INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL

MARIANA ARGHIR

CONTABILITATE GENERALA

NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII PLANUL DE CONTURI GENERAL NORME DE UTILIZARE A CONTURILOR APLICATII PRACTICE

ISBN: 973-99037-4-6

CUPRINS

Notiuni de bazele contabilitatii ... 3 Test de verificare 36 Planul de conturi general Clasa 1 Conturi de capitaluri . 37 Taxa pe valoarea adaugata...48 Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate...53 Grupa 41 Clienti si conturi asimilate...58 Clasa 2 Conturi de imobilizari ...48 Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 71 Clasa 4 Conturi de terti . .94 Clasa 5 Conturi de trezorerie 104 Clasa 6 Conturi de cheltuieli .111 Clasa 7 Conturi de venituri .. 115 Test de verificare - Aplicatie .... 118 Anexe Planul de conturi general aprobat prin OMFP 1752/2005.....122 si OMEF 2374/2007 Notiuni de contabilitate de gestiune...136

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE BAZELE CONTABILITATII I.INTRODUCERE

Activitatea economica poate fi definita ca un domeniu fundamental al activitatii umane, care cuprinde ansamblul faptelor, actelor si relatiilor oamenilor, concretizate in comportamente si decizii privitoare la atragerea si folosirea resurselor economice rare, in vederea prelucrarii, distributiei, schimbului si consumului de bunuri, in functie de nevoile si interesele lor. Forma preponderenta de organizare si desfasurare a activitatilor economice, in lumea contemporana, este economia de schimb (denumita si economie de marfuri), in care unitatile economice produc bunuri sau servicii in vederea vanzarii, obtinand in schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuintelor. Activitatea economica graviteaza in jurul pietei, in cadrul careia se efectueaza schimburile intre unitatile economice. Acestea se realizeaza, in general, prin intermediul monedei (banilor), deci economia de schimb contemporana functioneaza preponderent ca o economie monetara. Schimbul prin intermediul monedei presupune delimitarea tranzactiei in 2 componente si anume: -vanzarea bunului oferit la schimb contra moneda -cumpararea bunului necesar prin cedarea monedei. Banii, in economie, au trei functii principale: a) functia de mijloc de schimb - moneda este intermediarul schimbului. Banii sunt mijlocul de schimb universal, prezenti, de regula, in orice tranzactie, avand acceptabilitate generala de catre toti participantii la activitatea economico-sociala dintrun spatiu economico-teritorial. b) functia de masura a activitatii economice - moneda reprezinta etalonul general de masura. Instrumentul concret al masurarii monetare este pretul, acesta fiind singurul capabil sa masoare si sa compare valoric bunuri, resurse si factori de productie diferiti. c) functia de rezerva de valoare sau de economisire. Sfera de cuprindere a activitatii economice ca relatie resurse-trebuinte reprezinta universul economiei, ce poate fi definit prin trei componente: 1) Unitatea economica - veriga elementara in care se realizeaza activitatea economica, sau altfel spus, SUBIECTUL economiei. 2) Resursele (mijloacele) economice necesare desfasurarii activitatii economice, in relatie cu sursele de finantare*. *a finanta a pune la dispozitie resursele (mijloacele) necesare pentru a sustine o actiune, o lucrare, o intreprindere.

3) Actele/faptele economice denumite generic tranzactii economice.

1.Unitatea economica. In functie de cine desfasoara activitatea, unitatea economica poate fi: -gospodaria (familia), in fapt, persoana fizica -intreprinderea economica, ceea ce presupune un cadru organizat, respectiv o persoana juridica. In Romania, cadrul organizatoric de desfasurare a activitatilor economico-sociale este reprezentat de regii autonome, societati (companii) nationale, societati comerciale, institutii financiare si de credit, societati de asigurare, institute de cercetare-dezvoltare, societati cooperatiste, alte persoane juridice cu scop patrimonial (lucrativ)*, institutii publice, persoane juridice fara scop patrimonial (lucrativ)** si persoane fizice autorizate pentru activitati independente. *activitatea economica cu scop patrimonial activitate desfasurata in scopul obtinerii de profit **activitate economica fara scop patrimonial activitate nonprofit Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt societatile comerciale. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane si functioneaza, in prezent, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Societatile comerciale se pot organiza in una dintre urmatoarele forme: -societati in nume colectiv (SNC) - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor; -societati in comandita simpla (SCS) - in care asociatii sunt de doua categorii: - comanditati - raspund solidar si nelimitat si administreaza societatea; - comanditari - raspund numai cu aportul propriu si nu participa la administrarea societatii; -societati in comandita pe actiuni (SCA) - au aceleasi caracteristici cu SCS, dar partile comanditarilor sunt separate in actiuni, ca titluri de valoare negociabile; -societati pe actiuni (SA) - obligatiile sociale sunt garantate de patrimoniul social, iar actionarii sunt obligati sa raspunda in limita capitalului subscris, exprimat in actiuni; -societati cu raspundere limitata (SRL) - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii, in numar limitat, raspund la limita capitalului subscris, exprimat in parti sociale. Orice persoana fizica sau juridica alta decat unitatea economica se numeste tert. Relatiile unitatii economice cu tertii pot fi: -relatii de datorie (obligatie)* -relatii de creanta** *datoria - suma de plata sau prestatie de efectuat de catre detinatorul obligatiei (debitorul). **creanta - este o valoare in decontare si reprezinta dreptul unei parti (creditorul) de a pretinde debitorului efectuarea unei prestatii. Infiintarea unei societati comerciale se face pe baza unui act constitutiv, care contine, in principal, urmatoarele: - denumirea, forma de organizare, sediul, eventual emblema societatii - date de identificare a actionarilor/asociatilor persoane fizice sau juridice

- obiectul de activitate, definit conform clasificarii activitatilor din economia nationala (CAEN). Conform CAEN activitatile sunt definite prin atribuirea unui cod si unei denumiri.

- capitalul social subscris/varsat, cu mentionarea aportului fiecarui actionar/asociat la formarea acestuia. Capitalul social subscris asigura societatii nou infiintate mijloacele economice necesare inceperii activitatii, valoarea minima a capitalului social fiind reglementata de lege. Capitalul social al unei societati pe actiuni este exprimat in actiuni, cel al unei societati cu raspundere limitata in parti sociale. Fiecare actiune sau parte sociala are o valoare unica denumita valoare nominala, participarea actionarilor sau asociatilor la formarea capitalului social fiind determinata de numarul de actiuni/parti sociale subscrise. Capitalul social = nr.act/parti sociale x valoarea nominala actiunea este un titlu de valoare negociabil si transmisibil, care confera detinatorului drepturi in capitalul societatii emitente. partea sociala este un titlu transmisibil, care confera detinatorului drepturi in capitalul societatii de la care o detine. Aportul la capitalul social poate fi in numerar (bani sau alte titluri de valoare negociabile) sau in natura (utilaje, marfuri, etc). Aportul in natura se acopera integral la subscriere. - participarea fiecarui actionar/asociat la profit si pierdere; - clauze privind conducerea, administrarea; - durata de functionare; - modul de desfiintare sau lichidare a societatii. In baza actelor de constituire se emite o hotarare judecatoreasca de infiintare, noua societate este luata in evidenta la Registrul Comertului, i se atribuie un numar de inmatriculare mentionat in Certificatul de inregistrare. Se atribuie si un cod de inregistrare la autoritatea fiscala si alte institutii guvernamentale, mentionat, de asemenea, in Certificatul de inregistrare. Codul unic de inregistrare este definit si printrun atribut de inregistrare fiscala, care poate fi RO, pentru unitatile inregistrate in scopuri TVA (taxa pe valoarea adaugata)* sau necompletat pentru unitatile neinregistrate in scopuri de TVA**. *unitati inregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care colecteaza TVA pentru buget **unitati neinregistrate in scopuri de TVA - unitati economice care nu colecteaza TVA pentru buget. Certificatul de inregistrare are, de asemenea, mentionate codul si denumirea CAEN ale obiectului de activitate principal declarat la infiintare. 2.Resursele economice - sunt obiecte reale sau mijloace financiare utilizate pentru realizarea obiectului de activitate declarat. Sunt rezultat al activitatii economice si sunt destinate consumului propriu sau schimbului, in vederea obtinerii altor resurse economice necesare.

Exemplu
Consideram urmatoarele conditii de infiintare a unei societati: - numar de actionari/asociati: 5 - capital social subscris 100.000 lei -aportul la capital este: - in numerar (bani) 40.000 lei - in natura (marfa si utilaje) 60.000 lei - valoarea nominala a unei actiuni/parti sociale: 10 lei - aportul actionarilor/asociatilor: - actionar/asociat 1 - in numerar (bani) - in natura (utilaje) - actionar/asociat 2 - in numerar (bani) - actionar/asociat 3 - in natura (marfa) - actionar/asociat 4 - in numerar (bani) - in natura (marfa) - asociat/actionar 5 -in numerar (bani) TOTAL 35.000 lei - 5000 lei -30.000 lei 25.000 lei -25.000 lei 20.000 lei -20.000 lei 15.000 lei - 5.000 lei -10.000 lei 5.000 lei - 5.000 lei 100.000 lei (capital subscris) CAPITAL SUBSCRIS 35.000 asociat/actionar 1 25.000 asociat/actionar 2 20.000 asociat/actionar 3 15.000 asociat/actionar 4 5.000 asociat/actionar 5 100.000 TOTAL

RESURSE ECONOMICE Bani 40.000 Utilaj 30.000 Marfa 30.000

TOTAL

100.000

Societatea nou infiintata are la dispozitie bani, utilaje si marfa in valoare de 100.000 lei, consecinta a subscrierii capitalului social de catre asociati/actionari. Tinand cont de valoarea nominala stabilita, 10 lei/parte sociala (actiune), rezulta un numar de 10.000 parti sociale (actiuni) subscrise, distribuite astfel: - asociat/actionar 1 3500 - asociat/actionar 2 2500 - asociat/actionar 3 2000 - asociat/actionar 4 1500 - asociat/actionar 5 500 TOTAL 10.000

In tabelul anterior sunt evidentiate resursele economice pe care le detine societatea nou infiintata si in acelasi timp sursa de provenienta (finantare) a acestora ca relatie de proprietate (exista o obligatie de a ceda un echivalent pentru ele, sau nu). Resursele economice sunt definite prin doua insusiri, astfel: -valoare de utilizare satisfac o trebuinta, deci prin schimb se obtine echivalentul in moneda -valoare baneasca/pret se pot exprima in moneda Capacitatea resurselor economice de a se transforma in moneda este diferita, fiind determinata de modul specific de utilizare in activitate. Aceasta insusire specifica a resurselor se numeste lichiditate. Lichiditatea este determinata de durata in care, printro utilizare normala, se obtine echivalentul in moneda al resurselor economice. Pentru a-si procura resursele economice necesare unitatea economica trebuie sasi asigure sursele de finantare. Din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi* respectiv obligatii** sursele de finantare pot fi: -surse de finantare proprii (drepturi) -surse de finantare straine (obligatii) *relatie de drepturi - presupune detinerea unui bun fara obligatia de a ceda un echivalent (nu se datoreaza nimic pentru acel bun) **relatie de obligatie - presupune detinerea unui bun pentru care detinatorul are de cedat un echivalent (are o datorie). Intre resursele detinute si sursele de finantare exista egalitate valorica pentru ca un bun detinut nu poate avea ca provenienta decat o relatie de drepturi sau de obligatii, deci putem sa reprezentam resursele economice in relatie cu sursele de finantare prin egalitatea: Resurse economice = Surse de finantare Prin conventie, resursele economice se numesc active, iar sursele de finantare se numesc pasive, formula de descrierea relatiei resurse-surse de finantare devine: Activ = Pasiv *** notiunea de capital In definirea capitalului exista doua abordari: -capitalul material sau substantial este reprezentat de totalitatea resurselor economice detinute si utilizate in scopul obtinerii de profit -capitalul financiar reprezinta totalitatea surselor de finantare cu durata finantarii mai mare de 1an. Clasificarea activelor (resurselor economice) -dupa natura resurselor, distingem: -active necorporale - intangibile, fara suport material -active corporale - tangibile, cu suport material -dupa lichiditatea resurselor, distingem: -active circulante (mobile) - participa la un singur circuit economic, isi recupereaza echivalentul in moneda la prima utilizare sau intr-o durata de cel mult 1 an -active imobilizate sau imobilizari participa la mai multe circuite economice, isi recupereaza echivalentul in moneda pe toata durata de utilizare normala, durata in care se recupereaza fiind mai mare de 1 an Clasificarea pasivelor (surselor de finantare)

-dupa durata finantarii, distingem: -surse de finantare cu durata mai mare de 1 an (capital financiar sau capital permanent) -surse de finantare cu durata finantarii mai mica de 1 an -dupa natura finantarii, din punctul de vedere al relatiei juridice de drepturi sau obligatii, distingem: -surse de finantare proprii, implicit au durata finantarii mai mare de 1 an (capitaluri proprii) -surse de finantare straine - daca durata finantarii este mai mare de 1 an reprezinta capitalul imprumutat - daca sunt exigibile* intr-o durata de cel mult 1an se numesc datorii curente *obligatie exigibila - poate fi ceruta imediat de creditor (este scadenta) 3.Tranzactiile economice. Tranzactiile (operatiile) economice efectuate modifica valorea diferitelor elemente de activ sau de pasiv. Unele dintre modificarile produse sunt vizibile, se pot constata prin simpla observatie (cresterea valorii unei datorii, micsorarea valorii unei datorii, cresterea valorii unui stoc de marfa, etc), altele necesita o analiza speciala nefiind vizibile prin simpla observatie. Ansamblul operatiilor economice care determina transformari in starea activitatii economice, delimitate in timp si spatiu, este procesul economic. Unitatile economice functioneaza asemenea unui sistem, in care: - cheltuielile (consumuri de resurse economice, munca, servicii, etc) efectuate reprezinta intrarile - veniturile obtinute din valorificare (oferire la schimb) reprezinta iesirile PROCES ECONOMIC INTRARI (productie, comert, etc) Consum de factori de productie (cheltuieli)

IESIRI valorificari (venituri)

Din compararea efectului obtinut (veniturile obtinute din valorificare) cu efortul necesar (cheltuielile efectuate), rezulta formula de stabilire a rezultatului: Rezultatul = Venituri Cheltuieli Rezultatul poate fi : - profit, daca venituri>cheltuieli - pierdere, daca venituri<cheltuieli In evolutia sa, unitatea economica desfasoara activitati specifice, atat in scopul cresterii potentialului economic (cresterii capacitatii productive), cat si in realizarea obiectului de activitate declarat (afacerii). In acest sens se delimiteaza activitatea economica in: -activitate de investitii, consta in activitatea de procurarea activelor imobilizate (utileje, echipamente etc.). Investitia nu afecteaza rezultatul (profitul sau pierderea) deoarece se recupereaza in timp, pe toata durata de utilizare economica a imobilizarilor, dar necesita atragerea unor finantari pe termen lung.

-activitatea curenta, desfasurata in scopul realizarii obiectului de activitate declarat, inclusiv activitati derivate sau legate de realizarea acestuia. Activitatea curenta se clasifica in: -activitate de exploatare -activitate financiara -activitatea extraordinara, generata de calamitati naturale sau alte evenimente extraordinare (expropieri, revolutii, etc.). Activitatea curenta si extraordinara se reflecta in rezultat (influenteaza profitul sau pierdera fiind generatoare de cheltuieli si venituri). Activitatile economice formeaza obiectul de studiu al stiintelor economice. Stiinta economica consta intr-un ansamblu coerent de notiuni, idei si teorii prin care sunt reflectate actele, faptele si comportamentele economice, iar prin tehnicile, metodele si procedeele de masurare, evaluare si gestionare determina stimularea, eficientizarea activitatilor economice.

Gestionarea activului si pasivului unitatii si a rezultatelor activitatii economice se realizeaza prin intermediul contabilitatii. II.DEFINIREA CONTABILITATII Prima definitie moderna cunoscuta a contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo, intr-o lucrare tiparita la sfarsitul secolului al XV - lea. Acesta defineste contabilitatea ca fiind un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a avutiei ce apartine unui negustor, precum si toate afacerile acestuia in ordinea in care au avut loc. Contabilitatea este activitatea specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor unitatilor economice. Este organizata in dublu circuit, astfel: - contabilitatea generala (financiara), obligatorie tuturor unitatilor care desfasoara activitate economica, evidentiaza la anumite perioade activul, pasivul si rezultatele unitatii, conform reglementarilor legale; - contabilitatea interna (de gestiune) are ca obiectiv calculul costurilor de productie, rentabilitatii activitatii, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. Se organizeaza de fiecare unitate in parte in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii. Ca disciplina a stiintelor economice, contabilitatea are o metoda proprie de cercetare. Prin metoda contabilitatii se intelege ansamblul de principii, procedee si instrumente cu ajutorul carora se realizeaza evidenta, calculul, analiza si controlul starii economice a unitatii. Teoria specifica de baza a contabilitatii este cea a partidei duble. Teoria partidei duble este definita prin urmatoarele trasaturi principale: - dubla reprezentare a resurselor economice in relatie cu sursele de finantare; Formula dublei reprezentari este ACTIV = PASIV - dubla reprezentare (inregistrare) a tranzactiilor economice, conform careia, modificarile elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri, generate de tranzactiile efectuate, sunt evidentiate intr-un raport de echilibru, printr-o egalitate.

10

Procedeele metodei contabilitatii. a)procedee comune si altor discipline stiintifice (observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza) b)procedee comune si altor discipline economice -documentatia - reprezinta procedeul ce permite consemnarea tranzactiilor si datelor ce privesc activul, pasivul si procesul economic in documente; -evaluarea - consta in exprimarea baneasca a elementelor de activ si de pasiv si a tranzactiilor economice efectuate; -calculatia - procedeu ce asigura formalizarea matematica a unor prelucrari privind tranzactiile economice efectuate, calculul costurilor, stabilirea rezultatului; -inventarierea - procedeu ce permite stabilirea existentei reale a elementelor de activ si datorii, cantitativ si valoric, sau numai valoric, in scopul asigurarii unui caracter real cunoasterii contabile; c)procedee specifice metodei contabilitatii -contul - reprezinta procedeul prin care se asigura urmarirea, in expresie valorica, existentei si modificarii (cresteri sau micsorari de valori) elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri; -balanta de verificare - asigura centralizarea valorilor din conturi si in acelasi timp o verificare a inregistrarilor contabile efectuate; -situatiile financiare anuale sunt documente contabile de sinteza si analiza economicofinanciara. Principii si reguli contabile -principiul inregistrarii cronologice presupune respectarea succesiunii in timp a tranzactiilor efectuate; -principiul inregistrarii sistematice presupune inregistrarea distincta a cresterilor de valori, respectiv micsorarilor de valori generate de tranzactiile efectuate -principiul inregistrarii complete si continue -inregistrarea completa - se inregistreaza toate tranzactiile economice efectuate in scris (in documente contabile) -inregistrarea continua presupune ca evidenta contabila a unei perioade incepe cu starea initiala si se incheie cu starea finala, care devine, la randul ei, stare initiala a perioadei urmatoare, conform formulei: Starea finala = Starea initiala + intrari iesiri -principiul continuitatii activitatii - se presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau de restrangerea semnificativa a acivitatii -principiul permanentei metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent pe parcursul unui exercitiu financiar si de la un exercitiu financiar la altul -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu financiar, care trebuie sa coincida cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent (cu exceptiile prevazute prin lege) -principiul independentei exercitiului - se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar indiferent de data incasarii, respectiv platii acestora.

10

11

Aceasta corespunde principiului contabil general al contabilitatii de angajamente. In consecinta, un venit inregistrat la momentul efectuarii tranzactiei care il genereaza si neincasat, se evidentiaza in activul unitatii ca o creanta. In mod similar, o cheltuiala inregistrata la momentul efectuarii tranzactiei care o genereaza si neplatita, se va evidentia in pasivul unitatii ca o datorie. -principiul necompensarii - valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile elementelor de pasiv, respectiv cheltuielile cu veniturile. -principiul prudentei impune ca evaluarea sa fie facuta pe o baza prudenta. Se vor avea in vedere urmatoarele: - se iau in considerare numai profiturile realizate pana la data incheierii exercitiului financiar - se tine seama de toate obligatiile (datoriile) previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca acestea devin evidente numai intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului - nu se inregistreaza activele probabile si profitul probabil - se tine seama de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pierdere. -principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica -principiul pragului de semnificatie - conform caruia orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative, care au aceeasi natura sau cu functii similare pot fi insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata. pragul de semnificatie este o expresie a importantei relative. O valoare este considerata semnificativa daca omiterea ei ar influenta in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare. -principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv - conform caruia componentele elementelor de activ sau de pasiv trebuie evaluate separat.

III.ELEMENTE REFERITOARE LA NORMALIZAREA IN CONTABILITATE Prin normalizarea contabilitatii se tinde spre armonizare si uniformitate in contabilitate pe plan mondial sau regional. Norma contabila (standardul contabil) consfinteste o regula sau mai multe reguli ce reprezinta sisteme de referinta in ceea ce priveste informatia contabila si prezentarea acesteia in situatiile financiare. In raport cu sfera de aplicare, normele (standardele) contabile pot fi internationale, europene si nationale. Standardele internationale sunt elaborate de Comitetul pentru standarde internationale de contabilitate (IASC). Standardele contabile europene sunt elaborate de Uniunea Europeana, fiind formalizate, in prezent, prin Directiva a IV-a, Directiva a VII-a si Directiva a VIII-a. Sfera de cuprindere a Directivelor europene contine tarile membre ale Uniunii Europene, iar aplicarea lor este obligatorie acestora. Standardele nationale sau locale sunt elaborate de fiecare tara in raport cu standardele internationale si Directivele europene.

11

12

In Romania, activitatea in contabilitate este reglementata de: - Legea contabilitatii nr.82 din 1991 republicata cu modificarile si completarile ulterioare - Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752 din 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, modificat si completat prin Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr.2374 din 2007. Conform legii, toate unitatile persoane juridice care desfasoara activitate economica, precum si persoanele fizice autorizate pentru activitati independente au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate financiara proprie si contabilitate de gestiune adaptata specificului activitatii. Contabilitatea se organizeaza in partida dubla. Contabilitatea se tine in limba romana si in lei. Ca instrument de cunoastere, control si gestiune a activelor si pasivelor si de stabilire a rezultatelor, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale unitatii cat si in relatie cu utilizatorii externi ai informatiei contabile (investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile guvernamentale, salariatii proprii si publicul). . pozitia financiara reprezinta relatiile dintre activele, datoriile si capitalurile proprii ale unei intreprinderi, asa cum sunt ele raportate in situatiile financiare. fluxurile de trezorerie contin fluxurile de numerar (intrarile respectiv iesirile) inregistrate in cursul perioadei Procedeele si principiile metodei contabilitatii se regasesc in actele normative astfel: DOCUMENTATIA Orice tranzactie economica se consemneaza, la momentul efectuarii ei, intr-un inscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind calitatea de document justificativ. Documentele justificative angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, avizat sau aprobat si inregistrat in contabilitate, dupa caz. In principiu, documentul justificativ contine urmatoarele informatii: -unitatea emitenta -numarul/data documentului -partile implicate in tranzactie -definirea tranzactiei (descriere, elementele influentate canitativ/valoric de tranzactie) -vize, aprobari -orice alte elemente care definesc cat mai complet tranzactia Documentele sunt standardizate, cerintele privind continutul lor fiind aprobate prin acte normative. Exista doua categorii de documente: -documente comune tuturor ramurilor economiei -documente specifice anumitor activitati

12

13

Documentele contabile elaborate pe baza documentelor justificative sunt documente curente (ex. registrele de contabilitate, balanta de verificare), respectiv documente de sinteza (ex. situatiile financiare). Registrele de contabilitate obligatorii sunt : - registrul jurnal, evidentiaza cronologic si sistematic operatiile economice efectuate - registrul inventar, centralizeaza listele de inventariere - registrul cartea mare, evidentiaza evolutia fiecarui element de activ, de pasiv, cheltuiala si venit, in cadrul unui exercitiu financiar, cu ajutorul contului. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia lor si se prezinta in mod ordonat si completate. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor economice efectuate se intocmeste balanta de verificare. Gestiunea documentelor se refera la organizarea circulatiei documentelor, utilizarea si evidenta documentelor, reconstituirea documentelor si pastrarea documentelor. O parte a documentelor sunt formulare cu regim special. Pentru aceste documente se organizeaza o evidenta operativa distincta. Documentele cu regim special sunt inseriate si numerotate, iar eliberarea lor se face pe baza unor acte distincte. In cazul in care documentele justificative sau contabile sunt pierdute, distruse sau sustrase, se efectueaza reconstituirea lor, in termen de 30 de zile de la constatarea disparitiei, iar documentele reconstituite vor contine mentiunea RECONSTITUIT. Documentele contabile curente si documentele justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate se pastreaza in arhiva timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani. EVALUAREA Evaluarea in contabilitate consta in exprimarea elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri in unitati monetare. Categorii de valori de evaluare: - costul de achizitie - este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli accesorii necesare punerii unui bun in stare de utilitate; - costul de productie - este egal cu costul de achizitie al materiilor prime si materialelor, alte costuri ale intreprinderii atribuite DIRECT producerii unui bun. Mai poate cuprinde : - o pondere rationala din costurile inregistrate de intreprindere care sunt artribuite INDIRECT producerii bunului - in cazul activelor cu ciclu lung de productie dobanda aferenta capitalului imprumutat pentru finantarea producerii bunului, in masura in care acesta se acumuleaza in raport cu perioada de productie. - valoarea justa - suma pentru care poate fi schimbat un activ, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv ; - valoarea de piata a unui activ reprezinta pretul care poate fi obtinut pentru el pe o piata activa. O piata activa exista atunci cand: - activele de pe piata sunt relativ omogene

13

14

- sunt cantitati suficiente de asemenea active tranzactionate, astfel incat oricand pot fi gasiti cumparatori sau vanzatori - preturile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public - valoarea reziduala - reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere estimeaza sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de utilizare, dupa deducerea cheltuielilor aferente vanzarii; Reguli de evaluarea elementelor de activ si de pasiv La inregistrarea in contabilitate a unui element de activ sau de pasiv i se atribuie o valoare de intrare numita valoare contabila. Regulile de evaluare respecta principiul contabil general al costului istoric, conform caruia valoarea contabila a unui element se mentine pe toata durata de existenta. Evaluarea este determinata si de anumite momente de referinta in durata de existenta a unui element de activ sau de pasiv, astfel: INTRAREA

INVENTARIEREA GENERALA (precede intocmirea situatiilor financiare anuale) INCHEIEREA EX. FINANCIAR (se intocmesc situatiile financiare anuale)

IESIREA Reguli de evaluare a elementelor de activ si de pasiv (evaluarea de raportare) : - la data intrarii, elementele de activ si de pasiv se evalueaza si inregistreaza la valoarea de intrare, astfel: - bunurile reprezentand aport de capital la valoarea de aport - bunurile obtinute cu titlu gratuit la valoarea justa Valoarea de aport si valoarea justa se asimileaza costului de achizitie. - bunurile obtinute cu titlu oneros (cumparate) la costul de achizitie - bunurile produse in unitate la costul de productie - creantele si datoriile la valoarea nominala - cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar. Pentru bunuri de natura imobilizarilor sau stocurilor, valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitate, starea acestora si pretul pietii. Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea probabila de incasat, respectiv de platit. Diferentele constatate se trateaza astfel: -pentru active: -plusurile de valoare se ignora (nu se inregistreaza) -pierderile de valoare se ajusteaza * *Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile care reflecta reducerea valorii activelor individuale. Aceste reduceri de valoare pot fi permanente sau provizorii. Ajustarile de valoare permanente se numesc amortizari si se refera la uzura activelor imobilizate, care se depreciaza permanent pe parcursul duratei normale de functionare , iar cele provizorii se numesc ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare.

14

15

-pentru datorii diferentele constatate se inregistreaza la elementele de datorii corespunzatoare. Daca se constata aparitia unor datorii a caror natura este clar definita, dar pentru care valoarea sau data la care vor fi efective nu este certa, aceasta se evidentiaza prin constituirea unui provizion*. *Provizioanele au rolul de a acoperi datorii a caror natura este clar definita, care este probabil sa existe sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea. Modul de inregistrarea ajustarilor sau provizioanelor: -la constituire se inregistreaza o cheltuiala -la anulare se inregistreaza un venit - la incheierea exercitiului financiar - elementele de activ si de pasiv se reflecta in bilant la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru active din valoarea contabila se scad ajustarile, atribuindu-li-se o valoare contabila neta. - la iesire - elementele de activ si de pasiv se evalueaza la valoarea de intrare. Principiului costului istoric, conform caruia inregistrarea in contabilitate se mentine pe toata durata de existenta a unui element la valoarea de intrare (tratamentul contabil normal) poate fi inlocuit, in anumite situatii prin tratamente contabile alternative. Exista tratamente contabile alternative, astfel: - ajustarea la inflatie se poate aplica in cazul economiilor caracterizate prin superinflatie (rata inflatiei >100%) - reevaluarea, consta in stabilirea valorii actuale a elementelor de activ si datorii, iar valorile rezultate inlocuiesc valorile contabile existente. Reevaluarea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza in conformitate cu acte normative emise. In cazul activelor imobilizate, cu exceptiile prevazute de lege, reevaluarea se face la valoarea justa. Valoarea justa a acestora se determina, de regula, pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati. Operatiile in valuta se evalueaza si inregistreaza in contabilitate atat in valuta, cat si in lei, valoarea in lei determinandu-se in functie de CURSUL DE REFERINTA in vigoare la data efectuarii operatiei. Valoarea in lei a creantelor si datoriilor in valuta sau a creantelor si datoriilor a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, se reevalueaza, la sfarsitul exercitiului financiar, la cursul de referinta comunicat de BNR, iar diferentele din reevaluare influenteaza rezultatul exercitiului financiar incheiat. In situatia in care, la inregistrarea in contabilitate, se utilizeaza (pentru bunurile de natura stocurilor) preturi de inregistrare diferite de regulile prezentate, diferentele dintre valorile corespunzatoare pretului de inregistrare utilizat si cele conform regulilor de evaluare se evidentiaza distinct in contabilitate cu ajutorul unor conturi rectificative care contin aceste diferente.

SITUATIILE FINANCIARE ANUALE Sunt documentele contabile de sinteza si analiza economico-financiara. Se intocmesc obligatoriu anual si in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand incepe la data infiintarii societatii, cu posibilitatea modificarii datelor de inceput si de sfarsit prin hotarare de guvern.

15

16

Situatiile financiare anuale se publica, in conditiile prevazute de lege. Situatiile financiare anuale se pastreaza in arhiva timp de 10 de ani. Pentru unitatile care indeplinesc criteriile de marime prevazute prin OMFP 1752/2005, situatiile financiare anuale se compun din: - bilant - cont de profit si pierdere - situatia modificarilor capitalului propriu - situatia fluxurilor de trezorerie - note explicative la situatiile financiare anuale. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile de marime, intocmesc situatii financiare simplificate ce contin bilant prescurtat, cont de profit si pierdere, note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional se poate intocmi si situatia fluxurilor de trezorerie. BILANTUL Prezinta activul si pasivul unitatii la sfarsitul unui exercitiu financiar. Un activ recunoscut in bilant reprezinta o resursa controlata de unitate, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare, iar valoarea (pretul ) este determinata intr-un mod credibil. Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul unui activ de a contribui in mod direct sau indirect, in combinatie cu alte active, la intrarile de numerar sau echivalente ale numerarului catre unitate. Datoria reprezinta o obligatie actuala a unitatii ce decurge din evenimente trecute, care prin decontare determina o iesire de resurse ce incorporeaza beneficii economice. Capitalurile proprii reprezinta dreptul actionarilor/asociatilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia. Valoarea capitalurilor proprii se poate modifica prin crestere sau micsorare, astfel: -crestearea capitalurilor proprii, este determinata de: -contributia actionarilor sau asociatilor -profitul realizat -micsorarea capitalurilor proprii, este determinata de: -distribuirea catre actionari sau asociati -pierderea realizata In bilant activele sunt prezentate in ordinea lichiditatii (de la cele mai putin lichide), iar pasivele in ordinea exigibilitatii. Intermediar sunt prezentate valorile de echilibru ale pozitiei financiare (ca relatie intre active, datorii si capitaluri proprii). Valorile de echilibru reflecta: a)existenta finantarilor pe termen lung pentru activele imobilizate si pentru o parte din activele circulante. Finantarea pe termen lung pentru activele circulante se mai numeste fond de rulment. Fondul de rulment este necesar pentru a desfasura o activitate normala, deoarece lichiditatea activelor circulante este, de regula, mai mica decat exigibilitatea datoriilor curente. Existenta sau nonexistenta fondului de rulment se exprima prin formula dinamica a pozitiei financiare: Capital permanent - active imobilizate = active circulante - datorii curente b)existenta sau nonexistenta finantarilor proprii (capitalurilor proprii) exprima prin formula statica a pozitiei financiare: - se

16

17

Active totale - datorii totale = capital propriu (activ net) Daca valoarea capitalului propriu este negativa, inseamna ca unitatea are datorii in valoare mai mare decat valoarea activelor (teoretic, nu isi poate plati toate datoriile). Capitalul propriu este negativ daca unitatea a realizat pierderi mai mari decat alte forme de capitaluri proprii. Prezentarea activelor si pasivelor in bilantul prescurtat: - active imobilizate - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare - active circulante - stocuri - creante - investitii pe termen scurt - casa si conturi la banci - cheltuieli inregistrate in avans - datorii curente - datorii pe termen lung - provizioane - venituri inregistrate in avans - subventii pentru investitii - capitaluri proprii

DESCRIEREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV Elementele de activ: a) activele necorporale: Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material, utilizat in productia de bunuri, lucrari si servicii, pentru a fi inchiriat tertilor, sau in scopuri administrative. Activele necorporale sunt reprezentate de: a1. Cheltuieli de constituire, sunt ocazionate de infiintarea sau modificarea/ dezvoltarea societatii (taxe de inscriere si inmatriculare, costul tiparirii si distributiei actiunilor, de prospectarea pietii sau publicitate aferenta actiunii de infiintare/dezvoltare). Se amortizeaza in cel mult 5 ani. a2. Cheltuieli de dezvoltare, cuprind cheltuieli determinate de efectuarea unor lucrari si obiective de dezvoltare strict individualizate. Activitatea de dezvoltare este o continuare sau o aplicare a activitatii de cercetare si a altor cunostinte in scopul obtinerii unor produse sau servicii noi, sau imbunatatite substantial, inaintea obtinerii productiei de serie. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza in cel mult 5 ani. a3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare , reprezinta cheltuielile pentru preluarea bunurilor cu acest titlu. concesiunea este o conventie prin care se cedeaza dreptul de folosinta sau de exploatare a unui bun.

17

18

brevetul este titlu eliberat inventatorului, prin care se recunoaste celui mentionat in titlu dreptul exclusiv de exploatare a inventiei brevetate licenta de fabricatie este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza unei alte persoane dreptul de a folosi sau valorifica documentatia tehnica sau inventia brevetata marca comerciala este semn distinctiv al unui produs, pentru a-i indica provenienta si a-l deosebi de alte produse similare. Bunurile din aceasta categorie se amortizeaza pe toata durata de utilizare economica. a4. Fondul comercial, reprezinta un plus sau minus de profitabilitate al intreprinderii fata de medie, care nu este generat de active identificabile, fiind determinat de clientela (fidelitatea clientilor fata de intreprindere, numarul clientilor, potentialul de crestere a clientelei), furnizori (calitatea produselor si serviciilor livrate de acestia, puterea de negociere cu acestia), calitatea personalului, reputatia administratorilor si a unitatii, in general. Poate aparea si se inregistreaza in contabilitate numai in situatia achizitionarii unei intreprinderi sau in conditii de aport de capital. In fondul comercial pozitiv se include diferenta dintre pretul de cumparare (sau valoarea de aport) si suma valorilor contabile individuale ale fiecarui element de activ identificabil in parte.In fondul comercial negativ se include diferenta dintre valoarea substantiala a activului (valoarea contabila individuala a activelor identificabile) si costul de achizitie. Fondul comercial se poate amortiza pe toata durata in care se estimeaza ca genereaza plusul (minusul) de profitabilitate, in cel mult 20 ani. a5. Alte imobilizari necorporale, includ produsele informatice (software), proprietatea intreprinderii, si alte imobilizari necorporale. Se amortizeaza in 3 ani. b) activele corporale: Un activ corporal este un activ identificabil, cu suport material, utilizat in scopuri productive, pentru a fi inchiriat sau in scopuri adninistrative si care indeplineste simultan doua conditii: - o durata de functionare > 1 an - o valoare mai mare decat o limita prevazuta de reglementarile in vigoare. Sunt reprezentate de: b1. Terenuri (nu se amortizeaza) b2. Constructii b3. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii b4. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. Cu exceptia terenurilor, activele corporale se amortizeaza. Amortizarea se calculeaza in functie de durata normala de functionare, prevazuta de lege, de la data punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare (contabile). In contabilitate amortizarea se inregistreaza liniar. Amortizarea liniara, consta in repartizarea uniforma in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a activelor pe toata durata normala de functionare.

18

19

Se considera un utilaj cu urmatoarele date de referinta : - valoarea de intrare (vi) 50.000 - durata normala de functionare (dnf) 5 ani Amortizarea calculata dupa metoda liniara: amortizarea anuala = vi/dnf = 50.000/5 = 10.000, sau, se calculeaza cota de amortizare anuala (ca): ca = 1/dnf = 1/5 = 0,2 amortizarea anuala = vi x ca = 50.000 x 0,2 = 10.000 Programul de amortizare Perioada anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5 amortizarea anuala 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 amortizarea totala 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 valoarea neamortizata 40.000 30.000 20.000 10.000 -

c) imobilizarile financiare: c1. Titlurile de participare, reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute in capitalul unor entitati afiliate c2. Imobilizari financiare in interese de participare, reprezinta interesele detinute de o intreprindere in capitalul altei intreprinderi (asociate). c3. Creante imobilizate - reprezentate de imprumuturi acordate pe termen lung altor societati, creante legate de participatii (imprumuturi pe termen lung acordate unor societati la care se detin si participatii), depozite, garantii depuse si alte creante. d) activele circulante: d1. Stocurile, sunt bunuri detinute temporar de catre unitate si sunt reprezentate de: - stocuri destinate consumului in procesul de productie (materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar); - stocuri destinate vanzarii in aceeasi stare (marfurile) sau rezultate din procesul de productie (produsele si productia in curs de executie); - stocuri de ambalaje (refolosibile). d2. Creantele reprezinta drepturile unitatii in relatiile acesteia cu tertii: - clienti, sunt rezultate in urma unor operatii privind vanzarea de produse si marfuri, lucrari executate, servicii prestate (creante comerciale); - alte creante fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari si asociati, debitori diversi. d3. Investitiile pe termen scurt, sunt actiuni, obligatiuni sau alte titluri de valoare specifice pietelor de capitaluri, detinute pe termen scurt, in scopul obtinerii de venituri financiare imediate (castiguri).

19

20

d4. Disponibilitatile banesti detinute in conturi curente la banci sau in casieria unitatii.

Elementele de pasiv: a) datoriile curente (sursele de finantare pe termen scurt), sunt rezultatul relatiilor unitatii cu tertii si sunt reprezentate de: a1. Datoriile financiare - imprumuturi pe termen scurt obtinute de la institutii financiare si de credit a2. Datoriile comerciale, rezultate din operatii comerciale efectuate cu furnizorii de bunuri, lucrari si servicii a3. Alte datorii fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari si asociati, creditori diversi. b) datoriile pe termen lung : b1. Imprumuturi pe terrmen lung obtinute de la institutii financiare si de credit b2. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni b3. Alte datorii asimilate (garantii, depozite primite) b4. Datorii comerciale pe termen lung. c) provizioane, se constituie pentru litigii, garantii acordate clientilor,etc. d)subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la buget sau din alte surse nerambursabile pentru finantarea unor activitati pe termen lung (investitii). e)capitalurile proprii: e1. Capitalul social, reprezinta aportul actionarilor sau asociatilor si se exprima in actiuni sau parti sociale e2. Primele de capital, reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune, de fuziune, de aport sau de conversie a obligatiunilor in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale e3. Rezultatul, profitul sau pierderea, se regaseste ca: -rezultat al exercitiului in desfasurare -rezultat reportat (al exercitiilor financiare anterioare) e4. Rezervele din reevaluare, evidentiaza surplusul rezultat din reevaluarea activelor corporale. Exemplu: Se reevalueaza un activ corporal cu o valoare contabila initiala de 40.000 lei. Bilantul initial Activ element de reevaluat 40.000 lei alte elemente 200.000 lei TOTAL 240.000 lei Pasiv datorii 140.000 lei capitaluri proprii 100.000 lei TOTAL 240.000 lei

Se substituie elementului reevaluat valoarea rezultata din reevaluare, respectiv 60.000 lei, ceea ce inseamna o diferenta din reevaluare (un surplus) de 20.000 lei, care nu obliga unitatea la cedarea unui echivalent, este finantata din capitalurile proprii (reprezinta un castig nerealizat).

20

21

Bilant Activ element reevaluat 60.000 lei alte elemente 200.000 lei TOTAL 260.000 lei Pasiv datorii 140.000 lei capitaluri proprii 120.000 lei TOTAL 260.000 lei

e5. Rezervele, sunt fonduri constituite din profit sau din alte surse prevazute de lege. e6. Castiguri sau pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii reprezinta diferenta dintre valoarea de vanzare a instrumentelor de capitaluri proprii (actiuni sau parti sociale) vandute si valoarea de rascumparare, respectiv dintre valoarea nominala a instrumentelor anulate si valoarea de rascumparare. In activul sau pasivul bilantului se regasesc si valorile de regularizare reprezentate de cheltuielile inregistrate in avans sau anticipate (reflectate in activul bilantului), respectiv veniturile anticipate sau de realizat (reflectate in pasivul bilantului). CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Contine cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului financiar grupate dupa natura si destinatie sau sursa, dupa caz, si rezultatul exercitiului. Cifra de afaceri neta cuprinde valorile provenite din vanzari de produse si marfuri, lucrari executate sau servicii prestate ce se incadreaza in activitatea curenta a intreprinderii. Veniturile sunt sume sau valori incasate sau de incasat din operatii privind vanzari de bunuri, lucrari executate, servicii prestate, din avantaje consimtite si alte operatii economice generatoare de venituri sau castiguri. Veniturile reprezinta orice crestere a beneficiilor economice inregistrata pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresterea capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributia actionarilor sau asociatilor (corespund formulei: A + x = P.datorii + P.cap.proprii + x , respectiv A = P.datorii - x + P.cap.proprii + x , cu mentiunea ca nu reprezinta contributia actionarilor sau asociatilor). Castigurile sunt asimilate veniturilor, deoarece reprezinta cresteri ale beneficiilor economice, si pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activitatii curente (ex. rezultate in urma iesirii activelor imobilizate, din cedarea investitiilor pe termen scurt). Castigurile se iau in considerare la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente. Veniturile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, dupa caz. Cheltuielile sunt sume sau valori platite sau de platit pentru consumurile, lucrarile si serviciile de care beneficiaza unitatea sau determinate de alte operatii generatoare de cheltuieli sau pierderi. Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau de scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale

21

22

datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestuia catre actionari sau asociati (corespund formulei:

A x = P.datorii + P.cap.proprii x , respectiv A = P.datorii + x + P.cap.proprii x , cu mentiunea ca nu reprezinta o distribuire catre actionari sau asociati). Pierderile se asimileaza cheltuielilor (reprezinta diminuari ale beneficiilor economice) si pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul activitatii curente (ex. rezultate din iesirea activelor imobilizate, din dezastre). Pierderile se evidentiaza distinct, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente. Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate pe feluri de cheltuieli dupa natura sau destinatia lor, dupa caz. In Contul de profit si pierdere veniturile si cheltuielile sunt grupate corespunzator activitatilor care le genereaza (de exploatare, financiara, extraordinara), stabilindu-se si rezultatul intermediar. Rezultatul brut al exercitiului financiar se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale care au determinat obtinerea acestora, indiferent daca au fost incasate, respectiv platite. rezultatul brut = venituri totale - cheltuieli totale Rezultatul net al exercitiului financiar se obtine ca diferenta intre rezultatul brut si impozitul pe profit/venit si se poate repartiza dupa incheierea exercitiului financiar pe destinatiile hotarate de adunarea generala a actionarilor si asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. rezultatul net = rezultatul brut - impozitul pe profit/venit DESCRIEREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR a) venituri din exploatare: a1. Venituri din vanzari de marfuri si produse, lucrari executate si servicii prestate, reprezinta valoarea (la pret de vanzare) marfurilor, produselor, lucrarilor si serviciilor vandute a2. Venituri din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale sau necorporale a3. Variatia stocurilor, reprezinta cresterea sau descresterea stocurilor de produse si productiei in curs de executie, evaluate la costul de productie, la finele perioadei, fata de valoarea initiala a acestora a4. Venituri din subventii de exploatare, reprezinta valoarea subventiilor primite referitoare la activitatea de exploatare (pentru diferente de pret, plata personalului, asigurari si protectie sociala, dobanzi datorate)

22

23

a5. Alte venituri din exploatare, sunt venituri din despagubiri si penalitati, donatii si subventii primite, vanzarea activelor imobilizate si alte operatii de capital, subventii pentru investitii b) veniturile financiare sunt generate de iobilizarile financiare (din cedare, dividende sau dobanzi obtinute), castigurile din investitii pe termen scurt, dobanzi bancare obtinute, diferentele favorabile de curs valutar, sconturile obtinute c) veniturile extraordinare sunt subventii primite, urmare a unor evenimente extraordinare si altele asimilate d) cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de: - costul de achizitie al marfurilor vandute, consumurile de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta, energie si apa, munca (salarii si alte cheltuieli in legatura cu personalul), servicii executate de terti - cheltuieli privind impozite, contributii si taxe nerecuperabile (mai putin cu impozitul pe profit/venit sau care sunt incluse in costul de achizitie al unor bunuri) - cheltuieli cu amortizarile, ajustarile si provizioanele - alte cheltuieli de exploatare privind despagubiri, amenzi, penalitati, majorari de intarziere, donatii si subventii acordate, activele imobilizate cedate (valoarea neamortizata a acestora) si alte operatii de capital e) cheltuielile financiare sunt determinate de imobilizarile financiare (cedarea sau nerecuperarea acestora), pierderi din investitii pe termen scurt, dobanzile datorate, diferentele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate f) cheltuielile extraordinare se refera la pierderi din calamitati si alte evenimente extraordinare.

INVENTARIEREA Unitatile economice au obligatia sa efectueze inventarierea generala la inceperea activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii, in situatia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric, sau numai valoric, la data la care se efectueaza. La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea activelor reprezentand aport de capital. Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Bunurile apartinand altor persoane fizice sau juridice se inscriu in liste separate. Pentru bunurile depreciate, deteriorate sau inutilizabile, precum si pentru creantele si obligatiile incerte sau in litigiu se intocmesc liste separate. Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care contine, in principal: - perioada si gestiunile inventariate - persoanele care au efectuat inventarierea - plusurile si minusurile constate

23

24

- compensarile efectuate - valorificarea rezultatelor inventarierii - ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare. IV.CONTUL Consideram urmatorul bilant: Bilant initial Activ utilaje bani clienti TOTAL 30.000 lei 40.000 lei 30.000 lei 100.000 lei capital social profit furnizori TOTAL Pasiv 10.000 lei 20.000 lei 70.000 lei 100.000 lei

Evidentiem influentele produse de efectuarea urmatoarelor tranzactii economice: tranzactia 1 - se achizitioneaza de la un furnizor materie prima in valoare de 50.000 lei, cu plata viitoare; Bilant Activ utilaje materii prime bani clienti TOTAL 30.000 lei 50.000 lei 40.000 lei 30.000 lei 150.000 lei capital social furnizori profit TOTAL Pasiv 10.000 lei 120.000 lei 20.000 lei 150.000 lei

tranzactia 2 - se incaseaza clientii Bilant Activ utilaje materii prime bani TOTAL 30.000 lei 50.000 lei 70.000 lei 150.000 lei capital social furnizori profit TOTAL Pasiv 10.000 lei 120.000 lei 20.000 lei 150.000 lei

tranzactia 3 - se achita furnizorilor 40.000 lei;

Bilant Activ utilaje materii prime bani 30.000 lei 50.000 lei 30.000 lei capital social furnizori profit Pasiv 10.000 lei 80.000 lei 20.000 lei

24

25

TOTAL

110.000 lei

TOTAL

110.000 lei

Se observa ca tranzactiile economice efectuate au modificat activul si pasivul bilantului, in sensul cresterii (operatia 1), micsorarii (operatia 3) sau doar modificarii structurii (operatia 2). Valoarea finala a elementelor modificate de operatiile economice efectuate s-a obtinut conform formulei: Existent final = Existent initial + Intrari - Iesiri (cresteri) (micsorari) tranzactia 1 a influentat elementele materie prima si datorie furnizor, in sensul cresterii: - existent final materie prima 0 + 50.000 - 0 = 50.000 - existent final datorie furnizor 70.000 + 50.000 - 0 = 120.000 tranzactia 2 a influentat elementele bani si clienti, a crescut valoarea elementului bani si s-a micsorat valoarea elementului clienti: - existent final bani 40.000 + 30.000 - 0 = 70.000 - existent final clienti 30.000 + 0 30.000 = 0 tranzactia 3 a influentat elementele bani si datorie furnizor, in sensul micsorarii: - existent final bani 70.000 + 0 40.000 = 30.000 - existent final datorie furnizor 120.000 + 0 40.000 = 80.000 Exista patru tipuri de modificari bilantiere de baza, astfel: A+x = P+x A-x = P-x A+x-x = P A = P+x-x (cresterea valorii activului si pasivului cu aceeasi valoare) (micsorarea valorii activului si pasivului cu aceeasi valoare) (modificarea structurii activului, respectiv pasivului, cu mentinerea valorii)

In activitatea practica, nu se poate construi un BILANT dupa efectuarea fiecarei tranzactii economice. De aceea, pornind de la un bilant initial, pentru a ajunge la bilantul final al unei perioade de referinta pe parcursul careia s-au efectuat operatii economice, trebuie organizata urmarirea sistematica si in mod distinct a INTRARILOR (cresterilor) si IESIRILOR (micsorarilor) pentru fiecare element de activ si de pasiv, respectiv cheltuieli si venituri.

Pentru aceasta contabilitatea utilizeaza CONTUL. Contul poate fi definit ca un inscris prezentat intr-o forma digrafica speciala cu ajutorul caruia se evidentiaza, in expresie valorica, existenta si modificarea elementelor de activ, de pasiv, cheltuieli si venituri si se realizeaza calcule economice. Operatiile care se inregistreaza in cont sunt, in sens generic, operatii de intrare (crestere), respectiv operatii de iesire (micsorare). Pentru fiecare element de activ si de

25

26

pasiv se deschide cate un cont. Contul preia existentul din bilantul initial, urmareste sistematic modificarile (intrari sau iesiri) si determina existentul final, care serveste, eventual, la intocmirea unui nou bilant. Elementele constitutive ale contului: - titlul contului, reprezentat de simbolul si denumirea contului - debitul si creditul contului, cele doua parti distincte ale contului in care sunt grupate operatiile economice. Debitul defineste partea stanga a contului, creditul defineste partea dreapta a contului. - soldul initial, preluat la deschiderea contului din bilantul initial. Soldul initial preluat din activul bilantului se numeste sold initial debitor si se inscrie in partea de debit a contului. Soldul initial preluat din pasivul bilantului se numeste sold initial creditor si se inscrie in partea de credit a contului. - rulajul contului, grupeaza modificarile (INTRARI sau IESIRI) determinate de tranzactiile economice efectuate. Rulajul inregistrat in debitul unui cont se numeste rulaj debitor. Rulajul inregistrat in creditul unui cont se numeste rulaj creditor. - soldul final, se determina ca diferenta intre soldul initial plus intrari si totalul iesirilor si se evidentiaza, in partea opusa contului de unde provine (inchiderea contului). La redeschiderea contului soldul se preia in partea contului de unde provine. Soldul final al unui cont poate fi debitor, creditor sau balansat (egal cu 0). Operatia de inregistrare in debitul unui cont se numeste debitarea contului. Operatia de inregistrare in creditul unui cont se numeste creditarea contului. Soldul initial debitor + rulajul debitor formeaza totalul sumelor debitoare (TSD). Soldul initial creditor + rulajul creditor formeaza totalul sumelor creditoare (TSC). Functiile contului. -functia economica - determinata de continutul economic al elementelor evidentiate. Clasificarea conturilor din punct de vedere al continutului economic: -conturi de resurse economice, care evidentiaza imobilizarile, stocurile, creantele, disponibilitatile banesti si alte valori de trezorerie. -conturi de proces economic, evidentiaza cheltuielile si veniturile care se atribuie rezultatului -conturi de surse de finantare, evidentiaza datoriile si capitalurile proprii -functia contabila - presupune un anumit mod de inregistrarea cresterilor de valori, respectiv micsorarilor de valori, generate de tranzactiile efectuate, in debitul, respectiv creditul contului. Clasificarea conturilor dupa functia contabila: -conturi de activ, care evidentiaza elementele de activ si cheltuielile -conturi de pasiv, care evidentiaza elementele de pasiv si veniturile Reguli de functionare a contului: Conturile de activ: - incep sa functioneze prin debitare - preiau in debit existentul din activul bilantului initial - se debiteaza cu intrarile (cresterile) elementului de activ evidentiat - se crediteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de activ evidentiat - pot avea sold final debitor sau balansat, care se determina conform formulei: Sold finalD = Sold initialD + rulajD - rulajC

26

27

(INTRARI) (IESIRI) sau Sold finalD = TSD - TSC

D CONT DE ACTIV C Si Rulaj + - Rulaj Debitor creditor = SfD Conturile de pasiv: - incep sa functioneze prin creditare - preiau in credit existentul din pasivul bilantului initial - se crediteaza cu intrarile (cresterile) elementului de pasiv evidentiat - se debiteaza cu iesirile (micsorarile) elementului de pasiv evidentiat - pot avea sold final creditor sau balansat, care se determina astfel: Sold finalC = Sold initialC + rulajC - rulajD (INTRARI) (IESIRI) sau Sold finalC = TSC - TSD D Rulaj debitor SfC = CONT DE PASIV C Si + Rulaj Creditor

Conturile de activ, respectiv de pasiv pot prezenta un singur fel de sold (debitor sau creditor). Aceste conturi sunt conturi monofunctionale. Exista conturi care functioneaza atat dupa regula contului de activ, cat si dupa regula contului de pasiv (prezinta, la momente diferite , fie sold debitor, fie sold creditor). Aceste conturi au, de regula, si functie de calcul economic (ex: contul care evidentiaza rezultatul, conturile de diferente de pret), iar inregistrarea in debitul sau in creditul conturilor se face tinand cont de natura operatiei economice sau financiare. -functia de grupare - contul grupeaza toate modificarile generate de tranzactiile efectuate care influenteaza unul si acelasi element -functia de sistematizare - in cont se inregistreaza distinct cresterile de valori, respectiv micsorarile de valori In concluzie: 1. Prin definitie, in cadrul aceluiasi cont, intre sumele din debit si sumele din credit se efectueaza operatia de scadere, valorile din debit se aduna obtinandu-se totalul sumelor debitoare, valorile din credit se aduna obtinandu-se totalul sumelor creditoare, soldul contului reprezentand diferenta dintre acestea.

27

28

2. Intre sumele din debitul unui cont si sumele din creditul altui cont se efectueaza operatia de scadere, indiferent de functia contabila a acestora. Exemplu: D 400.000 D amortizare utilaj 100.000 C utilaj C

valoarea rezultat: 300.000 = 400.000 - 100.000 3. Intre sumele din debitele a doua sau mai multe conturi se efectueaza operatia de adunare, indiferent de functia contabila a acestora. Exemplu: D materie prima 100.000 C

diferenta pret 10.000

valoarea rezultat: 110.000 = 100.000 + 10.000 In mod similar, intre sumele din creditele a doua sau mai multe conturi se efectueaza operatia de adunare, indiferent de functia contabila a acestora. Sa reprezentam cu ajutorul conturilor operatiile economice efectuate anterior:

tranzactia 1: D A materie prima - RC C D RD P furnizor C

RD 50.000

50.000 RC

28

29

tranzactia 2: D RD A clienti C D RD 30.000 A bani - RC C

30.000 RC

tranzactia 3: A bani RD 40.000 RC P furnizor - RC

RD 40.000

Se observa ca pentru evidentierea fiecarei operatii au fost necesare doua conturi (sau produs cel putin doua modificari) si de fiecare data un cont s-a debitat, iar celalalt cont s-a creditat. Inregistrarea concomitenta a unei operatii in doua conturi, si anume in debitul unui cont si in creditul altui cont se numeste dubla inregistrare. Intre cele doua conturi care reflecta o anumita operatie economica se stabileste o legatura denumita corespondenta conturilor, iar conturile folosite se numesc conturi corespondente. Reprezentarea dublei inregistrari se realizeaza cu ajutorul unei egalitati denumita formula (nota) contabila: contul care se = contul care se suma unica ce se inscrie debiteaza crediteaza in ambele conturi CONT1 = CONT2 X Reluam exemplul anterior, descriem tranzactiile economice efectuate cu ajutorul contului si formulei contabile si stabilim bilantul final. Bilant initial Activ utilaje bani clienti TOTAL 30.000 lei 40.000 lei 30.000 lei 100.000 lei capital social profit furnizori TOTAL Pasiv 10.000 lei 20.000 lei 70.000 lei 100.000 lei

tranzactia 1: tranzactia 2: tranzactia 3:

materie prima = furnizor bani = clienti furnizor = bani

50.000 lei 30.000 lei 40.000 lei

Situatia conturilor: D bani C Si 40.000 30.000 40.000 SfD30.000 = = D utilaj C Si 30000 SfD30000

29

30

D clienti C Si 30.000 30.000 = D capital social C 10000 Si SfC10000 =

materie prima C Si 50.000 SfD50000 furnizor C 70000 Si 40000 50000 SfC80000 D

D SfC20000 =

profit C 20000 Si -

BILANT (final) Activ utilaje materie prima bani TOTAL 30.000 lei 50.000 lei 30.000 lei 110.000 lei capital social furnizori profit TOTAL Pasiv 10.000 lei 80.000 lei 20.000 lei 110.000 lei

Pentru contabil, principala problema consta in alegerea conturilor corespondente necesare si alegerea partii contului (debit sau credit) in care se inregistreaza valorile modificate de operatiile economice. Pentru aceasta se utilizeaza ANALIZA CONTABILA. Analiza contabila este procedeul care contine etapele de parcurs in vederea stabilirii formulei contabile ce evidentiaza o operatie economica (conturile corespondente necesare si partea acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma).

Etapele analizei contabile: 1. Stabilirea naturii si continutului economic al operatiei (de regula, pe baza documentelor justificative care o consemneaza). 2. Determinarea modificarilor pe care le produce operatia efectuata (elementele de activ, de pasiv sau proces economic care se modifica) si sensul modificarii (crestere sau micsorare). 3. Stabilirea conturilor corespondente care evidentiaza elementele modificate si functiei contabile a acestora.

30

31

4. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor pentru a determina partea conturilor corespondente (debit sau credit) in care se inregistreaza operatia analizata. Exemplu: Analiza contabila a operatiei 1: 1. Natura, respectiv continutul economic al operatiei: aprovizionare cu materie prima (intrare) de la un furnizor (concomitent intrarii materiei prime apare si obligatia de a plati furnizorului contravaloarea acesteia). 2. Elementele care se modifica sunt materie prima si furnizor, in sensul cresterii, ambele cu suma de 50000 . 3. Conturile necesare: - contul materie prima, functia contabila de activ. - contul furnizor, functia contabila de pasiv. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor: - contul de activ materie prima, care creste, se debiteaza; - contul de pasiv furnizor, care creste, se crediteaza; formula contabila: materie prima = furnizor 50 milioane lei

Formula contabila descrisa este formula contabila simpla (operatia descrisa afecteaza doar doua conturi). Exista situatii in care contul care se debiteaza sau contul care se crediteaza este comun si in acest caz se utilizeaza formula contabila compusa, care poate avea unul din urmatoarele formate: a) contul care se debiteaza este comun: CONT1 = % X = (a + b + . . .) CONT2 a CONT3 b . Se citeste: . CONT1 se debiteaza cu suma X urmatoarele conturi se crediteaza: CONT2, cu suma a CONT3, cu suma b b)contul care se crediteaza este comun: % = CONTn CONT1 CONT2 . .

X = (a + b + . . .) a b . .

Se citeste: urmatoarele conturi se debiteaza: CONT1, cu suma a CONT2, cu suma b CONTn, se crediteaza cu suma X. Conturi sintetice, conturi analitice

31

32

Conturile evidentiaza valoarea totala a fiecarui element de activ si de pasiv, cheltuiala sau venit, deci informatia continuta in fiecare cont este o informatie generala (sintetica). In activitatea curenta este necesara cunoasterea detaliata a starii unor elemente evidentiate prin intermediul conturilor sintetice si pentru aceasta este nacesara dezvoltarea conturilor sintetice in conturi analitice. Conturile monofunctionale se pot dezvolta in conturi analitice cu aceeasi functie contabila (de activ respectiv de pasiv),iar valorile contului sintetic se obtin prin insumarea valorilor continute in conturile analitice in care s-a dezvoltat contul sintetic. Conturile cu ambele functii se pot dezvolta in conturi analitice monofunctionale fie de activ, fie de pasiv, iar valorile contului sintetic se obtin prin insumarea algebrica a valorilor continute de conturile analitice in care s-a dezvoltat. Operatii contabile specifice 1. Operatia de transfer Transferul unei valori se efectueaza din o parte a unui cont in aceeasi parte a altui cont, iar contul sursa (de unde se transfera) se micsoreaza cu valoarea transferata. Din punct de vedere matemetic operatia de transfer permite obtinerea sumei a doua sau mai multe conturi, plasata in contul destinatie. Aplicatie: stabilirea rezultatului Rezultatul = venituri totale - cheltuieli totale presupunem: - venituri din vanzarea produselor finite (vpf) 100.000 - venituri din dobanzi (vd) 5.000 - cheltuieli cu materiile prime (cmp) 30.000 - cheltuieli cu salariile (cs) 20.000 Efectuam operatia de transfer din conturile de venituri, respectiv conturile de cheltuieli in contul rezultat (profit sau pierdere): P vpf C 100.000 Si 100.000 = P vd 5.000 5.000 = -

C Si

rezultat C 100.000 5.000 SfC = 105.000

- reprezinta suma veniturilor

formula contabila de transfer: % vpf vd A cmp 30.000 30.000 = -

rezultat

105.000 100.000 5.000 A cs 20.000 20.000 = 32

D Si

D Si

33

rezultat C 105.000 Si 30.000 20.000 50.000 reprezinta suma cheltuielilor SfC 55.000 = diferenta dintre venituri si cheltuieli formula contabila de transfer: rezultat = % cmp cs 50.000 30.000 20.000

2. Operatia de compensare Compensarea unei sume intre doua conturi consta in micsorarea ambelor conturi cu aceeasi valoare. Din punct de vedere matematic, compensarea permite obtinerea diferentei dintre cele 2 conturi, plasata in contul care contine valoarea cea mai mare. Aplicatie: stabilirea diferentei dintre taxa pe valoarea adaugata pentru vanzari si taxa pe valoarea adaugata pentru cumparari presupunem: - TVA pentru vanzari 50.000 - TVA pentru cumparari 30.000 P D TVA vanzari C 50.000 Si 30.000 SfC 20.000 = formula contabila de compensare: TVA vanzari = TVA cumparari 3. Operatia de stornare Stornarea este operatia contabila prin care se poate corecta o inregistrare contabila anterioara. Se poate efectua in doua moduri: - prin adaugare (sau in negru) - se inverseaza termenii formulei contabile initiale si se inscrie valoarea care corecteaza - prin scadere (sau in rosu) - se repeta formula contabila si se inscrie valoarea care corecteaza cu semnul minus Exemplu: presupunem formula contabila: marfa = furnizor 100.000 a) stornarea in negru furnizor = marfa 100.000 b) stornarea in rosu marfa = furnizor -100.000 30000 A D TVA cumparari C Si 30.000 30.000 = -

33

34

Planul de conturi general Conturile necesare inregistrarii operatiilor economice sunt continute in Planul de conturi general, emis de Ministerul Finantelor Publice. Planul de conturi general si normele privind functiunile conturilor sunt destinate tuturor unitatilor care desfasoara activitate economica. Planul de conturi general contine 9 clase de conturi, simbolizate cu o cifra, grupe (subclase) de conturi, simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I, simbolizate cu trei cifre si conturi sintetice de gradul al II-lea, simbolizate cu patru cifre. Clasele de conturi: clasa 1 conturi de capitaluri clasa 2 conturi de imobilizari clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie clasa 4 conturi de terti clasa 5 conturi de trezorerie clasa 6 conturi de cheltuieli clasa 7 conturi de venituri clasa 8 conturi speciale clasa 9 conturi de gestiune Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, cat si dezvoltarea in conturi analitice a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate de fiecare unitate in parte. V. BALANTA DE VERIFICARE Este documentul contabil in care se centralizeaza valorile din conturile folosite pentru evidentierea existentei si miscarii elementelor de activ si de pasiv, cheltuielilor si veniturilor, pe parcursul unui exercitiu financiar. In functie de sfera de cuprindere, balanta de verificare este de doua tipuri: - balanta analitica - balanta sintetica a) Balanta analitica detaliaza valorile (evidentiate in contul sintetic) referitoare la un anumit element de activ sau de pasiv (ex: balanta stocurilor, balanta clientilor, balanta furnizorilor).

Balanta materii prime Gestiunea .. contul

denumirea materialului material 1 material 2 .. TOTAL stoc initial cantit valoare intr ari Cantit valoare ies iri cantit valoare stoc cantit final valoare

u/m p/u

34

35

Balanta clienti denumire sold initial Intrari (facturi emise) iesiri (facturi incasate) sold final

client 1 factura 1 factura 2 .. total client 1 client 2 .. TOTAL b)Balanta sintetica evidentiaza toate conturile folosite si , de regula , contine: - soldul initial (la inceputul exercitiului financiar) - rulajele conturilor (din luna curenta si respectiv totale de la inceputul exercitiului financiar) - soldul final Rulajele evidentiaza miscarile, modificarile fiecarui element de activ si de pasiv, cheltuieala sau venit, din perioada. Soldul final reflecta starea activelor si pasivelor unitatii la data la care se intocmeste balanta. Balanta de verificare la data de

simb cont cont 1 cont 2

denumirea contului denumire 1 denumire 2 .. Total

solduri initiale D C

rul aje luna curenta tot ale D C D C

solduri finale D C

TEST DE VERIFICARE 1. Valoarea capitalului social se obtine conform formulei 2. Formula dublei reprezentari.

35

36

3. Circuitele in care se organizeaza contabilitatea. 4. Trasaturile partidei duble. 5. Enumerati alte procedee de lucru pe care se bazeaza metoda contabilitatii: 6. Utilizatorii informatiilor contabile. 7. Costul de achizitie. 8. Costul de productie. 9. Regulile de evaluare a elementelor de activ si de pasiv: 10. Partile componente ale contului. 11. Regulile de functionarea conturilor. 12. Reprezentarea dublei inregistrari. 13. Exercitii: a) Construiti bilantul unei societati care dispune de urmatoarele valori: materie prima 10.000 lei, capital social 5.000 lei, terenuri 200.000 lei, obiecte de inventar 500 lei, rezerve 25.000 lei, materiale consumabile 10.000 lei, creanta clienti 20.000 lei, utilaje 500.000 lei, debitori diversi 1.000 lei, credit bancar pe termen lung 40.000 lei, creanta personalul propriu 50 lei, salarii datorate 300 lei, impozit salarii 60 lei, contributii la asigurari si protectie sociala 190 , bani 30.000 lei, datorii furnizori 250.000 lei, creditori diversi 300 lei, cheltuieli inregistrate in avans 500 lei, venituri inregistrate in avans 200 lei. Nota: Diferentele dintre activ si pasiv se atribuie rezultatului. Activele se vor ordona in ordinea lichiditatii, pasivele in functie de exigibilitate.

b) In perioada anterioara s-a efectuat inregistrarea contabila: bani = client 200.000 Descrieti formulele contabile de stornare: - in negru - in rosu c) Apeland la analiza contabila scrieti formulele contabile care descriu urmatoarele operatii contabile: d.1 Se achizitioneaza de la un furnizor marfa in valoare de 20.000 lei: d.2 Se incaseaza de la un client suma de 10.000 lei: d.3 Se restituie bancii un credit in valoare de 80.000 lei:

CAPITOLUL 2 PLANUL DE CONTURI GENERAL

36

37

CLASA 1. CONTURI DE CAPITALURI Grupa 10 Capital si rezerve; Grupa 11 Rezultatul reportat; Grupa 12 Rezultatul exercitiului; Grupa 13 Subventii pentru investitii; Grupa 14 Castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii; Grupa 15 Provizioane ; Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate. Contul 101 Capital social 1011 Capital subscris nevarsat, este capitalul subscris si nevirat in contul unitatii 1012 Capital subscris varsat, este capitalul subscris si virat in contul unitatii Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale subscrise de actionari/asociati, in numerar sau in natura. Se inregistreaza in contabilitate pe baza actelor de constituire ale societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari/asociati si evidentiaza numarul si valoarea actiunilor/partilor sociale subscrise, respectiv varsate. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu intrarile (majorarile) capitalului social prin: - subscriere Decontari cu actionarii/asociatii 456 = 101 privind capitalul (1011) - incorporarea rezervelor Rezerve 106 = 101 (1012) - incorporarea profiturilor (din rezultat reportat) Rezultatul reportat 117 = 101 (1012) - incorporarea primelor de capital Prime de capital 104 = 101 (1012) Se debiteaza cu iesirile (micsorarile) capitalului social, determinate de: - retragerea subscrierii 101 = 456 (1012) - pierderile acoperite din capitalul social 101 = 117 (1012) - valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate 101 = 109 Actiuni proprii (1012) - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare 101 = 141 Castiguri legate de vanzarea sau (1012) anularea instr.de cap.proprii Soldul creditor al contului reprezinta capital social subscris. Contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

37

38

Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind aporturile subscrise/varsate la capitalul social. Este cont de activ/pasiv. Se debiteaza cu: - valoarea capitalului subscris 456 = 101 (1011) - valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului de capital in natura, sau conversiei obligatiunilor in actiuni 456 = 104 - sumele achitate sau bunurile restituite determinate de retragerea capitalului 456 = conturi din clasele2,3,5 Se crediteaza cu: - valoarea bunurilor (imobilizari, stocuri), reprezentand aport de capital, intrate Conturi din clasele 2, 3 = 456 - numerarul sau alte titluri de valoare (investitii pe termen scurt) aportate Conturi din clasa 5 = 456 - capitalul social retras 101 = 456 (1012) Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat. Exemplu: Se considera: - capital social subscris - numerar (bani) - utilaj - marfa

10000 lei, din care: 4000 lei, din care virat la subscriere: 2500 lei 5000 lei 1000 lei

La inregistrarea capitalului social se evidentiaza doua momente: a) SUBSCRIEREA - reprezinta angajamentul actionarilor/asociatilor de a contribui la formarea capitalului social si determina urmatoarele modificari: - cresterea capitalului social - relatia de creanta a unitatii fata de actionarii/asociatii care au subscris b) VARSAREA CAPITALULUI - reprezinta aportul efectiv, conform subscrierii, si determina urmatoarele modificari: - intrarea bunurilor reprezentand aport de capital - micsorarea creantei fata de actionari/asociati cu valoarea bunurilor aportate. Observatie: Daca la evidentierea subscrierii se utilizeaza contul sintetic de gradul al II-lea 1011 Capital subscris nevarsat, este necesara inregistrarea capitalului varsat in contul 1012 Capital subscris varsat si corespunzator micsorarea capitalului subscris nevarsat. a) subscrierea capitalului: A+ contul 456 P+ contul 1011 formula contabila: b) varsarea capitalului:

10000 lei D 10000lei C 456 = 1011 10000

38

39

- aportul efectiv: A+ contul bani A+ contul utilaj A+ contul marfa A- contul 456 formula contabila:

2500lei D 5000lei D 1000lei D 8500lei C % = 456 bani utilaj marfa 8500 2500 5000 1000

- evidentierea capitalului varsat: P+ contul 1012 P- contul 1011 formula contabila:

8500lei C 8500lei D 1011 = 1012 8500

Situatia conturilor: A 456 10000 P 1011 P 1012 - Si 8500

D Si

8500 = SfD 1500 A bani

- Si 8500 10000 SfC 1500 = A utilaj 5000

SfC 8500 = A marfa 1000

D Si

2500

D Si

D Si

= SfD 2500

= SfD 5000

= SfD 1000

Bilant Activ 5000 lei 1000 lei 1500 lei 2500 lei 10000 lei Pasiv 1500 lei 8500 lei

utilaj marfa ct. 456 bani TOTAL

ct. 1011 ct. 1012

TOTAL

10000 lei

Contul 104 Prime de capital 1041 Prime de emisiune 1042 Prime de fuziune/divizare 1043 Prime de aport 1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

39

40

Primele de capital reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune, valoarea bunurilor reprezentand aport in natura, respectiv valoarea nominala a obligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea primelor stabilite subscrise 456 = 104 Se debiteaza cu: - valoarea primelor de capital incorporate in rezerve sau in capitalul social 104 = 106 (104 = 101 / 1012) - pierderile contabile ale exercitiilor financiare anterioare acoperite cu prime de capital, conform prevederilor legale 104 = 117 Rezultatul reportat Soldul creditor al contului reprezinta prime de capital existente. Contul 121 Profit sau pierdere Evidentiaza profitul sau pierderea exercitiului financiar. Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - soldurile creditoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de venituri (clasa 7), eventual cheltuieli (clasa 6) conturi din clasa 7 (6) = 121 - pierderea reportata Rezultatul reportat 117 = 121 Se debiteaza cu: - soldurile debitoare transferate la sfarsitul perioadei (lunii) din conturile de cheltuieli (clasa 6), eventual venituri (clasa 7) 121 = conturi din clasa 6 (7) - profitul nerepartizat aferent exercitiului financiar curent incheiat 121 = 117 Rezultatul reportat - profitul net realizat in exercitiul financiar curent incheiat repartizat pe destinatiile legale 121 = 129 Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat. Soldul debitor al contului reprezinta pierderea realizata.

Contul 129 Repartizarea profitului Evidentiaza repartizarile din profitul exercitiului financiar curent incheiat. Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele repartizate din profitul exercitiului pentru constituirea rezervelor conform prevederilor legale: - rezerve legale constituite pe parcursul exercitiului financiar

40

41

129 = 106 Rezerve Se crediteaza, la inceputul exercitiului financiar urmator, cu valoarea repartizata transferata in contul 121 Profit si pierdere. 121 = 129 Soldul debitor al contului reprezinta repartizari din profit. Contul 117 Rezultatul reportat 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita 1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor conforme cu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene Contul se refera la profiturile (castigurile) sau pierderile determinate de activitatea exercitiilor financiare anterioare. Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - pierderile exercitiilor financiare anterioare acoperite din rezerve, prime de capital sau prin micsorarea capitalului social 106 = 117 104 = 117 1012,101 = 117 - profitul nerepartizat al exercitiului financiar curent incheiat 121 = 117 - diferente favorabile (profituri) rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori conturi din clasa 1,2,3,4,5 = 1174 - sumele anulate reprezentand datorii ale anilor anteriori Conturi din clasa 4 = 117 Se debiteaza cu: - pierderile contabile ale exercitiului financiar curent incheiat 117 = 121 - sumele repartizate pentru rezerve, dividende, majorarea capitalului social 117 = 106 Rezerve 117 = 457 Dividende de plata 117 = 101,1012 - diferentele nefavorabile (pierderi) rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = conturi din cls.1,2,3,4,5 - sumele anulate reprezentand creante ale anilor anteriori 117 = Conturi din clasa 4 Soldul creditor al contului Rezultatul reportat reprezinta profituri ale exercitiilor financiare anterioare. Soldul debitor al contului Rezultatul reportat reprezinta pierderi ale exercitiilor financiare anterioare. Contul 109 Actiuni proprii

41

42

1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt 1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung Evidentiaza actiunile proprii rascumparate, in conformitate cu prevederile legale. Este cont de active. Se debiteaza cu valoarea de achizitie a actiunilor rascumparate 109 = cont din clasa 5 Se crediteaza cu: - valoarea actiunilor anulate, care micsoreaza capitalul social 1012,101 = 109 - pierderea rezultata din anulare (val.de rascumparare > val.nominala) Pierderi legate de instr.de cap.proprii 149 = 109 - sumele de incasat sau incasate din vanzare Debitori diversi 461, cont clasa 5 = 109 - pierderile rezultate din vanzare (suma obtinuta < val. de rascumparare) 149 = 109 - valoarea actiunilor cedate cu titlu gratuit 149 = 109 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de rascumparare, actiunilor proprii existente. Contul 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - diferenta dintre pretul de vanzare (mai mare) si valoarea de rascumparare 461,cont din cls.5 = 141 - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mare) anulate si valoarea de rascumparare 1012,101 = 141 Se debiteaza cu sumele transferate la rezerve. 141 = 106 Rezerve Soldul creditor al contului reprezinta castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Este cont de activ. Se debiteaza cu: - pierderile rezultate din vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii rascumparate 149 = 109 - diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii (mai mica) anulate si valoarea de rascumparare 149 = 109 - valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit 149 = 109 - cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, neevidentiate ca imobilizari necorporale 149 = cont cls.5, 462 Creditori diversi

42

43

Se crediteaza cu pierderile acoperite din rezerve 106 = 149 Soldul debitor al contului reprezinta pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii. Contul 105 Rezerve din reevaluare Reevaluarea activelor corporale consta in stabilirea valorii actuale a acestora, valoare care se substituie valorii contabile existente. Contul evidentiaza surplusul obtinut din reevaluarea imobilizarilor corporale. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu diferentele reprezentand cresterea valorii activelor corporale reevaluate, daca in perioada anterioara nu a fost evidentiata o cheltuiala rezultata din reevaluare, pentru acel activ 211, 212, 213, 214 = 105 Se debiteaza cu: - diferentele reprezentand scaderi ale valorii activelor corporale, daca in perioada anterioara a fost inregistrata o rezerva din reevaluare pentru acel activ: 105 = 211, 212, 213, 214 - rezerva din reevaluare realizata transferata la rezerve (capitalizata) 105 = 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare Soldul creditor al contului reprezinta surplus din reevaluarea activelor corporale. Contul 106 Rezerve 1061 Rezerve legale 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerva din reevaluare 1068 Alte rezerve Rezervele sunt surse proprii de finantare constituite din profit sau din alte surse prevazute de lege. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea rezervelor: - constituite din profitul exercitiului 129 = 106 - constituite din rezultatul reportat 117 = 106 - din transferarea primelor de capital 104 = 106 - din transferarea rezervelor din reevaluare realizate 105 = 1065 - reprezentand diferenta in plus dintre valoarea participatiilor dobandite si valoarea neamortizata a activelor care fac obiectul participarii in natura in capitalul altei societati. cont gr.26 = 106 (Imobilizari financiare) - din transferul castigurilor din anularea sau vanzarea instrumentelor de capitaluri proprii 141 = 106

43

44

Se debiteaza pe masura consumului pentru: - acoperirea pierderilor 106 = 117 - majorarea capitalului social 106 = 101 (1012) - reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a participatiilor cedate si valoarea neamortizata a activelor care au constituit aport in natura in capitalul altei societati 106 = cont gr.26 - pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii acoperite din rezerve 106 = 149 Soldul creditor al contului reprezinta rezerve existente. Grupa 13 Subventii pentru investitii Subventiile, in general, sunt sume sau valori nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse, de care beneficiaza unitatea. In functie de destinatia lor, subventiile pot fi: - de exploatare - pentru finantarea unor activitati pe termen lung (pentru investitii) Contul 131 Subventii guvernamentale pentru investitii Contul 132 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii Contul 133 Donatii pentru investitii Contul 134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor Contul 135 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii Subventiile pentru investitii sunt sume alocate de la bugetul national sau din alte surse nerambursabile pentru finantarea unor investitii. Se asimileaza subventiilor pentru investitii si imobilizarile primite cu titlu gratuit, prin donatie. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea sumelor incasate cu acest titlu bani = cont din gr.13 - valoarea subventiilor alocate de la buget, cu decontare ulterioara 445 Subventii = cont din gr,13 - valoarea imobilizarilor necorporale sau corporale obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus de inventar conturi din clasa 2 = 133,134

Se debiteaza cu: - valoarea subventiilor pentru investitii recunoscute ca venituri pe masura amortizarii activelor obtinute prin subventie cont din gr.13 = 7584 Venituri din subventii pentru investitii - valoarea subventiilor restituite cont din gr.13 = bani Soldul creditor al contului reprezinta subventii pentru investitii primite si netransferate la venituri.

44

45

Grupa 15 Provizioane Contul 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor 1513 Provizioane pentru dezafectari imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514 Provizioane pentru restructurare 1515 Provizioane pentru pensii si obligatii similare 1516 Provizioane pentru impozite 1518 Alte provizioane Evidentiaza provizioanele pentru litigii, garantii acordate clientilor, si alte provizioane. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea provizioanelor constituite: -pe seama cheltuielilor Cheltuieli de exploatare privind 6812 = 151 provizioane -privind dezafectarea sau restaurarea amplasamentului pe care au fost pozitionate imobilizarile Cont din cls.2 = 151 (imobilizari corporale) Se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor: 151 = 7812 Venituri din provizioane Soldul creditor al contului reprezinta provizioane existente. Grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor Contul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni Contul 162 Credite bancare pe termen lung Evidentiaza imprumuturile pe termen lung obtinute de la institutii financiare sau alte societati comerciale. Este cont de pasiv Se crediteaza cu: - valoarea imprumuturilor obtinute bani = 162 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar Cheltuieli din diferente de curs valutar 665 = 162 Se debiteaza cu: - sumele rambursate 162 = bani

45

46

- diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea creditelor in valuta sau din evaluarea creditelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 162 = 765 Venituri din diferente de curs valutar Soldul creditor al contului reprezinta credite pe termen lung nerambursate. Contul 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea dobanzilor datorate 666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea dobanzilor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 1682 Se debiteaza cu: - valoarea dobanzilor platite 1682 = bani - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta sau din evaluarea dobanzilor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1682 = 765 Soldul creditor al contului reprezinta valoarea dobanzilor datorate. Contul 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare Contul 1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitati afiliate Contul 1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare Contul 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate Evidentiaza datorii privind concesiunile, depozitele si garantiile primite si alte datorii asimilate. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - sumele reprezentand garantii sau depozite primite bani = 167 - valoarea concesiunilor preluate Clasa 2 (concesiuni) = 167 - valoarea activelor primite din operatiuni de leasing financiar (la nivelul valorii de intrare la locator, conform contractului) 211,212,213,214 = 167 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 167 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar Alte cheltuieli financiare 668 = 167 Se debiteaza cu:

46

47

- valoarea garantiilor si depozitelor rambursate 167 = bani - valoarea concesiunilor restituite 167 = Clasa 2 (imob. necorporale) - cota parte din valoarea de intrare a activelor facturata de locator, conform contractului 167 = 404 Furnizori de imobilizari - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la rambursarea datoriilor in valuta, sau din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 167 = 765 Venituri din diferente de curs valutar - diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 167 = 768 Alte venituri financiare Soldul creditor al contului reprezinta alte imprumuturi si datorii asimilate existente. Contul 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - dobanzile datorate aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 666 =1687 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 665 = 1687 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, evaluate la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 668 = 1687 Se debiteaza cu: - dobanzile platite 1687 = bani - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la plata dobanzilor in valuta, sau din evaluarea sumelor datorate in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1687 = 765 Venituri din diferente de curs valutar - diferentele favorabile de curs valutar aferente dobanzilor in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, la plata, sau la evaluarea la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul exercitiului financiar 1687 = 768 Alte venituri financiare Soldul creditor al contului reprezinta dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate datorate. Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat bugetului care se colecteaza in conditiile Codului Fiscal. Valoarea adaugata (din punctul de vedere al

47

48

TVA) reprezinta diferenta dintre livrarile si achizitiile aceluiasi stadiu al circuitului economic. Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un venit al bugetului de stat. Operatiunile impozabile se refera la vanzari de bunuri si servicii, achizitii intracomunitare, importul de bunuri si servicii si alte operatii asimilate operatiilor impozabile. Exista si operatiuni scutite, descrise in actele normative emise referitoare la TVA. Reguli de impozitare: Din punctul de vedere al regulilor de impozitare, operatiile se impart in: - operatii taxabile. Pentru acestea taxa se obtine astfel: taxa = val.operatiilor imp. x cota TVA Din taxa astfel calculata, se scade taxa datorata sau platita pentru bunurile si serviciile achizitionate DESTINATE REALIZARII OPERATIILOR IMPOZABILE. - operatii scutite cu drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea are dreptul de deducere a taxei datorate sau platite bunurile si serviciile achizitionate DESTINATE REALIZARII OPERATIILOR CU DREPT DE DEDUCERE. - operatii scutite fara drept de deducere. Pentru aceste operatii unitatea nu are dreptul de deducere a taxei aferente intrarilor (aprovizionari, etc). Se constata ca taxa aferenta achizitiilor (denumita TVA deductibila) se poate deduce doar daca acestea sunt destinate realizarii operatiilor pentru care se acorda deducere. TVA de dedus (de scazut din taxa corespunzatoare operatiilor impozabile) se obtine astfel: TVA de dedus = TVA deductibila x pro rata% valoarea operatiilor impozabile prorata % = x 100 total operatii TVA devenita nedeductibila (diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus) se suporta in cheltuielile de exploatare in contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Contul 442 Taxa pe valoarea adaugata este cont de activ/pasiv. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul al II-lea: 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila

Contul 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila

48

49

Evidentiaza TVA datorata pentru bunurile, lucrarile sau serviciile achizitionate de unitate, inscrisa in facturile furnizorilor, sau TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie, deductibila din punct de vedere fiscal. Este cont de activ. Se debiteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu: - TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor achizitionate 4426 = 401, 404 (furnizori),5121,542 - TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie 4426 = 4427 - TVA deductibila devenita exigibila 4426 = 4428 - TVA inregistrata si ca TVA colectata, conform legii 4426 = 4427 Se crediteaza, la sfarsitul perioadei fiscale, cu: - TVA devenita nedeductibila si inclusa in cheltuieli 635 = 4426 - sumele deductibile compensate din TVA colectata 4427 = 4426 - TVA de recuperat de la buget 4424 = 4426 La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold. Contul 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata Evidentiaza sumele datorate aferente vanzarilor de bunuri, lucrari executate sau servicii prestate, TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie, TVA aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, TVA aferenta minusurilor de inventar. Este cont de pasiv. Se crediteaza, pe parcursul perioadei fiscale, cu: - TVA inscrisa in facturile emise clientilor sau in alte documente legale care consemneaza asemenea operatii 411, 461, 428, bani = 4427 (clienti sau alti debitori) - TVA colectata devenita exigibila 4428 = 4427 - TVA aferenta minusurilor de inventar imputate 461, 428 = 4427 - TVA aferenta bunurilor sau serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlu gratuit, acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, sau minusurilor de inventar neimputate 635 = 4427 - TVA aferenta activelor corporale realizate in regie proprie 4426 = 4427 - TVA inregistrata si ca TVA deductibila, conform legii 4426 = 4427 Se debiteaza, la sfarsitul perioadei fiscale,cu: - sumele reprezentand TVA deductibila compensate

49

50

4427 = 4426 - TVA de platit bugetului 4427 = 4423 La sfarsitul perioadei fiscale contul nu prezinta sold. Contul 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata Evidentiaza TVA de platit bugetului. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila. 4427 = 4423 Se debiteaza cu: - TVA de recuperat compensata 4423 = 4424 - platile efectuate bugetului 4423 = bani Soldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului.

Contul 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat Evidentiaza TVA de recuperat de la buget. Este cont de activ. Se debiteaza cu diferentele, rezultate la sfarsitul perioadei fiscale, intre TVA colectata mai mica si TVA deductibila 4424 = 4426 Se crediteaza cu: - TVA de recuperat compensata cu TVA de plata 4423 = 4424 - TVA incasata de la buget pe baza solicitarii de rambursare bani = 4424 Soldul debitor al contului evidentiaza TVA de recuperat de la buget. Exemplu: Se considera: - la inceputul perioadei, in contul 4424 TVA de recuperat, sold debitor 15.000 lei - operatii impozabile (vanzari) in valoare de 100.000 lei TVA colectata = 100.000 x 19% = 19.000 - operatii scutite in valoare de 50.000 lei - in contul 4426 TVA deductibila s-a inregistrat in cursul perioadei suma de 16.000 lei Decontarea TVA: 1. Se calculeaza pro rata % 100.000 prorata % = x 100 = 67 % 150.000
50

51

2. Se calculeaza TVA de dedus si TVA devenita nedeductibila TVA de dedus = TVA deductibila x prorata% = 16.000 x 67% = 10.720 TVA devenita nedeductibila = 16.000 - 10.720 = 5.280 3. TVA devenita nedeductibila se inregistreaza in cheltuieli: A+ contul 635 5.280 D A- contul 4426 5.280 C formula contabila: D Si 16.000 4426 635 = 4426 C 5.280

5.280 = SfD10.720

- reprezinta TVA de dedus

4. Se stabileste diferenta intre TVA colectata si TVA de dedus (operatia de compensare intre cele doua conturi) A- contul 4426 10.720 C P- contul 4427 10.720 D formula contabila: D Si 10.720 4426 10.720 = 4427 = 4426 C D 10.720 4427 C 19.000 Si 10.720 SfC 8.280 =

5. Se transfera diferenta in contul distinct 4423 TVA de plata P- contul 4427 8.280 D P+ contul 4423 8.280 C

formula contabila: D 8.280 -

4427 = 4423 4427 C 8.280 Si = D

8.280 4423 8.280 SfC 8.280 = C

6. Deoarece este inregistrata TVA de recuperat din perioada anterioara, se efectueaza compensarea intre cele doua (se micsoreaza concomitent creanta si obligatia fata de buget referitoare la TVA)

51

52

A- contul 4424 P- contul 4423 formula contabila:

1.500 C 1.500 D 4423 = 4424 1.500

Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila Evidentiaza taxa pe valoarea adaugata calculata si inscrisa in documente, dar nedatorata (ex: TVA aferenta vanzarilor sau cumpararilor cu plata in rate, TVA inclusa in pretul de vanzare al marfurilor la unitatile de vanzare cu amanuntul, pentru care evidenta marfurilor se tine la acest pret, etc). Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - TVA aferenta vanzarilor de bunuri, lucrari sau servicii cu plata in rate 411, 461, 428 = 4428 (clienti sau alti debitori) - TVA aferenta vanzarilor pentru care nu s-au intocmit facturi in perioada livrarii Clienti-facturi de intocmit 418 = 4428 - TVA inclusa in pretul marfurilor la unitatile comerciale cu amanuntul 371 Marfuri = 4428 - TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate devenita exigibila (la scadenta inscrisa in contract) sau TVA deductibila evidentiata anterior in cont devenita exigibila la primirea facturii de la furnizori 4426 = 4428 Se debiteaza cu: - TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate 4428 = 401, 404 (furnizori) - TVA aferenta cumpararilor pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori 4428 = 408 Furnizori-facturi nesosite - TVA aferenta importurilor pentru care s-a obtinut amanare la plata 4428 = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - TVA neexigibila inregistrata in perioada anterioara pentru vanzari cu plata in rate devenita exigibila (la scadenta inscrisa in contract), sau aferenta altor vanzari - la intocmirea facturilor 4428 = 4427 - TVA inclusa in pretul marfurilor iesite din gestiune 4428 = 371 Marfuri Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila. Nota: Relatiile unitatii cu tertii sunt de doua tipuri: - datorii (unitatea trebuie sa cedeze un echivalent sau sa efectueze o prestatie) - creante (unitatea trebuie sa incaseze un echivalent sau sa beneficieze de o prestatie din partea tertului) 1. Plata unei datorii: (corespunde formulei A - x = P - x) A- contul bani, eventual alte mijloace C

52

53

P- contul care evidentiaza datoria D formula contabila: contul datorie = bani, alte mijloace de plata 2. Incasarea unei creante: (corespunde formulei A + x - x = P) A+ contul bani, eventual alte mijloace D A- contul care evidentiaza creanta C formula contabila: bani = contul creanta alte mijloace de plata Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate. Contul 401 Furnizori Evidentiaza decontarile cu furnizorii pentru achizitionarea de stocuri, lucrari sau servicii. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor,marfurilor, ambalajelor achizitionate cont din gr. 30, 36, 37, 38 = 401 - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor,marfurilor, ambalajelor achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermittent Cont din gr.60 = 401 - valoarea materialelor nestocate, consumul de energie si apa, incluse direct in cheltuieli, in conturi din clasa 6, grupa 60 (cheltuieli privind stocurile) Cheltuieli privind materialele nestocate 604 = 401 Cheltuieli cu energia si apa 605 = 401 - valoarea lucrarilor sau serviciilor executate de terti, inclusa in cheltuieli in conturi din grupele 61 si 62 cont din gr. 61, 62 = 401 - valoarea timbrelor fiscale, biletelor de tratament si calatorie si altor valori achizitionate Alte valori 532 = 401 - taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor 4428, 4426 = 401 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 401, sau 668 = 401 - diferentele nefavorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 401 Se debiteaza cu: - platile efectuate furnizorilor: 401 = bani alte mijloace de plata avansuri acordate - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a

53

54

datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute, sau la plata efectiva 401 = 765, sau 401 = 768 - diferentele favorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 401 = 1174 - diferentele favorabile rezultate din anularea unor datorii ale anilor anteriori 401 = 117 Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate furnizorilor (totalul facturilor neachitate). Nota: Evidenta analitica a contului se tine pe furnizori si, in cadrul acestora, facturile primite si neachitate. Contul 404 Furnizori de imobilizari Evidentiaza decontarile unitatatii cu furnizorii de imobilizari necorporale si corporale. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, lucrarilor si serviciilor executate de acestia si taxa pe valoarea adaugata inscrisa in factura Conturi din gr. 20, 21, 23 = 404 (4426) - valoarea ratelor si dobanzii de leasing facturata de locator 167 = 404 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 404, sau 668 = 404 - diferentele nefavorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 404 Se debiteaza cu sumele achitate furnizorilor de imobilizari 404 = bani, alte instrumente de plata, avansurile acordate - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute, sau la plata efectiva 404 = 765, sau 404 = 768 - diferentele favorabile provenite din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 404 = 1174 - diferentele favorabile rezultate din anularea unor datorii ale anilor anteriori 404 = 117 Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate furnizorilor de imobilizari. Contul 403 Efecte de platit Evidentiaza obligatiile de plata pe baza de efecte comerciale (cambia, warantul).

54

55

Cambia este titlu de credit in temeiul caruia emitentul se obliga sa plateasca neconditionat, sau dispune sa se plateasca astfel de catre alta persoana, la data si locul indicate in inscris, aceluia pe care cambia il desemneaza. Cambia are doua variante: - biletul la ordin - emitentul plateste direct in conditiile prevazute - trata - emitentul dispune unui debitor al sau sa efectueze plata Warantul este o recipisa eliberata celui care depune marfuri spre pastrare unui antrepozit (agent general), constituind titlu de proprietate asupra bunurilor depuse, folosit ca hartie de valoare transmisibila si negociabila. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea acceptata a efectelor comerciale subscrise 401 = 403 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea efectelor comerciale in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 403 Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta 403 = 512 conturi curente la banci - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea efectelor comerciale in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la plata 403 = 765 Soldul creditor al contului reprezinta efecte comerciale de platit. Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari Este cont de pasiv. Functioneaza similar contului 403. Contul 408 Furnizori - facturi nesosite Evidentiaza decontarile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari sau servicii, pentru care nu s-au primit facturi. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea bunurilor aprovizionate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate de furnizori si TVA aferenta Conturi din clasele 3,6, 4428 = 408 Se debiteaza cu valoarea facturilor primite aferente aprovizionarilor evidentiate anterior in cont. 408 = 401 (4426 = 4428) Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. Contul 409 Furnizori-debitori 4091 Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari Contul evidentiaza avansurile acordate furnizorilor pentru achizitionarea de stocuri sau pentru lucrari si servicii executate de terti.

55

56

Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea avansurilor acordate 409 = bani sau % = bani, 401 - suma totala facturata/platita 409 - valoarea avansului exclusiv TVA 4426 - TVA inscrisa in factura de avans - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori 409 = 401 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 409 = 765, sau 409 = 768 Se crediteaza cu: - valoarea avansurilor decontate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor si serviciilor 401 = 409 sau 401 = % 409 4426 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 409, sau 668 = 409 - valoarea ambalajelor restituite, sau degradate si nerestituite 401, 608 Cheltuieli privind ambalajele = 409 - valoarea ambalajelor in sistem de restituire, retinute in stoc Ambalaje 381 = 409 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea avansurilor acordate furnizorilor, nedecontate. Exemplu: Se acorda unui furnizor un avans in valoare de 30.000lei, pentru achizitionare de materii prime. 1. Plata avansului A- contul bani A+ contul 409 30.000 C 30.000 D

formula contabila: 409 = bani/401 A 409 30.000 =SfD 30.000 30.000

C
56

57

2. La primirea materiilor prime se inregistreaza factura furnizorului: valoare 100.000 TVA 19.000 TOTAL 119.000

materie prima

A+ contul materii prime A+ contul 4426 P+ contul 401 formula contabila:

100.000 19.000 119.000

D D C

% = 401 materii prime 4426 P 401 SfC 119.000 =

119.000 100.000 19.000

C 119.000

3. Se deconteaza avansul acordat (creanta) cu obligatia de plata a furnizorului (datoria) A- contul 409 P- contul 401 formula contabila: 30.000 C 30.000 D 401 = 409 Grupa 70 Cifra de afaceri neta Contul Contul Contul Contul Contul Contul Contul Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetari 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse 30.000

Sunt conturi de pasiv.

57

58

Se crediteaza cu valoarea (la pret de vanzare, exclusiv TVA) produselor si marfurilor vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate. Grupa 41 Clienti si conturi asimilate. Contul 411 Clienti 4111 Clienti 4118 Clienti incerti sau in litigiu Evidentiaza decontarile cu clientii pentru produse finite, semifabricate, marfuri vandute, lucrari executate si servicii prestate. Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea la pret de vanzare a produselor, semifabricatelor, marfurilor vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate, facturate clientilor 411 = conturi din gr. 70 - TVA aferenta acestora 411 = 4427 sau 4428 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 411 = 765, sau 411 = 768 - diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 411 = 1174 Se crediteaza cu sumele sau alte valori incasate de la clienti bani = 411 (alte valori, avansuri incasate) - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incasare, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 411, sau 668 = 411 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 411 - sume reprezentand anularea unor creante ale anilor anteriori 117 = 411 Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de clienti (valoarea facturilor emise si neincasate). Nota: Evidenta analitica a contului se tine pe clienti si in cadrul acestora, facturile emise si neincasate.

Contul 413 Efecte de primit de la clienti Evidentiaza drepturile de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale.

58

59

Este cont de activ. Se debiteaza cu: - sumele datorate de clienti, reprezentand efecte comerciale acceptate 413 = 411 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a creantelor in valuta 413 = 765 - diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 413 = 1174 Se crediteaza cu: - valoarea efectelor comerciale primite de la clienti valori de incasat 511 = 413 - sumele incasate prin conturi curente: conturi curnte la banci 512 = 413 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incasare sau din evaluarea in lei a creantelor in valuta 665 = 413 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 413 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit. Contul 418 Clienti - facturi de intocmit Evidentiaza vanzari de produse si marfuri, lucrari executate si servicii prestate, inclusiv TVA, pentru care nu s-au emis facturi. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea vanzarilor de bunuri, lucrari si servicii prestate clientilor, aferente perioadei curente, inclusiv TVA aferenta, pentru care nu s-au intocmit facturi 418 = conturi din gr. 70 4428 Se crediteaza cu valoarea facturilor emise clientilor pentru vanzari evidentiate anterior in cont 411 = 418 (4428 = 4427) Soldul debitor al contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul 419 Clienti - creditori Evidentiaza sumele incasate de la clienti in avans, pentru livrari de bunuri, executare de lucrari si prestari de servicii. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea avansurilor incasate (411),bani = 419 (4427) - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate 411 = 419

59

60

- diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau a datoriilor in lei a caror plata se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 419, sau 668 = 419 Se debiteaza cu: - sumele decontate cu clientii la livrarea bunurilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor 419 = 411 (4427) - diferentele favorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, sau a datoriilor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 419 = 765, sau 419 = 768 - valoarea ambalajelor restituite de clienti 419 = 411 - valoarea ambalajelor nerestituite de clienti 419 = 708 Soldul creditor al contului reprezinta valoarea avansurilor incasate si nedecontate. Exemplu: Se incaseaza de la un client un avans de 119.000 lei, pentru executarea unor lucrari de constructii. 1. Inregistrarea avansului primit Nota: De regula, la primirea avansului se evidentiaza TVA colectata (pentru avansuri a caror decontare cu clientii nu se face in perioada fiscala in care s-a incasat). A+ contul bani/411 P+ contul 419 P+ contul 4427 formula contabila: 119.000 D 100.000 C (119.000 : 1.19) 19.000 C (TVA dedusa din avans/facturata) (411),bani = % 419 4427 2. Se emite factura clientului: valoarea la pv 400.000 TVA 76.000 Total factura 476.000 119.000 100.000 19.000

lucrari de constructii

A+ contul 411 P+ contul 704 P+ contul 4427 formula contabila:

476.000 D 400.000 C 76.000 C

60

61

411 =

% 704 4427

476.000 400.000 76.000

3. Decontarea avansului incasat (datoria) cu clientul (creanta) A- contul 411 P- contul 419 P- contul 4427 formula contabila: 119.000 C 100.000 D 19.000 C % = 411 419 4427 119.000 100.000 19.000

CLASA 2. CONTURI DE IMOBILIZARI Grupa 20 Imobilizari necorporale; Grupa 21 Imobilizari corporale; Grupa 23 Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari; Grupa 26 Imobilizari financiare; Grupa 28 Amortizari privind imobilizarile; Grupa 29 Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor. Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea amortizarii lunare calculate, aferenta imobilizarilor necorporale si corporale 6811 = Conturi din gr. 28 Se crediteaza la sfarsitul perioadei (lunii), prin transferarea soldului in contul de rezultate 121 = 6811 La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold. Grupa 28. Contul 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale Contul 281 Amortizari privind imobilizarile corporale Conturile evidentiaza amortizarea calculata si inregistrata in cheltuielile de exploatare, aferenta imobilizarilor necorporale, respectiv corporale. Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu valoarea amortizarii lunare calculate 6811 = 280 6811 = 281 Se debiteaza cu amortizarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale scoase din evidenta 280 = Conturi din gr. 20 281 = Conturi din gr. 21 Soldul creditor al conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale existente. Conturi sintetice de gradul al II - lea:

61

62

- pentru contul 280: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 2807 Amortizarea fondului comercial 2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale - pentru contul 281: 2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale Grupa 72 Venituri din productia de imobilizari Contul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale Contul 722 Venituri din productia de imobilizari corporale Conturile se refera la veniturile pe care le inregistreaza unitatea din realizarea imobilizarilor necorporale sau corporale din productie proprie. Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale, respectiv corporale (evaluate la costul de productie), realizate pe cont propriu si inregistrate in activul unitatii Conturi din grupa 20, 23 = 721 Conturi din grupa 21, 23 = 722 Se debiteaza la sfarsitul perioadei (lunii), prin transferarea soldului in contul de rezultate 721, 722 = 121 La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold. Grupa 20. Contul 201 Cheltuieli de constituire Evidentiaza cheltuielile ocazionate de infiintarea, dezvoltarea/modificarea societatii (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea actiunilor, de prospectare a pietii si publicitate aferente constituirii sau dezvoltarii). Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate 201 = bani 201 = 404 201 = 462 creditori diversi Se crediteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire amortizate integral, scoase din evidenta 280 = 201 (2801) Soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.

.Contul 203 Cheltuieli de dezvoltare

62

63

Evidentiaza lucrarile de dezvoltare inscrise in activul unitatii. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea lucrarilor: - achizitionate de la terti 203 = 404 - realizate pe cont propriu 203 = 721 - finalizarea unor imobilizari in curs 203 = 233 Imobilizari necorporale in curs de executie Se crediteaza cu: - valoarea cheltuielilor de dezvoltare scoase din evidenta - amortizate integral: 280 = 203 (2803) - neamortizate integral: % = 203 - valoarea de intrare 2803 - valoarea amortizata 6583 - valoarea neamortizata - valoarea brevetelor sau licentelor obtinute aferente acestora: Brevete, licente (ct. 205) = 203 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente. Contul 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor valori similare: - achizitionate de la terti 205 = 404 - reprezentand aport de capital 205 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 205 = cont din gr.13 - realizate pe cont propriu 205 = 721 - provenite din cheltuieli de dezvoltare 205 = 203 - finalizarea unor imobilizari in curs 205 = 233 Imobilizari necorporale in curs de executie - valoarea concesiunilor preluate 205 = 167 Se crediteaza cu: - valoarea brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor valori similare scoase din evidenta 2805 = 205 sau

63

64

% = 205 6583 2805 - valoarea concesiunilor restituite 167 = 205 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare existente. Contul 208 Alte imobilizari necorporale Evidentiaza produsele informatice proprietatea unitatii si alte imobilizari necorporale. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale: - achizitionate de la terti 208 = 404 - reprezentand aport de capital 208 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 208 = cont din gr.13 - realizate pe cont propriu 208 = 721 - finalizarea unor imobilizari in curs 208 = 233 Imobilizari necorporale in curs de executie Se crediteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale scoase din evidenta 2808 = 208 sau % = 208 6583 2808 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea altor imobilizari existente. Grupa 21. Contul 211 Terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajari de terenuri Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate - prin achizitionare 2111 = 404 2112 - reprezentand aport de capital 2111,2112 = 456 - obtinute cu titlu gratuit

64

65

2111 = cont din gr.13 2112 - amenajari de terenuri realizate pe cont propriu 2112 = 722 - valoarea reprezentand surplusul din reevaluare 211 = 105/7583 - prin contract de leasing financiar 211 = 167 Se crediteaza la iesirea din activ - prin vanzare 6583 = 2111 % = 2112 6583 2811 - retragerea aportului la capital 456 = 211 - valoarea terenurilor iesite reprezentand aport in natura in capitalul altei societati 261,263,265 = 211 - diminuarea valorii rezultata din reevaluare 6583,105 = 211 Soldul debitor al conturilor evidentiaza existenta activelor de aceasta natura. Contul 212 Constructii Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 2133 Mijloace de transport 2134 Animale si plantatii Contul 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea activelor intrate prin: - achizitionare 212,213,214 = 404 - reprezentand aport de capital 212,213,214 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 212,213,214 = cont din gr.13 - realizate pe cont propriu 212,213,214 = 722 - finalizarea unor investitii 212,213,214 = 231 Imobilizari corporale in curs de executie - operatiuni de leasing financiar 212,213,214 = 167 - valori reprezentand surplusul din reevaluare 212,213,214 = 105/7583

65

66

Se crediteaza cu valoarea activelor scoase din evidenta: - cedate sau scoase din functiune 281 = 212,213,214 % = 212,213,214 6583 281 - retrase ca aport 456 = 212,213,214 - activele corporale reprezentand aport in natura in capitalul altei societati 261,263,265 = 212,213,214 - activele corporale predate in sistem de leasing financiar Creante imobilizate 267 = 212,213,214 - diminuari rezultate din reevaluare 6583,105 = 212,213,214 Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea activelor de aceasta natura existente. 1. Documente justificative: - pentru intrari: procesul verbal de punere in functiune si documentele de provenienta - pentru iesiri: factura, alte documente legale privind transferul dreptului de proprietate, procesul verbal de scoatere din functiune 2. Evidenta analitica a conturilor se tine pe categorii si obiecte de evidenta (puneri in functiune) si se organizeaza pe fise, registre sau alte documente. In evidenta analitica trebuie sa se regaseasca informatii privind: - numarul de inventar - denumirea - data intrarii - durata normala de functionare - valoarea de intrare - amortizarea lunara (calculata cu respectarea prevederilor legale) - amortizarea totala - valoarea neamortizata 3. Amortizarea se inregistreaza in contabilitate lunar, pana la transferarea integrala a valorii de intrare a activelor in cheltuielile de exploatare ale unitatii: A+ contul 6811 valoarea amortizarii lunare D P+ contul 281 valoarea amortizarii lunare C formula contabila: 6811 = 281 4.VANZAREA activelor imobilizate necorporale sau corporale se evidentiaza in contabilitate astfel: a) inregistrarea veniturilor din vanzare, taxei pe valoarea adaugata (daca este cazul) si creantei fata de cumparator P+ contul 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital P+ contul 4427,4428 A+ contul 461 debitori diversi b) scoaterea activelor din evidenta

pretul de vanzare pretul + taxa

C C D

66

67

A- cont din gr. 20, 21 P- contul 280 sau 281 A+ contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital formule contabile: a)

valoarea de intrare valoarea amortizat a

C D

valoarea neamortizata D

debitori diversi 461 =

% 7583 4427,4428

b)

% = cont din gr. 20 sau 21 280 sau 281 6583

5.In cazul cedarii imobilizarilor financiare se folosesc urmatoarele conturi de venituri si cheltuieli: 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 6641 Cheltuieli financiare privind imobilizarile financiare cedate Grupa 23 Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari Imobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile neterminate realizate in regie proprie sau in antrepriza, evaluate la costul de productie, respectiv de achizitie. Imobilizarile necorporale in curs reprezinta costul de productie, respectiv de achizitie privind imobilizari necorporale nefinalizate pana la finele perioadei. Contul 231 Imobilizari corporale in curs de executie Contul 233 Imobilizari necorporale in curs de executie Sunt conturi de activ. Se debiteaza pe masura realizarii imobilizarilor, prin: - achizitionare 231,233 = 404 - pe cont propriu 233 = 721 231 = 722 Se crediteaza la finalizarea obiectivelor si inscrierea in activ, ca: - imobilizari necorporale conturi din gr. 20 = 233 - imobilizari corporale conturi din gr. 21 = 231 Soldul debitor al conturilor evidentiaza valoarea imobilizarilor in curs existente. Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale Contul 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

67

68

Conturile evidentiaza decontarile cu furnizorii de imobilizari privind avansurile acordate. Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu: - valoarea avansurilor acordate 232,234,4426 = bani/404 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea creantelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 232,234 = 765 Se crediteaza cu: - valorile decontate cu furnizorii de imobilizari 404 = 232,234,4426 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare sau din evaluarea in lei a creantelor in valuta la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 232,234 Soldul debitor al conturilor reprezinta avansuri nedecontate cu furnizorii de imobilizari. Grupa 26. Contul 261 Actiuni detinute la entitati afiliate Contul 263 Interese de participare Contul 265 Alte titluri imobilizate Evidentiaza imobilizarile financiare in titluri (actiuni, parti sociale) cu durata mai mare de 1 an. Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea titlurilor: - achizitionate 261,263,265 = bani,404 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare - dobandite prin aport in natura in capitalul altor societati 261,263,265 = conturi din clasele2,3 - diferenta dintre valoarea neamortizata a activelor corporale reprezentand aport in natura si valoarea titlurilor dobandite 261,263,265 = 106 - reprezentand aport de capital 261,263,265 = 456 Se crediteaza cu: - valoarea titlurilor cedate sau retrase 6641 = 261,263,265 - valoarea titlurilor retrase ca aport 456 = 261,263,265 - diferenta dintre valoarea contabila a titlurilor scoase din evidenta si valoarea neamortizata a activelor corporale ce au constituit aport in natura 106 = 261,263,265 Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea titlurilor/intereselor de participare existente.

68

69

Contul 267 Creante imobilizate Evidentiaza imprumuturi acordate pe termen lung altor societati, creantele legate de participatii, garantiile sau depozitele depuse si alte creante. Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea imprumuturilor acordate, garantiilor, depozitelor depuse 267 = bani (269) - veniturile obtinute din dobanzile aferente imprumuturilor, garantiilor sau depozitelor 267 = 763 Venituri din creante imobilizate 766 Venituri din dobanzi - valoarea de intrare a activelor predate in sistem de leasing financiar 267 = 212,213,214 - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 267 = 765, sau 267 = 768 - diferentele favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 267 = 1174 Se crediteaza cu: - valoarea creantelor imobilizate incasate bani = 267 - valoarea pierderilor din creante imobilizate 663 Pierderi din creante legate de = 267 participatii - cota parte din valoarea de intrare facturata utilizatorului si inclusa in cheltuieli (in op. de leasing financiar) 411 = 267 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la decontare, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, sau a creantelor in lei a caror decontare se face in functie de cursul de referinta al unei valute 665 = 267, sau 668 = 267 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 267 - sume reprezentand anularea unor creante ale anilor anteriori 117 = 267 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea creantelor imobilizate. Grupa 29. Contul 290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale Contul 291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale Contul 293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie Contul 296 Ajustari pentru pierdera de valoare a imobilizarilor financiare

69

70

Conturile evidentiaza ajustarile la depreciere sau pierdere de valoare a activelor imobilizate. Se constituie sau actualizeaza, de regula, cu ocazia inventarierii si masoara deprecierile sau pierderile de valoare provizorii. Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu valoarea ajustarilor 6813 Cheltuieli de exploatare privind = 290,291,293 ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor 6863 Cheltuieli financiare privind = 296 ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare Se debiteaza la diminuarea sau anularea ajustarilor 290,293,293 = 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 296 = 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare Soldul creditor al conturilor reprezinta ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valore a activelor imobilizate. Exemplu: La inventarierea generala se constata pentru un utilaj urmatoarele valori: - valoare de intrare (contabila) 40.000 - valoare amortizata 5.000 - valoare de inventar 25.000 Utilajul este in stare de functionare. Se constata o depreciere provizorie (val.contabila neta - val.de inventar) in valoare de 10.000 lei Se ajusteaza la depreciere: : A+ contul 6813 10.000 D P+ contul 291 10.000 C formula contabila: 6813 = 291 10.000

Ajustarea se pastreaza (daca deprecierea nu se modifica), se suplimenteaza (daca creste deprecierea reversibila), se diminueaza (daca se constata diminuarea deprecierii) sau se anuleaza la iesirea din activ a utilajului. La diminuare sau anulare se inregistreaza venituri. Se anuleaza ajustarea: P+ contul 7813 10.000 C P- contul 291 10.000 D formula contabila: 291 = 7813 10.000

CLASA 3 CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

70

71

Grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale; Grupa 33 Productia in curs de executie; Grupa 34 Produse; Grupa 35 Stocuri aflate la terti; Grupa 36 Animale; Grupa 37 Marfuri; Grupa 38 Ambalaje; Grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie Grupa 37. Contul 371 Marfuri Marfurile sunt bunuri de natura stocurilor destinate vanzarii, fara a suferi nici o modificare sau prelucrare in unitate (se vand ca atare). Contul evidentiaza existenta si miscarile stocurilor de marfuri. Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor intrate in unitate: - achizitionate de la furnizori 371 = 401 - reprezentand aport de capital 371 = 456

- obtinute cu titlu gratuit 371 = 7582 Venituri din donatii si subventii primite - aduse de la terti 371 = cont din gr. 35 stocuri aflate la terti - constate plus de inventar 371 = 607 Cheltuieli privind marfurile - valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, ambalajelor vandute ca atare 371 = cont din gr. 30, 38 - valoarea, la pret de inregistrare, produselor finite vandute prin magazine proprii 371 = cont din gr. 34 - valoarea marjei comerciale si TVA neexigibila, in situatia in care pretul de inregistrare al marfurilor este diferit de costul de achizitie 371 = 378 Diferente de pret la marfuri 371 = 4428 Se crediteaza cu: - valoarea, la cost de achizitie, marfurilor iesite din gestiune -prin vanzare sau constatate minus de inventar 607 = 371 -reprezentand donatii Donatii si subventii acordate 6582 = 371 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare Cheltuieli privind calamitatile 671 = 371 si alte evenimente extraordinare - valoarea marjei comerciale si TVA neexigibila aferenta marfurilor iesite (vanzare, donatie acordata sau minus de inventar)

71

72

378 Diferente de pret la marfuri = 371 4428 = 371 - valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor: - trimise la terti cont din gr. 35 = 371 - retrase ca aport de capital 456 = 371 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, marfurilor existente. 1. Documente justificative: - pentru INTRARE - nota de receptie si constatare diferente - pentru IESIRE - avizul de insotire a marfii, avizul de expeditie, dispozitia de livrare, bonul de marcaj, sau factura fiscala 2. Regimul de circulatie a marfurilor poate fi: - cu ridicata (en gros) - vanzatorul este intermediar intre producator si vanzatorul cu amanuntul - cu amanuntul (en detail) - reprezinta vanzarea catre consumatorul final (populatie) 3. Pretul de inregistrare al marfii: a) costul de achizitie (ca) pretul inscris in facturile furnizorilor, taxe

ca nerecuperabile,
(taxe vamale, accize in cazul importurilor, TVA pentru neplatitorii de TVA), alte cheltuieli accesorii Se utilizeaza foarte rar (de obicei cand nu se cunoaste pretul de vanzare la momentul intrarii), in combinatie cu b) pentru marfurile vandute b) pretul de vanzare (pv) - se utilizeaza, de regula, de comerciantii cu ridicata, dar si de unii comercianti cu amanuntul pentru bunuri de folosinta indelungata (mobila, aparatura electronica sau electrotehnica de uz casnic), sau neplatitori de TVA. Pretul de vanzare contine costul de achizitie si marja comerciala (marja.com.). In marja comerciala sunt incluse alte cheltuieli (chirii, salarii, energie, etc) si profitul.

Ca Marja.com Marja comerciala (suma) se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra costului de achizitie. marja.com. = ca x marja %, iar pretul de vanzare se obtine din insumarea celor doua. pv = ca + marja. com.

72

73

Marja comerciala (suma) se poate obtine si prin diferenta intre pretul de vanzare stabilit si costul de achizitie: marja.com. = pv - ca, iar marja % se calculeaza astfel: marja. com. marja % = x 100 ca Cunoscand pretul de vanzare si marja% practicata se poate obtine costul de achizitie (se utilizeaza doar pentru marfurile iesite): pv ca = 1 + marja % c) pretul de vanzare cu TVA inclus (pvt), se foloseste pentru evidenta marfurilor la unitatile de desfacere cu amanuntul catre populatie. Pretul de vanzare cu TVA inclus contine pretul de vanzare si TVA aferenta acestuia, neexigibila la momentul intrarii (devine exigibila la vanzare).

Ca marja. Com TVA neexigibila TVA neexigibila = pv x cota TVA pvt = pv + TVA neexigibila Observatie: La vanzare, TVA inclusa in pretul total devine TVA colectata exigibila si nu reprezinta un venit pentru unitate. Cunoscand pretul de vanzare cu TVA inclus, se poate obtine pretul de vanzare (exclusiv TVA) astfel: pvt pv = 1 + cota TVA pvt TVA neexigibila = pvt - pv = pvt 1 + cota TVA Marja comerciala se evidentiaza in contabilitate in cont distinct.

73

74

Contul 378 Diferente de pret la marfuri Evidentiaza marja comerciala aferenta marfurilor. Este cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor, de pasiv. Se crediteaza cu valoarea marjei comerciale aferenta marfurilor intrate 371 = 378 Se debiteaza cu valoarea marjei comerciale aferenta marfurilor iesite 378 = 371 Soldul creditor al contului reprezinta marja comerciala aferenta marfurilor existente. 4. Intrarea marfii se evidentiaza in contabilitate in functie de pretul de inregistrare folosit. a) pretul de inregistrare = costul de achizitie: A+ contul 371 pretul de cumparare (costul de achizitie) D A+ contul 4426 TVA inscrisa in factura furnizorului D P+/A-contul401,456,7582,cont din gr.30,34,38 C formula contabila: % = 401,456,7582,cont gr.30,34,38 371 (4426) b) pretul de inregistrare = pretul de vanzare: b.1) se repeta a). Dupa aceasta inregistrare, contul 371 Marfuri contine valoarea marfurilor intrate evaluate la cost de achizitie. b.2) Se adauga contului 371 Marfuri marja comerciala calculata (diferenta de pret), concomitent cu evidentierea si in contul rectificativ 378 Diferente de pret la marfuri.

A+ contul 371 P+ contul 378 formula contabila:

valoarea marjei comerciale valoarea marjei comerciale

D C

371 = 378 c) pretul de inregistrare = pretul de vanzare cu TVA inclus. Inregistrarea este asemanatoare situatiei b), cu precizarea ca se adauga contului 371 Marfuri si TVA neexigibila determinata. A+ contul 371 marja comerciala + TVA neexigibila D P+ contul 378 marja comerciala C P+ contul 4428 TVA neexigibila C formula contabila:

371 = % 378 4428

74

75

5. Vanzarea marfurilor se evidentiaza in contabilitate astfel: a) inregistrarea veniturilor obtinute din vanzare, TVA colectata si respectiv creanta fata de client (daca se emite factura) sau banii incasati (in cazul incasarilor directe de la cumparator, in numerar). A+ 411 sau 5311 Casa in lei P+ contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor P+ contul 4427 formula contabila: 411,5311 = % 707 4427 b) inregistrarea iesirii din activ a marfii vandute (descarcarea gestiunii). Concomitent iesirii se evidentiaza si cheltuielile efectuate pentru achizitionarea acesteia, se micsoreaza corespunzator marja comerciala aferenta (in cazul pretului de inregistrare = pretul de vanzare), respectiv marja comerciala si TVA neexigibila (in cazul pretului de inregistrare = pretul de vanzare cu TVA inclus). A- contul 371 pretul de inregistrare C A+ contul 607 costul de achizitie D P- contul 378 marja comerciala D P- contul 4428 TVA neexigibila inclusa in pretul de inreg. D 607 = 371 sau % = 371 607 378 sau % = 371 607 378 4428 6. In cazul iesirilor, diferentele de pret (marja comerciala) se pot determina astfel: - daca unitatea foloseste marja % fixa, se obtine costul de achizitie si prin diferenta (pv ca), marja comerciala. - daca unitatea nu foloseste marja% fixa, diferentele de pret se obtin prin repartizare: diferenta de pret = val. marfurilor iesite (evaluate la pret vanz) x k378 fara TVA formula contabila: pretul de vanzare + TVA colectata D pretul de vanzare TVA colectata C C

k378 - coeficient de repartizare a diferentelor de pret la marfuri dif de pret aferenta intrarii de marfuri Sold initial ct. 378 + in cursul perioadei k378 = Sold initial ct. 371 + valoarea (la p. vanz. fara TVA) marfii fara TVA intrate in cursul perioadei

75

76

Exemplu: I. Se achizitioneaza marfuri de la un furnizor. Factura furnizorului are urmatorul continut: Denumirea u/m cant p/u Valoare TVA produsului 1. marfa 1 buc 1.000 2,0 2.000 380 2. marfa 2 buc 2.000 1,5 3.000 570 3. marfa 3 buc 1.500 4,0 6.000 1.140 TOTAL 11.000 2.090 Total (inclusiv TVA) 13.090 In Nota de receptie si constatare de diferente marfa intrata se evidentiaza atat la costul de achizitie, cat si la pretul de inregistrare. Consideram pentru marfurile intrate urmatoarele preturi unitare (pretul de inregistrare = pret de vanzare cu TVA inclus): - marfa1 3,5 lei - marfa2 3,0 lei - marfa3 8,0 lei 1. Se calculeaza valoarea (la pret de inregistrare) marfii intrate: Denumire marfa 1 marfa 2 marfa 3 TOTAL Cantitate 1.000 2.000 1.500 Pret de vanzare cu TVA inclus 3,5 3,0 8,0 Valoare 3.500 6.000 12.000 21.500

2. Se stabileste valoarea la pret de vanzare si TVA neexigibila inclusa in valoarea totala: Valoarea la pret de vanzare = 21.500 : 1,19 = 18.067 TVA neexigibila = 21.500 - 18.067 = 3.433 3. Se stabilesc diferentele de pret: diferente de pret = 18.067 - 11.000 = 7.067 4. Inregistrarea intrarii: -factura furnizorului: A+ contul 371 11.000 D A+ contul 4426 2.090 D P+ contul 401 13.090 C

formula contabila: % = 401 13.090

76

77

371 4426

11.000 3.090

-diferentele de pret si TVA neexigibila incluse in pretul de inregistrare: A+ contul 371 7.067 + 3.433 = 10.500 D P+ contul 378 7.067 C P+ contul 4428 3.433 C formula contabila: 371 = % 378 4428 D SI 371 C D 10.500 7.067 3.433 378 Si 7.067 C

11.000 7.067 3.433 RD 21.500 = SfD 21.500 D 4428 Si 3.433 SfC 7.067 = C

SfC 3.433 = II. Se vand marfuri cu numerar in valoare de 10.000 lei (suma incasata include venitul obtinut din vanzare si TVA colectata). 1. Determinarea venitului obtinut (valoarea marfii vandute la pret de vanzare): venitul = 10.000 : 1,19 = 8.403 2. Determinarea TVA colectata: TVA colectata = 10.000 - 8.403 = 1.597 3. Determinarea diferentei de pret (marjei comerciale) aferenta marfurilor vandute, prin repartizare: 0 + 7.067 k378 = = 0,39 0 + 18.067 diferenta de pret = 8.403 x 0,39 = 3.277 4. Determinarea costului de achizitie: costul de achizitie = 8.403 - 3.277 = 5.126 inregistrarea veniturilor: A+ contul 5311 10.000 D

a)

77

78

P+ contul 707 P+ contul 4427 formula contabila:

8.403 1.597

C C 5311 = % 707 4427 10.000 8.403 1.597

b) iesirea din activ a marfii: A- contul 371 A+ contul 607 P- contul 378 P- contul 4428 formula contabila: 10.000 5.126 3.277 1.597 C D D D % = 371 607 378 4428 D Si 21.500 371 10.000 = SfD 11.500 D 4428 3.433 Si 1.597 SfC 1.836 = Grupa 30 Grupa 30 de conturi se refera la stocurile destinate consumului intern al unitatii. Cheltuielile pe care le inregistreaza unitatea la consumul acestora se evidentiaza in conturile grupei 60 Cheltuieli privind stocurile: Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime Contul 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 Cheltuieli cu meterialele auxiliare 6022 Cheltuieli privind combustibilul 6023 Cheltuieli privind materialele de ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile Sunt conturi de activ. C 10.000 5.126 3.277 1.597 D 378 7.067 Si 3.277 SfC 3.790 = C C

78

79

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor consumabile date in consum sau constate minus de inventar, si diferentele de pret aferente. Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar Este cont de activ Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta sau constatate minus de inventar si diferentele de pret aferente. Contul 301 Materii prime Contul 302 Materiale consumabile 3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 Materiale pentru ambalat 3024 Piese de schimb 3025 Seminte si materiale de plantat 3026 Furaje 3028 Alte materiale consumabile Materiile prime sunt bunuri de natura stocurilor, destinate consumului in procesul de productie, care se regasesc atat fizic, cat si valoric, in produsul obtinut. Materialele consumabile sunt bunuri de natura stocurilor care, in urma prelucrarii, nu se regasesc fizic in produsul obtinut, transmitandu-si doar valoarea in costul acestuia. Conturile evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de materii prime, respectiv materiale consumabile. Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor consumabile intrate: - achizitionate de la furnizori 301,302 = 401 - reprezentand aport de capital 301,302 = 456 - obtinute cu titlu gratuit sau rezultate din dezmembrarea unor imobilizari 301,302 = 7582 - aduse de la terti 301,302 = cont din gr. 35 - constatate plus de inventar 301 = 601 302 = 602 - valoarea la pret de inregistrare a produselor finite si semifabricatelor retinute pentru consum 301,302 = 341,345,346 Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor consumabile iesite: - date in consum si incluse in cheltuieli sau constatate minus de inventar

79

80

601 = 301 602 = 302 - trimise spre prelucrare sau pastrare la terti cont din gr. 35 = 301,302 - vandute ca atare 371 = 301,302 - reprezentand donatii 6582 = 301,302 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare 671 = 301,302 Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, materiilor prime, respectiv materialelor consumabile existente. Aceste norme de utilizare ale conturilor corespund metodei INVENTARULUI PERMANENT. Conform acestei metode, evidenta stocurilor se tine cantitativ si valoric, iar in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, stocul final al fiecarui reper obtinandu-se conform formulei: Stoc final = Stoc initial + Intrari - Iesiri Metoda permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric si este obligatorie unitatilor mari. Exista si o metoda simplificata - metoda INVENTARULUI INTERMITENT, care se poate aplica de catre unitatile mici si mijlocii. Conform acestei metode, stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate se face pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. Conform metodei inventarului intermitent: - la inceputul perioadei se desfiinteaza gestiunea: 601 = 301 602 = 302 - nu se inregistreaza intrari in gestiune - intrarile se evidentiaza direct in cheltuieli: 601,602 = 401,456,7582,cont gr.34 - la sfarsitul perioadei se stabileste stocul final (se infiinteaza gestiunea) pe baza de inventar: 301 = 601 302 = 602 1. Documente justificative: - pentru intrare - Nota de receptie si constatare diferente - pentru iesire - Bonul de consum sau Fisa limita de consum 2. Pretul de inregistrare al materiilor prime/materialelor consumabile poate fi:

80

81

a) costul de achizitie In cazul utilizarii costului de achizitie exista trei metode de evaluare a consumurilor de materii prime si materiale similare, dar cu cost de achizitie diferit: -metoda FIFO (primul intrat, primul iesit) -metoda LIFO (ultimul intrat, primul iesit) -metoda pretului mediu ponderat, conform acestei metode evaluarea consumului materialelor similare dar cu cost de achizitie diferit se face stabilindu-se, de regula, la sfarsitul perioadei, pretul mediu ponderat conform formulei:
n 1

pmp =

i i =0 n 1 i =0

q * pi qi

, in care qi este cantitatea corespunzatoare pretului i. Pretul mediu ponderat calculat se substituie preturilor individuale existente (pretului de evaluare a stocului initial si preturilor corespunzatoare intrarilor). b) pretul prestabilit Conform acestei metode se stabileste fiecarui tip de material un pret, pastrat, de regula, in cursul unui exercitiu financiar, iar diferentele dintre costul de achizitie si pretul prestabilit se evidentiaza in cont distinct. Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale Este cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime sau materialelor consumabile.Este cont de activ/pasiv. Se debiteaza cu: - diferentele de pret in plus (costul de achizitie > pretul prestabilit) aferente materiilor prime/materialelor consumabile intrate 308 = 401 - diferentele de pret in minus (costul de achizitie < pretul prestabilit) repartizate asupra materiilor prime/materialelor consumabile date in consum 308 = 601 308 = 602 Se crediteaza cu: - diferentele de pret in minus aferente materiilor prime/materialelor consumabile intrate in gestiune 301,302 = 308 - diferentele de pret in plus repartizate asupra materiilor prime/materialelor consumabile date in consum 601 = 308 602 = 308 Soldul contului reprezinta diferente de pret aferente materiilor prime, respectiv materialelor consumabile existente. Diferentele de pret se repartizeaza asupra consumurilor conform formulei: diferente de pret = valoarea materiilor prime/mat. cons. x k308 iesite (evaluate la pret de inregistrare)

81

82

Sold ct. 308 la dif de pret aferenta intrarilor de inc. ex. financiar +/materiale in cursul perioadei k308 = Sold ct. materiale la + valoarea (la p inreg) materialelor inc. ex. financiar intrate incursul perioadei Exemplu: Se considera un reper x: - stocul existent: 1.500 bucati - pretul unitar: 10.000 lei - valoarea stocului: 15.000.000 lei In cursul perioadei se inregistreaza doua intrari: Pret unitar Cantitate Intrare 1 1.000 11.000 11.000.000 2.090.000 Intrare 2 2.500 9.500 23.750.000 4.512.500 TOTAL 3.500 34.750.000 6.602.500 1. Evidentierea intrarii: - pret de inregistrare = ca A+ contul 301 34.750.000 D A+ contul 4426 6.602.500 D P+ contul 401 41.352.500 C formula contabila: % = 401 41.352.500 301 34.750.000 4426 6.602.500 - pret de inregistrare = pret prestabilit = 10.000 lei/buc - intrare 1: Cantitate 1.000 pret de inreg. 10.000 Valoare 10.000.000 Diferenta + 1.000.000 13.090.000 28.262.500 41.352.500 Valoare reper x TVA TOTAL

(ca pret) -

Inregistrarea intrarii: A+ contul 301 A+ contul 308 A+ contul 4426 P+ contul 401 formula contabila:

10.000.000 1.000.000 2.090.000 13.090.000 % = 401 301 308 4426

D D D C

- valoarea la pret prestabilit - diferente de pret (ca > pret)

13.090.000 10.000.000 1.000.000 2.090.000

materii prime 10.000.000

82

83

D 1.000.000

308

valoarea rezultat: achizitie al reperului x. - intrarea 2 Cantitate 2.500

11.000.000 = 10.000.000 + 1.000.000, reprezinta costul de

pret de inreg. 10.000

Valoare 25.000.000

diferenta + -

(ca pret) 1.250.000

Inregistrarea intrarii: a) factura furnizorului: A+ contul 301 A+ contul 4426 P+ contul 401 formula contabila: 23.750.000 D 4.512.500 D 28.262.500 C % = 401 301 4426 28.262.500 23.750.000 4.512.500

b) se adauga contului materii prime diferenta de pret in minus (ca < pret), pentru a obtine valoarea reprerului x la pret de inregistrare: A+ contul 301 (B) P+ contul 308 formula contabila: D 1.250.000 D 1.250.000 C 301 = 308 1.250.000 C

materii prime 23.750.000 1.250.000 25.000.000 308 1.250.000

valoarea rezultat: 23.750.000 = 25.000.000 - 1.250.000, reprezinta costul de achizitie al reperului x. 2. Evidentierea cosumului

83

84

Se dau in consum din reperul x - 4.200 bucati. - evaluarea consumului conform metodei FIFO: stoc + cant. p/u intrari stoc 1.500 10.000 intrare 1 1.000 11.000 intrare 2 2.500 9.500 TOTAL 5.000 Inregistrarea consumului: Valoare 15.000.000 11.000.000 23.750.000 49.750.000 iesiri stoc final cantitate Valoare cant. valoare 1.500 15.000.000 1.000 11.000.000 1.700 16.150.000 800 7.600.000 4.200 42.150.000 800 7.600.000

601 = 301 42.150.000 - evaluarea consumului conform metodei LIFO: stoc + intrari stoc intrare 1 intrare 2 TOTAL cant. 1.500 1.000 2.500 5.000 p/u Valoare iesiri stoc final cantitate Valoare cant. valoare 700 7.000.000 800 8.000.000 1.000 11.000.000 2.500 23.750.000 4.200 41.750.000 800 8.000.000

10.000 15.000.000 11.000 11.000.000 9.500 23.750.000 49.750.000

Inregistrarea consumului: 601 = 301 41.750.000 - evaluarea stocului si consumului la pret mediu ponderat preturi p0 p1 p2
n= 2 i =0

I 0 1 2

qi 1.500 1.000 2.500 5.000

pI 10.000 11.000 9.500

qi x pi 15.000.000 11.000.000 23.750.000 49.750.000 49.750.000 pmp = = 9.950 5.000

consumul = 4.200 x 9.950 = 41.790.000 stoc final = 800 x 9.950 = 7.960.000 Inregistrarea consumului:

601 = 301 41.790.000 - evaluarea consumului in cazul in care pretul de inregistrare = pret prestabilit Stabilirea diferentei de pret de repartizat: 0 + 1.000.000 - 1.250.000 - 250.000 k308 = = = - 0.005 15.000.000 + 35.000.000 50.000.000 k308 < 0 => ca < pretul prestabilit

84

85

valoarea consumului evaluata la pret prestabilit: diferenta de pret = 42.000.000 x 0.005 = 210.000 Inregistrarea consumului la pret prestabilit: A+ contul 601 A- contul 301 formula contabila:

4.200 x 10.000 = 42.000.000

42.000.000 D 42.000.000 C 601 = 301 42.000.000

- valoare la pret prestab.

Inregistrarea diferentelor de pret in minus (ca < pret) A- contul 601 P- contul 308 formula contabila: 308 = 601 210.000 Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar Materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care nu se consuma la prima utilizare, dar nu indeplinesc conditiile simultane pentru a fi incadrate ca active imobilizate corporale. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de inventar intrate : - achizitionate 303 = 401 - reprezentand aport de capital 303 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 303 = 7582 - constatate plus de inventar 303 = 603 - produse in unitate 303 = 345 - aduse de la terti 303 = cont din gr.35 Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune: - date in folosinta sau constate minus de inventar 603 = 303 - reprezentand donatii 6582 = 303 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati 671 = 303 - vandute ca atare 371 = 303 - expediate la terti 210.000 C 210.000 D

85

86

cont din gr.35 = 303 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, materialelor de natura obiectelor de inventar existente. Grupa 38 Ambalaje Contul 381 Ambalaje Evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de ambalaje refolosibile. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor intrate: - achizitionate de la furnizori 381 = 401 - reprezentand aport de capital 381 = 456 - obtinute cu titlu gratuit 381 = 7582 - constatate plus de inventar 381 = 608 Cheltuieli privind ambalajele - realizate din productie proprie 381 = 345 Produse finite Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor iesite: - vandute ca atare 371 = 381 - incluse in cheltuieli sau constate minus de inventar 608 = 381 - expediate la terti 358 = 381 - reprezentand donatii 6582 = 381 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati 671 = 381 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, ambalajelor existente. Regimul de circulatie al ambalajelor poate fi: - la schimb - prin vanzare-cumparare - in sistem de restituire, care poate fi la randul lui: - fara facturarea ambalajelor - cu facturarea ambalajelor Grupa 35 Stocuri aflate la terti Contul 351 Materii prime si materiale aflate la terti Contul 354 Produse aflate la terti

86

87

Contul 357 Marfuri aflate la teri Contul 358 Ambalaje aflate la terti Conturile evidentiaza existenta bunurilor de natura stocurilor iesite temporar din gestiunile unitatii (expediate la terti pentru unele prelucrari, in custodie sau in consignatie), dar ramase in proprietatea acesteia. Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, stocurilor expediate cont din gr. 35 = cont din gr. 30, 34, 37, 38 Se crediteaza cu valoarea stocurilor restituite de terti cont din gr. 30, 34, 37, 38 = cont din gr. 35 Soldul debitor al conturilor evidentiaza stocurile aflate la terti. Contul 711 Variatia stocurilor Veniturile din productia stocata reprezinta variatia (cresterea sau descresterea) stocurilor de produse si productie in curs de executie, evaluate la costul de productie, la sfarsitul perioadei fata de valoarea initiala a acestora. Este cont de activ/pasiv. In creditul contului se inregistreaza: - la sfarsitul perioadei, costul productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie - valoarea, la pret de inregistrare, semifabricatelor, produselor reziduale si produselor finite obtinute intrate in gestiune sau constatate plus de inventar - diferentele de pret nefavorabile aferente semifabricatelor, produselor finite sau produselor reziduale obtinute (intrate in gestiune) - diferentele de pret favorabile repartizate asupra semifabricatelor, produselor finite sau produselor reziduale iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar In debitul contului se inregistreaza: - la inceputul perioadei, reluarea productiei in curs de executie - valoarea, la pret de inregistrare, semifabricatelor, produselor reziduale si produselor finite iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar - diferentele de pret nefavorabile repartizate asupra semifabricatelor si produselor finite iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar - diferentele de pret favorabile aferente semifabricatelor, produselor reziduale si produselor finite obtinute (intrate in gestiune) sau constatate plus de inventar La sfarsitul perioadei, soldul debitor sau creditor al contului se transfera in contul de rezultate (121). Nota: Soldul creditor evidentiaza cresterea valorii stocurilor de productie in curs de executie, respectiv produse (evaluata la cost de productie). Soldul debitor al contului evidentiaza micsorarea valorii stocurilor de productie in curs de executie, respectiv produse (evaluata la cost de productie).

Grupa 33 Productia in curs de executie

87

88

Productia in curs de executie este productia nefinalizata pana la sfarsitul perioadei (nu a trecut prin toate fazele sau stadiile de prelucrare sau nu a fost supusa probelor si receptiei tehnice). Contul 331 Produse in curs de executie Contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie Conturile evidentiaza costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei. Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea (costul de productie) produselor, lucrarilor sau serviciilor in curs de executie la finele perioadei (stabilita pe baza de inventar sau metoda contabila) 331 = 711 332 Se crediteaza cu scaderea din gestiune (reluarea productiei in curs de executie), la inceputul perioadei urmatoare 711 = 331 332 Soldul debitor al conturilor reprezinta costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei. Grupa 34 Produse Contul 341 Semifabricate, sunt produse care, desi nu au parcurs toate fazele de prelucrare, se pot vinde tertilor ca atare Contul 345 Produse finite sunt bunuri de natura stocurilor destinate vanzarii rezultate din procesul de productie al intreprinderii. Contul 346 Produse reziduale, sunt deseuri rezultate din productie, rebuturi si alte produse secundare Contul 348 Diferente de pret la produse Conturile 341, 345, 346 Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, produselor: - predate la magazia de produse finite sau constatate plus de inventar 341,345,346 = 711 - aduse de la terti 341,345,346 = 354 Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, produselor: - iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus de inventar 711 = 341,345,346 - vandute in magazinele proprii 371 = 341,345,346 - expediate la terti (pentru prelucrare, in custodie, in consignatie) 354 = 341,345,346 - acordate salariatilor reprezentand plata in natura, conform prevederilor legale 421 = 341,345,346 - retinute in unitate pentru consum

88

89

301,302,303,381 = 341,345,346 - reprezentand donatii 6582 = 341,345,346 (635 = 4427) - reprezentand pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare 671 = 341,345,346 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la pret de inregistrare, produselor existente. 1. Documente justificative: - pentru intrare - bonul de predare, raportul de productie - pentru iesire - dispozitia de livrare, avizul de expeditie sau factura fiscala. 2. Pretul de inregistrare al produselor finite este pretul standard sau pretul prestabilit. Pretul standard este un pret antecalculat normat. Pretul prestabilit se fixeaza in functie de media anuala a preturilor de vanzare, pentru produse similare, corectata cu rata inflatiei estimate, sau poate fi si egal cu pretul de vanzare practicat. Costul de productie realizat poate fi mai mic decat pretul de inregistrare si in acest caz rezulta o diferenta favorabila de pret, sau mai mare, deci o diferenta nefavorabila de pret.

Diferenta favorabila de pret

Diferenta nefavorabila de pret

Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie sunt evidentiate in cont distinct. Contul 348 Diferente de pret la produse Este cont rectificativ cu ajutorul caruia se evidentiaza diferentele dintre pretul standard sau prestabilit al produselor si costul de productie. Este cont de activ/pasiv. In debitul contului se inregistreaza: - diferentele de pret nefavorabile (cp > pretul) aferente produselor intrate in gestiune - diferentele de pret favorabile (cp < pretul) repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare 348 = 711 In creditul contului se inregistreaza: - diferentele de pret favorabile aferente produselor intrate in gestiune - diferentele de pret nefavorabile repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare 711 = 348 Soldul creditor al contului reprezinta diferente de pret favorabile aferente produselor existente Soldul debitor al contului reprezinta diferente de pret nefavorabile aferente produselor existente.

89

90

3. Diferentele de pret aferente produselor iesite se repartizeaza conform: diferente de pret = valoarea produselor iesite x k348 (la pret de inregistrare) Sold ct. 348 la dif de pret aferenta intrarilor de inc. ex. financiar +/produse in cursul perioadei k348 = Sold ct. produse la + valoarea (la p inreg) produselor inc. ex. financiar intrate in cursul perioadei Prin coventie, se atribuie semnul +, respectiv - pentru evidentierea diferentelor nefavorabile, respectiv favorabile, (sau invers), iar semnul coeficientului de repartizare va indica felul diferentelor de pret (favorabile sau nefavorabile) corespunzatoare produselor iesite. Aceasta conventie se pastreaza pe toata durata de activitate a unitatii. 4. Intrarea produselor finite, reprezinta o crestere a valorii stocurilor care se evidentiaza in contul 711 Variatia stocurilor Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie al produselor intrate se evidentiaza in contul 348 Diferente de pret la produse si corecteaza valoarea inregistrata in contul 711. a) intrarea produselor in gestiune: A+ contul 341,345,346 valoarea la pret de inregistrare P+ contul 711 valoarea la pret de inregistrare b) diferentele de pret b1) A+ contul 348 P+ contul 711 b2) P+ contul 348 P- contul 711

D C

diferentele nefavorabile diferentele nefavorabile diferentele favorabile diferentele favorabile

D C C D

formulele contabile: a) 341,345,346 = 711 b1) 348 = 711 b2) 711 = 348 5. Vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate - vanzarea produselor se evidentiaza in contabilitate astfel: a) inregistrarea veniturilor obtinute, TVA colectata de la cumparator (client) si creantei fata de client A+ 411 pretul de vanzare + TVA colectata D P+ contul de venituri (din gr.70) pretul de vanzare C P+ contul 4427 TVA colectata C formula contabila: 411 = % Cont gr.70 4427

90

91

b) micsorarea stocurilor de produse (iesirea produselor) se evidentiaza in contul 711. Diferentele dintre pretul de inregistrare si costul de productie al produselor iesite se evidentiaza in contul 348 Diferente de pret la produse si corecteaza valoarea inregistrata in contul 711 A- contul 341,345,346 P- contul 711 b1) b2) A- contul 348 P- contul 711 P- contul 348 P+ contul 711 valoarea la pret de inregistrare valoarea la pret de inregistrare C D D C C D

diferenta nefavorabila de pret diferenta nefavorabila de pret diferenta favorabila de pret diferenta favorabila de pret

formulele contabile: b) b1) b2)

711 = 341,345,346 711 = 348 348 = 711

- vanzarea lucrarilor si serviciilor se evidentiaza asemanator punctului a), cu mentiunea ca se utilizeaza contul Venituri din lucrari executate si servicii prestate. Costurile corespunzatoare lucrarilor si serviciilor terminate si facturate se regasesc in conturi de cheltuieli din clasa 6, pentru perioada curenta, iar costurile perioadei anterioare (evidentiate in contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie) sunt reluate la inceputul perioadei. Exemplu: Se considera: - la inceputul perioadei - productie in curs de executie in valoare de 40.000 lei - la sfarsitul perioadei - productie in curs de executie (stabilita pe baza de inventar) in valoare de 75.000 lei - in cursul perioadei: - se predau la magazie produse finite in valoare (la pret de inregistrare) de 80.000 lei - costul de productie al produselor intrate este 85.000 lei - se vand produse finite in valoare de 65.000 lei (pretul de inregistrare = pretul de vanzare) - diferenta de pret calculata repartizata produselor vandute este in valoare de 12.000 si este favorabila (cp < pretul) 1. Reluarea productiei in curs de executie A- contul 331 40.000 C P- contul 711 40.000 D formula contabila: 711 = 331 40.000 2. Evidentierea productiei in curs la sfarsitul perioadei A+ contul 331 75.000 D P+ contul 711 75.000 C formula contabila: 331 = 711 75.000 3. Intrarea produselor finite

91

92

- diferentele de pret = cp - pretul prestabilit = 85.000 - 80.000 = 5.000 (nefavorabila) cp > pretul a) A+ contul 345 80.000 D P+ contul 711 80.000 C b1) A+ contul 348 5.000 D P+ contul 711 5.000 C formulele contabile: a) 345 = 711 80.000 b1) 348 = 711 5.000

D 80.000

345

D 5.000

348

711 C 80.000 5.000 85.000

Nota: 85.000 reprezinta crestere de stoc evaluata la cost de productie 4. Vanzarea produselor: a) veniturile obtinute, TVA colectata si creanta fata de client A+ 411 65.000 + 12.350 = 77.350 D P+ 701 Venituri din vanzarea produselor finite 65.000 C P+ 4427 65.000 x 19% = 12.350 C formula contabila: 411 = % 77.350 701 65.000 4427 12.350 b) iesirea produselor din gestiune A- contul 345 65.000 C P- contul 711 65.000 D P- contul 348 P+ contul 711 formula contabila: b) b2) D 345 65.000 b2) 12.000 D 12.000 C 711 = 345 348 = 711 C D 12.000 65.000 12.000 348 C

D 65.000

711 12.000 = sfD 53.000

92

93

Nota: 53.000 reprezinta costul produselor vandute Grupa 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie Contul 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime Contul 392 Ajustari pentru deprecierea materialelor Contul 3921 Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile Contul 3922 Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar Contul 393 Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie Contul 394 Ajustari pentru deprecierea produselor Contul 3941 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor Contul 3945 Ajustari pentru deprecierea produselor finite Contul 3946 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale Contul 395 Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti Contul 3951 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime si materialelor aflate la terti Contul 3952 Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti Contul 3953 Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti Contul 3954 Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti Contul 3956 Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti Contul 3957 Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti Contul 3958 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti Contul 396 Ajustari pentru deprecierea animalelor Contul 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor Contul 398 Ajustari pentru deprecierea ambalajelor Conturile evidentiaza ajustarile pentru deprecierea provizorie a stocurilor. Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu valoarea ajustarilor: Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea activelor circulante 6814 = cont din gr. 39

Se debiteaza la anularea ajustarilor cont din gr. 39 = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante Soldul creditor al conturilor reprezinta valoarea ajustarilor.

CLASA 4 CONTURI DE TERTI Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate; Grupa 41 Clienti si conturi asimilate;

93

94

Grupa 42 Personal si conturi asimilate; Grupa 43 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate; Grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate; Grupa 45 Grup si actionari/asociati; Grupa 46 Debitori si creditori diversi; Grupa 47 Conturi de regularizare si asimilate; Grupa 48 Decontari in cadrul unitatii; Grupa 49 Ajustari pentru deprecierea creantelor Contul 421 Personal - salarii datorate Evidentiaza decontarile cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau in natura, inclusiv sporurile si primele suportate din fondul de salarii. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea salariilor si altor drepturi cuvenite personalului. Salariile cuvenite personalului se inregistreaza in cheltuielile de exploatare ale unitatii in contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului . 641 = 421 Se debiteaza cu: - retinerile din salarii - avansurile acordate 421 = 425 - impozitul pe veniturile de natura salariilor 421 = 444 - contributia personalului la asigurari sociale 421 = 4312 - contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate 421 = 4314 - contributia personalului la fondul de somaj 421 = 4372 - retineri din salarii datorate tertilor (chirii, rate, popriri) 421 = 427 - retineri din salarii datorate unitatii (pentru utilitati, chirii, imputatii) 421 = 428 - salariile nete acordate 421 = bani - salariile neridicate in termenul legal 421 = 426 Soldul creditor al contului reprezinta salariile datorate personalului (reprezinta restul de plata din statele de salarii). Contul 423 Personal - ajutoare materiale datorate Evidentiaza ajutoarele de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru ingrijirea copilului, ajutoare de deces. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate personalului reprezentand ajutoare materiale suportate din contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (FNUASS), sau incluse in cheltuieli. 4313 = 423 641

94

95

Alte cheltuieli privind asigurarile 6458 si protectia sociala Se debiteaza cu: - retinerile efectuate 423 = conturi care evidentiaza retinerile - sumele nete achitate 423 = bani - sumele neridicate 423 = 426 Soldul creditor al contului reprezinta ajutoare materiale datorate personalului.

Contul 424 Prime reprezentand participarea personalului la profit Evidentiaza decontarile cu salariatii privind participarea la profit. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele repartizate din profit pentru aceasta destinatie, conform prevederilor legale 641 = 424 Se debiteaza cu: - impozitul retinut 424 = 444 - sumele nete achitate 424 = bani Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate personalului. Contul 425 Avansuri acordate personalului Evidentiaza avansurile din salarii acordate personalului. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea avansurilor platite 425 = bani Se crediteaza cu sumele retinute pe statele de salarii, reprezentand avansuri acordate 421 = 425 Soldul contului reprezinta avansuri platite. Contul 426 Drepturi de personal neridicate Evidentiaza drepturile de personal neridicate in termenul legal. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele reprezentand drepturi de personal neridicate 423, 421 = 426 Se debiteaza cu: - sumele achitate 426 = bani - drepturile de personal neridicate prescrise - datorate bugetului, potrivit legii (provenite din subventii)

95

96

426 = cont din gr. 44, 4371 - inregistrate ca venituri ale unitatii 426 = 7588,117 Soldul creditor al contului reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati 421 = 427 Se debiteaza cu platile efectuate tertilor 427 = bani Soldul creditor al contului reprezinta sume retinute de la salariati datorate tertilor.

Contul 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul Evidentiaza decontarile cu personalul pentru sume reprezentand datorii, respectiv creante. Este cont de activ/pasiv. Se crediteaza cu: - sumele datorate personalului pentru care nu s-au intocmit state de plata determinate de activitatea exercitiului financiar care se incheie (ex. indemnizatii de concedii neefectuate) 641 = 428 - sume datorate personalului reprezentand garantii sau alte sume retinute de la personal Bani,421 = 428 - sume incasate de la salariati, evidentiate anterior in cont 421, bani = 428 Se debiteaza cu: - sume datorate de personal unitatii reprezentand chirii, consumuri sau alte debite, inregistrate ca venituri 428 = 706 - chirii (4427) 428 = 708 - consumuri (4427) 428 = 758 - alte debite (4427) - sume achitate personalului, evidentiate anterior in cont 428 = bani Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate personalului. Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de personal unitatii. Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

96

97

Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele reprezentand contributia unitatii la asigurarile sociale, asigurarile sociale de sanatate si fondul de somaj. 6451 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6453 Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate Contul 431 Asigurari sociale Evidentiaza decontarile privind contributia unitatii si personalului la asigurarile sociale si asigurarile sociale de sanatate. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele calculate, datorate asigurarilor sociale. Se debiteaza cu sumele virate sau retinute de unitate pentru ajutoare materiale. Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate asigurarilor sociale. Contul 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale - evidentierea datoriei 6451 = 4311 - plata 4311 = bani Contul 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale - evidentierea datoriei 423,421 = 4312 - plata 4312 = bani Contul 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate - evidentierea datoriei 6453 = 4313 - sume reprezentand aj.mat 4313 = 423 - plata 4313 = bani

Contul 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate - evidentierea datoriei 421 = 4314 - plata 4314 = bani Contul 437 Ajutor de somaj Evidentiaza decontarile privind contributia unitatii si personalului la fondul de somaj. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele calculate reprezentand contributia unitatii si personalului la fondul de somaj. Se debiteaza cu platile efectuate sau sumele reprezentand subventii pentru salarii, in conditiile legii.

97

98

Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate pentru constituirea fondului de somaj. Contul 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj - evidentiera datoriei 6452 = 4371 - retineri reprezentand subventii 4371 = 7414,7415 (Venituri din subventii de exploatare) - plata 4371 = bani Contul 4372 Contributia personalului la fondul de somaj - evidentierea datoriei 421 = 4372 - plata 4372 = bani Contul 438 Alte datorii si creante sociale Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor Evidentiaza decontarile cu bugetul de stat privind impozitul pe veniturile de natura salariilor retinut si datorat. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate bugetului, reprezentand impozit retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor. 424, 423, 421 = 444 Se debiteaza cu platile efectuate bugetului. 444 = bani Soldul creditor al contului reprezinta impozit pe salarii datorat bugetului. Contul 447 Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate Evidentiaza fonduri, taxe si varsaminte datorate altor organisme publice decat bugetul statului. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele calculate, potrivit legii. 635 = 447 analitic (fond/ taxa) Se debiteaza cu platile efectuate altor organisme publice. 447 = bani Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate altor organisme publice. Contul 441 Impozitul pe profit/venit Contul 4411 Impozitul pe profit Contul 4418 Impozitul pe venit Evidentiaza decontarile cu bugetul statului referitoare la constituirea si virarea impozitului pe profit, sau in cazul microintreprinderilor, impozitul pe venit. 1. Impozitul pe profit

98

99

Impozitul pe profit se determina trimestrial, pentru intreaga perioada (de la inceputul exercitiului financiar) si se vireaza bugetului in rate trimestriale. Se datoreaza de unitatile care nu se incadreaza in categoria microintreprinderilor. Se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit legale asupra profitului impozabil: Impozit pe profit = profit impozabil x cota de impozit Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, intr-un an fiscal, din care se scad veniturile si alte reduceri legale neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile (reglementate prin Codul fiscal). Profitul impozabil = venituri - cheltuieli - reduceri + chelt. nedeductibile 2. Impozitul pe venitul microintreprinderilor Se datoreaza de unitatile din categoria microintreprinderilor. Se calculeaza si datoreaza trimestrial, prin aplicarea cotei legale de impozit asupra veniturilor realizate in cursul trimestrului, mai putin veniturile din productia de imobilizari, variatia stocurilor sau din ajustari si provizioane. Impozit pe venit = venituri impozabile x cota de impozit Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate, reprezentand impozitul calculat Cheltuieli cu impozitul pe profit 691 = 4411 Cheltuieli cu impozitul pe venitul 698 = 4418 microintreprinderilor Se debiteaza cu: - sumele virate bugetului 441 = bani Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate bugetului. Soldul debitor al contului reprezinta impozit pe profit virat in plus.

Contul 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale: - accizele - taxe de consumatie datorate de producatorii sau importatorii anumitor produse - taxele vamale - impozitul pe dividende - impozitul pe titeiul si gazele naturale din productia interna - taxele pentru mijloace de transport - impozitul pe cladiri - taxele pe terenuri - impozitul pe spectacole, etc. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele calculate, potrivit reglementarilor legale, suportate de regula pe cheltuieli, din impozitul pe dividende sau, in cazul taxelor vamale si accizelor, in costul de achizitie al imobilizarilor si stocurilor din import. In contul 446 se evidentiaza si taxa pe valoarea adaugata aferenta importurilor, pentru care se obtine amanare la plata. 635 = 446

99

100

- impozitul pe dividende 457 = 446 - taxele vamale conturi din clasele 2, 3 = 446 - accizele pentru produsele din import conturi din clasele 2, 3 = 446 - impozitul pe venituri obtinute in Romania de personae nerezidente Cont.cls.4 = 446 Se debiteaza cu platile efectuate bugetului de stat sau bugetelor locale. 446 = bani Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Nota: Contul se dezvolta in conturi analitice pentru fiecare fel de taxa sau impozit evidentiat. Contul 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului Evidentiaza alte datorii si creante cu bugetul statului. Este cont de activ/pasiv Se crediteaza cu: - sume datorate bugetului reprezentand amenzi, penalitati, intarziere,despagubiri Despagubiri, amenzi si penalitati 6581 = 448 - sume incasate de la buget, reprezentand impozite si taxe virate in plus bani = 448 Se debiteaza cu: - sumele virate reprezentand datorii evidentiate anterior in cont 448 = bani - sume datorate de bugetul de stat, altele decat impozite si taxe 448 = 758 - datorii anulate 448 = 758,117 Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate bugetului. Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de buget unitatii. Grupa 45. Contul 457 Dividende de plata Evidentiaza decontarile cu actionarii/asociatii privind dividendele datorate acestora. Dividendele sunt parti distribuite actionarilor/asociatilor din profitul net, daca s-a hotarat repartizarea profitului pentru aceasta destinatie. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea dividendelor datorate 117 = 457 Se debiteaza cu:

majorari

de

100

101

- impozitul pe dividende retinut 457 = 446.impozit pe dividende - sumele nete achitate 457 = bani - dividendele nete neridicate in termenul legal 457 = 455 sume datorate actionarilor/asociatilor Soldul creditor al contului reprezinta dividendele datorate actionarilor sau asociatilor. Nota: impozitul pe dividende = dividende brute x cota de impozit, si se datoreaza la fiecare plata efectuata actionarilor/asociatilor sau la expirarea termenului legal de plata. Contul 455 Sume datorate actionarilor/asociatilor 4551 Actionari/asociati conturi curente 4558 Actionari/asociati dobanzi la conturi curente Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea imprumuturilor acordate societatii, conform contractului bani = 4551 - sumele reprezentand dobanzi, conform contractului 666 = 4558 - sume reprezentand dividende nete cuvenite, lasate la dispozitia intreprinderii 457 = 455 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 455 - diferentele nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 455 Se debiteaza cu: - sumele restituite actionarilor/asociatilor 455 = bani - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la plata 455 = 765 - datorii anulate ale anilor anteriori 455 = 117 - diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 455 = 1174 Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate actionarilor/asociatilor.

Contul 461 Debitori diversi Evidentiaza debitorii unitatii, urmare unor pagube produse de terti, din existenta unor titluri executorii sau din alte operatiuni. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea creantelor rezultate din: - titluri mobiliare de plasament (investitii pe termen scurt) cedate 461 = cont din gr. 50,109

101

102

- pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate si TVA aferenta 461 = 7583, 7641 4427 sau 4428 - pagube imputate tertilor 461 = 758 4427 -sume necuvenite platite tertilor 461 = bani - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 461 = 765 - diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 461 = 1174 Se crediteaza cu: - valoarea debitelor incasate bani = 461 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a creantelor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la incasare 665 = 461 -diferenta nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 461 - sume reprezentand creante ale anilor anteriori anulate 117 = 461 Soldul debitor al contului reprezinta sume datorate de terti unitatii. Contul 462 Creditori diversi Evidentiaza sume datorate de unitate tertilor pe baza de titluri executorii sau din alte operatiuni. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - sumele sau alte valori necuvenite. Cont din clasele 2,3, bani = 462 - diferentele nefavorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar 665 = 462 -diferenta nefavorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori 1174 = 462 Se debiteaza cu: - platile efectuate creditorilor. 462 = bani - diferentele favorabile rezultate, la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea in lei a datoriilor in valuta, la cursul de referinta in vigoare la sfarsitul ex.financiar, sau la plata 462 = 765 - datorii anulate ale anilor anteriori 462 = 117 - diferente favorabile rezultate din corectarea erorilor contabile ale anilor anteriori

102

103

462 = 1174 Soldul creditor al contului reprezinta sume datorate de unitate tertilor.

Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans Evidentiaza cheltuielile anticipate sau efecuate in avans, care urmeaza sa se suporte esalonat pe cheltuieli in conturi din clasa 6, in perioadele sau exercitiile viitoare. Este cont de activ. Se debiteaza cu: - cheltuieli privind reparatiile capitale, reparatiile curente, reviziile tehnice neprevazute, abonamente, chirii, dobanzi aferente platilor in rate si alte cheltuieli efectuate in avans 471 = cont gr.16,401, 404 sau bani Se crediteaza cu: - sumele repartizate in perioadele sau exercitiile urmatoare pe cheltuieli, in conturi din clasa 6 conturi din clasa 6 = 471 Soldul debitor al contului reprezinta cheltuieli anticipate sau inregistrate in avans. Contul 472 Venituri inregistrate in avans Evidentiaza veniturile anticipate sau de realizat. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu veniturile anticipate sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare (incasari din chirii, abonamente, asigurari, din vanzarile de locuinte cu plata in rate, dobanzi aferente vanzarilor cu plata in rate). Cont gr.26, 411, 418, 461 sau bani = 472 Se debiteaza cu valoarea veniturilor anticipate sau in avans, evidentiate anterior in cont, aferente perioadei curente si care se inregistreaza in conturi din clasa 7. 472 = conturi din clasa 7 Soldul creditor al contului reprezinta venituri inregistrate in avans. Grupa 49 Ajustari pentru deprecierea creantelor Contul 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti Contul 492 Ajustari pentru deprecierea creantelor decontari in cadrul grupului si cu asociatii Contul 496 Ajustari pentru deprecierea creantelor debitori diversi CLASA 5. CONTURI DE TREZORERIE Grupa 50 Investitii pe termen scurt; Grupa 51 Conturi la banci; Grupa 53 Casa; Grupa 54 Acreditive; Grupa 58 Viramente interne; Grupa 59 Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie. Contul 581 Viramente interne

103

104

Evidentiaza viramentele de disponibilitati intre conturile de trezorerie ale unitatii. Este cont de activ/pasiv. Se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie al unitatii in alt cont de trezorerie 581 = cont din gr. 51, 53, 54 Se crediteaza cu sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie al unitatii cont din gr. 51, 53, 54 = 581 De regula, la sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold. Grupa 50. Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt Evidentiaza sumele datorate pentru titlurile de plasament cumparate. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate cont din gr. 50 = 509 Se debiteaza cu sumele achitate 509 = bani Soldul creditor al contului reprezinta valoarea datorata pentru titlurile de plasament cumparate. Contul 501 Actiuni detinute la entitati afiliate Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate Evidentiaza valoarea obligatiunilor emise si rascumparate. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor emise si rascumparate. 505 = bani, 509 Se crediteaza cu valoarea obligatiunilor rascumparate anulate. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = 505 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor emise si rascumparate neanulate. Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni Sunt imprumuturi dobandite din punerea in vanzare a obligatiunilor, cu dobanda asupra obligatiunilor sau cu prima de rambursare. Obligatiunea este titlu de valoare, negociabil si transmisibil, care confera detinatorului calitatea de imprumutator (creditor) al unitatii emitente. - valoarea de emisiune (VE) este valoarea obtinuta de unitate pentru o obligatiune emisa

104

105

- valoarea de rambursare (VR) este valoarea pe care o plateste unitatea detinatorului obligatiunii, la scadenta - prima de rambursare reprezinta diferenta dintre valoarea de rambursare si valoarea de emisiune a unei obligatiuni. prima de rambursare = VR - VE Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - valoarea imprumuturilor obtinute bani, 461 = 161 - valoarea primelor de rambursare 169 = 161 Se debiteaza cu: - valoarea imprumuturilor rambursate 161 = bani - valoarea obligatiunilor emise si rascumparate si anulate 161 = 505 - diferenta favorabila dintre pretul de rascumparare (costul de achizitie) si valoarea contabila a obligatiunilor rascumparate si anulate 161 = 7642 Soldul creditor al contului reprezinta valoarea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni. Contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor Evidentiaza primele de rambursare a obligatiunilor. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea primelor de rambursare aferente obligatiunilor emise. 169 = 161 Se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate si suportate pe cheltuieli. 6868 Cheltuieli financiare privind = 169 amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor Soldul debitor al contului reprezinta valoarea primelor de rambursare neamortizate. Contul 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni - evidentierea dobanzii datorate: 666 = 1681 - plata dobanzii: 1681 = bani Soldul creditor al contului reprezinta dobanzi datorate.

Contul 506 Obligatiuni Evidentiaza obligatiunile cumparate. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor cumparate. 506 = bani, 509

105

106

Se crediteaza cu: - valoarea obligatiunilor cedate bani, 461 = 506 - diferentele nefavorabile dintre costul de achizitie si pretul de vanzare 6642 = 506 Soldul debitor al contului reprezinta valoarea, la cost de achizitie, obligatiunilor existente. Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate Evidentiaza alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate (ex: titluri de stat, depozite pe termen scurt) Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creantelor asimilate achizitionate 508 = bani,509 - diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie (titluri de stat sau depozite pe termen scurt in valuta) la sfarsitul exercitiului financiar 508 = 765 Se crediteaza cu: - valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creantelor asimilate cedate bani = 508 - diferentele nefavorabile dintre pretul de cesiune si costul de achizitie 6642 = 508 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie in valuta cedate sau la incheierea exercitiului financiar 665 = 508 Soldul debitor al contului reprezinta alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate existente. Grupa 51. Contul 511 Valori de incasat 5112 Cecuri de incasat 5113 Efecte de incasat 5114 Efecte remise spre scontare Evidentiaza valorile de incasat (cecuri, efecte comerciale primite de la clienti, efecte comerciale remise spre scontare). scontarea este o operatiune de credit care consta in vanzarea efectelor comerciale sau altor creante. Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primate si diferentele favorabile de curs valutar 511 = 411, 413,765 Se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate si diferente nefavorabile de curs valutar

106

107

665,bani = 511 Soldul debitor al contului reprezinta valori de incasat existente. Contul 512 Conturi la banci 5121 Conturi la banci in lei 5124 Conturi la banci in valuta 5125 Sume in curs de decontare Evidentiaza disponibilitatile in lei si in valuta existente in conturi la banci. Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele intrate in conturi, reprezentand: - viramente interne 512 = 581 - aport de capital in numerar (bani) 512 = 456 - incasari de la clienti 512 = 411, 413, 419 - credite bancare si alte imprumuturi obtinute 512 = cont din gr. 16, 519 - subventii incasate 512 = cont gr.13, 445 Subventii - valoarea creantelor imobilizate incasate 512 = 267 - dobanzi incasate sau de incasat 512 = 766, 5187, 2678 - incasari de la debitori diversi 512 = 461 - sume incasate si necuvenite 512 = 462 - valoarea investitiilor pe termen scurt cedate 512 = cont din gr. 50, 7642 - valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate 512 = 511 - dividende incasate 512 = 761,762 - TVA de recuperat 512 = 4424 - diferente favorabile de curs valutar pentru disponibilitatile in valuta sau rezultate din alte operatii in valuta 5124 = 765 Se crediteaza cu platile efectuate, reprezentand: - viramente interne 581 = 512 - valoarea titlurilor sau intereselor de participare achizitionate si altor creante imobilizate cont din gr.26 = 512 - plati efectuate furnizorilor

107

108

401, 404, 403, 405, 409 = 512 - rambursari de credite 519, cont din gr. 16 = 512 - dobanzi platite sau de platit 168, 5186, 666 = 512 - sume datorate bugetului, asigurarilor si protectiei sociale, retineri de personal datorate tertilor 427, conturi din gr .43, 44 = 512 - plati pentru constituirea societatii 201 = 512 - lichidarea obligatiilor catre creditori 462 = 512 - plati pentru servicii executate de terti conturi din gr. 61, 62 = 512 - valoarea investitiilor pe termen scurt achizitionate conturi din gr. 50 = 512 - diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta sau rezultate din alte operatii in valuta 665 = 5124 Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatile in lei sau in valuta existente. Contul 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta . 5198 Dobamzi aferente creditelor bancare pe termen scurt Evidentiaza creditele bancare pe termen scurt obtinute. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea -creditelor primite 512 = 519 -dobanzilor datorate 666 = 5198 -diferentele nefavorabile de curs valutar 665 = 519 Se debiteaza cu sumele rambursate si diferentele favorabile de curs valutar 519 = 512,765 Soldul creditor al contului reprezinta credite bancare pe termen scurt nerambursate. Contul 518 Dobanzi Evidentiaza dobanzile datorate sau de incasat aferente creditelor bancare, respectiv disponibilitatilor existente in banci. Este cont de activ/pasiv. 5186 Dobanzi de platit (cont de pasiv) - evidentierea dobanzii datorate 666 = 5186 - plata dobanzii

108

109

5186 = 512 5187 Dobanzi de incasat (cont de activ) - evidentierea dobanzii de incasat 5187 = 766 - incasarea dobanzii 512 = 5187 Contul 531 Casa 5311 Casa in lei 5314 Casa in valuta Evidentiaza numerarul existent in casierie. Este cont de activ. Se debiteaza cu incasarile in numerar, reprezentand: - viramente interne (ridicare numerar) 531 = 581 - incasari de la clienti 5311 = 411, 419 - aport de capital in numerar 531 = 456 - incasari de la diversi creditori 5311 = 462 - avansuri de trezorerie neutilizate restituie 531 = 542 - marfuri vandute cu numerar si TVA aferenta 5311 = 707, 4427 - diferente favorabile de curs valutar 5314 = 765 Se crediteaza cu platile efectuate in numerar, reprezentand: - viramente interne (depunere de numerar) 581 = 531 - avansuri de trezorerie acordate 542 = 531 - plati pentru constituirea societatii 201 = 5311 - plati efectuate furnizorilor 409, 401 = 5311 - plati efectuate personalului 421, 423, 424, 425, 426 = 5311 - plati efectuate actionarilor/asociatilor 455, 456, 457 = 5311 - plati pentru servicii executate de terti conturi din gr. 61, 62 = 5311 - plati catre creditori diversi

109

110

462 = 5311 - diferente nefavorabile de curs valutar 665 = 5314 Soldul debitor al contului reprezinta numerarul existent in casierie. Contul 532 Alte valori Evidentiaza bonurile valorice, timbrele fiscale sau postale, bilete de tratament existente. Este cont de activ. Contul 541 Acreditive Evidentiaza acreditivele deschise la banci pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. acreditivul este cont deschis la banca in favoarea furnizorilor, cu durata de valabilitate limitata. Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele virate in conturile de acreditive deschise 541 = 581 (581 = 512) Se crediteaza cu: - platile efectuate furnizorilor 401, 404 = 541 - sumele virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului 581 = 541 (512 = 581) Soldul debitor al contului reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci existente. Contul 542 Avansuri de trezorerie Evidentiaza avansurile acordate pentru procurarea de bunuri si servicii cu plata in numerar. Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele acordate in numerar. 542 = 531 Se crediteaza cu: - platile efectuate in numerar 401, 404, conturi din cls. 3, 6 = 542 - sumele de avans neutilizate restituite 531 = 542 Soldul debitor al contului reprezinta sumele de avans acordate si nedecontate. CLASA 6 CONTURI DE CHELTUIELI

110

111

- cheltuieli de exploatare gr. 60 - 65 si contul 681 - cheltuieli financiare gr. 66 si contul 686 - cheltuieli extraordinare gr. 67 Grupa 60 Cheltuieli privind stocurile Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime Contul 602 Cheltuieli cu materialele consumabile Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar Contul 604 Cheltuieli privind materialele nestocate Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate. 604 = 401, 542 Contul 605 Cheltuieli privind energia si apa Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea consumurilor de energie si apa, facturate de furnizori 605 = 401 Contul 606 Cheltuieli cu animalele si pasarile Contul 607 Cheltuieli privind marfurile Contul 608 Cheltuieli privind ambalajele Grupa 61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Contul 611 Cheltuieli de intretinere si reparatii Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii efectuate de terti 611 = 401, 542 Contul 612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea redeventelor, locatiilor de gestiune si chiriilor datorate sau platite 612 = 401, 471, bani Contul 613 Cheltuieli cu primele de asigurare Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate, conform contractelor de asigurare 613 = 401, 471, bani Contul 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile

111

112

Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea studiilor si cercetarilor efectuate de terti. 614 = 401, 542 Grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Contul 621 Cheltuieli cu colaboratorii Este cont de activ. Se debiteaza cu drepturile banesti cuvenite colaboratorilor unitatii. 621 = 401.colaboratori Contul 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile Este cont de activ. Se debiteaza cu comisioanele datorate pentru achizitionarea sau vanzarea titlurilor de valoare, comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere, expertizare. 622 = 401, bani Contul 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele datorate sau achitate privind actiunile de protocol, reclama si publicitate. 623 = 401, 542 Contul 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri si pentru transportul colectiv de persoane. 624 = 401, 512, 542 Contul 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele datorate sau platite reprezentand cheltuieli cu deplasari, detasari transferari, inclusiv cheltuielile de transport. 625 = 401, 512, 542 Contul 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea serviciilor postale sau de telecomunicatii datorate sau platite. 626 = 401, 512, 542 Contul 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

112

113

Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea serviciilor bancare 627 = 512 Contul 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea altor servicii efectuate de terti. 628 = 401, 512, 542 Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Grupa 64 Cheltuieli cu personalul Contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului Contul 642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor Este cont de activ. Se debiteaza cu valoarea tichetelor de masa acordate salariatilor, in conditiile legii. 642 = 532Alte valori Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare Contul 654 Pierderi din creante si debitori diversi Este cont de activ. Se debiteaza cu sumele reprezentand clienti sau alti debitori scosi din activ. 654 = 411, 461 Contul 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 Despagubiri, amenzi si penalitati 6582 Donatii si subventii acordate 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588 Alte cheltuieli de exploatare

Grupa 66 Cheltuieli financiare Contul 663 Pierderi din creante legate de participatii Contul 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642 Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate

113

114

Este cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea contabila a imobilizarilor financiare cedate 6641 = cont din gr. 26 - diferenta nefavorabila dintre valoarea contabila si pretul de cesiune al investitiilor pe termen scurt cedate (val. contabila > pretul de cesiune) 6642 = cont din gr. 50 Contul 665 Chetuieli din diferente de curs valuatar Este cont de activ. Se debiteaza cu : - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii datoriilor si creantelor in valuata 665 = conturi din gr. 26, 41, 45, contul 461, 5124,541 - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta existente in conturi la banci sau in numerar 665 = 511,5124, 5314, 541, 542 - diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor si creantelor in valuta la sfarsitul exercitiului financiar 665 = conturi dim gr.16,26,40,41,45,461,462,508

Contul 666 Cheltuieli privind dobanzile Contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate scontul acordat reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a efectelor comerciale sau creantelor remise spre scontare si pretul obtinut (val.contabila > pretul). Se debiteaza cu valoarea sconturilor acordate clientilor, debitorilor sau bancilor 667 = 411, 413, 461, 511

Contul 668 Alte cheltuieli financiare Grupa 67 Cheltuieli extraordinare Contul 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare Grupa 68 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere Contul 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare Grupa 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite

114

115

Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit Contul 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus CLASA 7 CONTURI DE VENITURI - venituri din exploatare gr.70 - 75 si contul 781 - venituri financiare gr.76 si contul 786 - venituri extraordinare gr.77 Grupa 70 Cifra de afaceri neta Contul Contul Contul Contul Contul Contul Contul Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetari 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse Grupa 71 Variatia stocurilor Contul 711 Variatia stocurilor Grupa 72 Venituri din productia de imobilizari Contul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale Contul 722 Venituri din productia de imobilizari corporale Grupa 74 Venituri din subventii de exploatere Contul 741 Venituri din subventii de exploatare 7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412 Venituri dein subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413 Venituri dein subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414 Venituri dein subventii de exploatare pentru plata personalului 7415 Venituri dein subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala 7416 Venituri dein subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418 Venituri dein subventii de exploatare pentru dobanda datorata Evidentiaza subventiile si imprumuturile nerambursabile obtinute in schimbul respectarii anumitor conditii privind activitatea de exploatare a unitatii. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea subventiilor incasate sau de incasat 445,512 = 741

115

116

Grupa 75 Alte venituri din exploatare Contul 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea creantelor reactivate. 411, 461 = 754 Contul 758 Alte venituri din exploatare 7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 7582 Venituri din donatii si subventii primite 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584 Venituri din subventii pentru investitii 7588 Alte venituri din exploatare Grupa 76 Venituri financiare Contul 761 Venituri din imobilizari financiare Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea dividendelor aferente titlurilor sau intereselor de participare 461, 512 = 761 Contul 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea dividendelor aferente investitiilor financiare pe termen scurt 461, 512 = 762 Contul 763 Venituri din creante imobilizate Contul 764 Venituri din investitii financiare cedate 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - pretul de vanzare al imobilizarilor financiare cedate 461 = 7641 - diferenta favorabila dintre valoarea contabila si pretul de cesiune al investitiilor pe termen scurt cedate (val. contabila < pretul de cesiune), sau din anularea obligatiunilor proprii rascumparate bani, 461,161 = 7642 Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar

116

117

Este cont de pasiv. Se crediteaza cu: - diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii datoriilor si creantelor in valuta: conturi din gr.16, 40, 45,462,5124,541 = 765 - diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta existente in conturi la banci sau in numerar 511, 5124, 5314, 541, 542 = 765 - diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor si creantelor in valuta la sfarsitul exercitiului financiar conturi din gr.16,26,40,41,461,462,508 = 765 Contul 766 Venituri din dobanzi Contul 767 Venituri din sconturi obtinute scontul obtinut reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a datoriilor si valoarea efectiv platita (valoarea contabila > valoarea platita). Se crediteaza cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori sau alti creditori. 401, 404, 462 = 767 Contul 768 Alte venituri financiare Grupa 77 Venituri extraordinare Contul 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele asimilate Este cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea subventiilor primite sau de primit pentru pierderi inregistrate in cheltuielile unitatii generate de evenimente extraordinare 445,512 = 771 Grupa 78 Venituri din provizioane Contul 781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare Contul 786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare

APLICATIE
Se dau pentru o societate comerciala urmatoarele date initiale:
simbolul denumirea contului contului 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve solduri D initiale C 2.000.000 400.000 rulaje D Anterioare C -

117

118

121 129 201 2801 371 378 401 411 4423 4426 4427 4428 457 462 5121 5311 607 6811 707

Profit si pierdere Repartizarea profitului Cheltuieli de constituire Amortizarea ch. de constituire Marfuri Diferente de pret la marfuri Furnizori Clienti TVA de plata TVA deductibila TVA colectata TVA neexigibila Dividende de plata Creditori diversi Conturi la banci in lei Casa in lei Cheltuieli privind marfurile Chelt. priv. am. Imobilizarilor Venituri din vanz. marfurilor Total general

2.400.000 4.000.000 100.667 1.400.000 7.900.667

2.400.000 66.667 2.000.000 1.034.000 7.900.667

32.466.667 47.600.000 10.000.000 47.600.000 5.700.000 7.600.000 7.600.000 1.000.000 30.000.000 66.667 40.000.000 229.633.334

40.000.000 2.400.000 66.667 47.600.000 10.000.000 35.700.000 1.900.000 5.700.000 7.600.000 7.600.000 1.000.000 30.000.000 66.667 40.000.000 229.633.334

A) Sa se inregistreze urmatoarele operatii economice efectuate in cursul perioadei curente (unitatea este platitoare de TVA): 1. Se majoreaza capitalul social prin subscriere. - capital social subscris: 40.000.000 lei - in numerar: 40.000.000 lei, virat integral la subscriere, in banca 2. Se aprovizioneaza: - marfuri factura mf1 Denumirea produselor marfa 1 marfa 2 Total Total factura u/m buc buc cantitate 1.000 2.000 pret unitar 4.000 3.000 valoare TVA 4.000.000 760.000 6.000.000 1.140.000 10.000.000 1.900.000 11.900 .000

Pentru marfurile din factura mf1, se intocmeste NIR1 in care marfa intrata este evaluata la pret de inregistrare = pret de vanzare cu TVA inclus, astfel: - marfa 1 : 7500 lei/bucata - marfa 2 : 6200 lei/bucata Se inregistreaza intrarea. Se stabileste cota % individuala de marja comerciala. - alte aprovizionari:

118

119

Factura pentru energia electrica Denumire Valoare consumul de energie electrica 3.000.000 Total consum 3.570 avansul cerut de furnizor 1.000 Total de plata 4.570

TVA 570.000 .000 .000 .000

Factura pentru chirie se refera la luna curenta si anticipat inca 2 luni: - valoarea chiriei pentru 3 luni: 12.000.000 lei 3. Se vand marfuri: Factura emisa clientului denumire marfa1 marfa 2 Total factura u/m buc buc cantitate pret unitar 500 6.302,52 700 5.210,08 valoare TVA 3.151.261 598.739 3.647.059 692.941 8.090 .000

- incasari in numerar din vanzari de marfuri: 9.000.000 lei 4. Se deconteaza din casierie cheltuieli de constituire in valoare de 3.000.000 lei. 5. Se achizitioneaza un mijloc de transport: Factura fmt Denumire mijloc de transport Total factura Nota: dnf = 5 ani 6. Se primesc prin donatie: - un calculator, valoare de intrare = 24.000.000 lei - programe informatice, valoare de intrare = 12.000.000 lei Nota: dnf pentru calculator = 3 ani 7. Se inregistreaza amortizarea lunara a imobilizarilor necorporale si corporale. 8. Se acorda un avans de trezorerie in valoare de 5.000.000 lei 9. Se ridica numerar de la banca, 5.000.000 lei, comision bancar 100.000 lei. 10. Se platesc avansuri salarii in valoare de 2.500.000 lei. 11. Se incaseaza clientul perioadei curente prin banca. Valoare TVA 60.000.000 11.400.000 71.400 .000

119

120

12. Se achita prin banca facturile mf1, respectiv pentru chirie, comision bancar 40.000 lei. 13. Se deconteaza avansul de trezorerie: - chitanta privind plata facturii de energie electrica in valoare de 4.570.000 lei. 14. Se inregistreaza statul de plata salarii (se va completa de catre cursant) Stat de plata salarii Nume venituri persoana totale . Total 10.000.000 Impozit rest de plata

1.500.000

15. Se vinde calculatorul existent: pret de vanzare = 25.000.000, TVA 4.750.000 total 29.750.000 16. Se achizitioneaza un calculator: pretul de cumparare = 20.000.000 TVA 3.800.000 total 23.800.000 Nota: dnf = 3 ani 17. Se inregistreaza amortizarea calculatorului. 18. Se incaseaza dobanda bancara in valoare de 400.000 lei. 19. Decontarea TVA. 20. Stabilirea rezultatului. 21. Reprezentarea grafica a conturilor T-uri B) Balanta de verificare, in urmatorul format:

Balanta de verificare la data de

simb cont denumirea contului Solduri initiale Luna D rul aje Curent tot ale a C D C solduri finale

D cont 1 cont 2 denumire 1 denumire 2 ..

120

121

Total

ANEXE
PLANUL DE CONTURI GENERAL conform OMFP nr.1752 / 2005 si Ordinul 2374/2007 CLASA 1 CONTURI DE CAPITALURI

121

122

10

CAPITAL SI REZERVE 101 Capital* 1011 Capital subscris nevarsat (P) 1012 Capital subscris varsat (P) 1015 Patrimoniul regiei (P) 1016 Patrimoniul public (P) 104 Prime de capital 1041 Prime de emisiune (P) 1042 Prime de fuziune/divizare (P) 1043 Prime de aport (P) 1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P) 105 Rezerve din reevaluare (P) 106 Rezerve 1061 Rezerve legale (P) 1063 Rezerve statutare sau contractuale (P) 1064 Rezerve de valoare justa (P)** 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P) 1068 Alte rezerve (P) 107 Rezeve din conversie (A/P)** 108 Interese minoritare** 1081 Interese minoritare-rezultatul exercitiului financiar (A/P) 1082 Interese minoritare-alte capitaluri proprii (A/P) 109 Actiuni proprii 1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A) 1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung (A) * In functie de forma juridica a entitatii se inscrie capital social, patrimoniul regiei, ** Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate

etc.

11

REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita (A/P) 1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 (A/P)* 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P) 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabule conforme cu Directiva a patra a Comunitatii Economice Europene (A/P) * Acest cont apare doar la agentii economici care au aplicat Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr.94/2001 si pana la inchiderea soldului acestui cont 12 121 129 13 131 132 133 REZULTATUL EXERCITIULUI Profit sau pierdere (A/P) Repartizarea profitului (A) SUBVENTII PENTRU INVESTITII Subventii guvernamentale pentru investitii (P) Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii (P) Donatii pentru investitii (P)

122

123

134 135 14

Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P) Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P) CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RASCUMPARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P) Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A) PROVIZIOANE Provizioane Provizioane pentru litigii (P) Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P) Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea (P) Provizioane pentru restructurare (P) Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P) Provizioane pentru impozite (P) Alte provizioane (P)

141 149

15 151 1511 1512 1513 1514 1515 1516 1518 16

IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1614 Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P) 1615 Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P) 1617 Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P) 1618 Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P) 162 Credite bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung (P) 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P) 1623 Credite externe guvernamentale (P) 1624 Credite bancare externe garantate de stat (P) 1625 Credite bancare externe garantate de banci (P) 1626 Credite de la trezoreria statului (P) 1627 Credite bancare interne garantate de stat (P) 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661 Datorii fata de entitatile afiliate (P) 1663 Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P) 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate (P) 168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni (P) 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P) 1685 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P) 1686 Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare (P) 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P) 161

123

124

169

Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI 20 IMOBILIZARI NECORPORALE Cheltuieli de constituire (A) Cheltuieli de dezvoltare (A) Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare (A) 207 Fond comercial 2071 Fond comercial pozitiv (A)* 2075 Fond comercial negativ (P)** * Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate ** Acest cont apare numai in situatiile financiare consolidate 208 Alte imobilizari necorporale (A) 201 203 205 IMOBILIZARI CORPORALE Terenuri si amenajari de terenuri (A) Terenuri Amenajari de terenuri Constructii (A) Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A) Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A) Mijloace de transport (A) Animale si plantatii (A) Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale (A) IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI Imobilizari corporale in curs de executie (A) Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A) Imobilizari necorporale in curs de executie (A) Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)

21 211 2111 2112 212 213 2131 2132 2133 2134 214

23 231 232 233 234 26

IMOBILIZARI FINANCIARE 261 Actiuni detinute la entitati afiliate (A) 263 Interese de participare (A) 264 Titluri puse in echivalenta (A)* 265 Alte titluri imobilizate (A) * Acest cont apare numai in situatiile financiare consolidate 267 Creante imobilizate 2671 Sume datorate de entitatilor afiliate (A) 2672 Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A) 2673 Creante legate de interesele de participare (A) 2674 Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare (A) 2675 Imprumuturi acordate pe termen lung (A) 2676 Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung (A) 2678 Alte creante imobilizate (A)

124

125

2679 Dobanzi aferente creantelor imobilizate (A) 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691 Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitati afiliate (P) 2692 Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P) 2698 Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P) 28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE Amortizari privind imobilizarile necorporale (P) 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale drepturilor si activelor similare (P) 2807 Amortizarea fondului comercial (P)* 2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale (P) * Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri (P) 2812 Amortizarea constructiilor (P) 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor (P) 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale (P) 280 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZARILOR 290 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903 Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2905 Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P) 2907 Ajustari pentru deprecierea fondului comercial (P)* 2908 Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P) * Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare consolidate 291 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911 Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P) 2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P) 2913 Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor (P) 2914 Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P) 293 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie 2931 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de executie (P) 2932 Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie (P) 296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (P) 2961 Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitati afiliate (P) 2962 Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P) 2963 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P) 2964 Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitatile Afiliate (P)

29

125

126

2965 Ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor legate de interesele de participare (P) 2966 Ajustari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe termen lung (P) 2968 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creante imobilizate (P) CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE 30 301 302 3021 3022 3023 3024 3025 3026 3028 303 308 33 331 332 34 341 345 346 348 35 351 354 356 357 358 36 361 368 37 371 378 38 381 388 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE Materii prime (A) Materiale consumabile (A) Materiale auxiliare (A) Combustibili (A) Materiale pentru ambalat (A) Piese de schimb (A) Seminte si materiale de plantat (A) Furaje (A) Alte materiale consumabile (A) Materiale de natura obiectelor de inventar (A) Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P) PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE Produse in curs de executie (A) Lucrari si servicii in curs de executie (A) PRODUSE Semifabricate (A) Produse finite (A) Produse reziduale (A) Diferente de pret la produse (A/P) STOCURI AFLATE LA TERTI Materii si materiale aflate la terti (A) Produse aflate la terti (A) Animale aflate la terti (A) Marfuri aflate la terti (A) Ambalaje aflate la terti (A) ANIMALE Animale si pasari (A) Diferente de pret la animale si pasari (A/P) MARFURI Marfuri (A) Diferente de pret la marfuri (A/P) AMBALAJE Ambalaje (A) Diferente de pret la ambalaje (A/P)

126

127

39 391 392 3921 3922 393 394 3941 3945 3946 395 3951 3952 3953 3954 3956 3957 3958 396 397 398 CLASA 4 40 401 403 404 405 408 409

AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P) Ajustari pentru deprecierea materialelor Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P) Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P) Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P) Ajustari pentru deprecierea produselor Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P) Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P) Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P) Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P) Ajustari pentru deprecierea animalelor (P) Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P) Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P) CONTURI DE TERTI

FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE Furnizori (P) Efecte de platit (P) Furnizori de imobilizari (P) Efecte de platit pentru imobilizari (P) Furnizori - facturi nesosite (P) Furnizori - debitori 4091 Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A) 4092 Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari (A)

41

411

CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE Clienti 4111 Clienti (A) 4118 Clienti incerti sau in litigiu (A) 413 Efecte de primit de la clienti (A) 418 Clienti - facturi de intocmit (A) 419 Clienti creditori (P) PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE Personal - salarii datorate (P) Personal - ajutoare materiale datorate (P)

42 421 423

127

128

424 Prime reprezentand participarea personalului la profit (P)* * Se utilizeaza atunci cand exista baza legala pentru acordarea acestora 425 Avansuri acordate personalului (A) 426 Drepturi de personal neridicate (P) 427 Retineri din salarii datorate tertilor (P) 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281 Alte datorii in legatura cu personalul (P) 4282 Alte creante in legatura cu personalul (A) 43 431 4311 4312 4313 4314 437 4371 4372 438 4381 4382 44 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE Asigurari sociale Contributia unitatii la asigurarile sociale (P) Contributia personalului pentru asigurarile sociale (P) Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P) Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (P) Ajutor de somaj Contributia unitatii la fondul de somaj (P) Contributia personalului la fondul de somaj (P) Alte datorii si creante sociale Alte datorii sociale (P) Alte creante sociale (A)

BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441 Impozitul pe profit 4411 Impozit pe profit (P) 4418 Impozit pe venit (P)* * Se utilizeaza pentru evidentierea impozitului pe venitul microintreprinderilor, definite conform legii 442 Taxa pe valoarea adaugata 4423 TVA de plata (P) 4424 TVA de recuperat (A) 4426 TVA deductibila (A) 4427 TVA colectata (P) 4428 TVA neexigibila (A/P) 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 445 Subventii (A) 4451 Subventii guvernamentale (A) 4452 Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A) 4458 Alte sume primite cu caracter de subventii (A) 446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate (P) 447 Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P) 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481 Alte datorii fata de bugetul statului (P) 4482 Alte creante privind bugetul statului (A) 45 451 GRUP SI ASOCIATI Decontari intre entitati afiliate

128

129

4511 Decontari intre entitati afiliate (A/P) 4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P) 453 Decontari privind interesele de participare 4531 Decontari privind interesele de participare (A/P) 4538 Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare (A/P) 455 Sume datorate actionarilor/asociatilor 4551 Actionari/asociati - conturi curente (P) 4558 Actionari/asociati - dobanzi la conturi curente (P) 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P) 457 Dividende de plata (P) 458 Decontari din operatii in participatie 4581 Decontari din operatii in participatie pasiv (P) 4582 Decontari din operatii in participatie activ (A) 46 461 462 47 471 472 473 48 481 482 49 491 495 496 CLASA 5 50 501 505 506 508 5081 5088 509 5091 5098 51 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI Debitori diversi (A) Creditori diversi (P) CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE Cheltuieli inregistrate in avans (A) Venituri inregistrate in avans (P) Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P) DECONTARI IN CADRUL UNITATII Decontari intre unitate si subunitati (A/P) Decontari intre subunitati (A/P) AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti (P) Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului, si cu actionarii/asociatii (P) Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi (P) CONTURI DE TREZORERIE INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT Actiuni detinute la entitati afiliate (A) Obligatiuni emise si rascumparate (A) Obligatiuni (A) Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate Alte titluri de plasament (A) Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A) Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament Varsaminte de efectuat pentru actiuni detinute la entitatile afiliate (P) Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt (P)

CONTURI LA BANCI 511 Valori de incasat 5112 Cecuri de incasat (A)

129

130

5113 Efecte de incasat (A) 5114 Efecte remise spre scontare (A) 512 Conturi curente la banci 5121 Conturi la banci in lei (A) 5124 Conturi la banci in valuta (A) 5125 Sume in curs de decontare (A) 518 Dobanzi 5186 Dobanzi de platit (P) 5187 Dobanzi de incasat (A) 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt (P) 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P) 5193 Credite externe guvernamentale (P) 5194 Credite externe garantate de stat (P) 5195 Credite externe garantate de banci (P) 5196 Credite de la trezoreria statului (P) 5197 Credite interne garantate de stat (P) 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P) 53 531 5311 5314 532 5321 5322 5323 5328 54 CASA Casa Casa in lei (A) Casa in valuta (A) Alte valori Timbre fiscale si postale (A) Bilete de tratament si odihna (A) Tichete si bilete de calatorie (A) Alte valori (A)

* 58

ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 Acreditive in lei (A) 5412 Acreditive in valuta (A) 542 Avansuri de trezorerie (A)* In acest cont vor fi evidentiate si sumele acordate prin sistemul de carduri VIRAMENTE INTERNE Viramente interne (A/P) AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE Ajustari pentru pierdera de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate (P) Ajustari pentru pierdera de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate (P) Ajustari pentru pierdera de valoare a obligatiunilor (P) Ajustari pentru pierdera de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate (P)

581 59 591 595 596 598

130

131

CLASA 6 60 601 602 6021 6022 6023 6024 6025 6026 6028 603 604 605 606 607 608 61 611 612 613 614 62 621 622 623 624 625 626 627 628

CONTURI DE CHELTUIELI CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli cu materialele auxiliare Cheltuieli privind combustibilul Cheltuieli privind materialele pentru ambalat Cheltuieli privind piesele de schimb Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat Cheltuieli privind furajele Cheltuieli privind alte materiale consumabile Cheltuieli privind materialele de natura obiectele de inventar Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind energia si apa Cheltuieli privind animalele si pasarile Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli privind ambalajele CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu studiile si cercetarile CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI Cheltuieli cu colaboratorii Cheltuieli privind comisioanele si onorariile Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

63 635 64

CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE SI VASAMINTELE ASIMILATE Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile personalului 642 Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

131

132

6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 65 654 658 6581 6582 6583 6588 66 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE Pierderi din creante si debitori diversi Alte cheltuieli de exploatare Despagubiri, amenzi si penalitati Donatii si subventii acordate Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital Alte cheltuieli de exploatare

CHELTUIELI FINANCIARE Pierderi din creante legate de participatii Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642 Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobanzile 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 668 Alte cheltuieli financiare 663 664 CHELTUIELI EXTRAORDINARE Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

67 671 68

681 6811 6812 6813 6814 686 6863 6864 6868

69

CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 698 Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus * * Se utilizeaza conform reglementarilor legale CONTURI DE VENITURI

CLASA 7 -

132

133

70 701 702 703 704 705 706 707 708 71 711 72 721 722 74

CIFRA DE AFACERI NETA Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din vanzarea semifabricatelor Venituri din vanzarea produselor reziduale Venituri din lucrari executate si servicii prestate Venituri din studii si cercetari Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din activitati diverse VARIATIA STOCURILOR Variatia stocurilor VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI Venituri din productia de imobilizari necorporale Venituri din productia de imobilizari corporale

VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subventii de exploatare 7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri* 7413 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414 Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415 Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala 7416 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418 Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata * Se ia in calcul al determinarea cifrei de afaceri ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE Venituri din creante reactivate si debitori diversi Alte venituri din exploatare Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati Venituri din donatii si subventii primite Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital Venituri din subventii pentru investitii Alte venituri din exploatare

75 754 758 7581 7582 7583 7584 7588 76 761

VENITURI FINANCIARE Venituri din imobilizari financiare 7611 Venituri din actiuni detinute la entitati afiliate 7613 Venituri din interese de participare

762 763 764

Venituri din investitii financiare pe termen scurt Venituri din creante imobilizate Venituri din investitii financiare cedate 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate 765 Venituri din diferente de curs valutar

133

134

766 767 768 77 771 78

Venituri din dobanzi Venituri din sconturi obtinute Alte venituri financiare VENITURI EXTRAORDINARE Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare

VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781 Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812 Venituri din provizioane 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 7815 Venituri din fondul comercial negativ* * Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate 786 Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare 7864 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante CONTURI SPECIALE

CLASA 8 80

CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801 Angajamente acordate 8011 Giruri si garantii acordate 8018 Alte angajamente acordate 802 Angajamente primite 8021 Giruri si garantii primite 8028 Alte angajamente primite 803 Alte conturi in afara bilantului 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034 Debitori scosi din activ, urmariti in continuare 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinata 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta 8038 Alte valori in afara bilantului 804 Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 8045 Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 805 Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta 8051 Dobanzi de platit 8052 Dobanzi de incasat 89 BILANT 891 Bilant de deschidere 892 Bilant de inchidere

134

135

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE* * Pentru organozarea contabilitatii de gestiune, folosirea conturilor din aceasta clasa este optionala 90 DECONTARI INTERNE 901 Decontari interne privind cheltuielile 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret 92 921 922 923 924 925 93 931 933 CONTURI DE CALCULATIE Cheltuielile activitatii de baza Cheltuielile activitatilor auxiliare Cheltuieli indirecte de productie Cheltuieli generale de administratie Cheltuieli de desfacere COSTUL PRODUCTIEI Costul productiei obtinute Costul productiei in curs de executie

NOTIUNI DE CONTABILITATE DE GESTIUNE I.DEFINITIE, FUNCTII, PRINCIPII DE ORGANIZARE 1.Definitie si functii. Contabilitatea de gestiune este activitatea specializata in planificarea si urmarirea costurilor si rentabilitatii activitatii. *rentabilitatea reprezinta capacitatea de a realiza activitate economica cu profit. Functiile contabilitatii de gestiune:

135

136

-functia de previziune, consta in prestabilirea nivelului si structurii costurilor pentru fiecare produs/serviciu in parte si pentru intraga productie programata. Aceasta functie asigura realizarea bugetelor de cheltuieli pe sectoare de activitate; -functia de inregistrare analitica curenta a cheltuielilor de exploatare pe perioada de gestiune si de calcul al indicatorilor ceruti de modelele de calculatie folosite la un moment dat; -functia de control si analiza comparativa a nivelului si structurii cheltuielilor de exploatare. Costul de productie, ca indicator economic si mijloc de masurarea cheltuielilor ce se efectueaza la nivelul intreprinderii pentru obtinerea si desfacerea productiei, trebuie sa asigure exactitatea, relevanta si operativitatea informatiilor. 2.Factorii care determina organizarea contabilitatii de gestiune. -profilul intreprinderii presupune obiectul principal de activitate. Profilul intreprinderii necesita anumite procese tehnologice specifice, diferite de la un profil la altul. Profilul intreprinderii conditioneaza rezultatul cu care se concretizeaza diferitele activitati si nu doar procesele de munca. In consecinta, sunt diferite si obiectele de calculatie. -tehnologia de fabricatie reprezinta ansamblul operatiilor succesive prin intermediul carora materiile prime sunt transformate in produse, lucrari si servicii. Din punctul de vedere al tehnologiei de fabricatie, productia poate fi simpla sau complexa. -productia simpla presupune: -extragerea din natura a unor materiale, sau -prelucrarea succesiva a unei materii prime, produsul finit obtinandu-se dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare. Acest tip de productie este de serie mare sau de masa. -productia complexa, in care produsul finit se obtine prin asamblarea unor piese sau subansamble fabricate anterior prin procese tehnologice independente, desfasurate in paralel in locuri (sectoare de productie) diferite.Caracteristica acestui tip este productia individuala (de unicate) sau de serie mica/mijlocie. -structura organizatorica a activitatii de productie si administrativa impune gruparea cheltuielilor pe sectoare, sectii, ateliere si alte locuri (zone) de cheltuieli. -metodele si tehnicile de management adoptate 3.Procesul economic, procesul de productie. Procesul economic reprezinta ansamblul operatiilor economice care determina transformari in starea activitatii economice delimitate in timp si spatiu. Una dintre componentele procesului economic este procesul de productie. Procesul de productie consuma factori de productie (resurse materiale si de munca), iar cheltuielile cu factorii de productie consumati se regasesc in pretul de vanzare al bunului, respectiv in tariful serviciului vandut, pentru a putea fi recuperate. Includerea cheltuielilor cu factorii de productie in pret sau tarif se face prin intermediul costului de productie. consum de factori de productie proces de produs/serviciu (cheltuieli) productie (cost de productie) Costul reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre intreprindere pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.

136

137

Costul trebuie inteles astefel: -ca expresie baneasca a consumului de resurse materiale si de munca -ca suma a tot ceea ce inseamna cheltuieli atat pentru productia propriuzisa cat si pentru desfacere -ca instrument de echivalarea unor consumuri de factori de productie diferiti si, pe aceasta baza, devenind posibila masurarea si compararea lor. In definirea conceptuala a costului exista mai multe categorii, astfel: -costul contabil, reflecta, in bani, cheltuielile efective suportate de intreprindere, care rezulta din evidenta contabila a intreprinderii; -costul economic, este un concept mai larg decat costul contabil, pe langa acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli. Importanta costului. Costul este principalul instrument economic in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumului si structurii productiei, maririi sau restrangerii ofertei de marfuri. Calculul economic, functionarea si dezvoltarea intreprinderii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost(c) si pretul de vanzare(pv), diferenta reprezentand-o profitul(pr). Pv = c + pr, sau c = pv pr Marimea si tipologia costului. Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri si servicii. Marimea costului poate fi calculata: -pe unitatea de produs -pe ansamblul productiei omogene realizate -pe ansamblul productiei eterogene realizate Marimea costului este diferita, astfel: -de la un produs la altul, in functie de factorii de productie pe care ii solicita fiecare produs; -la unul si acelasi produs, insa de la un producator la altul; -la unul si acelasi producator, insa de la o perioada la alta. Utilizarea factorilor de productie este diferita, in consecinta este diferit si modul in care acestia participa in costul de productie, astfel: -cheltuielile cu capitalul fix (imobilizarile), care participa la mai multe cicluri de exploatare, se repartizeaza pe toata durata de utilizare economica prin amortizare. -cheltuielile cu capitalul variabil/circulant se includ in cost in perioada de gestiune in care se efectueaza. -consumul de munca se reflecta prin intermediul cheltuielilor cu salariile, contributiile la asigurarile si protectia sociala (daca munca este efectuata cu salariatii proprii), sau in cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti. In functie de diferite criterii de clasificarea cheltuielilor se structureaza urmatoarele elemente componente ale costului: -cheltuieli cu materii prime, materiale auxiliare, combustibili, alte consumabile, energia si apa -cheltuieli privind amortizarile -cheltuieli de personal (salarii si contributii sociale) -cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti. Tipuri de costuri:

137

138

-costul global (CT), reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum dat de productie; -costul rational, care elimina din costul global costul subactivitatii; -costul subactivitatii, consta in cheltuieli generate de un nivel al productiei inferior capacitatii de productie; -costul mediu sau costul unitar (cu) exprima costurile globale pe unitatea de produs: cu = CT/Q, in care Q este volumul fizic -costul marginal (cm), se calculeaza pentru analiza si dimensionarea volumului productiei si evolutiei acestuia. Costul marginal exprima sporul de cheltuieli determinat de cresterea productiei cu o unitate: cm = CT / Q -costul antecalculat (prestabilit) este costul standard sau normat, si este un cost previzionat care are la baza consumurile tehnologice normate. -costul efectiv (postcalculat) se determina dupa efectuarea cheltuielilor pentru realizarea produselor, lucrarilor si serviciilor. 4.Clasificarea cheltuielilor care formeaza costul productiei. Obiectul contabilitatii de gestiune consta, in primul rand, in colectarea si repartizarea cheltuielilor de exploatare (inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor in conturi din clasa 6) in scopul calcularii costului produselor, lucrarilor si serviciilor. In costul produselor, lucrarilor si serviciilor nu se includ cheltuielile financiare, cheltuielile de exploatare aferente unor activitati derivate (cedarea activelor imobilizate, amenzi, donatii acordate, etc.) sau cheltuielile extraordinare, acestea fiind atribuite costului perioadei. Costul perioadei cuprinde acele cheltuieli care se atribuie rezultatului exercitiului financiar la care se refera, respectiv contului de profit sau pierdere, fara a fi atasate unor conturi de stocuri. In costul perioadei se includ, de regula, si cheltuielile de desfacere si de administratie. Criterii de clasificarea cheltuielilor: a.dupa natura sau continut economic, presupune natura resuselor consumate, astfel: -cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, energia si apa -cheltuieli de personal (salarii si contributii la asigurarile si protectia sociala) -cheltuieli privind amortizarea -cheltuieli cu lucrari si servicii prestate de terti In contabilitatea de gestiune, cheltuielile de exploatare evidentiate in contabilitatea financiara dupe natura, se regrupeaza pe articole de calculatie. Aceasta regrupare este necesara deoarece unele cheltuieli (cele care nu se pot atribui direct) trebuie colectate initial in conturi de colectare, de unde se vor repartiza asupra purtatorilor de costuri prin diferite procedee. b.dupa locul in care se efectueaza, cheltuielile de exploatare se clasifica in: -cheltuieli ale activitatii de baza -cheltuieli ale activitatii auxiliare

138

139

-cheltuieli ale activitatii comerciale de desfacere -cheltuieli generale de administratie c.dupa legatura cu procesul tehnologic, distingem: -cheltuieli tehnologice sunt dependente de procesul tehnologic atat ca structura cat si ca volum (consumuri de materii prime, energie, munca, etc) -cheltuieli de regie nu sunt dependente nemijlocit de procesul de productie, ele au rolul de a asigura mentinerea structurii de productie si functionale a intreprinderii, au caracter indirect. d.dupa modul de includere in costul de productie: -cheltuieli directe se pot identifica si atribui direct asupra produselor, lucrarilor si serviciilor (sunt cheltuieli specifice sau individuale). Aceste cheltuieli se evidentiaza direct in contul cheltuielilor activitatii de baza. -cheltuieli indirecte cuprind acele cheltuieli care nu se pot atribui direct produselor, lucrarilor si serviciilor. Acestea sunt cheltuieli indirecte in raport cu productia, dar nu si in raport cu locurile de efectuarea cheltuielilor (sectie, atelier, faza de fabricatie). Cheltuielile indirecte se includ, alaturi de cheltuielile directe in costul de productie al produselor, lucrarilor si serviciilor prin diferite metode de repartizare. -cheltuielile activitatii auxiliare sunt specifice unor activitati auxiliare activitatii de baza (centrala termica, atelier de intretinere-reparatii, activitate de investitii in regie proprie, etc) -cheltuielile generale de administratie sau de desfacere sunt cheltuieli indirecte atat in raport cu productia cat si cu sectoarele in care se realizeaza productia. e.dupa necesitatea asigurarii structurii costurilor de productie. Aceasta implica regruparea cheltuielilor pe articole de calculatie. Articolul de calculatie reprezinta o grupare a cheltuielilor de exploatare in functie de modul in care se atribuie purtatorilor de costuri, respectiv prin colectare sau prin repartizare. Structura articolului de calculatie cuprinde: I.Cheltuieli directe -materii prime si materiale directe -salarii directe -contributiile pentru asigurarile si protectia sociala aferente salariilor directe II.Cheltuieli indirecte de productie (comune sectiei) -cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU) -cheltuieli generale ale sectiei (CGS) III.Costul de productie (I+II) IV.Cheltuieli de desfacere V.Cheltuieli generale de administratie VI.Cost complet (III+IV+V) f.dupa comportamentul fata de volumul productiei cheltuielile se clasifica in: -cheltuieli variabile (Cv) sunt acele cheltuieli care se modifica in functie de volumul productiei, sunt o functie de volumul productiei f(Q) (de exemplu: cheltuieli cu materii prime, salarii directe, energie si apa tehnologica). Cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt relativ constante. -cheltuieli conventional-constante sau fixe (Cf) sunt determinate de capacitatile de productie prin simpla lor existenta, nu depind de volumul de productie sau pot manifesta o anumita sensibilitate fata de acesta, sunt functie de timp f(t). Cheltuielile

139

140

fixe pe unitatea de produs sunt variabile (cresc sau scad) in functie de volumul productiei. 5.Principiile de organizare a contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor. a.principiul delimitarii in timp a cheltuielilor de productie, conform caruia fiecarei perioade de gestiune i se atribuie numai cheltuielile ocazionate de activitatea din perioada. b.principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu presupune: -delimitarea cheltuielilor pe sfere de activitate (activitate de baza, activitate auxiliara, administratie, etc.) -localizarea cheltuielilor pe sectii, ateliere, centre de productie si responsabilitati c.principiul separarii cheltuielilor presupune delimitarea cheltuielilor incorporate in costul de productie de alte cheltuieli d.principiul delimitarii costului subactivitatii. Costul subactivitatii este generat de nerealizarea capacitatii planificate si se calculeaza astfel: Cs = Cf (1 Qr./Qpl ) , in care: Cs este costul subactivitatii Cf cheltuieli fixe Qpl. productia fizica planificata Qr productia fizica realizata e.principiul delimitarii cheltuielilor productiei terminate de cele aferente productiei in curs de executie. II.CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE. Clasa 9 contine trei grupe de conturi: -grupa 90 Decontari interne, asigura independenta contabilitatii de gestiune in raport cu contabilitatea financiara. -grupa 92 Conturi de calculatie are rolul de a colecta cheltuielile efectuate in activitatea de exploatare -grupa 93 Costul productiei are rolul de a evidentia productia obtinuta Contul 901 Decontari interne privind cheltuielile (P) Se crediteaza pe masura efectuarii cheltuielilor in corespondenta cu conturile grupei 92 (concomitant cu inregistrarea acestora in contabilitatea financiara in conturi din clasa 6, respectiv debitul contului 711 Variatia stocurilor pentru reluarea productiei in curs de executie) Conturi din gr.92 = 901 Se debiteaza la sfarsitul perioadei de gestiune in corespondenta cu conturile grupei 93 (costul productiei realizate) contul 903 Decontari interne privind diferentele de pret, respectiv costurile perioadei. 901 = Conturi din gr.93,903,902 Decontari interne privind productia (pentru costul perioadei) La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold. Contul 902 Decontari interne privind productia (A)

140

141

Se debiteaza cu costul efectiv al productiei realizate si costurile perioadei (costul subactivitatii, cheltuielile de desfacere, cheltuielile de administratie) 902 = Conturi din gr.92 Se crediteaza cu: -valoarea productiei realizate (la pret standard, prestabilit sau cost de productie, corespunzator pretului de inregistrare in contabilitatea financiara) si diferentele de pret Costul productiei obtinute 931 = 902 903 = 902 (+/-) -costurile perioadei transferate in contul 901 901 = 902 La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold. Contul 903 Decontari interne privind diferentele de pret (A) Se debiteaza cu diferentele de pret afernte productiei realizate (+/_) 903 = 902 Se crediteaza la sfarsitul perioadei in corespondenta cu contul 901 (pentru decontarea cheltuielilor) 901 = 903 La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold. Grupa 92 Contul 921 Cheltuielile activitatii de baza (A) Contul 922 Cheltuielile activitatii auxiliare (A) Contul 923 Cheltuieli indirecte de productie (A) Contul 924 Cheltuieli generale de administratie (A) Contul 925 Cheltuieli de desfacere (A) Se debiteaza pe masura colectarii cheltuielilor realizate 921,922,923,924,925 = 901 924,923 = 922 921 = 923 Se crediteaza cu: -contul 922 productia auxiliara realizata 921 = 922 costul subactivitatii 902 = 922 costul productiei in curs de 933 = 922 executie la sfarsitul perioadei cheltuieli de intretinere reparatii 923,924 = 922 efectuare pentru intreprindere -contul 923 costul subactivitatii 902 = 923 costul productiei in curs de executie 933 = 923 la sfarsitul perioadei cheltuielile indirecte repartizate 921 = 923 asupra costului de productie -contul 924 cheltuieli repartizate costului de 921 = 924 productie (daca este cazul) cheltuieli repartizate costului 902 = 924 perioadei -contul 925 cheltuieli repartizate costului 902 = 925 perioadei

141

142

-contul 921 costul productiei in curs de executie 933 = 921 la sfarsitul perioadei costul productiei realizate 902 = 921 La sfarsitul perioadei de gestiune conturile nu prezinta sold. Contul 931 Costul productiei obtinute (A) Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare (pretul de evidenta produselor in contabilitatea financiara), productiei realizate 931 = 902 Se crediteaza la sfarsitul perioadei de gestiune pentru decontarea cheltuielilor 901 = 931 La sfarsitul prtioadei de gestiune contul nu prezinta sold. Contul 933 Costul productiei in curs de executie (A) Se debiteaza cu costul productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei 933 = 921,922,923 Secrediteaza la sfarsitul perioadei de gestiune pentru decontarea cheltuielilor 901 = 933 La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

III.METODA CALCULATIEI COSTURILOR Calculatia costurilor consta in determinarea si delimitarea primara a cheltuielilor de productie, defalcarea pe zone de cheltuieli si pe purtatori de costuri, repartizarea cheltuielilor indirecte si determinarea costurilor unitare de productie. Metoda de calculatie a costurilor reprezinta un ansamblu de procedee logice si instrumente tehnice prin care se realizeaza un sistem de lucrari privind prelucrarea informatiilor referitoare la latura cantitativa si valorica a procesului de productie. Criteriile de baza in alegerea metodei de calculatie sunt: a.caracteristicile procesului de productie. Din acest punct de vedere productia se clasifica in: a.1.productia simpla, in care de la una sau mai multe materii prime, prin prelucrari succesive, se obtine, dupa parcurgerea ultimei faze de prelucrare, produsul finit; a.2.productia complexa, in care produsul finit se obtine prin asamblarea unor piese sau subansamble realizate prin procese tehnologice independente desfasurate in paralel. b.tipul de productie se refera la organizarea si repetabilitatea produselor fabricate si din acest punct de vedere distingem: b.1.productia de masa, in care din aceleasi materii prime se realizeaza in aceleasi conditii tehnologice, prin repetare, cantitati mari de produse similare sau chiar identice (omogene); b.2.productia de sorturi, in care din materii prime identice se realizeaza in conditii tehnologice diferite produse asemanatoare. Deosebirile constau in diferentierea unor parametri (lungime, inaltime, grosime sau grade diferite de calitate); b.3.productia de serie se caracterizeaza prin stabilitate relativa a fabricarii unor produse ce se executa in anumite cantitati denumite loturi, o durata relativ mica a ciclului de productie, specializarea locurilor de munca, folosirea unor utilaje specializate in paralel cu folosirea unor utilaje universale:

142

143

b.4.productia individuala, in care fiecare produs se deosebeste de celelalte, este unicat; b.5.productia cuplata, in care, dintr-o materie prima rezulta, in cadrul unui proces de productie unitar, in mod fortat, mai multe produse. Legatura dintre particularitatile tehnice si organizatorice ale productiei si metodele de calculatie se realizeaza prin intermediul obiectului de calculatie. Obiectul de calculatie reprezinta o unitate, o lucrare sau lot de productie pentru care se previzioneaza cheltuielile si in functie de care se organizeaza evidenta analitica a cheltuielilor, se grupeaza si ordoneaza informatiile cu ajutorul conturilor, in vederea determinarii marimii cheltuielilor efective. Obiectul de calculatie se poate identifica cu un anumit produs, lucrare, serviciu, comanda, lot de produse, faza tehnologica. In masura in care obiectul de calculatie nu se identifica cu produsul, lucrarea, serviciul sau comanda, el constituie o treapta intermediara necesara gruparii costurilor in scopul delimitarii lor pe purtatori de costuri. 1.Metode de calculatia costurilor. 1.1.Metoda globala, conform careia costurile directe (cu materii prime, salarii directe si contributii aferente salariilor directe) se colecteaza pe fiecare produs sau global pentru toate produsele cuplate rezultate simultan din aceeasi materie prima. Costurile indirecte se colecteaza separat si apoi se repartizeaza asupra produselor prin diferite metode de repartizare. Cj = Dj + Kj, in care: Cj este costul global al produsului j Dj cheltuieli directe ale produsului j Kj cheltuieli indirecte repartizate produsului j 1.2.Metoda pe comenzi se aplica intreprinderilor cu productie individuala sau de serie mica. Obiectul de calculatie il constituie comanda de productie lansata pentru o anumita cantitate de produse, o lucrare, un serviciu si este structurat pe articole de calculatie. 1.3.Metoda pe faze se poate utiliza in productia simpla, de masa. Faza ca obiect de calculatie evidentiaza o etapa a procesului tehnologic. Costul produsului finit (Cj) se obtine prin insumarea costurilor specifice fiecarei faze. n Cj = Cfi , incare: i=1 Cj este costul global al produsului j n numarul de faze Cfi costul fazei i Obiectul de calculatie este, de asemenea, structurat pe articole de calculatie, iar costurile fiecarei faze se transmit succesiv fazei urmatoare. 1.4.Metoda THM (tarif-ora-masina), consta in stabilirea costurilor de productie ocazionate de functionarea unui centru de productie. Centrul de productie reprezinta un utilaj/instalatie, un grup de utilaje similare sau un grup de utilaje diferite, care executa o suita de operatii tehnologice. Costurile de prelucrare (salarii, amortizare, combustibili, energie, etc.) se evidentiaza pe fiecare centru de prelucrare si apoi se deconteaza pe purtatorii de costuri proportional cu timpul de prelucrare. Cpj = THM x tj , in care: Cpj este costul de prelucrare pentru produsul j tj timpul de prelucrare pentru produsul j

143

144

THM costul unei ore de functionare a centrului de productie Costul cu materiile prime se colecteaza direct pe produsul realizat, iar costul total se obtine conform: n Cj = Mj + THMi x hij i=1 Cj este costul total al produsului j Mj costul materiilor prime pentru produsul j n numarul centrelor de prelucrare THMi tarif-ora-masina la centrul i hij ore de prelucrare in centrul de prelucrare i, corespunzatoare produsului j 1.5.Metoda costurilor standard (normate) consta in antecalculul costurilor inainte de inceperea fabricatiei si urmarirea si controlul abaterilor de la aceste costuri pe parcursul realizarii productiei. Metoda permite controlul operativ al cheltuielilor si luarea unor masuri pentru eliminarea eventualelor deficiente. Costul de productie efectiv se obtine prin adunarea sau scaderea, dupa caz, abaterilor de la costul normat. 2.Procedee de calcul si delimitare a cheltuielilor pe purtatori de costuri si pe centre (zone) de cheltuieli. 2.1.Procedeul ponderarii cantitatilor cu preturile consta in delimitarea costurilor pe purtatorii de costuri sau pe zone/sectoare de cheltuieli in functie de identificarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri specifice exprimate cantitativ (de exemplu consumuri de materii prime, norme de timp). -in antecalcul Ci = cantit.normata-i x pret/tarif previzionat-i -in postcalcul Ci = cantit.efectiva-i x pret/tarif efectiv-i , in care Ci reprezinta costul corespunzator consumului cu resursa i. In faza de antecalculatie se pot determina si unele cheltuieli indirecte in functie de anumiti parametri (suprafata, numar de personae, etc.) 2.2.Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute, de exemplu, se foloseste pentru calculul contributiilor la asigurari si protectie sociala. Procedeul se foloseste atat in anecalculatie cat si in postcalculatie. 2.3.Procedee statistico-matematice se folosesc doar in antecalculatie. Conform acestui procedeu se tine cont de realizarile unor anumite cheltuieli in anul precedent, cu si fara aplicarea unor corectii. 2.4.Procedeul defalcarii de cote in functie de numarul de perioade de gestiune consta in repartizarea valorii anumitor consumuri productive pe purtatorii de costuri sau sectoare care le-au ocazionat prin cote-parti determinate impartind totalul cheltuielilor la numarul de perioade de gestiune care trebuie sa le suporte. 2.5.Procedee de repartizarea cheltuielilor indirecte. Repartizarea cheltuielilor indirecte consta in adaugarea valorii acestora la cheltuielile directe atribuite purtatorilor de costuri. De aceea, acest procedeu se mai numeste procedeul suplimentarii. Exista mai multe metode de repartizare: -forma clasica, presupune: -alegerea unui criteriu (baza) de repartizare constand dintr-un element comun tuturor produselor, lucrarilor si serviciilor sau altor forme ale obiectelor de calculatie;

144

145

-calculul coeficientilor de suplimentare (repartizare) n Ks = Chr/ bj , in care: j=1 Ks coeficientul de suplimentare Chr suma de repartizat bj baza de repartizare corespunzatoare purtatorului de costuri/zonei de cheltuieli j n numarul de purtatori de costuri sau zone de cheltuieli Suma repartizata pe purtatori de costuri/zone de cheltuieli se obtine conform: Rj = bj x Ks, in care: Rj suma repartizata purtatorului/zonei j Coeficientii de suplimentare pot fi: -unici pentru toti purtatorii de costuri; -diferiti in functie de natura cheltuielilor ce se repartizeaza (se selecteaza baze de repartizare diferite in functie de cheltuielile de repartizat); -selectivi coeficienti diferiti nu doar de la o categorie de cheltuieli la alta, ci si de la o sectie la alta. -forma cifrelor relative de structura, comporta urmatoarele etape: -alegerea bazei de repartizare; -calculul greutatii specifice (ponderii) pe care o are baza de repartizare corespunzatoare fiecarui obiect de calculatie in parte, in totalul bazei de repartizare; n Gj = bj/ bj , in care Gj este ponderea bazei j in total j=1 Suma repartizata Rj = Chr x Gj 2.6.Procedee de determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie. Produsele in curs de executie sunt produse care nu au parcurs toate fazele de prelucrare prevazute de procesul tehnologic, cat si produsele nesupuse probelor si receptiei (nu au fost predate la depozitul de produse). Se evidentiaza ca productie in curs de executie si costul lucrarilor si serviciilor nefacturate clientilor. Costul de productie al productiei in curs de executie se poate determina prin doua metode: a.metoda inventarierii, presupune evidentierea in expresie naturala (in unitati fizice) prin numarare, cantarire, masurare, etc. a cantitatilor existente, inscrierea in liste si evaluarea prin diferite procedee in functie de particularitatile procesului tehnologic. Cu ocazia inventarierii se evidentiaza si gradul de realizare tehnica a productiei respective, etapele sau operatiile parcurse de fiecare produs. Procedee de evaluare: -evaluarea in raport de gradul de realizare (evaluare de stadiu) presupune inmultirea procentului de realizare inventariat cu costul antecalculat (normat) al produsului sau lucrarii caruia i-i corespunde productia in curs de executie. Calculul se efectueaza pe articole de calculatie si trebuie sa aiba in vedere ca unele consumuri se iau in considerare integral sau in pondere mai mare decat gradul de realizare (in special consumul cu materii prime).

145

146

-evaluarea pe piese si operatii se realizeaza evaluand stocurile de materii prime constatate prin inventariere cu preturile de achizitie efective, respectiv orele de prelucrare parcurse de fiecare produs, conform inventarului, cu tarifele orare platite. Corespunzator salariilor directe determinate se calculeaza si cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala. Cheltuielile directe astfel determinate se pot suplimenta cu cotele repartizate de cheltuieli indirecte. b.metoda contabila presupune determinarea productiei in curs de executie pe baza datelor contabile. Se aplica in cazul organizarii calculatiei costurilor pe comenzi, iar costul productiei in curs de executie este reprezentat de costurile comenzilor neinchise. 2.7.Procedee de calcul al costului unitar pe produs. Utilizarea unui anumit procedeu de calcul depinde de numarul produselor realizate, de corelatia existenta intre produs si cheltuieli. a.procedeul divizarii simple, conform caruia costul unitar (Cu) se obtine impartind costul total, structurat pe articole de calculatie, la cantitatea realizata dintr-un anumit produs. n Cuj = Chji / Qj i=1 , in care: Cuj costul unitar al produsului/obiectului de calculatie j i un anumit articol de calculatie Ch suma totala acheltuielilor corespunzatoare articolului de calculatie i Qj cantitatea realizata din produsul care formeaza obiectul de calculatie b.procedeul cantitativ se utilizeaza in cazul produselor cuplate, daca acestea au valori de utilizare economica asemanatoare si pot fi considerate in totalitate produse principale: n m Cu = Chi / qj i = 1 j = 1 , in care: i un anumit articol de calculatie Ch suma corespunzatoare articolului i qj cantitatea obtinuta din produsul j Costul fiecarui produs se poate majora fata de medie, daca pe perioda depozitarii cantitatile se diminueaza, sau, corespunzator cantitatilor care se valorifica. c.procedeul coeficientilor de echivalenta se aplica in cazul productiei cuplate sau productiei de sorturi. Utilizarea acestui procedeu este determinata de faptul ca cheltuielile sunt evidentiate global (in cazul productiei cuplate) sau din necesitatea simplificarii lucrarilor de calculatie in conditiile unei numeroase game de sortodimensiuni. Procedeul se poate aplica in trei variante: -varianta coeficientilor de echivalenta simpli consta in exprimarea productiei eterogene printr-o unitate de masura conventionala. Impartind cheltuielile totale, sau pe fiecare articol de calculatie in parte, la volumul productiei conventionale se obtine costul pe unitate conventionala. Costul unitar corespunzator fiecarui produs se obtine inmultind costul pe unitate conventionala cu coeficientii de echivalenta stabiliti. Cuc = CT / Qconv. sau n Cuc = Chi / Qconv , in care Cuc costul unitatii conventionale

146

147

i articolul de calculatie i Qconv productia fizica exprimata in unitati conventionale Ch valoarea articolului de calculatie i Cuj = Cuc x Ks , in care Cuj cost unitar al produsului j Ks coeficientul de echivalenta simplu Pentru stabilirea coeficientilor de echivalenta se pot alege diferite criterii de echivalare (consum specific de materii prime, volumul, suprafata, greutatea, timpul de munca, pretul de vanzare, etc.). -varianta coeficientilor de echivalenta complecsi, presupune ca la stabilirea coeficientilor de echivalenta se iau in considerare mai multe criterii de echivalare conjugate; -varianta coeficientilor de echivalenta agregati, tine cont de ponderea (greutatea specifica) pe care o au diferitele categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor. Presupune parcurgerea urmatoarelor etape: -stabilirea coeficientilor de echivalenta simpli pentru fiecare articol de calculatie; -determinarea, pentru fiecare articol de calculatie, coeficientilor complecsi prin inmultirea coeficientilor simpli cu ponderea articolului in totalul cheltuielilor; -obtinrea coeficientilor agregati prin insumarea coeficientilor complecsi. d.procedeul valorii ramase se aplica daca din procesul de productie rezulta simultan un produs principal si unul sau mai multe produse secundare. Consta in evaluarea cheltuielilor aferente produselor secundare la preturi conventionale (de exemplu preturi de valorificare). Costul total al produsului principal se obtine prin diferenta, iar costul unitar al produsului principal, prin impartire la cantitatea realizata. Cu = (CT Val.sec.) / Q sau, pe articole de calculatie n m Cu = ( Chi - qj*pj )/ Q , in care: i=1 j=1 i articolul de calculatie Ch suma corespunzatoare articolului de calculatie i qj cantitate din produsul secundar j pj pretul de valorificare al produsului secundar j Q cantitatea realizata din produsul principal

i=1

IV.BUGETUL DE CHELTUIELI. Antecalcularea (bugetarea) costurilor, conform metodelor clasice de calculatie. Bugetul reprezinta un ansamblu de previziuni referitoare la obiectivele intreprinderii. El este un document de planificare intocmit inaintea derularii activitatii. Bugetul costurilor contine urmatoarele capitole: -bugetul costurilor privind activitatea de productie -bugetul costului unitar 1.Elaborarea bugetului privind activitatea de productie.

147

148

Bugetul costurilor privind activitatea de productie contine totalitatea cheltuielilor de exploatare necesare productiei, grupate pe elemente de cheltuieli, indiferent de locul de ocazionare sau de purtatorul de costuri. Bugetul include si cheltuielile de desfacere si administrative, chiar daca acestea nu se includ, de regula, in costul de productie. Elaborarea bugetului privind activitatea de productie se realizeaza in mai multe etape. In fiecare etapa se obtin bugete partiale de cheltuieli care se integreaza in bugetul general al cheltuielilor de exploatare. Principelele etape de elaborarea bugetului general: -elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei -elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie -elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere -elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare 1.1Bugetul de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape: -elaborarea bugetului de cheltuieli cu materii prime si materiale directe -elaborarea bugetului de cheltuieli cu salariile directe -elaborarea bugetului privind activitatea auxiliara -elaborarea bugetului de cheltuieli indirecte ale sectiilor activitatii de baza La elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei se are in vedere programul de productie planificat. 1.1.Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe. Cheltuielile cu materii prime si materiale directe se determina in functie de consumurile specifice prevazute in documentatia tehnologica pentru fiecare produs din program si a preturilor de achizitie previzionate. Bugetul contine produsele programate si valoarea cheltuielilor cu materii prime si materiale directe corespunzatoare fiecarui produs: Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe Denumirea produsului Produs 1 Produs 2 .. Total u.m. Cantitate programata Valoare materii Valoare materii prime - unitar prime - total

1.2.Bugetul de cheltuieli cu salariile directe. Determinarea cheltuielilor cu salariile directe se realizeaza in functie de timpul normat prevazut in documentatia tehnologica si tarifele previzionate de plata corespunzatoare. In buget sunt incluse si cheltuielile privind contributiile la asigurarile si protectia sociala, care se obtin prin aplicarea cotelor procentuale in vigoare asupra salariilor directe. Bugetul cheltuielilor cu salariile directe Denumirea produsului Produs 1 Produs 2 u.m. cantitate Salarii directe unitar Salarii directe total Contributii unitar Contributii total

148

149

total 1.3.Bugetul cheltuielilor pentru activitatea auxiliara. Se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe locuri de ocazionare si pe purtatori de costuri. Cheltuielile identificate pe purtatori de costuri sunt cheltuieli directe care se detaliaza pe elemente de cheltuieli si, de regula, se refera la productia proprie realizata, devenind activitate de baza (productie de piese de schimb, comenzi externe, activitate de investitie in regie proprie, etc). Alte cheltuieli se refera la diverse destinatii ale productiei auxiliare, respectiv de intretinere reparatii, centrala termica, etc. Aceste cheltuieli, detaliate de asemenea pe elemente, sunt preluate in bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiei sau in bugetul cheltuielilor generale de administratie. 1.4.Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza, presupune intocmirea de bugete analitice, separate pentru fiecare sectie, atelier, centru de productie, iar in cadrul lor pe grupe de cheltuieli (articole de calculatie complexe), fiecare articol fiind detaliat pe elemente de cheltuieli. 1.2.Bugetul cheltuielilor generale de administratie. Elaborarea acestui buget consta in gruparea cheltuielilor pe activitati, compartimente, etc., iar in cadrul grupelor detalierea pe elemente de cheltuieli. 1.3.Bugetul cheltuielilor de desfacere se elaboreaza analitic, pe elemente de cheltuieli. Si acest buget poate grupa cheltuielile. Bugetul general al cheltuielilor de exploatare reprezinta o centralizare a cheltuielilor continute de bugetele intermediare, detaliate pe elemente de cheltuieli: Explicatie Buget materii prime Buget salarii directe Buget ch.indirecte Buget ch.desfacere Buget ch. Administr. .. Total Materii Mat. energie Salarii Prime Consum. Contrib. . Total

2.Bugetul costului unitar se intocmeste pentru fiecare produs, lucrare, serviciu cuprins in programul de productie. Acest buget se realizeaza desfasurat pe articole de calculatie, corespunzator structurii de calculatia costurilor adoptata. Cheltuielile indirecte de productie, cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se repartizeaza cu procedeele de suplimentare adoptate de intreprindere. Bugetul costului unitar I. Cheltuieli directe -Materii prime -Salarii directe

149

150

II. Cheltuieli indirecte -CIFU -CGS III.Cost de productie IV.Cheltuieli de desfacere V. Cheltuieli de administratie VI.Cost complet V.ALTE METODE DE CALCULATIA COSTURILOR 1.Metoda costurilor standard sau costurilor normate. Metodele integreaza antecalculatia costurilor standard sau normate cu postcalculatia , printr-un sistem operativ de urmarire si control al costurilor. 1.1.Calculul costurilor standard: Determinarea cheltuielilor standard directe. Standardele pentru cheltuieli directe se obtin inmultind standardele fizice (cantitati de materii prime si ore de prelucrare) cu preturile standard, pentru materii prime, respectiv tarifele standard, pentru orele de prelucrare. Acest calcul se realizeaza pe unitatea de produs, valorile totale obtinandu-se in functie de programul de productie. Standardele fizice pentru materii prime se stabilesc de compartimentul tehnic si se inscriu in lista standardelor cantitative. Preturile unitare standard se stabilesc prin diferite metode, astfel: -metoda istorico-statistica presupune media preturilor dintr-o perioada indelungata; -metoda trend-ului, care tine cont de directia de evolutie a preturilor; -folosirea datelor din perioada imediat precedenta. Preturile se vor specifica intr-o lista de preturi standard. Standardele de timp de prelucrare se stabilesc in functie de operatiile tehnologice necesare realizarii productiei, prin diferite metode de normare. Tarifele de salarizare standard se stabilesc in functie de complexitatea operatiilor de realizat. Contributiile la asigurari si protectie sociala standard se obtin prin aplicarea cotelor de contributii la salariile directe standard. Determinarea cheltuielilor standard indirecte. a.procedeul global, presupune calculul cheltuielilor totale pentru fiecare articol de calculatie (CIFU,CGS,Cheltuieli de desfacere, Cheltuieli de administratie). La stabilirea acestor cheltuieli se pot utiliza 2 metode: -determinarea mediei anuale dintr-o perioada anterioara, corectata eventual cu cresterea procentuala a productiei standard (exprimata cantitativ, in cazul productiei omogene, sau in cazul productiei eterogene exprimarea se face valoric sau in ore de munca echivalente). Se procedeaza astfel: -se determina cresterea procentuala (p%) p% = (VQs/VQm) x 100 VQs productia standard VQm productia medie -se corecteaza media anuala cu procentul de crestere Chs = Chm x p% Chs cheltuiala corectata Chm cheltuiala medie

150

151

Acest procedeu se aplica pentru fiecare articol. -se considera standarde pentru cheltuieli indirecte nivelul efectiv inregistrat in anul precedent, cu eventuale corectii. b.procedeul analitic, presupune stabilirea cheltuielilor pentru fiecare zona de cheltuieli in parte, iar in cadrul acestora, pe elemente de cheltuieli. Si in acest caz baza de calcul poate fi media anuala din ultimii ani, sau realizarile anului precedent, pentru fiecare element de cheltuieli. Daca productia standard este egala cu productia medie, cheltuielile astfel stabilite pot reprezenta standarde. Daca productia standard este diferita, se tine cont de comportamentul cheltuielilor in functie de volumul productiei. In aceasta situatie, se considera standarde de cheltuieli indirecte doar cheltuielile conventional constante (fixe). Cheltuielile variabile se obtin conform: chv = Cv / Qm si Chs = chv x Qs, in care: chv cheltuieli variabile medii unitare Cv cheltuieli variabile medii totale Qm productia medie Qs productia standard Chs cheltuieli totale variabile standard. Indiferent de metoda folosita, valorile obtinute se pot corecta cu factorul de stimulare (un anumit procent de reducere aplicat). 1.2.Contabilitatea cheltuielilor de productie si controlul operativ al acestora. Controlul operativ al cheltuielilor de productie. -abaterile de la costul standard pentru materii prime si materiale, pot fi de 2 feluri: -abateri cantitative -abateri de diferente de pret Abaterile cantitative se determina pe feluri de materii prime si materiale directe, comparand cantitatile efectiv consummate cu consumurile prevazute in lista de standarde. Amc = (cmr cms) x Ps x Q, in care cmr consum unitar realizat cms consum conform standard Ps pretul standard Q volumul productiei Abaterile din diferente de pret la materii prime si materiale se pot determina in functie de materialele consummate conform relatiei: Amp = (Pe Ps) x cmr x Q , in care: Pe pretul efectiv Ps pretul standard cmr consum unitar realizat Q volumul productiei -abaterile de la costurile standard pentru salarii directe , sunt determinate de : -timpul de munca efectiv Aw = (te ts) x Q x Trs, in care: Aw abateri te timp efectiv ts timp conform standard Trs tariful conform standard

151

152

-modificarea tarifelor

Atr = (Tre Trs) x Q x te , in care Atr abateri Tre tariful efectiv -abaterile de la cheltuielile indirecte standard sunt de mai multe categorii,

astfel: -abateri de volum reprezinta diferenta dintre cheltuielile efective si cele conform standardelor. Aceste abateri se stabilesc periodic pe articole de cheltuieli, si in cadrul acestora, pe elemente de cheltuieli. -abaterile de capacitate, sunt rezultatul modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie si reprezinta cheltuieli indirecte standard aferente orelor de neutilizare. -abaterile de randament reprezinta costurile indirecte standard aferente diferentei dintre orele efectiv lucrate si cele admise prin standard pentru cantitatea de produse realizate. Organizarea contabilitatii costurilor. Calculatia costurilor efective nu se organizeaza pe purtatori de costuri, evidenta cheltuielilor se tine doar pe zone de cheltuieli si pe feluri de cheltuieli. 2.Metode de contabilitate de gestiune si calculatia costurilor de tip partial. 2.1.Metoda direct costing sau costurilor variabile, consta in luarea in considerare, la stabilirea costului de productie, doar a cheltuielilor variabile directe si indirecte. Stocurile de produse si productie in curs de executie fiind evaluate doar la cheltuieli variabile, prin desfacerea produselor din stoc in perioada urmatoare se obtine profit maxim. Cheltuielile fixe de productie se vor considera costuri ale perioadei si nu se mai repartizeaza pe purtatorii de costuri. Aceste cheltuieli se programeaza si se urmaresc doar global. Costul variabil unitar se calculeaza prin procedeul divizarii simple. cv = CTvi / Qi, in care: cv cost variabil unitar CTvi cost variabil total al produsului i Qi cantitatea realizata din produsul i

Indicatori furnizati de metoda: -punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate, exprima volumul de activitate pentru care veniturile obtinute din vanzare sunt egale cu cheltuielile, intreprinderea neobtinand nici profit, nici pierdere. E = qe x p = qe x cv + CF, sau qe(p cv) CF = 0, in care qe volumul fizic al desfacerilor la punctual de echilibru p pretul de vanzare al produsului cv costul variabil unitar

152

153

CF cheltuieli fixe ale perioadei, iar punctual de echilibru se determina conform relatiei qe = CF / p cv -marja asupra costului variabil reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si costul variabil mv = p cv -rata marjei exprima rentabilitatea potentiala si se calculeaza astfel Rm = (Mv / D) x 100, in care Rm rata marjei% Mv marja totala D volumul total al vanzarilor (Qv x p) Qv cantitate vanduta p pretul de vanzare -factorul de acoperire, exprima rentabilitatea potentiala si se calculeaza conform relatiei f = (CF / De) x 100 = (CF / Qve x p) x 100, in care: CF costuri fixe totale De volumul vanzarilor la punctual de echilibru Qve volumul fizic al vanzarilor la punctual de echilibru p pretul de vanzare Cunoscand factorul de acoperire se poate determina volumul vanzarilor la nivelul punctului de echilibru De = CF/f -marja de securitate exprima valoarea posibila cu care se poate diminua cifra de afaceri fara a antrena o pierdere Ms = D De -indicele de securitate, se obtine raportand marja de securitate la cifra de afacere Is = Ms / D, sau Is = Pr / Mv, in care: Pr profitul Mv marja totala 2.2.Metoda costurilor directe, consta in luarea in considerare, la stabilirea costului de productie, doar a cheltuielilor directe.

153