______ nr.

______
_______________

Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

Biroului permanent

al Parlamentului Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția Republicii Moldova și art. 47

din Regulamentul Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797/1996, se înaintează cu titlu
de inițiativă legislativă, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire
la Procuratură.

Anexă: Proiectul de lege – 6 file;

Nota informativă – 7 file.

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Republica Moldova, MD-2004, Chişinău info@parlament.md

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 105 www.parlament.md
 Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE
pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2016, nr. 69–77, art. 113) cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
1. Articolul 17:
la alineatul (16), ultima propoziție se exclude;
se completează cu alineatul (17) cu următorul cuprins:
„(17) Interimatul funcției de Procuror General nu poate dura mai mult de 12 luni
și încetează de drept la numirea în funcție a unui nou Procuror General sau la încetarea
suspendării din funcție a Procurorului General în privința căruia a fost pornită anterior
urmărirea penală. În cazul în care circumstanțele care au generat necesitatea desemnării
unui Procuror General interimar nu au încetat pe parcursul exercitării interimatului, la
expirarea termenului de 12 luni, se asigură o nouă desemnare a unui Procuror General
interimar în condițiile alin. (15) și (16) pe un termen ce nu poate dura mai mult de 12
luni.”.
2. Articolul 18:
alineatul (4) va avea următorul cuprins:

2
 „(4) Mandatul adjuncților Procurorului General se încheie odată cu mandatul
Procurorului General, însă aceștia continuă să-și exercite atribuțiile pînă la numirea
adjuncților noului Procuror General. ”;
se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:
„(41) În cazul suspendării din funcție a Procurorului General în legătură cu
pornirea urmăririi penale în privința acestuia, Consiliul Superior al Procurorilor decide,
prin hotărîre, în privința suspendării mandatului adjuncților Procurorului General.
Suspendarea din funcție a adjunctului Procurorului General este valabilă pînă la încetarea
suspendării din funcție a Procurorului General. În cazul nesuspendării mandatului
adjunctului, acesta nu poate interveni în cauza penală care ar viza Procurorul General
suspendat sau în orice caz care este cercetat de procurorul desemnat de Consiliul
Superior al Procurorilor să efectueze urmărirea penală în privința Procurorului General
suspendat.”.
3. Se completează cu articolul 252 cu următorul cuprins:
„Articolul 252. Numirea în funcție a adjuncților procurorului-șef al procuraturii
specializate
(1) Candidatul la funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii
specializate este propus de către procurorul-șef al procuraturii specializate respective.
(2) În funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii specializate poate fi
numită persoana care are o experiență de cel puțin 5 ani în funcția de procuror în ultimii
15 ani și care dispune de capacități organizatorice.
(3) Adjuncții procurorului-șef al procuraturii specializate sunt numiți în funcție
fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior
al Procurorilor exprimat față de propunerea înaintată de procurorul-șef al procuraturii
specializate respective.
(4) Mandatul adjuncților procurorului-șef al procuraturii specializate se încheie
odată cu mandatul procurorului-șef al procuraturii specializate respective, însă aceștia

3
continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea adjuncților noului procuror-șef al
procuraturii specializate.
(5) Adjuncții fostului procuror-șef al procuraturii specializate pot fi numiți în
calitate de adjuncți ai noului procuror-șef al procuraturii specializate respective.”.
4. Articolul 311:
la alineatul (2), după cuvintele „odată pe an” se completează cu textul „și doar
pentru perioada efectiv lucrată premergătoare datei evaluării. În privința aceleiași
perioade de activitate, nu pot fi inițiate proceduri repetate de evaluare.”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Comisia de evaluare a performanţelor Procurorului General se constituie
în termen de 10 zile din momentul iniţierii procedurii de evaluare. Comisia este
constituită din 5 membri, dintre care cel puțin 2 membrii dispun de experiență
profesională în calitate de procuror de cel puțin 7 ani. Membrii sunt propuși după cum
urmează: unul este propus de Preşedintele Republicii, unul de Ministerul Justiţiei, unul
de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor, unul de
Procurorul General evaluat. Membrii propuși de Consiliul Superior al Procurorilor şi de
Procurorul General evaluat trebuie să dispună de experiență profesională în calitate de
procuror de cel puțin 7 ani. Faptul că nu au fost înaintate propuneri pentru componența
comisiei nu împiedică constituirea acesteia dacă au fost propuși membri din partea a cel
puțin 3 subiecți, iar cel puțin unul are experiență profesională de procuror. Lucrările
comisiei sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor indicați în actul de
constituire.”;
la alineatul (4) cuvintele „procurori în funcție, nici de alte” se exclud;
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Activitatea Procurorului General se evaluează pe baza următoarelor criterii
de evaluare:

4
 a) calitatea planificării activității Procuraturii, prin stabilirea obiectivelor
strategice și operaționale;
b) eficiența conducerii Procuraturii, prin abilitatea de leadership, motivarea
personalului pentru realizarea sarcinilor, stimularea profesionalismului, legalității,
integrității și meritocrației personalului, luarea deciziilor întemeiate, asigurarea
documentării proceselor operaționale;
c) eficiența organizării Procuraturii prin organizarea managementului
operațional și a riscurilor, repartizarea clară a atribuțiilor și competențelor între
subdiviziunile Procuraturii, asigurarea funcționalității mecanismului de specializare a
personalului;
d) eficiența controlului instituțional prin stabilirea standardelor de control
asupra gradului de implementare a sarcinilor, evaluarea prestației angajaților
Procuraturii, controlul executării sarcinilor, controlul managementului operațional,
identificarea și înlăturare cazurilor de aplicare neuniformă a legii;
e) eficiența managementului riscurilor, prin combaterea și eliminarea riscurilor
de corupție, elaborarea politicilor de management a riscurilor, managementul riscurilor
de utilizare de către procurori a atribuțiilor de serviciu în alte interese decât cele stabilite
de lege;
f) comunicarea internă și externă;
se completează cu alineatele (51) și (52) având următorul cuprins:
„(51) Gradul de corespundere a prestației Procurorului General potrivit
criteriilor de evaluare se stabilește prin prisma indicatorilor de performanță stabilite în
raport cu fiecare criteriu.
(52) Modalitatea de evaluare și indicatorii de performanță se stabilesc în baza
unui regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Regulamentul se publică
pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor şi conţine elementele
prevăzute la art. 30 alin. (2) şi (3).”

5
 la alineatul (7), după cuvintele „cu calificativul propus”, se completează cu
cuvintele „ , care are caracter consultativ,”.
5. Articolul 521, la alineatul (4), ultima propoziție se completează cu textul „ ,
iar membrii propuși de Consiliul Superior al Procurorilor și de Procurorul General
trebuie să dispună de experiență profesională în calitate de procuror de cel puțin 7 ani.”.
6. Articolul 551 va avea următorul cuprins:
„(1) Mandatul Procurorului General în privinţa căruia a fost pornită urmărirea
penală în condiţiile art. 270 alin. (7) din Codul de procedură penală se suspendă de drept
pentru o perioadă de 3 zile. Pînă la expirarea termenului dat, Consiliul Superior al
Procurorilor se convocă într-o ședință extraordinară și decide cu votul majorității
membrilor prezenți în privința necesității suspendării din funcție a Procurorului General.
Prevederile art. 55 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(2) În cazul imposibilității convocării Consiliului Superior al Procurorilor în
ședință extraordinară, decizia de menținere a suspendării mandatului Procurorului
General sau de revocare a suspendării poate fi decisă de președintele Consiliului Superior
al Procurorilor. Decizia președintelui Consiliului Superior al Procurorilor urmează a fi
validată de Consiliul Superior al Procurorilor.
(3) În cazul în care suspendarea din funcție a Procurorului General nu mai este
necesară, Consiliul Superior al Procurorilor poate decide revocarea acesteia.”
7. Articolul 69:
la alineatul (1), cifra „12” se substituie cu cifra „13”;
la aliniatul (2), cuvintele „și Avocatul Poporului” se substituie cu cuvintele
„Avocatul Poporului și Procurorul General”.
8. Articolul 77 se completează cu alineatul (61), cu următorul cuprins:
„(61) Procurorul General nu participă cu drept de vot la adoptarea hotărârilor, cu
excepția celor ce privesc adoptarea și elaborarea actelor cu caracter normativ și a
strategiilor de dezvoltare a Procuraturii.”

6
 Art. II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova;
(2) Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de 3 luni de la data publicării
prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu prevederile acesteia.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI

7
 NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură
(ajustarea legii procuraturii la recomandările Comisiei de la Veneția din Opinia nr. 1058/2021)

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului

Proiectul de lege de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la
Procuratură (ajustarea legii procuraturii la recomandările Comisiei de la Veneția din
Opinia nr. 1058/2021) a fost elaborat de doamna Olesea Stamate, deputat în Parlament,
în colaborare cu Ministerul Justiției.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile
urmărite
Proiectul de lege ce vizează modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la
Procuratură (în continuare - Legea nr. 3/2016) este elaborat în vederea executării
recomandărilor expuse de Comisia de la Veneția în Avizul său nr. 1058/2021.
Emiterea de către Comisia de la Veneția a avizului nominalizat a avut drept
premisă adoptarea de către Parlament a Legii nr. 102/2021 pentru modificarea Legii
nr. 3/2016 cu privire la Procuratură.
Cu titlu preliminar, trebuie să menționăm că, prevederile introduse prin Legea nr.
102/2021 se referă, în special, la componența Consiliului Superior al Procurorilor și la
plafonul de vârstă pentru membrii Consiliului Superior al Procurorilor, la introducerea
unui mecanism de evaluare a performanțelor Procurorului General și la posibilitatea
eliberării din funcție a acestuia în cazul obținerii unui calificativ nesatisfăcător.
Prevederile legii nominalizate au modificat și unele aspecte referitoare la răspunderea
disciplinară a Procurorului General și la încetarea mandatelor adjuncților Procurorului
General.
În acest context, Comisia de la Veneția în avizul său recomanda următoarele:

„105. [...] - așteptarea legitimă a membrilor de a-și termina mandatul nu ar trebui să

fie perturbată fără motive foarte serioase;
- procedura de „evaluare a performanței” Procurorului General ar trebui revizuită în
mod semnificativ. În special, legea ar trebui să descrie în mod clar natura și indicatorii
principali ai evaluării performanței și să clarifice prin ce este diferită de răspunderea
disciplinară. CSP i se poate încredința sarcina de a stabili reglementări mai specifice, dar
întotdeauna în cadrul prevăzut de lege. Comisia de evaluare (CE) nu ar trebui să poată
funcționa fără membrii procurori, iar legea ar trebui să stipuleze în mod clar că
recomandările CE nu sunt obligatorii pentru CSP;
- CSP trebuie să aibă competența de a decide dacă suspendarea Procurorului
General în legătură cu o cauză penală intentată împotriva sa este justificată; suspendarea
Procurorului General nu trebuie să înceteze automat mandatele adjuncților săi;
- în cazul suspendării Procurorului General sau în cazul în care funcția acestuia
devine vacantă, unul dintre adjuncți ar trebui să fie numit de CSP ca Procuror General
interimar pentru perioada necesară încheierii procedurilor penale și/sau alegerii unui nou

8
 Procuror General. Ar putea fi instituite garanții suplimentare pentru a exclude orice
influență a Procurorului General suspendat sau demis asupra procedurilor penale sau a
altor proceduri împotriva acestuia/acesteia.”.

Suplimentar, în legătură cu prevederile existente la moment în cuprinsul Legii nr.

3/2016 referitoare la exercitarea interimatului funcției de Procuror General (art. 17 alin.
(15) și (16) din lege), se constată necesitatea unei dezvoltări suplimentare a acestora,
prin prisma clarificării situației când perioada maximală a interimatului dispus în
conformitate cu prevederile alineatelor respective a expirat, iar circumstanțele care au
generat necesitatea instituirii interimatului funcției de Procuror General (intervenirea
vacanței funcției de Procuror General sau suspendarea din funcție a Procurorului
General în legătură cu pornirea urmăririi penale în privința acestuia) nu au încetat între
timp. Actualmente, prevederile legale stabilesc doar faptul că interimatul funcției de
Procuror General nu poate dura mai mult de 12 luni. Prin intervențiile propuse de
proiect se vine cu o soluție expresă care ar evidenția pașii necesari de parcurs în
asemenea situații.
Totodată, în contextul rolului specific pe care îl au procuraturile specializate
(Procuratura Anticorupţie și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate
și Cauze Speciale) și a unui grad mai sporit de independență și autonomie al acestora în
raport cu procuraturile teritoriale, se vine cu propunerea de completare a Legii nr.
3/2016 cu o normă particulară care ar reglementa expres numirea în funcție a
adjuncților procurorului-șef al procuraturii specializate și care ar consacra rolul
important pe care ar trebui să îl aibă procurorul-șef al procuraturii specializate
respective în procesul de numire a unui profesionist în această funcție (reieșind din
specificul activității acestor procuraturi, care activează, așa cum prevede și art. 9 din
Legea nr. 3/2016, în domenii speciale, de o complexitate sporită (Procuratura
Anticorupție - specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, a actelor conexe
actelor de corupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale - specializată în combaterea criminalității organizate, a terorismului și a
torturii) și care necesită o colaborare maximal eficientă și o sinergie totală între
persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul procuraturilor specializate).
3. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Fiind o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești, Procuratura
contribuie la înfăptuirea justiției, la apărarea drepturilor, libertăților și intereselor
legitime ale persoanei, ale societății și ale statului prin intermediul procedurilor penale
și al altor proceduri prevăzute de lege. De asemenea, Constituția Republicii Moldova
(în continuare - Constituția) stabilește că competențele și modul de organizare și
funcționare a Procuraturii se stabilesc prin lege. Prin urmare problemele referitoare la
cariera Procurorului General trebuie abordate prin prisma articolelor 125 și 1251 din
Constituție. Potrivit articolului 125 din Constituție, formula/procedura de desemnare și
de demitere a Procurorului General presupune participarea Consiliului Superior al

9
Procurorilor și a Președintelui Republicii Moldova. Totodată, potrivit articolului 1251
alin. (1) din Constituție, Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenței
și al imparțialității procurorilor (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 13 din 21 mai
2020, §§ 46, 47).
Drept urmare proiectul de lege elaborat se axează, în principal, pe ajustarea unor
elemente cheie în consolidarea independenței Consiliului Superior al Procuraturii,
având în vedere că prevederile constituționale de la articolul 1251 reglementează
statutul Consiliului Superior al Procurorilor în calitate de garant al independenței și
imparțialității procurorilor.
A. Cu referire la evaluarea performanțelor Procurorului General
Proiectul de lege în discuție, concretizează modul de constituire a Comisie de
evaluare a performanțelor Procurorului General, care urmează a fi constituit din 5
membri, dintre care cel puțin 2 membrii urmează să dispună de experiență
profesională în calitate de procuror. Cei 5 membri ( procurori și non-procurori) sunt
numiți: unul fiind propus de Preşedintele Republicii, unul de Ministerul Justiţiei, unul
de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor şi
unul de Procurorul General evaluat.
În avizul său, Comisia de la Veneția menționa următoarele:

„74. Într-o opinie în privința Muntenegrului, Comisia de la Veneția a recomandat ca

comisia de evaluare a performanțelor trebuie să fie destul de independentă de Consiliu și
poate include câțiva membri non-procurori. Contribuția persoanelor din exterior poate fi
utilă, întrucât ar ajuta la garantarea imparțialității și independenței acestui organ. Astfel,
participarea membrilor non-procurori în activitatea CE este perfect acceptabilă. În mod
similar, faptul că procedura de evaluare a performantelor poate fi inițiată de un actor extern,
care nu aparține sistemului procuraturii nu este, ca atare, criticabil. Ceea ce este îngrijorător,
însă, e că, teoretic, CE poate începe să activeze și lua decizii fără ca vreun membru să
aparțină sistemului procuraturii. ”

Prin urmare, în lumina celor recomandate de Comisia de la Veneția, se propune ca

cel puțin 2 membri din componența Comisie de Evaluare să dispună de experiență în
cadrul sistemului procuraturii, acest lucru asigurând o evaluare echilibrată,
independentă și complexă, odată ce gradul de înțelegere a proceselor care au loc în
interiorul procuraturii este esențial unei evaluări obiective.
De asemenea, proiectul mai propune consfințirea la nivel legislativ a criteriilor în
baza cărora urmează a fi evaluat Procurorul General, luând în considerare că
procedura de evaluare a performanțelor trebuie să poarte un caracter previzibil. Pe
cale de consecință, activitatea procurorului General va fi evaluată pe baza criteriilor de
management (calitatea planificării activității procuraturii, eficiența conducerii,
organizării, controlului și managementului procuraturii) și profesionalism
(comportamentul și încrederea, comunicarea internă și externă, impactul de încredere
și eficiență instituțională).

10
 Un alt aspect important, reiterat și de Comisia de la Veneția în avizul său, privește
caracterul consultativ pe care îl poartă raportului de evaluare. Drept urmare,
comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General propune, cu titlul
consultativ, Consiliului Superior al Procurorului raportul de evaluare efectuat cu
acordarea unuia din calificativele „excelent” „bine”, „nesatisfăcător”.
Astfel, CSP-ul trebuie să păstreze competența finală de a lua o decizie în privința
rezultatelor evaluării PG. Instituirea unor comisii subordonate CSP-ului, iar
competențele atribuite acestora nu trebuie să uzurpeze din rolul constituțional al CSP-
ului. Prin urmare, caracterul consultativ al raportului de evaluare a PG, determină ca
CSP-ul să poarte dreptul de veto în privința rezultatelor evaluării, eventual ajungând
chiar la o soluție diferită față de cea a Comisiei de evaluare. Reducerea din rolul CSP-
ului de garant al independenței și imparțialității procuraturii, poate contraveni
Constituției.

B. Cu referire la mandatul adjuncților Procurorului General

La moment prevederea de la art. 18 din Legea nr. 3/2016 prevede că mandatul
adjuncților Procurorului General, încetează odată cu încetarea mandatului PG în cazul
eliberării acestuia din urmă din funcție ca urmare a evaluării performanțelor sau
aplicării sancțiunii disciplinare ori a cazului în care PG este suspendat din funcție în
legătură cu pornirea urmăririi penale în privința sa.
Prevederea nou propusă la art. 18 din Legea nr. 3/2016 instituie dreptul
discreționar al CSP-ului de a decide eventual în fiecare caz particular consecințele
suspendării PG asupra mandatului adjuncților săi. Așa cum menționa și Comisia de la
Veneția „O astfel de măsură drastică poate afecta funcționarea eficientă a sistemului
procuraturii care în această situație ar rămâne practic „decapitat”. Revocarea
colectivă a adjuncților, care nu este legată de prestația acestora sau de vreo culpă pe
care aceștia ar fi putut să o fi comis, transmite un mesaj greșit procuraturii, și anume
că funcția de adjunct depinde în totalitate de loialitatea personală față de Procurorul
General. O astfel de concediere în masă poate avea, de asemenea, un efect inhibitor
asupra procurorilor.”
În același timp este necesar de a prevedea anumite garanții pentru asigurarea
independenței și imparțialității procedurii de evaluare sau suspendare a PG, în situația
în care CSP-ul decide ca adjuncții PG să-și continue mandatul. Prin urmare, legea
urmează să prevadă că adjuncții PG nu vor putea interveni în cauzele penale care ar
viza PG suspendat sau în orice caz care este cercetat de procurorul desemnat de
Consiliul Superior al Procurorilor să efectueze urmărirea penală în privința PG
suspendat.
Prin urmare, operarea acestor modificări derivă din necesitatea consolidării
sistemului procuraturii, astfel considerăm just, doar suspendarea adjuncților PG și nu
eliberarea definitivă a acestora.

11
 C. Cu referire la componența Consiliului Superior al Procurorilor
În ceea ce privește componența CSP-ului, proiectul de lege, propune includerea
PG în calitate de membru ex officio, astfel, după modificarea propusă, CSP-ul va fi
constituit din 13 membri. comisia de la Veneția menționa că:

„Este important să se evite transformarea CSP într-un fief personal al Procurorului

General. Pe de altă parte, excluderea Procurorului General de la luarea deciziilor
manageriale importante are dezavantaje clare. Este firesc ca Procurorul General, într-o
procuratură organizată ierarhic, să participe la decizii privind numirile, cariera și
disciplina procurorilor, să influențeze politicile bugetare și organizatorice și să participe la
dezvoltarea standardelor și procedurilor profesionale.”
„51. Revenind la situația din Republica Moldova, Comisia de la Veneția constată că
participarea Procurorului General în cadrul CSP nu poate fi obiectată dacă Procurorul
General nu are drept de vot sau dacă membrii procurori în CSP-ul reformat rămân în
minoritate, chiar și împreună cu Procurorul General. Dacă Procurorul General revine în
componența CSP ca membru ex officio cu drept de vot, aceasta ar putea cere o revizuire a
componenței CSP pentru a păstra echilibrul între diferite grupuri de membri. Pe scurt, este
important să se evite o situație în care Procurorul General, folosindu-se de poziția sa față
de membrii procurori (și chiar unii membri non-procurori) să poată dicta voința sa CSP-
ului.”

Elementul cheie al independenței și funcționalității CSP-ului în calitate de organ

de administrare a procuraturii, îl constituie asigurarea echilibrului dintre membrii
procurori și cei non-procurori din cadrul CSP. Prin urmare, procurorii în lumina
modificărilor propuse vor constitui, totuși, o parte importantă din CSP, acesta,
rămânând totodată destul de pluralist pentru a asigura că niciunul dintre cele trei
grupuri (procurori, membri non-procurori sau membri ex officio) nu poate guverna
singur.
În același timp, propunem ca dreptul de vot al PG în cadrul CSP să privească doar
adoptarea și elaborarea actelor cu caracter normativ și strategiilor de dezvoltare a
Procuraturii, fără a viza cariera procurorilor.

D. Cu referire la unele aspecte particulare legate de asigurarea interimatului

funcției de Procuror General
După cum s-a enunțat și anterior în cuprinsul notei, prevederile actuale din Legea
nr. 3/2016 (art. 17 alin. (15) și (16) din lege) stabilesc doar faptul că interimatul
funcției de Procuror General nu poate dura mai mult de 12 luni, neelucidând situația
când această perioadă expiră, iar circumstanțele care au dus la asigurarea interimatului
nu au încetat între timp (cu alte cuvinte, nu a fost numit un nou Procuror General sau
nu a încetat urmărirea penală cu privire la Procurorul General suspendat).
Astfel, prin intermediul proiectului se propune o completare a art. 17 cu un alineat
nou, care va aborda această situație și care va stabili că „(17) Interimatul funcției de
Procuror General nu poate dura mai mult de 12 luni și încetează de drept la numirea

12
în funcție a unui nou Procuror General sau la încetarea suspendării din funcție a
Procurorului General în privința căruia a fost pornită anterior urmărirea penală. În
cazul în care circumstanțele care au generat necesitatea desemnării unui Procuror
General interimar nu au încetat pe parcursul exercitării interimatului, la expirarea
termenului de 12 luni, se asigură o nouă desemnare a unui Procuror General
interimar în condițiile alin. (15) și (16) pe un termen ce nu poate dura mai mult de 12
luni.”. Beneficiul soluției date constă în aceea că asigură o salvgardare a ideii expuse
de către Comisia de la Veneția în cuprinsul par. 99 din Avizul său cu nr. 1058/2021,
potrivit căreia „99. The mandate of an interim PG is limited to 12 months and can be
extended. In an opinion on Montenegro, the Venice Commission warned against ad
interim Prosecutor General who could hold this position ad infinitum. Since in
Moldova the procedure of appointment of an interim PG is not significantly different
from the procedure of appointment of a permanent one (for example, there is no
requirement to obtain a qualified majority in Parliament), the duration of such
interim appointment should be limited to the time needed to elect the new PG (when
the position of the previous PG became vacant). The mandate of an interim PG
appointed to replace a suspended PG may be longer but should be terminated if the
case against the PG is dropped or he/she is acquitted.” („99. Mandatul unui
Procuror General interimar este limitat la 12 luni și poate fi prelungit. Într-o opinie
în privința Muntenegrului, Comisia de la Veneția a avertizat în privința unui
Procuror General interimar care ar putea ocupa această funcție ad infinitum. De
vreme ce în Moldova procedura de numire a unui Procuror General interimar nu este
semnificativ diferită de procedura de numire a unuia permanent (de exemplu, nu
există nicio cerință pentru obținerea majorității calificate în Parlament), durata unei
astfel de numiri interimare ar trebui să fie limitată la timpul necesar pentru alegerea
noului Procuror General (atunci când funcția precedentului Procuror General a
devenit vacantă). Mandatul unui Procuror General interimar numit pentru a înlocui
un Procuror General suspendat poate fi mai lung, dar ar trebui încetat dacă se
renunță la cauza pornită împotriva Procurorului General sau dacă acesta este
achitat.”), astfel, încât se asigură în continuare că interimatul funcției de Procuror
General nu va dura o perioadă nedeterminată (fixându-se toate cazurile care pot duce
la încetarea înainte de termen al interimatului), dar asigurându-se, totodată, și o
acoperire normativă pentru situația când termenul maximal de 12 luni a interimatului
exercitat de persoana selectată a expirat, dar circumstanțele care au dus la instituirea
interimatului nu au dispărut între timp, astfel încât logica normală a lucrurilor ar
impune soluția unei noi dispuneri a interimatului funcției de Procuror General
realizate în aceleași condiții ca și primul interimat.

E. Cu referire la implicarea procurorului-șef al procuraturilor specializate în

procesul de numire în funcție a adjuncților săi
Prin intermediul proiectului dat se propune completarea Legii nr. 3/2016 cu un

13
articol nou (Articolul 251. Numirea în funcție a adjuncților procurorului-șef al
procuraturii specializate), care va reglementa expres aspectele legate de acest proces și
modalitatea de implicare a procurorului-șef al procuraturilor specializate. Astfel, se va
prevedea faptul că persoana – candidat la funcția de adjunct va fi propusă de
procurorul-șef al procuraturii specializate, iar în cazul în care va fi obținut acordul
Consiliului Superior al Procurorilor, acesta va fi desemnat prin ordin al Procurorului
General. Totodată, în cuprinsul normei respective, cu referire la adjuncții
procurorului-șef al procuraturii specializate vor fi incluse prevederi similare celor
referitoare la adjuncții Procurorului General (legate de cerințele privind experiența,
durata mandatului etc.).

În partea ce ține de momentul intrării în vigoare a actului normativ

Conform dispozițiilor art. 56 alin. (1) și (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la
actele normative, actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Intrarea în vigoare a actelor normative poate
fi stabilită pentru o altă dată doar în cazul în care se urmărește protecția drepturilor şi
libertăților fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internaționale ale
Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ hotărârilor Curții Constituționale,
eliminarea unor lacune din legislație sau contradicții între actele normative ori dacă
există alte circumstanțe obiective. Prin urmare, ținem să punctăm faptul că racordarea
prevederilor Legii nr. 3/2016 la recomandările formulate de Comisia de la Veneția în
avizul său tematic este și scopul pe care prezentul proiect de lege îl urmărește, de aceea
considerăm necesar a specifica faptul că prezenta lege de modificare intră în vigoare
din momentul publicării în Monitorul Oficial.
4. Fundamentarea economico-financiară
Prezentul proiect nu implică cheltuieli financiare suplimentare din contul
bugetului public național.
5. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Prezentul proiect necesită modificarea de către Consiliul Superior al Procurorilor
a regulamentelor sale interne.
6. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparenţa în
procesul decizional, proiectul de lege este plasat pe pagina web oficială a Ministerului
Justiţiei www.justice.gov.md, compartimentul Transparenţa decizională, directoriul
Proiecte de acte normative remise spre coordonare și pe platforma
www.particip.gov.md. De asemenea, conform prevederilor art. 20 al Legii nr.
100/2017 cu privire la actele normative elaborarea prezentului proiect de lege a fost
demarată odată cu publicarea pe pagina web-oficială a Ministerului Justiției la
compartimentul Transparența decizională, directoriul Anunţuri privind iniţierea
elaborării actelor normative a anunțului de inițiere prin care se solicită implicarea
tuturor subiecților interesați prin prezentarea propunerilor de rigoare.

14
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

15