1 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de drept DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE SINTEZA CURSULUI Conf.univ.dr.

NICOLAE PAVEL n cadrul sistemului dreptului romnesc , disciplina Drept constitutional si institutii politice face parte din ramura dreptului public. Disciplina Drept constitutional si institutii politice avnd ca izvor principal de drept Constitutia , legea fundamentala a statului romn , face parte din categoria disciplinelor fundamentale de studiu ale unei facultati de drept , dec i , implicit , si a Facultatii de drept a Universitatii Spiru Haret. De asemenea , n sistemul dreptului , dreptul constitutional este ramura principala a dreptului romnesc care prin normele sale consacrasi ocroteste cele mai importante valori economice , sociale , politice si culturale . Din experienta desfasurarii procesului de nvatamnt universitar s-a putut constata ca nsusirea acestei discipline nu a ridicat prea mari dificultati studen tilor care si-au nsusit continutul juridic al notiunulor si categoriilor juridice cu ca re opereaza, n timp ce altor studenti care nu si-au coordonat efortul stiintific de nsusire a acestora le-a creat dificultati care pna la urma au fost depasite prin ntelegerea acestui deziderat.

2 Ca o particularitate a disciplinei Drept constitutional si institutii politice poate fi mentionata aceea ca disciplina opereaza cu notiuni si categorii abstrac te , , cu principii fundamentale de maxima generalitate care guverneaza ntreaga viata sociala , economica , culturala , politicasi juridica a societatii romnesti contemporane . Astfel , de dimineata pna seara , mass-media folosesc notiuni cu care opereaza dreptul constitutional spre deosebire de alte discipline cum, ar fi de exemplu :deputati , senatori , Guvern ,Parlament , Presedinte , sistem electoral , drepturi si libertati cetatenesti ,remaniere ,guvernamentala , ordonante si ordonante de urgenta , dreptul de a alege si de a fi ales , guvernanti si guvernati , si lista acestora ar putea continua. De aceea , consideram ,asa cum preciza profesorul Ioan Muraru , ca este necesar se avertizam studentii cu privire la unele capcane n care pot cadea cu usurinta mentionnd ca studentii neavizati , cred , din pacate cu sinceritate , ca aceasta familiarizare nseamnasi cunoasterea stiintifica a acestor fenomene , real itatii , categorii sau expresii , dar limbajul dreptului desi frecvent n forma cu limbaj ul cotidian , are un continut propriu , specific , un continut tehnic-juridic , iar acest continut poate fi nteles si receptat numai printr-o abordare stiintificasi un stu diu temeinic . Speram , ca n urma acestui avertisment studentii vor fi ajutati sa evite astfel de capcane. Programa analitica a cursului Drept constitutional si institutii politice si desfasoara planul tamatic pe parcursul a 56 de ore de curs , repartizat pe cele doua semestre ale anului unuiversitar de studiu. Progarama analitica a cursului mai cuprinde si studiul a 21 Decizii si Hotarri ale Curtii Constitutionale a Romniei . Am considerat , ca este necesara introducerea n cadrul programei de studiu al acestor decizii si hotarri ale Curtii Constitutionale pentru ca studentii anului I, sub coordonarea cadrelor didactice , sa se familiarizeze si sa faca primii pasi n cunoasterea si aprofundare jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romniei. Aceste decizii , studentii le pot consulta n anexa la vol . I al cursului . Cursul este structurat pe doua parti :

3 Partea I a intitulata Drept constitutional -Teorie generala formenza continutul volumului I al cursului ,iar Partea a II-a intitulata Drept constituti onal Institutii politice formeaza continutul volumului II. Partea I a a cursului se preda studentilor n semestrul I, al anului I de studiu , fiind urmat de examen de semestru . Partea a II- a a cursului se preda studentilor n semestrul al II-lea al anului I de studiu , fiind urmat de examen de semestru. Partea I-a cuprinde 14 capitole si Partea a-II-a cuprinde 11 capitole , care la rndul lor sunt divizate n sectiuni si paragrafe . La nceputul fiecarui an , studentii vor primi subiectele orientative de examen att pentru semenstrul I ct si pentru semestrul al II-lea .

4 PARTEA I-A DREPT CONSTITUTIONAL -TEORIE GENERALA Capitolul I-Societeate , stat , drept ,si morala. Se apreciaza ca pentru stiinta dreptului constitutional aceste concepte sunt esentiale si studentii trebuie sa inteleagasi sa retina continutul acestor notiu ni cu care se opereaza pe parcursul derularii cursului . Capitolul II politice Notiunea de drept constitutional si notiunea de institutii

n explicarea problemelor teoretice si practice privind dreptul constitutional ca ramura a dreptului trebuie sa plecam de la elucidarea unor chestiuni terminologice , de la definirea acestuia si a institutiilor politice. Se stabilesc conceptul de drept constitutional si conceptul de institutii politice .Vom retine n cadrul sintezelor definitia stabilita de profesorul Ioan Muraru potivit careia dreptul constitutional reprezinta acea ramura a dreptului unitar formata din norme juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar n procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii statale a puterii. Sintagma institutii politice cunoaste multe acceptiuni si sensuri . Pentru disciplina noastra prezinta interes institutiile relative la putere. Capitolul III Raporturile si normele de drept constitutional

Raportul juridic de drept constitutional reprezinta o relatie sociala reglementata de norma de drept constitutional .

5 Raportul juridic de drept constitutional are o structura formata din obiect , subiect si continut. nca de la nceput , se impune , identificarea n ansamblul relatiilor sociale reglementate de drept , a acelora care prin continutul sau specific sunt raportu ri de drept constitutional . Din acest punct de vedere n cadrul obiectului dreptului constitutional sunt cuprinse doua categorii de relatii sociale : 1)relatii cu o dubla natura juridica , adica acele relatii care fiind reglementate si de alte ramuri de drept sunt reglementate n acelasi timp si de Constitutie , devenind astfel raporturi de drept constitutional ; 2)relatii specifice de drept constitutional , care formeaza obiectul de reglementate numai pentru normele de drept constitutional . Formeaza deci obiectul dreptului constitutional relatiile sociale care apar n activitatea de instaurare si mentinere a puterii de stat si care privesc bazele puterii de stat si bazele organizarii puterii de stat , precum si relatiile soci ale care apar n procesul exercitarii puterii de stat .Mentionam ca n curs sunt identificate raporturile de drept constitutional . Pornind tot de la teoria generala a dreptului , consideram ca pot fi subiecte ale raporturilor juridice si n consecinta si ale raporturilor de drept constitutional numai oamenii grupati fie individual , fie colectiv Sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional : 1.unitatile administrativ-teritoriale; 2.poporul; 3.statul; 4.autoritatile publice; 5.partidele , coalitiile politice , alte organizatii; 6.cetatenii; 7.strainii si apatrizii. Referitor la normele de drept constitutional , asa cum se apreciazasi n literatura de specialitate , acestea reglementeaza conduita oamenilor n relatiile sociale fundamentale care apar n procesul instaurarii ,mentinerii si exercitarii puterii

6 si sunt cuprinse atat n Constitutie precum si n alte acte normative care sunt izvoare ale dreptului constitutional. Specific normelor de drept constitutional este faptul ca , n general acestea cuprind numai dispozitia , enuntnd un principiu constitutional . In curs sunt analizate si alte considerente teoretice referitoare la normele de drept constitutional . Capitolul IV Izvoarele formale ale dreptului constitutional romn

Folosind o definitie lato sensu , formulata de profesorul Ioan Muraru , izvoarele de drept reprezinta formele de exprimare a normei juridice care sunt determinate de modul de edictare sau sanctionare a sa de catre stat. Tinnd seama de cele doua criterii pentru identificarea izvoarelor dreptului constitutional mentionate n curs rezulta ca sunt izvoare ale dreptului constitutional numai urmatoarele acte normative : a)Constitutia si legile de modificare ale acesteia; b)Legea ca act juridic al Parlamentului ; c)Regulamentele Parlamentului ; d)Ordonantele Guvernului ( ordonantele au forta juridica egala cu a legii ); e)Tratatul international ; f)Obiceiul . Capitolul V Locul dreptului constitutional n sistemul de drept

Pentru a stabili locul dreptului constitutional n sistemul de drept , va trebui sa retinem urmatoarele trei aspecte : a)normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale care apar n procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii n sta t ;. b)relatiile sociale privind organizarea ntregii vieti economice sociale , politice , si juridice sunt reglementate , n primul rnd , prin Constitutie -legea fundamentala a statului ;

7 c)din normele constitutionale se desprind principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza n domeniile lor de activitate . Rezulta ca dreptul constitutional estre ramura principala n sistemul de drept romnesc . Capitolul VI Notiunea de Constitutie

ncepnd cu secolul XVIII-lea , odata cu aparitia primelor constitutii scrise , s-a impus alaturi de alte mari institutii juridice si Constitutia , ca lege fundamentala a oricarui stat. n curs sunt analizate definitiile formulate de diferiti autori , din tari care au o constitutie scrisa sub forma unui document unic , din tari care nu au o constitutie scrisa , (ex. Anglia) si din tari care au o constitutie scrisa dar s ub forma unui ansamblu de documente constitutionale (ex. Canada ) . n stabilirea conceptului de Constituitie s-au conturat n timp o serie de elemente definitorii de continut si de forma dintre care mentionam: -Caracterul de lege al Constitutiei; -Constitutia ca lege fundamentala a statului; -Normele constitutionale au forta juridica suprema; -S-a impus forma scrisa a Constitutiei; -Unele definitii folosesc metoda enumerarii principalelor domenii pe care le reglementeaza Constitutia . Valorificnd cele prezentate mai sus ne nsusim parerea potrivit careia Constitutia trebuie considerata a fi legea fundamentala a unui stat , constituit a din norme juridice investite cu forta juridica supremasi care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea , mentinerea si exercitarea puterii politice a poporului .

8 Capitolul VII - Aparitia , adoptarea , modificarea , suspendarea si abrogarea constitutiei n ceea ce priverste aparitia Constitutiei , sunt retinute cauzele aparitiei Constitutiei , explicatii privind constitutia cutumiarasi constitutia scrisa , t eoriile si practicile care au stat la baza elaborarii constitutiei scrise. Referitor la adopterea Constitutiei , sunt retinute aspecte privind initiativa adoptarii constitutiei precum si modurile de adoptare a acesteia , respectiv :constitutia acordata ,statutul sau constitutia plebiscitara , pactul sau consti tutia pact , constitutia conventie si constitutia parlamentara Modificarea constitutiei are n vadere procedura dupa care aceasta se modifica , n cazul celor doua feluri de constitutii ,respectiv constitutia cutumi arasi constitutia scrisa. Unele constitutii interzic posibilitatea ncetarii sau suspendarii acestora .(ex.constitutia romna din 1866). n practica constitutionala constatam ca efectele juridice ale normelor constitutionale au fost suspendate n situatii de criza politica. Referitor la abrogarea constitiutiei , n practica constitutionala acestea au fost abrogate explicit prin adoptarea unei noi constitutii. Capitolul VIII Continutul normativ al Constitutiei

Continutul normativ al constitutiei pune n discutie stabilirea categoriilor de norme pe care ea trebuie sa le cuprinda . nca de la inceput se constata ca legea fundamentala are un continut complex.Traditional , continutul normativ al consti tutiei se stabileste pornind de la definitia acesteia . n final , se retine ca n continut ul normativ al constitutiei sunt cuprinse principiile fundamentale de maxima generalitate care guverneaza ntreaga viata sociala , economica, politica , si jur idica a societatii romnesti contemporane .

9 Capitolul IX Suprematia Constitutiei

In cuprinsul capitolului sunt analizate urmatoarele aspecte : stabilirea conceptului de suprematie a constitutiei , fundamentarea stiintifica a supremati ei constitutiei , consecintele juridice ale suprematiei constitutiei si garantiile juridice ale suprematiei constitutiei. Conceptul de suprematie a constitutiei are un continut complex si exprima pozitia cea mai nalta a constitutiei n ierarhia sistemului dreptului romnesc . n esenta , fundamentarea stiintifica a suprematiei Constitutiei , asa cum mentioneaza profesorul Ioan Muraru , se regaseste n totalitatea factorilor economici , sociali , politici si juridici , factori ce se afla ntr-o strnsa legat urasi interactiune si care trebuie priviti n raport cu constitutia n indivizibilitatea l or . Sunt analizate consecintele juridice ale suprematiei constitutiei care privesc adoptarea , modificarea , suspendarea si abrogarea constitutiei , deosebirile de continut de formasi de forta juridica ce exista ntre Constitutie si lege si conformitatea intregului drept cu Constitutia. n cadrul garantiilor juridice ale suprematiei constitutiei sunt analizate urmatoarele garantii : a)controlul general al aplicarii constitutiei; b)controlul constitutionalitatii legilor; c)ndatorirea fundamentala de a respecta constitutia. Capitolul X Controlul constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor este o garantie a suprematiei constitutie i. Cercetarea formelor de control si a autoritatilor competente a efectua controlul constitutionalitatii legilor impune clarificarea a cel putin trei prob leme prealabile , analizate de curs. Capitolul este structurat pe patru paragrafe asfel:notiunea controlului constitutionalitatii legilor , organele de stat competente a controla constitutionalitatea legilor si clasificarea controlului pe acest criteriu , alt e forme

10 de control al constitutionalitatii legilor si controlul constitutionalitatii leg ilor n Romnia. Sintetiznd , retinem din literatura de specialitate urmatoarea definitie a controlului constitutionalitatii legilor:activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia , si , ca institutie a dreptului constitution al , cuprinde regulile privind autoritatile competente sa efectueze aceasta verificar e , procedura de urmat si masurile ce pot fi luate cu ocazia realizarii acestei proceduri. Abordnd clasificarea sistematica a controlului constitutionalitatii legilor pe baza criteriului organului competent care-l realizeaza se pot stabili urmatoarele forme de control: 1. controlul prin opinia publica; 2. controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic; 3. controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr un organ jurisdictional. Alte forme de control al constitutionalitatii legilor sunt stabilite pe baza urmatoarelor doua criterii : a)potrivit criteriului inscrierii n Constitutie a formelor de control al constitutionalitatii legilor , acesta poate fi explicit sau implicit; b)potrivit criteriului timpului n care se efectueaza controlul constitutionalitatii legilor , acesta se divide n control anterior si control pos terior al constitutionalitatii legilor. O parte esentiala a capitolului este consacrata controlului constitutionalitatii legilor n Romnia . Legea fundamentala a Romniei stabileste ca efectuarea controlului constitutionalitatii legilor revine Curtii Constitutionale , autoritate publica avnd n componenta sa noua judecatori independenti si inamovibili pe durata mandatului d e 9 ani care nu poate fi prelungit sau nnoit. Din examinarea dispozitiilor constitutionale rezulta ca sunt supuse controlului de costitutionalitate urmatoarele acte : legea ca act juridic al

11 parlamentului , initiativele de revizuire a constitutiei , regulamentele Parlame ntului , ordonantele Guvernului , initiativele legislative ale cetatenilor cu drept de vo t. n afara controlului constitutionalitatii actelor normativa mentionate mai sus, Curtea mai este investitasi cu alte atributii stabilite de art .144 din Constitu tie . Aceste sunt : a)atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romniei si de a confirma rezultatele sufragiului; b)constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul n exercitarea functiei de Presedinte al Romniei si comunicarea celor constatate Parlamentului si Guvernului; c)da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romniei ; d)vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia; e)hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. Un ultim aspect al controlului constitutionalitatii legilor n Romnia se refera la procedura n fata Curtii Constitutionale.Regulile procedurale asa cum mentioneaza profesorul Ioan Muraru , cuprind ndeosebi sesizarea Curtii Constitutionale , operatiile premergatoare sedintelor , examinarea , deliberarea si comunicarea actelor Curtii . Aceste reguli procedurale sunt stabilite detaliat n Legea 47 /1992 cu modificarile si completarile ulterioare privind organizarea si functionarea Curt ii Constitutionale si sunt tratate detaliat n curs. n continuare, sunt analizate actele Curtii Constitutionale care sunt :deciziile , hotarrile si avizele consultative , potrivit atributiilor stabilite de art . 144 din Constitutie. n partea finala a cursului sunt analizate efectele juridice ale actelor Curtii Constitutionale tinnd seama de cele doua forme ale controlului prealabil sau posterior.

12 Capitolul XI Constitutiile romne

Constitutia n Romnia a aparut mult mai trziu dect constitutiile din tarile Europei de Vest. ninte de adoptarea constituiilor scrise , n Romnia au fost elaborate n timp documente cu caracter constitutional (cuprinznd norme privind puterea statala, drepturile si libertatile cetatenilor)dintre care mentionam: -Suplex Libellus Valachorum (1791).Primul program politic al Romniei de pe ambii versanti ai Carpatilor; -Conventie de la Akkerman (1817 ); -Tratatul de la Adrianopol (1829) , ncheiat n urma razboiului ruso-turc; -Regulamntul Organic; -Proclamatiile de la Iasi si Izlaz premergatoare Revolutiei de la 1848 n Tarile Romne. Dupa unirea tarii Romnesti cu Moldova si apoi cu Transilvania putem vorbi despre aparitia primei Constitutii scrise n Romnia formata din : a.Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din anul1858 , (statutul lui Cuza) b. Legea electorala prin care se nfiintau cele doua Adunari Legiuitoare, respectiv , Adunarea electivasi Adunarea ponderatoare . Fara a intra n detalii , mentionam n ordine cronologica Constitutiile Romne : -Constitutia Romniei din anul 1866. -Constituitia Romniei din anul 1923. -Constitutia Romniei din anul 1938. -Constitutia Romniei din anul 1948. -Constitutia Romniei din anul1952. -Constitutia Romnei din anul 1965. -Constitutia Romniei din anul 1991.

13 Capitolul XII-Organizarea administrativa a teritoriului n cuprinsul capitolului sunt analizate notiunea si importanta organizarii administrative a teritoriului precum si organizarea administrativa actuala a treitoriului Romniei . Unitatile administrativ teritoriale din Romnia sunt stabili te potrivit dispozitiilor art.3 alin.3 din Constitutie , care precizeaza ca teritor iul este organizat sub aspect administrativ , n comune , orase , si judete . Textul constitutional mai stabileste ca , n conditiile legii , unele orase sunt declarate municipii. n curs este analizata detaliat aceasta problematica. Capitolul XIII Cetatenia romna

Capitolul este structurat pe cinci sectiuni care acopera ntreaga problematica referitoare la cetatenie astfel:notiunea de cetatenie , natura juridica a cetate niei , reglementarea juridica a cetateniei romne si principiile ce se degaja din normele juridice referitoare la cetatenie, dovada cetateniei romne , cetatenia de onoare si dubla cetatenie . Cetatenia intereseaza n egala masura att dreptul constititional ct si dreptul international public si privat . Studiul debuteaza cu stabilirea notiunii de cetatenie si evolutia istorica a acestui concept n sistemul constititional romnesc. Reglementarile legale privind cetatenia sunt cuprinse n - Legea nr.21/ 1991 Legea cetateniei romne publicata n Monitorul Oficial nr.44 din 6 martie 1991 .Legea a fost modificata prin Legea nr.192/1999 pentru modificarea si completare a Legii nr.21/ 1991 , Legea cetateniei romne publicata n Monitorul Oficial nr.61 din 14 decembrie 1999. Cetatenia n opinia profesorului Ioan Muraru reprezinta acea calitate a persoanei fizice ce exprima relatiile permanente social economice , politice si juridice dintre persoana fizicasi stat , dovedind apartenenta sa la statul romn s i

14 atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor s i ndatoririlor prevazute de Constitutie si de legile Romniei. n continuare , sunt prezentate principiile ce rezulta din normele juridice privind cetatenia si o scurta retrospectiva privind evolutia conceptului de ceta tenie n sistemul dreptului romnesc. Se procedeaza n continuare la stabilirea naturii juridice a cetateniei . Natura juridica a cetateniei presupune stabilirea apartenentei cetateniei la una dintre categoriile juridice . De asemenea , sunt identificate principiile care stau la baza cetateniei romne , principii care rezulta din normele constititionale privind cetatenia si d in legea cetateniei romne cu modificarile si completarile ulterioare . Ultima sectiune a cursului este consacrata modurilor de dobndire si pierdere a cetateniei romne . Legea cetateniei stabileste urmatoarele moduri de dobndire a cetateniei romne 1. Prin nastere ; 2. Prin adoptie (nfiere ); 3. La cerere. n continuare sunt analizate detaliat cele trei moduri de dobandire a cetateniei romne . Referitor la modurile de pierdere a cetateniei romne , legea cetateniei romne stabileste urmatoarele situatii : a)retragerea cetateniei romne; b)aprobarea renuntarii la cetatenia romna; c)n alte cazuri prevazute de lege . n continuare, sunt examinate amanuntit urmatoarele probleme : dovada cetateniei romne , cetatenia de onoare si dubla cetatenie . n partea finala a capitolului sunt prezentate principalele aspecte din Conventia europeana privind cetatenia , n curs de ratificare de catre Parlamentul Romniei .

15 Capitolul XIV Drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor romni Capitolul este structurat pe 12 sectiuni . Sectiunea I-a stabileste notiunea de drepturi si indatoriri fundamentale . Pentru stabilirea conceptului de drepturi fundamentale se procedeaza la identificarea trasaturilor specifice ale acestora , facndu-se cteva precizari terminologice utilizate n domeniu si n final retinem din literatura de specialitat e urmatoarea definitie : drepturile fundamentale reprezinta acele drepturi subiective ale cetatenilor , esentiale pentru viata demnitatea si libertatea acestora , indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatii umane , drepturi stabil ite prin Constitutie si garantate prin Constitutie si legi . Tot n cuprinsul sectiunii este stabilita notiunea de ndatoriri fundamentale care potrivit opiniei profesorului Ioan Muraru reprezinta acele obligatii ale cetatenilor considerate esentiale de catre popor pentru realizarea intereselor generale nscrise n Constitutie si asigurate n realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forta coercitiva a statului . n cuprinsul sectiunii a doua este analizata natura juridica a drepturilor fundamentale , avndu-se n vedere ca n literatura juridica de specialitate exista opinii diferite privind aceasta natura , opinii care au la baza: teoria drepturi lor naturale , teoria drepturilor individuale , teoria drepturilor reflexe , teoria potrivit careia drepturile fundamentale reprezinta trasaturi esentiale ale statutului jur idic al fiintei umane , sau elemente ale capacitatii de folosinta a cetatenilor . n sectiunea a-III-a este studiata corelatia dintre reglementarile interne si cele internationale privind drepturile fundamentale ale omului si cetateanului . Pe plan mondial , preocuparea comunitatii internationale pentru promovarea si protejarea drepturilor fiintei umane , s-a concretizat n elaborarea unui set d e documente din domeniul drepturilor omului att la nivel O.N.U. ct si la nivel regional .

16 Pe plan intern exista reglementari ale statelor , la nivel constitutional si leg al privind drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Corelatia dintre aceste doua reglementari este analizata detaliat n curs. Sectiunea aIV-a este dedicata examinarii sferei drepturilor omului si cetateanului . Pentru stabilirea sferei drepturilor omului si cetateanului se tine seama de evolutia institutiei drepturilor omului att n planul reglementarilor international e ct si n planul reglementarilor constitutionale. Tinnd seama de aceasta evolutie , n curs sunt identificate patru generatii de drepturi. Sectiunea a-V-a se refera la clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale . Potrivit opiniei profesorului Ioan Muraru folosind criteriul continutului drepturilor si libertatilor fundamentale , acestea pot fi clasificate n cinci categorii:a)inviolabilitatile , b)drepturile si libertatile social economice si culturale , c)drepturile exclusiv politice , d) drepturile si libertatile social politice , e) drepturile garantii.Trebuie mentionat ca aceasta clasificare nu presupune si o ierarhizare a drepturilor si libertatilor cetatenesti , toate for meaza un sistem unitar avnd caracter fundamental. n sectiunea aVI-a sunt identificate principiile constitiutionale aplicabile drepturilor , libertatilor si ndatorirlor fundamentale ale cetatenilor romni . Aceste sunt : 1. Universalitatea drepturilor , libertatilor si indatoririlor fundamentale; 2. Neretroactivitatea legii ; 3. Egalitatea n drepturi a cetatenilor ; 4. Functiile si demnitatile publice pot fi ocupate numai de persoane care au numai cetatenie romnasi domiciliul n tara ; 5. Protectia cetatenilor romni n strainatate si obligatiile lor; 6. Cetatenii straini si apatrizii se bucura n Romnia de protectie juridica; 7. Cetatenii romni nu pot fi expulzati sau extradati din Romnia; 8. Prioritatea reglementarilor internationale ;

17 9. Accesul liber la justitie ; 10. Caracterul de exceptie al restrngerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati . Aceste principii sunt examinate detaliat n curs. Potrivit clasificarii mentionate mai sus n sectiunile VII-XII sunt prezentate cele cinci categorii de drepturi si libertati grupate pe criteriul continutului acestora . n cuprinsul sectiunii aVII-a sunt examinate involabilitatile . Aici includem: a) dreptul la viata , dreptul la integritate fizica , dreptul la integritate psi hica ; b) libertatea individuala; c) dreptul la aparare ; d) dreptul la libera circulatie; e) dreptul la ocrotirea vietii intime , familiale si private ; f) inviolabilitatea domiciliului. n cuprinsul sectiunii a-VIII-a sunt analizate drepturiloe si libertatile social economice si culturale . Aici includem: a) dreptul la nvatatura; b) dreptul la ocrotirea sanatatii; c) dreptul la muncasi protectia sociala a muncii ; d) dreptul la greva ; e) dreptul de proprietate; f) dreptul la mostenire; g) dreptul la un nivel de trai decent; h) dreptul la casatorie; i) drepul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta; j) dreptul persoanelor handicapate la o protectie speciala. n cuprinsul sectiunii aIX-a sunt examinate drepturile exclusiv politice . Aici includem : a)dreptul de vot; b)dreptul de a alege si de a fi ales .

18 n cuprinsul sectiunii a X-a sunt supuse analizei drepturile si libertatile social politice .n acesta categorie includem: a) b) c) d) e) f) libertatea constiintei; libertatea de exprimare ; dreptul la informatie ; libertatea ntrunirilor; dreptul la asociere; secretul corespondentei,

n cuprinsul sectiunii a XI-a sunt supuse analizei drepturile garantii. n aceasta categorie includem : a)dreptul de petitionare; b)dreptul persoanei vatamate de catre o autoritate publica. Ultima sectiune este dedicata studiului ndatoririlor fundamentale ale cetatenilor. Aceste indatoriri includ: a) ndatorirea de a respecta Constitutia si legile; b) ndatorirea de fidelitate fata de tara ; c) ndatorirea de aparare a patriei; d) ndatorirea de a satisface serviciul militar; e) ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice; f) ndatorirea de exercitare cu buna credinta a drepturilor si libertatilor si de a respecta drepturile si libertatile celorlalti. Toate drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale din cele sase categorii prezentate mai sus sunt tratate detaliat n curs tinnd seama de urmatoarele aspecte : a)continutul normativ al dreptului , libertatii sau ndatoririi fundamentale stabilit de legea fundamentala; b)continutul normativ al acestora n documentele internationale din domeniul drepturilor omului ; c)studiul comparativ;

19 d)cuprinsul normativ al legilor care dezvolta unele principii constitutionale din domeniu; e)alte probleme particulare . PARTEA I DREPT CONSTITUTIONAL -TEORIE GENERALA Bibliografie selectiva a.Bibliografie obligatorie 1. Ion Deleanu , Drept constitutional si institutii politice , vol. I , Bucurest i , 1991. 2. Tudor Draganu , Drept constitutional si institutii politice , Tratat elementar , vol. I , Editura Lumina Lex , Bucuresti , 2000. 3. Cristian Ionescu , Drept constitutional si institutii politice , Sistemul Constitutional romnesc , vol.I , Editura Lumina Lex , Bucuresti , 1997. 4. Antonie Iorgovan , Drept constitutional si institutii politice , Teoria Generala , , Editura Galeriile J, L , Calderon ,Bucuresti , 1994. 5. Ioan Muraru , Simina Tanasescu , Drept constitutional si institutii politice , Editura Lumina Lex , Bucuresti 2000. 6. Ioan Muraru, Gheorghe Iancu , Constitutiile romne , Texte , note , prezentare comparativa , Editura Actami , Bucuresti 2000 7. Nicolae Pavel , Drept constitutional - Teorie generala , vol. I , , Editura Fundatiei Romnia de mine , Bucuresti , 2002. 8. Nicolae Popa , Teoria generala a dreptului , Editura Actami , Bucuresti , 1996

20 b.Bibliografie facultativa 1. G. Alexianu , Curs de drept constitutional , Universitea din Cernauti , 1930 2. Jacques Cadart , Institutions politiques et droit constitutionnel , Librairie generale de droit et de jurisprudence , Paris , 1975. 3. Claude Albert Colliard , Libertes publiques, Edition Dalloz , Paris , 1989. 4. Constantin Dissescu , Dreptul constitutional , Editura librariei SOCEC & CO , Societate anonima , Bucuresti 1915. 5. Paul Negulescu , Drept constitutional romn , Editat de Alex. Th . Doicescu , Bucuresti , 1927. 6. Constantin Stere , Drept constitutional , Universitatea din Iasi , 1910 7. Harry Street, Rodney Brazier , Constitutional and administrative law , de Smith , Pelikan Books Ltd. , England , 1986. PARTEA A- II A DREPT CONSTITUTIONAL-INSTITUTII POLITICE Capitolul I Forma de guvernamnt

Forma de guvernamnt este strns legata de modul de organizare si functionare a puterilor statului si se clasifica n functie de raporturile sefului de stat cu puterea legislativa. Istoria societatii romnesti a cunoscut doua mari forme de guvernamnt monarhia si republica.De-a lungul evolutiei , sale monarhia a avut urmatoarele forme :monarhia absoluta , monarhia limitata sau constitutionala , monarhia parlamentara dualistasi monarhia parlamentara contemporana. n cadrul formei de guvernamnt republicane , seful statului este ales si poarta de regula denumirea de presedinte .Dupa criteriul modului de alegere a presedintelui , republicile se clasifica n :republici parlamentare si republici prezidentiale.

21 n evolutia sa , forma de guvernamnt a Romniei a cunoscut monarhia si republica. Capitolul II- Structura de stat Capitolul este structurat pe doua sectiuni: Notiunea si formele structurii de stat si Romnia , stat national , unitar si indivizibil . Una din bazele organizarii puterii statale este teritoriul. Structura de stat are ca obiect de studiu organizarea puterii statale n raport cu teritoriul. Dintre formele stucturii de stat , n doctrina de specialitate sunt mentionate :statul unitar sau simplu , statul federativ compus sau unional precum si asocia tiile de state , acestea din urma fiind studiate sub forma uniunii personale , uniunii reale si confederatiei . Caracteristicile statului romn sunt stabilite de art.1 din Constitutie astfel: Romnia este stat national suveran si independent , unitar si indivizibil , stat de drept , democratic si social . Caracterul national al statului romn exprima unul dintre elementele constitutive al acestuia si este explicat n mod detaliat n curs . Formarea si mentinerea statului romn ca stat national unitar a fost rezultatul unui proces istoric ndelungat pentru pastrarea identitatii romnilor n cadrul marii familii a natiunilor lumii. Caracterul unitar si indivizibil al statului romn priveste teritoriul , populatia si organizarea statala a puterii. Trasaturile statului unitar romn sunt analizate detaliat n literatura de specialitate .

22 Capitolul III- Romnia stat suveran si independent Suveranitatea si independenta reprezinta trasaturi generale ale puterii organizate statal si respectiv ale statului romn. Notiunea de suveranitate asa cum precizeaza profesorul Ioan Muraru impune clarificarea a cel putin trei probleme : 1. evolutia istorica a conceptului de suveranitate ; 2. existenta a trei notiuni distincte de suveranitate; 3. problema titularului suveranitatii. Cele trei probleme sunt analizate amanuntit n curs. Dreptul constitutional are ca obiect de cercetare suveranitatea de stat ca una din trasaturile generale ale puterii statale sau ale statului . In literatura de specialitate suveranitatea de stat este definita ca trasatura generala a statului reprezentnd suprematia si independenta puterii statale n exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa generala , obligatorie pentru ntreaga societate. Suprematia puterii de stat evoca acea nsusire a puterii de stat de a fi superioara oricarei alte puteri n raport cu populatia cuprinsa n limitele frontierei statului. Independenta puterii de stat vizeaza acea trasatura a puterii de a nu fi ingradita , limitata n realizarea scopurilor sale de nici o alta putere de stat straina. Din istoria constitutionala a Romniei trebuie sa retinem ca independenta si suveranitatea statului romn au fost consacrate la nivel constitutional ncepnd cu Constitutia Romniei din anul 1948. n finalul capitolului se mentioneaza ca n conditiile aderarii Romniei la structurile europene si ale N.A.T.O. n perspectiva revizuirii Constitutiei Romniei consideram ca trebuie nscrisa asa numita clauza comunitara privind suveranitatea .

23 Capitolul IV Romnia stat de drept, democratic si social

Statul de drept a aparut ca riposta data statului despotic afirmat n Franta sub forma de L etat c est moi . Doctrina germana a enuntat sub forma recht stat . statul de drept este redat forma de L etat de droit pentru prima data conceptul de stat de drept n literatura juridica engleza , americanasi canadiana prin sintagma Rule of law iar n cea franceza sub .

Este si ramne de actalitate teoria lui Leon Duguit privind statul de drept. Conceptul de stat de drept are un continut complex si putem retine cel putin urmatoarele principii care guverneaza statul de drept: 1. Suprematia Constitutiei; 2. Suprematia legii; 3. Garantarea pluralismului politic; 4. Accesul liber la justitie; 5. Garantatea drepturilor si libertatilor fundamentale; 6. Separarea / echilibrul puterilor n stat. Caracteristica de stat democratic se fundamenteaza pe conceptul de democratie , cu ntreg continutul complex al acesteia. De asemenea , democratia presupune respectarea statului de drept , ceea ce duce la concluzia ca statul de drept implica caracterul democratic al acestuia . Referitor la caracteristica de stat social putem sintetiza ca aceasta desemneaza obligatia guvernantilor de a asigura binele comun al guvernatilor.Sta tul social trebuie sa protejeze pe cel aflat la nevoie , sa sprijine actiunile econo mice ,politice , si culturale care trebuie sa asigure cetatenilor sai un trai decent si exercitatrea drepturilor si libertatilor cetatenesti n conditii de sanse egale.

24 Capitolul V- Organizarea statala a puterii n literatura juridica de specialitate aceasta problematica este studiata n cadrul teoriei si practicii sistemelor constitutionale , teorie n cadrul careia a pare foarte des conceptul de putere , categorie esentiala n organizarea societatii omenesti . Aceasta este strns legata de categoriile popor si natiune . Tinnd seama de aceasta legatura n sistemele constitutionale categoria putere este identificata cu categoria suveranitate care apartine poporului sau natiunii. n literatura juridica , statul si puterea de stat sau puterile de stat exprima organizarea statala a puterii . n teoria constitutionala, la nceput s-a pus problema unicitatii puterii statale Celebra teorie a separatiei puterilor n stat a fost formulata de Montesquieu care sustinea ca n stat exista trei puteri :legislativa , executivasi judecatorea sca. n curs sunt studiate aspectele originii si evolutiei teoriei privind aceste puteri. De asemenea , este analizata functionarea principiului separatiei / echilibrului / colaborarii puterilor n diferite forme de guvernamnt , precum si nscrierea n constitutiile statelor a acestui principiu. n partea finala a capitolului sunt identificate trasaturile generale ale puterii statale . Capitolul VI Partidele politice

Capitolul este structurat pe cinci paragrafe . Paragraful unu debuteaza cu stabilirea conceptului de partid politic. n continuare sunt enumerate considerentele care au stat la baza definirii conceptului de partid politic. n finalul paragrafului este retinuta definitia formulata de profesorul Ioan Muraru , potrivit careia : partidele politice pot fi definite ca fiind asociatii libere

25 ale cetatenilor prin care se urmareste pe baza unei platforme program definirea s i exprimarea vointei politice a cetatenilor , asociatii care au , si-si afirma cla r si deschis , vocatia si aptitudinea guvernarii . Paragraful al doilea este consacrat analizei scopului asocierii cetatenilor n partidele politice si functiilor acestora . n curs , aceasta problema este retinutatinandu-se seama de opiniile diferitilor autori romni si straini. n paragraful al treilea sunt supuse analizei categoriile si variantele de partide politice . Se mentioneaza nca de la nceput imposibilitatea de a clasifica din punct de vedere teoretic partidele politice , cel putin din urmatoarele moti ve :diversitatea fenomenului politic precum si evolutia partidelor politice n genera l si n concret. Totusi, pentru uz didactic se admite o clasificare a partidelor politice n cinci categorii: 1. Partidele confesionale , partide regionale , partide nationale , partide de clasa , partide etnice; 2. Partide democrartice , partide liberale , partide conservatoare partide social democrate , partide de stnga , partide de centru , partide de dreapta; 3. Partide de cadre si partide de mase ; 4. Partide suple si partide rigide ; 5. Partide unice , partide unificate si partide dominante . n partea finala a paragrafului sunt supuse cercetarii sistemele de partide politice . Paragraful al patrulea este dedicat analizei partidelor politice n Romnia dupa Revolutia din decembrie 1989 . n acest paragraf se mentioneaza ca Romnia , dupa Revolutia din decembrie 1989 , se caracterizeaza prin existenta unui numar forate mare de partide. Se sustine ca fenomenul cristalizare . partide politice la noi este nca n curs de

26 n continuare este facuta o analiza succinta a participarii la guvernare a partidelor politice . Paragraful cinci si ultimul mentioneazasi explica principalele exigente juridice cuprinse n legea romna a partidelor politice . Capitolul VII Sistemul electoral

Capitolul este structurat pe cinci sectiuni. Scetiunea I a debuteaza cu consideratii generale n care se stabileste ca acest capitol are ca obiect de studiu relatiile sociale care privesc alegerea pr in vot a deputatilor , senatorilor , sefului de stat si autoritatilor locale , relatii care sunt reglementate de normele constitutionale care prin continutul lor apar n procesul instaurarii , mentinerii si exercitarii puterii statale . Din acest punct de vedere normele constitutionale sunt cercetate fie sub denumirea de sistem electoral , fie sub denumirea de drept electoral .

Sectiunea a II a are ca obiect de studiu drepturile electorale ale cetaternilor romni. n esenta , sunt avute n vedere unele consideratii generale privind drepturile exclusiv politice , conditiile de exercitare a drepturilor de vot si dreptul de a fi ales . n sectiunea a II a este abordata o tema mai complexa privind scrutinul . n cadrul sectiunii este stabilit conceptul de scrutin. Tot n cuprinsul sectiunii sunt analizate cele doua mari tipuri de sisteme electorale , diferite prin modul de atribuire a mandatelor, respectiv, sistemul majoritar si sistemul reprezentarii proportionale . Sunt abordate n continuare sistemele electorale mixte precum si categoriile de scrutin n care sunt supuse cercetarii scrutinul uninominal si scrutinul de lis ta cu toate variantele lui preferentiale existente astazi . n partea finala a sectiunii sunt supuse analizei avantajele si dezavantajele scrutinului de listasi ale scrutinului uninominal . n cadrul sctiunii a VI a este abordata organizarea si desfasurarea alegelilor.

27 Atragem etentia studentilor sa foloseasca cursul predat n cadrul orelor de la nvatamntul de zi care este actualizat potrivit modificarilor intervenite n cadru l actelor normative n domeniu si nu cursurile scrise care nu au avut timpul necesar sa recepteze aceste modificari. n cuprinsul sectiunii este abordata o problematica vasta privind urmatoarele aspecte :stabilirea datei alegerilor , stabilirea numarului , delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale , listele electorale si cartile de aleg ator , precum si birourile electorale pentru organizarea si desfasurarea alegerilor . n acest sens , sunt identificate biroul electoral central , biroul electoral de cicumscriptie , si biroul electoral al sectiei de votare mentionandu-se atributi ile acestora n organizarea si desfasurarea alegerilor . Avnd n vedere vastitatea problematicii de studiu sunt supuse cercetarii n continuare rolul sectiilor de votare n derularea alegerilor si propunerea candidatilor n procesul de organizare a alegerilor . Sunt analizate n continuare dispozitiile legale de ordin tehnic privind buletinele de vot , semnele electorale si stampilele electorale . O atentie deosebita este acordata n cadrul sectiunii aspectelor privind desfasurarea campaniei electorale si desfasurarii votarii la sectiile de votare , aspecte amanuntit reglementate de legea electorala . Ultima sectiune are ca obiect de studiu stabilirea rezultatelor votarii si atribuirea mandatelor . n ceea ce priveste stabilirea rezultatelor votarii , se au n vedere cele doua mari etape ale stabilirii rezultatelor votarii , respectiv, la sectia de votare, faza primara a acestora , urmate de stabilirea rezultatelor votarii la birourile elec torale de circumscriptie ca rezultat intermediar si n final stabilirea rezultatelor vota rii de catre Biroul Electoral Central ca faza finala . n ultima parte a sectiunii este analizata atribuirea mandatelor tinnd seama de metode practicate , respectiv , reprezentarea proportionala apropiatasi reprezentarea proportionala integrata .

28 Sunt prezentate n continuare sistemul Hond si pragurile electorale . Printre alte reguli electorale sunt mentionate , alegerile parlamentare partiale si posi bilitatea legala de anulare a alegerilor. Capitolul VIII Parlamentul

Studiul activitatii parlamentare se deruleaza pe parcursul a douasprezece paragrafe . Paragraful unu se refera la o scurta caracterizare a parlamentuilui , mentionandu-se ca n istoria constitutionala a lumii s-a impus ca o realitate teoreticasi practica parlamentul , n care reprezentantii poporului exprima vointa juridica a acestuia . Paragraful doi abordeaza prezentarea generala a functiilor parlamentului si clasificarea acestor functii. Principalele functii ale parlamentului sunt : functia legislativasi functia de control . Referitor la functia legislativa trebuie sa mentionam ca parlamentul este unica autoritate legiuitoare a Romniei . n practica nsa , parlamentul partajeaza aceasta activitate cu executivul si cu comisiile proprii . n ceea ce priveste controlul parlamentar n literatura de specialitate sunt mentionate urmatoarele forme de control: a. controlul exercitat prin mesaje , rapoarte si programe; b. controlul exercitat de catre comisiile parlamentare potrivit competentelor stabilite de catre regulamentele Camerelor ; c. controlul exercitat prin ntrebari si interpelari adresate executivului; d. dreptul regulamentar al deputatilor si senatorilor de a cere si a primi informatiile pe care le considera necesare ; e. controlul exercitat prin solutionarea petitiilor cetatenilor adresate parlamentului n baza dreptului de petitionare ;

29 f. controlul exercitat prin Avocatul Poporului si prin repoartele prezentate parlamentului . n afara celor doua functii principale ale Parlamentului mai pot fi mentionate si urmatoarele : a. stabilirea directiilor principale ale activitatii social economice , cultural e , statale si juridice ; b. alegerea , numirea sau revocarea unor autoritati statale ; c. atributii n domeniul relatiilor externe ; d. autonomia privind organizarea internasi functionarea sa . Paragraful trei este dedicat structurii parlamentului . n esenta , se retine ca structura parlamentului n sistemele constitutionale este fie monocamerala fie bicamerala . Cea de a doua camera se poate prazenta n urmatoarele trei variante : a. Camera aristrocrata ; b. Camera federala ; c. Camera democratica . Paragraful patru are ca obiect de studiu organizarea interna a parlamentului . Organizarea interna are n vedere urmatoarele aspecte : 1. grupurile parlamentare ; 2. opozitia parlamentara ; 3. birourile si comitetele parlamentare ; 4. comisiile parlamentare care pot fi : a. permanente; b. temporare ; c. speciale ; d. comune ; e. de ancheta ; f. de mediere . n curs sunt prezentate detaliat regulile privind functionarea comisiilor parlamentare .

30 n cuprinsul paragrafului cinci este analizata functionarea parlamentului sub urmatoarele aspecte : a. mandatul si legislatura ; b. sesiunea ; c. convocarea sesiunilor parlamentare si durata lor ; d. sedintele Camerelor ; e. sistemul de vot n parlament . Paragraful sase vizeaza membrii parlamentului n calitatea lor de deputati si senatori avnd : a. drepturi si obligatii ; b. imunitati si incompatibilitati ; c. raspunderi si sanctiuni. Paragraful sapte este dedicat analizei actelor parlamentului .n cuprinsul paragrafului sunt prazentate urmatoarele aspecte : a. nominalizarea actelor parlamentului ; b. natura juridica a acestora ; c. clasificarea actelor parlamentului . Paragraful opt este consacrat legii , ca act juridic al parlamentului . n cuprinsul acestuia este definit conceptul de lege , clasificarea acestora , conc eptul de suprematie a legii , si fundamentarea stiintifica a acestei suprematii .O par te importanta a paragrafului se refera la etapele elaborarii legii care n estenta su nt urmatoarele : a. initiativa legislativa ; b. examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile parlamentare ; c. includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a sedintei Camerei parlamentare ; d. dezbaterea proiectului de lege n plenul camerelor parlamentului ; e. votarea proiectului de lege ; f. procedura de mediere ;

31 g. semnarea proiectelor de lege de catre presedintii Camerelor; h. promulgarea si publicarea legilor; i. aprobarea legii prin referendum; j. alte reguli constitutionale privind elaborarea legii . Precizam ca procedura parlamentara a fost modificata prin modificarea regulamentelor celor doua Camere si recomandam studentilor sa studieze cursul predat la nvatamntul de zi care este actualizat. Paragraful noua se refera la Regulamentele celor doua Camere adoptate potrivit principiului autonimiei regulamentare a parlamentului .Acestea stabiles c , n esenta , organizarea si functionarea fiecarei Camere parlamentare . Paragraful zece se refera la cel de al doilea act juridic al camerelor parlamentului , respectiv hotarrile acestora .Paragraful unsprezece are ca obiect de cercetare motiunile , care reprezinta hotarri ale parlamentului prin care se exprima pozitia acestuia asupra unei probleme discutate . Ultimul paragraf are ca obiect de studiu actele celorlalte structuri parlamentare din compunerea Camerelor parlamentului . Capitolul IX Puterea executiva

Capitolul este structurtat pe trei paragrafe . Paragraful unu este destinat unor prezentari terminologice n cuprinsul carora se stabileste ca n cadrul puterilor statului se distinge prin continut si trasaturi specifice puterea executiva . O componenta a puterii executive o reprezinta autoritatile administrative care au ca principala atributie organizarea executarii si executarea n concret a legil or . Paragraful doi are ca obiect de studiu structura executivului . Dreptul constitutional este interesat pentru identificarea marilor structuri executive si a raporturiloe constitutionale cu celelalte autoritati . Trebuie mentionat ca studiul aparatului administrativ intereseaza dreptul constitutional mai mult n relatia administratie - cetatean .

32 n ceea ce priveste structurile executive dreptul constitutional le studiaza pe cele mai importante , respectiv :seful de stat , Guvernul , ministerele si organ ele administratiei locale . Cuprinsul paragrafului vizeaza raporturile executiv legislativ .n ceea ce priveste structura si functionarea executivului acestea fac obiectul de studiu a l dreptului administrativ. O prima problema de studiu o formeaza rolul legislativului n formarea executivului , sub urmatoarele aspecte : a.desemnarea sefului executivului ; b.desemnarea sefului cabinetului si a membrilor acestuia . O a doua problema de studiu o formeaza raporturile dintre legislativ si executiv n legatura cu activitatile acestora . n activitatea de guvernare executivul si legislativul au un rol primordial . n baza principiului colaborarii puterilor n stat este analizata att interventia legislativului n activitatea executivului ct si interventia executivul ui n activitatea legislativului . O a treia problema de studiu o formeaza compatibilitatea functiei parlamentare si a functiei executive .Putem constata ca n Romntia , potrivit Constitutiei functia de membru al Guvernului este compatibila cu functia de membru al parlamentului . n curs sunt prezentate argumente pro si contra acestei solutii constitutionale . Ultima parte a capitolului este consacrata analizei cresterii rolului executivului , analizandu-se consecintele si cauzele cresterii acestui rol.

33 Capitolul X Institutia sefului de stat

Capitolul este structurat pe opt paragrafe de studiu. Paragraful unu debuteaza cu prezentarea unor considerente generale referitoare la institutia sefului de stat . n cuprinsului paragrafului doi este cercetata problematica evolutiei institutiei sefului de stat n Romnia . Sub regimul constitutiilor romne aceasta evolutie a fost urmatoarea :domn , rege , sef de stat sub forma unui organ coleg ial si presedinte . Paragraful trei se refera la atributiile sefului de stat .n partea de debut a acestuia sunt prezentate rolul si atributiile sefului de stat n sistemele constitutionale din alte state printre care mentionam Franta , SUA , Suedia , Ca nada , Marea Britanie . n continuare sunt analizate rolul si atributiile Presedintelui Romniei .Pentru stabilirea rolului Presedintelui Romniei se porneste de la dispozitiile constitutionale . Potrivit acestora Presedintele Romniei : a. reprezinta statul romn; b. este garantul independentei nationale , al unitatii si integritatii teritoriale a tarii ; c. vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice . Grupate pe criteriul obiectului de reglementare atributiile Presedintelui Romniei asa cum sunt stabilite n literatura de specialitate sunt urmatoarele : a. atributii privind legiferarea; b. atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice ; c. atributii privind alegerea , formarea , avizarea formarii ,numirea sau revocarea unor autoritati publice ; d. atributii n domeniul apararii tarii si ordinei publice ; e. atributii n domeniul politicii externe ; f. alte atributii.

34 Paragraful patru are ca tema desemnarea sefului de stat .Din continutul paragrafului rezulta ca astazi n sistemele constitutionale contemporane s-au conturat patru mari moduri de desemnare a sefului de stat si anume : a. pe cale ereditara; b. alegerea de catre parlament ; c. alegerea de catre un colegiu elector ; d. alegerea prin vot universal , direct , secret si liber exprimat . Paragraful cinci al capitolului este intitulat Durata mandatului sefului de stat . n paragraf sunt analizate trei probleme : a. durata propriuzisa a mandatului n diferite sisteme constitutionale ; b. numarul mandatelor admis de diferite constitutii ; c. durata mandatului sefului de stat n Romnia . Paragraful sase se refera la proceduri , solemnitati si protocol privind investirea unei persoane n calitatea de sef de stat , validarea alegerii sefului de stat ,si juramantul depus n calitate de sef de stat . Paragraful sapte vizeaza raspunderea sefului de stat .Initial ideea care a dominat sisitemele constitutionale a fost ca seful de stat sa nu raspunda pentru actele efectuate n aceasta calitate .Referitor la aceasta problema n literatura de specialitate sunt analizate urmatoarele aspecte : a. imunitatea de care se bucuraseful statului ; b. raspunderea politica a sefului de stat ; c. raspunderea penala a sefului de stat . Ultimul paragraf se refera la actele emise de Presedintele Romniei n exercitarea atributiilor sale . Aceste acte sunt denumite potrivit prevederilor constitutionale decrete , care pot fi de doua feluri : a. cu caracter normativ ; b. cu caracter individual .

35 Capitolul XI Autoritatea jurisdictionala

Capitolul estte structurat pe trei paragrafe . Primul paragraf stabileste notiunile si precizarile terminologice n domeniul de studiu.n acest sens este percizat conceptul de justitie si se motiveaza de ce este necesar sa se utilizeze terminologia de autoritate jurisdictionala n locul terminologiei clasice de autoritate judecatoreasca . n cuprinsul paragrafului este accentuata ideea specificului activitatii jurisdictionale . n literatura de specialitate juridica se mentionaeza ca fiecare ramura de drept are att principii care i sunt proprii si principii comune tuturor ramurilor de drept . Principiile comune sunt principii fundamentale rezultnd din dispozitiile constitutionale potrivit carora se realizeaza justitia . Aceste principii sunt urmatoarele : a. principiul legalitatii ; b. justitia este unicasi egala pentru toti ; c. folosirea limbii oficiale si a limbii materne n justitie ; d. dreptul la aparare; e. prezumptia de nevinovatie ; f. independenta judecatorului si supunerea lui numai legii . Este de asemena mentionat faptul ca justitia este nfaptuita de catre instantele judecatoresti . Organizarea si functionare instantelor judecatoresti este stabilita prin lege organica . Potrivit prevederilor constitutionale autoritatea judecatoreasca cuprinde n esenta : Instantele judecatoresti , Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii . n paragraful trei sunt explicate raporturile fundamentale ale autoritatilor judecatoresti cu legislativul si executivul .

36 PARTEA A- II A DREPT CONSTITUTIONAL-INSTITUTII POLITICE Bibliografie selectiv a a. Bibliografie obligatorie 1. Viorel Ciobanu , Tratat teoretic si practic de procedura civila , vol. I . Teoria generala , Editura Natinala , Bucuresti , 1996 2. Ion Deleanu , Drept constitutional si institutii politice , vol. II , Bucures ti , 1991. 3. Tudor Draganu , Drept constitutional si institutii politice , Tratat elementar , vol. II , Editura Lumina Lex , Bucuresti , 2000. 4. Ioan Muraru , Simina Tanasescu , Drept constitutional si institutii politice , Editura Lumina Lex , Bucuresti 2001. 5. Ioan Muraru , Mihai Constantinescu , Studii constitutionale , , vol . I si vol.II.Editura Actami , Bucuresti , 1995,respectiv 1998. 6. Cristian Ionescu , Drept constitutional si institutii politice , Sistemul Constitutional romnesc , vol.II , Editura Lumina Lex , Bucuresti , 1997. 7. Nicolae Pavel , Drept constitutional si institutii politice , vol. II , , Edi tura Fundatiei Romnia de mine , Bucuresti , 2002. b. Bibliografie facultativa 1. G . Alexianu , Curs de drept constitutional , Universitatea din Cernauti , 1930 2. Henri Brun , Guy Trembley , Droit constitutionnel , Les Editions Yvon Blais , Inc . ,Ottawa, Canada , 1982 3. Jacques Cadart , Institutions politiques et droit constitutionnel ,Tome II , Librairie generale de droit et de jurisprudence , Paris , 1975. 4. Constantin Dissescu , Dreptul constitutional , Universitatea din Iasi , 1910 , stenografiat.

37 5. Jean Gicquel, Droit constitutionnel et institutions politiques , Editions Montcrestien , Paris , 1989. 6. Martin Shapiro , Rocco J. Tresolini , American Constituional Law , Mc Millian Publishing Co. Inc . U.S. A . , New York , 1975 7. Harry Street, Rodney Brazier , Constitutional and administrative law , de Smith , Pelikan Books Ltd. , England , 1986.