Sunteți pe pagina 1din 2

Romania si Razboiul Rece La sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial lumea a devenit bipolara prin aparitia aparitia

a 2 superputeri rivale, SUA si URSS, si a aliantelor formate in jurul acestora. Reprezentand sisteme ideologice si politice diametral opuse, democratia liberala si totalitarismul comunist, cele doua grupuri de state s-au confruntat intr-un conflict ideologic, economic si social-politic, numit razboi rece. Sintagma Razboi Rece defineste starea conflictuala caracteristica perioadei (1947-1991) cand lumea oscileaza intre o pace ratata si un razboi nedeclarat. Perioada este caracterizata printr-un climat de confruntare indirecta (nonmilitara), si prin crearea unor organizatii reprezentative pentru fiecare sistem: CAER (1949), aparut ca raspuns la aplicarea Planului Marshall si ca alternativa la Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana (1948), CAER era destinat fluidizarii relatiilor comerciale si colaborarii economice si tehnico-stiintifice dintre tarile comuniste fondatoare. In plan politic-militar s-au constituit doua blocuri militare: NATO( 4 aprilie 1949)-care grupa SUA si aliatii sai, si Tratatul de la Varsovia ( 14 mai 1955) alianta politico-militara a statelor comuniste, sub egida URSS-ului. In perioada razboiului rece Romania a parcurs mai multe etape de evolutie in relatiile internationale: perioada subordonarii neconditionate fata de URSS (1948-1958), perioada tendintei Romaniei spre o politica externa proprie (1958-1965), perioada detasarii oficiale a Romaniei de sub hegemonia URSS si chiar de independenta fata de aceasta (1965-1989). Dupa inchiereea Acordul de procentaj de la Moscova ( octombrie 1944), Romania a intrat in sfera de influenta sovietica, iar sub presiunea Armatei Rosii eliberatoare a fost instaurat regimul comunist, fapt ce a situat Romania in tabara tarilor-satelit ale Moscovei. Sub aspectul raporturilor cu URSS-ul din acesta periada, distingem o prima etapa , a subordonarii neconditionate fata de URSS (1948-1958) cand au fost create instrumentele de subordonare a Romaniei fata de Rusia sovietica: Tratatul de prietenie si asistenta mutuala cu URSS (1948), integrarea Romaniei in CAER(1949) si in Tratatul de la Varsovia (1955), participarea PCR in cadrul Cominformului (pana la moartea lui Stalin in 1953). In tot acest timp Romania a fost subiect in relatiile internationale, participand in cadrul razboiului rece in structurile dirijate de catre URSS , initiativele de politica externea fiind hotarate in afara tarii. Prima manifestare a acestei atitudini a avut loc in 1947 cand Romania refuza Planul Marshal de ajutorare lansat de SUA. Semnificativa este si pozitia adoptata de Gh. Gheorghiu Dej in conflictul Stalin-Tito din 1948-1949, cat si sprijinul dat URSS-ului pentru inabusirea revolutiei anticomuniste din Unagaria din 1956 Dupa 1958 se constata o atitudine de treptata distantare fata de Moscova,dupa retragerea trupelor sovietice din Romania (1958), si mai ales dupa aplicarea principiului coexistentei pasnice promovat de N. Hrusciov in perioada destinderii relative a razboiului rece. Acesta distantare a fost initiata de Gheorghe Gheorghiu Dej care dorea o cale proprie de evolutie a tarii . Indepartarea de Moscova devine evidenta si in planul reletiilor cu statele vecine. In 1963, Dej a vizitat Iugoslavia, incheind acordul pentru construirea complexului hidroenergtic Portile-de-Fier. Reorientarea politicii externe a Romaniei se manifesta si mai explicit in 1964 , odata cu aparitia palnului Valevde integrare economica a tarilor socialiste, plan pe care Romania refuza sa il accepte deoarece urmarea transformarea tarii in granarul URSS-ului. Punctul maxim al acestei distantari l-a reprezentat Declaratia din aprilie 1964 data in contextul conflictului chino-sovietic, cand PCR s-a pronuntat pentru limitarea amestecului URSS in treburile
1

interne ale altor tari comuniste, iar Romania si-a afirmat dreptul la independenta si la alegerea propriei cai de dezvoltare, fara amestec extern, in conformitate cu realitatile nationale. Politica de distantare a Romaniei fata de URSS a continuat mai pronuntat in vremea regimului nationalcomunist al lui Nicolae Ceausescu (1965-1989), desi Romania nu a iesit din structurile suprastatale comuniste. Din1967 Romania si-a extins colaborarea cu tarile occidentale (Isrel, RFG, Franta, SUA). Atitudinea diferita a Romaniei , in raport cu aliatii sai din Tratatul de la Varsovia , s-a evidentiat si cu prilejul unor crize internationale . Astfel, dupa razboiul de sase zile, desfasurat in iunie 1967 intre Israel si tarile Arabe,, Romania a refuzat sa semneze rezolutia propusa de URSS, care condamna statul evreu ca agresor, a refuzat sa rupa relatiile diplomatice cu statul respectiv, pastrand, totodata, relatii bune cu Tarile Arabe. Pozitia adoptata cu acest prilej a facut din romania un mediator important in cadrul conflictului arabo-israelian, prin intermediul sau stabilindu-se contacte intre diplomatii americani, israelieni si cei arabi. In 1968 Nicolae Ceausescu a condamnat interventia a trupelor Pactului de la Varsovia impotriva regimului comunist reformist din Cehoslovacia , atitudine care a a dus la cresterea prestigiului tarii, unii lideri occidentali vizitand Romania: Charles de Gaulle in 1968, Richard Nixon in 1969 si Gerard Ford in 1975. Consecinta acestei actiuni a fost dobandirea simpatiei Occidentului , SUA acorda Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate (1975-1988). Criticarea agresiunii sovietice impotriva Afganistanului a reprezentat ultima afirmare pozitiva a Romaniei si a liderului sau in planul relatiilor internationale. Romania a avut un rol activ in desfasurarea lucrarilor Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa si a semnat, in 1975, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Acesta continea angajamentul de a respecta libera circulatie a persoanelor si drepturile omului. Nerespectarea acestui tratat a dus la ruperea relatiilor cu Occidentul. Din 1985 relatiile internationale au fost marcate de noua orientare propusa de liderul Mihail Gorbaciov. In 1987 acesta facea o vizita in Romania dar reformele lui (glasnost si perestroika ) au fost respinse de Nicolae Ceausescu. Izolarea regimului ceausist fata de URSS, dublata de izolarea fata de Occident provocata de incalcarea Acordului de la Helsinki privind drepturile omului, au fost cauzele externe ale prabusirii regimului comunist . In 1989 regimurile comuniste din Europa s-au prabusit , prin efectul dominoului regimurile politice comuniste au fosct rand pe rand lichidate. Prabusirea regimurilor totalitare a pregetit calea pentru inceputul procesului de unificare europeana si, totodata , a pus capat razboiului rece . In 1991, Tratatul de la Varsovia isi inceta in mod oficial existanta. In concluzie, putem afirma ca desi a facut parte din sfera de influenta sovietica si ca a fost implicata in Razboiul Rece , ca membra a Tratatului de la Varsovia, Romania s-a individualizat printr-o politica de independenta.

S-ar putea să vă placă și