Păienjeniş

 Postat de  Mind 4 Name în Decembrie 19, 2015 la 3:48pm

M-am trezit căutându-te,
visându-te,
mirându-te,
descântându-te,
atingându-te..

dar mireasma ta lipsea

ca aerul,
ca apa,
ca cerul
si umbra-n jumatate rămânea
..din rodie, gura ta se năştea...

M-am trezit iubindu-te-

când inima ta ma frângea,
furându-te-
când irisul tău mă trăda,
chemându-te-
când glezna ta mă alunga,
rupându-te-
când geana ta mă-nlănţuia,
desfrunzindu-te-
în părul tău ce mă încercăna..

M-am trezit visându-te

Când apusul dănţuia,
Iarba da să crească din izvoare,
Repede, ca marea se-avânta,
Tăciune-n paloarea pielii tale
Liană nebună-n inima ta...

Tainică-ţi era fiinţa-n toate,

Te priveam, uitându-te-n "cândva"...
M-am trezit strigându-te,
Aşteptându-te,
Tremurându-te,
Dănţuindu-te,
Dinspre "niciodată "pictându-te...
Te rupeai în perle ca o viorea,
Erai tot şi toate dintre toţi-
dragostea şi năruirea mea....
Cerneala unei amintiri
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 17, 2015 la 10:53pm
În tine plouă cu-amintiri
Ce se vor scrie în curând
Te-aş săruta să mai rămâi,
Mireasa unui singur gând...

Din ochii tăi se naşte vară

Şi cade cerul peste noi,
Te prind într-o clipă fugară
Cu înţesări pustii de ploi...

Din mâna ta respiră timpul

Uitând spre orice anotimp
Şi-ngemănând în noi Olimpul
Furăm cu dor vise la schimb.

Din gura ta răsare toamnă

În pârguieli de viu amurg
Şi te sărută şi te-ntoarnă
Mirări de struguri ce te vând..

Din glezna ta se-abandonează

Albastru frânt nengenuncheat
Cocori-ţi sărută în amiază
Verde în palmă înnoptat..

Iubita mea neţărmuită

Ca universul tot nescris
Cât mi-aş dori să te iubesc
Pe pagini albe, fără vis....
Aproape de "nicăieri"
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 14, 2015 la 2:30pm
Din umbra gleznei mă întreabă
Sărut de ambră în nectar
În tine-mi caut fără grabă
Tot ce renasc în timp amar.

Adormi zâmbind, cu palma-mi paznic

La sânul tău înţărmuind
Marea şi nordul, tâmplă-n zbucium
Şi nu mai ştiu să te ating.

Visezi cu taine-albastre-n umbră

Îngenunchiind dulce-mi fior
Când te privesc, uitând să număr
Dacă mai simt în tine dor..

Respiri a vară-n miez de stâncă

Parfum de ţări ce vor fi fost,
Aripa ta-n frământ alintă,
În coapsa ta-mi găsesc un rost...

Din umbra vieţilor trecute

Incendiezi tot ce respiri
Iubita mea, în vers de mâine
Urca-mi-vei toamnă în priviri?..

I)realizabil
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 14, 2015 la 12:30pm

Ştiam că treci ca o furtună

Înlăturând puţin anost
O brumă de iubire-n umbră...
Te-aş fi iubit dac-ar fi fost.
Ştiam că minţi frumos, ca Timpul
Şi te visai amanetat
M-ai fi iubit, crescând din ziduri
Dacă nu m-ai fi sărutat.

Ştiam că te preschimbi în verde

Când ziua cade-n pleoapă rar,
Când despletiri de "niciodată"
Îţi frâng mirese fără val.

Ştiam că te arunci din viduri

Şi te răzbuni zâmbind, tăcând
Prin primăveri cu gust de toamnă
Ce nu se mai transformă-n gând.

Ştiam că vei pleca devreme

Cu "totdeauna" în priviri
Dar...n-am ştiut atâta vreme
Cât imi doresc să mă respiri...
Aprilie la schimb
 Postat de  Mind 4 Name în Aprilie 22, 2015 la 8:42pm
Mă –ntreabă primăvara astăzi
De te-am iubit tăcut, căzând
Uitând înstrăinarea noastră
Ca pe un prim şi ultim gând.

În miez de vârstă, între vise

Te regăseam visând, plutind
Pădurea se năştea din tine 
Unind amurgul spre pământ.

M-ascunde astăzi primăvara

Cu verdele-i spre infinit,
Un cuc stingher îmi bate-n geam
Cu ochi de „când n-ai mai iubit”?!
Drumul pădurii iar mă cheamă
Să-mi amintesc zâmbetul tau
Şi râul îmi şopteşte-n taină
Un nume smuls din curcubeu.
Doar fagul care nu se-nclină
Nici pentru vreme sau vreun timp
Iar mă sărută, cu uimire
Că vârsta-n tine mi-o preschimb.

În miez de vârstă întreruptă, 

Imaginându-mi umbra ta
Poteci de dor cu verde-n „astăzi”
Iar imi răpesc ce” va urma’’.

Şi orice foşnet, vânt, potecă

Până mai ieri uitate-n dor
Îmi încrustează în simţire
Ochii căprui..viaţa-n fior.

Mă-ntreabă primăvara astăzi

Prin care ţări te-ai rătăcit
Dacă mă mai păstrezi în ziua...
În tot ce eşti m-ai dăruit.

Anotimp încrucişat.
 Postat de  Mind 4 Name în Ianuarie 29, 2015 la 11:00pm
Albastru simt în pielea-ţi brună
Vibând parfum-absint absurd-
Cu tremurări ce azi mă fură
Îngemănând uitări şi gând.

Roşu mă-ntreabă în simţire

Ce urcă pe furiş, visând
Din palma ta-porţi de uimire-
Înspre încheieturi fugind.
Verde de vară-ntârziată
În pribegiri ce se desprind
Privirea ta, uitând să cadă
În glezna-ţi iarăşi mă aprind.

Doar violet visez în pielea-ţi

Destin şi zare –spumegând
Din coapsa ta , găsesc mirarea
Şi-n vârsta toamnei mă avânt.

Misterios desprinzi din negru

Pală lucire de opal
Cobori arzând, din porţi de mâine
Mireasă arsă în aval.

În valuri fără chip sau umbră

Îţi cântă părul,despletind
Doar ambra care te ascunde
În amintiri care mă vând...

Albastru mă trezesc în umbra-ţi

Respir în ochii tăi un gând,
Şi te sărut ca şi când astăzi
Uita-ne-vom muşcând...căzând..

Cerneală între rânduri

 Postat de  Mind 4 Name în Ianuarie 22, 2015 la 10:30pm
Păleşte-n noi amurgul astăzi
Ca şi când nu ne-am dărui
Tăcerii orei ce va smulge
Din tot ce n-ar mai putea fi.

Păleşte-n tine răsăritul

Că mă iubeai tăcut,crezând
Doar clipei i-ai răpit trecutul
Şi ai vândut vise pe-un gând.
Mai licăreşte în neştire
Umbra trecutelor iubiri
Ce au trecut prin noi..prin tine
Uitând că astăzi nu respiri.
Şi mai zâmbeşte dintre file
Ce nu s-au scris deşi au ars
Tot adevărul din privire
Minciună răsărită-n prag.

Zvâcneşte „mâine” lângă „astăzi”

Tot ce nu vom trăi nicicând
Un ghem sălbatic de iubire,
Amurg..criptat...absurd..amurg..

Tentativa unui vid

 Postat de  Mind 4 Name în Ianuarie 6, 2015 la 10:34pm
În tine nu e nici un gând
Că astăzi s-ar putea să doară
Tot ce-ai ascuns tăcut, căzând
În universuri smulse-n rouă.

În tine nu e nici un dor

Că ieri iubi-te-voi pierdut
Că şi când vara nencepută
E –nmugurire arsă-n lut.

În tine nu e nici un vis

Ai numai iarnă în priviri,
Vinde-mă-vei în vals de mâine
Chiar de nu ai să mă respiri.

În tine nu e nici amurg

Nici răsărit, nici lună nouă
Doar umbra unui anotimp
Ce-mi smulge vârsta..plouă...plouă...
Filă de jurnal
 Postat de  Mind 4 Name în Decembrie 22, 2014 la 10:00pm
Cu paşi sfioşi dar îndărătnici,
C-o vârstă fără anotimp
Te-ai furişat cu dor în suflet
Şi am uitat să te mai sting.

La început, a fost privirea

Ce m-a legat şi m-a zdrobit
De am uitat sa fiu fiinţă
Şi-n gol, privind, m-am prăbuşit.

Punându-ţi ochii veşnic strajă

În ora sufletului meu
Tu ai născut o altă vrajă
Şi l-am uitat pe Dumnezeu.

Atingerea năştea durerea

De a te şti mereu păcat
Şi luptă cu a mea simţire
Ce te dorea întruchipat.

Năşteai amurg şi cer în carne

Când mâna ta mă atingea
Şi sufletul plângea de dorul
Sărutului ce mă stingea.

Doar un sărut era o oră

Din vârsta anilor târzii
Era lumină-n trup de „astăzi”
Când „mâine” nu va mai veni.

Văpaie-ntreagă şi bolnavă
Privirea ta mă aprindea
Şi mă stingea, uitând să fure
Necunoscută, lacrima...
(Po)pas în gândurile tale
 Postat de  Mind 4 Name în Noiembrie 18, 2014 la 11:20pm
Ne-nchide toamna-n aşteptare
Din arămiu spre ce va fii
Încetineşte-n gene timpul
Umbre se ţes în în noi, cei vii.

În dans de frunze şi albastru

Îţi murmur vârsta în priviri,
Amiaza gleznei se desprinde
Într-un păcat de amintiri.

O frunză galbenă-mi şopteşte

Poveşti ce încă nu s-au scris,
Lăstare fragede m-aruncă
Spre coapsa ta-iubit abis.

Se frânge toamna în tăcere

Şi te privesc uimit, căzând,
Uita-voi că îmi eşti tăcere
Şi râu, în ochii-ţi ce mă vând.

Un pod uitat, în miez de vârstă

-Şi-aruncă umbra peste timp
Că ne-am iubit, fără vreun „astăzi”
În tine-n „mâine „ mă preschimb.

Ne-ascunde toamna-n aşteptare

Din arămiu spre ce va fii
Iubi-te-voi în dans de frunze-
Mă vei uita a doua zi?...

Uitare
 Postat de  Mind 4 Name în Noiembrie 3, 2014 la 10:35pm
Te văd trecând şi pleci prin mine
Ca primăvara unui pas,
Ca o clepsidră de iubire
Că erai TOT şi n-ai rămas.

Te văd zâmbind şi azi mă doare

Toate cuvintele ce-au fost,
Înstrăinare-ntr-o privire
Amurg şi umbre fără rost..

Te simt ades privind prin mine

Şi mă arunc din amintiri
Şi te respir fără vreun mâine
Mi-arunci doar toamnă în priviri.

Te văd trecând, cu viaţa toată

Ca un roman ce nu s-a scris
Ca o scânteie fără lume
Minciuna unui paradis...

Te văd zâmbind şi treci prin mine

Ca o baladă-n timp uitat
mi-ai rupt o coardă fără nume
în nicăieri m-am aruncat

cu timpul tău senin, furat

şi ştiu că niciodată fi-voi
iar jumătatea unui dor...

Dacă
 Postat de  Mind 4 Name în Septembrie 14, 2014 la 5:30pm
Cât îmi doresc să te iubesc
Cu ochi străini ce nu mai plouă
În tine să mă regăsesc
Chiar dacă smulgi tăcut din rouă...

Cât îmi doresc să te privesc

Cu mâini uitate-n anotimp
Chiar dacă-n tine astăzi cresc
Lumini şi umbre fără timp...

Cât îmi doresc să te ascult

Cu buzele încercănate
Chiar dacă în vreun ceas târziu
Respiri femei abandonate...

Cât îmi doresc să te vorbesc

Într-un septembrie etern
Să-ţi cern din dragoste o armă
Într-un roman să te transform...

Cât îmi doresc să te iubesc

Cu vârsta ta pictată, nouă,
Chiar dacă suntem doi străini
Uitaţi desculţi pe-un câmp de rouă

Umbră
 Postat de  Mind 4 Name în Septembrie 8, 2014 la 12:00am
Oare mai ştii, iubirea mea nebună
C-a mai rămas ceva ce nu va mai fii spus,
Că-n tine îmi îngrop toţi demonii de mâine
Şi că nemărginirea are un apus?

Ceva ce nu se poate spune

Decât cu ochii-nchişi şi pe-nserat
Într-un banal final de rugăciune
Pentru o tentativă de păcat.

A fost un strop de veşnicie

Trăit uitat de amândoi
Când mi-aşteptai cu dor venirea
Să mă săruţi nebun de –atâtea ori.

Când mă priveai, uitai să mai respiri

Mă îmbrăcai în vis, visând viaţa
Şi, ridicând altare spre ce-ar fii fost să fie
Noi blestemam grăbită dimineaţa...

Şi ne iubeam adânc, nebun, pierdut

Ne sărutam şi, dincolo de toate
Îţi aminteşti lumina fără început
Când mă visai în fiecare noapte?

Făcut-am legământ cu cerul

Să ne răsfire spre Pământ,
Sângele tău-mi curgea prin vene
Atunci, erai în orice cuvânt..

Eram copii atunci...Ascultă

N-auzi cum treieră amurgul,
Şi vântul, sfâşiat în mine
Îţi îngenunche iarăşi gândul?...

Nu simţi iubirea, străină-n noapte

Cum îţi rosteşte iar blestemul
De-a ne iubi la ceas de taină
Când sufletul mi-e ca şi lemnul?

Din glezna nenuntirii noastre

O coapsă de amurg se stinge
Şi, de mi-ai fii astăzi o clipă
Cu geana unui dor te-aş frânge..

E prea pustie noaptea asta,

E-atâta chin şi-străinare
Acum , în prag de răsărit
Sângele tău, absurd, mă doare.

A fost ceva ce niciodată

N-am înţeles sau, poate prea târziu,
Iubirea ta, lumina mea încarcerată
Mă doare sufletul- amarul fumuriu
Şi fără vârsta ta în carnea-mi încrestată
De mult uita-voi să fiu viu...
Privindu-te ca şi când...
 Postat de  Mind 4 Name în Septembrie 2, 2014 la 8:00pm
Te văd trecând cu el de mână
În împletiri cuminţi de dor
Şi iar îmi tremuri în privire
Ca un amurg căzut în gol.

Te văd zâmbind cu ochi de mare

Când el se-apleacă, frunzărind
Tot adevăru-ţi din privire
Pe care n-am să-l mai ating.

Te văd trecând cu el în suflet

În timp ce mâna ta visează,
În timp ce viaţa noastră-ntreagă
E-o destrămare în amiază.

Şi trec tăcut, cu ea de mână

Ca şi când tot ce îmi doresc,
E doar privirea ei ştrengară
Ce ştiu că n-am să o iubesc.

Şi trec zâmbind, cu ea de mână

În timp ce mâna ta iubită
E sărutată-n altă vârstă
Ca şi când viaţa ţi se-nchină.

Te văd trecând cu el de mână

Şi o sărut uitând,visând
Tot ce ar fi putut să fie
De-aş fi rostit acel cuvânt.

Mă vezi trecând, cu el de mână

O prind în braţe, te privesc
Şi toamna-n despletiri mă-ntreabă
Când am să uit că te iubesc...

August în zbor
 Postat de  Mind 4 Name în August 21, 2014 la 11:17pm
Stând pe genunchii timpului
Cu inima ancorată
În geana surâsului tău pierdut,
Lacrima unui sărut
Mi-a tremurat în palma stângă
Şi am simţit
Cum sufletul mi se înalţă
Şi am ştiut
Că în acel sărut
Tu mi-ai închis o taină
De dor, uimire şi speranţă.

Celui care mă priveşte

 Postat de  Mind 4 Name în August 19, 2014 la 12:00am
Azi, mă gândeam tot ce-aş putea iubi la tine
Strâns ancorată într-un fapt concret
În încleştări spre viaţa care vine
Irepetabil, îndrăznind s-aştept.

Să fie ochii-tremur de amiază

Înspre scăderea unui dor pribeag
Cu străluciri prea existenţial trăite
Şi cu o fracţie ce-mi cântă în aval?...

Să fie vârsta-ca o taină nouă

Ce mi-o desfaci în adunări, pe rând
Scăzând din zâmbet lumea mea în două
Şi regândind în ecuaţii smulse din absurd?...

Să fie tremuratul vocii astăzi

Când te cunosc fără să te preschimb
Când exponenţial respiri cuvinte
Din trupuri mult uitate fără timp?...

Să fie palma ta în aşteptare

Ce răspândeşte iar algebre, inventând
Zâmbet şi suprapuneri, abstract în zare
Din degete scăzând câte un gând?...

Azi, mă gândeam tot ce-aş putea iubi la tine

Dacă Pământu-n vin s-ar transforma,
Dacă din vară-am să extrag zecime,
Şi dacă-n virgulă te-aş retrasa?....
Ultimul dar
 Postat de  Mind 4 Name în August 17, 2014 la 10:30am
M-aş îmbrăca în zori cu tine
Şi te-aş sorbi când te zăresc-
E-atâta viaţă în ruine,
Trăiesc atunci când te privesc!

Ţi-aş strânge sute de corăbii

Cu giuvaiere de gândiri
Să-ţi plimbi tăcută fericirea
Într-un ocean de amintiri...

Sau, leagăn vechi din nouă raze

Ţi-aş împleti când te trezeşti
Să simţi deşertul unei oaze
Când paşii goi te obosesc.

Aş căuta o perlă-n mare

Sau marea unei amintiri
Să te întrebi de nu sunt oare
Fantoma unei mari iubiri..

Te-aş adormi lângă izvorul

Ce cântă trist şi nesilit
Apoi, îngenunchindu-ţi dorul
Te-aş căuta la nesfârşit.

Aş presăra o galaxie
Cu stele fără de meleag
Şi te-aş iubi doar în privire
Şi m-ai privi numai cu drag...

Din toate vârstele trecute

Sau care încă nu au fost
Ţi-aş ţese colier de vise,
Eternitate fără rost.
Dar...nu mai eşti decât o umbră,
Ecoul clipei ce-a trecut,
Să te ating-e vechi păcatul
Căci eşti un TU necunoscut..

Dar..nu mai eşti decât fiorul

Şi amintirea unui dor,
Secunda rănii fără trup,
Un strop de vis fără decor...
Memento
 Postat de  Mind 4 Name în August 9, 2014 la 10:30pm
În aşteptarea orei ce va fii să fie
Lasa-mă să-ţi sărut umbrele,
Înseninările absurde,
Tâmplele în niciodată renăscute,
Pleoapele arcuite
În zbaterea firească
A unui „ te iubesc „
De mult uitat...

În aşteparea zilelor împreună

Îţi îngenunchez clipele,
Îţi cern amintirile,
Îţi fur împlinirile
Ca şi când tot ce am trăit
Până în clipa când m-ai sărutat,
E pulbere incandescentă
De primăvară combinată
Cu visul unei nopţi de iarnă
Ce s-a pierdut timid
În umbra unui glas de vară,
Împreunând în neclintire
Absent,absurd
Eterna toamnă...

În aşteparea gleznei tale

Ce se frânge în inima mea
Trezind ecou la viaţă
Smulgând tăcerii împlirirea,
În aşteparea clipei tale
Aş vrea să-nvăţ să te respir,
Să te citesc,
Să te rescriu,
Să te iubesc, să te adulmec ca pe-un crin
Să mă imbăt
Lăsând secundele ce vin
Să-ţi cearnă-n gene somnul fin..

În aşteparea devenirii tale,

Femeie şi iubită în fiinţa mea,
Mă despletesc în umbra ta,
Mă răsucesc în pleoapa ta firavă,
Alunec pe ideea unui dor,
Să pot să te respir...întreagă
Mă-ncearcănă-n corăbii
Toţi caii ce te poartă
Iar pe sprânceana –nsingurată
A vieţilor ce azi ce ne dor...

Suspendat într-un cuvânt

 Postat de  Mind 4 Name în August 9, 2014 la 1:14pm
Cum aş putea să te iubesc
Când primăvara asta nouă
Îmi vinde sufletul tăcut
Pe un buchet imens de rouă?

Cum aş putea să te privesc

Când vara taie în priviri
şi vin, şi cer şi gând de mare
în dulcele amar blestem?

Cum aş putea să te respir

Când iarna naşte fără glas
Zăpadă străvezie-n suflet
Ca timpul ce ne-a mai rămas?
Cum aş putea să te trăiesc
Când toamna-ascunde un alt timp
Şi ne presară peste inimi
O ploaie fără anotimp?...

Încercănare în echilibru
 Postat de  Mind 4 Name în August 5, 2014 la 11:30pm
Din camere fără pereţi
Care să susţină fragilul echilibru
Al trupurilor ce vor trăi
Între amintiri,
Între culori
Între geamuri fantomatic colorate,
Cu vise ce nu se nasc
Dar respiră pe holuri interminabile,
Cu voci care nu se aud
Deşi sunt ascultate în noapte...

Acolo, ca un pescăruş cosmetizat

Care a uitat marea
În mirajul metroului
Am zărit-o...frumoasă, irepetabilă
Ca un portret de Goya
Nefinisată, nestilizată
Absurd de dulce
Groaznic autentic de ne-fardată
Surprinzător de minunată
Şi totuşi..mereu absentă,
Mereu uitând să privească doar o dată.

Acolo, schimbând decoruri fără timp

Vânând siluete fără anotimp,
Se preumbla tăcută
Încercănată-n viaţa pe care nu o trăia,
Şi coborând la pas dintr-o mirare mută,
Femeie pe deplin,
Pe jumătate-amantă când toamna răsărea,
Cu ochi de iarbă-n clocot,
Cu buze de pelin,
cu piele de meduză
de toate umbrele-nsemnate
de-amor, amurg, velin
al celor care trec,
al celor care nu mai vin...

Acolo, am zărit-o îmbrăţişând lumina

Furând nopţii blesteme,
Negociindu-şi vina,..
Iubiri treceau prin gându-i
Prin inima-i absentă
Blonde, roşcate, brune
Şi le-nsemna atentă,
Şi le trăia pe toate
Ca şi când ar fi fost
Mai mult decât pariuri
Că viaţa-i are rost,

Ca şi când "niciodată"
s-a prins tiptil de" ieri"
ca şi când "totdeauna"
e "mâine" dacă-l ceri...
Şi-ndepărtatul "astăzi"
Degeaba îl mai speri.

Între pereţi fără camere,

Între culori fantomatic ţesute-n geamuri,
Între coridoare supraamenajate cu emoţii,
Acolo...dans fără sfârşit în început,
Lăsa vaga senzaţie că trăieşte,
Că iubeşte,
Că respiră,
Că există..

În fantomatice râuri de vin

Era ca un anotimp frumos
La care te gândeşti
Îl respiri, îl priveşti
În toate vieţile ţesute,
În iubiri crescute din pelin...

Acolo, am cunoscut-o
În aşteptarea minunat de străină
A celei pentru care
n-am fost
şi, prin pariul pe o lacrimă
nicicând n-am să mai vin...

Noiembrie străin
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 18, 2014 la 11:30pm
Şi mă priveşti, cu ochi de mare
Şi plânge visul între noi,
E totul lacrimă-uitare
Nu şti să priveşti înapoi.

Te dai, zâmbind, pe jumătate

Cu sufletul buchet de rouă
Şi vrei să-ţi las un jurământ
Că te-am iubit...şi că-mi eşti nouă...
Te-ai da, dar te opreşte vârsta
Şi anii fără anotimp..
E prea pustie înflorirea
Şi ce ai să primeşti în schimb?

De ce te-ai da, când ştii prea bine

c-aş vrea atât: să fii a mea,
să te sărut cu-nfometare,
să te ating cu patima..
să-mi fac altar pentru o clipă
din sângele-ţi netulburat,
să mă înfrupt din carnea-ţi dulce,
să-mi fii mireasă de păcat..

Îmi plânge trupul după tine

Căci eşti o rază de amurg,
Eşti viaţă sfântă şi curată
Ce n-am ştiut să o ajung.

Din trupul tău arzând de doruri

Ce te-au ştiut şi te-au hrănit,
Din trupul tău, străin de toate,
Lumina şi mirarea-mi vin...

De ce te-ai da,
Când însuşi Timpul
Te ocroteşte fără glas
Când înţelegi că fără tine
Am fost şi viu...şi am rămas
Mereu rătăcitor şi nimeni,
Un vagabond fără pământ
Ce a iubit etern femeia
Şi sânul ei, mereu arzând?

C-o patimă fără lumină

Ce-ţi umple sufletul de-amar,
Te pot privi, zâmbind complice
La gândul că o să te am.
La gândul că, în noaptea rece
Ce n-a mai cunoscut comoara,
Te voi supune şi voi trece
Uitând, dispreţuind fecioara.

De ce te-ai da,
Când ştii că-i toamnă
Şi ninge iarăşi nesfârşit
Cu amintiri de primăvară
Din iarna-n care te-am iubit?..

De ce te-ai da,
Cu lacrimi calde,
Să mă săruţi fără s-o ştii
Când ora frângerii bizare
Te naşte fără „ va mai fi? „...

În visele-mi brutal născute

Deşi le-mbrac în crini banali,
Te-trezăresc, coaptă şi caldă
Şi întind mâna să te am.

Te văd, femeie şi viaţă,

Te gust, te-ating, te simt, te cer
Îţi caut gura-nsângerată
Şi coapsa ta-un vechi blestem..

De ce te-ai da,
De ce, iubito,
Când mă priveşti şi nu zăreşti
Decât părerea unei umbre,
Tot ce n-ai fost şi nu mai eşti?

De ce te-ai da,
De ce, iubito,
Când sufletul ţi-a scris curând
Că nici nu te-am iubit vreodată
Şi nu te voi iubi nicicând?...

Că-ţi caut numai împlinirea,

Din tine, doar femeia-o vreau
Că nu te ştiu, nu te cunosc,
Doar anii ţi-i vânez ca dar!

Te-ai dărui...De ce, iubito,

Unei fantome ce-a pierit,
Unui amurg ce îţi reneagă
Şi lacrimă..şi strop...şi zid?...

Căci eşti atâta de frumoasă

Încât aş vrea să-ţi gust lumina,
Şi vârsta, sufletul, şi gândul
Să-ţi uit plecarea şi venirea.
De ce te-ai da,
De ce , iubito,
Când simţi că sunt mereu durere,
Otravă ce te-nlăţuiesşte,
Amar şi şarpe ce te cere?...

De ce te-ai dărui, iubito

Uitând că iar ţi-aş vinde trupul
Arzând scrisori fără cuvinte
De tine să-mi aduc aminte
Şi renegând în gând trecutul
Rupând..cosând...scurt
Sfâşiind amurgul
Şi pariind în gând sărutul?

Iubita mea, de-acum pierdută

Mult prea aproape pentru mine
De ce te-ai da, să-mi fii altar
Când eu n-am să mă dărui ţie?..
De ce te-ai da, iubito, astăzi
Sau într-un "ieri "ce va fii "mâine"
Când din chiar ora gleznei tale
 tăciunea unui dor rămâne?..

Cuvinte uitate
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 18, 2014 la 11:08pm

Îngenunchez în tine azi

Căci tu eşti tot ce am iubit
Şi lângă anii care mint,
În suflet vreau să nu te simt...

Mă doare clipa care vine

Ca o iubire ce-a murit...
Mă doare noaptea care trece
Ca visul ce ne-a despărţit...

Mă doare toată-nstrăinarea
Ce ne uneşte fără glas
Şi vreau să uit că te cunosc
Că te-am iubit, că n-ai rămas...

Îmi risipesc în vorbe, în lacrimi sau în mâine

Tăcutele mirări de-a te fi cunoscut,
Ca umbra unei vieţi ce-o seceri si-o aduni,
Trecut-ai tot prin mine...fără s-o vrei...fără s-o spui...

Îmi rispesc lumina, iubirea şi durerea

În visul ce nu –ncepe deşi azi s-a sfârşit,
Te uit, îngrop în neuitare şi mirare
O –ntreagă veşnicie în care te-am iubit...

Geneză
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 11, 2014 la 11:00pm
E noapte şi e frig prin veacuri,
Măicuţa plânge fără timp
Şi mă priveşte de departe
Şi nu mai pot să o ating...

Mă zămisli cu dor de viaţă, 

Să mă privească, îi fu dor,
Şi mă crescu, şi mă iubi
Dar...nu mă învăţă să zbor...

E noapte şi e frig prin toate,

Se strânge steaua unei lumi,
Răsare gândul ca o coasă
Cu care seceri şi aduni...

Din toată-nstrăinarea lumii,

Din tot ce-i sfânt, curat şi vin
M-am fost născută prea devreme
Sau, poate, totuşi, prea târziu...

Devreme am ştiut lumina

Să o ating şi să o sparg-
Măicuţa mă privea zâmbind
Şi cu un suflet întristat.

Dar, nu m-atinse nici o vorbă

Ce ar durea măcar un fir,
Un fir de clipă rătăcită
Să zbori cu suflet de  copil...

O rază blând-a dimineţii

M-a legănat şi mă duru
Căci, prinsă-n vraja de –ntuneric
Dorul pierdut iar mă ceru.

O sete groaznică de toate

Şi de nimic, mă tot hrăni
Şi visul meu, îmi fu blestemul
Ce mă fură şi mă trezi...
Şi-am rătăcit, hoinar, cu gândul,
Uitând că “mâine“ va fii “ ieri “
Că “ azi “ e vrajă trecătoare
Ce arde-n focul unei veri.

Măicuţa mă iubea tăcută,

Mă săruta în somn, sfios,
Se apleca peste-al meu suflet
Şi mă veghea, să cresc frumos.

Din tot ce-apuse prea devreme

Şi n-a trăit nicicând deplin
S-au fost născute greu, în mine
Toate plecările ce vin…

Şi toată patima fugară

Şi dor nebun de-a hoinări,
De-a mă-nfrăţi iar cu apusul-
Din al ei trup se dărui.
Curând, sau poate prea devreme
Deşi târziu n-ar mai fi fost,
Otravă dulce şi neghină
Mă năpădiră fără rost..

Se-ncovoie puţin măicuţa,

Dar, mă iubi poate, mai mult
Cu trupul ei, scut vru să fie,
Să mă păstreze doar în gând…

Dar, mă lovi o moarte nouă

Ce s-a născut din lut şi cer
Noroiul vremii şi plecarea
Mă însemnară mult prea greu.

Şi, fără glas, în miez de vârstă,

Când noaptea ţese amintiri,
Mă-nlănţui tăcut străinul
Ce l-am purtat doar în priviri.
Şi mă născu incă o dată
Sau mă ucise iar în gând
Dragostea neagră şi amară
Ce n-are lege sau pământ.

Măicuţa mă privea tăcută,

Ascunsă, tristă şi bătrână
Cu ochii-n suflet, plin de jale,
Mă aştepta să-i fiu lumină.

O lacrimă cât o vecie

Curgea pe umeri osteniţi,
Şi mă rugă să uit plecarea
Şi să fiu fată la părinţi.

Îmi porunci, fără s-o spună

Să las păcatul nenceput,
Să fiu cunună de lumină,
Să tac…să uit…să nu aud.

Dar glasul sângelui m-aprinse,

Pân’ auzii ce nu s-a spus
Şi, de -atunci lacrima se şterse
Şi-am învăţat s-ascult, să fur.

Şi zi de zi, furând din mine,

Străinul se îmbogăţi,
Măicuţa-palidă icoană
Îmi răsărea tăcut din spini.

Secat-a Dunărea de dorul

Miresei ce –o va cuceri
Căci eu, uitând să-mi mai cer visul,
Zburam fără un „va mai fi”...

Şi a secat cerul de umbre,

Lumina iar de anotimp,
Când, cumpărată c-un sărut
Uitam să sting fără s-aprind
Vânzându-mă fără s-o simt-
Mereu la schimb...mereu la schimb...

A început de-un veac să ningă

De-acum Carpaţii sunt bătrâni
Şi focul sufletului meu
E iar cenuşă de minuni
Pe care-o cerni încet, încet
Căci viaţa nu mai şti să o aduni...

S-a rătăcit din nemurire

O frunză palidă din noi,
E-atâta nenuntire-n suflet
Am ochii reci...străini şi goi..

Se stinge steaua fără nume,

Povestea nicicând s-a sfârşit
Şi, dac-aş mai avea vreun nume
Pe-o clipă azi l-aş da la schimb,

Lumina să ţi-o simt venind

Privirea să ţi-o simt iubind
Dar...nu mai am nimic la schimb 
Şi stau în umbra unui timp
Visând, căzând....tăcând, căzând
Uitând să fiu, uitând că sânt..

Vis paralel
 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 21, 2014 la 4:58pm
Refuză-mi-te astăzi
Iubitul meu de taină,
Pentru un „mâine „ care
Nu știm de va veni…

În timpuriul vârstei
Destramă o dorință
Și „ieri” să fie veșnic
Măcar această zi…

Refuză-mi-te-n ora
Suspinului ce-apune
Peste o-mbrățișare
Ce nu s-a petrecut…

Sărută-mă în taina
Amorului de mâine
Pe care, fără veste
Noi îl știam pierdut…

Refuză-mi orice oră, minut, clipă fugară

Orice-amănunt ce stinge un foc amețitor
Dar, nu uita că astăzi, posibil în uitare,
Ființa mea abstractă se spulberă în dor…
Visează fără nume, decor sau anotimp,
Un nume, fin ecou ce-ți grăbește plecarea,
Și astăzi, lângă trupul ce nu mai are timp,
Pe un sărut străin știu c-ai să-mi vinzi mirarea…

Valuri
 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 20, 2014 la 2:30am
Îngemănare dură, născută-n infinit
Tu esti tabloul vârstei care se vrea iubit,
Cireaşă de octombrie uitată la uscat,
Sărut de o mireasă subtil amanetat.

Mă-nstrăinezi de toate cu vorbe fără gând,

Mă răsuceşti în vise, departe-n zborul frânt,
Îmi luneci printre doruri vânând,zâmbind, arzând
Şi mă prefac în zare...si iar uit cine sânt.

Tăcută şi stingheră, ca viforul oprit,

Îmi tremuri între gene când nici nu m-am trezit,
Îmi tremuri în privire, cu primăvara-n glas
Bucăţi de viaţă arsă îmi furi din al meu pas...

Înstrăinată zare de amurguri ce nu vin,

Îmi tremuri între coaste ca vinul în pelin
Îmi tremuri între braţe ca ziua fără glas
Îmi răspândeşti in suflet şi zid, şi vid, şi ceas..

Te răspândeşti în mine curgând, arzând, zidind

Şi uit să fiu iar astăzi tot ceea ce mai sânt...
Aprinzi în mine zarea cu muguri de amurg,
Mă sting...respir...adulmec...
Rezist...încerc să urc...

Te răscolesc în minte ca şi când te-am ştiut,

Ca şi când clipa asta tu eşti un „mâine „mut,
Ca şi când timpul nostru rămâne în suspans,
Ca şi când ieri avea-vom un prim şi ultim dans..
Şi te trăiesc în toate, şi-n toate câte sânt
Te caut, te descopăr, te smulg unui cuvânt
Din fiecare clipă din câte port în gând
Răpesc pentru "o dată "ce va mai fi-n "curând"
Şi nopţii port aripa, tăcutului pământ
Ca nu-mi ajunge clipa în braţe să te strâng!

Te uit, dar te descopăr

Mereu aici, în gând
Îngemănat în clipa
Ce vom iubi tăcând,
visând în aşteptarea
De toate câte sânt,
plutind însingurarea
a celor care vând
şi mă întreb, străino de toate pe pământ
-Iubi-te-voi de mâine ca să te simt  zburând?...

Basm nerostit
  Postat de  Mind 4 Name în Februarie 20, 2014 la 9:34pm
Azi, am zărit un om pe stradă
Mergea zâmbind, mergea cântând
Ca şi când timpul îi lăsase
O inimă nouă la schimb...

Azi, am văzut un om pe stradă

Cu ochi de cer, încercănaţi
Ce lumea o purta în palmă...
....eram pe jumătate fraţi?!...

Şi l-am privit din depărtare

Cu dor, tânjind să îl ascult,
Din toată umbra vocii sale
Vânam cu vis un singur gând...

M-am apropiat, ca niciodată,

El doar zâmbea senin, străin....
„Ciudată şi nebună fată
Ştii oare cât e de târziu?”....

Azi, am văzut un om pe stradă

Ce depăna în ritm firesc
O primăvară alungată
Din cerul nostru prea terest...

M-am apropiat, cu paşi de mare

Şi l-am privit, cu dor nespus,
Făptura lui, mirată zare
Atâtea mai avea de spus!...

Era un om născut din stradă

Din despletirile ce vin,
Vacarmul timpului ce uită,
Surâs şi minte de copil...

Cu ochi multicolori de zâmbet,

Cu buze rupte în cuvânt,
Cu păr de spic, cu vise multe...
....Cu trup de uliu în avânt...

Azi, am zărit un om pe stradă,

Era târziu şi, poate, încă-mi era frig...
Dar am simţit săgeţi-volute-n suflet...
...Şi-n ochii lui...mă regăseam deplin...

Fără final
 Postat de  Mind 4 Name în Februarie 20, 2014 la 5:02pm

Mă pierd tăcut în gândurile tale,

Alunec,împletindu-mă cu dor în buclele, buzele, şoapta umbrei tale
Nu regăsesc nimic din tot ce-am fost 
Şi ştiu că-ntr-un sărut
Doar tu-mi eşti adăpost.
Uit să rostesc mereu aceleaşi întrebări-
Sunt zile când trăiesc doar cu tăceri...
Din ora trupului tău, un minut
Tânjesc să fur, visez să nu aud.

Alunec visând prin buclele tale,

Azi, din transparentul clipei furăm din uitare
Din toate mirările născute-n curând
Te voi iubi plecând, vânzând
Din viaţa noastră, gând după gând
Sărut şi plecare, extaz şi uitare
Amestecând, visând,zburând...

Iubita mea fără pământ,

Din toate câte azi mai sânt
Rămâi un dor şi un cuvânt
Iubita unui singur gând..

Antecamera unui sentiment

 Postat de  Mind 4 Name în Decembrie 2, 2013 la 1:30pm
  Vezi blog

Dorinte vechi amestecand

te furisai la mine-n gand,
tiptil,calin, ingemanand
toate femeile ce sunt..

Saruturi noi adulmecand,

ma sarutai-eram avant-
nu era dor sau vreun cuvant
plecarea sa ti-o cred plangand.

Si ma iubeai...si eram bland,

ma-mbratisai, furand, luptand,
din toate, clipe pe Pamant
din Rai, orgoliu ars in vant.

Si te priveam...cu dor in gand

de toate care inca sant,
nembratisate-in curand
voiam sa plec si sa te vand.

Te sarutam, mereu mimand

ca te iubesc,
ca-ti eram sfant
ca te doresc-si pe Pamant
ma regaseam urland, tacand.

Si te iubeam...cu tot ce sant,

cu ce am fost-
fara vreun gand
ca-n fiecare zi, trecand
voi fii cu tine ca sa vand 
orele, anii, clipele
ce ne urzesc ispitele
blonde si brune,
dulci si amare-
Eu le-as iubi fara hotare!
Dar...imi apare un cuvant,
Zambetul tau, legat de gand-
Ca esti a mea...Ce sa mai vand
Cand nu mai am la ce s-ajung?!

Cand te sarut si imi raspunzi

Incet, tu lumea-ntreaga-o frangi,
Te-as blestema dar, in curand
Te-as rechema plangand, tacand.

Si-atunci, in singurul meu gand

Visez la toate cate sunt,
Blonde si brune, adulmecand
Priviri, iubiri...tanjind, tacand...

Si te sarut-zambind, tacand
Ca si cand te-as iubi arzand,
Ca si cand azi ma daruiesc
Absurd...deloc...dar stii?
firesc...
Peste cuvinte
 Postat de  Mind 4 Name în Noiembrie 9, 2013 la 1:33pm
Un colt de cer am rupt din mine
Prin ore lungi,tarzii, pustii
Din marea noptilor senine
Noi ne nasteam in doi, copii…

Am inturnat muntele astazi

In amintirea ce a fost
Doar o povara nenteleasa,
Doar o iubire fara rost.

Ma cauta si cer si mare

Sa povestesc mirarea ta
Dar tu, seninul meu de astazi
Ascunzi in toate inima.
Ma plimb tacuta, langa suflet
Respir in timp ce ma topesc-
Voi ramanea in minutare
Eternul “inca te iubesc”…

Depăşire
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 30, 2013 la 8:22pm
 Vezi blog

M-am aşezat tăcut lângă inima ta,

îţi sărut nebun gândurile,
îţi respir esenţa,
îţi ascult visele,
întretăierile...

M-am agăţat de surâsul tău-

mi-e teamă să nu cad
pe sprânceana unei amintiri,
să-mi frâng sufletul
în rotula suavă
a ideilor tale diafane...

M-am trezit încarcerat

în zâmbetul tău,
evadând în tremuratul gleznei tale,
ameţitor, straniu joc
al formelor tale
ce-mi închid inima
în culori ireale
în timp ce mă cufund 
în părul tău,
sub încheietura mâinii tale
care-mi şopteşte
de dincolo de uitare:
„Vino!Dansează cu 
Acordul pleoapelor mele!”
M-am desprins de anotimp,
de oră,
de „acum”
sunt prizonierul
trupului tău de dor,
de tăcere,
de tot ce va veni
peste inima mea
ascunsă
în veşnicia 
sânului tău,
surâsului
genelor tale-
plajă de vise...

Existenţial
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 21, 2013 la 11:00pm
Cum te pot iubi
femeie căţărătoare
ce imi aluneci prin vene
ca o liană de amurg,
răscolindu-mi în 
paşi ameţitori de tango
inima?

Cum te pot adora

femeie şerpuitoare
ce imi cutreieri visele
cu parfum de zmeură
cu aer de silfidă
ce imi răpeşte
somnul
visele,
umbrele?

Cum te pot respira

femeie unduitoare
ca un val
ce-mi prăbuşesti devenirile,
îmi consumi trăirile,
îmi volatilizezi 
în pielea ta împlinirile?
şi dulce amar
îmi inunzi nopţile,
îmi fabrici 
zâmbind
orele…

Paroles
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 16, 2013 la 2:08pm
 Vezi blog

Am vrut un vers să-ţi dăruiesc,

Să te ascult, să te privesc,
Să uit că azi în mine cresc
Iubiri-amurguri fără rest.

Te-am căutat prin amintiri,

Prin azi trecutele iubiri-
Să te închipui în firesc
Era absurd de pământesc!

Nu te-am găsit nici în cuvânt,

Nu erai dincolo de gând,
Te căutam zâmbind...În rest,
Unde puteam să te găsesc?

Nu erai noapte stinsă-n dor,

Nu erai flacără, să zbor,
Fiinţa ta nu atrăgea
Nici lacrimă, nici zbor de stea..

M-am întrebat dacă ai fost

În realitate, chip anost
Sau fericire cu –mprumut
Primită numai la minut.

Te-am căutat cu tot ce sunt,

Cu ce-am iubit, cutreierând
Ades, pe fugă, lumea ta-
Doar inima ta mă oprea.

Te-am căutat zile la rând,

Nopţile-te-ascultam în gând.
Nu te-am găsit, nu te-am zărit
Şi mă întreb de te-am iubit..

[In]Egal
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 16, 2013 la 2:05pm
 Vezi blog

Uneori, ating cerul

cu mâinile murdare
şi mai simt
imensitatea de a te ruga
fără palme încleştate,
fără capul plecat,
ca şi când
lui Dumnezeu trebuie
să-I priveşti doar picioarele
şi să uiţi de mâinile Lui
curate, înstrăinate,
de barba ţesută
cu visele,
durerile
vieţilor noastre posibile,
din care ni se permite
să trăim una singură
de teama
că, privindu-le pe toate,
o vom alege pe aceea
în care vom fii
alături,
egali 
cu buzele Lui,
cu sclipirea ochilor Săi,
cu glasul ce se va frânge
dintr-o dată
dacă vom pătrunde misterul
celorlalte presupuse vieţi...
Dacă divinul
ne va pulsa prin trupul
care a uitat că
a trăit
înainte să fie,
înainte să fie privit...
Fragmentat
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 12, 2013 la 11:38am
 Vezi blog

Mă-nvârt în cerc, plutesc şi merg....

E lumea-ntreagă-o mare de păreri,
Mă regăsesc...nu mă opresc
Spre-aici...către oriunde...acum spre nicăieri..
Muşcăm din viaţă cu umor
Îndepărtând calmul mister....
E omul norul trecător
Ce-şi pune-n minte tot alt ţel?...

Pândim un vis, lăsăm un gând

Muşcăm o taină-adulmecând
Zilele ce ştiu pe de rost
Ce este...fii-va...şi a fost...

Nimic nu –i nou, nimic nu-i vechi...

Când cumpăr, vânez doar perechi
De amintiri, de prietenii,
De întrebări, de astenii...
De virtual azi dezprinzând
Oglinda noastră, scriu pe-un rând
Că nu rămânem, în final
Decât o filă de jurnal...

Dimineţi descarcerate
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 12, 2013 la 11:32am
 Vezi blog

Sunt obosit, iubito

să-ţi spun că eşti frumoasă,
să-ţi sărut privirea
uitând că vine dimineaţa
peste noi,
dar nu identic peste amândoi..

Voiam să-ţi scriu:

voi adormi
şi îmi doresc
când mă trezesc
alte buze să te fi sărutat,
alţi ochi să te fi iubit,
alte mâini să te fi smuls tăcerii,
alţi paşi să-ţi fi urmat visele...
Atunci, am să mă apropiu
de înmugurirea ta
cu paşi de gând,
cu dorinţă cvasiprezentă
ca toate mirările ce te frâng...

Îndrăgostita mea,
iubita altui bărbat
ce va ştii, cândva
să te redea
femeii terestre din tine
cu dor,
cu speranţă,
numărând toate bucuriile
vieţii în doi
ce va veni 
într-un precipitat „curând”.

Până atunci, minunata mea,

lasă-mă să dorm
cu gândul încâlcit în
buclele tale,
cu inima vânând
buzele tale-
cireşe amare,
până ce alţi ochi te vor fi sărutat
în „te iubesc”-ul
anticipat,
înfrigurat...

Clipe
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 3, 2013 la 12:42pm
 Vezi blog

Parfumul pielii tale se răspândeşte în mine 

Ca o cascadă de vise
Ce alunecă
În genuni de amintiri- 
Mai mult decat ai putea primi
Din iubire…

Respiraţia ta imi inundă visele,

abstractizând gânduri obosite
aruncând
  în neant dorinţe nenumite,
dăruind clipei sclipirea ce o pierdem
în fiecare dimineaţă …

Parfumul fiinţei tale 

îmi răscoleşte privirea,
genele încărcate de uitare,
buzele răsfrânte tăcut, duios
spre dimineaţă…

Te răspândeşti în inima mea,

Aduni în palme sărutul,
Fiorul…
te ascunzi dincolo de suflet,
înaintea inimii.. răsfrânt în tot ce mi doresc să fiu.

Parfumul pielii tale,

Respiraţia ta
îmi picură în vene,
Prin gânduri,
dincolo de totdeauna,
în zbor spre niciodată ….

ULTIMA SCRISOARE….
 Postat de  Mind 4 Name în Iulie 1, 2013 la 9:20am
 Vezi blog

Inmugurea in mine dorul

Ca un castan nemarginit,
Si ma simteam a nimanui
Ca si cand nu m-ai fi iubit….
      
Voiam sa-ti fiu iar langa suflet
Sa te iubesc, sa te respir,
Dar, inima-mi era bolnava
Si nu stiam sa te mai mint…. 

Tu ma iubeai…Teseai iar vise

Cu noi, iubindu-ne curat,
Si ma priveai cu imbatare
Imi erai sot, iubit, amant….

Si ma doreai, iubind in mine

Fecioara ce ai cucerit,
Femeia modelata-n patimi
Si visul care te-a smerit…

Nu stiu de ce sau cand sau cine

Inima alba mi-a lasat,
Voiam sa te iubesc cu totul,
Sa-ti fiu mireasa far’ pacat…

Incet, sau poate prea devreme

Am incetat sa mai respir,
Iubirea noastra, ce pe vremuri
Credeam ca-i tot ce mi-am dorit…

Voiam o viata noua, plina,

Iar de plecari si de veniri,
O viata-n care sa adun
Vise, sperante, amintiri…

Imi erai drag ca o lumina

Lasata sfanta din batrani,
Dar….inima-mi fugea de tine
Si cauta doar ochi straini…

Nu mai puteam sa te iubesc

Si ma durea sa te tot mint,
Muream incet, simtind ca vreau
Sa plec, sa-ncerc si sa colind…
Inmugurea in mine dorul
Ca umbra unei mari iubiri
Si te-am iubit cu tot ce simt
Dar…am uitat sa mai respir…

Durerea ta, o luam la mine

Sa vindec tot, credeam ca pot,
Dar, n-am putut trai cu tine,
Se-mbolnavea inima-n mine
Si sufletul imi ardea tot…

Tarziu, desi n-a fost devreme

Am rupt tot ce ne mai lega,
Si am plecat, sa uit de tine
Desi pastram iubirea ta…

Si mi-ai fost drag…

Cu carnea toata,
Cu sufletul, cu inima,
Desi stiam ca intre noi
Propastia doar se adancea…

N-am mai stiut unde-i iubirea

Ce se nascuse intre noi,
Am evadat din viata noastra
N-am vrut sa privesc inapoi…

Si te-am iubit cu tot ce am,

Cu ce puteam sa fiu, ce sunt,
Cu inima, cu sufletul,
Ingenuncheate la pamant…

Dar…nu mai am nimic din tine,

Din noi, din tot ce ne-a legat…
Am inceput iar sa respir
Abia atunci cand am plecat…

Ramai in suflet si in minte

Iubirea care m-a crescut,
M-a invata sa fiu femeie,
Mi-a daruit o viata-ntreaga
Si m-a infrant…si m-a durut…

As vrea ca anii ce-si revarsa

Viata peste amandoi
Sa ne gaseasca fara doruri,
Fara durerea despartirii,
Doar cu speranta de-a mai fi doi
In amintiri ce-si leagana tristetea
Numai in ploile din noi…
Si imi doresc din suflet astazi
Cand voi pleca, sa pot trai,
Fara sa mai privesc in urma,
Fara sa te mai stiu iubi….

Sa-ti fie viata ca lumina

Din ziua-n care m-ai iubit,
Iti las un strop din mine, poate…
…Esti visul care m-a trezit…
Si iti mai las un trup de vant
Ce nu va fi nicicand al tau….

Din toate dorurile mele

Ce astazi nu au niciun nume,
Poti sa-l alegi pe-acela care
Te-nsenineaza in veri amare,
Fara vreo umbra de-ntristare
Dar…viata noastra azi ma doare..

Azi voi pleca….te las cu bine,

E cea din urma, s-o citesti,
Ramane ultima scrisoare-
Ingrop in ea tot ce-i in mine,
Eu te-am iubit la nesfarsit,
Azi, esti doar o umbra mult iubita
Nu mai am glas sa te sarut,
Nu imi mai simt inima in tine…
Eu te-am iubit si, poate, inca te iubesc
Mai mult decat imi pot dori…
Dar…astazi plec din viata ta,
Inchid sufletul…usa-n urma ta…
Ingenunchez in noapte dorul..
Eu te-am iubit dar azi ma frang...
Ramai cu dor, ramai cu bine!...

Capitol
  Postat de  Mind 4 Name în Iunie 16, 2013 la 11:43pm
 Vezi blog

Dormeai visând,
cu mine - n gând,
cu umerii tacuti, zburând…
Te sarutam 
privind, mergand…
Zmulgeam iar vietii un cuvânt…

Si cand taceai,
eram pamant,
ma raspândeam,
plasa de vânt
si cautam….si eram gând,
si ma rugam…zburând…cazând…

Cu Dumnezeu voiam sa plâng,

sa râd…sa zbor…
sa cred…sa strâng…
Orele…zilele…vise pe rând…
Sa daruiesc…sa fiu avânt…

L –am întrebat cine mai sânt,

de ce iubesc,
de ce ma plâng,
cine ma poarta spre cuvânt,
de ce traiesc…de ce ma vând…

De cine apartin uitând,

daca voi fi tot ce mai sânt,
de voi putea sa uit, curând,
anii, minutele din rând…

Un rând uitat iar, colorând

Sufletul-aripi de pamânt,
Trupul-lut de nou vestmânt,
Inima-zar amestecând…
L –am întrebat cu glasul frânt
de toate câte au fost si sânt,
paharul clipei, delirând
catre iubire, catre cânt…

de vârsta asta, numarând

un fulg de cer si de pamânt,
de minte noua…iar urlând
gândurile îmi zburau pe rând…

La un pahar umplut cu–n gând

Ma desluseam cântând…zburând..
Iar Dumnezeu…era cuvânt…
zâmbea în mine… picurând…
Eram si om…si vis…
Pamânt…si cer…

Si toate câte sânt

Si vor mai fi…spre legamânt,
pagini din viata colorând,
reinventând…furând…nascând….
Copia omului ce sânt…

Rânduri printre gânduri

 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 16, 2013 la 8:00pm
 Vezi blog

Nu mă iubi…Sărută-mă,
Ajungă clipei ce-a trecut
Luciditatea infernală
De-a nu şti cât m-ai cunoscut…

Nu mă iubi…Priveşte-mă,
Atinge-mi părul cu privirea,
Sărută-mi ochii cu gândirea,
Ascultă-mi gândul…. împlinirea….

Nu mă iubi…Dezbracă-mă,
De “ieri”, de “azi”, de tot ce-a fost,
De ce rămâne între noi,
De spulberări ce nu- şi au rost,

De vise care nu au nume,

De steaua care mai apune,
Să ne respire, să ne adune,
Spre-a ne strivi, tăcut, prin lume..

Nu mă iubi…Sărută-mă….Respiră-mă …
Priveşte- mă …Ascultă-mă..
învinge-mă la jocul meu,
Zâmbeşte-mi fără un “mereu”,
Adormi cu mine surâzând
şi uită că mă porţi în gând…

Nu mă iubi…Respiră-mă,
Cu fiecare umbră, cu fiecare zâmbet,
Cu fiecare por pe care l-ai avut,
Cu-atingeri şi dorinţe…mentale sau reale…
Cu fiecare noapte în care m-am pierdut…

Nu mă iubi…Priveşte-mă,
Ia -mă de mână-n ora
În care şi amurgul s-a transformat în lut,
Vorbeşte-mi despre viaţă, om, moarte şi iubire
Dar, nu trăda pariul de a mă fi avut…

Nu mă iubi…Trezeşte-mă,
Adu-mi la pat cafeaua….
Sărută-mi umărul uşor….
Îmbracă-mă-n gândire...dacă nu poţi aievea,
Sărută-mi umbra pictată în calmu-mi viitor…

Hai să muşcăm din viaţă!...

Iubitul meu de taină,
Cu trup de vânt şi ceaţă,
În înstelări gândite…
ţi-aş tremura iar visul dar…vezi?
E dimineaţă,

Privesc pe geam zâmbind,

Îţi ating braţul murmurând…
“A inceput reala viaţă…”
Nu mă iubi…Doreşte-mă,
Îmbracă-te cu mine în “astăzi” şi- n “curând”,

Din raftul vieţii tale cu multe cărţi citite,

Azi, voi rămâne rândul ce nu-şi găseşte rând,
Un epilog ce-şi vinde prologul pe –un sărut,
Promisiunea clipei, nectarul neştiut,
Azi…poate doar şi mâine…
Nu mă iubi…. Sărută-mi umărul tăcut
Aruncă-mi vârsta în trecut…

Zile fara nume

 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 14, 2013 la 5:35pm
 Vezi blog

Azi, te iubesc incandescent

Cu palpairi de rezonanta
Maine…nu va mai fi la fel
Desi accepti alta speranta…

Si, evident, ca o sclipire

A mintii beautiful cladita
Vei mai dori o emisfera
In straturi reci de ionosfera…

Azi, te iubesc atat cat ziua

Ne umple timpul cu zadar…
Maine, va fi o alta lume
Scurt insemnata-n calendar…

Irepetabila trasura
De ani, minute si taceri-
Parerile iar se nascura
Despre viata ce-a fost ieri…

Maine, in evidentul care

Face posibila-ntalnirea
Voi incerca sa te comprim
Intr-o a mie noua ziua…

Ieri, posibilitati multiple

Recalculau faptura ta
Cea imprimata peste clipe….
Usor, cand noaptea se mira…

Azi, evident ca niciodata,

Desi curand n-am sa te stiu,
Voi repeta, renumerata
Pe cine sa te iau la schimb…

Azi… te iubesc in asteptare

Cu limite numai de plus..
In schimb, valenta vocii tale
Va rezona in jos…in sus…

Un pescarus strain
Cu magnitudini doar de minus…infinit…
AZI…te iubesc langa tacere
In inmultiri doar de ratari,
In fractii existentiale,
Si in subtilele scaderi…

Irepetabila povara
 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 14, 2013 la 5:33pm
 Vezi blog

Incandescent, irepetabil, remediabil...

Mă declar
Învinsul vieţii fără laur
Fără coroană sau habar....

Şi muşc din viaţă fără veste,

Idei şi gânduri le adun,
Tăcut, devreme, fără vârstă,
Spre-ntotdeuna iar apun...

Hotar gândirii îi stă ziua

Cu ore sau minute- plus,
Hotar azi plămădit din vina
Târziu de a mă fi născut...

Respir un aer de plecare

În labirinturi alb spre gri,
Singurătatea m-adânceşte
În nerostitul „de va fi”...

Respir un necesar de „astăzi”

Pentru un „mâine” efemer,
Un „ieri”prea curajos mă naşte
Iar viitorul?....strop de „sper”...

Tăcut, deşi vorbesc întruna,

Vorbind, deşi tăcut mă plimb,
Mă joc cu anii şi cu lumea
Şi vârstele le iau la schimb...
Genunchi de ţară neştiută
Mă cheamă să o dăruiesc
Dar, limitată într-o urnă
De vis...viaţa mi-o privesc...

Actor şi spectator, acelaşi,

Acelaşi chip îl am mereu,
Deşi, oglinzi nefăurite
Mă răspândesc mereu alt „eu”...

Nu mă recapăt ziua-ntreagă,
Noaptea, nu mă mai recunosc...
Să fiu doar eu?.... Să fie făptura
Care mă ştie pe de rost?....

Alerg sfios şi îndărătnic,

Mă plimb aiurea, peste timp,
În ochi...prind viaţa şi, trecutul,
Mereu se vrea uitat la schimb...

Respir un strop de dimineaţă

Un aer vechi, născut din nou...
Azi, prind o punte peste viaţă....
Ecou..ecou...ecou...ecou...

Conjugare
 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 13, 2013 la 11:05pm
 Vezi blog

Iubita mea incandescentă

Ca umbra unui anotimp,
Să evităm , te rog, banalul
De-a ne iubi mereu la timp...

Te rog mereu, doar dimineaţa

Cafeaua să mi-o pregăteşti
Micul dejun....ades, dulceaţa
Tutunului vreau s-o sorbesc...

Iubita mea nelămurită

În inutilul fapt concret
Nu te-arunca iar ameţită
Şi dornică de un regret...
Să-ţi spun că te iubesc!?...
Iar ziua mi se transformă în banal
Când aş putea să te visez, subtil
Şi evitând un vechi scandal...

Ţi-aş cere azi să fii abstractă

Ca floarea-colţului stingher,
Să te ating doar în privire
Fără vreun început sau ţel...

Iubita mea...Adu-mi cafeaua,

Ţigara vreau să o degust,
Te rog...rămâi puţin tăcută
Nu mă-ntreba ce hrană gust...

Îndepărtează-mă o oră
De realitatea dintre noi,
Banalitatea vieţii noastre
Transform-o-n pulbere de ploi...

Cerşesc nătâng o sărutare,

Refuză-mi-o!.....să te doresc...
Îndepărtează-mă de tine...
Alungă-mă!...să te iubesc...
ABSURDISTAN
 Postat de  Mind 4 Name în Iunie 13, 2013 la 10:50pm
 Vezi blog

Te căutam, cu dor nespus

Atâtea taine ţi-aş fi spus,
Să te adulmec, să te privesc...
Mă refuzai în ritm...firesc..

Şi nopţi întregi te ascultam,

Din ochi, tot somnul alungam,
Te mângâiam...să mă opresc
Din scrisu-acesta nebunesc?!....

Din rătăcitul tău veştmânt

Îmi erai spadă şi cuvânt,
Mă rătăceai, făr să cerşesc
Să te adun, să te privesc...

Mă apropiam cu pas felin,

Lăsând mirările ce vin
Să mă dezbrace de firesc
Uitând spre tine să mai cresc...

Păstrai mereu acelaşi gând

Ce traducea orice cuvânt
Şi orice spaimă de terest...
Minţeai firesc, mult prea firesc..

Iar terapia cu cărbuni

Mă desluşea, dintre minuni...
Nerumegatul meu absent
Din orizontul mult prea lent...

Dar într-o seară,-n chip absurd,

În palma mea, străin avânt,
Îţi luam sufletul tremurând
Ştiam că pot, de vreau, să-l vând...

Cu-n glas de fiară rătăcit

Strania taină ţi-ai zărit...
M-ai sărutat, era firesc...
Eram amorul pământesc...

Şi mi-ai vorbit, cu glas strivit:

„Ai corp de vis ce m-a uimit,
Mijloc de viespe fără leac,
Ochii tăi focuri ce mă desfac!
Mă captivezi până la dor,
Mă fascinezi pân la amor,
De aş putea să te iubesc
Aş respira...aş fi terest!

Dar nu mai am decât un gând,

Îndrăgostit pân la pământ,
Este doar ea în mintea mea,
Mă ruinează...mereu mă ia!...

Ruleta o ador pierdut,

Îi dăruiesc tot ce-am avut,
Îi dăruiesc tot ce mai sunt
O-chin în suflet şi în gând!...

Cu ea, şi ochii tăi dispar

Mijlocul ţi l-aş frânge-amar,
Să te iubesc?!....Nici gând, nici gând
Iubita mea-i-n alt cuvânt!.......

Iubita mea, nu pot s-o prind

In suflet, focul să-l aprind
Dar trupul ea mi l-a robit
Şi sufletul l-a ţărmuit....”

Cu foc ciudat în ochi şi-n gând

Am adormit uşor, plângând...
Mă mângâiai în vis, jucând
Cu zaruri-flăcări ce nu vând...

Şi m-am trezit fără vreun dor,

Pe chipul tău,zăcea un nor
M-ai sărutat...ştiam curând
Să plec...să zbor...să fiu cuvânt...

„Îmbracă-te...”, tu mi-ai şoptit,

„Vreau să te-nvăţ cum eu respir,
Să iţi arăt uitând, căzând
Privind la ceasul fără gând
Parfumul straniului avânt
Ruleta să simţi palpitând...

Iar foc ce arde fără fum

Şi negură din care-apun
Şi pulbere din vieţi ce sunt
Iar dezbrăcate...rând cu rând...”

Ai luat un zar...zâmbeai tăcând,

Şi ai suflat...căzând, căzând
Doar cărţi de joc ce tot priveau
Dama de pică ce-o vânau...

Ai luat un zar... păşeai visând

În matematici aberând,
Statistici vechi reinventând
Şi tot cu vise ce te vând...

Te-am regăsit peste un an

Cu cărţile...nu mai ştiam
De sunt jucate, aruncate
Iar sărutate...amanetate...

Te-am regăsit peste un an,

În ochii tăi nu mai eram...
Nici zar...nici flăcări...nici cuvânt...
Erai un gând purtat de vânt...

Eram un dor...erai cuvânt

Şi astăzi, câte nu mai sânt
Din gând, căzut aproape de pământ
Un zar jucat pe-un singur gând!....