3imetiata cu medicing clinic, Vor exiia cu siguran specials ere vor considera insuiciente tte vor B desamipii cd au vo alls maj multe deve gi, Vor exisia sper ind gi unl eae vor gis Th acest carte ceva cae s4roneitie rn punct de plecare pentmaexphcsile pe car fe cau Tar ces! wor ted torus si fceepte c, a2 cum spunea Ralph Gerard, Jn spi fiokgla nu ese 0 sig sau 0 rofesiune, cua punct de ve ere. CUPRINS CAPITOLUL 1 - ORGANIZAREA FUNCTIONALA A APARATULU CARDIOVASCULAR, CAPITOLUL Mf - FENOMENE ELECTRICE ALE FBRELOR MIOCARDICE IZOLATE. NOTIUNI DE GIOELECTRICITATE. nce SISTEME DE TRANSPORT {ONIC TRANSHEMBRANAR... Ce 08EF _ See ee Powe over See e Macenset De COTESORT, wm _EVALUAREA FENOMENELOR BLECTRICE MEMBRANARB, _ POTENTIALE ELECTRICE ALE FIBRELOR MIOCARDICE. Porestutt nestor weoenice cu UNE Ha. setae Porexqatns naries cu Rims ue a = Jnoueate CC. . CAPITOLUL MI - FENOMENE ELECTRICE ALB INT CA INTREG.. TEXCITABLUTATEEA MIOCARDICA, Fens craswrimn mouse Dra notion aemacrae AUTOMATISMUL MIOCARDIC. ARTOIS CCAR YORUAL ee Moornesaus mrosunsre WocKEoK, CONDUCTIBILITATEA. oc sssmsennnin nine Bane ersten Ae conDCenTA Conovcien eure, Conaverea wooaa Covsucteneeeavvnncath Tucan cow.cem ecu. CAPITOLUI, IV - EVALUAREA FENOMENELOR ELECTRICE ALE INIMIL.. SLECTROCARDIOGRAMA. GENTA MECTHOOUINCCRE en 4s Mormons srcncentniaryie 0 Dowrie xcopcaoceuner 32 FLECTROCARDIOGRAMA ORTOGONALA. VECTOCARDIOGRAMA. 55 Fucmeeatniociaw oATOCovas % Wicracamocrn 2 ELECTROCARDIOGRAMA PRIN MEDIBRE OE SEHNAL 7 STUDIILE ELECTROFIZIOLOGICE INVAZIVE 38 MAPPING-UL OPTIC o CAPITOLUL V- FENOMENE MECANICE ALE FIBREI MIOCARDICE, CORGANIZAREA APARATULUL CONTRACT ne Sraceruaa wesoscorck Oscaszase cusTaCereRA. [MECANISMUE CONTRACTIEL 10 (CUPLUL ELECTRC-CONTRACTIL ae Diss Ca™® a ran. img sIOCARIC MichSHO1 RE nn Morten CURLUE ELECRO-CORTENT CAPITOLUL VI- FENOMENE MECANICS ALE CORDULU DESCRIEREA MISCARILOR INIMII CA INTREG. Mecinciaes crower weeectte TTERNEN A NWEUL PERETLOR NOGARO, cena MISCARILE VALVELOR CARDIACE, avats arno-roerncuas., WME £01008 evennnin enn aos Lenunte aon, CICLUL CARDING. ern _ . Sieeua ati Coxmacth HCA ROVOLDIETIC eee ern Fane meen Ragsazea voexinernc Ro pe wnat vevcued Boch ett ee 3 Fic oe wus yoecué ur, ei CCURBELE VCLUM-PRESIUNE onsen e el a0) PEXFORKANTA CARDIACA... patel ae ‘81 Finer sicouek «vexrmecezet s al Fxg DUSTOUCR A ANTEC nnn in 7 Dremu ence 85 CAPITOLUL Vil» EVALUAREA FENOMENELOR MECANICE ALE INIMIE cr. 89 ‘MECANOCARDIOGRAMELE.. i eee 9 Cine 0604 oe 59 Jectoceaee ee ee eee 90 Foocactain 50 Arprocazonc. 9% Micunmea nccanacrack# DATE AOR UCL AUC oH (CATETERISMUL CARDIAC 4 Micunnsa itso, “ 95 Ascrocesn 7 eae : E 7 Onmeren a8 ani 7 %8 Cuevas oc re 2 2 Carer Soi Ge a % ECOCARDIOSAAFA : #8 Praca rack 9 Roe reocnne! WAFctea HSowestuoR reac etc 101 Ecoctana nirarsniowti 303 ECOGRAFIA DOPPLER, = asc rot. — Cuprins - 2 qu coun ovr wc ce COLE... es 103 Fenouri oor coon 10 Feo orn nsw. 104 ‘CAPIVOLUL VII - CIRCULATIA CORONA eee on l03 NOTTUNTDE ANATOMIE FUNCTIONALA cron ot 105 oats x05 ere ~— ee 13 Sree cononsean rman. : 105 drrencensen 4 vente 106 Ascocescs patel ie NECESARUL MIOCARDIC DE OXIGEN, 108 FLUNUL SAKGUIN CORONARIAN ees 109 isnt DU CORORNS oo “109 Drrew st rar coves — a 110 [REGLAREA FLUXULUI SANGUIN CORONARIAN. s 14 Meson sare wscwua. E ut ARORA EAN chien meee Rice S08 arn See 116 Feces cor es sea 116 CAPITOLUL 1X - METABOLISMUL MIOCARDIC. : 123 PARTICULARITATI ALE METABOLSMUTU MIOCARDIC. oie ares UTILYZAREA SUBSTRATELOR DE CATRE MIOCARD sesseannn anne Snes wav 23, Merazossitt ASUOR Gn : 123 Mero. eivcorn lh Mera 90 CHAP RUT a 124 ‘Men204304 CDIP.OR E1OMEa nn c esas "124 eu, Kass : es ane 25, Coertte uEF AROUSAL MOOG cree enn ns esl Unuzarea sro De cae moe, o we l26 EXPLORAREA METABOUSMULUL MIOCARDIC ress nn 126 Src: 19 RMN ees 126 ‘Towoctur ray ss of roamaaN, 127 Sanmcuna c 94S08 BeTATON BE FOTO UNE a7 ‘TULBURAM MSTABOLICE LA ALTERAREA FLUXUIOI CORONARIAN. a7 ERNE MHI enn mle ce, SCHR 8 - eae: Moon was. a i 128 Roraroma wioeaoie. : ~ 129 Prxcoxornouses noc01c, 130 CAPITOLUL X - REGLAREA ACTIVITATT CARDIACE 131 REGLAREA INTRINSECA A scromant CARDIACE, 131 Aurore ae WsrEnou Tacha eee sun si ATOR HOMEMETC, 133 EGLAREA EXTHINSECA A ACIIVITATI CARDIAC, 39 135, ECMO MEMEBAS ee : am Conroe eavos A crac oa -13T 14 Coyrnoun eee Aer BIBLIOGRAFEE SELECTIVA, exmouat ORGANIZAREA FUNCTIONALA A APARATULUI CARDIOVASCULAR Figura LL, Organizarea funetionalé a aparatl car dowascular, fiona funclionoa ca un ste de dowd ipompe state i srfe x rolul de a impinge singel in tiem vascular, format dis wueceroase wase plasato sare gn pore Aparato! cardiovascular are in ansarblul suo fanctie integeti,asigurind prin interme iu sige circur lgitura dintreciferele compertimente ale orga ism, rin aceasta el are un rol important ia men finerea homeostariei organismuluiasigurind aportul de substante nutritive si oxigen necesare metabols- mului celular, indepéstind produ de catabolism, ‘ommogenizind temperatura inttedifritcle cegiuni ale corpilui si asigucind tansportul hormonitr implica fn reglarea funetilorceluate Ongenizaren sistemulué circulator cuprinde infma cu ral de pompi care generexzi gredienele de presiune pe baza cirora se face circu singel, un sistem de cistibutic reprezenist de vase de singe cu 0 siruetue varatdispuse in sete i paral! tevitorial de schimib format din vase cu perete subir, adapiate pentru schimbutl rape dintre singe si yesutar (F gura Fl), Toate acestea formeazd 0 unitate functiona- I, avdnd mecanisme de replace comune. Snima este un organ muscolo-cavtar functionind ca tun sistem format din dow’ pompe 2gcaxte in serie re- prezentate de inima dreapti si cea sting’, Inima dre: apt impinge séngele in circulatia pulmonar’ pentru realizaea schimburilor de gaze la acest nivel ia inima stag’ impinge séngele in ciceulga sistericé asigu tnd usal dreulstor al eelodlte organe. Sensul uni- icectional de arculjie al singelui, vee atritventi culiactere este asigurat de un sistem de valve plesate Ja nivel orificilor atsioventiculare si ln emergent anerelor man, pulmonaré gi aor Orgunizareasiructuall a inimilcupiade de la eate- Fit inspre interior tre sratun distinct: + petieardl formeazi un sac dubla a cri foi vs eral tapeteazi suprafata extern’ a imi, ia pa fetal aderdnd de organele pesicardiace; inte ce dou forte se glseste 0 cantare redusa de fichid ! | | } 0 peicardc. Acesta reduce (recite pereilor cardioct Jn timpul migcielor ini, inftuentind gi eelatis vo lum presiune la nivelalcavttilor cardiace mai ales ‘in timpul unpleri diastoice = mioeardul seprezint jesutul contract care forme- a3.cea mai nace parte a iaimil inserinduse fa nie Velo! unui schelet fibros sitvat fo jurul vlvelor ate ventriculare gia vaselor mari, Grosimes. mia cacéuli ventricular este semnifiatv mai mace de. ‘ta celui atl. La nivel ventrcukr, grosimea nio: cartului misurati la preparate anatomice este de 1214 mm pentru ventcicullstéog, 1415 mum pen ‘cu septul interventicular gi 35-4 mm penteu yen- ticull dept + endocardul tapeteszi cavititile iaimi sisting. ssi pe scheletul bros al valvelorcardice, Are ro- Jol de a ssiguea neterimes suprfeflor car vin in contact cu singele deviant, prevenind asfel de- clansaces mecanismelor coaguin; recent este tot mai mule diseutat roll secretor al endocardulu, si ilar co celal endoteivui vascular. Unitetea stcvcturald $i functional @ miocardului este reprezentati de eelula miocardicé cu 0 hungime de 80-120 um gi o grasime de 10-15 jm, la om nnmérul lor find estimat fa 10" Din punet de vedere functio- nul este © celui excitabili, prezentind ca si funeyie specifi contractilitatea,adicd capaciatea dea gene ‘a Jucru mecanic prin scurtece, Avalizafiiologel fi ‘rei miocardice presupune din acest moatv desecie- + feoomenelor electrce ale fibre! iocardice = fenomenelor mecanice ale fibre miccardice - cuplului clectrocontcactil, adicd modvl in care se face legitura dintce fenomenele electice gi cele smecanice se bei miocardice. Capitola Sistemul vaceular este aledtuit de artere, vene i capi- late. ‘rterele constitu vsce de distribute prin cate si see aunge de I nk In nivel ysumeilor.Antereke mad, de tip etic, au capaitates de a inmagazina si poi de acedao pate din enegia neti’ a coioanet Ge sdoge,ransformind Nuxu sanguin pusaul generat se octivtata simi anim intean fas continu. Ar terele mic, de tip muscular, constitu testoril de reaiseatla nivel cma presiunes si viteza de crcu- live a singchi se cedvce consderabil. Pobiliacea influent ronuslué muscolarrlnerede din pees scestorarere sub influenta unor still nerve sat tsmorai peamice rglarea Toxuii sanguin din dete terion funy de neces CCapilarele sunt vase al ciror perete subjie cu strue= turd extrem de simpli este adapiat schimburlor din tue singe si jesutri, Viteza seaauch de circa $ su prafaja imcnsi de schim datorati numécului mare de pila sunt alte adaptiei ale acest tertoru vaseu- lar pentra funeia de schimb, Venele reprint vasele de colectare, prin cae sin se plas dea nivel cicculaiei capa este tran- sport spre nina. Peretele acestr vaso este eubfice 4 stensibi, le nivelol lor putindixe inmagiina Cant mporeante de singe, Din aceet moti, terito- Hal venos at gio fungje de rezenvr sanguin, Se esimeszd ce nivel circulate sistem, apoxi- ‘matv 11% din slur sanguin total se gseste fn teh toda ate, 5% la nivel capilaceor gi 678 la sve Iu veneor. in cons, la sive cizclae pulmo. nace volumol sanguin est apcoxinaiv egal dstbuit Ince textural, capilar gi vena, reprezeatind feeae aproximsti 4 din volumal sanguin total es tul de 5% din voluml sanguin se wise Ie nivel nimi. “Se FENGMENE ELECTRICE ALE FIBRELOR MIOCARDICE IZOLATE incegisarea potential ransmerbranar pa eh rica microelectonlor cemorstees 4 fibele mio cardice sunt celule polarizate, existind o diferenti de potential intre mediut intea- i extracelular, variabili ‘in funcyie de cipul si starea de activitate a celulei, Fe- nomenee electrce cere sunt oconsccngha dst bagel inegale anor de © gare gi de ala 2 onor membrane cu permeable selec’ prin cists tur sistem de tonepart membconer NOJIUNI DE BIOELECTRICITATE lool reprint particule elecuiate cu sarin oct 14 (cod) sau negated (anion), proverind ditr-un arom cae & piedut sau capt unel sau mal mal ecto Saesina electric ()aonilor stein valoare bec Up muliplu a ssicni) elementate 2 clectromul “TP extenor the fa th ~ UE he C7 Interior Pigura tei, Modi elciric al mercbranel coulare. Sr ‘ul ilipiie care se comport ca wx ézoltor inconjurat do dows medit dectroitce, ese echivatat eu 131 cor dlensatar plan (Cx); acosta eto sirdbdtat dle prone trangnerbranase cu rol de caval, echivalate cx rez tere ler Gm eo), Surselo (Bae Eq) repreciané die rontele de poie! 2f leccromomce pontra ce dol ot (1,6021 x 10% Coulomb fxctozul de mubtiplcace este egal cu diferenia dintre numérul protorilor sal elec- tuenilor. Cureatul membranar (1) reprezinta canntstea de sare Calelecuice cure uaverseazi membrana clubs he ‘o sauna aireere Th ech deficient produce sndrori de QT lung 1 (LOT). Un alt ang protec wansmem- bran (Kea) interaconeazi cu subucitatea principal 4 catallui K, avind probabil 0 foncie realatear, imap in staroraacestuia generea LOTS. Curen- tal yest $i el neonogen distibuit, find mai sib r= prezentat la nvelutfibrelor miocardice de tp M (mid imyocsetia), motiv pentru care acta prezintd 0 atungire dsproporiona a dursteipotenitla) de actin la frecvente sczute. Stimularea been ch crete de 46 ort curest f,fnd esponscbilt se seutarea duste potenlulu de sciuce in tahi- cardi Curentul de X* rapid (1) are o namic de scivare eatl de atpici: se activeazseapid dar mamai pari la inceputul platoului porentallul de sure dup cace, la sfieiulslatouui se activex complet. Cont cae media acest curent ln om este coifeat de © geni numith HERG (human eiber-azogo relaied gene), absentia seestea la museulita de oft (Drosp- Ina melanogaster) determiniod misc spasmodice tle siciorxgelor atunct cind aceasta este expust la eter; ln om, defcenya genctict a I produce LOT2 Curent 1 este Bocas de o mare varietae de sub~ Stare, pia iteracione cu anomiti aminoaca soma tii specie) numaiacestuia din sruetura poral ea nll, Dats poral de ris al acest nhi- Wi, urmicicea moduli in care preluspeste repolrza rea devine un crteru de siguany oblgatoria pentru orice mehicamen tstat, dedicat patologel crdioas Careotal de K? vltacapid (Ihe se piste dot vali ibtelo miocerdice prezemand e dura scucts potenilului de actune, cum sunt cele tre. Sie ‘be diogusi capable si blocheze specific acest curent crew premizee pentru un tata anime potenjilelui de repays, modifcite concentraie! Co"? de exemplu putind influente permeablinates membrane’ pent ceil ion Fiza 0 - Depoluciates rapid. Reprezinié movalite tea de 12spuns a celles miocardice bs aciunes stimula cui imensiate depyee © anu val Capitol It —> chimic a> electric se lee cero sa as So At Figura IEIG, Principal curent font implicatt i geneza potenfalube de acne la nivel fibrelor miocardice cu ixpuns rapid, Faza 0 es determinatd de infu de Na* pe bana gradinelorelectrice since Fara este determinate efticcl de R* pe baa graientlor electric cliice prin actvarea curently Faca Dose vez ebitbradut dare curentul spre fuertorrealfzat dela cureilor spre interior reaizat de Ig hagile Faza 3 este rezulttulefcxulu de K* pe bazagradientul cine realizal de curently ln Faza tcoreapunie ptenpalutui do repaus generat de efx de K° realizind cure I re prag, capabilé sk produc’ 0 éepolarzare membra- nari suficieatA pentru activarea curentuui de Na” (lw). Acesta este un cureat cu efect depolarizan, cu 0 cineticd de actvare rapids (12 msce) dependest’ de votz. la este inati a celulele miocardice fn repaus, activins fa valor ale potenyiaiuul de membrand situate in jurul a~70 /-80 mv gi inativandu-se la por teyiale membranare in jurul a 0 m¥. Actvacea cure: tului Ia determin’ eesierea. permeabsitatt pentn Na? care ait pe bara gadicntului de concentate ct si a celui electic pltrunde in cells, deiermindnd re ducerea capida electronegatvitsiintracelulare tune cind potenjat! de membrans devine 0, dpa re gradientul clctic cae favorza pltrunderea Na in celui. Gu toad movtifearea impomtant 2 poten. vembranar canitatea de Ka” pltcuns’ fn celia este prea mie pentnt a determine medificsres mu rabid a concentric Na*intcelular ate nck gra dicatul de concentrate persist ia continua faved nd pltcunderea Na" tn cell i Fcée ca potena Tut mefibranar3é audi la £30 mV; sll peste ve loatéi 0 consitue agz-mumicul ovursboot, Rata eee fi poiemiluul da memtcand (dt) este de 10%. 200 Wee Ut fitcle miocantice contractile gi de 500 Fenomene elecue ale ibrelormioearice tole 700 Wise la fibre Parkin Fara 1- Repolarizarea iil Ete mai exprimat la nivel) belo Parkes belo epcardice cle mio. Caréuful ventricuay, fd sult mai pin evident Is rivclu flslor ventrinlere endocartice. Mecanisiul repolaroiit iuigile consti in activaea curentu de I traniior spre exterior (a), un caren. dependent de volt gi aetiat pentny vin scart Interval de tmp Iiediat dup depolaiatea ibelor miocrice.Acest ‘cent contribuie ls heterogenistea repolarirtmio- tardice dart distrbul sale neuniforme in grest rea miocardului, find prezent in egiunile subepicar- dice dar no $i ir ecle subendocantice. Fate puternic rodiulat de neuroxransmigton i inlueotat de free ‘enka de ava, avn ol in modiicarea dural po tentialuli de acyune in fonctie de reevena cardiac ‘Activaea duce bs cxesteea semnificais a fal de K* din cell? pe baza gradiemtuluelectro-chimic caistent; ca usmare, in cone tn care inluxal de Nat diminvi mareat prin inactivarea curently, poteniistul de mambrani se reduce pai in jul valo fi de O mv. Acivarea curentali de CT spre pocte contribu de asemenea a repolaizasea i Fam. 2 Platoul, Reprezioté un aspect caracterstie 2! potentilulul de actinne ls rele miocardice cu ris: pans opi, pe paccursu aceste fee potential mert- bbranar menyindnduse la valor relativ constante. Mo- nism platouli consti in reslizarea unui éciltra Sure cureniicalnici spre interior, cu eect depolas- ants cuzeayi cationic spre interior, cu efec repox tian Coren spre intrior sont reprezentati in primi sind de eurentul leat de Ca"? (by). Acesta este wa curert ‘lta dependent prezent act la nivel fbzelor mi: cardice cv rispuns rape ct ia ive eelor en rs- rns lent, ragul de actvare al acesivi curent este de 40 mW, instvar realizdnduse fre Osi $0 nC netica li este wai put rapid a a cel de Na* de unde stdenumirea Ge caren lent. CCurenti spre exesiar sont reaizay de ionut de K. Cucentul tna epre exterior Qa) cece joacd sch ‘sential in geseta cepelaria nije se contin gi pe parcurulglatoulu. fo sch curentulcetifcator spre lateriar (Iu) care asguta efluxul baal de RY se reduce fsite silt Sa aceast fz, fenamen cunaseut sdb nimele de soccer sncemsli, ucind un ret ur porn in icdraees cepoiavail compara cu cla a Ib nervoasi, Se produce ini o activarea progresva a curentilor potaie de rectficare inriat: le sla nivelul miocardulu atria Iu Desi ano cineticd de ac tivae vriabila, tpi cesta se actveati progestin timpul platouloi porengiautui de acjiene mocantic, detesmindod grin eftusul de X* realizat mentinecea poventilului de aera valor relativ constante, Faza 3 Repolarizarea final. Uesxfazei de pla tou, find caracterizati de revenitea potenilului de ameibxani la valoares de repaus de-$0 mv. fn aceas feed, curengi cationic) spre intesior reprezentti in primul rind de corentul lent de Ca¥ (las) se rede progesiv, devenind mai mici decit cuenti esto spre exterior, ceea ce determin’ repolariarea celal ‘Catenyispee exterior in timpulfaei 3 sunt ceprezen- taf de curental icumztor spre extetlor ) care se continu iin aceast 24, cureatidereieae fn tliat cu cinetcd rapid Feat (a, J Ina) side re= ceperarea rep a cirent rectifeator spre interior a) Refacerea concentrajilor ionice se face pe parcursl {azei A pin acivitatea pompelorionice; ATPaza Na*- XX? dependent climin’ din cell mice came de Na” cae au pitruns ia fiza de depolarizare pid si reintroduce K* iegit pe parcursul cepoarizini. Expl zatea Ca"? se face prin mecanisml de antiport Na” Ca"? Snir micé masur sub actunea ATP-zci Ca” Gependente eterogenitaten potentiateor de acqione ts fibrele miocacice cu espns rapid. ln cda une carctri- tic comune, fbrele miocardice cv dspuns rapid in difecne chin ale imi preziné 0 see panic mportane penteafuncis lor. Astfelfibrle Pu. inj sunt celule purernic porate ior vvez depols rzich rapide este mare, find foe spcilate pein conducecea impulsuui Face 1a potemiluui de aq une est expimatl dati unui curent bine repce- ena, iar ducata potesili de atime ete mai amu (Tabelul 2). Nicerul ail are 0 drat’ ai scuit a potenvselu de xctiume,detoril edstene acest vel cotentui lay cu fect repolarzant. By bree migendie ventricle epicasice g cele de ip M (mid-myceardal) ov 0 fxd 1 proeminencd urmata deo fri 2a cick ampltuine o depiseste pe ces 2 facet 0 (spike and dome" aspect ese datorat cu reat bine repenentat i Durste poxeauliul Gade sf De mot sutra nvei! 28 To, He He ln H+ aoe oad Tks Ht + oo Figura 117. Heterogenitatea potentialubé de actisne a nivelul méocardubat ventricular exe concecinta dis ribatit diferte a curenilor de potasie; aceasll betero- _gonitaie se accentuoaca fn functie de frecuenga de aci- are ° ms Figura 1-18. Frincinalit caren ion fmplicatt ge can potertiatuts? de actiune ker nivel fbrekor 2 andica cu réspuns lent Capitalal Aibclorsubepicardice comparatv en cele subendocar- dice, acest aspect find important in explcarea see- ‘enfel eepolaizii veniiculare, da in genera noe ari. Bist deren gi inte durata potengidulud de agiune din miocardul ventricular dsepe si stind, Jegate in primal nd dferenelor in express PorenfiaLete Fisretor cu RASPUNS LENT Este cuactevzat prin faptul ci aceste fibre sunt relativ shb polarizat, ir potentialul de repaus este instabil, prezencind fenomenul de depolaciace diastolic spontand; vitezafazei L este mic3 gi ca utmaze cond cerca impulsuclor este lent, far za de platou este absent. Rispunsul de tip lent se Tatilnese la eeulele oduluisincazal si stioventicular (Tabelal 112). Depolarizarea diastolicd spontand ete feromendl ain cave pe pacursul fei 4a potest de acti te, letronepatitstea intraceolrl se reduce progye: op a atingecea poten de pag necesar uni noi acivi.Aceast propictate st I bia automatis rola cirdae, repreentind apackates unoe eeule Iniocaicede's genera spontan impulsui cv caracier Fitmic Componement de pacemaker). Conportamen tol de pacecaber este explie prininterfenenja fect lors ue cpa decureng ond (Figure 18) ~ curenul spre interce aetivat de hiperpolaizare comit§ carentl de pacemaker exe un curent neseiecty relat de obicei de Na” gi care se ati veazi amine cind elecuonepativtates membranel este sub(40 mV)Mlind cu ait mai activ eu cét mem- ‘ana este ma polaroad. Acestcorent este puter- ic modulat de neuromediatoi, fit cues a baa invent autonatismulut cardiac de cite site mul nenos vegeta. Sieteas receatd de medica ment capabite 53 biocheze selec cue a bradine) cca posibiiatea dea module feevenga cardiac fink inflenya ate fenowene cece sle nied + curentul de Ca spre intetior se ace la srg tol repoarian, atone cénd peteagialal de men bran sade sub -55 mY a acest lo ale poten. tila, cane de dp Lind inactive, eureml se realzeiz prin imermediol eanalelor de C3" de tip T (consent), Acesten ac gisesc predominant la velul eullor miocardice cv rispuns lent, ind! ac- tvste la aor ale potegiuas de membrand mal electronegative deci caalee de tp ind inact. vate nei ce cell fost sullent deparizata Fenomene electice ae fibrelor miocardice tzolate 2» Tabelul 1-4, Nooenclanira, rumele genelor si proteinele ascefale sindvoamelor LOT Boab Gena (aume tori) Proveina ign KONG (AAT Te subuniatea Ga canalului E™ 197 CNH? (HERG) In subuniatea Ga canada K* 190 SCN5A Tpesuburitatea @ a canal Na* lgtt ANKE Ankyrin B 1015 ENE (Mink) Jn subunitatea B a conaluli K* 1g16 KONE? QMIRPI) Ja subunitatea Ba canalul K* 1907 KON? Jue subunitates a canal X* 19r8 CACNAL Cov12 subunitatea ea canal Ca*? Deoatece in nembanafbrelor pacemaker ipseste ceial de potash vector Qa), responsi de rmentincica potential de repas la celle con nace, cave spre interior I ila, activa de re pelaiaavea mevcbeane! celulre, nu sunt compe. aH) de un cen corespun2tor spre catesor, pro dcind éepolizrea diastolic sponta de fui ‘tinyerea potential de preg eorespunde avi canalelor de ‘alc €e tp L;intrcit membrana ce- Inlelor pacenster conjine pine nale de Na*, depolraceaacestor este dependent de cure Jeni de Ca"? avind dVy/ cedus, de unde si den meade fibre ev rispuns lent. = curenji de K* spre exterior rectifeatoi Inte (la Ia) se aaivewzi dupi depolaizac, avind, in condi redoeri la acess valoare a potentials 1 cuenilor spre enerior, un efectrepolrizant. Je ste ty pl iv moment in care cells este ce pelaszat svclent, moment fn eae, reducerea concomitent cu acivarea curenilor spre interor determing o aovd Jepoarkzae Impticagt cuntee CCunossterea schimborileeionice care stata baa fe somertlorelstrice celulare a permis injelegerca me- canismelor carz cau la bara modificiri ecestora in nue situ patologice gia creat posbilitaten mo: uli for meccarentcase Sindioasisk de OF Haag QT) coprind un grup hee rogen ce entiat, prezencind oveastd coracteisicd dectrocardingssica ca mutt al prelongici date polaiait veciculte, Mecanismal acesior modificiri ‘este legate muta determinate genetic tn sructus ‘anor cine ionice, dar de existenta nar facto con juotul inecerind cu funeta acestor cane Geacle asocite sindroumelor LOT au fost numerotate in ondiaea descope ris lor de la 1QT1 la LQV7, 95% din rmutajile cunoscute find localzate pe priele et sen identificste(Tabelul 14), Toate genele LOT codi- fick conleionice, cu exceptia genei LOTS (ANKE) care codified o protend num ankyrin B responsaili de ancoracea tmor canale ‘onic le nivelul unor dower pectic sle membrane celular. fa exzuleucenilar de K* mati este de tipal ‘Toss of function, redcerea aecstorcurent eu efect repolaizant prelungind cura- te potenialubi de atiume, tn timp ce in cael cuten tuluide Na* este vorba de'o mutajie de tial gain of Tuition’ co menginerea unui influx de Na” care intér- 2ie repolarzarea, Principcla problem clinic a subiec- tilor cu sindrom LOT 0 eonstituie predispozita pati- cular spre arti vearsculare maligne de tipul corse dei vifuslor. ‘arietatea canaelortonice implicate in generarea sin dromuluiLOT si proprictitile dient ale acestora, vor determing at aspecte electrocardiogcafie dishnce ale sindroamelor LOT et g1 un comportamental clinic frit al ator apirate, Asfel, mutajia de tipol “oss of function iteresénd curentl fe va determina incapacittea celulelor miocardice de 2 scusta dure ‘1 pocentizilui de actiune in condi stimuli sim pac, exlicnd in LOTT att aparia aritmilor vex twcvlate maligne la efor, cit st spunea bun al ces- tose terapia beta-blocancl. Dinpai, fn azul mu tofei de tipul “goin of function” interesénd Ie din 1.073, uiagerul aitmogen il constituie dominanya pa resimpetiul Tn repaus, ceducdnd curenii de * ac tivat de drivel sipatic cu efect zepolarizant Mntaile generatoare de sindromului LOT sau blocs tea fatmacologich 8 unor coreny de K* rimda 2 fel consecinge attmice, atic timp cht ceelalte meca Casa I sead viteza de conducers prin blocarea Iy, PA Th scurteazi PA 2 Uckrara, Mex Ta - pre: ec inca, Froctinanits pile A Glasa I~ Rota-bfocante ox. Frpeenck, Metoprel << asa IIT prelungesc PA x. Anlare, Stal Capitotul It L Is-nu modified PA, , Fess, Propafnona ClasalV - Calctu-blocante er, Yorapaml, Ditaxem Pore IE19, Clasficarea Vaughan Wiliams a medicamentlorantiarice rise implicate in sepoatizate sunt intacte. Aceast li cru a dus la dexvoleisa conceptulul de revert a1 polis Alcerares ci pein eumulrea la un moment Gata ena mltor factor’ care akevewzd tepolrziea fi brci miocadice (hipopotasemie, cfetele unor medi- ‘ecinente) este fctoralresponsabil pentru decangarea aritmilorventsiculare maligne in sindroamele LOT. Medicamentele antiaricmice fi realigaad efectl in: fluentind fnomencle electrice celulae prin module- ‘ea diet sau incitect, pei intermediul recep smembranati, a diferlor caren ionic, Dest prezinc’ numeroase limite, clasficarea cea mai frecent flos- 13 in practi este cea propusd de Singh gi completa poi de Vasghan Willams, tocmai pentru ed se bazea- 74 peefecteleacestor medicamente asupra poteniaie. lor de agivne miocardice (Figuca 118). fn ulin ant aceasti dasificare este tot al mult contestaci datoti- Ch Timitelor ei. Astle este © dosifcare aeunkrs clasa I si IV eferindu-se la blocanti unor eanaleicni- ‘ce (de Na* respectiv Ca"), clesa Illa Blocanii unor feceptori membrana in timp ce casa Tl te refer la un elect elecirofidologic realizt printco mare varie- tate de mecansime. Medicamentele induse inteo cla- 8 pot avea cfecte caracteristcealor clase: astfel Chie sidina, considera antiartmie de casa 1, prlungeste rata poten ilului dc ature prin bloearea a deri

    S-ar putea să vă placă și