Etnopsihologii Minoritare DR Mictat Garlan

0
CUPRINS Pag.
CUVÂNT ÎNAINTE 2.
PREFAŢĂ 6.
UN DECENIU DE ETNOPSIHOLOGIE 11.
Anexa 1 și Bibliografie 16.
I. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA TURCĂ
1. Scurt istoric 26.
2. Structura grupurilor de cercetare a comunității turce 29.
3. Analiza relaţiilor etnice ale turcilor dobrogeni 31.
4. Analiza de valori și trăsături etnice 34.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice turcești 37.
6. Anexe și Bibliografie 39.
II. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA TĂTARĂ
2. Structura grupurilor de cercetare 49.
3. Analiza relaţiilor etnice ale tătarilor dobrogeni 51.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice tătare 57.
6. Anexe și Bibliografie
III. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA RUŞILOR-LIPOVENI
3. Analiza relaţiilor etnice ale ruşilor-lipoveni 69.
4. Analiza de valori și trăsături etnice 72
5. Analiza matricială a stilurilor etnice ale ruşilor-lipoveni 76.
6. Anexe și Bibliografie 79
IV. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA ELENĂ
3. Analiza relaţiilor etnice ale grecilor dobrogeni 88.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice elene 94.
V. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA ITALIANĂ
3. Analiza relaţiilor etnice ale italienilor dobrogeni 105.
5. Analiza matricială de stiluri etnice 113.
VI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA UCRAINEANĂ
3. Analiza relaţiilor etnice ale ucrainenilor dobrogeni 123.
4. Analiza de valori și trăsături şi etnice 126.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice ucrainene 131.
VII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN COMUNITATEA ROMILOR
3. Analiza relaţiilor etnice ale romilor (țiganilor) 144.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice ale romilor 151.
1
CUVÂNT ÎNAINTE
Într-o formulare restrânsă cartea de faţă este o cercetare etnopsihologică aplicată

în interetnicitate, dar fiecare cuvânt are nevoie precizare. Etnopsihologia este o ramură a
psihologiei sociale pentru cercetarea grupurilor mici, cu referire la fenomenele de
acomodare, conformitate, ataşament, coeziune, influenţă, transfer, comunicare, organizare,
motivaţie, performanţă, expectanţă, eficienţă, autoritate, lideri, stiluri de conducere, etc. În
cadrul lor ea se rezumă numai la aspectul de personalizare a grupurilor etnice, cu studiul
trăsăturilor de personalitate şi al valorilor specifice.
Mai greu de precizat ar fi conceptele de etnicitate/interetnicitate, cu definiţii
variate de la un autor la altul pentru că, după migraţiile istorice de popoare, după războaie
mondiale şi schimbări de graniţe, astăzi, în toate statele lumii, populaţiile etnic majoritare
le cuprind şi pe cele minoritare. O dată cu aceste realităţi au apărut şi noţiunile de popoare,
naţiuni, minorităţi, etnieitate. Dezbaterea lor a început mai ales cu ocazia tratativelor de
pace de la Paris (1919-1920) unde s-a afirmat un „principiu al naţionalităţilor" folosit la
conturarea graniţelor noilor state europene și prevenirea conflictelor dintre ele, în opoziţie
cu principiile anexării teritoriale şi al dreptului de cucerire.
În mod pozitiv acest „principiu" a avut în vedere limitele etnografice ale statelor,
egalitatea raselor, a naţiunilor, superioritatea statului asupra naţiunilor şi a minorităţilor, a
drepturilor egale între ele, etc. Dar conceptele utilizate nu erau prea clare. De fapt în
accepţiunea tratatelor de la Paris „principiul naţionalităţilor", nu se făcea deosebire între
minorităţi şi naţiuni. Faţă de ele, termenul de popor nu se putea folosi pentru că era prea
larg, iar cele de naţiune / naţionalitate erau improprii; ele se pot folosi pentru populaţii de
aceeaşi limbă, dar nu şi pentru populaţii sau grupuri sociale cu mari diferenţe culturale. De
aceea, după anul 1940, termenul de etnicitate s-a extins și asupra unor grupuri rasiale prin
cuprinderea unor populaţii mici dar cu un nivel cultural ridicat. Astfel, pentru asemenea
situaţii s-a dorit un termen nou, mai restrâns, fiind mai potrivit cel de minoritate etnică,
culturală, religioasă sau de emigranţi.
Cu toate acestea, astăzi în dreptul internaţional pentru sintagma minorităţi
naţionale încă nu există o definiţie general acceptată, de aici şi varietatea lor. De exemplu,
sunt unele definiţii pur statistice după care minoritatea etnică este o colectivitate mai mică
numeric faţă de majoritatea populaţiei. Dar, o asemenea definire nu are conţinut. În
literature română o amplă analiză de conţinut a fost realizată de Constantin R. Motru, în
lucrarea Etnicul românesc (1942) în care a dezvoltat acest concept în trei elemente și trei faze
constitutive, respectiv: conştiinţa comunităţii de origine, de limbă şi de destin, acest ultim
nivel de conştiinţă fiind considerat a fi cel mai important.
Există şi o definire a minorităţii numai pe principiul graniţei care desparte un
popor, în care grupul etnic minoritar este definit numai în raport cu „ţara mamă", cea
trăitoare între alte graniţe şi nu în raport cu ospitalitatea naţiunii majoritare în cadrul căreia
a devenit etnic conlocuitoare. Ceea ce permite multe interpretări.
2
Într-o perspectivă modernă, după W.W. Isajiw (1992), minorităţile etnice cuprind
o sumă de particularităţi specifice, compuse din: comunitatea de limbă, religie,
descendenţa comună, prin înrudire biologică, cultură, credinţe, obiceiuri comune cu
referire la organizarea vieţii cotidiene, grade de separare a instituţiilor comunitare şi
trăsături fizice. Din această perspectivă fiecare punct pune în lumină diferite nuanţe. Dar şi
în această definiţie lipsesc elementele de istoricitate şi mai ales cele de relaţie.
În completarea ei, după opinia noastră, minorităţile etnice sunt comunităţi sociale
de mărime variabilă, cu o limbă şi descendenţă istorică comună, numeric inferioare
populaţiilor majoritare, aşezate pe teritorii cunoscute, caracterizate prin atitudini
tradiţionale, aflate în grade variabile de asimilare etnică, cu membri care se sprijină
reciproc în afirmarea unor trăsături culturale, care pot fi descrise în combinaţii variate de
evoluţie istorică, limbă, religie, sisteme educative, particularităţi psihologice, stiluri de viaţă,
interese social-politice, până la diferite modele de coabitare multietnică. În studiul de faţă
vom folosi această perspectivă întrucât în cercetarea desfăşurată între minoritatea etnică şi
minoritatea naţională au rezultat şi alte nuanţe. De exemplu, s-a sesizat faptul că
minorităţile naţionale au o dublă relaţie. Una în raport cu majoritatea naţională a populaţiei
pe teritoriul căreia se află şi altă relaţie cu majoritatea naţională a ţării de origine de unde
provin. In această dublă raportare se pot constata diferenţe semnificative între o
minoritate naţională cu relaţii „externe" şi o minoritate etnică „fără relaţii externe".
Cercetarea acestei duble relaţii, care reprezintă un echilibru fragil, cu mari variaţii de
ataşament în timp, odată faţă de majoritatea naţională „internă", conlocuitoare, dar şi faţă
de populaţia „externă", ca minoritate parte spirituală dintr-o „ţară mamă", întotdeauna va
fi o temă de studiu cu importante elemente de prognoză.
Mai interesant este conceptul de interetnicitate, de dată mai recentă, post-belică,
care a fost preluat cu intenţia de a fi mai restrictiv decât cel internaţional, considerat prea
larg, cu referite la orice fel de relaţii între statele lumii. Sensul restrictiv se rezumă numai la
relaţiile populaţiilor majoritare cu minorităţile istorice sau de emigranţi, conlocuitoare într-
un acelaşi stat sau aceeaşi regiune geografică. Dar astăzi termenii de interetnicitate şi relaţii
etnice s-au generalizat cu asimilarea celor de relaţii naţionale sau rasiale.
De remarcat că interetnicitatea s-a dovedit un concept mai variat şi mai dinamic
decât etnicitatea, orientat către studii comparative, mai puţin exclusiviste, cu stabilirea
aspectelor comune, chiar asemănătoare între comunităţile cercetate, până la desprinderea
unor elemente de influenţă, transfer, comunicare, complementaritate. La români un
exemplu de interetnicitate istorică cu evoluţie complementară îl avem în vocabularul
bisericesc cu multe cuvinte slavo-ruse ca: apostol, arhireu, mănăstire, mir, etc. La fel şi în
vocabularul culinar unde limba romană a preluat mute cuvinte turcești, precum : sarma,
musaca, halva, baclava, etc, sau din cele prezente în limbajul nostru tehnic cu mulți
termeni de uz curent de origine germană, ca: motor, magnet, maşină, maistru, etc. Iar
aceste cuvinte au fost atât de profund naţionalizate în limba română încât numai nişte
specialişti în lingvistică le mai pot stabili originea. Ca urmare, pe lângă fenomenele de
adeziune, ataşament, mobilizare, regrupare etnică, toate aceste aspecte de internicitate
„paşnică" pot avea şi efecte pozitive prin comunicare, preluare şi schimburi de valori.
Deasemenea în interetnicitate se fac şi studii literare cu descrieri despre imaginea
unor popoare reflectată în cultura altor popoare, multe din ele publicate periodic în
revistele Immigration Ethicities Racial Situations (https://www.jstor.org/subjects) sau în
Journal of Ethnic and Migration Studies (https://www.tandfonline.com/toc/cjms20/current) .
3
Evident, în acest domeniu se pot studia şi relaţiile critice, cu mişcări autonomiste,
cu procese de politizare, chiar situații militare, cu victime, masacre, epurări, refugiaţi, etc.
Chiar și astăzi, numai în Europa avem un mare domeniu geopolitic de tensiuni etnice care
se întind de la cel hispano-catalan din Spania, până la cel ruso-ucrainean din Ucraina.
Dar în lucrarea de faţă am evitat domeniul geopolitic – care poate fi obiectul altor
studii, pentru că nu întâmplător această cercetare experimentală a fost stabilită pe trei mari
criterii. Primul criteriu a fost alegerea în România a unei zone model ca european de
interetnicitate ne-conflictuală, într-o populaţie cu lungă evoluţie în convieţuirea paşnică.
Aceasta pentru că numai în asemenea populaţii şi numai în perioade istorice de „acalmie
interetnică" se pot realiza astfel de studii. Deşi între anii 1990-1991 în Dobrogea a existat
un conflict sever între români şi romi / ţigani (Elena Zamfir și Cătălin Zamfir,1993) .
Al doilea criteriu personal a fost de localizare a unui zone cât mai eterogene etnic;
reprezentativă fiind Dobrogea. Iar un al treilea criteriu a fost de natură temporală cu
desfăşurarea investigaţiilor în România ultimului deceniu al sec. XX, într-o perioadă cu
numeroase mutaţii post-comuniste. Această perioadă a fost una pe cât de ciudată pe atât
de dramatică. Ciudată pentru că deși în acelaşi timp de după anul 1990 a avut loc o mare
deschidere social-politică, ea a fost însoțită de o incredibilă cădere industrial - economică.
A fost timpul apariţiei unor puzderii de partide politice, de afirmare a noi drepturi
economice prin înfiinţarea de noi societăţi comerciale, de mișcare a capitalului
internațional, de alocare a noi drepturi pentru minorităţi, etc. Dar în cel timp pe teren în
Dobrogea am fost martor și la ruinarea unor marii întreprinderi ca Inteprinderea
Metalurgica de Utilaje Agricole IMUM-Medgidia, a Combinatului Petrochimic Năvodari,
la vânzarea flotei cu peste 300 de vapoare abandonate în paragină prin porturile de la
Constanţa, Tulcea, Mangalia şi câte alte mari industrii care pur şi simplu au dispărut. Iar
această regiune era doar un colţ de ţară. În anii 1997-1998 în România a apărut primul
milion de şomeri înregistraţi, aflaţi în plata indemnizaţiilor de şomaj! Acesta a fost un
dezastru absolut fără precedent în istoria ţării. De numărul şomerilor ne-înregistrtaţi nu
mai ştia nimeni câţi au fost şi pe unde s-au dus. Precizarea acestui timp este necesară
pentru că la oricare altă aplicare viitoare în această regiune, se vor putea reliefa
interveniţiile altor valuri de mutaţii valorice, cu importante comparaţii predictive.
Deasemenea, din această cercetare experimentală în premieră românească a
rezultat o atenţionare asupra studiilor de interetnicitate care nu sunt nici simple şi nici
ieftine. Astfel, în cercetările de genul Barometrelor de relaţii etnice se folosesc eşantioane de
cea. 2.000 cazuri, cu cheltuieli totale de cea. 100.000 doll./USA. Din proiectare, dacă se
respectă „principiul dublei perspective" cu o dublă sau multiplă evaluare atât a comunităţii
proprii, cât şi a celor conlocuitoare, se poate ajunge la analiza unui foarte mare câmp de
relaţii etnice. In literatură extensiile relaţionale ale personajelor sunt bine cunoscute,
scriitorii chiar întocmesc fişe cu acţiuni, descrieri pentru fiecare protagonist. întrucât
acţiunea dramei lui William Shekespeare nu se reduce numai la două personaje Romeo şi
Julieta, în ea mai apare şi intrigantul Tybalt, şi nefericitul Mercuţio, plus familiile lor, care
toate complică diada principală. Iar într-o abordare științifică formalizarea acestor relaţii
impune o acurateţe şi o statistică matematică dezvoltată. De exemplu, numai între două
comunităţi puse în evaluare reciprocă, se obţin patru categorii de atitudini, rezultate din
două autoevaluări, plus două heteroevaluări. Iar în prezentarea lor, în mod clasic se
construiesc patru tipuri de diade comparative. Dar într-o zonă cu 3, 4, 5 comunităţi o
astfel de investigaţie se complică, întrucât varietatea relaţiilor existente între ele creşte în
4
progresie geometrică. In studiul a trei comunităţi conlocuitoare, matematic există 3x3=9
perspective, cu tot atâtea categorii de atitudini reciproce între ele, toate diferite. în cazul a
patru comunităţi conlocuitoare progresia variantelor relaţionale creşte la 4x4=16 categorii
de imagini/ atitudini reciproce etc. în modelul prezentat pe zona Dobrogei, sunt 9
comunităţi de: români, turci, ruşi-lipoveni, ucraineni, tătari, greci, armeni, italieni şi romi,
în cadrul cărora progresia geometrică a variantelor relaţionale a fost de 9x9=81 categorii
de atitudini reciproce. Pe calea unei investigaţii clasice, în asemenea cazuri, dacă un singur
analist ar consacra timp de studiu numai de un an pentru fiecare tip de relaţie / diadă
cercetată, inclusiv cu etapele de proiectare, investigaţie, timp acordat pentru redactarea şi
prezentarea rezultatelor, atunci, în mod corespunzător durata totală a acestei cercetării ar
ajunge la 81 ani! Este clar că acest gen de cercetări se vor derula numai prin colaborarea
mai multor colective, din mai multe institute de profil, exemplul meu fiind cele două
Institute ale Academiei Romane, respectiv Institutul de Psihologie şi Institutul de
Cercetare a Calităţii Vieţii, cu acordul, sprijinul şi în cadrul cărora am desfăşurat acest
proiect pe o perioadă de 10 ani.
Cineva din afară ar putea pune întrebarea: De ce a fost nevoie de o abordare atât
de extensivă ? Răspunsul are în vedere marea subiectivitate a interetnicității, complicat în
plus de domeniul memoriei sociale, toate evaluările în varietatea lor de la o minoritate la
alta, se desfăşoară numai în planul superior al conştiinţei, în care este foarte greu a obţine
repere de stabilitate. Se mai pun condiţii şi din partea deontologiei profesionale care,
pentru eliminarea oricărui risc de deformare a datelor, te obligă ca în desfăşurarea unui
experiment, în obţinerea unor relatări, în controlul unui interogatoriu, intervenţia
analistului în obţinerea datelor să fie minimă, chiar până la absenţă.
De aceea, tentativa subsemnatului a fost de realiza o inter-verificare cât mai largă a
evaluărilor din teren pentru a obţine o cât mai mare unitate a punctelor de vedere pe
fiecare trăsătură, valoare cercetată. Din aceleaşi motive s-a apelat şi la o amplă prelucrare
statistică care a majorat cu mult timpul total al proiectului, faţă de timpul acordat
chestionărilor din teren. Nu se poate spune că aceste modalităţi de studiu în interetnicitate,
precum şi de amplă prelucrare statistică ar fi variante metodologice de obţinere a
obiectivitătii, pentru că în final subiectivitatea domeniului tot se păstrează. Dar, se poate
spune că prin aceste procedee de ancorare a temei s-a făcut tot posibilul ca discursul
demonstrativ să fie matematic şi datele obţinute să fie concludente.
Cu toate acestea, au fost și observații critici, din care unele corecte. S-a exprimat
ideea că din această carte - cu prima lansare în anul 2007, nu se înţelege partea de
metodologie, nici de recoltare şi nici de prelucrare a datelor. Din ea lipseşte şi un studiu
model de psihologia românilor, deşi în chestionare românii apar în cap de listă. Ambele
observaţii erau adevărate. Personal am încercat să răspund că această lucrare se adresează
în primul rând unor minorităţi. Dar răspunsul meu nu a fost considerat suficient. De
aceea, am preluat criticile primite şi peste 5 ani am completat o nouă carte cu toate studiile
mele despre români, cu un titlul numai despre: Metodologia cercetării etnospihologice, lansată la
Iaşi, cu ajutorul Editurii LUMEN, în anul 2011. Dar despre meandrele editării acestei alte
lucrări mult mai ample, vom reveni într-un moment viitor.
Dr. Mictat Gârlan

Bucureşti, 30 octombrie 2019
5
PREFAŢĂ
Cartea de faţă este un al doilea volum al autorului, consacrat unor probleme de

factură etnopsihologică, domeniu interdisciplinar prin contribuţii solicitate din sociologie,
psihologie, ştiinţele juridice, politice, ştiinţele educaţiei ş.a. În ţara noastră, problemele de
psihologie a poporului român, ale minorităţilor şi relaţiilor etnice au început să fie studiate
sistematic abia după anul 1990, când în condiţiile democratizării societăţii româneşti şi a
liberei exprimări a opiniilor şi atitudinilor politice au început să se organizeze numeroase
uniuni etnice, mai întâi cultural, apoi și din punct de vedere politic. Unele dintre ele,
conform normelor juridice româneşti sunt reprezentate în Parlamentul României, printre
acestea regăsindu-se maghiarii, ţiganii, armenii, ruşii-lipoveni, grecii, turcii, tătarii, ş. a.
Apariţia organizaţiilor politice sau a uniunilor minorităţilor naţionale, mai ales a
drepturilor câştigate juridic în conformitate cu normele Uniunii Europene, sunt argumente
indubitabile pe linia democratizării vieţii politice româneşti.
Comparativ cu literatura internaţională, studiile de etnopsihologie au tradiţii mai
vechi, cu personalităţi de seamă de la B.P. Haşdeu sau D. Drăghicescu, până la M. Ralea şi
C. Rădulescu Motru, între timp sau adunat şi probleme nerezolvate. în acest domeniu, se
ridică cu acuitate problema elaborării unei metodologii de cercetare, autentic ştiinţifice,
care să permită relevarea cu obiectivitate a tezaurului etnopsihologie existent şi necesar în
orientarea valorică a fiecărei minorităţi. Nevoia de obiectivitate este acut resimţită, pentru
că toate domeniile tangente temei, de la istorie şi literatură până la psihologie, sociologie
sau filozofie, abundă în formulări subiective, opinii hazardate, unele chiar rău voitoare, în
variante exagerate, cu formulări dictate de interese înguste de moment, în baza unor
experienţe personale limitate, realizate în afara unor studii şi cercetări atât asupra poporul
român, cât şi a minorităţilor sale.
În primul volum al lucrării, autorul a analizat pe baza unei aprofundate cunoaşteri
a datelor din literatura de specialitate, conceptele de bază ale etnopsihologie, diversele
orientări teoretice şi metodologice existente în ţara noastră şi peste hotare, uneori cu un
justificat punct de vedere critic. Punctele de vedere din anii anteriori revoluţiei din
decembrie au fost în mod natural amendate, fiind elaborate de pe poziţiile unei ideologii
dictatoriale, arbitrare şi lipsite de realism. În acest set de cercetări proprii, cu caracter
experimental asupra minorităţilor etnice, autorul a pornit de la următoarele ipoteze:
A. fiecare minoritate este un personaj colectiv, cu o viaţă proprie recunoscută de toţi
membri,
B. fiecare minoritate cuprinde un ansamblu de caracteristici generale şi particulare, de
viaţă social-politică şi istorico-culturală, cu suficiente elemente de factură psihologică,
C. minorităţile şi relaţiile etnice, pentru domeniul psihologiei sociale pot fi un câmp
de experimentare metodologică.
Ipoteza de bază a lucrării sale vizează posibilitatea decelării unui contur de
personalitate colectivă şi de distanţe sociale între comunităţi etnice conlocuitoare, cu
trăsături psihologice diferenţiate, care se pot generaliza în elemente de specific naţional.
Spre deosebire de alte cercetări existente în etnopsihologie, viziunea metodologică
6
a dlui M. GÂRLAN este o de complexitate şi originalitate fără precedent. Aceasta întrucât
un şir întreg de etnopsihologii dobrogene studiate şi elaborate de autor, din cele ale
turcilor, tătarilor, grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainenilor, italienilor, inclusiv ale romilor, în
literatura de specialitate sunt în premieră absolută.
Remarcabilă rămâne viziunea originală de lucru cu sistemul de evaluare a
personalităţii colective din perspectiva psihologiei sociale, într-o nouă abordare, de la grup
la grup şi de la comunitate la comunitate. In mod obişnuit, toate cercetările de psihologie
etnică cu diferite variante, pedalează pe principiul diadei, respectiv : noi românii /ei
românii sau români şi germani sau români şi maghiari, etc. Dar, în abordarea dlui. M.
GÂRLAN se pune pe prim plan principiul analizei intercorelative, în care fiecare
minoritate studiată se raportează, rând pe rând, la fiecare grup etnic martor din spaţiul
celor conlocuitoare, iar problema devine complexă când raportările se fac în cadrul a 9x9
comunităţi, cu tot atâtea detalii analitice, evident valabile pentru specialiști.
În metodologiile „clasice" de psihologie etnică, fie ale românilor s-au ale altor
popoare, planul etnopsihologie referenţial este ori istoric, ori cultural. De exemplu, pentru
construcţii de psihologie a poporului român, autori precum Dimitrie Drăghicescu sau
Mihail Sadoveanu au ca plan de referinţă însăşi istoria românilor, acest referenţial fiind
valabil şi în studiul altor popoare. Pentru alţi autori ca C. Rădulescu Motru, George
Călinescu sau Lucian Blaga, pentru poporul român referenţialul de raportare psihologică
este de origine culturală. La dl. Mictat GÂRLAN acest cadru de referinţă, de comparare şi
de validare a trăsăturilor etnopsihologice este interetnicitatea, analizată într-un spaţiu regional şi
geopolitic delimitat, referenţialul istoric sau cultural fiind secundar sau subordonat.
Pentru acest cadru de diagnoză minorităţilor şi a relaţiilor etnice, autorul a adaptat
două instrumente corelative prin Chestionarele Bogardus şi PPN-50.
Chestionarul Bogardus-1995, în literatura de specialitate a suportat multe modificări.
În România, el a fost tradus într-o primă adaptare de prof. Septimie Chelcea prin anii 1990
-1991. Ulterior prof. Paul Popescu Neveanu a introdus modificări cunoscute sub
denumirea de Bogardus - 1993. Iar această variantă a fost prelucrată de autor cu adaptări
substanţiale, referitoare la sistemul de măsurare a intensităţii, distanţe şi calitatea
contactelor sociale, prin care s-a ajuns la forma utilizată în această lucrare.
În privinţa Chestionarului PPN-50 el reprezintă un alt instrument special adaptat
pentru diagnoze de valori, trăsături de pewrsonalitate şi stilurilor etnice, elaborat de prof.
Pau Popescu Neveanu, inspirat din testul de personalitate Berkeley, cunoscut şi sub
denumirea de Big-Five. Dar spre deosebire de el, Chestionarul PPN-50 este destinat în
special cercetărilor de etnopsihologie şi operează cu un număr de 50 de atribute-trăsături,
faţă de numai 35 la Big-Five. În concepţia autorului, faptul asocierii acestor instrumente
este foarte important, întrucât scala de atitudini Bogardus are în vedere numai o diagnoză
a distanţelor sociale şi a relaţiilor externe comunităţii cercetate, pe când chestionarul PPN-
50 are în vedere o diagnoza a trăsăturilor interne. Asocierea lor cu aplicare simultană
având un caracter complementar. De amintit că dl. M. GÂRLAN a renunţat la utilizarea
chestionarului Berkeley, analizat în faza de pretestare, dar pe care ulterior în faza de
aplicare l-a respins. În cercetările personale ale autorului au fost utilizaţi 350 de evaluatori
sau experţi, care au întrunit simultan o serie de condiţii:
a. să fie persoane rezidente şi vechi trăitoare în zonele cercetate
b. să fie bune cunoscătoare a relaţiilor etnice din zona studiată
c. să posede un nivel de instruire şcolară cel puţin mediu
d. să fie membre al unor organizaţii etnice locale.
7
Cu mare dificultate, evaluatorii au fost selectaţi din rândul populaţiei majoritare şi
minoritare în spaţiul dobrogean, câte 50 evaluatori din partea comunităţilor mari de
români, turci, ruşi-lipoveni şi câte 30 evaluatori din rândul comunităţilor mici de armeni,
greci, italieni, ucraineni şi romi. Să mai adăugăm faptul că fiecare grup de evaluatori a fost
stratificat pe subgrupuri de sex şi de vârste. De asemenea, în cercetare au fost incluse
numai uniunile etnice reprezentative, cu sedii sau filiale în oraşe dobrogene prin organizaţii
legal constituite şi activităţi permanente. Fiecare subiect inclus în cercetare a realizat o
dublă operaţie: una cu caracter autoevaluativ asupra propriei etnii şi alta de hetero-evaluare
a celor 8 comunităţi conlocuitoare. După recoltarea chestionarelor, toate datele au fost
introduse la calculator, cu rezultate obţinute prin prelucrare statistică, după un program
foarte laborios, pe computer. S-au calculate medii aritmetice, dispersii, semnificaţii
statistice ale diferenţelor dintre medii, analize de varianță şi controlul normalităţii curbelor
de distribuţie în jurul mediilor aritmetice, procesate în tabele şi grafice foarte sugestive.
Din multitudinea concluziilor interesante cu caracter de originalitate în studiul
problemelor etnice, extragem doar câteva concluzii.
1. S-a confirmat validitatea ipotezelor de lucru de la care a pornit cercetarea, inclusiv
validarea modelului investigativ propus pentru studii de etnopsihologie.
Cercetările au confirmat posibilitatea caracterizării psihologice prin prisma
conceptului de personalitate etnică, cu anumite trăsături de bază şi particularităţi
individualizate prin care fiecare comunitate este studiată ca un personaj colectiv.
Este foarte important a menţiona aportul autorului la perfecţionarea
instrumentelor de cercetare în perspectiva scientizării domeniului etnologic şi în
eliminarea unor interpretări subiective, uneori jenante fie despre minorităţi, fie
chiar la adresa poporului român.
2. S-a dovedit productiv şi eficient aportul dlui. Mictat Gârlan în adaptarea calităţilor
psihometrice a instrumentelor utilizate în studii etnologice, cu valoare aplicativă
pentru conceptul de personalitate modală. Extinderea cadrului de caracterizare
etnică prin comparaţia auto-imaginii provenită din evaluările grupului cercetat, cu
retro-imaginea provenită din evaluările comunităţilor mator, reprezintă contribuţia
majoră de originalitate a autorului, cu un rol decisiv în desprinderea unor concluzii
mai apropiate de realitate etnică şi multietnică a unei regiuni, decât în cazul unor
descrieri autoevaluative. Tabloul obţinut de autor este mult mai complex şi mai
nuanţat decât cel obţinut prin descrieri etnice unilaterale. In această privinţă, este
surprinzătoare extensia imagologică creată de autor prin compararea a 10 profiluri
etnice, obţinute şi ordonate sinoptic pentru una şi aceeaşi comunitate.
3. Volumul datelor prelucrate este atât de mare încât nici autorul nu a realizat o
redactare în totalitate a lor. Din cele 10 profiluri prezentate pentru fiecare
comunitate etnică, nu se folosesc decât 2-3, celelalte fiind utilizate numai ca suport
comparativ. De asemenea, din ierarhia celor 50 de trăsături, cu poziţionări diferite
de la un neam la altul, autorul preia în caracterizare numai primele şi ultimele 10
trăsături dominante şi subdominante. Corpul celorlalte 30 de trăsături prelucrate şi
ierarhizate statistic a rămas neexplorat. De aceea din ambele planuri a rămas
nevalorificat un mare spaţiu pentru alte cercetări suplimentare.
4. Autorul a demonstrat cu succes posibilitatea trecerii de la cunoaşterea şi evaluarea
interpersonală a personalităţii, tehnică de diagnoză din domeniul psihologiei
sociale, la evaluarea interetnică a comunităţilor coabitante. Aprofundarea acestei
direcţii metodologice, într-un subdomeniu de psihologie socială reprezintă o altă
8
contribuţie valoroasă atât teoretică cât şi aplicativă. Avem convingerea că în nici o
cercetarea viitoare privind psihosociologia interetnicităţii nu va putea progresa fără
un studiu atent al sistemului de evaluare interetnică, la nivelul contactelor directe,
perfectat de autor.
5. Foarte importante sunt, după opinia noastră, rezultatele referitoare la distanţele
etnice. Ni se pare natural ca în autoevaluarea fiecărei minorităţi, aceasta să-şi
evalueze maximal etnicitatea proprie. Mai departe începe un proces de disociere şi
d rafinare a relaţiilor sociale, prin realizarea unei ierarhii a distanţelor, sau
atracţiilor, faţă de celelalte comunităţi într-un mod variabil de la o comunitate la
alta. De exemplu, toate comunităţile studiate au apropieri mari faţă de propria
comunitate, dar în acelaşi timp au atitudini variabile şi de mare distanţă faţă de
comunitatea romilor, într-un mod nuanţat, fără respingeri sau marginalizări totale.
Acest fapt bine surprins şi bine prezentat, nu este întâmplător.
6. De asemenea, prezintă interes rezultatele referitoare la trăsăturile şi valorile de
bază ale minorităţilor. Chestionarul PPN-50 a relevat posibilitatea conturării mai
multor tipuri de profiluri etnice: cel autoevaluat din perspectivă internă, opt
profiluri retroevaluate din perspectivă externă, respectiv caracterizările primite din
partea altor comunităţi, precum şi un profil „integrat" obţinut prin medierea
rezultatelor pe total număr de cazuri (350).
7. Foarte interesant este că notele caracteristice ale autoevaluării şi retro evaluării
coincid numai parţial. Unele trăsături sunt recunoscute ca dominante în
autoevaluare, dar nu se regăsesc sau nu sunt recunoscute, în aprecierile altor
neamuri. Este vorba de o neconcordanţă în imaginea de sine a comunităţii
respective faţă de imaginile altor neamuri despre ea. Autorul lucrării de faţă nu
emite ipoteze asupra cauzelor din aceste disonanţe de imagini etnice, dar se
bazează pe ele pentru surprinderea elementelor de specific naţional. In privinţa
lor, este evident că suntem în domeniul unor diferenţe etnice naturale, în care
cauzele provenite din insuficienţele, erorile sau eventuale tentative de manevrare
din partea evaluatorilor, sunt excluse.
8. Pe baza rezultatelor obţinute, în această carte sunt analizate în detaliu profilurile
etnopsihologice ale turcilor, tătarilor, ruşilor-lipoveni, grecilor, ucrainenilor, de
italieni şi romi. De fapt, prin studiul fiecărei comunităţi are loc un proces de
reluare şi de refundamentare a modelului de cercetare, din care rezultă noi
trăsături distincte, cu tot atâtea elemente de specific naţional. Chiar atunci când
aceeaşi trăsătură are o poziţionare identică la mai multe neamuri, semnificaţiile ei
diferă pentru că se cuprinde în alte configuraţii, diferite de la o comunitate la alta.
In cadrul analizei de stil, la nivel de matrice stilistică, - care reprezintă o temă
culturală şi psihosociologică de dată recentă, dar în comentarii foarte diferite de la
un autor la altul - dl. M. GÂRLAN introduce o noţiune nouă, prin conceptul de
trăsătură-pivot, cu caracter dominant, cu funcţii de direcţionare şi susţinere a
respectivului stil. Prin experimentarea şi exersarea metodologiei adoptate în mod
succesiv pe mai multe comunităţi, s-a ajuns şi la constatarea unor limite aplicative
în cazul comunităţilor prea mici şi prea puţin cunoscute pe plan local, datele
obținute nu mai sunt concludente. Aceasta este situaţia comunităţilor italiană şi
armeană din Dobrogea. In studiul comunităţii italiene, prin aplicarea unor teste de
semnificaţie s-au semnalat cele mai multe trăsături nesemnificative, respectiv din
cele care din variate motive nu se pot generaliza pe întreaga comunitate.
9
9. In cadrul psihologiei etnice, dacă analiza de item efectuată pe fiecare atribut pare
mai stufoasă, cu dificultăţi de circumscriere în mulţimea nuanţelor care urmează a
fi decelate, expresivitatea analizei de stil a fost mai clară şi foarte variată de la o
comunitate la alta. De exemplu, matricea stilistică a turcilor dobrogeni se remarcă
prin stilul cultural şi activ pe primele locuri, urmate de manifestările stilului afectiv
pe planul II, şi manifestările de stil social şi moral pe planul III. Matricea turcilor
fiind total diferită de cea a grecilor în care stilul dominant a fost cel afectiv, urmat
de cel cultural în planul II, o poziţie mediană în planul III ocupă stilul activ şi
valorizări secundare în poziţiile IV şi V pentru stilurile tolerant şi moral, care
reprezintă aspecte de psihologie socială studiate pentru prima dată.
10. Referitor la profilul psihologic al romilor, se impun unele comentarii. Primele
trăsături morale în profilul autoevaluat al romilor au fost: spiritul comercial,
mândria, adaptabilitatea, optimismul, solidaritatea, ambiţia. însă la comparaţia
acestui profil cu cel heteroevaluat se constată un lucru surprinzător: numai 6
trăsături se regăsesc ca factor comun în ambele profiluri. Unele trăsături ale
profilului autorevaluat sunt „contestate", în schimb, în profilul retroevaluat apar
alte trăsături cu conotaţie negativă (agresivitatea în profilul integrat al romilor
ocupând chiar locul doi). Faţă de alte comunităţi din Dobrogea sistemul de valori
al romilor este cu totul deosebit. In ierarhia valorilor la romi pe cele mai slabe
poziţii s-au plasat: comunicativitatea cu sinceritate, simţul răspunderii, disciplina şi
curăţenia. Ea lansează semnale despre situaţia specială a romilor, mai puţin
integraţi, menţinuţi la distanţă de toate comunităţile etnice ale Dobrogei, cu
concluzii uşor de generalizat pentru situaţia lor din alte regiuni. Pentru progresul
comunităţii, această cercetare, ca atâtea altele, face vizibilă necesitatea unor măsuri
pe termen lung, instituţionale, financiare, culturale, educaţionale, chiar obligatorii
de discriminare pozitivă, pentru a facilita o mai bună integrare socială şi culturală a
acestei comunităţi marginalizate. De asemenea, lucrarea de faţă cultivă respectul
pentru viaţa altor minorităţi conlocuitoare, educaţia pentru toleranţă şi o
convieţuire paşnică, în condiţii de competitivitate pozitivă.
Dar, în cercetarea de faţă există o mare absenţă prin lipsa studiilor de despre
români, deşi recoltarea şi chiar prelucrarea datelor necesare de teren a fost realizată. Se
pare că etnopsihologia românilor se află încă într-o fază de gestaţie și laborator, valabilă
pentru o editare viitoare într-un volum separat de lucrări. Din acest punct de vedere,
autorul se dovedeşte a fi un bun continuator al proiectelor iniţiate, dar neterminate, ale
unor personalităţi ilustre precum C. Rădulescu Motru şi Paul Popescu Neveanu.
Astfel, lucrarea elaborată de dl. Mictat GÂRLAN este realizată la un înalt nivel
ştiinţific şi suntem convinşi că publicarea ei va fi de real interes atât pentru specialişti cât şi
pentru publicul larg. Domnia sa a realizat o investigaţie originală, laborioasă, dând dovadă
de pasiune, competenţă şi mare talent pentru cercetarea fundamentală. Modelul
investigativ aplicat în premieră în spaţiul dobrogean, chiar dacă va incita la discuţii, poate fi
preluat cu uşurinţă în alte zone geografice, inclusiv europene, cu contribuţii notabile la
dezvoltarea etnopsihologiei.
Dr. Constantin VOICU, Redactor şef al
Revistei de Psihologie a Academiei Române
10
UN DECENIU DE ETNOPSIHOLOGIE
In viaţa popoarelor decenii întregi, chiar secole, trec fără nici o tresărire pentru ca
dintr-o dată evenimentele să se precipite rapid, cu mutaţii atât de extinse şi atât de
profunde, încât devin cardinale pentru istoria lor. În privinţa României, un astfel de timp
cu părţile sale bune, dar mai ales rele, a fost furtunosul deceniu '90.
In această realitate aflată într-o continuă mişcare, Academia Romană a inițiat o
nouă direcţie de cercetare în domeniul raporturilor majoritate / minorităţi, cu manifestări
variate în plan social, politic, cultural, istoric, pe ţări, regiuni, inclusiv minorităţi naţionale,
pentru simplul fapt că nu există ţară etnic omogenă, regula în raport cu majoritatea fiind
tocmai eterogenitatea socială, mai ales într-o lume aflată în plin proces de globalizare.
De-a lungul istoriei, în acest domeniu al distanţelor sociale cu tensiuni generate de
diferenţele etnice, asociate tendinţelor de dominaţie, ele au fost sursă permanentă de
numeroase conflicte. O serie lungă de experienţe demonstrează legătură strânsa dintre
etnicitate şi politică, atât pe plan intern cât şi extern, în sensul că diferenţele de ordin
naţional sau rasial, cu ostilităţi posibile între ele, au fost alimentate, speculate, manipulate,
activate de diferite state sau personalităţi, tocmai pentru a provoca situaţii conflictuale,
pentru a justifica sau a menţine poziţia dominantă a unor nemuri în diverse zone ale lumii.
De fapt, nu diversitatea culturală, lingvistică, religioasă din interiorul unui stat
produce animozităţi sau conflicte etnice. Cauza acestor probleme nu stă în diversitatea
etnică, ci în ideile, prejudecăţile, suspiciunile, orgoliile pe care politicienii pe de o parte, dar
şi cetăţenii pe de altă parte le au despre această problemă, respectiv despre locul şi rolul
diferitelor grupuri sociale in stat şi societate. De cele mai multe ori, conţinutul specific al
unor concepte cum ar fi cel de naţiune, naţionalitate, diversitate, etnicitate şi de fapt
majoritate / minoritate sunt percepute eronat de către actorii politici şi sociali. In acest
domeniu sunt uşor de semnalat curente sociale adverse.
Prima tendinţă şi cea mai răspândită este perspectivă naţionalistă potrivit căreia un
stat nu poate funcţiona în mod normal decât atunci când se compune dintr-o societate
etnic omogenă. A doua tendinţă aflată la cealaltă extremă este perspectiva etnicistă potrivit
căreia dacă un grup minoritar se distinge faţă de alte grupuri prin diferite trăsături
culturale, istorice, lingvistice sau etnice, atunci el se poate separa de celelalte neamuri şi
chiar are dreptul să revendice suveranitatea statului respectiv sau pur şi simplu îşi poate
permite construcţia unui nou stat. In asemenea cadre sociale, mai ales în condiţii de
ignoranţă, apar tot felul de naţionalisme agresive în care fiecare grup se delimitează de
celalalt şi unde diversitatea se transformă cu uşurinţă în adversitate.
Dar, după anul 1990, România se angajase pe toate planurile să respecte dreptul
minorităţilor şi să găsească soluţii la tot ansamblul acestor probleme. În acest cadru istoric
cu totul nou, după o absenţă îndelungată, studiile de etnospihologie au avut un reviriment
remarcabil. Direcţii ale acestui domeniu au fost conturate în lucrarea : Teorie şi metodă în
11
etnopsihologie, a prof. Ioan Radu apărută în Rev. de Psihologie nr. 1/1990, care ulterior va
fixa această ramură ca un subdomeniu ştiinţific în cadrul primului Manual de Psihologie
Socială (1994), de după anul 1990. În acest capitol autorul punea un accent pe dualitatea
perspectivei, pe complementaritatea emic / etic şi operaţionalizarea unor metodologii
pentru studiul personalităţii modale. În anul 1991, prof. S. Chelcea publică studiul:
Imaginea de sine a românilor în Rev. de Psihologie, nr. 1-2/ 1991, cu obiectivul declarat de
identificare numai a calităţilor psihomorale ale românilor, pe tema mai largă a
stereotipurilor etnice stabilite prin autoatribuire - dar fără o diagnoză de defecte, cu date
culese în anul 1988 în cadrul unei anchete psihosociologice pe 1401 cazuri. Autorul făcea
menţiunea că investigaţiile sale fiind începute într-o perioada comunistă, cuprinderea în
cercetare a unor defecte la români a fost interzisă. Dar pe tema stereotipurilor etnice cu
referire la români, domeniu complementar prejudecăţilor, prof. S. Chelcea va reveni an de
an cu noi cercetări. Ulterior, pe baza unei anchete cu 1147 subiecţi cu tehnici de autor prin
hetero-atribuire de calităţi / defecte la români şi repartizarea itemilor pe un număr mare
de variabile (maghiari, germani, romi, vârstă, sex, credinţă, şcolaritate, etc), prof. S.
Chelcea, M. Moţescu, R. Gherghinescu şi R. Chiran vor publica lucrarea: Reprezentarea
socială a identităţii naţionale a românilor, în Rev. de Psihologie, nr. 1/1995. Un alt studiu tot pe
tema stereotipurilor dar realizat pe baza unui chestionar cu întrebări deschise, privitoare la
calităţi / defecte auto şi heteroatribuite, aplicat pe 1620 de studenţi este publicat de S.
Chelcea împreună cu M. Moţescu, cu titlul: Identitatea naţională la studenţii români :
autoimaginea şi heteroimaginile etnice, identificare naţională şi culturală, în Rev.de Psihologie nr. 3
/1995. De asemenea, în aceeaşi viziune, pe baza unui test cu sarcini succesive de evaluări
şi predicţii auto- şi hetero-orientate pe un lot de 150 studenţi, R Gherghinescu va publica
cercetarea : Identificarea cu grupul etnic, atribuire şi empatie intra- şi intergrupală, în Rev.de
Psihologie nr. 2/1995, cu concluzii asupra unor fenomene de „empatie şovină"
Dar prin varietatea direcţiilor de investigaţie etnopsihologică cea mai amplă
cercetare, a fost cea iniţiată şi condusă de prof. Paul Popescu Neveanu, în perioada anilor
1991-1995 în cadrul căreia a participat şi subsemnatul. O primă prezentare teoretică cu
date preliminare ale acestui proiect, intitulat Etnopsihologia poporului român, au fost publicate
în lucrarea: Introducere în psihologia populaţiilor din România, articol publicat în Revista de
Psihologie nr. 4 / 1994. In acest studiu realizat pe 200 subiecţi din 15 judeţe prof. P. P.
Neveanu prezenta date comparative prin aplicarea în premieră pe populaţie românească a
2 instrumente „clasice", respectiv: Testul de personalitate Big Five (Berkeley) şi Scala
distanţelor sociale Bogardus. Ambele instrumente au fost traduse şi adaptate în limba
română, în varianta originală a autorilor de către prof. Septimiu Chelcea. Chestionarul
Berkeley a avut o primă apariţie într-o obscură revistă Preţul Succesului nr. 3 din anul 1992,
iar varianta românească de Chestionar Bogardus -1925 s-a publicat în revista Sociologia
românească nr. 2/3 anul 1993, într-un articol cu titlul: Atitudinile etnice şi măsurarea lor.
Dar varianta americană a Chestionarului Bogardus-1925, chiar dacă partea de întrebări
este bine pusă la punct pe categorii de atitudini luate în cercetare, partea de aplicare a
instrumentului folosită inițial de autor numai faţă de emigranţii altor neamuri sosiţi în
„lumea nouă / americană" era total nepotrivită faţă de structura etnică şi istorică a
minorităţilor din România şi „lumea veche din bătrâna Europă".
Pe această temă de adaptare a chestionarului la realităţile din România au fost
multe dezbateri, din care în final prof. P.P. Neveanu a lansat în anul 1993 o nouă variantă,
planificată pentru experimentarea şi elaborarea unui Atlas psihologic al populaţiilor din
România, proiectat pentru a cuprinde toate minorităţile conlocuitoare.
12
Cu timpul sub această temă ne-am adunat un colectiv mai larg de cercetători,
fiecare cu un subiect de investigaţie. Astfel, un grup compus din S. Tudor, R. Chiran şi I.
Scorţan vor publica lucrarea, cu titlul: Relaţii interetnice în reprezentarea socială a românilor care
trăiesc în diverse zone ale ţării, apărută în Rev. de Psihologie nr. 4 / 1996; o cercetare realizată
pe 1653 de cazuri în cinci provincii româneşti, Oltenia, Muntenia, Moldova, Maramureş şi
Transilvania cu date recoltate prin aplicarea noii variante Bogardus a prof. P.P. Neveanu.
Avantajul acestei metode era faptul că estima corect atitudinea românilor faţă de diferite
grupuri entice. Se constatase cu ea o distanţă socială mică (de apropiere) faţă de minoritarii
germani / maghiari şi alta de distanţa mare (de evitare) faţă de romi.
Cu toate rezultatele pozitive ale acestei prime versiuni româneşti a scalei de
atitudini Bogardus, personal nu am agreat-o întrucât avea un caracter unilateral, cu o
estimare numai a atitudinilor directe ale românilor faţă de alte neamuri. La nivelul anului
1993, cu varianta Neveanu de chestionar Bogardus-1993, atitudinea reciprocă, respectiv
atitudinea minorităţilor faţă de români, nu se putea estima. De fapt, insuficienţa acestei
variante avea în vedere un deziderat mai vechi, formulat încă de la Bogdan Petriceicu
Haşdeu, referitor la necesitatea de a realiza un plan mai larg al studiilor despre români cu o
deschidere în recoltarea de date și din perspectiva altor neamuri. Ceea ce la acea dată cu
chestionarul Bogardus-1993, nu exista. Pentru că toate studiile reprezentau ori atitudinea
românilor faţă de români, ori cel mult atitudinea lor faţă de alte neamuri, în special romi şi
maghiari. Ba chiar se considera că această direcţie este suficientă.
Dar într-un cadru tematic mai larg de etnopsihologie a românilor era obligatoriu a
cuprinde într-o metodologie - cel puţin echidistantă şi temele complementarităţii emic /
etic, ale dualităţii perspectivelor, deja anunţate de alţi autori (K. Pike 1965, Berry 1969, St.
Jones 1978) aspecte bine cunoscute la dată acelor dezbateri.
Astfel, în pragul Conferinţei Naţionale a Psihologilor din România, Bucureşti
1994, deşi au fost 10 lucrări şi 15 autori participanţi, totuşi această mare şi generoasă temă
era departe de claritate, împărțită cu multe direcţii și grupuri de studiu. Principalul colectiv
era compus din prof. P.P. Neveanu, S. Chelcea, R. Gherghinescu şi M. Moţescu, cu
orientare spre etnopsihologia românilor. Prof. P.P. Neveanu la această Conferinţă a
prezentat lucrarea: Introducere în etnopsihologia populaţiilor din România. Cercetări preliminare,
publicată şi în Rev. de Psihologie nr. 4 / 1994, în care prezenta un prim set de rezultate
obţinute cu ajutorul probei de personalitate BIG-Five.
Alți autori ca S. Chelcea, R. Gherghinescu, M. Moţescu au susţinut comunicarea:
Reprezentarea socială a identităţii naţionale a românilor, pe tema stereotipurilor etnice tratată de
S. Chelcea şi în alte lucrări. În domeniul comparaţiilor internaţionale, referenţi au fost A.
Liiceanu prin comunicarea: Interese privind viitorul la adolescenţii români: abordare comparativă în
context european ; S. Rusnac din Rep Moldova prin comunicarea: Percepţia aspectului exterior al
altuia în comunităţile etnice mixte şi T. Ştefănescu prin comunicarea: Identitatea naţională şi
identitatea europeană. Elemente de restructurare a spaţiului mintal.
O altă direcţie a fost secţiunea de minorităţi reprezentată de prof. Elena Zamfir,
cu lucrarea: Aspecte psihosociale ale comunităţii de romi. Un alt grup, cu altă direcţie se
compunea din prof. I. Mânzat, M. Gârlan, D. C. Rădulescu, R. Chiran şi O. Stamatin
preocupaţi de particularităţi etnopsihologice şi diferenţe regionale. Astfel, I. Mânzat a
prezentat lucrarea Seifuri şi stiluri de personalitate la olteni şi moldoveni surprinse cu Berkeley
Personality Test (Big -Five). Chiran Ruxandra a susţinut comunicarea Cercetări de etnopsihologie
în ţinutul Sibiului. Din partea Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, recent înfiinţat după
anul 1990, subsemnatul împreună cu Dan C. Rădulescu am prezentat lucrarea
13
Etnopsihologia românilor dobrogeni şi a minorităţilor conlocuitoare, în care prezentam rezultatele
unor investigaţii de teren prin utilizarea variantei Neveanu de chestionar Bogardus şi a
probei de personalitate Big-Five. Personal, eram nemulţumit de ambele probe întrucât
chestionarul Bogardus-93 era unilateral, orientat numai pentru surprinderea atitudinilor directe
ale românilor, iar chestonarul Big-Five nu este un instrument etnologic, el fiind o simplă
probă de personalitate indicată în examinări de cabinet și nu de teren.
In condiţiile în care mă înscrisesem la un doctorat în acest domeniu, supărerea
subsemnatului provenea din faptul că eram ferm convins că prin aceste metode nu se
putea convinge un for ştiinţific. înscrierea mea la acest doctorat fiind în deosebi la
iniţiativa prof. P.P. Neveanu, care pentru un scurt timp, în perioada anilor 1993-1994 a
fost şi el membru al Institului de Cercetare a Calitatea Vieţii (1993 -1994). Eram
nemulţumit şi pentru faptul că subsemnatul, după 14 ani de practică în psihologie
industrială, cu două Simpozioane de Psihologie şi Informatică organizate la Turnu Severin
(1983/1987) am fost racolat şi „promovat" la o teză din domeniul Etnopsihologiei poporului
român, din motive pur academice, într-un domeniu pentru mine cu totul nou. Dar nu era
pentru prima dată când profesional trebuia să iau un întreg domeniu de la capăt. În 1978,
stagiar fiind la un Laborator de Psihologie Navală Constanţa, făcusem studii avansate pe
erori umane în geneza accidentelor navale până la prognoze răsunătoare în acel timp
(eşuarea navei de pasageri Transilvania în 1979 la Galaţi fără victime, scufundarea tot în
1979 a petrolierului Independenţa în Bosfor cu 40 de morţi şi dispăruţi). Stagiar fiind, acele
studii nu s-au publicat, dar pentru mine demersul ştiinţific şi siguranţa concluziilor
obținute mi-au dat o încredere deosebită. Mai târziu, tot în domeniu industrial, la
Combinatul de Apă Grea Drobeta Turnu Severin (1982-1989), împreună cu prof. H.
Pitaru, am făcut studii de stabilire a locurilor de muncă cu risc ridicat şi foarte ridicat în
cadrul instalaţiilor de producţie a hidrogenului sulfurat, pe baza unor dificile contracte de
dotare Laborator de examinare psihologică. Toate acestea s-au realizat într-o perioadă
comunistă, foarte critică când prin Afacerea Meditația Transcedentală Institutul de Psihologie
și Catedra de Psihologie a Universităţii Bucureşti, fuseseră desfiinţate. Dar în anul 1994,
eram într-o cu totul altă orientare politică faţă de întreaga mea experienţă anterioară,
promovat doctorand pe o temă de etnopsihologie la clasa prof. P.P. Neveanu cu o
metodologie pe care nici măcar nu o agream, motivat numai de reproşul profesorului meu:
,,Că doar nu vei sta în Academie degeaba, fără doctorat!"
Cu toate acestea, remarc că la această temă în Academie a fost o atmosferă
pozitivă, asemănătoare unui val în creştere, ca după faza unor acumulări cantitative se
ajunsese la o nouă etapă de rezultate.
De amintit, că deşi a fost o perioada comunistă, de paranoism dictatorial, și în acel
timp s-au făcut lucrări în acest domeniu. Ne referim la tema stereotipurilor etnice, iniţiată
de prof. Septimie Chelcea încă înainte de anul '90 ; la Dionisie Petcu, care publica la
Bucureşti în anul 1980 în Editura Ştiinţifică, cartea: Conceptul de Etnic, eseu metodologic; la
Luminiţa Iacob şi Stela Teodorescu cu lucrarea: Studiu etnopsihologie al personalităţii în Rev.
de Psihologie nr.3 /1982; în 1984 se lansase cartea: C. Rădulescu Motru -Personalismul
energetic; la Ioan Radu care publica studiul : Filozofia culturii lui L. Blaga şi etnopsihologia, în
revista Transilvania nr. 7/1986.
În concluzie, un efort de racordare a acestui domeniu la cercetările externe a
existat şi în perioada anterioară. Poate de aceea, primă Conferinţă a psihologilor de după
anul 1990, erau mulţi participanţi interesaţi.
14
Dar, în comunicarea mea am utilizat metodologia Institutului de Psihologie al
Academiei, faţă de care abia după redactarea lucrării, mi-am dat seama că nici una din
aceste metode nu erau suficient de adaptate la tema cercetată. Deşi la proba Big-Five au
fost 3 comunicări, pentru subsemnatul devenise clar că această metodă este doar o simplă
probă de personalitate, valabilă pentru investigaţii de cabinet, mai puţin indicată pentru
cercetări de teren şi mai ales fără destinaţie etnică. Acest test de personalitate Big-Five
putea surprinde foarte bine aspectele de psihologie diferenţială a persoanei, dar mai puţin
pe cele diferenţiale de specific etnic, fiind o construcţie de trăsături psihologice prea puţin
generice faţă de această temă, respectiv faţă de ceea ce cândva C. Rădulescu Motru numea
la români „calităţi bune şi defecte". Bineînţeles că la această Conferinţă, cele mai multe
discuţii au fost la secţiunea de etnopsihologie a românilor şi mai ales în jural chestionarului
Big-Five. Unii l-au apreciat (I. Mânzat, P. Vasilescu), alţii l-au depreciat. După conferinţă
prof. Mielu Zlate a formulat o serie de limite faţă de acest test, publicate cu titlul: Big-Five o
tendinţă accentuată în cercetarea personalităţii, în Rev. de Psihologie nr. 4/1994.
Pentru subsemnat, care prin teza angajată, respectiv: Fundamentări metodologice în
diagnoza relaţiilor entice-zona Dobrogea, domeniul interetnicităţii era important; construcţia
unui nou cadru metodologic de complementaritate şi pe principiul dublei perspective
etnice era obligatoriu, ceea ce pe baza chestionarului Berkeley nu se putea realiza.
În anul 1994, în aceeaşi fază de adaptare era şi varianta Neveanu de chestionar
Bogardus, cea „îmbunătăţită", cu aplicare la români. Această variantă, care a rămas una de
tranziţie, avea avantajul extensiei pe 5 trepte de răspuns, faţă de numai două trepte ale
autorului (cu da sau nu). În plus, se putea aplica pe românii şi minorităţile din România,
ceea ce faţă de varianta americană era un progres, devenind funcţională realităţilor
multietnice din Europa. De aceea această nouă variantă a căpătat şi denumirea de
Chestionar Bogardus-1993. Dar avea şi un defect. Completarea în chestionare a rubricilor
etnice fiind facultativă şi variabilă de la subiect la altul, din teren se adunau formulare nu
după numărul minorităţilor locale, ci după cum vroia fiecare, la modul arbitrar. Cu acest
mod de aplicare, nu se putea realiza cu acelaşi formular, o egalizare metodologică pe
atitudini directe şi reciproce..
Pe de altă parte, o problemă în aceste demersuri era reprezentată și de cheltuielile
mari pentru deplasări, recoltări date din teren, prelucrări statistice, care impunea elaborarea
unor proiecte de finanţare extrabugetară, de la diferite organisme interesate. Astfel, în
perioadele 1993-1995 şi 1995-1997, aceste investigaţii de teren au fost realizate pe baza a
două mari granturi, obţinute prin Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, la care a
participat şi un colectiv din partea Institutul de Psihologie, condus de prof. P.P. Neveanu.
De remarcat că, în toată această perioadă, în cadrul Institutului de Calitatea Vieţii,
condus de prof. Cătălin Zamfir, a existat o atitudine stimulativă. Încă de la înfiinţare, în
1990, acest Institut a susținut înscrierea în planul Academiei a secțiunii minorităţi şi relaţii
etnice. Este adevărat că în cadrul ei s-a acordat o mai mare atenţie situaţiei social-
economice a romilor, dar direcţia devenit permanentă. Între timp, din rândul minorităţii
rome Institutul a angajat tineri cercetători perseverenţi, care au ajuns personalităţi,
doctoranzi şi lideri de opinie, iar acest climat pozitiv a fost favorabil cercetărilor noastre.
În paralel, în cadrul Institutului de Psihologie, în anul 1995, în urma unor discuţii
şi a unui referat doctoral, am precizat dificultăţile temei şi am cerut modificări la ambele
instrumente de lucru. Abia atunci, după criticile adunate la testul Big-Five, s-a pus
problema unui instrument suplimentar pentru analiza de trăsături şi valori etnice, care va
căpăta nume de Chestionar PPN-50. Originile acestui instrument sunt foarte diferite.
15
O sursă de inspiraţie a fost articolul: Sisteme de valori în structura personalităţii la cadrele
didactice, publicat de P.P. Neveanu în Rev. de Pedagogie nr.2 / 1983, dar şi paginile lui C.
Rădulescu Motru. De exemplu din lucrarea Sufletul neamului nostru (1910), au fost prelucrate
trăsătura „omului de caracter", care a devenit itemul tăria de caracter , iar gregarismul lui C.R.
Motru a devenit imitativitatea. Suplimentar, în cursul dezbaterilor s-au luat în analiză simţul
umorului, simţul onoarei, spiritul comercial, spiritul întreprinzător, principala dificultate cu ele fiind
întocmirea cadrului matricial al echivalenţelor din cadrul analizelor de stil.
Când în cadrul Institutului de Psihologie , discuţiile cu acest instrument au intrat
într-o fază finală, cu tot colectivul acestei teme din cadrul Institutului de Cercetare a
Calităţii Vieţii, compus din Mictat A. Gârlan, Dan. C. Rădulescu şi Narcisa Fornea în anul
1995 am participat la un concurs organizat de Ministerele Cercetării cu obţinerea unui
grant pe tema: Diagnoza toleranţei la români şi minorităţi, care a fost sursa noastră de finanţare
a deplasărilor de teren până în anul 1997. Un al treilea grant l-am obținut în nume propriu
în anii 1998-2000, cu tema: Studii avansate de prelucrare statistică a datelor în dublă perspectivă. El
fost necesar în Institut pentru partea de prelucrare statistică a datelor și s-a distribuit la un
mare număr de colaboratori: operatori de date, programatori, statisticieni, dactilografe,
fără de care astfel de lucrări de teren nu se pot finaliza.
Tocmai în această perioadă evenimetul care ne-a marcat eforturile a fost că în
decembrie 1995, de Crăciun, prof. Paul Popescu Neveanu ne-a părăsit pentru eternitate cu
o incomparabilă pierdere de suflu şi elan la această temă. Dar cu toate dificultăţile inerente
oricărui început, şcoală creată de el a continuat să existe.
În anul 1977, din cadrul Institutului de Psihologie, tot colectivul acestei teme prin
Paul Popescu Neveanu (în mod postum), Ion Mânzat, Ilie Puiu Vasilescu, Smaranda
Tudor, Ruxandra Chiran şi Mihai Petru Craiovan vor semna un amplu material ştiinţific,
respectiv: O abordare teoretică şi metodologică a etnopsihologiei poporului român, apărut în Revista
de Psihologie nr. 3/1997. Acest studiu este important prin caracterul său recapitulativ cu
toate metodele de lucru, respectiv: Testul de personalitate Berkeley, Chestionarul de
distanţă socială Bogardus şi Chestionarul PPN-50 şi concluziilor cercetărilor pe această
temă din perioada anilor 1993-1995, realizate de ambele Institute de Psihologie şi de
Calitate a Vieţii, din cadrul Academiei Române. În acest studiu, o atenţie deosebită este
acordată expunerii Testului Berkeley cu origini istorice, cu referinţe la grupurile
internaţionale de lucru, până la probleme constatate cu acest instrument. Partea de
rezultate este mai puţin reprezentată pentru că nu a existat timpul necesar de redactare a
ei. Dar ea va fi realizată mai târziu prin I. P. Vasilescu. În această lucrare este amintit şi
Chestionarul Bogardus „în varianta sa Bogardus-1993" cu rezultate prezentate de
Smaranda Tudor din jud. Giurgiu, Olt, Dolj, Iaşi. Dar autoarea nu prezintă explicaţii
asupra formatului de chestionarul utilizat, nici asupra modului de recoltare a datelor şi nici
procedura de calcul a indicelui de distanţă socială. În privinţa Chestionarului PPN-50, o
tentativă de analiză a fost avansată de Ruxandra Chiran în urma unor investigații în
județele Braşov, Covasna, Olt şi Sibiu. Astfel, autoarea prezintă câteva concluzii fără
explicaţii procedurale şi fără analize de profil etnic, din care cităm: „Surprinderea
personalităţii poporului român a fost realizată prin aplicarea testului PPN-50 pentru
„experţi". Rezultatele cercetării pe loturi similare (150 persoane din 4 judeţe) au confirmat
identitatea naţională a românilor şi au relevat percepţia maghiarilor, germanilor şi ţiganilor.
Prezentând succint trăsăturile tipice (calităţile) reliefate de experţii români pentru români şi
celelalte etnii, situaţia este următoarea: la români: ospitalitatea, comunicativitatea,
inventivitatea, ataşamentul faţă de România; la maghiari: preţuirea propriei identităţi
16
etnice, mândria, independenţa, curăţenie şi higiena; la germani: curăţenia şi higiena,
profesionalismul, preţuirea propriei identităţi etnice, simţul onoarei; la ţigani: spiritul
comercial, preţuirea propriei identităţi etnice, optimismul şi imitativitatea.
În final, autorii acestui studiu trag concluzia că investigaţiile nu s-a putut finaliza
din cauza dizolvării colectivului de cercetare. Dar această concluzie este parţial greşită,
întrucât cercetarea nu s-a putut finaliza la data anului 1997 datorită complexităţii şi
volumului mare de date acumulate. Din recolatările de teren efectuate în perioadă 1993-
1996 cu ajutorul probei de personalitate Berkeley, toate cele 1869 de cazuri adunate, au
fost prelucrate, teoretizate şi redactate mai târziu de I. P. Vasilescu în două lucrări. Prima
cu titlul : Românii despre ei înşişi. Studii de teren, publicat în cartea Psihologia vieţii cotidiene. Între
rezultatele acestui studiu, I.P. Vasilescu oferă comparţii între lotul românesc şi al unor
minorităţi conlocuitoare. A doua lucrare a sa, cu titlul: Românii, asemănări şi diferenţe
interregionale. Studiu de teren, publicată în Rev. de Psihologie nr. 3-4/ 1998. Ea cuprinde
comparaţii numai între românii din 8 zone geografice, pe un dublu plan: al imaginii acestor
stiluri şi al aspiraţiilor românilor faţă de ele. Iar concluzia autorului are în vedere
constatarea unei tendinţe dominantă de omogenizare a acestor planuri.
A doua parte de cercetări la aceeaşi temă, realizate între anii 1995-1997 va fi
teoretizată şi redactată de subsemnat într-o altă suită de lucrări.
În privința recoltărilor personale de date din zona Dobrogei, cu ajutorul
Chestionarului Bogardus-1995 şi a Chestionarului PPN-50, am extras datele privitoare la
români şi le-am prelucrat în lucrarea : Valori, atitudini şi relaţii etnice la români, ca articol în
Rev. de Psihologie nr. 3-4/ 1999. Aceeaşi lucrare a apărut şi în Revista de Calitatea Vieţii
nr. 4/1998. O altă parte din rezultatele privitoare la minorităţi s-au publicat în colective de
autori, în fiecare cu câte un capitol personal de cercetare etnopsihologică, astfel :
- Minorităţile între identitate şi integrare, Editura Muzeal Arad 1999, capitolul Diagnoza
relaţiilor etnice ale comunităţii italiene,
- Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Est, Editura Arad 2000, capitolul
Diagnoze de specific naţional în cadrul comunităţii ucrainene,
- Identitate- Alteritate- Multiculturalitate, Editura Muzeul Arad 2001, capitolul
Comunitatea turcă din România la sfârşit de secol XX,
- Interetnicitate în Europa Centrala şi de Est, Editura Muzeul Arad 2002, capitol
Diagnoze de specific naţional în comunitatea elenă din România.
Toate aceste lucrări plus altele, într-o formă revizuită şi completată le prezentăm
adunate în volumul de faţă. Paralel acestor publicaţii, împreună cu conducătorul ştiinţific,
prof. univ. dr. Gheorghe Neacşu, activitatea la redactarea tezei de doctorat a continuat şi
în anul 1998 am avut o susţinere publică cu surprize și peripeții din partea Catedrei de
Psihologie a Universităţii Bucureşti. Surpriza a venit din partea prof. Mielu Zlate care la
teza noastră nu a agreat un capitol foarte important, privitor la: Experimentul în etnopsihologie.
Motivul de refuz afirmat, a fost, citez : „Numai pe baza aplicării unui chestionar trăsăturile
etnice nu se pot nici provoca, nici stimula!". Până în ziua de azi mi se pare că această
aserţiune a fost foarte discutabilă, cel puţin pentru că un Chestionar poate stimulea un
proces de evaluare şi de reproducere a unor judecţi de valoare. Dar pentru că întotdeauna
faţă de prof. Zlate, am fost cel mai silitor student şi de la care am primit cele mai mari
note, cu mare părere de rău am retras acest capitol. Astfel în alte capitole au mai rămas în
dezbatere referințe la experimentul provocat şi invocat.
O altă mare surpriză am avut-o la Comisia de Atestare a Titlurilor Universitare şi
Academice din cadrul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, unde şeful Comisiei
17
Doctorate în Psihologie -Pedagogie era prof. univ. dr. Ştefan Miclea. După 8 luni de la
depunerea şi înregistrarea tezei, predate prin Centrul Universitar Bucureşti, primesc o
invitaţie amabilă de prezentare la Minister. Într-un cabinet arhivă, în care toţi pereţii erau
plini de rafturi cu tot felul de teze, o funcţionară a scos din raft lucrarea noastră cu un text
de înapoiere din partea respectivei Comisii, ceea ce mi s-a părut catastrofal. Textul
cuprindea câteva rânduri cu recomandări pentru a fi refăcută şi completată. Nu era o
respingere. La această situaţie am solicitat detalii şi am primit un material scris foarte critic,
dar nesemnat. În acest material erau reclamate următoarele aspecte:
- numărul prea mic al grupurilor de studiu pentru autorul analizei critice,
- nu era clar cum s-a procedat la recoltarea datelor,
- nu s-a înțeles pe ce criterii s-au ales experţii evaluatori,
- nu s-a înțeles cum s-au constituit grupurile etnice de investigaţie,
- se constata absenţa unei probe de fidelitate în planul datelor statistice,
- cu o recomandare de scoatere din baza de date a seriilor de autoevaluări „care în
mod constant
nu sunt obiective" şi păstrarea în analize numai a datelor retroevaluate.
Evident că fiecare punct avea argumentele şi contra-argumentele sale, dar ultima
recomandare era o importantă problemă de viziune, în care autorul nu exprima o evaluare
critică, cât mai ales un deziderat, privitor la cum ar fi vrut el să fie întocmită această
lucrare. Scoaterea seriilor de date autoevaluate cu dezvoltarea diagnozei numai pe baza
celor retroevaluate, era de fapt un alt mod de lucru, valabil pentru o altă lucrare, poate
chiar un alt doctorat! Ceea ce la acel moment era foare greu. Abia peste 5 (cinci) ani am
reușit o completare / înserare și a unor coloane de date retro-evaluate.
În diagnozele noastre, am luat ca reper numai profilul integrat, în ideea de a
neutraliza evaluările extreme, într-o construcţie cu toate datele referitoare la comunitatea
respectivă, indiferent majoritară sau minoritară. Pentru că trebuie operată observaţia
fundamentală potrivit căreia în toate naţionalităţile există toate naţionalismele unor
evaluări extreme, cu manifestări supraevaluate faţă de propria comunitate şi constant
subevaluate faţă de altele.
Pe când în această notă critică se recomanda o altă construcţie de profile etnice,
numai pe baza datelor retroevaluate şi chiar ultilizarea lor cu valoare de reper. Ceea ce
practic era o altă teză şi nu cea formulată de noi.
Cu toate acestea, partea critică cea mai importantă a recomandărilor din partea
Comisiei de Atestare referitoare la efectuarea unor probe fidelitatea a fost reţinută şi
preluată în studiu. Adevărul este că rezultatele tezei noastre trezea neîncredre tocmai
pentu că fuseseră obţinute pe baza unor grupuri de cercetare prea mici, situaţie care punea
problema stabilităţii rezultatelor. Pe acest nou subiect, cu ajutorul prof. Gheorghe Neacşu,
conducător ştiinţific la teza subsemnatului – după decesul prof. Paul Popescu Neveanu,
am analizat probele de verificare a fidelităţii şi din cele două existente, test / retest şi par /
impar, am ales ultima metodă.
Dar cum în prelucrarea statistică nu este important doar rezultatul, cât mai ales
partea procesuală de prezentare a modului de lucru a trebuit de întocmit o nouă lucrare
pentru un nou capitol. Acest capitol a fost publicat mai târziu în Rev. de Psihologie cu
titlul : Analiza de fidelitate a Chestionarului PPN-50. De asemenea în cuprinsul tezei s-au adus
toate precizările, o parte din ele fiind cuprinse şi în această carte. După redepunerea tezei,
a mai trecut în ca un an până să primesc o altă invitaţie, de data aceasta numai de
confirmare a ei.
18
Referitor la lucrarea de faţă realizată pe criteriul dublei perspective, la o recitire a
lucrării am constat că textul inițial era foarte arid. De fapt în etnopsihologie există două
direcţii de explorare a specificului naţional, una din perspectivă experimentală şi
personalistă, precum ca cea de faţă, redactată în termenii psihologiei diferenţiale, cu detalii
de personalitate colectivă, din prisma conceptului de personalitate modală (sau „de bază"
după alţi autori A.Kardiner 1939, R.Linton 1945, I. Radu,1995). Precum și o a doua
perspectiva imagologică, cu mai multe referinţe literare, culturale, istorice, regionale, care
de fapt au mai multă culoare şi chiar sunt mai ilustrative. Pe această direcție un exemplu
faţă de români şi psihologia noastră este I. L. Caragiale ca cel mai ilustrativ autor de studii
în psihologia imagologică a românilor.
Din acest motiv am considerat oportun ca la fiecare minoritate studiată să mai trec
şi câte un fragment care să ilustreze ceva din istoria ei. Aceasta întrucât tentativele de
realizare a unor studii din perspectiva etnopsihologiei imagologice sunt la fel de
interesante şi de valoroase cu realizări inclusiv în România.
Noi în primul volum al acestui plan de lucrări, intitulată: Fundamentări metodologice în
etnopsihologie, Editura LUMEN, 2004, am comentat studiul lui Klaus Heimann: Imaginea
românilor în spaţiul lingvistic german, apărut la Editura Univers,1995. Între timp, s-au publicat
alte două lucrări de imagologie etnică, una a dlui. Andrei Oişteanu: Imaginea evreului în
cultura română, la Editura Humanilas, 2001 şi alta a dlui. Leonte Ivanov, cu titlul: Imaginea
rusului şi a Rusiei în literatura română, la Editura Cartier, 2004. Între timp a apărut şi un curs
universitar al dlui Alin Gavreliuc de Etnopsihologie, la Tipografia Universităţii de Vest, 2000.
O colecţie valoroasă de cercetări a fost publicată și de Luminiţa M. Iacob, în: Etnopsihologie
şi imagologie. Sinteze şi cercetări, Editura Polirom, 2003.
În cazul de faţă intenţia noastră a fost numai de verificare a unui model
metodologic de diagnoză a specificului naţional care a fost reiterat pe mai multe
comunităţi etnice. Varianta accesibilă de exersare fiind o regiune limitată geografic,
Dobrogea fiind cea mai indicată. O confirmare a perspectivei noastre am contatat-o cu
plăcere în lucrarea prof. S. Chelcea privitoare la Un secol de cercetări psihosociologice, Editura
Polirom, 2002. În ea, la secţiunea temei de etnopsihologie, eminentul analist, îl
menţionează pe C. Rădulescu Motru şi pe Stanley Jones care a propus, cităm: „integrarea
abordărilor emice din interior şi etice din exterior în etnopsihologie", cu menţionarea
bibliografică a lucrării, respectiv: Integrating Ethic and Emic Approaches in the Study of
Intercultural Communication, Londra, 1978. Satisfacţia noastră provine din faptul că noi în
realizarea profilului etnic integrat, cu valoare de reper pentru studiul fiecărei minorităţi
naţionale din spaţiul dobrogean, chiar am aplicat această formulă, încă din faza de
proiectare, într-un total dezacord cu recomandările unui contra-referat doctoral.
În privinţa mozaicului de comunităţi etnice al Dobrogei putem spune că această
caracteristică regională este de mare vechime istorică. Încă din epoca romană, poetul
Ovidius cel exilat la Tomis în anul 80 e.n., pomenea de coexistenţa în această regiune a
unor locuitori traci, daci, geţi, goţi, greci şi romani. Mai recent, în perioada otomană Ion
Ionescu de la Brad, în anul 1850, nota în aceaşi regiune prezenţa a 12 comunităţi etnice
locale, cu o interesanta prezentare etnografică pe care o cităm şi noi în tabelul nr. 1
Alegerea uni zone de cercetare interetnică este un subiect important pentru că
astfel de regiuni se pot afla în diferte grade de conflictualitate. Există zone paşnice,
precum cea dobrogeană, dar există și alte zone, tot din spaţiul Mării Negre, ca cel
caucazian, crimeean, cu situaţii de o conflictualitate extremă. În mod evident în regiunile
cu tensiuni etnice active nu se poate face cercetare fundamentală, de verificări
19
metodologică, de urmărire a unor manifestări pe termen lung, de experimentare a unor
intervenţii, etc. dar în astfel de zone cu conflicte etnice chiar „îngheţate" este obligatoriu a
valorifica experienţa şi rezultatele unor cercetări interetnice.
De aceea, alegerea Dobrogei, zonă cu relaţii paşnice, provenite dintr-o îndelungată
istorie de coabitare multietică, nu a fost întîmplătoare. Iar faptul că după anul 1990 în
această regiune s-au constituit multe asociaţii etnice cu relaţii pozitive între ele, cu sedii
centrale sau cu sedii de filiale, a favorizat în mod decisiv desfăşurarea cercetării noastre.
Anexe 1.
20
Tabelul nr. 2.
Structura loturilor de cercetare dobrogene în anul 1995
pe localităţi şi comunităţi etnice pe 350 cazuri
Comunităţi 1 2 3 4 5 6 8 Ruşii 9
Localităţi Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov Ucrai Total
1. Constanţa 9 28 11 20 12 13 7 2 102
2. Tulcea 9 2 9 10 7 2 10 20 16 85
3. Basarabi 5 1 5 11
4. Cobadin 9 4 11 24
5. Medgidia 4 7 15 2 28
6. Sulina 2 2
7. SlavaRusă 2 9 2 13
8. Babadag 3 5 3 1 12
9. Murighiol 1 1 10 12
10 Sarichioi 2 10 12
11.Izvoarele 2 5 2 9
12.Greci 1 17 1 19
13.Măcin 1 3 3 3 10
14.Isaccea 2 5 2 9
15.Castelu 2 2
TOTAL 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30 350
Tabelul nr. 3.
Distribuţia loturilor de cercetare dobrogene
pe subcategorii de populaţie etnică – 350 cazuri
Sub - Rusi
categorii Total Români Armeni Greci Italie Turci Tătari Romi Lipo- Ucra
populaţie veni
Pe Femei 175 31 13 13 15 28 31 5 22 17
sexe Bărbaţi 175 19 17 17 15 22 19 25 28 13
Tineri
sub 119 22 6 10 8 24 30 3 8 8
30 ani
Pe
Adulţi
grupe
între
de
31-55 166 23 17 10 16 20 13 23 31 13
vârste
ani
Peste
65 5 7 10 6 6 7 4 11 9
56 ani
Scoală
Gen. şi 113 20 3 9 7 14 14 23 8 15
profes.
Pe
Studii
nivele 156 22 13 15 13 26 26 6 23 12
medii
de
studii Post
81 8 14 6 10 10 10 1 19 3
liceale
Total 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30
21
22
Bibliografie
Allport W.Gordon Structura şi dezvoltarea personalităţii,

Editura Didactică şi Pedagogică, Buc.1991
Anastasi Ana Psychological testing, Macmillan, New York, 1976
Abraham Dorel, Chelcea Interethnic relations in România,
Septimiu, Bădescu Ilie Editura Carpatica, Cluj Napoca, 1995
Benedict Ruth Patterns of Culture, Houghton Mifflin, Boston, New York, 1934
Richard Y. Bourhis si Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri,
Jacques-Philippe Leyens Editura Polirom, Iaşi, 1997
Ion Bogdan Cronicile slavo-române din secolele IV-XVI, (revazută de P.P.
Panaitescu), Editura Academiei R.P.R, Bucureşti, 1959
Camilleri Carmel Strategies identitaires, Paris P.U.F., 1990
Chelcea Septimiu Imaginea de sine a românilor, Revista de Psihologie, nr. 1-2, 1991
Chelcea Septimiu Personalitate şi societate în tranziţie. Studiu de psihologie socială,
Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1994
Chelcea Septimiu Un secol de cercetări psihosociologice, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Chiran Ruxandra Cercetări de etnopsihologie în ţinutul Sibiului, rezumat, în vol.
Conferinţa Naţională de Psihologie, 27-29 mai, Buc. 1994
Nastasă Lucian și Relaţii interetnice în România postmodernistă,
Levente Salat Fundaţia CRDE, Cluj-Napoca, 2000
Dima Alexandru Imaginea străinului în diferite literaturi naţionale, în Principii de
literatură comparată, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1969
Neculau Adrian, Dragulescu Ţiganii: o abordare psihosociologică. Studiu transcultaral,
Agatta, Lungu Ovidiu Editura Universităţii A.I.Cuza, Iaşi, 1996
Eysenck Hans and Personality and Individual Difference: A Natura Science Approach,
Eysenck Michael William New York, 1985
Golu Mihai Fundamentele psihologiei, vol. 2,
Editura Fundaţiei România De Mâine, București, 2000
Golu Mihai Constant şi variabil în sistemul personalităţii. Implicaţii de ordin
diagnostico-prognostic, Rev. Psihologie Organizaţională, nr. 3. 2004
Golu Pantelimon Fundamentele psihologiei sociale, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2000
Gârlan Mictat şi Etnopsihologia românilor dobrogeni şi a minorităţilor conlocuitoare, în vol.
Rădulescu Dan Constantin Conferinţa Naţională de Psihologie, 27-29 mai, 1994
Gârlan Mictat Valori, atitudini şi relaţii etnice la români,
Rev. de Psihologie nr. 4, 1999
Gârlan Mictat Fundamentări metodologice pentru cercetarea relaţiilor interetnice Studiu
zonal Dobrogea, Teză de doctorat, Universitatea Bucureşti, 2001
Gârlan Mictat Fundamentări metodologice în etnopsihologie,
Ed. Lumen, Iaşi, 2004
Gavreliuc Alin Etnopsihologie , Tipografia Universităţii de Vest, Timişoara, 2000
Gherghinescu Ruxandra Identificarea cu grupul etnic, atribuire şi empatie intra- şi inter-grupală. în
Revista de Psihologie, nr. 2,1995
Nicolae Bocşan, Sorin Mitu, Identitate şi alteritate. Studii de istorie politică şi culturală,
Toader Nicoară Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002
Haşdeu Bogdan Petriceicu Prelegeri de etnopsihologie (1900) în Scrieri filosofice,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985
Nicoară Teodor (coord.) Cultura etnopsiholagică, în lucrarea Cultură şi Personalitate,
Editura Militară, Buc.1999
Iacob M. Luminița, Lungu Ovidiu Imagini identitate, Editura Eurocart, Iaşi ,1999
Iacob M. Luminița Etnopsihologie şi imagologie, Editura Polirom, Iaşi, 2003
Iluţ Petre Sinele şi cunoaşterea lui. Teme actuale ale psihologiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
23
Jones E.Stanley Integrating Etbnic and Etnic Approaches in the Stady Of Intercultural Comunication,
în Handbook of Intercultural Comunication London, Sage, 1978
Jan Pieter Van Oudenhove, Ethnic Minorities, Social Psycbological Perspectives,
Tineke M Willemsen Amsterdam, Swets & Zeitlinger, 1989
Lascu Gheorghe Imaginea Franţei la românii din Transilvania,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2000
Liiceanu Aurora Valori sociale şi percepţia minorităţii etnice la tineri,
Revista de Psihologie, nr. 1-2, 1996
Liiceanu Aurora Valurile, smintelile, păcatele. Psihologia românilor de azi.
Editura Nemira, Bucureşti, 1998
Lovinescu Eugen Mioriţa şi psihologia etnică (1937), în Scrieri III,
Editura Minerva, Bucureşti, 1970
Mazilu Dan Horia Noi despre ceilalţi. Fals tratat de imagologie, Editura Polirom, Iaşi, 1999
Marius Sala (coord), Măria Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice,
Iliescu, Ioana Radule şi alţi. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
Mânzat Ion Seifuri şi stiluri de personalitate la olteni şi moldoveni surprinse cu Berkeley
Personality Test, în vol. Conferinţa de Psihologie, 27-29 mai, Bucureşti, 1994
Minulescu Mihaela Chestionare de personalitate în evaluarea psihologică,
Garel Publiching House, București, 1996
Mitu Sorin Românii văzuţi de maghiari. Imagini şi clişee culturale din secolul XIX
Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj -Napoca, 1998.
Mungiu Alina Pipidi Caracteristici psihosociologice ale unei populaţii posttotalitare,
Teză de doctorat, Universitatea Al. L. Cuza, Iaşi, 1994
Mungiu Alina Pipidi România după '89, Editura Humanitas, Bucureşti. 1995
Murgescu Luminița Mirela Identităţi colective şi identitatea naţională,
Editura Universităţii București, 1999
Nastas Duminică Dinamica identităţii sociale în contextul relaţiilor între grupuri,
Teză de doctorat, Universitatea „AI.L Cuza", Iaşi, 2003
Neculau Adrian (coord.) Cultură şi personalitate, Editura Militară, Bucureşti, 1991
Neculau Adrian (coord.) Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iaşi, 1996
Neculau Adrian (coord.) Psihologia cîmpului social: Reprezentările sociale, Ed.Polirom, Iaşi, 1997
Neculau Adrian, Ferreol Gilles Minoritari, marginali, excluşi, Editura Polirom, Iaşi, 1996
Pavelcu Vasile Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Buc. 1982
Paul Popescu-Neveanu Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura Militară, Bucureşti, 1969
Paul Popescu-Neveanu Sisteme de valori în structura personalităţii la cadrele didactice,
Revista de Pedagogie nr.2, 1983
Paul Popescu-Neveanu Psihologie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, București,1987
Paul Popescu-Neveanu Introducere în etnopsihologiei populaţiilor din România.
Cercetări preliminare, Revista de Psihologie, nr. 4,1994
Paul Popescu-Neveanu Introducere în studiul etnopsihologic al populaţiilor din România, în vol.
Conferinţa Naţională de Psihologie, 27-29 mai, Bucureşti, 1994
Paul Popescu-Neveanu O abordare teoretică şi metodologica a etnopsihologiei poporului român,
în Revista de Psihologie, nr. 3-4, 1997
Radu Ioan Teorie şi metodă in etnopsihologie, Revista de Psihologie, nr. 1, 1990
Radu Ioan Petre Iluţ şi Matei L. Psihologie socială, Editura EXE, Cluj-Napoca, 1994
Ralea Mihai Valori, Ed. Fundaţiei pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1935
Rădulescu-Motru C-tin Personalismul energetic şi alte scrieri, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1984
Rădulescu-Motru C-tin Psihologia poporului român (1937), Editura Paideia, Bucureşti, 1998
Rădulescu Dan Constantin Relaţii interetnice în România din perspectiva istorică,
Revista Calitatea Vieții, nr.2, anul 8, 1997
Rusnac Svetlana Percepţia aspectului exterior al «altuia» în comunităţile etnice mixte, în
vol. Conferinţa Naţională de Psihologie, Buc. 27-29 mai, 1994
24
Schifirneţ Constantin Psihologia etnică în concepţia lui Mihai Ralea,
în Revista de Psihologie, nr. 1-2,1997
Schifirneţ Constantin Genera modernă a idei naţionale. Psihologie etnică și identitate românească,
Editura Albatros, Bucureşti, 2001
Şăineanu Lazăr Influenţa orientală asupra limbii şi culturii române,
Editura Socec, Bucureşti, 1900
Ștefănescu Teodor Identitate naţională şi identitate europeană. Elemente de restructurare a
spaţiului mental, în vol. Conferinţa de Psihologie, 29 mai, Buc. 1994
Tudcov-Bogdan Aana Familia interetnica în societatea civilă din România. Studii psihosociologice,
Editura Fundaţia Armonia, Bucureşti, 1998
Tudor Smaranda, Scorțan Irina, Reflecţii interetnice în reprezentarea socială a românilor care trăiesc
Chiran Ruxandra în diverite zone ale ţării, în Revista de Psihologie, 3-4, 1996
Vasilescu Ilie Puiu Românii despre ei înşişi. Studii de teren, în lucrarea Psihologia vieţii
cotidiene, M. Zlate (coord.), Editura Polirom, Iaşi, 1997
Vasilescu Ilie Puiu Românii. Asemănări şi diferente interregionale.
în Revista de Psihologie, 3-4, 1998
Zavalloni Marisa L'identite psychosociale, un concept â la recherche d'une science, în
S. Moscovici (coord.), Introduction ă la psychologie sociale, Paris, 1973
Zavalloni Marisa L'identite sociale subjective et l'etude du caractere naţional ,
în Ethnopschologie, 2-3, 1974
Zavalloni Marisa Social Identity and tbe Recording of Reality - International Journal
Psychology, an 1, nr 10, 1975
Zamfir Elena Psihologie socială. Texte alese, Editura Akarom , Iaşi, 1997
Zamfir Elena, Cătălin Zamfir Ţiganii între ignorare şi îngrijorare, Ed. Alternative, București, 1993
Zlate Mielu (coord.) Psihologia vieţii cotidiene, Editura Polirom, Iaşi, 1997
Zlate Mielu (coord.) Psihologia la răspântia mileniilor, Editura Polirom. Iaşi, 2001
Wsevolod W. Isajiw Definition and dimensions of ethnicity:a theoretical framework, University
Toronto, Published in Challenges of Measuring an Ethnic World:
Science, politics and reality: April, 1992,
Institutul Naţional de Recensământul populației 2002, Populaţie Structură Etnică şi Confesională,
Statistică al României vol. IV, București , 2004
25
Capitolul I
DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA TURCĂ
1. Scurt istoric
Turcii din România şi mai ales din Dobrogea sunt o comunitate veche cu peste
şapte secole de descendenţă, care în peisajul de astăzi al minorităţilor din ţara noastră fac o
notă aparte prin cultura lor islamică. Prima consemnare documentară a prezenţei unor
turci preotomani pe actualul teritoriu al României este în anul 1264 după Hristos,
respectiv 662 după anul Hegirei (din calendarul islamic), când în urma unor atacuri
mongole asupra Imperiului selgiucid, sultanul Izzeddin Keykavuz al II-lea s-a retras cu
trupele sale din Anatolia spre Gurile Dunării. Ei vor traversa Bosforul şi vor trece în
Balcani cu acordul lui Mihail al VIII-lea Paleologul, mare împărat al Imperiului Bizantin,
pentru apărarea graniţelor din nordul acestui imperiu. Noua aşezare a turcomanilor a fost
numită Babadag, după numele liderului musulman Sari Saltuk Baba, decedat în această
localitate în anul 1304 cu un mauzoleu venerat până în zilele noastre pentru rolul
covârşitor în islamizarea popoarelor turanice de la Marea Neagră, până în Caucaz.
Dar, colonizarea intensivă a regiunii are loc după bătălia de la Vama (1444), după
care Dobrogea va rămâne otomană până în momentul păcii de la Berlin (1878). În acest
timp localitatea Babadag, mulţi ani a fost garnizoană militară, dar şi centru cultural, prin
deschiderea unui Medrese / Epitropie de instruire hogi şi învăţători, precum şi a unui
Kadiat / Judecătorie pentru litigii de drept islamic şi privat.
Pe plan regional, specific acestor secole de administraţie turcească a fost
funcţionarea unor vakîfuri ca fundaţii ne-guvernamentale, confesional-islamice, non-profit
cu mare contribuţie la dezvoltarea identităţii culturale. Cele mai cunoscute au fost vakîful
de Mangalia, înfiinţat de principesa Esmahan Sultan (1590) şi vakîful de Babadag înfiinţat
de Gâzi Ali Paşă (1610), cel care alături de Ghica Vodă şi Şerban Cantacuzino au
participat sub comanda vizirului Kara Mustafa Paşa la asediul Vienei (1683).
Date despre activitatea acestor vakîfuri au fost consemnate în sec. XVII de
cronicarul otoman Evlia Celebi, tradus şi în lb. română. După pacea de la Berlin (1878),
Dobrogea se desprinde de Imperiul otoman şi trece la Principatul României care va prelua
şi problemele administrative ale acestei populaţii. In acele vremuri, deşi statul român a
emis foarte repede o Lege specială de organizare a Dobrogei (1878) prin care toţi cetăţenii
otomani au devenit cetăţeni români, problemele confesionale şi mai ales cele de
proprietate nu s-au putut reglementa. Traducerea actelor de proprietate ale turcilor
localnici din osmana veche în limba latină a românilor nu s-a putut realiza din lipsa
funcţionarilor calificaţi. La adresa funcţionarilor s-au formulat mai multe acuzaţii de rea-
credinţă. De aceea între anii 1880 - 1910 se va ridica un prim exod de populaţie turcă din
România. In numai 30 de ani numărul comunităţii scade rapid de la 134.662 persoane în
anul 1879, la 40.626 persoane în anul 1910 (Mehmet A. Ekrem, pg. 103). Pentru a mai
26
tempera migraţia turcă din Dobrogea şi mai ales a stăvili tendinţele de colonizare bulgară a
regiunii, statul român va trece la o politică de deschidere culturală faţă de minoritatea
turcă. In anul 1891, la iniţiativa ministrului Spiru Haret se redeschide Seminarul Musulman
de la Babadag, care se va muta într-o clădire nouă la Medgidia în anul 1910. în anul 1906,
Casa Regală va construi 2 mari Moschei musulmane, la Constanţa şi Bucureşti. Cea de la
Constanţa s-a păstrat până în zilele noastre ca cea mai frumoasă piesă de arhitectură
islamică din ţară. în Parlamentul României de atunci pentru această minoritate se vor
stabili patru locuri, două pentru deputaţi şi două pentru senatori. Deschiderile pentru
turcii din România din preajma primului război mondial, într-un moment în care statele
europene atacau din toate părţile vechiul Imperiu otoman, ajuns într-o stare de haos, a
permis chiar apariţia unei emigraţii din Imperiu spre România. În 1923, în urma tratatului
de pace de la Lausanne, România va mai prelua de la fostul Imperiu şi mica insula Ada-
Kaleh de pe Dunăre cu 500 de locuitori.
Cu aceste evenimente, la Recensământul din anul 1930 în România se consemna
prezenţa a 154.772 de turci musulmani şi a 105.750 de turci creştini (găgăuţi). în perioada
interbelică, în România, autorul Mehmet Aii Ekrem prezintă date pentru cea. 40 de
publicaţii turceşti, cu difuzare redusă şi mai ales de redusă longevitate. Interesant este că
până spre anii 1925, publicaţiile apărute în România, erau scrise într-o limbă turcă din
osmana veche. După anul 1930, apar scrieri de lb. turcă cu litere latine, inclusiv ziare
bilingve cu lb. română. Din presa vremii Mehmet A. Ekrem notează ziarul Hayat / Viaţa
apărut în anul 1921 la Constanţa. Un ziar bilingv a fost Halk / Poporul (1936) editat de dl.
Hamdi Nusret, la Medgidia. Scriitori de literatura turcă au fost Mehmet Niyazi, Iusuf Isa
Halim, Ismail Ziyaeddin, Ulkusal Mustecip, iniţiator al ziarului Turk Birligi / Uniunea
Turcă (1930) şi al revistei Emel / Idealul (1935). Publicişti au fost dr. Ibrahim Temo,
Mustafa Lutfi, Habib Hilmi fondator al ziarului Hak Ses / Vocea Dreptăţii (1929), Ismail
Ergun editor al ziarului Tuna / Dunărea (1936) şi alţii.
Faţă de schimbările care aveau loc în Turcia noile publicaţii aducea în România
evenimente kemaliste, cu reforme revoluţionare care au schimbat până şi îmbrăcămintea
oamenilor cu renunţare la fes, văl, şalvari şi prin care lumea turcă se va integra treptat în
moda europeană. La fel de semnificativ pentru momentul de atunci este faptul că turcii
din România erau absolvenţi cu două certificate şcolare, unul de 4 sau 7 clase de la şcoala
românească şi altul similar de 4 sau 7 clase de la şcoala turcească, system care s-a menţinut
până la cel de al doilea război mondial.
De asemenea, trebuie amintit şi interesul Reginei Maria de România faţă de
această comunitate, care în anul 1929 va ridica la Balcic un Palat de Vară – într-o zonă fief
a turcilor dobrogeni, cu un minaret tipic musulman, foarte vizitat, astăzi devenit muzeu şi
obiectiv turistic la Varna în Bulgaria, între anii 1935-1940 în aceeaşi zonă, tot vara, la
Bazargic a funcţionat şi un teatru turc.
După anul 1935, când în Europa au apărut semnele celui de Al Doilea Război
Mondial, cu apariţia unor legi rasiale împotriva evreilor, a fost un moment care au speriat
toate minorităţile. Faptul că în marea conflagraţie Turcia a depus eforturi pentru a rămâne
neutră, iar după război tot estul Europei a intrat sub ocupaţie sovietică, au fost motive
pentru un al doilea val de migraţie. Majoritatea celor plecaţi s-au aşezat în Turcia
europeană, în preajma oraşelor Edirne, Ceanakkale, Tekirdag, Ciorlu, Istanbul, etc.
În urma acestor evenimente, în anul de Recensământ 1956, în România mai erau
14.329 de turci, ceea ce faţă de Recensământul 1930 reprezintă un exod de cea. 130.000 de
27
persoane plecate, în condiţiile în care bunurile acumulate în generaţii au fost lăsate în
proprietatea statului român.
După război, instaurarea regimului comunist din anii 1945-1990 pentru toate
minorităţile, inclusiv cea turcă a fost un dezastru. Între 1954-1956 s-au închis toate şcolile
cu predare în lb. turcă maternă. în anul 1959, biserica / geamia turcească din parcul Carol,
remarcabil monument arhitectural pentru oraşul Bucureşti, a fost demolată. Dar ea se va
reconstrui în anul 1969 în urma unor reclamaţii internaţionale. În anul 1963 s-a desfiinţat
şi Seminarul Musulman de la Medgidia, iar mulţi preoţi / hogi au suportat ani grei de
închisoare pentru convingerile lor islamice. Sali Regep, hoge al comunităţii Bucureşti a stat
la închisoare 14 ani. Ali Becmambet hoge în comuna Valu lui Traian a fost condamnat la
20 ani muncă silnică, Yusuf Irismambet, hoge de Constanţa, a fost condamnat în anul
1952 la muncă silnică pe viaţă (Ioneşcu C-tin,2004, pg. 67). În anul 1968 insula Ada-Kaleh
a fost scufundată în lacul de acumulare al hidrocentralei din cotul Dunării, iar populaţia
turcă a fost risipită şi expropriată de casele şi terenurile ei în favoarea statului comunist. În
anul 1975 s-a închis şi secţia de limbă turcă a Universităţii Bucureşti, astfel că după anul
1980 toate gradele de învăţământ de limbă turcă maternă din România au fost desfiinţate.
În urma acestor presiuni, după anul 1980 s-a ridicat un al treilea val de plecări, în
majoritate ilegale, în care familii întregi au fugit din ţară cum au putut. Această situaţie nu a
fost specifică doar minorităţii turce pentru că în toată perioada comunistă la fel au migrat
ilegal din România multe alte familii de evrei, saşi, greci, numai cu valiza în mână. Astfel, la
Recensământul din anul 1992 în România erau 29.832 de turci.
Cele mai interesante evenimente în viaţa comunităţii apar după anul 1990, odată
cu deschiderile social-politice care s-au produs. În acel an, în urma liberalizării vizelor
vamale dintre Turcia şi România a apărut un mare tranzit turistic care a devenit
permanent, în ambele sensuri, cu rol impotant pe direcţia unei schimbări pozitive în
imaginea publică a turcilor din România.
După anul 1995, s-a reînfiinţat și Seminarul Teologic Musulman de la Medgidia,
cu aceleaşi atribuţii sub forma Liceului pedagogic Mustafa Kemal Ataturk.
În anul 1990 s-a înfiinţat organizaţia Uniunea Democrată Turcă din România cu
sediul central la Constanţa. Această organizaţie în cursul primelor 3 legislaturi a trimis în
Parlament 3 deputaţi. Obiectivele declarate ale organizaţiei nu diferă de cele ale altor
uniuni etnice, acestea sunt: păstrarea aspectelor de identitate prin manifestări neîngrădite
de limbă şi religie • menţinerea unei coexistenţe paşnice cu populaţia majoritară •
menţinerea cu Turcia a unor relaţii de tranzit liberalizat, fără vize. De asemenea, în acest
timp s-au înfiinţat un mare număr de firme mici şi mijlocii turceşti care s-au reunit în 3
organizaţii, respectiv: Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia (1992), Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci din România (1997) şi Asociaţia Investitorilor Turci din
România (2001) toate cu sediul în Bucureşti. Astfel, la Recensământul din anul 2002 în
România erau înregistraţi 32.596 turci, din care în Bucureşti se notează existenţa a 2.473 de
persoane declarate turce în mod oficial, faţă de 700 turci în anul 1992.
De asemenea, după anul 1995, la cererea Inspectoratelor şcolare teritoriale din
Tulcea şi Constanţa au început să se publice şi manuale de lb. turcă pentru clasele I-VIII.
De notat, reapariţia presei minoritare turce în România, cu circulaţie restrânsă, dar
semnificativă pentru comunitate. în anul 1993 la Constanţa apare gazeta Hak Ses / Vocea
Dreptăţii. În anul 1997 la Galaţi a apărut revista Tuna Mektuplarî / Scrisori Dunărene. La
Bucureşti din anul 1998 se publică revista Zaman / Timpul, din anul 1999 apare ziarul
Hayat / Viaţa, ziarul Gurbetci /Pribeagul s-a editat din anul 2004 şi ziarul Anayurt /Patria
28
din anul 2005. Unele din aceste publicații au avut o existență efemeră, dar în jurul lor s-a
format o nouă generaţie de redactori, traducători şi intelectuali.
La fel de specifice sunt şi manifestările de viaţă religioasă. Turcii din România sunt
musulmani suniţi şi în mod oficial au un Muftiat /Episcopie, care este membră a
Secretariatului General al Cultelor din România. Ei sărbătoresc venirea primăverii,
respectiv Nevruzul în luna martie, timp de 3-7 zile şi leagă acest moment de naşterea lui
Ali, fiul profetului Mohamed. Alte sărbători sunt Ramazan Bairamul şi Kurban Bairamul,
care în terminologia creştină sunt Postul Paştelui şi Sărbătoarea Paştelui. În Dobrogea,
sărbătoarea se mai numeşte şi Şeker Bairam respectiv Bairamul cel dulce, pentru că la acel
moment orice familie servește o varietate de dulciuri. Sărbătoarea ţine 3 zile şi este prilej
de vizite şi împăcare pentru toţi enoriașii cultului. Cele 30 de zile premergătoare de post
negru nu au relevanţă dacă în cursul Ramazanului / Postului, musulmanii nu s-au împăcat
între ei. La 70 de zile după această sărbătoare urmează Kurban Bairamul / Ziua
Sacrificiului, echivalent în calendarul creştin cu Crăciunul.
In ultima săptămână dinaintea Ramazanului, copiii practică colinde pe la casele
membrilor comunitari cu recitări de cântece sacre din Coran, precum: Luna Ramazanului
Sfânt, Slujba de Seară sau Slujba de Rămas Bun.
Un alt eveniment confesional important este şi obligaţia pelerinajului musulman la
Mecca, îndatorire specifică şi pentru turcii din România. Cel întors din pelerinaj capătă
titlul confesional de hagiu și dreptul moral de a ţine slujbe liturgice (dar numai în absenţa
unui hoge/popă) precum şi de a rezolva conflicte familiale / patrimoniale sau tentative de
divorţ, cuvântul lui fiind considerat sfânt.
2. Structura grupurilor de cercetare a comunităţii turce
Studiile de teren mai ales pe comunităţi mici, care teritorial pot fi foarte răspândite
sau în localităţi greu accesibile, reprezintă o mare problemă de acces, de timp şi costuri,
mai ales când acest aceste minorităţi sunt de altă religie, faţă de cea a populaţiei majoritare.
În cazul comunităţilor turce şi tătare din Dobrogea acestea au fost condiţiile de
ansamblu ale cercetării noastre, situaţie care a impus o largă documentare. O primă sursă
este lucrarea Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor - Structura Etnică şi Confesională - Comisia
Naţională pentru Statistică 1995, dar care oferă date numai până la nivel de judeţe, oraşe şi
municipii. Pe baza acestei lucrări, localităţile din România cu densitate de peste 100 de
locuitori turci, sunt următoarele: Constanţa -18.355, Medgidia-3977, Mangalia -1691,
Babadag -1155, Hârşova-750, Bucureşti-927, Cernavoda-622, Călăraşi-469, Măcin - 422,
Ovidiu-343, Isaccea-160, Eforie-155, Brăila-126, Năvodari-122. De notat că această amplă
lucrare cu Recensământul Populaţiei 1992 nu oferă date de structură etnică până la nivel de
sate şi comune. De asemenea și Recensământul anului 2002, cu date publicate în lucrarea
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, martie 2002, vol. IV-Structura Etnică şi Confesională,
Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2004 a eliminat tot capitolul cu privire la structura
etnică şi repartizarea teritorială pe localităţi. În datele Recensământului 2002 repartizarea
teritorială şi structura etnică a României se prezintă numai la nivel de judeţe, fără localităţi.
Astfel, în lipsa altor surse, pentru o informare asupra locuitorilor turci din comune,
sate şi cătune ne-am adresat şi Uniunii Democrate Turce asociaţie cu sediul la Constanta, de la
care pe acelaşi criteriu al localităţilor cu densitate peste 100 persoane turce în zona
Dobrogei, suplimentar faţă de datele de mai sus, am primit următoarea distribuţie pentru
anul 1995: Constanţa-9.018, Medgidia- 4056, Mangalia-1709, Eforie -212, Harşova -983,
29
Cernavoda-546, Băneasa -100, Osmancea- 770, Fântâna Mare- 363, Făurei-854,
Dobromir-1326, (Lespezi 253 și Valeni 510), Tehirghiol -361, Cobadin - 1148, Ovidiu-
356, Tuzla- 244, Castelu- 610 şi Agigea-150.
Din toate aceste date, după cum se observă, minoritatea turcă din România are o
concentrare de cca. 80 % în spaţiul dobrogean. Această răspândire a servit la constituirea
grupului de referinţă turc, care a oferit o perspectivă internă asupra acestei comunităţi,
compus din 50 persoane / evaluatori, distribuite la modul următor
- 20 din municipiul Constanţa
- 7 din municipiul Tulcea
- 7 din Medgidia, jud. Constanţa
- 5 din oraşul Isaccea, jud. Tulcea
- 4 din oraşul Cobadin, jud. Constanţa
- 3 din oraşul Babadag, jud. Tulcea
- 3 din oraşul Măcin, jud. Tulcea
- 1 din Murfatlar (Basarabi) jud. Constanţa
Pe principiul dublei perspective, pe care s-a proiectat întreaga cercetare,
comunitatea turcă a fost retro-evaluată de opt grupuri etnice martor, compus din 300 de
persoane, atât din localităţile conlocuitoare, cât şi din alte localităţi dobrogene, respectiv :
- 82 din municipiul Constanţa
- 78 din municipiul Tulcea
- 10 din Murfatlar (Basarabi) jud. Constanţa
- 20 din oraşul Cobadin
- 19 din comuna Greci
- 13 comuna Slava Rusa
- 12 comuna Murighiol
- 12 din comuna Sarichioi
- 9 din oraşul Babadag
- 9 din comuna Izvoarele
- 7 din oraşul Macin
- 4 din oraşul Isaccea
- 3 din oraşul Medgidia
- 2 din comuna Castelu
- 2 din Sulina.
Această structură a grupurilor-martor pentru retro-evaluarea turcilor dobrogeni, s-a constituit
din subloturi de: români, armeni, greci, italieni, tătari, ruşi-lipoveni, ucraineni şi romi, care
fiecare au oferit variante de evaluare, din diferite perspective externe.
În perioada anilor 1995 – 1996, pentru constituirea grupului de referinţă turc am
primit un mare sprijin din partea Uniunii Democrate Turce din România-UDTR, Constanţa,
prin preşedintele ei, ing. Osman Fetbi, ulterior ales şi deputat UDTR. Prin această Uniune
ne-au fost puse la dispoziţie date de teren, sediu de adunare a datelor şi membri evaluatori,
motiv pentru care pe această cale ţinem să le mulţumim în mod deosebit.
Ca mod de punere în pagină şi de administrare în condiţii de teren, oferim în anexe
două modele de Chestionare Bogardus – 1995 şi PPN – 50, completate de un subiect turc.
30
3. Analiza relaţiilor etnice ale turcilor dobrogeni
La nivel de rezultate, pe această temă a analizei de relaţii, în susţinerile mele am

suportat multe întrebări, tocmai pentru că principiul dublei perspective mai ales în partea
sa de aplicaţie, nu a fost înţeles. De fapt, în interetnicitate, principiul reciprocităţii exprima
o realitate evidentă, pentru că fie minoritate, fie majoritate, ambele genuri de comunităţi
etnice primesc, oferă şi întreţin în jurul lor, în mod istoric, un întreg câmp de relaţii directe
şi reciproce, indiferent că sunt mai bune sau rele, dar care toate se individualizează pe
neamurile coabitante respective. Procedeele de cercetare concepute numai pentru
atitudinea directă a populaţiei majoritare faţă de minorităţi, fără partea de reciprocitate,
după cum se manifestă la majoritatea analiştilor sunt după părerea noastră, cel puţin
nerealiste. De aceea insistăm pe partea procedurală a diagnozei, pentru că principiul dublei
perspective nu se aplică numai la rezultate, ci la toată partea de proiectare a
instrumentelor, a modului de formare a grupurilor de lucru, la modul de aplicare în
condiţii de teren, până la sistemul final de prelucrare automată a datelor. Astfel, după etapa
recoltării formularelor, prelucrarea lor în condiţii de ,,laborator” trece prin două faze:
a. pe fiecare formular se procedează la o însumare a notelor acordate pe baza
cărora se stabileşte un indice individual de calitate şi distanţă etnică, faţă de
toate grupurile etnice menţionate în formular
b. pe baza indicelui individual împreună cu toate chestionarele din acelaşi grup
de cercetare, se stabileşte la o medie aritmetică colectivă.
În cazul cercetării de faţă, pentru analiza relaţiilor etnice ale turcilor dobrogeni,
indicii sunt de trei feluri, cu ordonare în tab. nr. 1 şi provin din 3 categorii de atitudini, cu
localizare pe rândul V /coloana V, ambele referitoare la comunitatea turcă, astfel :
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului turc la o cotă medie
de 23,88 care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă turc faţă
de comunitatea sa. În studiul grupului turc indicele auto-evaluat se află la o
cotă maximă de 23,88 cu valoare de reper ;
- pe orizontala V sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare care reprezintă atitudinea
grupului turc faţă de celelalte comunităţi aflate în studiu ;
- pe coloana V sunt trecuţi indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor 8 grupuri martor, faţă de comunitatea turcă.
Amintim că în acest montaj, cu acelaşi instrument, grupul de referinţă turc oferă
date din perspectivă internă, iar grupurile – martor, pe cele din perspectivă externă.
Indicii de auto şi hetero-evaluare cu întabelare pe orizontală V reprezintă atitudinile
cu relaţiile directe ale grupului turc. Indicii de retro-evaluare cu întabelare pe coloana V
reprezintă atitudinile cu relaţiile reciproce ale grupurilor martor faţă de comunitatea turcă.
În tabelul nr. 1, de la 9 x 9 grupuri etnice angajate în investigaţii, au fost ordonate toţi cei
81 de indicatori de atitudini rezultate. În acest capitol vom comenta numai datele
referitoare la comunitatea turcă.
În privinţa comunităţii turce, cota cea mai ridicată de apropiere a fost faţă de
membrii săi, la o valoare de 23,88. Comparativ cu ceilalţi indici de autoevaluare se poate
nota că indicele turc este ceva mai scăzut cu câteva zecimale faţă de alte comunităţi,
31
întrucât în toate grupurile de studiu în mod obişnuit cota de auto-evaluare trece de 24
puncte din 25 posibile.
În planul distanţelor directe pe şirul V, grupul turc, prin hetero-evaluările sale a
prezentat o apropiere maximă mai întâi faţă de comunitatea tătară la o cotă de 22,35 şi
apoi faţă de români la cotă de 19,23. Celelalte comunităţi pe criteriul gradului de
apropiere s-au scalat astfel: faţă de comunitatea italiană la cotă de 17,20 ; faţă de
comunitatea greacă la cotă de 16,61 şi faţă de comunitatea armeană la cotă de 16,05.
Tabelul nr. 1
Indicii de intensitate a contactelor directe şi de distanţă socială între comunităţi etnice dobrogene,
cu referite turcii dobrogeni, stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995.
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşii IX
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipoveni Ucra.
I
Români 24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
II
Armeni 24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
III
Greci 23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
IV
Italieni 23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
V
Turci 19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
VI
Tătari 20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
VII
Romi 23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
VIII Ruşi
Lipoveni 23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38 19,94 10,o6 24,42 22,14
IX
Ucraineni 22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Atitudinea grupului turc faţă de ruşii-1ipoveni şi ucraineni s-a plasat pe un interval

mediu la cotă de 15,31 şi respectiv de 15,28.
Pe ultimul loc, pe scara gradelor de apropiere faţă de alte neamuri, grupul turc a
plasat comunitatea romilor la o cotă de 11,31. Acest nivel este sub prima jumătate a
intervalului de varianţă, poate fi considerat la nivel de respingere.
În privinţa cotelor de retro-evaluare, privitoare la atitudinea altor neamuri faţă de
turci, notăm că nu toate aceste distanţe sunt echivalente. Cea mai ridicată cotă de
apropiere faţă de comunitatea turcă a fost din partea grupului tătar la o cotă de 23,69;
acest indice fiind aproape egal cu cel al turcilor faţă de turci (23,88).
Şi în restul indicilor de retro-evaluare, gradele de apropiere din partea altor
neamuri faţă de comunitatea turcă sunt ceva mai ridicaţi. Astfel faţă de turcii cotele de
apropiere ale armenilor au fost de 18,67 ; ale ruşilor-lipoveni au fost de 18,38; ale
ucrainenilor de 17,93; ale rromilor de 17,76 şi ale românilor la o cotă de 17,37.
Cele mai scăzută apropiere faţă de turci a rezultat din partea grupului italian la o
cotă de 16,10 şi din partea grupului grec la o cotă de 14,79.
Pentru că nici una din aceste cote nu se află sub prima jumătate a intervalului de
varianţă, respectiv de 12,50 puncte, putem spune că nici unul din grupurile martor nu
au situat comunitatea turcă la cote de respingere sau de antipatie. Dar pentru că indicele
32
global turc auto-evaluat a fost la cea mai mică valoare, de numai 23,88 puncte, am
considerat oportun dezvoltarea unei analize suplimentare pentru a stabili pe care
subcategorii se manifestă (vezi tabelul nr. 2). În această dezvoltare, s-au regrupat toate
evaluările grupului turc atât faţă de comunitatea sa, cât şi faţă de celelalte comunităţi
locale, dar pe subcategorii turce de persoane. Astfel, indicele turc cel mai slab auto-evaluat
a fost şi la femei la cota de 23,13, la turcii în vârstă de peste 56 ani la cota de 23,10, caz
mai greu de interpretat dar cu siguranţă pe aceste subcategorii de populaţie turcă există o
zonă de fragilitate etnică mai rar întâlnită.
Tabelul nr. 2
Indicii de calitate şi distanţe etnice pe subcategorii de persoane ale grupului turc
faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor stabiliţi prin prelucrarea datelor din Chestionarul Bogardus 1995
Nr Sub- 1. 2. 3. 4. 5 6. 7 Ruşi - 9
cazuri categori Turci Români Arm. Greci Italie. Tătari Romi Lipov Ucr.
50 Indice
23,88 19,23 16,05 16,66 17,20 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci global
Pe grupuri de sex
28 Femei 23,16 19,40 15,70 19,83 17,16 22,30 12,50 15,46 15,43
22 Bărbaţi 24,63 19,06 16,40 16,40 17,25 22,40 11,20 15,16 15,13
Pe grupuri vârste
Sub 30
24,29 20,60 16,70 17,00 17,90 23,38 14,25 15,25 15,25
24 ani
Adulţi
24,30 17,93 15,10 15,55 16,25 22,75 11,10 15,10 14,60
20 31-55 ani
Peste
23,10 19,10 16,30 17,30 17,55 21,00 10,20 16,10 16,00
6 56 ani
Pe grupuri de studii
Sc.
generală 24,00 18,35 13,90 14,10 15,90 22,30 7,30 13,75 14,30
14
şi profes.
Studii
24,00 20,60 17,10 17,60 16,60 23,00 12,50 15.5o 15,30
26 liceale
Studii.
post 24,5o 20,70 16,40 13,20 17,10 22,90 10,00 16,10 16,10
10
liceale
În tabelul nr. 2, se pot aprofunda detalii privind atitudinile de apropiere ale

subcategoriilor de turci faţă de români şi tătari, precum şi de respingere faţă de romi.
Astfel, toate sııbcategoriile de turci au cote mai ridicate de apropiere faţă de tătari,
comparativ cu cele faţă de români. De exemplu apropierea turcilor de sub 30 ani faţă de
români este la o cotă de 20,60, pe când cota de apropiere faţă de tătari este de 23,3.
În raport cu alte comunităţi etnice, toate sugrupurile turce au prezentat atitudini de
apropiere peste media de 12, 50. De exemplu, cea mai mare cotă de apropiere faţă de
armeni o putem nota în rândul turcilor cu studii liceale la o cotă de 17,10. Cotă mai
scăzută faţă de armeni a fost la femei la o cotă de 15.70. Alta a fost atitudinea turcilor faţă
de romi. Cea mai mare respingere a comunităţii rromilor (ţiganilor) a apărut la persoanele
turce de şcoală generală şi profesională, la o cotă de 7,30.
33
4. Analiza de valori şi trăsături etnice
Pentru diagnoza trăsăturilor etnopsihologice ale turcilor dobrogeni, prin
Chestionarul PPN–50 amintim că şi în grupul turc s-au operat 50 teste de semnificaţie la un
prag p < 0,05 faţă de care au existat două trăsături nesemnificative, respectiv la itemul 27
al individualismului, la care s-a constatat un prag p < 0.06 şi itemul 44 al mândriei la un prag
p < 0,14. Dacă acest prag convenţional al lumii ştiinţifice ar fi fost mai puţin sever, cu
doar o zecimală, atunci am fi avut 49 de trăsături şi în acelaşi timp 49 instrumente de evaluare
semnificative. Cu aceste instrumente, concepţia de elaborare a bazei de date pe calculator
are în vedere posibilitatea de a extrage, prelucra, aduna şi de a prezenta din mai multe
perspective, toate datele referitoare la grupul cercetat.
În acest fel, procesarea datelor cuprinde trei momente. În primul, din baza
principală de date elaborată pe 9 comunităţi etnice, se extrage o bază secundară referitoare
numai la comunitatea turcă pe 350 de cazuri. În al doilea moment se obţin datele de auto-
evaluare cu acelaşi soft aplicat numai pe evaluările grupului turc cu 50 de cazuri. În al
treilea moment, pentru datele de retro-evaluare, acelaşi program se aplică pe fiecare din
cele 8 grupuri martor, numai la datele referitoare la comunitatea turcă.
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la turcii dobrogeni
Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Retro-evaluarea turcilor dobrogeni pe fiecare
Profiluri Turc Auto-
item de către grupurile martor din zona de contact
Integrat evaluat
Trăsături 350 Turci Români Arm Gre Ital. Tăt. Romi Ruşi Ucr.
etnice cazuri 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,63 4,62 4,72 4,97 4,73 4,50 4,78 4,59 4,37 4,42
religioasă 0,82 0,73 0,76 0,18 0,45 0,94 0,58 1,21 0,83 1,20
2.Preţuirea propriei 4,43 4,70 4,30 4,93 4,50 4,43 4,52 3,90 4,18 4,35
identităţi etnice 0,92 0,74 1,05 0,25 0,73 1,04 0,79 0,77 1,05 1,20
4,42 4,76 4,48 4,57 4,37 3,57 4,56 4,90 4,20 4,23
3. Mândria 0,90 0,56 0,89 1,07 0,81 1,17 0,70 0,41 0,89 0,99
4,38 4,30 4,70 4,23 4,50 4,53 4,46 4,10 4,18 4,32
4 Tradiţionalismul
0,93 0,91 0,76 1,01 0,78 0,73 0,93 1,18 0,91 1,14
5. Sentimentul 4,21 4,60 3,82 4,60 4,10 3,87 4,62 4,48 3,78 4,06
istoriei 1,08 0,76 1,37 0,93 0,88 1,07 0,88 0,69 1,16 1,24
6.Spiritul 4,18 4,32 3,68 3,67 4,33 4,33 4,56 4,31 4,16 4,23
comercial 0,93 0,94 1,15 0,66 0,71 0,80 0,76 0,60 0,99 0,99
7. Ataşamentul 4,11 4,12 4,00 4,70 4,10 3,50 4,72 4,14 4,06 3,39
faţă de România 1,08 1,15 1,23 0,88 0,55 1,20 0,67 0,95 1,03 1,09
4,08 4,40 3,88 4,20 3,93 3,50 4,56 3,97 3,98 3,97
8.Independenţa 1,10 1,05 1,07 0,81 0,50 0,97 1,20
1,04 1,01 1,15
9. Simţul 4,06 4,50 4,20 4,07 3,73 3,43 4,50 4,34 3,86 3,35
frumosului 0,97 0,68 1,01 0,94 0,87 0,86 0,91 0,61 0,91 1,14
4,01 4,66 4,04 3,86 3,62 3,41 4,66 3,97 3,59 3,61
10.Prietenia 1,17 0,88 1,24 1,05 0,63 1,21 0,96 1,20
1,07 0,59
Astfel, din aceste prelucrări rezultă 3 tipuri de profiluri:
- un profil integrat turc cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe total
număr de cazuri, respectiv 350.
- un profil auto-evaluat turc, realizat din perspectiva ,,internă” pe 50 cazuri
- opt profiluri retro-evaluate realizate pe numărul de cazuri al fiecărui grup etnic
martor care, fiecare va furniza o perspectiva ,,externă” specifică faţă de
comunitatea turcă.
34
Programul de prelucrare pe calculator are în vedere aceleaşi operaţiuni de
însumare şi calculare a unor medii aritmetice şi abateri standard pe fiecare trăsătură şi din
fiecare profil. Media aritmetică conferă trăsăturii respective un caracter ,,modal” şi
colectiv, iar abaterea standard s-a impus pentru analiza de omogenitate pe fiecare item.
Abaterea standard se apreciază în funcţie de valoare unitară. O estimare
subunitară indică faptul că în grupul de evaluatorii există mici diferenţe de opinii, ceea ce
înseamnă un plus de consistenţă pentru respectiva trăsătură. Pe când o abatere standard
supraunitară poate indica existenţa unor mari diferenţe de opinii, cea ce înseamnă
elemente de inconsistenţă în manifestările ei.
De asemenea, noi am luat ca bază de comparaţie numai trăsăturile cuprinse în
profilul turc integrat. Aceasta întrucât numărul de cazuri pe care s-a construit acest profil
este cel mai mare. Profilul turc integrat, cu abaterile standard şi mediile sale aritmetice,
realizează o scalare a celor 50 de variabile - itemi, de la cele mai active cu media aritmetică
cea mai ridicată, spre cele mai puţin active, cu media aritmetică cea mai scăzută.
Dar şi comparaţiile etnice tot ale turcilor, din profilurile retro-evaluate efectuate de
grupurile martor - chiar dacă au fost elaborate numai pe 30- 50 cazuri - pot fi şi ele o altă
direcţie de analiză.
Oferim în tabelul nr. 3 un extras din primele 10 trăsături cu caracter dominant,
ordonate numai pe baza datelor din profilul turc integrat. În funcţie de datele profilului
turc integrat, pe primele 10 locuri apar în ordine următoarele trăsături modale :
- credinţa religioasă, la o medie aritmetică de 4,63
- preţuirea propriei identităţi etnice, de 4,63
- mândria, de 4,42 ( cea nesemnificativ la testul T)
- tradiţionalismul, de 4,38
- sentimentul istoriei, de 4,21
- spiritul comercial, de 4,18
- ataşamentul faţă de România, de 4,11
- simţul frumosului, cu o medie de 4,08
- independenţa cu o medie de 4,06 şi
- prietenia la o medie aritmetică de 4,01
Privitor la itemul mândriei, cel care în cazul grupului turc a fost nesemnificativ la
testul T, suntem datori al retrage din concluziile finale, indiferent de ce poziţii va ocupa în
diferite ,,topuri” de profiluri.
În tabelul nr. 4 realizăm o comparaţie suplimentară dintre profilul turc integrat,
obţinut pe 350 cazuri şi profilul turc auto-evaluat obţinut pe 50 cazuri în care putem nota
faptul că 7 din 10 trăsături sunt comune. Procentul de 70% trăsături etnice turceşti
coincidente şi ,,acceptate” de toate grupurile martor, indică o bună cunoaştere a lor pe
plan local. Această aserţiune se susţine şi prin faptul că în ambele profiluri (integrat şi
autoevaluat) cota minimă a fost de 4,01 corespunzătoare treptei de răspuns ,,acord în mare
măsură”. Putem nota şi diferenţe semnificative de valorizare. De exemplu, în profilul turc
integrat ataşamentul faţă de România este situat în poziţia 7, dar în cel autoevaluat este absent
din primele 10 poziţii. Această trăsătură modală, cu o cotă de intensitate în profilul turc
integrat de 4,11 a fost apreciată de alte grupuri la trepte superioare de manifestare:
eşantionul armean îi conferă o cotă de 4,70; eşantionul tătar cota 4,56 ; romii cota 4,14 şi
chiar turcii o prezintă la cota de 4,12.
35
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale turceşti, integrate şi autoevaluate
în primele 10 poziţii de manifestare
Extras de trăsături din Medii Extras de trăsături din Medii Trăsături
profilul turc integrat Aritm. profilul turc auto-evaluat aritm. comune
1. Credinţa religioasă 4,63 1. Mândria 4,76 X
2. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,43 2. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,70 X
3. Mândria 4,42 3. Prietenia 4,66 X
4. Tradiţionalismul 4,38 4. Ospitalitatea 4,66 -
5. Sentimentul istoriei 4,21 5. Credinţa religioasă 4,62 X
6. Spiritul comercial 4,18 6. Sentimentul istorie 4,60 X
7. Ataşamentul faţă de România 4,11 7. Hărnicia 4,58 -
8. Independenţa 4,o8 8. Simţul frumosului 4,50 X
9. Simţul frumosului 4,06 9. Independenţa 4,40 X
10. Prietenia. 4,o1 10 Inteligenţa 4,34 -
În autoevaluarea grupului turc, între însuşirile comune mai preţuite au fost

ospitalitatea, hărnicia şi inteligenţa generală, însuşiri absente din profilul integrat, ceea ce poate
avea şi semnificaţia unor ,,contestaţii” din partea grupurilor martor
Din autoevaluările turcilor, este surprinzătoare absenţa spiritului comercial. Deşi este
o trăsătură activ confirmată de toate comunităţile coabitante (poziţia 6 în profilul integrat
la o cotă de 4,18), totuşi, în autoevaluarea turcilor spiritul comercial apare la o poziţie 11
îndepărtată, cu o cotă de intensitate 4,32. La această trăsătură, în valorizarea grupului turc,
am putea spune că există elemente de nesiguranţă, De aceea, în alegerea unor trăsături
dominante, verificarea lor prin mai multe grupuri martor este obligatorie.
După opinia noastră, trăsăturile care exprimă un deplin acord asupra primei laturi a profilului
etnic turc din Dobrogea sunt numai cele referitoare la preţuirea propriei identităţi etnice, simţul
frumosului, sentimentul istoriei, credinţa religioasă, independenţa, prietenia, spiritul comercial şi
ataşamentul faţă de România. Şi în cazul acestui profil este de remarcat configuraţia sa de unicat.
La fel de semnificativă pentru această comunitate este analiza trăsăturilor cu
intensitate redusă cu o mai slabă manifestare în conştiinţa publică. Pentru analiză sinoptică
oferim în tabelul nr. 5 un studiu comparativ de trăsături modale turceşti, integrate şi auto-
evaluate, aflate în ultimele10 poziţii de manifestare.
Pe acest registru al trăsăturilor de slabă intensitate din perspectiva a 8 grupuri
etnice, precum şi a celei turceşti, pe 8 itemi există un acord deplin. Acest acord în
proporţia de 80 % asupra unor trăsături turceşti de slabă manifestare arată că ele sunt bine
cunoscute în toate grupurile de lucru, şi în general există o bună cunoaştere a comunităţii.
Din trăsăturile submodale cu caracter consensual, unele sunt specifice precum
slaba capacitate de inventivitate, slaba receptivitate la ideile altora şi slaba manifestare a spiritului critic,
sau a simţului de răspundere, iar altele au un caracter general cu slabe manifestări de fatalism,
agresivitate şi dominativitate.
După cum notam şi cu alte ocazii, conotaţiile etice ale acestor trăsături, pozitive
sau negative nu se suprapun celor cu caracter psihologic. De aceea apariţia agresivităţii şi
chiar a fatalismului pe ultimele locuri pot fi privite drept calităţi. În cazul itemului de slabă
asumare a responsabilităţii, putem nota la grupul turc existenţa unui defect major confirmat în
ambele profiluri la poziţia 40.
36
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături modale turceşti,
integrate şi autoevaluate în ultimele 10 poziţii de manifestare
profilul turc integrat aritm profilul turc auto-evaluat Aritm. comune
40. Simţul răspunderii 3,61 40. Simţul răspunderii 4.16 X
41. Comunicativitate cu sinceritate 3,58 41. Receptivitatea la ideile altora 3,92 -
42. Inventivitatea 3,86 42. Inventivitatea 3,86 X
43. Individualismul 3,30 43. Perseverenţa până la finalizare 3,84 -
44. Spiritul critic 3,44 44. Supuşenia şi obedienţa 3,84 X
45. Dominativitatea 3,76 45. Dominativitatea 3,76 X
46. Supuşenia / obedienţa 3,84 46. Spiritul critic 3,60 X
47. Imitativitatea 3,38 47. Fatalismul 3,36 X
48. Fatalismul 3,36 48. Individualismul 3,30 X
49. Scepticismul 3,18 49. Scepticismul 3,18 X
În tabelul nr. 5 pe coloana trăsăturilor din profilul integrat trebuie să notăm şi

prezenţa slabă a individualismului, chiar dacă statistic a fost nesemnificativă. De asemenea,
sunt şi unele situaţii contradictorii. De exemplu, prezenţa comunicativităţii cu sinceritate pe
ultimele locuri în profilul integrat, nu coincide cu poziţia acesteia în cel autoevaluat, ceea
ce poate însemna o tendinţă de contestaţie sau de negare din partea grupului turc. La acest
grup, într-o altă interpretare apare itemul slabei perseverenţe până la finalizare prezent numai în
autoevaluarea grupului turc la poziţia 43 la cota de 3,84 , în ultimele poziţii ale profilul
integrat itemul fiind absent (cu amplasare la o poziţie mediană 37). În acest caz de slabă
manifestare la turci a perseverenţei până la finalizare stabilită numai prin autoevaluare,
putem spune că asistăm numai la o recunoaştere ,,internă”, neremarcată sau mai puţin
cunoscută de către grupurile martor.
Se constată un acord deplin, până la identitate între ambele profiluri pentru
poziţia 45 de foarte slabă manifestare la trăsătura dominativităţii turcilor dobrogeni. Acest
acord deplin poate indica o stare de fapt, confirmată din mai multe perspective, privitoare
la slaba capacitate de ocupare a funcţiilor publice din partea comunităţii.
Astfel, pe ansamblu, la nivelul comunităţii turce slaba manifestare a agresivităţii, a
scepticismului, a fatalismului, a imitativităţii pot fi considerate calităţi, dar alte trăsături precum lipsa de
inventivitate, slaba asumare a răspunderii, slaba perseverenţă până în finalizare, pot constitui defecte. Ele
alcătuiesc cea de-a doua latură în planul diferenţelor etnice specifice a turcilor dobrogeni, cel puţin la
momentul cercetării noastre.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice turceşti
Alături de analiza variabilelor-item, o perspectivă de sinteză ne oferă întocmirea

matricei stilistice turceşti, cu unele elemente de prognoză.
Pentru obţinerea profilului stilistic integrat (indiferent de comunitatea studiată)
procedăm la calculul mediei aritmetice şi al abaterii standard, din 5 în 5 itemi pe toate cele
350 de chestionare în care a fost trecută şi comunitatea turcă. Pentru obţinerea profilului
stilistic turc autoevaluat, acelaşi ,,soft” se aplică numai la cele 50 de cazuri ale grupului turc.
Pentru obţinerea de profiluri turceşti retro-evaluate, acelaşi ,,soft” se aplică succesiv în toate
grupurile-martor în dreptul evaluărilor referitoare la turci.
37
Redăm alăturat în tabelul nr. 6 o sinteză cu matricea stilistică a turcilor dobrogeni.
În matricea stilistică a turcilor dobrogeni din tabelul nr. 6 se remarcă prevalenţele
stilului cultural şi activ pe primele locuri, urmate de manifestările stilului afectiv pe un plan
median, iar pe planul trei apar manifestările de stil social şi moral.
Indiferent de matricea stilistică şi de corespondenţele lor cu planurile altor
neamuri, care sunt frecvente, tehnica analizei de stil constă în analiza comparată între
principalele trăsături-pivot ale fiecărei direcţii stilistice. Întrucât, într-o verticală cu 50
trăsături integrate, aflate în poziţii variabile de la un neam la altul, în mod corespunzător şi
compoziţia structurală a fiecărui stil va fi diferită. De asemenea, este interesant a compara
aceleaşi manifestări stilistice pe diferite comunităţi etnice cu caracteristici apropiate
(religioase, lingvistice, istorice, regionale, etc), caz în care pentru direcţionarea atenţiei
suntem datori a introduce şi conceptul de nuanţă stilistică.
De exemplu, la stilul cultural al turcilor din datele de analiză ale profilului integrat,
putem observa că are în compunere 4 trăsături-pivot cu credinţa religioasă în poziţia 1 şi
tradiţionalismul în poziţia 4. Alte două trăsături, optimismul şi inteligenţa sunt de nivel mediu
apropiat, în poziţiile 18 şi 19. Şi stilul cultural al tătarilor are aceleaşi trăsături pivot, ba
chiar credinţa religioasă este tot în poziţia 1 şi tradiţionalismul tot în poziţia 4. Dar la tătari
inteligenţa şi optimismul sunt preţuite la o treaptă ceva mai ridicată, în poziţiile 16 şi 17.
Tabelul nr . 6
Matricea stilistică a turcilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Profilurile stilistice retro-evaluate ale turcilor
Stilistic Stilistic
Profiluri dobrogeni rezultate din estimările grupurile etnice
Turci Auto
martor din zona de contact
integrat evaluat
Total Ruşi
Stilurile de
cazuri Turci Români Arm Greci Itali Tăt. Romi Lipov Ucra
relaţionare 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
CULTURAL
5-10-15-20 3,87 4,22 3,9o 4,11 3,72 3,54 4,16 3,38 3,75 3,69
25-30-35 1,06 0,89 1,08 0,91 0,98 1,01 0,99 0,83 0,91 1,14
40-45-50
ACTIV
3-8-13-18 3,85 4,29 3,69 3,9o 3,74 3,67 4,23 3,3o 3,79 3,63
23-28-33 1,02 0,83 1,13 1,02 0,91 1,01 0,91 0,64 0,94 1,11
38-43-48
AFECTIV
4-9-14-19 3,81 4,26 3,86 3,78 3,68 3,3o 4,23 3,53 3,64 3,47
24-29-34 1,08 0,85 1,1o 1,12 1,oo 1,07 0,92 0,75 0,98 1,13
39-44-49
TOLERANT
1-6-11-16 3,8o 4,19 3,7o 4,12 3,63 3,55 4,16 3,29 3,66 3,61
21-26-31 1,1o 0,98 1,2o 0,93 0,95 1,05 1,oo 0,79 1,09 1,13
36-41-46
MORAL
2-7-12-17 3,65 4,03 3,56 3,75 3,41 3,17 4,09 3,3o 3,56 3,53
22-27-32 1,09 0,93 1,12 1,07 1,04 1,05 1,oo 0,79 0,94 1,15
37-42-47
38
Aspecte similare putem constata şi în stilului activ turc, referitor la muncă şi
productivitate. Acesta are în compoziţie următoarele trăsături pivot: spiritul comercial în
poziţia 6, spiritul întreprinzător în poziţia 13 şi încrederea în forţele proprii în poziţia 15. Pe când
în activismul tătar, trăsătura încrederii în forţele proprii, este mai vie aflându-se în poziţia
10, pe când tătarii în activismul lor preţuiesc mai mult profesionalismul, aflat în poziţia 20
şi hărnicia aflată, în poziţia 21.
Stilului afectiv turc are o manifestare generică într-un plan median, cu trăsături-pivot
în mândria etnică, aflată în poziţie 3, simţul frumosului aflat în poziţia 9 şi ambiţia în poziţia 11.
Dar în cele două comunităţi turcă şi tătară, elementele de susţinere ale acestui stil
sunt uşor diferite. Astfel şi la tătari, mândria etnică ocupă primele poziţionări (2). Dar în
afectivitatea tătară ambiţia este o trăsătură-pivot cu caracter dominant aflată pe locul 6, pe
când simţul frumosului este deplasat pe un plan inferior aflat la poziţia 15. Stilul afectiv al
turcilor prezintă un plus de receptivitate estetică, cu un simţ mai dezvoltat al frumosului, pe
când stilul afectiv tătar prezintă un plus de ambiţie.
O configurare similară constatăm şi în cazul stilului tolerant sau social ; la ambele
comunităţi orientarea principală acestui stil este către preţuirea propriei identităţii etnice aflată
în poziţia 2 la turci şi în poziţia 3 la tătari. Dar pe sensul specificităţii, comunitatea turcă
este mai marcată de un viu sentiment al istoriei prezent în poziţia 5, pe când stilul social al
tătarilor se asociază cu un plus de ataşament faţă de România aflat în poziţia 7.
Aceleaşi tip de similitudini şi de diferenţe sensibile se pot nota şi în cazul stilului
moral. Astfel, deşi majoritatea trăsăturilor de compoziţie ale acestui stil se află în poziţii
secundare, chiar terţiare în structura stilistică generală la ambele comunităţi, el se bazează
pe relaţii de prietenie care la turci a avut un rang în poziţia 10, iar la tătari au avut un rang
foarte ridicat în poziţia 12. Dar, prietenia din stilul moral al tătarului se completează cu un
plus de respect pentru cuvântul dat, bazat pe un sentiment al onoarei ceva mai activ cu un
rang aflat la poziţia 14. Pe când în prietenia turcului principalul pivot de susţinere este un
plus de omenie cu un rang aflat la poziţia 17.
În studiul de faţă, alegerea a 2 comunităţi musulmane a avut în vedere ipoteza
unor similitudini accentuate, faţă de care s-a pus întrebarea dacă modelul metodologic
avansat va putea realiza ,,disocierea” lor. Concluzia noastră este că aceste diferenţe pot fi
surprinse, chiar până la nivelul unor detalii. Succesul acestei diagnoze se bazează cu
prioritate pe organizarea cadrului experimental prin inter-evaluarea comunităţilor de studiu
dar, în egală măsură şi prin desfăşurarea nuanţată a analizei comparate.
39
6. Anexe
Tabelul nr. 8
Datele cuprind media aritmeticã şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Profiluri Retro-evaluarea turcilor dobrogeni pe fiecare item
Turc Turc
etnice de către grupurile etnice martor din zona de contact
integrat auto
Valori şi cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Tătari Romi Ruşi Ucr
trăsături 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,63 4,62 4,72 4,97 4,73 4,50 4,78 4,59 4,37 4,42
religioasă 0,82 0,73 0,76 0,18 0,45 0,94 0,58 1,21 0,83 1,20
2. Preţuirea 4,43 4,70 4,30 4,93 4,50 4,43 4,52 3,90 4,18 4,35
4,42 4,76 4,48 4,57 4,37 3,57 4,56 4,90 4,20 4,23
3. Mândria
0,90 0,56 0,89 1,07 0,81 1,17 0,70 0,41 0,89 0,99
4,38 4,30 4,70 4,23 4,50 4,53 4,46 4,10 4,18 4,32
4.Tradiţionalismul
0,93 0,91 0,76 1,01 0,78 0,73 0,93 1,18 0,91 1,14
5. Sentimentul 4,21 4,60 3,82 4,60 4,10 3,87 4,62 4,48 3,78 4,06
istoriei 1,08 0,76 1,37 0,93 0,88 1,07 0,88 0,69 1,16 1,24
6. Spiritul 4,18 4,32 3,68 3,67 4,33 4,33 4,56 4,31 4,16 4,23
comercial 0,93 0,94 1,15 0,66 0,71 0,80 0,76 0,60 0,99 0,99
7. Ataşamentul 4,11 4,12 4,00 4,70 4,10 3,50 4,72 4,14 4,06 3,39
faţă de România 1,08 1,15 1,23 0,88 0,55 1,20 0,67 0,95 1,03 1,09
4,08 4,40 3,88 4,20 3,93 3,50 4,56 3,97 3,98 3,97
8. Independenţa
1,04 1,01 1,15 1,10 1,05 1,07 0,81 0,50 0,97 1,20
9. Simţul 4,06 4,50 4,20 4,07 3,73 3,43 4,50 4,34 3,86 3,35
frumosului 0,97 0,68 1,01 0,94 0,87 0,86 0,91 0,61 0,91 1,14
4,01 4,66 4,04 3,86 3,62 3,41 4,66 3,97 3,59 3,61
10. Prietenia
1,07 0,59 1,17 0,88 1,24 1,05 0,63 1,21 0,96 1,20
4,02 4,18 4,00 4,30 4,23 3,80 4,34 2,93 4,12 3,87
11. Ambiţia
1,07 0,98 1,11 0,79 0,94 1,10 1,04 0,96 0,88 1,23
12. Curajul si 3,97 4,28 3,90 3,83 3,93 3,63 4,24 3,55 3,92 4,10
cutezanţa 0,96 0,90 0,99 1,05 0,91 1,10 1,00 0,51 1,00 0,83
13. Spiritul 3,97 4,36 3,92 3,83 4,20 3,87 3,98 3,59 3,92 3,90
întreprinzător 0,94 0,72 0,94 0,79 1,06 1,07 1,04 0,73 0,91 1,08
3,95 4,18 3,44 4,67 3,60 4,37 4,26 3,66 3,69 3,84
14.Solidaritatea
1,05 0,96 1,34 0,71 0,81 0,85 0,94 0,72 1,06 0,97
15.Increderea în 3,94 4,42 3,98 3,86 3,90 3,43 4,56 3,59 3,73 3,31
forţele proprii 1,08 0,64 1,31 1,09 1,06 1,17 0,79 0,78 1,04 1,11
3,93 4,42 4,06 3,83 3,60 3,47 4,56 3,14 4,00 3,45
16. Adaptabilitatea
1,03 0,70 1,04 1,05 1,10 0,97 0,67 0,74 0,87 1,36
3,89 4,26 4,08 4,43 3,47 3,50 4,22 3,38 3,67 3,55
17. Omenia
1,00 0,80 0,83 0,86 1,38 1,11 0,82 0,49 0,92 1,18
3,89 4,30 4,02 4,57 3,70 3,33 3,82 3,38 3,73 3,87
18. Optimismul
1,13 1,04 1,02 0,77 0,95 0,92 1,38 1,47 0,88 1,09
3,88 4,34 3,90 3,90 3,43 3,67 4,42 3,72 3,53 3,58
19. Inteligenţa
0,99 0,85 1,04 1,11 1,10 0,99 0,78 0,59 0,92 0,92
3,87 4,26 3,64 3,57 3,83 3,33 4,34 3,76 3,98 3,68
20. Tăria de caracter
1,00 0,80 1,08 1,04 0,95 1,09 0,96 0,64 0,88 1,11
21. Simţul 3,85 4,42 3,88 4,00 3,70 3,87 4,26 3,17 3,59 3,29
onoarei 1,05 0,91 1,02 1,02 0,95 1,11 1,01 0,60 0,96 1,22
22. Spiritul de 3,83 4,28 3,80 4,23 3,33 2,97 4,36 4,21 3,53 3,39
sacrificiu 1,07 1,95 1,20 1,28 0,80 1,00 0,83 0,82 0,74 1,15
23. Dispoziţia 3,82 4,16 3,72 4,33 3,57 3,07 4,34 3,34 3,80 3,58
spre întrajutorare 1,19 0,93 1,33 1,03 1,10 1,26 1,02 1,45 0,91 1,23
24. 3,80 4,26 3,78 3,77 3,87 3,77 4,10 3,24 3,73 3,23
Profesionalismul 1,02 0,78 1,17 1,04 0,86 1,10 0,99 0,74 0,93 1,15
3,80 4,66 3,92 3,30 3,50 3,30 4,72 3,24 3,45 3,03
25. Ospitalitatea
1,21 0,52 1,16 1,15 0,86 1,32 0,61 1,60 1.02 1,33
40
Tabelul nr. 8 (continuare )
Profil Profil
Retro-evaluarea turcilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri Turc Turc
de către grupurile etnice martor din zona de contact
Valori şi integrat auto
trăsături cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Tătari Romi Ruşi Ucr
etnice 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
3,79 4,36 3,90 4,37 3,53 3,07 3,66 3,21 3,92 3,61
26. Realismul
1,07 0,66 1,11 0,81 0,86 1,46 1,06 0,90 0,84 1,23
27. Curăţenia 3,79 4,70 3,80 3,93 3,50 3,27 4,62 2,62 3,47 3,19
şi higiena 1,24 0,46 1,31 1,34 1,22 1,23 1,01 0,62 0,96 1,30
28. Capacitatea 3,77 4,32 3,50 3,70 3,60 3,67 4,00 3,21 3,80 3,71
de iniţiativă 0,94 0,84 1,04 1,02 0,92 0,84 0,88 0,49 0,82 1,07
29.Sentimentul 3,77 4,45 3,71 3,97 4,07 3,10 4,24 3,10 3,49 3,32
naturii 1,11 0,79 1,26 1,13 1,01 1,09 0,97 0,41 1,00 1,22
30. Evitarea 3,74 3,96 3,66 3,63 3,93 3,47 4,24 3,41 3,67 3,26
conflictelor 1,07 1,09 0,96 1,67 1,01 0,90 0,82 0,63 1,11 0,96
31. Bunătatea 3,73 4,44 4,04 3,87 3,13 3,33 4,48 2,93 3,33 3,10
şi blândeţea 1,11 0,76 1,19 1,04 1,07 0,99 0,65 0,96 0,94 1,08
3,72 4,42 3,58 3,83 3,73 3,10 3,92 3,07 3,69 3,61
32.Onestitatea
1,00 0,76 0,99 0,99 0,87 0,92 1,08 0,37 0,89 1,20
33. Disciplina 3,72 4,20 3,60 4,07 3,37 3,63 4,34 2,97 3,49 3,35
şi organizarea 1,01 0,78 0,95 0,94 0,72 1,16 0,87 0,94 0,89 1,11
3,72 4,58 3,70 3,77 3,33 3,33 4,32 2,48 3,55 3,52
34. Hărnicia
1,11 0,61 1,23 1,19 0,80 0,99 0,91 0,57 0,91 1,23
35. Toleranţa 3,72 4,22 3,58 4,07 3,50 3,30 4,20 2,72 3,67 3,68
interetnică 1,19 1,06 1,09 1,39 1,48 1,02 1,07 0,70 1,11 1,14
36. Simţul 3,71 4,36 3,94 4,30 3,43 2,80 4,00 3,31 3,33 3,35
umorului 1,03 0,75 1,00 0,88 0,90 1,03 0,93 0,66 0,97 1,14
3,70 3,84 3,44 4,13 3,43 3,63 4,02 3,17 3,84 3,61
37.Perseveranţa
1,09 1,17 1,20 1,36 1,14 0,96 0,96 0,38 0,87 1,23
3,69 4,22 3,76 3,11 3,27 3,43 4,40 3,17 3,50 3,58
38.Modernism
1,08 0,84 1,15 1,12 1,11 1,01 0,88 0,80 0,85 1,23
39.Receptivi la 3,66 3,92 3,34 3,93 3,70 3,30 4,36 2,93 3,57 3,55
ideile altora 1,14 1,26 1,33 1,14 1,18 0,92 0,92 0,37 0,91 1,21
40. Simţul 3,61 4,16 3,38 3,97 3,47 3,53 3,88 2,45 3,73 3,42
răspunderii 1,07 0,82 1,19 1,00 0,68 0,94 1,10 0,63 1,11 0,96
41Comunicativ 3,58 4,36 3,46 3,50 3,63 3,13 4,06 2,72 3,41 3,29
cu sinceritate 1,04 0,75 1,01 1,01 0,67 0,90 1,08 0,59 1,14 0,94
42.Inventivitate 3,57 3,86 3,42 3,43 3,83 3,10 3,88 3,07 3,65 3,48
1,07 1,09 1,14 0,94 1,05 0,99 1,14 0,70 0,90 1,21
43. 3,50 3,30 3,62 3,67 3,43 3,33 3,64 2,76 3,78 3,77
Individualismul 1,22 1,13 1.35 1,73 1,28 1,09 1,21 0,74 0,98 1,09
44. Spiritul critic 3,44 3,60 3,48 4,63 3,00 3,23 3,18 2,97 3,59 3,26
1,09 1,03 1,22 0,61 1,11 0,90 1,24 0,42 1,06 0,89
45.Dominativitat 3,40 3,76 3,35 3,55 3,50 3,27 3,72 2,17 3,22 3,69
ea 1,21 1,25 1,36 1,09 0,97 1,28 1,14 0,66 1,21 0,97
46. Supuşenia 3,36 3,84 3,46 4,10 2,70 3,20 3,26 3,03 3,18 3,23
şi obedienţa 1,25 1,22 1,16 0,96 1,18 1,16 1,45 0,94 1,30 1,15
3,35 3,66 3,56 3,23 3,10 2,97 3,66 2,90 3,39 3,10
47. Imitativitatea
1,18 1,22 1,33 1,04 1,09 0,96 1,26 1,11 0,98 1,25
3,05 3,36 3,04 2,63 2,63 2,67 3,56 2,66 3,00 3,35
48. Fatalismul
1,11 1,19 1,09 0,93 0,93 1,06 1,21 0,90 1,06 1,02
2,94 3,18 2,18 2,90 2,83 2,47 3,62 2,69 2,94 3,48
49. Scepticismul
1,14 1,24 1,12 0,96 0,87 0,82 1,19 0,71 1,11 1,06
50. Agresivitatea 2,85 3,04 2,72 1,93 2,43 2,60 2,94 3,55 3,06 3,10
1,39 1,43 1,44 1,51 1,57 1,10 1,53 0,74 1,09 1,37
41
Tabelul nr. 9
Model completat de Chestionar Bogardus - 1995
în anul 1995 de o persoană de origine turcă
DATE PERSONALE : INSTRUCTIUNI
Localitatea Constanţa Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la
Judeţul Constanţa diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei
Sexul bărbătesc buni sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare
Vârsta 21 ani veţi trece cifra unui singur răspuns din 5 alternative
Stare civilă necăsătorit posibile, astfel : 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară liceu 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea student 3 acord în mică măsură
Religia islamică 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică turcă 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ucra
Lipo.
I. V-aţi căsători
membri familiei 1 1 1 1 5 3 1 1 1
dvs. cu ? …..
II. Aţi fi de acord
să aveţi prieteni 5 4 4 4 5 4 2 4 4
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de acord
să fie vecini de 5 4 4 4 5 5 4 4 4
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 4 4 4 5 5 4 4 4
profesiunea dvs ? …
V. Care comunităţi
etnice aţi admite să
fie de aceeaşi 5 5 5 5 5 5 5 5 5
cetăţenie română
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină numai
1 1 1 1 1 1 2 1 1
ca turişti şi vizitatori,
fără reşedinţă
în această regiune ?
VII. Care comunităţi
locale aţi prefera să
1 1 1 1 1 1 2 1 1
fie date afară
din ţară ?
42
Tabelul nr. 10.
Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană turcă
Localitatea Constanţa Jud. Constanţa INSTRUCTIUNI: Chestionarul nu se mai referă la propria persoană.
Locul naşterii Urban Vârsta 21 ani Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste comunităţi.
Sexul bărbătesc Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul anexat Se
Stare civilă necăsătorit
notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5 pentru
Pregătirea şcolară liceu
Profesiunea student Religia islamică acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord
Apartenenţa etnică turcă în mică măsură; 2 pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Itali Turci Tătari Romi Ruşi Ucra
1. DOMINATIVITATEA 1 5 5 2 3 2 1 2 2
2. PRIETENIEA 5 4 4 4 4 4 1 4 4
3. INCREDEREA ÎN FORŢELE PROPRI 5 5 5 2 4 5 5 2 4
4. SENTIMENTUL NATURII 5 4 4 4 5 4 4 3 4
5. MODERNISMUL 5 4 4 4 4 5 5 3 3
6. SENTIMENTUL ISTORIEI 5 4 4 4 5 5 2 3 4
7. DISPOZŢIA SPRE INTRAJUTORARE 5 4 4 4 4 5 3 3 4
8. INDEPENDENŢA 5 4 4 4 5 5 4 3 4
9. OSPITALITATEA 5 3 3 3 5 5 2 2 2
1o.CURĂTENIA SI HIGIENA 5 5 5 5 5 5 1 2 2
11. ADAPTABILITATEA 5 5 5 5 5 5 2 2 2
12.TÂRIA DE CARACTER 5 5 5 4 5 5 2 2 2
13.SPIRITUL COMERCIAL 4 5 5 5 5 5 5 2 2
14.SIMTUL FRUMOSULUI 5 4 5 5 5 5 4 2 2
15.OPTIMISMUL 5 5 4 5 5 5 5 2 2
16.CAPACITĂTI DE IMITATIE 4 4 4 4 4 5 5 2 2
17.SCEPTICISMUL 3 4 4 4 2 2 2 2 2
18.DISCIPLINA SI ORGANIZAREA 4 5 4 4 5 5 2 2 2
19.BUNĂTATEA SI BLĂNDETEA 5 3 2 4 5 5 2 2 2
20.INTELIGENŢA 5 5 4 4 5 5 3 2 2
21.SOLIDARITATEA 4 5 4 4 5 5 5 2 2
22.SIMTUL ONOAREI 5 4 4 5 5 5 2 2 2
23.SPIRITUL INTREPRINZĂTOR 4 5 5 5 5 5 5 2 2
24. EVITAREA CONFLICTELOR 5 4 4 4 4 5 2 2 2
25. SPIRITUL CRITIC 4 5 4 4 4 5 2 2 2
26.ATASAMENT FAŢĂ DE ROMÂNIA 5 5 5 5 5 5 5 2 2
27. INDIVIDUALISMUL 3 5 5 2 2 3 2 2 2
28. PERSEVERENŢA 4 5 5 4 5 5 2 2 2
29.AGRESIVITATEA 2 4 4 2 2 2 4 2 2
30.TRADITIONALISMUL 3 5 5 2 3 2 2 2 2
31.SUPUSENIA SI OBEDIENTA 2 2 2 2 2 2 2 2 2
32.OMENIA 5 2 2 3 5 5 2 2 2
33.CAPACITATEA DE INIŢIATIVĂ 5 2 5 3 5 5 5 2 2
34.SIMŢUL UMORULUI 5 2 4 5 5 5 4 2 2
35.REALISMUL 4 2 4 3 4 5 4 2 2
36. PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 2 2 2
37.FATALISMUL 2 4 3 2 2 2 2 2 2
38.PROFESIONALISMUL 5 5 4 3 5 5 2 2 2
39.AMBIŢIA 4 5 5 3 5 5 4 2 2
40.INVENTIVITATEA 4 5 4 5 5 5 4 2 2
41.COMUNICATIVI CU SINCERITATE 5 3 2 3 5 5 2 2 2
42. SPIRITUL DE SACRIFICIU 5 3 3 4 5 5 2 2 2
43.HĂRNICIA 5 4 4 4 5 5 2 2 2
44.MĂNDRIA 5 4 4 4 5 5 2 2 2
45. CREDINŢA RELIGIOASĂ 5 5 5 5 5 5 2 2 2
46.TOLERANŢA 5 2 2 4 4 5 2 2 2
47.ONESTITATEA 5 2 3 4 5 5 2 2 2
48.SIMTUL RĂSPUNDERII 5 2 3 4 5 5 2 2 2
49.CURAJUL SI CUTEZANŢA 5 2 3 4 5 5 4 2 2
50. RECEPTIVI LA IDEILE ALTORA 5 2 2 2 5 5 5 2 2
Bibliografie
43
Bibliografie
Ion Ionescu Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850, traducere de Florin Mihailescu,
de la Brad Analele Dobrogei, anul III, nr. 1, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1922
Arbore P. Contribuţiuni la aşezărilor Tătarilor şi Turcilor în Dobrogea, Extras din Arhiva
Alexandru Dobrogei, vol. II, 1919, Ed. Tipografia Curţii Regale F. Göbl, Buc. 1920
Roman Mihai Studiu asupra populaţiei turceşti din Dobrogea şi sudul Basarabiei, Analele
Dobrogei, anul XVII, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1936.
Ahmet Ali Monografia insulei Ada – Kaleh, Turnu Severin, 1937
Constantin C. Probleme controversate în istoriografia română, Despre caracterul
Giurescu relaţiilor dintre români şi turci. Editura Albatros, Bucureşti, 1975
Mustafa A. Memhet Istoria turcilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
Mustafa A. Memhet Aspecte din istoria Dobrogei sub dominaţie otomană sec. XIV – XVII
Mărturiile călătorului Evlia Celebi, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1965
Mihail Guboglu şi Cronici turceşti privind ţările române,
Mustafa A. Mehmet Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1966
Aurel Decei Istoria Imperiului Otoman, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1978
Aurel Decei şi Relaţii româno – orientale, capitolul : Problema colonizării turcilor selgiucizi
Tahsin Gemil în Dobrogea secolului al XIII-lea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978
Ibrahim Themo Ittihat ve Terakki Anilari / Amintirile mele despre Junii Turci,
România - Medgidia, 1939, lucrare în limba turcă
Tahsin Gemil Asociaţia din România a Junilor Turci (The Young Turks Association in Romania) în
Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie A.D. Xenopol, vol. VII, Iaşi, 1970
Halil Inalcik Imperiul Otoman Epoca Clasică, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
Halil Inalcik Dobrudja, în Encyclopedie de l’Islam, Nouvelle edition, vol II, Leinden-Paris, 1963
Bărbuleanu Cintian Monografia oraşului Babadag, Editura Porto – Franco, Galaţi, 1992
Grigore George Problematica traducerii Coranului în limba română, Editura Ararat, Bucureşti, 1997
Alecu Alexandru Istoricul Seminarului Musulman din Medgidia, în Analele Dobrogei, vol. II, 1928
Mehmet A. Ekrem Civilizaţia turcă, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981
Anglelescu Nadia Introducere în Islam , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993
Ghiaţă Anca Condiţiile instaurării dominaţiei otomane în Dobrogea, în
Studii istorice sud-est europene, volumul I, Bucureşti, 1974
Suliţeanu Ghizela Recherche sur le folclore de minorites nationales tatares et turques de la Dobroudja
în Studia et Acta Orientalia, nr. 6, vol. V-VI, Bucureşti, 1967
Bodea C. Cornelia Românii şi otomanii în folclorul românesc, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Laurenţiu Vlad Turcu. Un personaj al imaginarului popular, în Caietele Laboratorului
de Studii Otomane, nr. 2, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1993
Theodorescu Contacte artistice româno-otomane, în Caietele Laboratorului de Studii Otomane,
Răzvan nr. 1, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1990
Maxim Mihai Pentru o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno- otomane
în Caietele Laboratorului de Studii Otomane, nr. 1, Bucureşti, 1990
Maxim Mihai Ţările Române şi Înalta Poartă , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993
Panaite Viorel Pace, Război şi Comerţ în Islam, sec. XV – XVIII, Editura ALL, Bucureşti, 1997
Gârlan A. Mictat Comunitatea turcă din România. Diagnoze de relaţii etnice şi specific naţional
în vol. Identitate, Alteritate, Multiculturalitate, Ed. Muzeum Arad, 2001
Dulciu Dan Toma Statutul juridic al cadiatelor din România, Editura Ars Docendi, Buc. 2001
Mehmet Naci Onal Din folclorul turcilor dobrogeni , Editura Kriterion, Bucureşti 1997
Abdula Gulten Mevlana - Spirit universal, Editura Elvan, Galaţi, 2000
Ionaşcu Constantin Despre rezistenţa turco – tătară anticomunistă în Dobrogea, în Tătarii în
istoria românilor, Universitatea Ovidius, Ed. Muntenia, Constanţa, 2004
Ziarul /Unitatea Turcă , Periodic bilingv al comunităţii turce din Dobrogea,
TÜRK BIRLIG Bazargic, 1934 - 1938
Ziarul HAKSES /Vocea Dreptăţii, Periodic bilingv al Uniunii Democrate Turce din România,
Constanța, 1995- 2008
44
Capitolul II
ÎN COMUNITATEA TĂTARĂ
1. Scurt istoric
Tătarii din România îşi au originea în Crimeea, regiune aflată în nordul Mării
Negre, cu ramuri etnice apropiate în uzbeci, azeri, kazahi, turkmeni, kirghizi ş.a. toţi aflaţi
în aria de influenţă a lumii turco-musulmane. Etnonimul de tătar apare pentru prima dată
în anul 732 pe muntele Orhon, în nordul Mongoliei cu preluare în toate izvoarele istorice
despre imperiul lui Genghiz Han (1204-1241) prin care tătarii vor deveni cunoscuţi în
toată lumea. În decurs de numai 50 de ani acest întins imperiu va avea efecte devastatoare
asupra lumii chineze, creştine şi islamice în acelaşi timp. Într-o rapidă succesiune de bătălii,
acelaşi eveniment care în Asia a fost numit invazia mongolă, care a dus la căderea dinastiilor
Jing (Beijing, 1215), Song (China de sud,1223) şi Tang (Tibet,1225), în Europa a fost
numit invazia tătară care a dus la prăbuşirea Rusiei kievene (Kalka, mai 1223), a statului
ungar (Mişcoltz, aprilie 1241) ajungând până la Viena (Neustadt, iulie 1241).
Toate aceste campanii au fost pline de atrocităţi medievale, pentru că în concepţia
căpeteniilor tătare o victorie era definitivă numai după decimarea completă a inamicului.
Din această perioadă este consemnată o interesantă tentativă de creştinare a tătarilor din
partea papei Inocenţiu al IV-lea cu trimiterea la curtea lui Ginghis Han a două misiuni
celebre, prin Ioan de Plano Carpini în anul 1246 şi a lui Wilhelm de Rubrukuis în anul
1256 (P. Bergeron, 1732)1. Inocenţiu al IV-lea fiind acelaşi papă care a cerut Europei în
Conciliul de la Lyon (1245), ridicarea unei o cruciade împotriva invaziei tătare. Chiar dacă
tentativa creştinării nu a reuşit, demersul lor a fost remarcabil şi la un moment oportun.
Peste 5 decenii toţi tătarii vor trece la islamism.
În zona Mării Negre acest proces de cotitură istorică, valabil pentru toate culturile
musulmane se va realiza prin influenţa unul alt mare misionar, a hagiului Sarî Saltuk Baba
(1210 - 1304) de care se leagă şi colonizarea turcească a Dobrogei (1263). Acest hagiu s-a
format la şcoala sunită a unor renumiţi cărturari islamişti din timpul Imperiului selgiucid
din Asia Mica. A fost contemporan cu Mevlana (m.1273), cu Haçi Bektaş (m.1270), Yonus
Emre (m.1320) şi Ahmet Yasevi toţi umanişti mahomedani, traducători în limba turcă a
versetelor arabe din Coran. Convertirea tătarilor se va realiza prin hanii Berke din Crimeea
(1263) şi Kazan din Buhara (1295) care vor da o serie de proclamaţii în acest sen.
Semnificaţiile acestui moment au fost majore prin apropierea popoarelor turce şi mai ales
pentru că a salvat naţiunea tătară de la marea presiune panslavistă de mai târziu.
La gurile Dunării este semnificativă şi istoria hanului Nogay (1259-1299) care
pentru administraţie şi campaniile sale va face capitală şi va bate monedă la Saqcî - azi
Isaccea, cu circulaţie în Crimeea, Dobrogea şi Bulgaria. În timpul lui Nogay tătarii vor
dezvolta a treia şi ultima tentativă de cucerire a Europei printr-o serie de campanii
împotriva Lituaniei (1270), a Poloniei (1279) şi a Ungariei (1285), iar în Balcani cnejii
45
bulgar Gheorghe Terter (1280-1292) şi sârb Miljutin (1282-1321) îl vor recunoaşte pe
Nogay ca ţar. Dar odată cu moartea lui imperiul său nu va dura, ca toate imperiile tătare.
Astăzi din monetăria de la Isaccea (Saqcî) la Muzeul de Istorie din Constanţa, se
mai păstrează un bănuţ de bronz, exemplar unic, care în mod curios are pe avers pecetea
în arabă a hanului Nogay şi pe revers imaginea bizantină a vulturului bicefal cu o cruce în
cioc. Nu se cunosc motivele unui asemenea producţii, dar s-au emis unele ipoteze (E. O.
Târnoveanu,1997)2. Una din ele poate fi căsătoria hanului Nogay cu principesă Eufrosina
de Bizanţ, una din fetele bazileului Mihail al VIII-lea Paleologul.
Un alt reviriment al tătarilor va avea lor în spaţiul caucazian prin ridicarea unui
nou Imperiu în timpul lui Timur Lenk (1336-1405) numit de europeni şi Tamerlan,
devenit celebru prin victoria asupra lui Bayazid I-zis Fulgerul, cuceritorul Balcanilor,
înfrânt în marea bătălie de la Ankara (1402). Se mai ştie că sultanul Bayazid în urma acestei
umilitoare înfrângeri se va sinucide de ruşine, iar europenii îl vor elogia pe Tamerlan
pentru amânarea cu o jumătate de secol a cuceririi Constantinopolului (1453) de către
Imperiul otoman (J. P. Roux, 1991 şi1998).
După destrămarea Hoardei de Aur în lupte fraticide, toate hanatele de pe Volga,
Caucaz, Samarkant şi Buhara vor fi cucerite rând pe rând de Imperiul rus până la
jumătatea sec. XV. Hanatul de Crimeea a mai rezistat un timp numai pe baza alianţelor de
vasalitate cu Imperiul otoman, alături de care va participa la toate campaniile militare.
Prăbuşirea acestui hanat va veni mai târziu din partea Rusiei, prevăzută în
Testamentul lui Petru cel Mare (1682-1725) şi realizat de Ecaterina a II–a între anii 1762-1796.
După pacea de la Passarowitz (1718), care a însemnat şi momentul de declin al
Imperiului otoman în Europa, soarta Crimeii s-a jucat între crizele acestui Imperiu,
devenit ,,omul bolnav” de prea mare întindere teritorială şi crizele periodice ale
,,echilibrului european”, tratate cu tot felul de compensaţii teritoriale. Pentru acapararea de
noi teritorii pe direcţia sud-estului european şi scoaterea unor state din starea de vasalitate
faţă de Înalta Poartă, Rusia cerea diplomatic ,,independenţa Crimeii şi a statelor dunărene”.
După lupte grele, în noiembrie 1772 ruşii obţin de la tătarii din Crîm semnarea unui astfel
de tratat de secesiune. A fost primul şi cel mai grav moment prin care s-a legiferat
secesiunea Crimeii de sub autoritatea otomană (Mustafa A. Mehmet, 1976, pag. 286)3.
În anul următor cetatea Caffa (1773) va fi cucerită de ruşi, iar după semnarea păcii de la
Kuciuk-Kainergi (iulie 1774) hanatul de Crimeea va dispare ca stat de pe harta Europei.
Pe aceeaşi direcţie a presiunilor ruseşti spre Balcani, tătarii vor mai avea o şansă de
recuperare istorică a ,,ulusului’’ lor în războiul Crimeii dintre anii 1853-1855. Dar cu toate
eforturile alianţei anglo-franco-otomane împotriva Rusiei, cu lupte grele şi victorii notabile
la Alma, Balaklava, Inkerman, Sevastopul, etc, totuşi diplomaţia rusă la Congresul de pace
de la Paris (1856) va pierde la masa tratativelor numai sudul Basarabiei cu protectoratul
asupra Moldovei şi a Ţării Româneşti, dar în compensaţie va obţine Crimeea – perla Mării
Negre, care va rămâne Rusiei.
După aceste momente, tătarii din nordul Mării Negre vor înregistra un lung exod
de populaţii cu întindere din anii 1785 până în 1946. A. Fisher, citat de Ekrem Menlibay
(1997)4, apreciază că în această perioadă au fost 6 valuri de emigraţie cu un total de peste
un milion de persoane. Acest proces a continuat şi după anul 1900 pentru că după
cucerire, ruşii au trecut cu forţa la creştinism o parte însemnată a tătarilor de pe Volga.
Între anii 1919-1945 se va înfiinţa Republica Autonomă Crimeeană, repede desfiinţată
după cel de al doilea război mondial.
46
În această perioadă un model de intelectual tătar a fost Ulkusal Mustecep Hagi
Fazil (1819-1996) născut în Dobrogea în comuna Tătaru (fostul Azaplar), absolvent al
Seminarului Musulman de la Medgidia în anul 1915. Pentru că în Dobrogea exista un
nucleu care milita pentru cauza crimeeană – condusă spiritual de Geafer Seydamet
Karamer, fost ministru al Republicii Crimeene (Amet Gemal, 1999)5, din iniţiativa lor la
Bazargic, în România, va apare revista Emel (1930) timp de 11 ani. După război, din anul
1980 apariţia acestei reviste se va muta la Ankara.
Dar în anul 1941 când armatele germane trecuseră de România şi invadaseră
Uniunea Sovietică o buna parte din popoarele răsăritene ale URSS s-au dat de partea
nemţilor cu declaraţii de independenţă. Printre acestea au fost şi tătarii din Crimeea,
calmucii de pe Don, cecenii şi inguşii din Caucaz, la fel letonii şi estonienii din nordul
URSS. În anul 1941 când se aştepta căderea Moscovei, Ulkusal M. a sperat că va profita de
conjunctură şi va obţine sprijin la cauza tătară din partea Germaniei. Din Dobrogea el va
veni la Bucureşti cu cereri şi intervenţii la guvernul Antonescu pentru trimiterea pe front a
unor trupe de voluntari tătari, alături de armatele Axei. Cerere care i-a fost refuzată. Dar
Ulkusal M. foarte perseverent, trece peste reţinerile autorităţilor din Bucureşti şi în fruntea
unei delegaţii tătare cu aceleaşi cereri pleacă la Berlin, la cancelaria Reichului. Acolo va fi
primit de înalţi funcţionari şi se vor purta discuţii, dar care în final cererea lor a fost
respinsă. Demersurile sale le va prezenta ulterior în lucrarea Amintiri de la Berlin (Istanbul,
1976) în care deplânge aroganţa înalţilor funcţionari germani. Chiar şi fără aceste înţelegeri
azi se ştie că după seria înfrângerilor de la Moscova (1941), Stalingrad (1942) şi Kursk
(1943) soldate cu mari pierderi în trupe şi materiale, unităţile germane au preluat din
rândul prizonierilor ruşi şi cca. 15.000 de tătari crimeeni (Tahsin Gemil,1992)6.
Dar înfrângerea Germaniei naziste cu revenirea trupelor sovietice în nordul Mării
Negre, noua situaţie a avut un efect nimicitor cu dizlocarea populaţiilor tătare din această
regiune. Pe data de 18 mai 1944, întreaga populaţie a Crimeei de cca. 250.000 persoane a
fost adunată, urcată în vagoane de marfă și transportată în Siberia. Din această deportare
cel puţin jumătate, cca. 193.000 de tătarii au murit pe drum (după Tahsin Gemil,1992).
Ziua de 18 mai a rămas de doliu la tătari şi este pomenită în fiecare an. Urmare acestor
evenimente un alt mare val de refugiaţi tătari se va înregistra la Constanţa în anul 1945.
După ocuparea Europei de Est de către trupe ruseşti persecuţiile asupra tătarilor
au continuat şi în România. Constantin Ionaşcu (2004), într-o lucrare despre rezistenţa
turco – tătară anticomunistă din Dobrogea7. aminteşte de asasinarea în anul 1948 a lui
Negip Hagi Fazil, muftiu şi licenţiat al Academiei de Studii Comerciale Bucureşti sub
motivul ascunderii de securitatea română de atunci a unor refugiaţi tătari. De asemenea,
prezintă condamnarea la ani de puşcărie a unui lot de 16 fruntaşi tătari în anul 1952 de
către Tribunalul Militar Constanţa. În România postbelică, istoria tătarilor va fi comună cu
cea a turcilor localnici. Din ambele comunităţi se vor înregistra migraţii spre Turcia şi vor
suporta împreună desfiinţarea în anul 1957 a Seminarului Teologic Musulman de la
Medgidia, precum şi a sistemului de învăţământ primar în limba turcă din anul 1960, urmat
din anul 1972 şi de desfiinţarea secţiilor de filologie turcă şi tătară din cadrul Universităţii
Bucureşti. Practic la nivelul anului 1975 au fost desfiinţat în mod oficial învăţământul etnic
şi confesional de toate gradele în limba turcă şi tătară din România.
După revoluţia din ’89 din România, odată cu prăbuşirea comunismului în Europa
pe plan continental a învins un mare curent unionist cu un amplu program de reforme
politice şi economice fără precedent, inclusiv în privinţa minorităţilor. Astfel, România va
accepta Documentele Finale ale Reuniunii de la Copenhaga (iunie, 1990) care precizau drepturile
47
minorităţilor cu transpunerea lor în legislaţii naţionale. Ea va semna Carta de la Paris pentru
Noua Europă (noiembrie 1990) care afirma protecţia identităţii etnice şi va adera la Deciziile
Comisiei Europene de la Helsinki pentru respectarea angajamentelor cu privire la problemele minorităţilor
naţionale (iulie, 1992) în vederea rezolvării lor ,,într-o manieră constructivă pe cale paşnică’’.
Pe baza acestor angajamente noul Guvern al României va instituii în aprilie 1993
organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţi Naţionale. În cadrul acestui Consiliu
toate cele 17 minorităţi, prezente în România la acea dată, s-au constituit în organizaţii
etnice locale şi au trimis reprezentaţi în Parlament. Tătarii din România tot în anul 1993, se
vor organiza sub denumirea Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulman din România şi vor
trimite în Parlament primul lor deputat postbelic în persoana d-lui prof. dr. Tahsin Gemil.
Noul deputat a militat activ pentru o Lege a Învăţământului cu articole referitoare şi la
minorităţile naţionale, care în final a fost votată cu nr. 84 în anul 1995, completată ulterior
cu Legea 151 / 1999. Cu aceste ultime completări, la cererea comunităţilor turcă şi tătară
prin organizaţiile lor, inspectoratele şcolare din judeţele Constanţa şi Tulcea, au înfiinţat
din anul 2000, grupe şi clase de studiu pentru limba turcă în următoarele localităţi:
Constanţa, Medgidia, Cobadin, Mangalia, Valu lui Traian, Fântâna Mare, Tuzla, Castelu,
Basarabi, Tulcea şi Babadag. În acest fel, în anul şcolar 1998 -1999 numărul celor care au
studiat limba turcă în România a fost de 2.443 elevi, care au fost asistaţi de 66 cadre
didactice şi 6 metodişti. Dar la data închiderii acestui studiu în anul 2007, în Dobrogea nu
existau cadre de învăţământ pentru predare în limba tătară. Această limbă fiind apropiată
limbii turce, sub denumirea şi de turcă crimeeană, învăţământul liceal prin Liceul Teologic
Musulman Kemal Ataturk de la Medgidia şi două licee particulare din Bucureşti şi
Constanţa cu profil de informatică se realizează parţial în limba turcă. La cele două licee
particulare programele şcolare fiind şi în limbile română şi engleză.
În privinţa Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, la nivelul
anului 1995 această asociaţie avea 22 de filiale cu sedii în 22 de localităţi în judeţele
Constanţa, Tulcea şi Municipiu Bucureşti. Această Uniune publică la Constanţa ziarul Kara
Deniz / Marea Neagră , într-o ediţie bilingvă în română şi turcă de dialect tătar. Statistic,
minoritatea tătară din România a înregistrat o evoluţie demografică constantă. Astfel, după
datele Recensămintelor dintre anii 1930 - 2002 populaţia tătară din România a fost în creştere
de la 15.580 persoane în anul 1930, la 20.469 în anul 1956, la 24.596 persoane în anul
1992, cu stabilizare la 23.934 persoane în anul 2002.
48
2. Structura grupurilor de cercetare
În general studiul minorităţilor suferă o lipsă de date cu dificultăţi de documentare

teritorială. De obicei sursele oficiale referitoare la minorităţi în mod constant şi în orice
ţară sunt incomplete. Astfel, în cele două lucrări principale de statistica populaţiilor din
România referitoare la Recensămintele din anii 1992 şi 2002, numai cel publicat în anul 1995
are un capitol de carte privitor la structura etnică şi repartizarea teritorială pe localităţi,
până la nivel de judeţe, oraşe şi municipii. Pe când din datele Recensământul- 2002, publicate
în anul 2004, această amplă lucrare prezintă date teritoriale de populaţie etnică numai pe
judeţe. Astfel, într-un studiu pe localităţi cu peste 10 persoane tătare, numai din datele
publicate ale Recensământului-1992, comunitatea tătară din România avea următoarea
răspândire: Constanta – 8581, Medgidia – 4020, Mangalia – 1551, Basarabi (azi Murfatlar)
– 794, Techirghiol – 818, Ovidiu – 553, Eforie – 426, Bucureşti – 267, Năvodari – 138,
Cernavoda – 14 şi Negru Vodă – 68. Pentru o informare suplimentara asupra numărului
de locuitorilor tătari pe comune, sate şi cătune, în lipsa altor surse ne-am adresat şi Uniunii
Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România - UDTTMR, cu sediul la Constanta, de la
care am primit o listă de locuitori pe localităţi în tabelul nr. 1 de mai jos.
Tabelul nr. 1
Localităţi în România cu peste 30 de persoane tătare
într-o investigaţie realizată în Dobrogea în perioada 1995 – 1996
Localităţi în Localităţi în
Persoane Persoane
judeţul Constanţa judeţul Constanţa
1. Oraşul Constanţa 8.509 13. Eforie 446
2. Oraşul Medgidia 4.140 14. Independenta 374
3. Cobadin (turci şi tătari) 1.662 15. Agigea 337
4. Valul lui Traian 1.455 16. Valea Dacilor 326
5. (cu Valea Seacă ) ,, 17. Lumina 305
6. Oraşul Mangalia 1.545 18. Năvodari 288
7. Techirghiol 822 19. Târguşor 82
8. Basarabi 838 20. Grădina 82
9. Dulceşti 616 21. Poarta Albă 78
10. Castelul 607 22. Siliştea 75
11. Ovidiu 873 23. Nisipari 32
12. Ciocârlia 415 14 Tătaru 30
Localităţi în oraşul Persoane Municipiul Persoane
Tulcea, jud. Tulcea 138 Bucureşti 207
49
Pe baza acestor date putem spune că minoritatea tătară din România are o
concentrare de cca. 85 % în zona Dobrogei, faţă de care grupul de referinţă tătar, pentru
autoevaluarea acestei comunităţi, a avut 50 de cazuri a avut următoarea distribuţie:
- 15 din oraşul Medgidia ,
- 12 cazuri din municipiul Constanţa,
- 11 din oraşul Cobadin, jud. Constanţa ,
- 5 comuna Basarabi
- 3 din oraşul Măcin, jud. Tulcea.
- 2 din municipiul Tulcea,
- 2 din oraşul Isaccea, jud. Tulcea ,
Iar pe principiul dublei perspective pe care s-a proiectat toată această investigaţie,
comunitatea tătară a fost retro-evaluată din perspectivă externă de opt grupuri-etnice-martor,
cu un total de 300 persoane, selectate pe cât posibil din aceleaşi localităţi, astfel :
- 90 municipiul Constanţa ,
- 83 municipiul Tulcea,
- 13 Cobadin,
- 19 Comuna Greci ,
- 13 Medgidia,
- 13 Comuna Slava Rusă,
- 12 Babadag,
- 12 comuna Murighiol,
- 12 Comuna Sarichioi,
- 9 Comuna Izvoarele,
- 7 din oraşul Macin,
- 7 din oraşul Isaccea ,
- 6 din comuna Basarabi,
- 2 Comuna Castelu,
- 2 Sulina.
Iar acest total de 300 cazuri / chestionare, grupurile martor s-au constituit din loturile de
români, armeni, greci, italieni, turci, ruşi-lipoveni, ucraineni şi romi.
La formarea grupului de referinţă tătar am fost sprijiniţi cu spaţiu pentru interviuri,
îndrumare şi număr de cazuri de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
cu sediul la Constanta, motiv pentru care ţinem să le mulţumim în mod deosebit. Ca mod
de punere în pagină şi mod de administrare în condiţii de teren a chestionarelor noastre
oferim în anexe două modele completate de un subiect tătar.
50
3. Analiza relaţiilor etnice ale tătarilor dobrogeni
În analiza relaţională dificultatea principală constă în modul de aplicare şi de

recoltare a datelor. Iar în cadrul acestor diagnoze cercetările de interetnicitate
reprezintă un caz special. În acest sens, Chestionarului Bogardus în varianta noastră de
aplicare permite acest studiu de relaţii etnice atât directe cât şi reciproce, indiferent de
cadrul regional al comunităţilor anchetate. Fără a revenii asupra modului de prelucrare
a datelor, întrucât explicaţii au mai fost prezentate şi cu alte ocazii, pentru partea de
redactare a rezultatelor privitoare la grupul de referinţă tătar este important de înţeles
modul de interpretare al tabelului final de indicatori. Pentru analiza relaţiilor etnice ale
tătarilor dobrogeni, indicatorii utilizaţi cu ordonare în tabelul nr. 2, aceştia provin din
trei categorii de atitudini cu localizare pe rândul VI şi coloana VI, toţi cu referire la
comunitatea tătară, astfel :
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului tătar la o cotă
medie de 24,53 care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă
tătar faţă de comunitatea sa. În studiul grupului tătar acest indice auto-
evaluat se află la o cotă maximă de 24,53 cu valoare de reper .
- pe orizontala VI sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare care reprezintă atitudinea
grupului tătar faţă de celelalte comunităţi dobrogene.
- iar pe coloana VI sunt trecuţi indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor 8 grupuri martor, faţă de comunitatea tătară.
Tabelul nr. 2
cu referite tătarii dobrogeni, stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov. Ucra.
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73
Romi 24,50 18,66 18,80
VIII Ruşii -
19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni 23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
51
În acest montaj, cu acelaşi formular de aplicaţie, grupul tătar oferă date din
perspectivă internă, iar grupurile martor regionale oferă date tot despre comunitatea tătară,
dar din perspectivă externă.
În tabelului nr. 2 orizontala VI cuprinde indicatorii cu evaluările grupului tătar,
unul cel mai ridicat de auto-evaluare la o cotă de 24,53 şi alţi opt indicatori de hetero-
evaluare care reprezintă atitudinea grupului tătar faţă de celelalte comunităţi dobrogene.
Astfel, în planul distanţelor directe pe această orizontală VI, grupul tătar a prezentat o
maximă apropiere mai întâi faţă de comunitatea turcă la o cotă de 23,69 şi apoi faţă de
români la cotă de 20,27, apoi faţă de italieni la o cotă de 17,43 şi faţă de armeni la o cotă
de 17,26. Pe aceeaşi orizontală VI, pe registrul mediu al atitudinilor / distanţelor directe,
gradul de apropiere al grupului tătar faţă de greci a fost la o cotă de 16,19 şi faţă de
ucraineni şi ruşi lipoveni la cote de 14,83 şi respectiv de 14,69.
Cea mai scăzută atitudine directă (din cadrul celor hetero-evaluate) la grupul tătar
s-a manifestat faţă de comunitatea romilor la o cota de 12.50. Aceasta cotă fiind exact la
jumătatea intervalului nostru de varianţă.
Tabelul nr. 3
Indicii de calitate şi distanţe etnice pe subcategorii de persoane ale grupului de referinţă tătar,
faţă de ei şi faţă de grupurile martor stabiliţi prin prelucrarea datelor prin Chestionarul Bogardus 1995
Nr. Sub- 1. 2. 3. 4. 5 6. 7 Ruşi - 9
cazuri categorii Tătari Români Arm. Greci Italie. Turci Romi Lipov Ucr.
50 Indice
24,53 20,27 17,26 16,19 17,43 21,69 12,50 14,69 14,83
Tătari global
Pe grupuri de sex
31 Femei 24,80 21,19 16,58 15,96 17,29 24,03 11,70 14,61 14,83
19 Bărbaţi 24,26 19,36 17,94 16,42 17,57 23,36 13,31 14,78 14,84
Pe grupe de vârstă
Sub
24,62 20,51 16,44 14,87 16,25 19,92 11,16 13,93 13,85
30 30 ani
Adulţi
31-55 24,66 21.19 17,88 15,91 16,58 24,48 8,63 14,69 15.25
13
ani
Peste
25,00 23,00 23,00 23,00 23,00 25,00 16.5o 23,00 23,00
7 56 ani
Pe grupe de studii
Şcoală
generală 25,oo 21,00 14,91 15,25 15,91 25,oo 11,33 15,25 15,25
14
și profes.
Studii
24,77 20,94 16,2o 15,90 17,62 24,21 10,24 14,35 14,37
26 liceale
Studii
24,66 23,25 20,91 20,50 21,00 23,00 12,58 19,83 19,33
10 postlice
O observaţie interesantă comparativ cu indicatorii grupului turc au în vedere o

mai ridicată apropiere a grupului tătar, faţă de comunitatea turcă, la o cotă de 23,69 şi apoi
faţă de cea română, la o cotă de 20,27. De asemenea, pe coloana VI a tabelului 2, se
prezintă indicatorii cu retro-evaluările comunităţii tătare realizate din perspectivă externă
de către grupurile martor. Cele mai ridicate atitudini faţă de comunitatea tătară au fost,
mai întâi din partea grupului turc la cota de 22,35 , apoi a grupului ruşi-lipoveni la cota de
19,94; din partea grupului de romi la o cotă de 18,73 şi a grupului de ucraineni la o cotă
de 16,96. Într-o a doua parte a cestui registru de distanţe sociale faţă de comunitatea tătară
s-a plasat grupul de armeni la o cotă de 16,67 ; apoi de români la o cotă de 16,41 şi apoi de
greci la o cotă de 15,68.
52
Trebuie de remarcat toţi indicii, la toate cotele de manifestare au fost peste
jumătatea teoretică a intervalului nostru de varianţă, respectiv peste valoare medie de
12,50; ceea ce în interpretarea datelor semnifică faptul că în jurul comunităţii tătare nu
există relaţii de respingere în raport cu nici o comunitate etnică regională.
Din alt punct de vedere, tabelul general cu indicatorii de intensitate a contactelor
directe şi reciproce, exprima pe medii aritmetice numai în cadrul raporturilor de la grup la
grup. Pentru o analiză de detaliu privitoare la subcategoriile constitutive de referinţă, cu
aceeaşi procedură de operare a mediilor aritmetice, am realizat o prelucrare suplimentară a
datelor pe subcatgorii de persoane, cu model în tabelul nr. 3.
În acest studiu suplimentar al relaţiilor directe, efectuat numai pe sııbcategoriile de
persoane ale grupului tătar, constatăm câteva aspecte de mare specificitate, mai ales în
comparaţie cu datele din tabelul similar al comunităţii turce. Pentru uşurinţa observaţiei în
tabel nr. 3, pe prima coloană s-au trecut datele de autoevaluare ale subgrupurilor tătare, iar
pe celelalte coloane se prezintă în ordine atitudinile / distanţele fiecărui subgrup faţă de
grupurile martor. Astfel pe toate subcategoriile tătare sunt de remarcat cote maximale de
intensitate faţă de propria comunitate. Faţă de indice global de autoevaluare pe total
cazuri la o cotă de 24,53 un prag ceva mai scăzut de intensitate se constată în categoria
bărbaţilor la o cotă de 24,26. Dar toţi ceilalţi indici se prezintă la nivel superior, chiar
maximal peste cota de 24,00 din 25 de puncte posibile. Cu asemenea adeziune ridicată pe
toate subgrupurile de referinţă tătare, putem afirma că această comunitate prezintă un
mare grad de stabilitate.
La nivelul indicilor de hetero-evaluare, grupul tătar prezintă un specific aparte
prin cea mai ridicată cotă de contact, mai întâi faţă de comunitatea turcilor din zonă şi abia
apoi faţă de români ca populaţie majoritară. Cu turcii dobrogeni, contactele tătare sunt
mai intense, bazate pe o fermă reciprocitate pe toate subcategoriile studiate. Cotele cele
mai ridicate de apropiere faţă de turci apar în categoria tătarilor cu studii medii la o
valoare de 24,21 apoi în cea a adulţilor cu o valoare de 24,42 iar în categoria tătarilor de
peste 56 de ani precum şi a celor cu pregătire şcolară generală valoarea acestui indice a
fost maximă respectiv 25. Un prag ceva mai scăzut este de semnalat numai în rândul
tinerilor de sub 30 de ani la o valoare de 19,92. Singura excepţie apare numai la categoria
tătarilor cu studii superioare, care acordă românilor un indice de apropiere superior celui
faţă de turci, la o valoare de ?3,25 faţă de români şi de respectiv 23,00 faţă de turci. În
planul distanţelor de apropiere faţă de romi, ca la toate comunităţile locale, şi tătarii de azi
au prezentat cea mai redusă cotă. Acest indice a avut o valoare globală de 12,50. Pragul cel
mai scăzut s-a constatat în categoria adulţilor de 31-55 de ani la o cotă de 8,63. Iar cel mai
ridicat indice la tătari faţă de romi a fost în rândul persoanelor de peste 56 de ani la o cotă
de 16,50 . În concluzia acestui capitol, putem nota caracterul discriminativ al acestui
procedeu de întabelare date, prin care se obţin diferenţe specifice chiar în cazul unor
comunităţi cu multe elemente asemănătoare.
53
4. Analiza de valori și trăsături etnice
În analiza de trăsături etnopsihologice ale comunităţii tătare prin Chestionarul PPN–

50 amintim că şi în grupul tătar s-au operat 50 teste de semnificaţie la un prag p < 0,05
din care au rezultat trei trăsături nesemnificative respectiv :
- itemul 45 al credinţei religioase la un prag p < 0,06 ;
- itemul 13 al spiritului comercial la un prag p < 0.08 şi
- itemul 27 al individualismului la un prag p < 0.09.
Dacă în privinţa credinţei religioase eroarea ne aparţine şi a fost din fundamentare,
pentru că trebuia scalată ca atitudine şi nu ca un act de valoare. Întrucât credinţa în sine
este o dimensiune valorică, indiferent de confesiune, pe când o părere sau oarecare alte
manifestări vis-a -vis de credinţă, reprezintă un set de atitudini care se pot scala. Iar această
eroare teoretică a fost gravă pentru că s-a răsfrânt pe toate cele 9 grupuri de lucru.
În cazul de faţă, neconcludenţa itemului 45 al credinţei religioase nu aparţine grupului
tătar şi nici celorlalte grupuri etnice. Dar când alţi itemi precum spiritul comercial (13) şi
individualismul (27) sunt nesemnificativi numai în raport cu grupul tătar şi nu se cuprind în
sita testelor de semnificaţie referitoare la această comunitate, situaţie în care suntem datori
ai scoate din analiză. Ca urmare la o decizie finală de preluare / eliminare din analize a
unor trăsături cu elemente de nesiguranţă se impune o argumentare pe mai multe criterii.
Amintim pe scurt procedura de procesare a datelor la Chestionarul PPN – 50 cu
referire la comunitatea tătară.
În prima etapă din baza principală cu toate datele introduse la calculator, se
extragere o bază secundară referitoare numai la comunitatea tătară pe 350 de cazuri.
Separat, pe această bază se calculează mediile aritmetice si abaterile standard cu referite la
tătari, pe toţi cei 50 de itemi ai chestionarului.
În a doua etapă, pentru obţinerea datelor de auto-evaluare acelaşi soft de
prelucrare (tot pe medii aritmetice şi abateri standard) se aplică numai pe datele grupul
tătar cu 50 cazuri.
Iar în a treia etapă, pentru datele de retro-evaluare ale comunităţii tătare, acelaşi
program se aplică pe fiecare din cele 8 grupuri martor. Astfel, din interevaluarea
grupurilor de lucru şi din aceste etape de prelucrare a primei serii de date, se obţin 3 tipuri
de profiluri:
- un profil tătar integrat cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe
total număr de cazuri, respectiv 350.
- un profil tătar auto-evaluat, realizat din perspectiva internă pe total 50 cazuri.
- opt profiluri tătare retro-evaluate realizate pe numărul de cazuri al fiecărui
grup martor.
După aceste etape de prelucrare automată a datelor, se trece la o a doua serie de
prelucrări dar cu caracter ,,manual’’ prin care toţi itemii chestionarului PPN –50 care s-au
obţinut pe toate cele 350 cazuri, se ierarhizează de la mediile aritmetice cele mai mari spre
cele mai mici (indiferent de abaterile standard aferente). În acest fel, pentru comunitatea
tătară, se obţine o listă de trăsături etnice ,,modale’’ de la cele mai active şi mai bine
cunoscute plasate în prima parte a tabelului, spre cele mai puţin active şi mai puţin
cunoscute din a doua parte.
54
Tabelul nr. 4
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la tătarii dobrogeni
Profil
Profil
Profiluri tătari Retro-evaluarea tătarilor dobrogeni pe fiecare item
Tătar
etnice auto de către grupurile etnice martor din zona de contact
integrat
evaluat
Trăsături total Tătari Român Arm. Grec Itali Turci Romi Ruşi Ucr
etnice 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,53 4,70 4,56 4,90 4,60 4,03 4,72 4,76 4,20 4,29
religioasă 0,93 0,89 1,03 0,55 0,56 1,33 0,57 0,83 0,91 1,16
4,44 4,76 4,56 4,70 4,1 7 4,70 4,76 4,90 4,20 3,87
2. Mândria 0,90 0,62 0,84 0,84 0,87 1,02 0,52 0,41 0,89 1,28
3 Preţuirea 4,42 4,48 4,24 4,93 4,40 4,50 4, 66 4,03 4,20 4,39
4. 4,32 4,60 4,46 4,30 4,50 4,43 4, 32 4,00 3,94 4,23
Tradiţionalismul 0,99 0,93 1,03 1,02 0,78 0,57 0,94 1,13 1,09 1,12
5. 4,06 4,62 3,98 4,20 3,77 3,50 4,48 3,83 3,88 3,84
Independenţa 1,09 0,90 1,25 1,10 1,19 0,97 0,97 0,71 0,95 1,29
4,05 4,48 4,00 3,80 4,13 3,80 4,62 3,14 3,98 3,87
6. Ambiţia 1,13 0.99 1.20 1.35 1.o1 3,80 0,99 0,99 0,96 1,09
7. Ataşamentul 4,05 4,68 3,94 4,70 4,07 3,20 4,10 4,31 3,92 3,26
faţă de România 1,16 0,78 1,25 0,88 0,64 1,42 1,13 0,81 1,19 1,15
8. Sentimentul 4,04 4,74 3,72 4,53 3,90 3,13 4,42 4,48 3,57 3,65
istoriei 1,22 0,80 1,46 1,01 1,06 1,20 0,97 0,74 1,21 1,233
9. Curajul şi 4,02 4,44 3,92 3,80 3,80 3,87 4,50 3,69 3,84 3,90
cutezanţa 0,96 0,91 1,05 1,03 0,92 0,90 0,71 0,60 1,11 091
10. Încredrea în 3,94 4,72 3,82 3,90 3,87 3,33 4,62 3,52 3,65 3,31
forţele proprii 1,13 0,54 1,39 1,11 ,11,1 1,18 0,73 0,87 1,09 1,07
Acestei liste de trăsături ierarhizate îi spunem ,,profil tătar integrat” pentru că se

referă la comunitatea tătară şi a fost întocmită pe toate cele 350 de cazuri , respectiv cu
toate evaluările celor 9 grupuri anchetate. În continuare, tot manual, cu raportare la lista
trăsăturilor din profilul tătar integrat – cu valoare de reper, se vor ordona şi întabela pe
coloane, în mod paralel, toate celelalte profiluri auto şi retro-evaluate, indiferent de mediile
lor aritmetice, fiecare cu abaterile sale standard. Pentru exemplificare în anexa acestui
capitol prezentăm tabelul final al structurii ierarhice de trăsături auto şi retro-evaluate a
tătarilor dobrogeni. Trebuie de spus că această a doua parte de asamblare ,,manuală’’ a
itemulor este destul de laborioasă şi nu poate fi ,,automatizată’’ pentru că în mod constant
toată această serie de tabele adiţionate necesare pentru a verifica acelaşi profil comunitar,
va fi diferită de la o comunitate la alta. Astfel, primele 10 trăsături active ale profilului
tătar integrat au fost următoarele
- Credinţa religioasă la medie aritmetică de 4,70
- Mândria la medie aritmetică de 4,44
- Preţuirea identităţi etnice la medie 4,42
- Tradiţionalismul la medie 4,32
- Independenţa la medie 4,06
- Ambiţia la medie 4,05
- Ataşamentul faţă de România la medie 4,05
- Sentimentul istoriei la medie 4,04
- Curajul şi cutezanţa la medie 4,02
- Încrederea în forţele proprii la medie de 3,94
55
În tabelul nr. 5 realizăm o comparaţie suplimentară dintre profilul tătar integrat, şi
profilul tătar auto-evaluat, în care numai 6 din 10 trăsături sunt comune, ceea ce indică o
bună cunoaştere a acestei comunităţi. De asemenea în acest tabel comparativ, trebuie de
observat diferenţele de valorizare între trăsături. De exemplu trăsătura prieteniei care în
autoevaluarea grupului tătar este la nivelul primei poziţii cu o medie de 4,80, dar care nu
figurează în cele 10 prime poziţii ale profilului tătar integrat, în cadrul căruia se află pe la
poziţia 12. La fel trăsătură ospitalităţii are în autoevaluarea grupului tătar este în poziţia a 2-
a la o medie de 4,76, dar care nici ea nu figurează în cele 10 prime poziţii ale profilului
integrat. Poziţia în care se află ospitalitatea la tătari în cadrul profilului integrat fiind tocmai
la poziţia 35 cu o medie inferioară de 3,61. De asemenea, o altă trăsătură autoevaluată în
poziţia 10 la media de 4,6o grupul tătar dar puternic contestată în profilul integrat este
bunătatea şi blândeţea în care se află pe o poziţia mediană 37 cu o medie inferioară de 3,56.
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături tătare modale,
integrate şi autoevaluate în primele 10 poziţii de manifestare
profilul tătar integrat Aritm profilul tătar auto-evaluat Aritm. comune
1. Credinţa religioasă 4,53 1. Prietenia 4,80 -
2. Mândria 4,44 2. Ospitalitatea 4.76 -
3 Preţuirea propriei identităţi etnice 4,42 3. Mândria 4.76 X
4. Tradiţionalismul 4,32 4. Sentimentul istoriei 4,74 X
5. Independenţa 4,06 5. Încredrea în forţele propii 4,72 X
6. Ambiţia 4,05 6. Credinţa religioasă 4,70 X
7. Ataşamentul faţă de România 4,05 7. Ataşamentul faţă de România 4,68 X
8. Sentimentul istoriei 4,04 8. Hărnicia 4,66 -
9. Curajul şi cutezanţa 4,02 9. Tradiţionalismul 4,6o X
1o. Încredrea în forţele proprii 3,94 1o. Bunătatea şi blândeţea 4,6o -
Conform observaţiilor anterioare, un caz special rămâne trăsătura credinţei religioase,

puternic confirmată în toate cel 3 profiluri etnice tătare. Această trăsătură a comunităţii
tătare a fost evaluată superior la o medie de 5,53 în profilul integrat ; la o medie de 4,70 în
cel tătar auto-evaluat, de 4,90 în cel armean retro-evaluat ; de 4,76 în cel rom retro-evaluat
şi la o medie de 7,74 în profilul turc retro-evaluat. Ca atare această trăsătură nu se poate
exclude din nici o poziţie dominantă. Pe de altă parte, în profilul integrat există un alt set
de trăsături pozitive care se atribuie tătarilor precum curajul şi cutezanţa fără a fi trăsături
dominante în autoevaluările lor.
Astfel, în cazul comunităţii tătare, trăsăturile cu un deplin acord de manifestare activă sunt
numai cele referitoare la credinţa religioasă, ataşamentul faţă de România, independenţa, sentimentul
istoriei, tradiţionalismul, mândria etnică, curajul şi cutezanţa cu încrederea în forţele proprii. După opinia
noastră numai aceste trăsături dominante pot fi cuprinse în prima parte a specificului etnic din zilele de
azi al tătarilor din Dobrogea. A doua parte de trăsături uşor de sesizat sunt şi cele de slabă
intensitate situate pe ultimele 11 poziţii. Oferim o prezentare sinoptică cu trăsături de
profil tătar integrat şi autoevaluat în tabelul nr. 6
În acest tabel sunt de observat că tot 8 din 11 trăsături sunt comune, ceea ce
indică o bună cunoaştere. Chiar am putea spune la nivelul trăsăturilor slabe există o mai
mare omogenitate de opinii. În planul acestor trăsături de slabă intensitate, ceea ce s-a
recunoscut specific tătarilor este lipsa de umor, a spiritului critic şi a inventivităţii.
56
Tabelul nr. 6
Studiu comparativ de trăsături tătare modale,
profilul tătar integrat Aritm. profilul tătar auto-evaluat Aritm. comune
40. Simţul umorului 3,52 40. Spiritul întreprinzător 4,12 -
41. Comunicativitate cu sinceritate 3,50 41. Inventivitatea 4.12 X
42. Receptivitatea la ideile altora 3,50 42. Simţul umorului 4.10 X
43. Inventivitatea 3,48 43. Imitativitatea 3,76 X
44. Spirit critic 3,38 44. Individualismul 3,68 -
45. Dominativitatea 3,37 45. Realismul 3,70 -
46. Imitativitatea 3,28 46. Dominativitatea 3,70 X
47. Supuşenie şi obedienţă 3,15 47. Fatalismul 3,48 X
48. Fatalismul 2,99 48. Spiritul critic 3,36 X
49. Agresivitatea 3,16 49. Supuşenie şi obedienţă 3,16 X
50. Scepticismul 2,89 5o. Agresivitatea 3,o4 X
De asemenea, în profilul tătar autoevaluat mai apar şi unele note critice -

neconfirmate şi mai puţin cunoscute grupurilor martor prin auto-evaluarea pe un plan
inferior a realismului şi a spiritului întreprinzător. Dar aşa cum menţionam şi cu alte ocazii,
unele trăsături de slabă intensitate precum scepticismul, agresivitatea, fatalismul, chiar a lipsei de
supuşenie cu obedienţă, pot fi considerate calităţi, mai ales când sunt comune în 2 tipuri de
profiluri. Ca urmare, lipsa de agresivitate, a scepticismul, a fatalismul, a lipsei de supuşenie cu
obedienţă, dar şi lipsa de umor, a spiritului critic şi a inventivităţii, reprezintă a doua direcţie
contemporană a specificului etnic la această minoritate.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice tătare
Analiza de stil are caracteristici proprii de dificultate rezultate tocmai din

caracterul de sinteză pe care îl presupune. Tehnica de lucru a analizei de stil constă în
gruparea şi însumarea mai multor trăsături echivalente de personalitate pe direcţia unui stil.
Dar această procedură clasică prin efectul suplimentar de comasare a direcţiilor
stilistice, unele stiluri etnice pot devenii comune până la identitate. În cercetarea noastră
acest aspect poate fi observat în cazul comunităţilor slave, ucrainene şi lipovene. Până la
un punct acest fapt este normal cu multe surse explicative în istoria regională.
În cadrul unor matrice stilistice conturate, problema etnopsihologică este de
discriminare a nuanţelor de stil variabile de la neam la neam. În aceste cazuri de identitate
stilistică sau chiar ,,matricială”, trebuie operată o analiză a ,,trăsăturilor pivot”, respectiv a
dominantelor de compoziţie care susţin specificitatea respectivei direcţii stilistice.
Evident că în aceste cazuri, dezvoltarea unei diagnoze lărgite atât pe stiluri cât şi
pe nuanţe stilistice, devine mai laborioasă. Astăzi în aceste demersuri un mare avantaj
provine din utilizarea tehnicii de calcul cu ajutorul căreia şi la nivelul analizei de stil o serie
de faze pot fi cuprinse în subprograme de prelucrare automată a datelor – cca. 50% ; dar
mai rămân şi alte 50% şi pentru prelucrări numai pe cale ,,manuală”.
În acest sens, pe fazele de prelucrare a datelor pentru simplificarea travaliului, noi
am utilizat acelaşi soft al analizei de trăsături şi pentru întocmirea cadrului matricial al
analizei de stil, respectiv pe aceeaşi direcţie cu 3 tipuri de profiluri (integrate, auto-evaluate
şi retro-evaluate) s-au întocmit şi cele 5 direcţii stilistice.
57
Astfel, pentru obţinerea profilului stilistic tătar integrat, se procedează la un calcul de
medie aritmetică şi abatere standard din 5 în 5 itemi pe toate cele 350 chestionare în care a
fost marcată comunitatea tătară. Pentru obţinerea profilului stilistic tătar autoevaluat, acelaşi
,,soft” cu acelaşi pas se aplică numai la cele 50 de cazuri ale grupului tătar.
Iar pentru determinarea profilurilor stilistice- retroevaluate, acelaşi ,,soft” se aplică pe
datele fiecărui grup martor, dar numai la rubrica referinţelor despre tătari.
Dar de la acest moment prelucrarea datelor devine ,,manuală” pe două faze. Una
de ierarhizare a stilurilor de la cele dominante spre cele subdominante pe crieterii modale,
respectiv pe crietriul gradului de intensitate. Iar un al doilea moment este de culegere a
trăsăturilor – pivot, specifice fiecăru stil, din tabelul final al structurii ierarhice de trăsături
auto şi retro-evaluate ale tătarilor dobrogeni (vezi anexa acestui capitol),.
În acest fel a fost întocmit tabelul nr. 7 cu matricea stilitică a tătarilor dobrogeni.
Tabelul nr . 7
Matricea stilistică a tătarilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
Profil
Profil Profilurile stilistice retro-evaluate ale
Profiluri Stilistic
stilistice Stilistic tătarilor dobrogeni rezultate din estimările
tătar
tătar grupurile etnice martor din zona de contact
auto -
Stiluri de integrat evaluat Ruşi
relaţionare cazuri cazuri Români Arm Greci Itali Turci Romi Lipov Ucra
cu itemii lor 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
AFECTIV
4-9-14-19 3.81 4.41 3.74 3.96 3.60 3.28 4.31 3.53 3.54 3,47
24-29-34 1.08 0.96 1.13 1.01 0.95 1.35 0.83 0.83 1.01 1,13
39-44-49
TOLERANT
1-6-11-16 3.76 4.26 3.68 4.08 3.52 3.27 4.08 3.35 3.53 3,61
21-26-31 1.13 1.00 1.21 0.92 0.97 0.99 1.01 0.81 1.07 1,13
36-41-46
ACTIV
3-8-13-18 3.66 4.18 3.56 4.04 3.34 3.14 4.01 3.31 3.49 3,53
23-28-33 1.15 8.66 1.21 0.94 0.91 1.15 0.96 0.86 1.09 1,15
38-43-48
CULTURAL
5-10-15-20 3.66 4.17 3.50 3.84 3.42 3.13 4.11 3.19 3.51 3,69
25-30-35 1.19 1.05 1.21 1.05 1.06 1.10 0.91 0.91 1.04 1,14
40-45-50
MORAL
2-7-12-17 3.65 4.26 3.47 3.70 3.42 3.16 4.12 3.30 3.51 3,63
22-27-32 1.10 0.93 1.20 1.06 0.96 0.99 0.91 0.67 1.03 1,11
37-42-47
În cadrul acestui tabel nr. 7, la minoritatea tătară şi nivel de sinteză remarcăm o

prevalenţă a stilului afectiv şi tolerant (social) pe nivele superioare, cu un spaţiu median
pentru orientări stilistice active şi cu mai slabe manifestări pe planuri terţiare pentru
stilurile cultural şi moral. Dar la nivelul profilului stilistic tătar integrat, o problemă
specifică a fost apariţia unor diferenţe modale foarte mici între stilurile : activ (3,66)
cultural (3,66) şi moral (3,65).
Departajarea pe nivelurile III şi IV a stilurilor activ şi cultural s-a operat numai pe
diferenţele de abatere standard de la 1,15 ; la respectiv 1,19. Abaterea standard de1,15 a
stilului activ fiind mai apropiată de unitate a avut prioritate fiind la o valoare mai
consistentă.
58
Astfel, în cadrul metodologiei noastre, pe baza datelor din profilul integrat (vezi
anexele) trăsăturile pivot ale stilului afectiv tătar sunt în principal manifestări de mândria
etnică de la poziţia 2 cu o modală de 4,44 şi cu nuanţe de ambiţie de la poziţia 6 cu o
modală de 4,05. Comparativ spre exemplu cu stilul afectiv al grecilor aflat şi el tot în
primul plan de extensie, dar la care manifestările de mândrie etnică sunt dominate aflate în
poziţia 1, dar cu alte nuanţe de trăsături pivot din partea simţului frumosului aflat în poziţia 5.
Stilului tolerant (sau social) al tătarilor, aflat în al doilea plan are ca trăsături pivot:
preţuirea propriei identităţi etnice aflate în poziţia 3 cu o modală de 4,42; ataşamentul faţă de
România în poziţia 7 cu o modală de 4,05 şi sentimentul istoriei în poziţia 8 cu o modală de
4,04. Comparativ spre exemplu cu stilul tolerant al ruşilor-lipoveni, cu dezvoltare a acestui
stil tot al planul II, în care dominanta de compoziţie a fost tot ataşamentul faţă de România
dar cu o amplasare la poziţia 10, iar a doua trăsătură pivot a avut nuanţe din partea unui
plus de toleranţa interetnică aflată în poziţia 15.
Stilul activ tătar aflat în planul III a avut ca principale trăsături de compoziţie
independenţa în poziţia 5 cu o modală de 4,06; profesionalismul în poziţia 20 cu o modală de
3,75 şi perseverenţa până la finalizare în poziţia 28 cu o modală de 3,66. Comparativ spre
exemplu cu stilul activ al grecilor, aflat şi el tot la nivel median, care în mod dominant se
susţine pe manifestări de spirit comercial în poziţia 5 cu nuanţe active de spirit
întreprinzător aflat în poziţia 8.
În privinţa stilului cultural tătar cu dezvoltare mediană, dar de egală intensitate cu
manifestările stilului activ, principalele direcţii au la bază trăsăturile pivot ale credinţei
religioase aflată în prima poziţie cu o modală de 4,53 şi ale tradiţionalismului aflată în poziţia
4 cu o modală de 4,32 ; dar şi pe inteligenţă aflată în poziţia 16, cu o modală de 3,79
Pe ultimul plan la tătari s-a plasat stilul moral, cu menţiunea că acest stil în toate
comunităţile cercetate se află pe ultimul plan. Iar caracteristicile principale ale acestui stil la
tătari sunt tăria de caracter (aflată în poziţia 18 cu o modală de 3,76) şi spiritul de sacrificiu
(aflată în poziţia 19 cu o modală de 3,75). Comparativ spre exemplu cu stilul moral al
grecilor, în care trăsătura pivot a fost tot tăria de caracter (aflată în poziţia20), dar cu nuanţe
stilistice de prietenie în poziţia 19 şi de simţul al onoarei în poziţia 26. Dar cum toate aceste
manifestări sunt plasate într-un al V–lea nivel stilistic comportamental, cu uşurinţă le
putem considera ca fiind foarte rare.
Totuşi prin căderea generală a stilului moral pe ultimul plan, în toate comunităţile
studiate, suntem datori a considera că o bună parte din cauzalităţile acestei direcţii de
comportament social nu se datorează doar minorităţilor de referinţă, ci provin din afara
lor, dintr-un nou val de mutaţie a valorilor care a cuprins întreaga noastră civilizaţie.
59
6. Anexe
Tabelul nr. 8.
Profiluri Profil Profil
Retro-evaluarea tătarilor dobrogeni pe fiecare item
valori şi Tătari Tătari
integrat auto de către grupurile etnice martor din zona de contact
trăsături
cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Turci Romi Ruşi Ucr
etnice
350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,53 4,70 4,56 4,90 4,60 4,03 4,72 4,76 4,20 4,29
religioasă 0,93 0,89 1,03 0,55 0,56 1,33 0,57 0,83 0,91 1,16
4,44 4,76 4,56 4,70 4,1 7 4,70 4,76 4,90 4,20 3,87
2. Mândria 0,90 0,62 0,84 0,84 0,87 1,02 0,52 0,41 0,89 1,28
3 Preţuirea 4,42 4,48 4,24 4,93 4 ,4 0 4,50 4,66 4 ,0 3 4,20 4,39
identităţi etnice 0,93 0,97 1,10 0,37 0 ,8 9 0,82 0,75 0 ,6 8 1,06 1,05
4,32 4,60 4,46 4,30 4,50 4,43 4, 32 4,00 3,94 4,23
4.Tradiţionalismul 0,99 0,93 1,03 1,02 0,78 0,57 0,94 1,13 1,09 1,12
4,06 4,62 3,98 4,20 3,77 3,50 4,48 3,83 3 ,8 8 3 ,8 4
5. Independenţa 1,09 0,90 1,25 1,10 1,19 0,97 0,97 0,71 0 ,9 5 1 ,2 9
4,05 4,48 4,00 3,80 4,13 3,80 4 ,6 2 3,14 3,98 3,87
6. Ambiţia 1,13 0.99 1.20 1.35 1.o1 3,80 0 ,9 9 0,99 0,96 1,09
7. Ataşamentul 4,05 4,68 3,94 4,70 4,07 3,20 4,10 4,31 3,92 3,26
faţă de România 1,16 0,78 1,25 0,88 0,64 1,42 1,13 0,81 1,19 1,15
8. Sentimentul 4,04 4,74 3,72 4,53 3,90 3,13 4,42 4,48 3,57 3,65
istoriei 1,22 0,80 1,46 1,01 1,06 1,20 0,97 0,74 1,21 1,23
9. Curajul şi 4,02 4,44 3,92 3,80 3,80 3,87 4,50 3,69 3,84 3,90
cutezanţa 0,96 0,91 1,05 1,03 0,92 0,90 0,71 0,60 1,11 091
10. Încrederea în 3,94 4,72 3,82 3,90 3,87 3,33 4,62 3,52 3,65 3,31
forţele proprii 1,13 0,54 1,39 1,11 1,11 1,18 0,73 0,87 1,09 1,07
3,93 4,34 3,46 4,77 3,53 3,93 4,30 4,03 3,53 3,52
11. Solidaritatea 1,05 077 1,25 0,57 0,86 1,11 0,84 0,73 1,16 1,06
3,87 4,80 3,78 3,86 3,45 2,76 4,34 4,31 3,47 3,39
12. Prietenia 1,16 0,49 1,21 0,83 1,27 1,15 0,92 0,81 1,04 1,28
3,86 4,70 3,92 3,93 3,37 3,20 4,50 3,07 3,71 3,42
13. Adaptabilitatea 1,12 0,68 1,16 0,74 1,03 1,24 0,71 0,84 1,02 1,46
3,81 4,30 3,78 4,10 3,47 3,70 4,36 3,48 3,57 2,97
14 Simţul onoarei 1,09 1,05 1,06 0,96 0,97 0,92 0,92 0,78 1,08 1,2
15. Simţul 3,80 4,56 3,80 3,73 3,40 3,07 4,32 4,07 3,45 3,23
frumosului 1,09 0,67 1,18 1,08 0,97 0,94 0,71 1,07 1,06 1,23
3,79 4,50 3,82 3,83 3,30 2,93 4,66 3,86 3,29 3,13
16. Inteligenţa 1,06 0,81 1,14 1,15 0,92 0,69 0,64 0,64 0,98 0,99
3,79 3,82 3,66 4,47 3,67 3,20 4,28 3,38 3,63 3,81
17. Optimismul 1,17 1,38 1,24 0,86 0,92 1,06 0,99 1,47 0,93 1,14
3,76 4,28 3,72 3,53 3,50 2,90 4,46 3,69 3,67 3,39
18. Tăria de caracter 1,08 1,13 0,93 1,01 1,01 1,12 0,81 0,66 0,94 1,31
19. Spiritul de 3,75 4,44 3,74 4,10 3,10 2,83 4,42 3,66 3,55 3,16
sacrificiu 1,17 0,97 1,21 1,32 0,96 0,99 0,76 1,32 0,89 1,10
3,75 4,24 3,74 3,60 3,67 3,27 4,34 3,69 3,53 3,13
20.Profesionalismul 1,05 0,87 1,14 1,13 0,88 1,11 0,72 0,66 1,08 1,15
3,74 4,66 3,62 3,83 3,27 3,17 4,64 2,52 3,57 3,39
21. Hărnicia 1,20 0,80 1,41 1,29 0,87 1,02 0,72 0,57 0,91 1,23
22. Dispoziţia spre 3,72 4,38 3,54 4,20 3,43 2,90 4,02 3,31 3,61 3,58
întrajutorare 1,23 1.14 1,39 1,06 1,01 1,09 1,02 1,44 1,02 1,26
23. Spiritul 3,69 4,34 3,40 3,23 3,53 3,03 4,04 3,76 3,57 3,90
comercial 1,02 0,77 1,07 0,68 0,78 1,35 0,90 0,44 1,06 1,19
3,68 4,14 3,38 3,80 3,57 3,40 4,26 3,00 3,57 3,52
24. Onestitatea 1,05 1,05 1,19 1,06 0,82 1,10 0,85 0,53 0,98 1,03
25. Sentimentul 3,68 4,31 3,57 4,03 4,00 2,90 4,10 3,21 3,43 3,19
naturii 1,12 1,oo 1,27 1,07 0,95 1,12 0,82 0,62 1,04 1,19
60
Tabelul nr. 8 (continuare)
Profiluri Profil Profil
Retro-evaluarea tătarilor dobrogeni pe fiecare item
valori şi tătari tătari
integrat auto de către grupurile etnice martor din zona de contact
trăsături
cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Turci Romi Ruşi Ucr
etnice 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
3,67 3,70 3,66 4,37 3,27 3,20 4,22 3,10 3,67 3,45
26. Realismul 1,12 1.11 1,33 0,81 0,94 1,32 0,86 1,01 0,85 1,15
27. Disciplina şi 3,66 4,40 3,40 4,10 3,13 3,43 4,26 3,38 3,14 3,32
organizarea 1,06 1.97 1,09 0,84 0,94 1,10 0,75 073 0,98 1,11
28. Perseverenţa 3,66 4.18 3,36 4,27 3,37 3,20 4,06 3,28 3,37 3,65
până la finalizare 1,14 0,83 1,29 1,08 1,16 1,00 1,15 0,70 1,09 1,20
3,66 4,16 3,74 4,47 3,27 3,20 4,12 2,48 3,49 3,45
29. Omenia 1,19 1,13 1,17 0,90 o,28 1,24 0,92 0,69 1,02 1,21
30. Curăţenia şi 3,66 4,56 3,60 4,37 3,20 2,87 4,54 2,55 3,29 3,10
higiena 1,25 1,18 1,21 1,oo 1,10 1,01 0,65 0,63 1,06 1,37
31. Capacitatea 3,65 4,16 3,44 3,67 3,57 3,07 4,28 3,28 3,51 3,35
de iniţiativă 0,98 0,93 1,13 0,99 0,94 1,01 0,81 0,45 0,84 0,88
32. Evitarea 3,64 4,24 3,52 3,67 3,80 3,27 3,86 3,38 3,57 3,06
conflictelor 1,15 1,08 1,07 1,67 1,03 1,08 1,03 0,68 1,14 1,06
33. Spiritul 3,63 4,12 3,60 3,70 3,67 2,80 4,06 3,07 3,45 3,71
întreprinzător 1,02 0,98 1,03 0,79 0,99 1,24 0,91 0,80 0,89 0,90
3,62 4,51 3,68 3,11 3,17 3,23 4,26 3,07 3,25 3,52
34. Modernismul 1,10 0,88 1,17 1,05 1.02 0,94 0,80 0,92 0,86 1,26
3,61 4,76 3,66 3,13 3,40 2,47 4,42 3,31 3,22 3,00
35. Ospitalitatea 1,27 0,66 1,21 1,11 0,81 1,17 0,61 1,56 1,12 1,37
36. Toleranţă 3,60 4.30 3,32 4,03 3,37 3.03 4,00 2,66 3,59 3,58
interetnică 1,29 1,05 1,27 1,47 1,43 1,19 1,20 0,77 1.08 1,39
37. Bunătatea şi 3,56 4,60 3,92 3,80 2,93 2,67 4,14 2,90 3,12 2,97
blândeţea 1,22 0,64 1,18 1,16 1,14 0,92 0,97 1,05 1,20 1,02
38. Simţul 3,55 4,16 3,16 3,97 3,43 3,20 4,30 2,45 3,47 3,19
răspunderii 1,12 1,08 1,27 0,96 0,68 0,76 0,76 0,63 1,21 1,01
3,52 3,68 3,50 3,63 3,37 3,33 3,54 2,97 3,61 3,81
39. Individualismul 1,20 1,22 1,34 1,71 0,96 0,92 1,15 0,91 1,10 1,14
3,52 4,10 3,52 4,30 2,93 2,57 4,02 3,21 3,31 3,10
40. Simţul umorului 1,14 0,97 1,18 0,88 0,91 1,19 1,08 0,77 0,98 1.08
41. Comunicativi 3,50 4,42 3,32 3,70 3,47 2,67 4,00 2,66 3,33 3,23
cu sinceritate 1,13 0,95 1,04 0,95 0,78 1,12 1,11 0,67 1,13 1,06
42. Receptivitate 3,50 4,44 3,16 3,80 3,37 2,80 3,94 2,55 3,51 3,19
la ideile altora 1,21 0,84 1,18 1,13 1,30 1,06 1,28 0,57 o,94 1,25
3,48 4,12 3,30 3,37 3,53 2,93 3,88 3,00 3,39 3,32
43. Inventivitate 1,07 1,08 1,13 0,72 1,14 0,91 1,08 0,71 0,98 1,17
3,38 3,36 3,30 4,67 2,87 2,97 3,74 3,03 3,31 3,06
44. Spirit critic 1,17 1,50 1,22 0,55 0,97 0,96 1,16 0,50 1,10 0,85
3,37 3,70 3,28 3,55 3,10 2,97 3,65 2,79 3,27 3,62
45. Dominativitatea 1,17 1,13 1.38 1,12 0,80 1,03 1,32 1,05 1,06 0.98
3,28 3,76 3,46 3,37 2,90 2,83 3,68 2,90 3,06 3,00
46. Imitativitatea 1,18 1,22 1,27 0,85 1,06 1,09 1,30 1,11 0,97 1,18
47. Supuşenie şi 3,15 3,16 3,28 4,17 2,57 3,00 3,50 2,43 2,94 3,23
obedienţă 1,29 1,63 1,21 0,79 1.01 1,02 1,34 0,61 1,36 1,12
2,99 3,48 3,00 2,73 2,47 2,67 2,28 2,66 2,96 3,13
48.Fatalismul 1,14 1,22 1,12 0,74 0,94 1,18 1,21 0,90 1,21 1,18
3,16 3,04 1,97 2,53 2,70 3,06 3,28 3,18 3,42 2,97
49. Agresivitate 1,71 1,44 1,56 1,50 1,49 1,41 0,84 1,20 1,50 1,47
2,89 3,66 2,26 2,87 2,63 2,57 2,90 2,69 2,94 3,39
50. Scepticism 1,13 1,15 1,16 0,94 1,07 0,73 1,18 0,71 1,07 1,12
61
Tabelul nr. 9
în anul 1995 de o persoană de origine tătară
DATE PERSONALE : INSTRUCTIUNI
Localitatea Constanţa Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la
Judeţul Constanţa diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei
Sexul bărbătesc buni sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi
Vârsta 20 ani trece cifra unui singur răspuns din 5 alternative posibile,
Stare civilă necăsătorit astfel : 5 pentru acord în foarte mare măsură
Profesiunea student 3 acord în mică măsură
Religia musulmană 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică tătar 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Lipo.
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
să fie vecini de 5 5 5 5 5 5 5 5 5
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 5 5 5
profesiunea dvs ?
etnice aţi admite
să fie de aceeaşi 5 5 5 5 5 5 5 5 5
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
5 5 5 5 5 5 5 2 2
ca turişti şi vizitatori
fără reşedinţă
locale aţi prefera
1 1 1 1 1 1 1 1 1
să fie date afară
din ţară ?
62
Tabelul nr. 10 Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană tătară
DATE PERSONALE: INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la
Localitatea Constanţa, Judeţul Constanţa propria persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în
Locul naşterii Urban, Vârsta 20 ani toate aceste comunităţi. Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm
Sexul Bărbătesc, Stare civilă Necăsătorit să folosiţi vocabularul anexat Se notează cu o singura cifră
Pregătirea şcolară Liceu, Profesiunea Student din 5 alternative posibile, astfel: 5 pentru acord în foarte mare
Religia Musulmană măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în mică
Apartenenţa etnică Tătar măsură; 2 pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 5 3 3
5. MODERNISMUL 5 5 5 5 5 5 1 4 4
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 4 4 5 5 5
9. OSPITALITATEA 5 3 3 3 5 5 1 3 3
15.OPTIMISMUL 5 5 5 5 5 5 5 5 5
17.SCEPTICISMUL 5 5 5 5 5 5 5 2 2
20.INTELIGENŢA 5 5 5 5 5 5 2 4 4
21.SOLIDARITATEA 5 5 5 5 5 5 2 4 4
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 5 5 3 3 3
24.EVITAREA CONFLICTELOR 5 5 5 5 5 5 1 2 2
25.SPIRITUL CRITIC 2 2 2 2 2 2 4 3 3
26.ATASAMENT FAŢĂ DE ROMÂNIA 5 3 3 3 5 5 1 1 1
27.INDIVIDUALISMUL 3 3 3 3 3 3 4 3 3
28.PERSEVERENŢA 4 4 4 4 4 4 1 2 2
29.AGRESIVITATEA 1 1 1 1 1 1 4 1 1
32.OMENIA 5 5 5 5 5 5 1 2 2
34.SIMŢUL UMORULUI 5 4 4 4 5 5 2 3 3
35.REALISMUL 5 4 4 4 5 5 1 3 3
36.PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 5 4 4
37.FATALISMUL 3 3 3 3 4 4 1 1 1
39.AMBIŢIA 5 4 4 4 5 5 3 3 3
42.SPIRITUL DE SACRIFICIU 4 4 4 4 4 4 2 3 3
43.HĂRNICIA 5 5 5 5 5 5 1 3 3
44.MĂNDRIA 3 3 3 3 3 3 4 2 2
46.TOLERANŢA 5 4 4 4 4 4 2 4 4
47.ONESTITATEA 5 4 4 4 4 4 1 3 2
63
Bibliografie
1 Pierre Bergeron Voyages faits principalement en Asie, par Benjamin de Tudele, Jean du
Plani-Carpini, N. Ascelin, Guillaume de Rubriquis: Accompagnes de
l'histoire des sarasins et des tartares, Haga, Jean Neaulme, 1732 pg. 2
2 Ernest Oberlander Începutul prezenţei tătarilor în zona gurilor Dunării în lumina documentelor
Târnoveanu numismatice, în Originea Tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti 1997
3 Mustafa Ali Mehmet Istoria turcilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, pg. 286
4 Ekrem Menlibay Situaţia demografică a tătarilor şi turcilor din Dobrogea, după anul 1878,
în Originea tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti, 1997, pg. 313
5 Amet Gemal Dictionarul personalitatilor turco-tătare din România,
Editura Metafora, Constanta, 1999, pg. 316
6 Tahsin Gemil Articolul Tătarii, ziarul Curierul romanesc, nr. 58 din 21 septembrie 1992
7 Constantin Ionaşcu Despre rezistenţa turco - tătară anticomunistă în Dobrogea, în lucrarea Tătarii în
istoria românilor, autori: Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Musulmani
din România şi Universitatea Ovidius, Ed. Muntenia, Constanta,2004, pg. 67
Ionescu M. Dobrogeanu Dobrogea în pragul veacului XX. Editura SOCEC, Bucureşti, 1904
Iakubovski A. şi Grekov B. Hoarda de aur şi decăderea ei, traducere, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1953
Memet Ablay Din istoria tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Mehmet Ablay şi Nuri Vuap Boztorgay /Pitulicea, Folclor tătar dobrogean, Editura Kriterion, Bucureşti, 1980
Jean Paul Roux, Tamerlan, Librairie Antheme Fayard, Paris, 1991
Jean Paul Roux, Regele, mituri simboluri, Editura şi Meridiane, Bucureşti, 1998
Nicolae Iorga Imperiul cumanilor şi domnia lui Basarabă , Analele Academiei Române, seria III,
tomul VII , Bucureşti, 1927 -1928
Grigore Ureche Letopiseţul Ţării Moldovei ,Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1958
Miron Costin Letopiseţul Ţării Moldovei ,Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1961
Şerban Papacostea Românii în secolul al XIII-lea. Intre cruciaţi şi Imperiul mongol
Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1993
Ekrem Menlibay Situaţia demografică a tătarilor şi turcilor din Dobrogea, după anul 1878,
în Originea tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti, 1997
Stahl Paul Henri La dendrologie chez les turc set les tatares de la Dobroudja, în Revue des Etudes Sud-
Est Europeennes, t.III, nr. 1-2, Bucureşti, 1965
Mehmet Ali Ekrem Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion , Bucureşti, 1994
Pugstall Hammer Geschichte der Chane der Krîm , Wien, 1856
Constantin Brătescu Cincizeci de ani de viaţă românească, în Analele Dobrogei ,
Anul IX, vol I, Editura Cultura Naţională , Bucureşti, 1928
Dumitrescu Ion Însemnări despre tătarii din Pervelia (comuna Tatlâgeac) Constanţa, în
Analele Dobrogei, anul I, nr. 1, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1920
Constantinescu Ezibei, un sat dobrogean , în Analele Dobrogei, anul XIX,
D. Mirceşti vol. II, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1938
Suliţeanu Gisela Importanţa etnomuzicologică a studierii folclorului tătarilor români, în Originea
tătarilor, locul lor în România şi lumea turcă, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1997
Nuredin Ibram Comunitatea musulmană din Dobrogea , Ed. EX PONTO, Constanţa, 1998
Nedret Ali Mahmut Literatura turco – tătară în România, (în limba turcă)
Vol. I şi II , Editura Europolis, Constanţa, 2000
Müstecip Ülküsal Dobruca ve Türkler / Dobrogea şi Turcii, în lb. turcă, Ed. Emel, Constanţa, 1940
Müstecip Ülküsal Kirim yolunda bir omur/ O viaţă în drum spre Crimeea (în limba turcă)
Editura Safac Matbaacilik, Ankara, 1999
Adrian Rădulescu şi Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare - Dobrogea ,
Ion Bitoleanu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Nilgun Ismail, Continuitatea etniei turco-tătare în spaţiul românesc,
în revista Karadeniz, anul IV, Constanţa, 1995
Revista Emel /Idealul Periodic bilingv editat de Mustecep Ulkusal, Constanta, 1931 - 1940
Ziarul Karadeniz Periodic bilingv al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din
/ Marea Neagră România, Constanţa, 1990 – 2005
64
Capitolul III.
DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN
COMUNITATEA RUŞILOR - LIPOVENI
1. Scurt istoric
Lipovenii sunt în România un neam de origine slavă, veniţi în prima jumătate a

secolului al XVII-lea, în urma prigonirilor din Rusia, ca urmare a măsurilor drastice de
urmărire şi pedepsire, luate de biserica oficială rusă şi de autorităţile ţariste faţă de cei care
au respins reformele de cult ale patriarhului Nikon. Reformele religioase iniţiate de acesta
în anul 1655 şi adoptate de Sinodul ortodox de la Moscova, au stârnit o puternică
nemulţumire populară în rândul enoriaşilor ruşi. Soborul din anii 1654-1655 a hotărât
revizuirea întregului ritual bisericesc şi corectarea cărţilor vechi, iar Sinodul din data de 13
mai 1667 a reconfirmat reformele lui Nikon. Vechile cărţi necorectate au fost socotite
eretice şi interzise. Sinodul a hotărât de asemenea ca semnul crucii cu trei degete să devină
dogmă pe vecie. Creştinii ruşi trebuiau să-și practice credinţa după noile reguli impuse de
autorităţile bisericeşti, iar cei care s-au împotrivit acestor reforme au fost anatemizaţi.
Ortodocşii ruşi care s-au opus reformelor de atunci, astăzi sunt cunoscuţi sub
denumirea de staroveri (cei cu credinţă de rit vechi), cu origini din timpul creştinării Rusiei
Kievene, din anul 988 prin cneazul Vladimir, cu slujbe liturgice ţinute după calendarul
iulian, stabilit în anul 46 î.Hr. din ordinul lui Iulius Cezar şi nu după calendarul gregorian,
stabilit în sec. XVI din ordinul Papei Grigore al XIII (adoptat de lumea europeană), între
ele fiind un decalaj de 14 zile. În România, calendarul gregorian s-a introdus în anul 1919.
Alături de aceste opoziţii mai sunt de menţionat şi altele precum: semnul crucii,
făcut numai cu 2 degete şi nu cu 3 (după simbolul Sfintei Treimi). În timpul precesiunilor
de înconjurare a bisericii, acestea se fac numai în sensul de rotire a soarelui (al acelor de
ceasornic) şi nu oricum, oficierea liturghiei se face cu 7 prescuri şi nu cu 5, icoanele
ruşilor staroveri se fac numai în stil bizantin pe lemn trainic sau metal şi nu pe pânză sau
hârtie, numele Mântuitorului se ortografiază numai cu un singur I, respectiv Isus şi nu Jesus
sau în alte variante, etc.
Pe fondul acestor reforme, dar şi de credinţă nestrămutată, în Imperiul Rus au avut
loc răscoale cu măsuri represive din partea autorităţilor ţariste şi bisericeşti. Printr-un ucaz
/decret din anul 1685 al regentei Sofia (sora cea mare a ţarului Petru cel Mare) persecuţiile
împotriva staroverilor au fost legalizate, pe baza lor s-a recurs la pedepse maxime, cu
arderi pe rug atât a cărţilor vechi cât şi a ereticilor care nu au acceptat supunerea la noile
decizii canonice. Mişcarea de persecuţie a ruşilor staroveri de rit vechi a căpătat amploare,
cu fenomene de părăsire a Rusiei spre Ucraina, Polonia, Moldova, Ţările Baltice, Finlanda.
De remarcat că, marea prigoană din partea pravoslavnicei inchiziţii ţariste a
continuat şi chiar s-a accentuat în perioada 1827-1855 din timpul ţarului Nikolae I, cu
distrugerea centrelor spirituale nou formate şi arderea pe rug sau confiscarea obiectelor de
cult. Această complicată măsură de reformare a ruşilor, iniţiată de patriarhul Nikon şi ţarul
Alexei Romanov în anul 1650, cu lunga persecuţie care a urmat, a durat peste trei secole şi
65
s-a potolit abia în anul 1971, când marele Sobor al Bisericii Ortodoxe Ruse a retras
anatema aruncata asupra staroverilor din secolul XVII-lea.
O parte din aceşti ruşi s-au stabilit şi pe teritoriul României, întâi în Bucovina şi
Moldova, apoi în Muntenia şi Dobrogea. Astfel, ruşii lipoveni din România fac parte din
diaspora ruşilor creştini ortodocşi de rit vechi. Primele atestări documentare ale staroverilor
pe teritoriul României sunt din anii 1724 -1740. Ei s-aıı stabilit în localităţi din Moldova,
unde erau nunıiţi lipoveni, după localitatea Socolinţi-Lipoveni, judeţul Suceava. Satul a
fost întemeiat în anul 1724, pe pământurile mănăstirii Mitocul Dragomirnei într-o pădure
de tei, unde ruşii-lipoveni au găsit un adăpost. Denumirea de lipoveni se trage de la aceasta
pădure de tei. Alte localităţi din primele aşezări au fost Dumasca, judeţul Vaslui în anul
1730 sau Manolea, Lespezi şi Brăteşti din judeţul Suceava în anul 1740. Petriceicu P.
Haşdeu (1868), în studiul Istoria toleranţei religioase în România, consacră lipovenilor un
capitol şi le foloseşte denumirea populară de ,,scopiţi”. Deasemenea notează că ei se împart
în ,,popovcina” şi ,,bezpopovcina” şi le notează sciturile din Moldova de la Manuilovca,
Vorona şi Socolinţi lângă Suceava din povestirile călugărului Partenie, astfel: "...nu departe
de târgul Fălticenilor, între apele Moldova şi Siret, se află satul Manuilovca, pe
teritoriul căruia [...] au venit aici din Rıısia ... şi sunt aici de peste 150 de ani", ceea ce
cu aproximaţie ar fi pe la anul 1700. În Dobrogea, aflată în prima jumătate a secolului
XVIII în componenţa Imperiului Otoman, s-au aşezat şi cazacii de pe Don din armata
hatmanului Ignat Nekrasov, cel care a organizat viaţa socială a cazacilor, cu reguli
cuprinse în "Legământul lui Ignat", ei fiind numiţi nekrasovţî [nekrasoviţi]. De la ei s-a
păstrat până în zilele noastre şi denumirea lacului Razelm - Razin din Dobrogea, numit aşa
în memoria conducătorului răscoalei cazace din secolul al XVII-lea, Stepan Razin ".
În privinţa denumirii lor Sevastian Fenoghen (1998) face observaţia că noii
nekrasoviţi veniţi în Dobrogea faţă de ostilitatea celor din jur, au acceptat etnonimul
de lipovean, fiind siliţi de împrejurări să-şi schimbe numele. Primii staroveri de rit vechi
apar pe teritoriul Dobrogei în a doua jumătate a sec. XVIII. Cele mai vechi localităţi
lipovene sunt la Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusă şi Carcaliu. La începutul secolului XIX, în
pădurile din jurul aşezărilor Sarichioi şi Jurilovca au luat fiinţă şi două schituri: unul de
maici, altul de călugări. De atunci, comuna Slava Rusă are o mânăstire şi a devenit centru
bisericesc al ruşilor de rit vechi din Dobrogea. Satul Carcaliu se află pe malul braţului
vechi al Dunării, lângă oraşul Măcin în jud. Tulcea. În zilele noastre denumirea de lipoveni
nu mai reflectă apartenenţa la confesiunea unui rit vechi, ci mai degrabă la un grup etnic,
cu o limbă şi obiceiuri specifice. Limba ruşilor lipoveni este un grai desprins din marele
trunchi al limbii ruse. Dar, lexicul autohton lipovean a fost sensibil modificat cu un strat
însemnat de cuvinte preluate din alte limbi. Astăzi, în limba lipovenilor din Dobrogea se
găsesc elemente lexicale de origine ucraineană, turcă, tătară, bulgară şi mai ales
românească. La nivel fonematic, lexical şi gramatical, graiurile ruso-lipovene au unitate
deplină pe teritoriul României, iar variaţiile fonetice sau lexicale locale nu sunt un obstacol
de înţelegere între lipovenii dobrogeni, cei bucovineni sau moldoveni.
Primele studii despre lipoveni a fost realizat de Ion Ionescu de la Brad, într-un exil
prin Dobrogea din vremea Imperiul otoman, într-o bine cunoscută lucrare etnografică
făcea o deosebire la 1850 între lipoveni şi cazacii zaporojeni. Ulterior, Ştefănescu
Melkisedek episcop al Dunării de Jos, în lucrarea: Lipovenismul adecă schismaticii sau răscolnicii
şi ereticii ruşi, din anul 1871, descria și el istoria cu obiceiurile în credinţele lor de rit vechi.
Un studiu mai recent este al prof. Vasile Cocoş intitulat Lipovenii, originea şi aşezările lor în
secolele XVIII şi XIX, publicat în revista Ştiinţă şi Progres, nr. 3, din anul 1940.
66
Cele mai mari schimbări în viaţa acestei comunităţi din România, au avut loc după
anul 1989, când în data de 14 ianuarie 1990 (respectiv 1 ianuarie după stil vechi), ruşii-
lipoveni s-au constituit într-o organizaţie oficială sub denumirea Comunitatea Ruşilor
Lipoveni din România. Primul preşedinte al acestei comunităţi a fost prof. univ. dr. Andrei
Ivanov din Bucureşti, iar primul deputat a fost juristul Echim Andrei tot din Bucureşti.
Tot după anul 1990 a devenit posibilă reluarea limbii ruse ca limbă maternă. Astfel,
în anul şcolar 1998-1999, numărul de elevi din cadrul comunităţii lipovene care studiau
limba rusă a fost de 1.593, cu un număr de 13 cadre didactice. Localităţile reprezentative
pentru învăţământul de limbă rusă sunt Tulcea, Carcaliu, Sarichioi, Jurilovca, Ghindăreşti,
Brăila, Lipoveni, Mitocu Dragomirnei, Rădăuţi, Manolea şi altele. Inspectorate şcolare care
au organizat studiul limbii ruse materne în România se află în judeţele Tulcea, Constanţa,
Brăila şi Suceava. Iar la Recensământul din anul 2002 din România, un număr de 35.791
locuitori s-au declarat de naţionalitate ruşi-lipoveni, din care 16.350 în judeţul Tulcea şi
5.273 în judeţul Constanţa. Astăzi, datorită mişcărilor social – religioase, în cultura ruşilor
lipoveni din România coexistă două orientări confesionale. Prima şi cea mai numeroasă
este confesiunea lipovenilor starorveri de Fântâna Albă, după numele primei Mitropolii
înfiinţate în anul 1846 de mitropolitul Ambrozie la Belaia Kriniţa (localitate în Ucraina).
Această Mitropolie se va muta în anul 1949 la Brăila. Titulatura oficială a acestei confesiuni
este Biserica Creştin Ortodoxă de Rit Vechi, al cărei arhiepiscop de Fântâna Albă din 2002 este
Înalt Prea Sfinţitul Leontie. Comunităţile şi eparhiile acestei confesiuni sunt în judeţele
Brăila, Tulcea şi Suceava. A doua orientare confesională poartă denumirea de lipoveni
starorveri de Novozâbkov (localitate în Federaţia Rusă), după numele unei Mitropolii înfiinţate
în această localitate în anul 1923. După anul 1990, această Mitropolie de Novozâbkov a
deschis o episcopie la Tulcea, cu titulatura oficială de Biserica Ortodoxă de Rit Străvechi, unde
din anul 2002 arhiepiscop este Înalt Prea Sfinţitul Aleksandr.
Pe de altă parte, indiferent de meandrele istoriei, ruşii-lipoveni din România au
rămas puternic legaţi de diaspora şi marea cultură rusă prin organizarea periodică de
simpozioane, comemorări, vernisaje, aniversări, mese rotunde, traduceri şi publicaţii.
După anul 2000, autoarea Svetlana Moldovan nota într-o lucrare de prezentare a
ruşilor lipoveni (2004) evenimente marcate în gazeta Зopи /Zorile şi revista Қитҗ
Град/Cetatea Credinţei, două periodice bilingve ale acestei comunităţi, editate la Bucureşti
şi Iaşi. Astfel revista Зopи /Zorile a prezentat pe larg manifestările din Rusia, România şi
diaspora rusă, legate de anul A.S. Puşkin, anul M. Eminescu, 145 de ani de la moartea
compozitorului M.I. Glinka, 300 de ani de la întemeierea oraşului Sankt Petersburg, 330
de ani de la naşterea domnitorului Dimitrie Cantemir, 100 de ani de la moartea
prozatorului A.P. Cehov, etc, cu o pagină permanentă de articole şi traduceri despre
scriitorii români şi ruşi, semnate de autori, precum: Feodor Chirilă, Miron Ignat, Ecaterina
Martin, Alexandra Fenoghen, Magdalena Nazarov, Mina Fomin, Petre Lazăr, Nichita
Danilov, Ivan Evseev, Elena Fedot şi alţii. Revista Қитҗ Град / Cetatea Credinţei din Iaşi,
este o publicaţie culturală ca supliment de literatură româno-rusă, informaţii comunitare şi
de literatură pentru copii, editată într-un tiraj de cca. 1000 de exemplare pe lună. Printre
autorii de articole ale acestei gazete menţionăm pe: Ilie Danilov, Emil Iordache, Petru
Ivanov, Adriana Nicoară, Leonte Ivanov, Svetlana Negru, Marina Vraciu Cristina Cârstea,
Paula Mihailov, Passionarie Stoicescu, Elena Lovinovski, Angara Nyiri şi alţii.De
asemenea, din cultura ruşilor lipoveni mai putem aminti şi câteva lucrări arhitectonice
admirabile prin biserica Uspenia din Iaşi, Biserica Rusă din Bucureşti şi Biserica Sf. Vasile cel
Mare din comuna Slava Rusă, judeţul Tulcea.
67
2. Structura grupului de cercetare
Principala dificultate a unei investigaţii de teren, desfăşurată la ,,nivelul contactelor

directe” dintre comunităţi, rămâne formarea grupurilor de studiu, cu realizare în spaţii
geografice fizice, foarte diferite. Majoritatea studiilor de interetnicitate s-au realizat în
medii universitare, în spaţii comode, într-un cadru de relaţii uşor de controlat, într-un set
de condiţii pe cât de accesibile pe atât de artificiale, apropiate celor de ,,laborator”. Cu
totul alta poate fi desfăşurarea unei anchete, într-o regiune cu o geografie potrivnică, greu
accesibilă, cu condiţii minime de trai sau într-un cadru de relaţii tensionate.
În asemenea situaţii există riscuri mari, atât de ratare a investigaţiilor, chiar şi
personale pentru analist, cu o scădere a posibilităţilor de control, care impun limitarea unui
chestionar de întrebări / răspunsuri numai la obiectivele posibile, dar realitatea datelor
obţinute este evidentă. În privinţa localităţilor semnificative ale ruşilor lipoveni din
Dobrogea, acestea sunt mai puţine în judeţul Consţanţa, pe la Ghindăreşti, Constanţa,
Năvodari şi mai multe în judeţul Tulcea, la Carcaliu pe lângă Măcin; în jurul Babadagului la
Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză şi Jurilovca, cu cele mai multe dintre ele în Delta
Dunării la Chilia Veche, Mahmudia, Periprava, Sfârştovca, Mila 23 şi Sulina, localităţi unde
nu se poate ajunge decât pe calea apei, plus municipiul Tulcea.
Cu aceste amplasamente ne-am rezumat numai la localitatea Sulina, condiţiile de
acces, de timp şi chiar cele de trai din zona Deltei fiind prea dificile, cu orientare pe
direcţia localităţilor Tulcea – Babadag. Astfel, pentru constituirea grupului de referinţă al
ruşilor-lipoveni din Dobrogea, cu 50 de cazuri, ne-am adresat asociaţiei Comunitatea Ruşilor
Lipoveni din România CRLR - filiala Tulcea, preşedintele de atunci al acestei filiale fiind dl.
Petru Suhov, care ulterior a devenind şi deputat CRLR. Pentru formarea acestui grup şi
completarea formularelor, această Asociaţie a pus la dispoziţie un sediu cu instruirea
membrilor săi, efort pentru care le mulţumim în mod deosebit. Selecţia membrilor acestui
grup care să ofere cercetării noastre o perspectivă ,,internă” asupra acestei comunităţi s-a
realizat numai din cadrul celor mai buni cunoscători din obiceiurile sale locale, cât şi din
ale minorităţi conlocuitoare, precum şi din localităţi pe cât posibil multi-etnice, astfel:
- 20 cazuri din municipiul Tulcea
- 10 cazuri din comuna Sarichioi, jud. Tulcea
- 9 cazuri din comuna Slava Rusă, jud. Tulcea
- 7 cazuri din municipiul Constanţa
- 2 cazuri din oraşul Sulina, jud. Tulcea
- 2 cazuri din comuna Izvoarele, jud. Tulcea.
În conformitate cu principiul dublei perspective, pentru obţinerea ,,perspectivei
externe” faţă de această comunitate, s-au recoltat date de la alte 300 de cazuri, ordonate în
opt grupuri etnice martor, cu loturi compuse din: români, armeni, turci, tătari, greci, italieni,
ucraineni şi rromi (ţigani), astfel:
- 95 persoane din municipiul Constanţa,
- 75 persoane din municipiul Tulcea,
- 28 persoane din Medgidia ,
- 24 persoane din Cobadin,
- 19 persoane din Comuna Greci,
- 12 persoane din Babadag,
68
- 12 persoane din Comuna Murighiol,
- 11 persoane din Murfatlar (Basarabi),
- 10 persoane din Măcin,
- 9 persoane din Isaccea,
- 7 persoane din Comuna Izvoarele,
- 4 persoane din Comuna Slava Rusă,
- 2 persoane din Comuna Sarichioi ,
- 2 persoane din comuna Castelu.
În privinţa modului de lucru şi de punere în pagină a unui formular de recoltare
date, în anexa acestui capitol prezentăm 2 modele de Chestionare Bogardus-1995 şi PPN-50,
ambele completate de acelaşi rus-lipovean.
3. Diagnoza relaţiilor etnice ale ruşilor lipoveni
În chestionarele noastre, respectiv Bogardus-95 şi PPN-50, fiecare subiect

anchetat a realizat o dublă acţiune de evaluare: una din perspectivă ,,internă” privitoare la
valorile şi trăsăturile ruşilor-lipoveni şi alta ,,externă”, prin operaţiuni de retro-evaluare a
comunităţii lipovene din perspectiva celor 8 grupuri etnice martor. În ambele
instrumente, scala de evaluare a fost identică, cu 5 trepte de răspunsuri la alegere, cu
aplicare în acelaşi timp şi pe acelaşi formular.
În privinţa chestionarelor deşi treptele de răspunsuri au fost aceleaşi, în partea de
prelucrare a datelor se observă câteva diferenţe, mai ales la nivelul unităţilor de măsură.
Faţă de chestionarul PPN-50, în care s-a utilizat numai media aritmetică şi
abaterea standard, în chestionarul Bogardus s-au folosit adunări şi scăderi de note brute,
în acord cu toate studiile realizate cu acest instrument. Astfel, după prelucrarea datelor cu
acest instrument se obţine un indicator principal referitor la intensitatea şi calitatea
contactelor sociale, prescurtat ICCS. Indicatorii respectivi se obţin prin cumularea
statistică a frecvenţelor medii pe fiecare comunitate în parte. În cazul cercetării de faţă
aceşti indici sunt de trei feluri, cu ordonare în tabelul nr. 1 şi provin din 3 categorii de
atitudini cu localizare pe rândul VIII şi coloana VIII, astfel:
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului lipovean cu o cotă
medie de 24,42, care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă
faţă de comunitatea ruşilor lipoveni. În studiul lor, indicele auto-evaluat se află
la cota maximă de 24,42, cu valoarea de reper cea mai ridicată,
- pe orizontala VIII sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare care reprezintă atitudinea
grupului de referinţă lipovean, faţă de comunităţile aflate în investigaţie,
- pe coloana VIII s-au trecut indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor opt grupuri martor, faţă de comunitatea ruşilor -
lipoveni.
Pentru acest studiu de atitudini bilaterale, pentru ordonarea conceptelor utilizate,
amintim că indicii de hetero-evaluare reprezintă suita atitudinilor directe ale ruşilor -
lipoveni faţă de alte neamuri. Indicatorii de retro-evaluare reprezintă atitudinile reciproce
din partea a opt grupuri martor faţă de lipoveni. Astfel, indicii de hetero-evaluare aparţin
grupului lipovean, pe când indicii de retro-evaluare aparţin grupurilor- martor, respectiv:
româneşti, armeneşti, greceşti, turceşti, italiene, ucrainene, tătare şi rrome din această zonă,
care reprezintă o estimare de atitudini la adresa ruşilor-lipoveni.
69
Din ordonarea acestui câmp de indicatori într-un tabel cu dublă intrare, rezultă un
tablou generic pentru toate tipurile de distanţe sociale din zonă, cu un total de 9 x 9 = 81
de indicatori, în care fiecare reprezintă media aritmetică simplă, pe fiecare grup cercetat.
Dar acest tablou generic, pentru capitolul de faţă, vom comenta numai datele
referitoare la comunitatea ruşilor-lipoveni. În cadrul său, intervalul de variaţie al acestor
atitudini / distanţe este de la 5 la 25 puncte; cotele mici având semnificaţia unor distanţe
etnice de îndepărtare, iar cele mari reprezentând atitudini de apropiere.
Astfel, pe şirul VIII observăm preferinţele de apropiere ale grupului lipovean, în
primul rând faţă de propria comunitate, la o cotă de 24,42, după care urmează în ordine
preferinţele faţă de români la o cota de 23,36; ucraineni cu o cotă de 22,14; italieni cu o
cotă de 22,86; greci cu o cotă de 2o,72; armeni cu o cotă de 2o,o4; tătari cu o cotă de
19,94 şi turci cu o cotă de 18,38. În ordinea atitudinilor de distanţă ale ruşilor-lipoveni
ultima poziţie a fost exprimată faţă de rromi la o cotă de 10,o6.
În privinţa atitudinilor reciproce ale grupurilor-martor (faţă de lipoveni), respectiv
în terminologia noastră atitudini de retro-evaluare, acestea apar pe coloana a VIII-a şi
reprezintă distanţele etnice ale altor comunităţi faţă de grupul şi comunitatea lipoveană de
referinţă. Din coloana VIII rezultă întâi o atitudine ridicată, de apropiere faţă de lipoveni,
din partea grupului ucrainean cu o cota de 2o,25; urmează grupul armean cu o cotă de
19,43; grupul romilor la o cotă de 18,66; cel de greci la o cotă de 16,20; cel românesc la o
cotă de 15,92; grupul de turci la o cotă de 15,31 şi cel de italieni, la o cotă de 14,86.
Atitudinea cea mai scăzută, prezentă într-o cotă mai mică de apropiere faţă de ruşii-
lipoveni s-a manifestat din partea grupului tătar la o valoare de 14,69.
Tabelul nr. 1
cu referite la ruşii lipoveni, stabiliţi prin aplicarea Chestionarlui Bogardus 1995
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşi IX
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov Ucra.
I. Români 24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
II. Armeni 24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
III. Greci 23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
IV Italieni 23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
V Turci 19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
VI Tătari 20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
VII Rromi 23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
VIII Ruşi
23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38 19,94 10,o6 24,42 22,14
Lipoveni
IX Ucraineni 22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
O primă observaţie este aceea că toate tipurile de atitudini directe şi reciproce au
fost la cote de peste 12,50 respectiv peste media intervalului nostru de varianţă, cu
excepţia relaţiilor cu rromii. Ca urmare, la momentul cercetării noastre, putem spune că în
jurul comunităţii ruşilor-lipoveni din Dobrogea nu există atitudini de respingere şi de
intoleranţă etnică din partea nici unei alte comunităţi conlocuitoare.
Observaţie de mai sus, poate părea banală, pentru faptul că în lunga istorie a
acestei comunităţi, cel puţin în zona Dobrogei, nu s-au consemnat relaţii tensionate. Dar
interesul nostru, rămâne de natură metodologică, cu posibilitatea de evaluarea, confirmare,
infirmare, a unor atitudini etice şi dintr-o altă perspectivă, faţă de cea istorică.
70
Cu referire la această comunitate, a doua observaţie este una general – valabil şi
are în vedere slaba corespondenţa dintre atitudinile directe şi cele reciproce. De exemplu,
pe şirul VIII atitudinea directă / cu distanţa ruşilor-lipoveni faţă de români, se află la cota de
23,36. Pe când atitudinea reciprocă / cu distanţa grupului de români, faţă de ruşii-lipoveni,
de pe coloana VIII, este la o cotă de numai 15,92; între aceste cote / atitudini, distanţa
socială fiind foarte mare. Tot pe şirul VIII, notăm un alt exemplu cu atitudinea directă /
cu distanţa ruşilor lipoveni, faţă de greci care este la o cota de 20,2. Pe când atitudinea
reciprocă / cu distanţa grupului de greci, faţă de ruşii-lipoveni, este la o cotă de 16,20;
aceste distanţe sociale fiind la fel de mari. De asemenea pe şirul VIII, atitudinea directă /
cu distanţa ruşilor-lipoveni faţă de tătari este la o cotă de 19,94. Pe când atitudinea
reciprocă / cu distanţa grupului de tătari, faţă de ruşii-lipoveni, pe coloana VIII, este la o
cotă de 14,69. De asemenea, tot pe şirul VIII, atitudinea directă / cu distanţa ruşilor
lipoveni, faţă de rromi este la o cotă de 10,06. Pe când atitudinea reciprocă a grupului de
rromi, faţă de ruşii-lipoveni, este de 18,66: această distanţă fiind una dintre cele mai mari.
Şi astfel de exemple pot continua. Suplimentar s-a realizat o aprofundare a analizei de
relaţii pe subgrupuri de populaţie lipoveană, prezentată în tabelul nr. 2. Scala şi procedura
de evaluare a fost aceeaşi, dar acest tabel cuprinde numai atitudinile directe, pe
subcategorii de cazuri lipovene faţă de grupurile martor.
Tabelul nr. 2
Indici de calitate şi distanţă la ruşii-lipovenii faţă de ei înşişi şi faţă de alte comunităţi din Dobrogea,
pe subcategorii de cazuri stabiliţi prin prelucrarea datelor variantei de Chestionar Bogardus 1995
Nr Sub- 1. Ruşi 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8 9.
cazuri categorii Lipoveni Români Arm. Greci Itali. Turci Tătari Romi Ucra
50 Indice
24,42 23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 22,14
lipov. global
Pe grupe de sex
22 Femei 24,50 23,51 20,94 21,18 21,27 19,72 19,45 11,81 22,18
28 Bărbaţi 24,35 23,25 19,35 20,35 20,53 17,32 18,78 10,46 22,10
Sub
24,62 22,50 17,75 19,25 21,oo 18,12 17,25 12,75 17,87
8 30 ani
Adulţi
24,48 23,76 20,16 20,72 20,94 16,36 17,72 11,16 22,44
31 31-55 ani
Peste
24,47 23,17 19,94 20,82 20,41 18,23 18,oo 9,47 23,oo
11 56 ani
Pe grupe de studii
Sc.gen.
24,60 22,80 19,oo 19,oo 19,oo 16,40 15,60 8,80 23,oo
8 şi profes.
Studii
24,37 22,91 19,50 20,25 20,33 17,58 17,20 10,54 2o,79
23 liceale
St. post
24,48 23,76 20,16 20,72 20,94 16,36 17,72 11,16 22,44
19 liceale
Astfel, asemănător altor grupuri, nici în acest tabel nu înregistrăm variaţii

semnificative la indicii faţă de propria comunitate. Atitudinile ruşilor-lipoveni sunt
constant maximale, pe toate subcategoriile de cazuri la cote de peste 24 puncte.
În privinţa hetero-evaluărilor, atitudinea cea mai ridicată de apropiere a lipovenilor
se constată faţă de români, cu un indice global de 23,36. Acest indice are un caracter
constant ridicat, pe toate sub categoriile lipovene. A doua comunitate faţă de care lipovenii
manifestă o atitudine ridicată de apropiere este comunitatea ucraineană din Dobrogea, la
un indice integrat de 22.14.
71
În privinţa gradelor de apropiere faţă de alte minorităţi locale, nici pe subloturi de
populaţie lipoveană nu se constată distanţe mai mici de 12,50, sub jumătatea intervalului
nostru de variaţie. Toţi indicii de atitudine faţă de armeni, greci, turci şi tătari se înscriu la
cote ridicate şi intens pozitive. Singura excepţie de la această regulă, o constatăm în
atitudinea ruşilor-lipoveni faţă de rromi, cu diferenţe mari de opinii de la un subgrup la
altul. Astfel, faţă de cota integrată pe total cazuri de 10,06 avem un prag şi mai scăzut la o
cota de 8,8o în rândul persoanelor cu pregătire şcolară generală. De asemenea, observăm
un prag superior în rândul tinerilor lipoveni în vârstă sub 30 ani, la o cotă de 12,75.
De remarcat, că această subcategorie etnică a fost singura care a manifestat un plus de
toleranţă faţă de rromii din Dobrogea.
Pentru analiza de trăsături etnopsihologice ale lipovenilor dobrogeni prin

Chestionarul PPN–50, trebuie să amintim că, la nivelul analizei de item prin efectuarea a 50
de teste de semnificaţie statistică în raport cu grupul lipovean, la pragul clasic p < 0,05 s-a
găsit o singură însuşire slab semnificativă la itemul 45 al credinţei religioase depistată la un
prag p < 0.07. Pentru comunitatea ruşilor-lipoveni din Dobrogea, toţi ceilalţi 49 de itemi
care compus acest instrument s-au plasat peste aceste praguri de semnificaţie. În privinţa
credinţei religioase, rămânem la convingerea că acesta este un item generic, de domeniul
valorilor şi nu o trăsătură cu o variabilitate psihosocială normală. Scala de evaluare pe 5
trepte a Chestionarului PPN-50 şi tehnica de recoltare a datelor este identică cu cea a
Chestionarului Bogardus-95. Iar determinarea unor trăsături pe principiul dublei perspective,
se obţine şi în acest caz, prin interevaluarea grupurilor-martor.
În prima etapă de prelucrare a datelor se obţin cele 3 tipuri de profiluri, respectiv:
- un profil auto-evaluat elaborat pe 50 cazuri din perspectiva internă a grupului
lipovean,
- opt profiluri lipovene retro-evaluate din perspectiva externă a celor 8 grupuri -
martor, elaborate pe 30 sau 50 de cazuri,
- un profil integrat cu valoare de reper, compus din media aritmetică pe total
350 de cazuri, din care s-au extras în prelucrare numai datele referitoare la
comunitatea ruşilor-lipoveni.
Într-o a doua etapă de prelucrare, pe baza mediilor aritmetice din profilul integrat
s-a realizat o ordonare verticală a trăsăturilor modale de la cele mai active, cu media
aritmetică cea mai ridicată, spre cele mai puţin active, cu media aritmetică cea mai scăzută.
De fapt, prin acest procedeu realizăm o scalare paralelă a trăsăturilor, faţă de cele
existente în reprezentările sociale care se întind de la manifestările lipovene cele mai active
şi mai cunoscute, plasate în primul tabel, spre cele mai slabe şi mai puţin cunoscute,
amplasate în cel de al doilea tabel. (vezi tabelele anexă acestui capitol).
Pe de altă parte, datorită grupurilor de lucru relativ mici, fixate la 30-50 de cazuri,
trăsăturile-stimul examinate, deşi au fost semnificative pentru întreaga comunitate, se
impune o analiză a lor la nivel de zecimale. Diferenţele sensibile la nivel de zecimale, au
apărut atât datorită utilizării unor grupuri de lucru de mică mărime (cu 30 sau 50 de
cazuri), dar şi pentru că unitatea de măsură utilizată a fost media aritmetică, cu un bine
cunoscut efect de comasare a rezultatelor. De aceea în mod suplimentar, pe lângă formula
mediei aritmetice, ca indicator de trăsătură modală, noi am pus-o în asociere şi cu abaterea
standard, un alt indicator foarte util în analiza gradelor de omogenitate a unei atitudini,
72
mai ales când această valoare este mai mare de 1,00. În general, datele prezente la nivelul
reprezentărilor sociale, sunt realităţi fluctuante, uneori pasagere, fără sisteme de ancorare,
domeniu în care introducerea unui indicator statistic mai ferm, de consistenţă, de genul
abaterii standard, devine obligatoriu. De asemenea, în orice psihodiagnoză de profil,
semnalăm importanţa analizei structurale întrucât valorizarea separată a unei cote cifrice
nu oferă semnificaţii. O psihodiagnoză corectă se obţine numai din ponderarea trăsăturilor
în ansamblul datelor studiate. În tabelul nr. 3 redăm un extras cu primele 10 trăsături
active ale profilului etnic lipovean. În acest fel, în ordinea de intensitate, primele 10
trăsături modale, obţinute din multiple evaluări ale ruşilor-lipoveni sunt următoarele:
- credinţa religioasă, cu o cotă de 4,51
- mândria, cu o cotă de 4,10
- preţuirea propriei identităţi etnice, cu o cotă de 4,07
- hărnicia, cu o cotă de 3,74
- tradiţionalismul, cu o cotă de 4,00
- sentimentul istoriei, cu o cotă de 3,79
- omenia, cu o cotă de 3,65
- simţul frumosului, cu o cotă de 3,63
- ataşamentul faţă de România, cu o cotă de 3,63
- curăţenia şi higiena , cu o cotă de 3,62
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături auto şi retro-evaluate la ruşii - lipoveni
Profil Profil
Retro-evaluarea ruşilor - lipoveni pe fiecare item
Profiluri Ruşi Auto-
de către grupurile etnice martor din zona de contact
Lipov. Evaluat
Trăsături Integrat 50.Ruşi Român Arm. Grec Itali Turc Tătar Rom Ucra.
etnice 350 Lipov. 50 30 30 30 50 50 30 30
1. Credinţa 4,51 4,78 4,62 4,73 4,87 4,20 3,80 4,24 4,86 4,90
religioasă 0,96 0,42 0,90 0,78 0,35 1,03 1,41 1,13 0,44 0,30
4,10 4,47 4,14 4,53 4,30 3,50 3,70 3,58 4,86 4,19
2. Mândria
1,20 0,71 1,28 1,14 0,75 1,01 1,46 1,39 0,58 1,14
Preţuirea propriei 4,07 4,24 4,02 4,53 4,60 4,50 3,94 3,44 3,14 4,58
3. identităţi etnice 1,17 0,95 1,33 0,73 0,62 0,73 1,24 1,28 1,27 0,92
4,00 4,37 4,42 3,00 4,50 4,53 3,60 3,56 3,38 4,65
Tradiţionalismul
1,26 0,91 1,07 1,20 0,86 0,68 1,29 1,54 1,47 0,84
5. Sentimentul 3,79 4,02 3,58 4,47 3,97 3,47 3,36 3,58 4,38 3,74
istoriei 1,17 0,88 1,28 1,07 1,00 1,04 1,31 1,28 0,78 1,15
3,74 4,49 3,30 3,83 4,13 3,93 3,42 3,42 2,97 4,42
6. Hărnicia
1,28 0,62 1,28 1,29 0,78 1,01 1,33 1,44 1,02 1,62
3,65 4,61 3,80 4,50 4,23 3,20 2,82 2,76 2,97 4,39
7. Omenia
1,24 0,57 1,12 0,97 0,94 1,13 1,14 1,22 1,05 0,67
8. Simţul 3,63 4,51 3,54 3,97 3,77 3,07 3,28 3,00 4,10 3,58
frumosului 1,21 0,71 1,18 1,13 0,94 1,08 1,20 1,25 1,01 1,39
9. Ataşamentul 3,63 4,59 3,76 4,50 3,73 3,30 2,84 3,10 3,31 3,68
faţă de România 1,33 0,67 1,38 1,17 0,98 1,32 1,28 1,36 1,44 1,11
lo. Curăţenia 3,62 4,65 3,24 4,20 4,30 3,47 3,42 2,96 2,52 3,94
şi higiena 1,36 0,48 1,46 1,30 0,88 1,38 1,28 1,38 0,63 1,50
În tabelul nr. 4, într-o comparaţie suplimentară între profilul lipovean integrat

obţinut pe 350 cazuri şi profilul lipovean auto-evaluat obţinut pe 50 de cazuri, notăm
faptul că din 10 trăsături dominante, şase din ele sunt comune, iar acest procent de 60 %
73
indică o bună cunoaştere a acestei comunităţi. Se mai pot nota şi alte diferenţe
semnificative. Faţă de comunitatea ruşilor-lipoveni, diferenţele principale de percepţie a ei,
se referă la următoarele trăsături (vezi tabelul din anexe):
- ospitalitatea, care reprezintă o valoare preţuită de lipoveni în poziţia 3, este absentă
din primele 10 poziţii ale profilului integrat, în care a avut o alocare abia la poz. 17.
- sentimentul naturii este a 7-a trăsătură autoevaluată de lipoveni, dar cu alocare în
poziţie 13 în profilul integrat
- bunătatea şi blândeţea apreciate de grupul lipovean la poziţia 10, au fost puternic
contestate în alte grupuri-martor cu alocarea în profilul integrat la poziţia 23.
Din partea grupurilor- martor această trăsătură a lipovenilor a suportat cele
mai severe contestaţii, mai ales din partea grupurilor de tătari în care a fost estimată la
cota de 2,68 şi de romi cu estimare la cota de 2,59.
În acest fel, trăsăturile ospitalităţii, sentimentul naturii, bunătatea şi blândeţea, s-au exclus
din cadrul ,,dominantelor de bază" al specificului lipovean. În schimb, există un alt set de
trăsături ca de exemplu: mândria, preţuirea propriei identităţi etnice sau tradiţionalismul, sunt
atribuite lipovenilor, fără a fi dominante în autoevaluările lor. În acest fel, cu argumentele
de rigoare putem spune că la această comunitate există un set de 6 trăsături dominante
bine cunoscute în toate comunităţile.
Astfel, în profilul trăsăturilor specifice al ruşilor-lipoveni, remarcăm un set de trăsături active şi
fundamentale prin: credinţa religioasă, curăţenia şi higiena, omenia, ataşamentul faţă de România, simţul
frumosului şi hărnicia, la care se adaugă mândria, tradiţionalismul şi preţuirea propriei identităţi.
Menţionăm faptul că şi în acest profil sunt de semnalat elemente de unicat, întrucât o altă configuraţie cu
aceste trăsături, nu mai apare la nici o altă comunitate.
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale la ruşii - lipoveni,
Extras de trăsături din profilul Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
ruşilor - lipoveni integrat aritm. ruşilor lipov. auto-evaluat aritm comune
1. Credinţa religioasă 4,51 1. Credinţa religioasă 4,78 X
2. Mândria 4,10 2. Prietenia 4,69 -
3. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,07 3. Ospitalitatea 4,69 -
4. Tradiţionalismul 4,00 4. Curăţenia şi higiena 4,65 X
5. Sentimentul istoriei 3,79 5. Omenia 4,61 X
6. Hărnicia 3,74 6. Ataşament faţă de România 4,59 X
7. Omenia 3,65 7. Sentimentul naturii 4,59 -
8. Simţul frumosului 3,63 8. Simţul frumosului 4,51 X
9. Ataşament faţă de România 3,63 9. Hărnicia 4,49 X
lo. Curăţenia şi higiena 3,62 1o. Bunătatea şi blândeţea 4,45 -
Dacă sub raportul tradiţionalismului şi al credinţei confesionale putem spune că ruşii-

lipoveni sunt cel mai bine cunoscuţi, în privinţa altor trăsături putem constata percepţii
variabile. Astfel, hărnicia în profilul auto-evaluat este cu o cotă de 4,49, mult ridicată faţa de
3,74 din profilul integrat. Dar această observaţia este valabilă pentru tot sistemul
profilurilor autoevaluate. Putem confirma o regulă generală, prin supra-estimări constante
atât în auto-evaluare cât şi sub-estimare. De aceea, auto-evaluările la cote ridicate pot fi
considerate normale; la fel şi retro-evaluările la cote scăzute.
Pe când în retro-evalauarea hărniciei la lipoveni, faţă de media integrată de 3,74,
această trăsătură este confirmată prin supra-evaluare în 4 grupuri martor, dar şi sub-
evaluată în alte 4. De exemplu, ea este apreciată la nivel superior de ucraineni, cu o modală
74
de 4,42; la greci de 4,13; la italieni de 3,93 şi de armeni cu modală de 3,83. Pe când în
grupul: de români este de 3,3o, de turci este de 3,42; de tătari este de 3,42; şi de rromi este
de 2,97; cu evaluări apropiate treptei de răspuns ,,pentru acord în mică măsură“ .
La lipoveni, într-o situaţie similară este şi trăsătura privitoare la simţul frumosului de
la poziţia 8 cu o modală de 4,51; dar care în profilul integrat este de numai 3,63. Dar din
perspectiva particulară a fiecărei comunităţi şi această trăsătură a fost şi sub- şi supra-
evaluată. De exemplu, prin cote mai ridicate ea este confirmată de armeni (3,97) romi
(4,10) şi greci (3,77); dar este şi sub-evaluată în grupurile martor de turci (3,28); italieni
(3,o7); şi tătari (3,oo). Cel mai realiste evaluări privind simţul frumosului la lipoveni, s-au
constatat în grupurile de români şi ucraineni la valori modale de 3,54 şi respectiv de 3,58.
Dar după opinia noastră, aceste oscilaţii sunt normale pentru că fiecare
comunitate etnică face estimări pe baza unor scale de valori, diferite de la un neam la altul.
Pe nivele intermediare de manifestare a fost situată trăsătura disciplinei şi organizării
la poziţia 29 cu o modală integrată la valoarea de 3,35 şi a profesionalismului la poziţia 31 cu
o modală integrată la valoarea de 3,3o. De asemenea, în aceeaşi zonă mediană a mai fost
situat şi spiritul întreprinzător, la poziţia 39, cu modala de 3,o9. Iar faptul că aceste 3 trăsături
importante din sfera muncii, s-au grupat în planul median din structura ierarhică de
trăsături etnice lipovene, aceasta este un indicator general de corectă evaluare.
Dacă în privinţa trăsăturilor dominante între profilul lipovean integrat şi cel
autoevaluat procentul percepţiilor comune este de 60 %, în planul celor subdominante,
respectiv în cadrul trăsăturior mai puţin intense, acordul acestor percepţii comune în
grupurile-martor, a fost mai ridicat, la un procent de 80 %. Iar sesizarea mai facilă a
subdominantelor, faţă de dominante, situaţie prezentă şi în analiza altor grupuri, poate
indica faptul că percepţia trăsăturilor active este mai dificilă, pe când a celor pasive se
realizează mai uşor. Oferim mai jos în tabelul nr. 5 un studiu comparativ al trăsăturilor
modale sub-dominate la ruşii - lipoveni, integrate şi autoevaluate, aflate în ultimele 10
poziţii de manifestare.
La nivelul acestor trăsături pasive, în mod specific comunităţii lipovene constatăm
o lipsă a spiritului comercial, a iniţiativei şi a dominativităţii (referitoare la slaba capacitate de
ocupare a unor funcţii publice). Slăbiciunea acestor trăsături la lipoveni este recunoscută
din ambele perspective interne şi externe. Şi în cazul lor notăm faptul că nu toate
subdominantele constatate, respectiv valori de slabă intensitate, pot fi considerate defecte.
Astfel, agresivitatea etnică scăzută a lipovenilor, imitativitatea, fatalismul sau scepticismul
de slabă intensitate, pot fi considerate pozitive. Prezenţa agresivităţii la poziţia 5o, definită
în vocabularul nostru prin manifestări verbale sau faptice care împiedică buna convieţuire
cu alte comunităţi şi la lipoveni poate fi considerat un indicator al lipsei de tensiuni din
cadrul relaţiilor cu alte grupuri. Pe când alte trăsături cu manifestare redusă precum: spiritul
de iniţiativă de la poziţia 42, inventivitatea de la poziţia 4o sau spiritul comercial poziţia 48, pot
reprezenta o serie de lipsuri. De exemplu, spiritul comercial, în vocabularul anexat, a fost
definit ca o trăsătură caracteristică celor care fac afaceri şi au mirosul banului. La lipoveni,
această trăsătură modală integrată a avut cota 2,87, pe baza căreia a ocupat o poziţie
terţiară 48. Aceeaşi poziţie foarte scăzută o constatăm şi în profilul auto-evaluat, tot la
poziţia 48, chiar dacă valoarea ei modală a avut 3.20. Faţă de această trăsătură a
lipovenilor, trei grupuri-martor, de ucraineni (3,42); greci (3,3o) şi turci (2,94) au formulat
estimări apropiate treptei de răspuns: ,, acord în mică măsură”. Iar alte 5 grupuri-martor:
de români (2,82); tătari (2,72); italieni (2,57); romi (2,52) şi armeni (2,20); au formulat
estimări la cota de răspuns: ,,nu sunt sigur”.
75
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături modale la ruşii - lipoveni,
Extras de trăsături din profilul Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
ruşilor - lipoveni integrat aritm ruşilor - lipoveni auto-evaluat aritm. comune
41. Receptivitate la ideile altora 3,08 41. Dominativitatea 3,76 X
42. Capacitatea de iniţiativă 3,05 42. Perseverenţa până la finalizare 3,63 -
43. Inventivitatea 3,04 43. Capacitatea de iniţiativă 3,59 X
44. Individualismul 3,03 44. Spiritul întreprinzător 3,55 -
45. Imitativitatea 2,96 45. Individualismul 3,43 X
46 .Dominativitatea 2,92 46. Fatalismul 3,31 X
47. Fatalismul 2,91 47. Imitativitatea 3,20 X
48. Spiritul comercial 2,87 48. Spiritul comercial 3,20 X
49. Scepticismul 2,70 49. Scepticismul 3.o4 X
50. Agresivitatea 2,42 50 Agresivitatea 2,24 X
Astfel, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului, a imitativităţii, dar şi a lipsei

de iniţiativă, a spiritului comercial, a receptivităţii la ideile altora, reprezintă a doua direcţie de
manifestare a specificului etnic al ruşilor-lipoveni.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice ale ruşilor lipoveni
Din alte puncte de vedere, dacă diagnozele de item au un caracter analitic, cele de
orientare stilistică au un caracter de sinteză, cu unele elemente de prognoză.
Tehnica analizei de stil se bazează pe regruparea trăsăturilor în direcţia a 5
orientări stilistic, prin selecţia a câte 10 itemi din chestionarul PPN-5o pe criterii de
similaritate sau corespondenţă. În cadrul bazei de date, cu cele 50 de trăsături-valori
ordonate pe verticală şi cele 9 grupuri de cercetare ordonate pe orizontală, pentru
diagnoza de stil se vor prelucra numai scorurile referitoare la lipoveni, astfel :
- pentru profilul stilistic integrat, se procedează la un calcul de medie aritmetică şi
abatere standard, din 5 în 5 itemi pe toate cele 350 chestionare cuprinse în
această bază, la rubrica ruşilor-lipoveni,
- pentru obţinerea profilului stilistic auto-evaluat, acelaşi ,,soft” este aplicat numai la
cele 50 de cazuri din grupul ruşilor-lipoveni,
- pentru profilul stilistic retro-evaluat, acelaşi ,,soft” se aplică în toate grupurile-
martor pe coloana de retro-evaluări ale ruşilor-lipoveni.
Softul analizei de stil este conceput în acelaşi mod cu cel al analizei de item,
deosebirea esenţială conform grilei Chestionarului PPN este numai pasul de calcul care se
modifică din 5 în 5 itemi.
Întocmirea acestui soft de prelucrare automată a datelor este obligatoriu pentru că
volumul procesărilor de date este foarte mare, imposibil de realizat manual. Astăzi, cu
puţin efort, aceste proceduri au devenit posibile pe orice computer personal. Pe baza
acestor etape de prelucrare date, redăm mai jos în tab. nr. 6, modelul matricei stilistice
finale a ruşilor-lipoveni. Evident că pentru desfăşurarea unei diagnoze specifice, ea va
trebui analizată comparativ cu celelalte modele matriciale, ale comunităţilor în studiu.
Astfel la ruşii-lipoveni, la nivelul matricei stilistice integrate, remarcăm o identitate a ei cu
cea a comunităţii ucrainene din Dobrogea, din analiza căreia vom anticipa unele aspecte.
În ambele comunităţi, profilul stilistic integrat, prezintă aceeaşi ierarhie cu orientări
active spre zone superioare pentru stilurile cultural şi social, cu un plan median pentru stilul
76
afectiv şi o restrângere stilistică pe un plan inferior, cu manifestări de slabă intensitate pentru
stilurile activ şi moral. În mod evident, această identitate matricială din cadrul grupurilor de
ruşii-lipoveni şi ucraineni, se datorează originii slave a acestor comunităţi
Tabelul nr . 6
Matricea stilistică a ruşilor lipoveni determinată prin
auto şi retro-evaluare pe baza Chestionarului PPN – 50
Profil Profil
Stilistic stilistic Profiluri stilistice retro-evaluate despre ruşilor lipoveni
Profiluri Ruşi- auto- realizate de grupurile etnice martor din zona de contact
lipov. evaluat
integrat Ruşi-
Stiluri
cazuri lipov. Români Arm Grec Itali Turc Tătari Romi Ucra
etnice
350 50 50 30 30 30 50 50 30 30
CULTURAL
5-10-15-20 3,50 4,1o 3,43 3,86 3,88 3,33 3,14 3,03 3,03 3,91
25-30-35 1,18 0,73 1,17 1,19 0,83 1,02 1,24 1,22 0,84 1,07
40-45-50
TOLERANT
1-6-11-16 3,41 4,01 3,27 3,92 3,71 3,31 3,05 2,85 3,06 3,8o
21-26-31 1,22 0,86 1,25 1,07 0,95 1,1o 1,22 1,22 1,01 1,12
36-41-46
AFECTIV
4-9-14-19 3,41 4,12 3,22 3,67 3,75 3,25 3,04 2,85 3,18 3,81
24-29-34 1,24 0,78 1,25 1,26 1,03 1,14 1,22 1,19 0,89 1,13
39-44-49
ACTIV
3-8-13-18 3,26 3,84 2,91 3,49 3,71 3,22 3,02 2,83 2,85 3,73
23-28-33 1,17 0,86 1,2o 1,28 0,93 1,03 1,16 1,19 0,79 1,06
38-43-48
MORAL
2-7-12-17 3,26 3,91 3,16 3,52 3,47 3,01 2,86 2,79 2,83 3,95
22-27-32 1,2o 0,86 1,23 1,22 1,01 1,09 1,12 1,18 0,97 0,99
37-42-47
Astfel, elementele comune ale stilului cultural în aceste comunităţi slave, rezultă din
prevalenţa tradiţionalismului şi a credinţei ortodoxe în primele poziţii, cu caracter convergente în
ambele comunităţi. De exemplu curăţenia şi higiena în poziţiile 10 la lipoveni şi respectiv 11
la ucraineni. La fel în estimările asupra inteligenţei, această trăsătură ocupă poziţiile 18 la
lipoveni şi 20 la ucraineni. Tot în cadrul stilului cultural, la aceste comunităţi slave,
tradiţionalismul este o trăsătură-pivot cu caracter dominant, prin poziţia 4 la lipoveni şi
respectiv 3 la ucraineni, faţă de modernism, care în ambele comunităţi ocupă poziţii mai
scăzute, respectiv 36 la lipoveni şi 32 la ucraineni..
Stilul social sau tolerant, atât la lipoveni, cât şi la ucraineni, reprezintă a doua mare
dimensiune, similară în ambele comunităţi. Acest stil se susţine prin poziţionările
superioare acordate ataşamentului faţă de propria identitate etnică, din poziţiile 3 la lipoveni şi
respectiv 4 la ucraineni, dar şi prin acelaşi ataşament faţă de România din poziţiile 9 şi
respectiv 8. De asemenea, acest stil la aceste comunităţi slave, se caracterizează printr-un
plus de solidaritate, exprimat în poziţiile 11 şi respectiv 12. În schimb, o altă trăsătura-pivot
a adaptabilităţii, în plan social este mai modestă, cu o valorizare mediană în poziţia 34 la
lipoveni şi respectiv 30 la ucraineni.
A treia mare dimensiune stilistică, comună pentru ruşii-lipoveni şi ucraineni, este
stilul afectiv. Pe direcţia acestui stil, asemănările dintre ele au la bază acelaşi simţ al mândriei,
în poziţia 2, identică în ambele comunităţi. La fel, în stilul afectiv slav remarcăm
similitudini în ceea ce priveşte simţul armoniei şi frumosului prin estimări superioare şi
77
apropiate în ambele comunităţi, prin poziţiile 8 şi respectiv 7. Aceste observaţii asupra
unităţii slave a stilului afectiv se susţin şi prin absenţa agresivităţii etnice, prezentă şi ea pe
ultima poziţie valorică 50, cu cel mai redus grad de manifestare, tot în ambele comunităţi.
În această orientare, numai trăsătura ospitalităţii este ceva mai ridicată la lipoveni, în
poziţia 17, faţă de cea a ucraineană, unde a fost evaluată în poziţia 25.
În privinţa stilului activ caracteristic muncii şi productivităţii, atât la lipoveni, cât şi
la ucraineni, s-a situat pe un al patrulea plan. Restrângerea severă a stilului activ în aceste
profiluri slave, rezultă din deplasarea în cădere, spre zone valorice terţiare a unor grupuri
importante de trăsături. În afara hărniciei, prezente în poziţia 6 pentru ambele comunităţi,
toate celelalte valori caracteristice acestui stil sunt plasate în a doua parte a tabelului
nostru. De exemplu, spiritul întreprinzător este o trăsătură secundară, slab apreciată, la
poziţia 39, identică la ambele comunităţi. Aceeaşi cădere o putem constata şi în privinţa
spiritului comercial, care la ruşii - lipoveni este în poziţia 48, iar la ucraineni este în poziţia 47.
De asemenea, simţul răspunderii, trăsătură majoră pentru manifestările stilului
activ, în ambele comunităţi este prezent în zone mediane cu caracter secundar, spre
poziţiile 34 şi respectiv 35. Ca urmare, deşi există un interes major pentru hărnicie, cu
aceeaşi identitate de poziţie (6) în ambele comunităţi, totuşi, această trăsătură nu are o
susţinerea etnopsihologică a unui câmp larg de valori echivalente, care să îi permită o
manifestare mai intensă, de largă recunoaştere în grupurile-martor.
În privinţa stilului moral, în cadrul profilului stilistic integrat, acesta s-a situat în
mod global, în ambele comunităţi, la cele mai scăzute cote de manifestare, respectiv 3,26 la
ruşii-lipoveni şi 3,25 la ucraineni. De asemenea, majoritatea componentelor structurale ale
acestui stil sunt grupate pe aceleaşi niveluri de evaluare. În acest sens, notăm omenia, din
poziţiile 7 şi 9, prietenia din poziţiile 14 şi 17, onestitatea din poziţiile 28 şi 29 sau tăria de
caracter în poziţiile 33 la lipoveni şi respectiv 35 la ucraineni. Cu toate acestea, trebuie spus
că manifestările stilului moral, în toate comunităţile cercetate, s-a situat pe ultimul loc.
Noi în acest capitol am dorit să semnalăm unele elemente de evidentă similitudine
slavă. Dar căderea generală a stilului moral reprezintă o problemă mai largă, care o separă
de specificul unei singure comunităţi. O parte din cauzalitatea sa o punem pe seama
mişcărilor de tranziţie a valorilor, cu largă manifestare în România şi toată Europa de Est.
Dar ridicăm întrebarea dacă la această cădere generală a valorilor morale nu cumva or mai
fi şi alte cauze ?
78
6. Anexe
Tabelul nr. 7
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ruşii lipoveni
Profil Profil
Profiluri auto- Retro-evaluarea ruşilor lipoveni pe fiecare item de
Ruşi
şi evaluat către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
Lipov.
Trăsături
etnice integrat Ruşi - 50 Români Arm. Gre. Ital Tur Tăt Romi Ucra
350 Lipoveni 50 30 30 30 50 50 30 30
1. Credinţa 4,51 4,78 4,62 4,73 4,87 4,20 3,80 4,24 4,86 4,90
religioasă 0,96 0,42 0,90 0,78 0,35 1,03 1,41 1,13 0,44 0,30
2. Mândria 4,10 4,47 4,14 4,53 4,30 3,50 3,70 3,58 4,86 4,19
1,20 0,71 1,28 1,14 0,75 1,01 1,46 1,39 0,58 1,14
3.Preţuirea 4,07 4,24 4,02 4,53 4,60 4,50 3,94 3,44 3,14 4,58
propriei identităţi 1,17 0,95 1,33 0,73 0,62 0,73 1,24 1,28 1,27 0,92
4. Tradiţionalism 4,00 4,37 4,42 3,00 4,50 4,53 3,60 3,56 3,38 4,65
1,26 0,91 1,07 1,20 0,86 0,68 1,29 1,54 1,47 0,84
5. Sentimentul 3,79 4,02 3,58 4,47 3,97 3,47 3,36 3,58 4,38 3,74
istoriei 1,17 0,88 1,28 1,07 1,00 1,04 1,31 1,28 0,78 1,15
6. Hărnicia 3,74 4,49 3,30 3,83 4,13 3,93 3,42 3,42 2,97 4,42
1,28 0,62 1,28 1,29 0,78 1,01 1,33 1,44 1,02 1,62
7. Omenia 3,65 4,61 3,80 4,50 4,23 3,20 2,82 2,76 2,97 4,39
1,24 0,57 1,12 0,97 0,94 1,13 1,14 1,22 1,05 0,67
8. Simţul 3,63 4,51 3,54 3,97 3,77 3,07 3,28 3,00 4,10 3,58
frumosului 1,21 0,71 1,18 1,13 0,94 1,08 1,20 1,25 1,01 1,39
9.Atasamentul 3,63 4,59 3,76 4,50 3,73 3,30 2,84 3,10 3,31 3,68
faţă de România 1,33 0,67 1,38 1,17 0,98 1,32 1,28 1,36 1,44 1,11
1o. Curăţenia 3,62 4,65 3,24 4,20 4,30 3,47 3,42 2,96 2,52 3,94
si higiena 1,36 0,48 1,46 1,30 0,88 1,38 1,28 1,38 0,63 1,50
11.Solidaritatea 3,60 3,80 3,28 4,37 3,57 4,23 3,38 2,96 3,31 4,10
1,23 0,79 1,36 1,19 0,97 0,94 1,28 1,23 1,42 1,08
12. Optimismul 3,60 3,98 3,62 4,37 3,87 3,27 3,24 3,12 3,38 3,84
1,22 0,83 1,16 1,07 0,90 0,94 1,33 1,36 1,47 1,19
13. Sentimentul 3,50 4,59 2,86 4,00 4,27 3,30 2,98 2,67 3,24 4,13
naturii 1,33 0,57 1,26 1,44 1,05 1,18 1,27 1,25 1,02 1,20
14. Prietenia 3,47 4,69 3,43 3,72 3,72 3,07 3,06 2,50 3,21 3,94
1,37 0,51 1,32 1,10 1,25 1,19 1,36 1,39 1,50 1,15
15.Toleranţa 3,46 4,37 3,24 4,57 4,40 2,67 2,86 2,78 2,59 4,03
interetnică 1,30 0,78 1,20 0,77 1,00 1,18 1,25 1,27 0,73 1,11
16. Curajul 3,46 4,06 3,38 3,43 3,70 3,83 3,02 3,16 2,72 3,90
şi cutezanţa 1,13 0,77 1,09 1,25 0,92 0,91 1,24 1,28 0,70 1,08
17. Ospitalitatea 3,44 4,69 3,32 3,10 4,17 3,00 2,78 2,70 3,41 3,94
1,37 0,51 1,41 1,67 0,95 1,20 1,17 1,13 1,50 1,18
18. Inteligenţa 3,44 4,02 3,24 3,70 3,83 3,20 3,00 2,96 3,69 3,65
1,18 0,75 1,29 1,49 1,02 0,89 1,20 1,24 0,93 1,14
19.Independenţa 3,44 3,84 3,16 3,80 3,77 3,37 3,26 3,34 2,76 3,71
1,27 0,96 1,40 1,37 1,04 1,22 1,34 1,49 0,87 1,22
20. Realismul 3,43 4,00 3,74 4,00 3,60 2,97 3,34 2,68 2,55 3,94
1,20 0,76 1,29 1,29 0,81 1,35 1,29 1,15 0,63 0,81
21.Dispoziţia de 3,43 4,00 3,16 4,03 3,90 2,90 3,12 3,10 2,90 3,97
întrajutorare 1,23 0,91 1,49 1,25 1,03 1,03 1,12 0,23 0,98 1,11
22.Evitarea 3,42 4,31 3,18 4,17 3,80 3,47 2,90 2,82 2,55 3,84
conflictelor 1,23 0,89 1,26 1,09 1,19 1,22 1,07 1,10 0,63 1,24
23. Bunătate 3,40 4,45 3,56 4,17 3,63 2,83 2,80 2,68 2,59 3,97
şi blândeţe 1,27 0,71 1,28 1,37 1,19 1,26 1,11 1,10 0,73 0,84
24.Simţul onoarei 3,40 4,16 3,08 3,60 4,13 3,87 2,92 2,80 2,55 3,98
1,21 0,78 1,26 1,43 0,90 1,11 1,28 1,12 0,63 0,75
25. Ambiţia 3,39 4,16 3,48 4,37 3,53 2,90 2,88 2,84 2,93 3,80
1,17 0,90 1,20 1,10 0,90 1,16 1,06 1,18 1,00 0,87
79
Tabelul nr. 7 Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ruşii - lipoveni
(continuare) Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Profiluri Retro-evaluarea ruşilor lipoveni pe fiecare item de
Ruşi auto
şi către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
Lipov. evaluat
Trăsături
etnice integrat Ruşi - 50 Români Arm. Gre. Ital Tur Tăt Romi Ucra
350 Lipoveni 50 30 30 30 50 50 30 30
26. Spiritul 3,38 3,82 3,46 4,27 3,37 2,97 2,86 2,90 2,93 4,13
de sacrificiu 1,88 0,93 1,28 1,20 1,00 1,00 1,09 1,15 1,00 0,88
27.Încrederea în 3,37 4,06 3,16 3,41 3,93 3,50 2,98 2,56 3,55 3,72
forţele proprii 1,24 0,83 1,39 1,30 1,01 1,28 1,25 1,26 0,74 1,07
28.Onestitatea 3,36 4,14 3,16 3,67 3,53 3,30 3,18 2,74 2,62 4,06
1,19 0,84 1,13 1,42 1,01 1,06 1,22 1,19 0,82 0,96
29.Disciplina 3,35 3,84 2,94 3,80 3,83 3,30 3,00 2,56 3,55 4,06
şi organizarea 1,14 1,03 1,06 1,40 0,95 1,09 1,07 0,97 0,78 0,92
30. Simţul 3,31 3,98 3,06 4,10 3,70 2,87 3,04 2,60 2,93 3,84
umorului 1,23 0,88 1,27 1,30 1,12 1,01 1,19 1,16 1,03 1,04
31.Profesionalism 3,30 4,08 2,90 3,50 3,83 3,33 3,06 2,90 2,90 3,32
1,21 0,98 1,20 1,20 0,95 0,99 1,28 1,20 0,98 1,35
32. Supuşenia 3,26 3,88 3,38 3,87 3,43 2,77 2,88 2,54 2,93 3,87
şi obedienţa 1,22 1,03 1,16 1,14 1,17 1,10 1,30 1,11 1,03 0,96
33. Tăria de 3,26 4,10 3,04 3,03 3,67 2,80 2,88 3,02 2,59 4,13
caracter 1,17 0,82 1,23 1,30 1,76 1,21 1,06 1,22 0,73 0,92
34.Adaptabilite 3,23 4,14 3,26 3,13 3,63 3,13 3,00 2,64 2,59 3,42
1,21 0,76 1,27 1,17 1,03 1,22 1,16 1,17 0,73 1,39
35 Simţul 3,22 4,08 2,92 3,73 3,63 2,70 3,00 2,66 2,45 3,97
răspunderii 1,15 0,81 1,18 1,31 0,89 0,92 1,11 1,10 0,63 0,84
36.Modernismul 3,21 3,79 3,14 3,48 3,60 3,07 2,78 2,85 2,93 3,48
1,12 0,80 1,07 1,12 0,93 1,01 1,18 1,20 1,03 1,21
37.Comunicativi 3,16 4,06 3,08 3,33 3,70 3,00 2,74 2,48 2,52 3,74
cu sinceritate 1,11 0,77 0,92 11,27 0,79 1,14 1,05 1,11 0,57 0,93
38. Perseverenţa 3,15 3,63 2,68 4,00 3,63 3,47 2,68 2,52 2,76 3,74
până la finalizar 1,13 0,88 1,08 1,26 0,93 1,01 0,84 0,97 1,02 1,18
39. Spiritul 3,09 3,55 2,66 3,13 3,47 2,93 3,00 3,10 2,52 3,42
întreprinzător 1,10 0,77 1,22 1,36 1,04 0,91 1,16 1,15 0,57 1,06
40.Spirit critic 3,08 3,80 2,82 4,17 3,03 2,70 2,52 2,66 2,83 3,55
1,15 0,84 1,17 1,32 0,67 1,02 0,93 1,06 1,04 1,06
41.Receptivi la 3,08 3,80 2,90 3,40 3,73 3,13 2,86 2,46 2,03 3,58
ideile altora 1,19 0,74 1,22 1,43 0,94 0,86 1,32 0,89 0,33 1,41
42. Capacitate 3,05 3,59 2,60 3,53 3,60 3,10 2,86 2,50 2,55 3,55
de iniţiativă 1,17 1,81 1,43 1,31 0,72 0,96 1,25 1,07 0,63 1,09
43.Inventivitatea 3,04 3,80 2,60 3,53 3,43 3,80 2,82 2,80 2,10 3,55
1,14 0,76 1,07 1,94 0,97 0,03 1,17 1,23 0,41 1,23
44. Individualismul 3,03 3,43 3,26 3,17 3,07 3,07 2,60 2,56 2,62 3,65
1,20 0,82 1,27 1,80 1,01 1,14 1,09 1,11 0,78 1,17
45. Imitativitatea 2,96 3,20 2,58 3,37 2,77 3,00 2,84 2,94 2,90 3,26
1,17 1,02 1,30 0,96 0,94 1,26 1,17 1,27 1,11 1,26
46.Dominativitatea 2,92 3,76 2,49 3,10 3,33 3,03 2,63 2,04 2,93 3,55
1,25 0,92 1,32 1,26 0,96 1,10 1,11 1,14 1,03 1,24
47. Fatalismul 2,91 3,31 2,98 2,50 2,70 2,60 2,82 2,52 2,86 3,84
1,20 1,29 1,24 0,82 1,99 1,25 1,24 1,11 1,06 1,00
48. Spiritul 2,87 3,20 2,82 2,20 3,30 2,57 2,94 2,72 22,52 3,42
comercial 1,03 0,87 0,80 1,03 0,95 1,86 1,00 1,21 0,69 1,06
49.Scepticismul 2,70 3,04 2,16 2,80 2,77 2,57 2,36 2,76 2,69 3,48
0,98 1,04 0,93 0,89 0,94 0,90 0,69 1,06 0,71 1,03
50..Agresivitatea 2,42 2,24 2,20 1,47 2,03 2,77 2,82 2,42 2,83 2,94
1,23 1,28 1,20 0,90 1,13 1,43 1,19 1,05 1,04 1,21
80
Tabelul nr. 8
Model completat de Chestionar Bogardus – 1995 de o persoană rus-lipovean
Localitatea Tulcea INSTRUCTIUNI: Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi
Judeţul Tulcea dvs. la diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii Urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei buni sau
Sexul Bărbătesc la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui
Vârsta 32 ani singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă Căsătorit 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară Studii superioare 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea Inginer 3 acord în mică măsură
Religia Ortodox 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică Rus-lipovean 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Lipo.
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de
acord să fie vecini de 5 4 5 5 2 2 1 5 3
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 4 4 4 4 3 1 5 4
profesiunea dvs ?
etnice aţi admite
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină
numai ca turişti 1 1 1 1 1 1 5 1 1
şi vizitatori, fără
reşedinţă în
această regiune ?
locale aţi prefera
1 1 1 1 1 1 5 1 1
să fie date afară
din ţară ?
81
Tabelul nr. 9
Chestionar PPN -50 completat de o persoană rus-lipovean
Localitatea Tulcea, Judeţul Tulcea INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la
Locul naşterii urban, Vârsta 32 ani, propria persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în
Sexul bărbătesc, Stare civilă căsătorit, toate aceste comunităţi. Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm
Pregătirea şcolară studii superioare, să folosiţi vocabularul anexat Se notează cu o singura cifră
Profesiunea inginer, din 5 alternative posibile, respectiv: 5 pentru acord în foarte
Religia ortodox, mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în mică
Apartenenţa etnică rus-lipovean. măsură; 2 pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
2. PRIETENIEA 4 2 2 2 3 3 1 5 3
5. MODERNISMUL 3 4 4 5 3 3 1 2 3
8. INDEPENDENŢA 4 4 4 3 3 3 1 2 3
9. OSPITALITATEA 5 3 4 4 4 3 3 4 3
15.OPTIMISMUL 4 3 4 4 4 3 4 3 3
17.SCEPTICISMUL 5 3 3 5 2 2 1 4 4
20.INTELIGENŢA 5 5 5 5 4 4 3 3 3
21.SOLIDARITATEA 3 4 3 3 4 4 5 3 3
22.SIMTUL ONOAREI 3 5 4 5 3 3 1 3 3
25. SPIRITUL CRITIC 5 5 5 5 3 3 1 3 3
26.ATASAMENT FAŢĂ DE ROMÂNIA. 5 4 4 4 3 4 4 3 3
28. PERSEVERENŢA 3 4 3 4 4 3 4 3 3
29.AGRESIVITATEA 3 1 1 1 2 1 5 1 1
32.OMENIA 5 4 4 4 4 4 4 4 4
34.SIMŢUL UMORULUI 4 3 3 4 2 2 1 3 2
35.REALISMUL 4 4 4 4 3 3 2 3 3
37.FATALISMUL 2 1 2 2 4 3 3 3 3
39.AMBIŢIA 3 4 4 3 4 3 4 3 3
43.HĂRNICIA 3 4 4 3 3 4 1 4 3
44.MĂNDRIA 4 4 4 4 4 4 4 4 5
46.TOLERANŢA 4 4 4 4 5 4 1 4 2
47.ONESTITATEA 3 3 3 3 4 3 1 3 3
82
Bibliografie
Ion Ionescu de la Brad Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850 , în traducerea
lui Florin Mihăilescu în Analele Dobrogei, Constanţa, 1922
Ştefănescu Melchisedec Lipovenismul adecă schismaticii sau rascolnicii şi ereticii ruşi
după autori ruşi şi izvoare naţionale române, Bucureşti, 1871
Bogdan P. Haşdeu Istoria toleranţei religioase în România,
Tipografia Lucrătorilor Asociaţi, Bucureşti, 1868
Dumitru C. Moruzi Ruşii şi Românii, Editura Institutului de Arte
Grafice Minerva, Bucureşti, 1906
Alexandru P. Arbore Aşezările lipovenilor şi ruşilor din România
Arhiva Dobrogei, vol. III, Bucureşti, 1920
Alexandru P. Arbore Caracterul etnografic al Dobrogei sudice, Din epoca turcească
până în anul 1913, Analele Dobrogei, Cernăuţi, 1938
Dan Demetriu Lipovenii din România , Revista Candela, Cernăuţi, 1894
Nicolae Iorga România cum era până la 1918, vol. I, capitolul La lipovenii
din marginea Brăilei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1972
Svetlana Moldovan Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Editura Ararat, Bucureşti , 2004
Andrei Ivanov, Feodor Graiurile ruseşti lipoveneşti din România. Probleme de dialectologie,
Chirila, Theodor Olteanu Editura Universităţii Bucureşti, 1993
Feodor Chirila Minoritatea ruşilor lipoveni, originea şi aşezarea lor pe teritoriul României,
în volumul Minorităţile naţionale din România, Bucureşti , 2001
Gheorghe Antipov Monografia lipovenilor staroveri din oraşul şi judeţul Brăila,
Analele Brăilei , vol-1. 1929
P.P. Panaitescu O statistică a Dobrogei din anul 1849
Revista Graiul Românesc, nr. II , 1928
Ion I. Nistor Cercetări asupra cultului lipovenesc din România,
Analele Academiei Române, Memoriile secţiunii istorice,
seria III, Tom XXIX, Bucureşti 1947
Mihail Marinescu Cântecul istoric rusesc la lipovenii din România,
Analele Universităţii Bucureşti, Filologie, anul XXIV, 1975
George Ilinoiu Cultele din Dobrogea , în Dobrogea 50 de ani de viaţă românească,
Editura Cultura naţională ,Bucureşti, 1928
Gheorghe Bezviconi Călători ruşi în Moldova şi Muntenia , Bucureşti, 1947
Vasile Cocoş Lipovenii, originea şi aşezările lor din secolele XVIII - XIX .
Revista Ştiinţă şi Progres, anul IV, aprilie – iunie, 1940
Alexandrov Varona Tragedia schismei ruse, Editura Kriterion , Bucureşti, 2002
Filip Ipatiov Ruşii Lipoveni din România, Studiu de geografie umană,
Presa Universitară Clujană, 2002
Leonte Ivanov Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura română. 1840-1948
Editura Cartier, Bucureşti, 2004
Sevastian Fenoghen Sarichioi – Pagini de istorie, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Sevastian Fenoghen şi Sarichioi – o enigmă a secolului al XIX- lea,
Alexandra Fenoghen Editura Kriterion, Bucureşti, 2004
Ivan Evseev, Angara Nyiri Cultura ruşilor lipoveni (ortodocşi de rit vechi din România) în context naţional
şi Svetlana Marchelov şi internaţional , Culegere de comunicări prezentate la seminariile
de la Sarichioi şi Suceava, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Ziarul Zori / Zorile, periodic bilingv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Buc. 1995 - 2009
Revista Kitej-Grad / Cetatea Credinţei, periodic al Comunităţii Ruşilor Lipoveni, Iaşi, 1998-2009
83
Capitolul IV
ÎN COMUNITATEA ELENĂ
1. Scurt istoric
Despre prezenţa grecilor pe teritoriul României există o varietate de opinii. Din

perspectiva acestei comunităţi, investigaţii istorice au fost desfăşurate de Stavros Manesis
şi Cornelia Papacostea Danielopolu. Studiul lui S. Manesis sub denumirea Elliniki koinotis
Konstantzis Roumanias, apare la Athena în anul 1956 şi prezintă comunitatea elenă din
Constanţa şi Dobrogea. Cel de-al doilea studiu este intitulat Comunităţile greceşti din România
apărută la Bucureşti în anul 1996. Ambele cercetări oferă date despre această comunitate
numai după perioada păcii de la Adrianopole (1820). Autorii fac referire la faptul că în
anul 1836, domnul muntean Alexandru Ghica, aflat într-o vizită prin ţară, declară oraşul
Brăila porto-fraco şi acordă străinilor permisiunea de a ridica case în acest oraş. După
eveniment, foarte repede, grecii din localitate cer întocmirea unui ,,corp neguţătoresc, o
deputăţie, o casă obştească" şi ajung la o prezenţă de 360 de greci în 1838, care va creşte la
435 persoane în 1841.
Dar acest moment de debut al comunităţii elene este relativ pentru că sosirea
grecilor în România are o lungă istorie anterioară, întinsă pe o perioadă de mai bine de un
secol, cu conotaţii negative, încă din timpul domniilor fanariote. De fapt, grecii au fost
printre primii europeni, care au sesizat şi au profitat în Balcani de căderea Imperiului
otoman, cu un puternic avânt de afirmare a independenţei. În sec. al XVII-lea în sud-estul
Europei, în plină perioadă otomană, ortodoxismul călugărilor greci a avut o mare libertate
de mişcare, împreună cu un fenomen de înstrăinare naţională a lăcaşelor de cult din ţările
respective. A fost o epocă în care pe calea bisericii, a comerţului şi a cancelariilor
domneşti, Ţările Române au resimţit o severă perioadă de spoliere materială şi spirituală
din partea unor familii domnitoare de Cantacuzini, Mavrocordaţi, Ghiculeşti, Duca,
Suţuleşti, toate de origine elenă, cu domnii cumpărate pe credit, prin corupţia
administraţiei otomane de la Istanbul, în vechiul Ţarigrad şi puse pe căpătuială cu efecte
dezastruoase asupra populaţiei la sosirea lor în ţară. D. Drăghicescu (1995, pg. 245), când
analizează influenţa grecilor observă că numai între anii 1658-1711 din cele 19 domnii ale
Moldovei 14 au fost greceşti şi numai 8 româneşti. La fel în Muntenia, în acelaşi interval
de timp se consemnează 9 domnii din care 7 greceşti şi numai 2 româneşti. Iar pretenţia
lui Şerban Cantacuzino, ajuns domn al Munteniei, de a recuceri Bizanţul şi a reîntemeia
imperiul grec pe ruinele celui otoman este bine cunoscută. Aceasta nu era decât vechea
,,megali ideea’’ a protipendadei elene de pe tot parcursul sec. XVII-XVIII. Dar, după anul
1830 cultura şi civilizaţia elenă din Balcani, pe care un timp românismul o asimilase cu
plăcere, îşi va pierde caracterul de formă culturală în răsăritul Europei. În privinţa ei,
marele N. Iorga are o expresie interesantă: " Creaţiunea Eladei moderne - spune el, a făcut
din ea o formă politică şi îndată ce extensiunea sa a încetat să mai existe, ea s-a definit, dar
s-a împuţinat".
84
Spre a doua jumătate a sec. al XIX-lea, această comunitate din România va primi
un nou impuls prin dezvoltarea comerţului pe linia Dunării, în urma tratatului de la Paris
din anul 1856 care va extinde activitatea porturilor Sulina, Tulcea, Constanţa şi Mangalia.
În anul 1860, domnitorul Cuza va recunoaşte dreptul grecilor din Principate de a înfiinţa
şcoli particulare şi de a ţine slujbe religioase în limba greacă.
După locul de origine, grecii de România sunt originari din insulele Ionice
(Chefalonia şi Itaka), Rumelia Orientală, Anhialos şi Mesemvria, dar epiroţii din zona
Ianinei sunt cei mai numeroşi. În anul 1873, Sambert, un membru al Societăţii de
Geografie de la Paris, vizitând oraşul Constanţa, a găsit 4.000 locuitori, dintre care 1000 de
greci. Spre anul 1900, oraşul va ajunge la 15.000 de locuitori cu cca. 9.000 de români şi
cca. 2.500 de greci ; la Galaţi, după o cartografie din 1885, grecii sunt în număr de 3433
suflete, sau de cca. 4000, cu cei în tranzit veniţi din Grecia ; la Brăila, în anul 1889,
reprezentau cea mai mare colonie de peste 10.000 persoane, care, în majoritate, se ocupau
cu negustoria. După semnarea acordului comercial greco-român din anul 1900, la acest
tratat se va anexa şi un protocol, prin care pentru prima dată, comunităţile greceşti din
Brăila, Galaţi, Calafat, Tulcea, Sulina, Giurgiu, Constanţa şi Mangalia erau recunoscute ,,ca
persoane juridice, morale şi legale" 28. În cadrul său se recunoştea faptul că a) aceste
comunităţi existau dinainte ; b). funcţionau prin semnătură ; c) posedau avere proprie ; d)
erau de origine greacă. Pe temeiul acestor recunoaşteri în 6 aug. 1866 se va pune temelia
bisericii greceşti de la Constanţa cu hramul Schimbarea la Faţă şi cu sfinţirea ei la 6
aug.1872. Una din cele mai vechi şi mai frumoase monumente ortodoxe ale grecilor din
România este biserica Sf. Spiridon de la Giurgiu, inaugurată în anul 1866. La fel de
frumoasă este şi biserica Buna Vestire de la Brăila inaugurată în anul 1899. Biserica Greacă
din Bucureşti se va construi în jurul anilor 1890, după modelul unui tezeion elenistic.
În privinţa învăţământului de limbă greacă, după anul 1863 s-a înregistrat o scădere bruscă
a numărului de elevi şi de şcoli particulare greceşti, fiind necesară intervenţia statului
român la întemeierea, formarea corpului didactic şi alcătuirea programei analitice pentru
aceste şcoli, în mare număr în România după anul 1865 până în perioada interbelică a
secolului XX. Dintre acestea, amintim doar câteva (C. Papacostea-Danielopolu, 1996
pag.81): Şcoala de băieţi, între anii 1869 şi 1894 când va fi închisă din lipsă de mijloace.
Ea se va redeschide în anul 1898 la iniţiativa unei epitropii formată din: F.Frangopulos şi
Ioan Katzika; Institutul elen, iniţiat şi condus de G.D. Hrisochoidis, întemeiat în anul
1883; Şcoala de fete dintre anii 1882-1887 condusă de d-na Polixenia Lampadopulos;
raportul epitropiei pentru anul 1885-1886 nota la această şcoală prezenţa a 255 de eleve;
institutul "Lumina" înfiinţat în 1886, condus un timp de P.Spetzieris, originar din
Chefalonia, faţă de care în anunţul de deschidere se menţiona faptul că şcoala îndeplinea
toate condiţiile legale româneşti şi greceşti pentru funcţionarea ei. În sept. 1887, se
inaugurează liceul de fete al comunităţii greceşti din Galaţi, sub conducerea d-nei Mariei
Volos. Tot în anul 1887, mai funcţiona şi o altă şcoală de fete cu două secţii, una
pregătitoare şi alta superioară. Fiecare secţie era formată din 4 clase. Limbile greacă şi
română se învăţau după programa Ministerelor Educaţiei din Grecia şi România. Franceza
şi germana se preda de către profesoare recunoscute de guvern. Elevii care doreau să fie
examinaţi în limba română "trebuiau să declare acest lucru la înscrierea lor" , directoarea
şcolii fiind d-na Ana P. Kardamitzi. La Constanţa, prima şcoală greacă s-a înfiinţat în anul
1867 în cadrul unei epitropii formate din Konstantinos Papasaul şi N. Tsukatos.
Un rol important în viaţa culturală a comunităţii elene de la Constanţa l-a avut
societatea Elpis - Speranţa, înfiinţată la 24 septembrie1890, cu scopul declarat de:
85
a) strângerea legăturilor dintre locuitorii greci, b) transmiterea cunoştinţelor folositoare
membrilor săi, c) acordarea de ajutor material şcolilor greceşti din oraş, d) ajutorarea celor
care suferă pe nedrept, indiferent de naţionalitate, rasă sau religie. În anul 1898, societatea
a primit şi o sală de teatru care se închiria pentru reprezentaţii, coruri, adunări publice,
etc. Mult timp noua societate s-a întreţinut din donaţii şi din cumpărarea de acţiuni de la
Banca Naţională a Greciei. În anul 1911, suma strânsă în folosul societăţii a fost de 22.169
franci. Această clădire a societăţii ,,Elpis’’ din Constanţa mai există şi astăzi. După primul
război mondial asistăm la o restrângere a comunităţii elene din România cu un mare exod
al membrilor ei către Grecia. Această restrângere a grecilor din România a coincis cu
extinderea teritorială spectaculoasă a statului grec în Balcani, prin anexarea insulelor Ionice
în 1864, a Tesaliei în 1881, a unor mari părţi din Epir şi a Traciei până în anul 1922, cu o
creştere a populaţiei de la 3 milioane în 1910, la 6 milioane de locuitori în anul 1925.
Cu toate dificultăţile de acomodare a noilor veniţi pe teritoriul Greciei, datorită dialectului
pontic de neînţeles pentru restul grecilor, mai apropiat de vechea elenă decât de greaca
oficială a Atenei. Cu toate acestea migraţia grecilor spre ţara de origine va continua şi în
perioada postbelică a războiului rece, până după anul 1990. Astăzi, minoritatea elenă din
România s-a stabilizat la un grup etnic de cca. 4.000 de membri cu localităţi reprezentative
în Constanţa, Tulcea, Babadag şi comuna Izvoarele din judeţul Tulcea.
În anul 1990, comunitatea elenă din Bucureşti a înfiinţat Uniunea Elenă din
România cu sedii în Bucureşti, Constanţa şi Tulcea. Primul ei preşedinte şi deputat a fost
dl. Sotiris Fotopopulos. Din anul 1993, această Uniune a reluat editarea periodicului
bilingv Elpis-Speranţa. Din anul 1999 s- lansat şi ziarul lunar Dialog cu timpul, de
asemenea din anul 2000 această organizaţie mai publică şi un Buletin Informativ elen.
Datorită numărului redus de membri, din anul 1995 limba greacă, s-a studiat ca
limbă maternă numai în cadrul unor grupe organizate cu efortul comunităţii sub forma
unor cursuri de iniţiere. Numărul de copii care au studiat limba greacă în anul şcolar 1997-
1998 a fost de 95 de elevi, iar numărul de cadre didactice antrenate în predarea limbii elene
a fost 4. Periodic, pe plan cultural, Uniunea Elenă din România cu sprijinul ambasadei
Greciei la Bucureşti, acordă burse şi trimite la studii în Grecia tineri din rândul
comunităţii. În statutul acestei organizaţii se afirmă ca obiectiv permanent menţinerea şi
dezvoltarea unor relaţii pozitive între România şi Grecia.
86
În cadrul cercetării noastre, concepută pe principiul dublei perspective şi la nivelul

contactelor directe, încă din faza de planificare se pune problema ca pe plan regional, în
jurul grupului etnic de referinţă să se cuprindă un număr suficient de cazuri pentru
constituirea grupurilor etnice martor, cât mai apropiate teritorial, chiar coabitante grupului
de referinţă. Acest obiectiv este important în creşterea gradului de cunoaştere între ele şi
implicit a întregului cortegiu de manifestări sociale, culturale, etnografice, folclorice,
inclusiv etnopsihologice pentru cercetarea de faţă. În absenţa unei astfel de planificări,
numărul chestionarelor recoltate din teren cu valoare nulă, poate creşte foarte mult până la
ratarea cercetării. În proiectarea cadrului de cercetare etnică, această problemă devine şi
mai importantă în studiul comunităţilor mici, precum cea a grecilor din România, care în
perioada 1996 – 1998 a investigaţiilor noastre în zona Dobrogei, era de cca. 400 – 500
persoane. În partea de recoltare a datelor de teren ale acestei cercetări un mare sprijin l-am
primit din partea Uniunii Elene din România – Filialele Tulcea şi Constanţa. Intenţia
noastră a fost de forma un grup de anchetă atât din spaţiul urban, cât şi rural. În această
privinţă, pentru grecii dobrogeni semnificative sunt localităţile Constanţa şi comuna
Izvoarele din jud. Tulcea, cu o comunitate istorică consemnată la 1829, cu un studiu
monografic realizat de Nichita Bonjug (1929), care astăzi cuprinde cca. 350 de membri.
În cursul anchetei de teren am constat că şi alte familii de greci din Babadag, Tulcea şi
judeţul Tulcea, îşi au originea tot în comuna Izvoarele din acest judeţ. Astfel pentru
această investigaţie, grupul grec de referinţă a cuprins 30 persoane declarate de origine
elenă, toate membre ale filialelor Uniunii Elene din România, din următoarele localităţi :
- 11 din municipiul Constanţa,
- 5 din oraşul Babadag, judeţul Tulcea,
- 5 din comuna Izvoarele, judeţul Tulcea,
De asemenea, pentru retro-evaluarea comunităţii elene şi formarea grupurilor-
martor, numărul cazurilor angajate de noi în zona Dobrogei, tot din zona grupului de
referinţă, a cuprins 242 de persoane, cu următoarea distribuţie pe localităţi :
- 91 din municipiul Constanţa,
- 19 din comuna Greci, jud. Tulcea,
- 13 din comuna Slava Rusă, jud. Tulcea,
- 11 din comuna Murighiol, jud. Tulcea,
- 10 din oraşul Măcin, jud. Tulcea,
- 8 din oraşul Isaccea, jud. Tulcea,
- 7 din comuna Izvoarele, jud. Tulcea,
- 7 din oraşul Babadag, jud. Tulcea.
În raport cu comunităţile mici, ucraineană, italiană, ruşi- lipoveni, inclusiv elenă,
concentrate în judeţul Tulcea, acest subgrup de cazuri a avut un caracter ,,de asigurare”,
dar prelucrarea finală a formularelor s-a operat identic pe totalul celor 350 de cazuri
recoltate. Oferim în anexe modele de chestionare Bogardus şi PPN- 50 completate de un
subiect elen.
87
3. Diagnoza relaţiilor etnice ale grecilor dobrogeni
Pentru diagnoza diferenţelor specifice pe principiul dublei perspective, montajul

experimental a cuprins toate cele 350 persoane, din care 30 au reprezentat grupul de
referinţă grec şi 320 de cazuri s-au distribuit în 8 grupuri etnice martor din 8 comunităţi
conlocuitoare din zonă. Amintim că în cadrul montajului nostru, grupul grec oferă date
din perspectiva ,,internă” a comunităţii, iar grupurile martor oferă date din perspectiva
,,externă” a comunităţilor coabitante. În tabelul nr. 1 de mai jos s-au ordonat toate tipurile
de distanţe inter- şi intraetnice din zona Dobrogei sub forma unor indici de calitate ai
contactului social (ICCS) la modul următor :
- indicii de auto-evaluare, au fost întabelaţi pe diagonală ; ei reprezintă atitudinea
fiecărui grup etnic faţă de propria comunitate. În mod constant aceşti indici sunt
la cote maxime, grupul autoevaluat prezentând o maximă apropiere faţă de
propria comunitate, motiv pentru care indicatorii pot fi consideraţi indici de reper
- indicii de hetero-evaluare au fost întabelaţi pe orizontală ; ei reprezintă atitudinile
(distanţele) eşantionului elen faţă de alte comunităţi
- indicii de retro-evaluare cu întabelare pe coloane reprezintă atitudinile (distanţele
sociale) grupurilor etnice martor faţă de comunitatea elenă.
Cu alte cuvinte, în precizarea acestor nuanţe de atitudini, indicii de hetero-evaluare
reprezintă atitudini etnice directe, iar cei de retro-evaluare reprezintă atitudini etnice
reciproce. Indicii de hetero-evaluare aparţin grupului de referinţă elen, iar cei de retro-
evaluare aparţin celor româneşti, armeneşti, italiene, turceşti, tătare, rome, ruso-lipovene şi
ucrainene din zonă.
Din ordonarea acestor cote de distanţă inter- şi intraetnică, într-un tabel cu dublă
intrare, pentru 9 x 9 comunităţi a rezultat un tabel cu 81 de indici şi tot atâtea nuanţe de
atitudini. Fiecare indice reprezintă media aritmetică simplă pe fiecare grup de lucru.
Întrucât tabelul are un caracter extensiv, studiul de faţă va comenta numai indicii care se
referă la comunitatea elenă, marcaţi pe rândul III şi coloana III. Ceilalţi indicatori au
numai un rol de suport comparativ. Plaja de variaţie a răspunsurilor, respectiv a
indicatorilor, a fost de la 5 la 25 de puncte ; cotele mari semnifică intensitatea unor
atitudini de apropiere, iar cele mici au semnificaţia unor atitudini de îndepărtare.
Astfel, în indicii de autoevaluare, grupul grec de referinţă a prezentat o apropiere
maximă, întâi faţă de propria comunitate la o intensitate cu valoare de 24,11 ; această cotă
având valoare de reper. La indicatorii de hetero-evaluare a distanţelor faţă de alte
comunităţi coabitante, grecii au prezentat cea mai mare apropiere faţă de comunitatea
majoritară a românilor, la o cotă de 23,89. Pe intervalul mediu ridicat urmează armenii şi
italienii, la o cotă de 18,89 şi respectiv de 18,75. Pe un intervalul mediu scăzut se pot
observa distanţele grecilor faţă de ruşii-lipoveni la o cotă de 16,20 ; faţă de ucraineni la o
distanţă de 15,86 ; faţă de tătari la o distanţă de 15,68 şi faţă de turci la o distanţă de 14,79.
Pe scala elenă, cea mai scăzută cotă de apropiere ( respectiv de cea mai mare
distanţă) s-a manifestat în atitudinea faţă de romi cu un indice de 8,17. La o analiză
comparativă de detaliu, putem observa faptul că faţă de romi, indicele elen a fost cel mai
scăzut din toate cele 9 grupuri de lucru. Practic, această distanţă socială mare ( exprimată
printr-o cotă de apropiere foarte mică) a grecilor faţă de romi în condiţiile în care pragul
88
minim teoretic este de 5 puncte, semnifică o ,,limită severă de în / suportabilitate‘’ faţă de
ei, care într-un cadru de condiţii favorizante poate fi chiar o sursă de conflict.
Din alte puncte de vedere , în cadrul operaţiunilor de retro-evaluare a grecilor de
către grupurile martor, distanţele etnice reciproce au cu totul altă prezentare.
Indicii de retro-evaluare s-au marcat în tabelul nr. 1 pe coloana III.
Cea mai mare apropiere faţă de greci se observă în lotul armean cu o intensitate la
o cotă de 23,60. Urmează grupul ucrainean la o cotă de 20,72 ; al ruşilor-lipoveni la o cotă
de 20,72 ; al romilor la o cotă de 20,40 ; al italienilor de 19.60 ; al tătarilor de 16,19 şi al
turcilor la o cotă de 16,61. Cea mai scăzută cotă de apropiere faţă de greci s-a remarcat în
cazul românilor cu o distanţă socială la o cotă de 16,o6.
În aceste retro-evaluări, pot fi surprinzătoare opţiunile mai ridicate ale slavilor
ucraineni şi ruşi-lipoveni faţă de greci, comparativ cu distanţa mare din partea
comunităţilor locale de români (16,06) sau de turci (16,61) , dar nu deţinem explicaţii
asupra acestor atitudini.
Tabelul nr. 1
Indicii de intensitate a contactelor directe şi de distanţă socială
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la cea elenă din Dobrogea,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995.
Grupuri I. II III IV V VI VII VIII IX
cercetare Români Arm. Greci Italieni Turci Tătari Romi Ruşi Ucrai
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
Ruşii
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Cu toată varietatea lor, în cazul comunităţii elene din Dobrogea, toţi indicii de distanţă
etnică obţinuţi prin operaţiuni de retro-evaluare s-au plasat peste jumătatea intervalului de
varianţă, respectiv peste 12,50 puncte, ceea ce semnifică o atitudine pozitivă faţă de
această minoritate din partea tuturor comunităţilor conlocuitoare.
89
În analiza de date oferite de grupul elen pe baza Chestionarului PPN - 50, în mod
corespunzător s-au operat 50 teste de semnificaţie a diferenţelor dintre medii pentru toate
cele 50 de variabile - item ale acestui instrument. În cazul grupului grec faţă de pragul p =
0.05 s-au constatat 5 variabile cu semnificaţie statistic neconcludentă, a căror analiză
trebuie operată cu rezerve, respectiv: credinţă religioasă cu un p = 0,08 ; spiritul întreprinzător
cu un p = 0,13 ; individualismul cu un p = 0,20 ; agresivitatea cu un p = 0,23 şi mândra etnică
cu un p = 0,54. Pentru comunitatea elenă cercetată, numărul variabilelor slab concludente
a fost mai mare faţă de alte comunităţi. De exemplu, în cazul romilor nu s-a semnalat nici
o variabilă neconcludentă, deşi eşantionul de cercetare a fost constituit tot din 30 de
cazuri. Acest număr ridicat de 5 variabile neconcludente, din 50 de trăsături studiate,
indică faptul că faţă de grecii dobrogeni de azi există un oarecare grad de necunoaştere a
lor, de ignoranţă faţă de ei, poate chiar fenomene de mascare a unor manifestări, sau pur şi
simplu de slabă prezenţă a acestui grup etnic în conştiinţa publică a zonei.
Dar, aceste trăsături nu se exclud din diagnoză. Semnificaţia corectă a neconcludenţei
statistice se referă numai la faptul că în structura de trăsături şi valori a respectivei
comunităţii, la nivelul celor 5 variabile menţionate se semnalează o mai slabă cunoaştere a
lor, care nu permite generalizări la nivelul întregii comunităţi. Pe de altă parte, acest prag p
= 0,05 este o convenţie limită a lumii ştiinţifice de largă acceptare, dar destul de severă.
Dacă am fi ridicat baza de calcul la un prag p = 0,08, atunci această cotă ar fi fost
mai accesibilă şi în cazul nostru am fi avut numai 4 variabile neconcludente.
Cu aceste observaţii, fiecare trăsătură a fost analizată în 3 perspective, din care au
rezultat 3 tipuri de profiluri :
- un profil auto-evaluat din perspectiva internă a grupului elen,
- 8 profiluri retro-evaluate din perspectivă externă a 8 grupuri martor,
- un profil integrat cu valoare de reper rezultat din media aritmetică pe total cazuri.
Astfel, pe baza profilului integrat şi pe fiecare trăsătură modală s-au realizat
operaţiuni de scalare a celor 50 de variabile-itemi de la trăsăturile cu cea mai mare
intensitate (cu media aritmetică cea mai ridicată) spre cele cu intensitatea manifestărilor cea
mai redusă (cu media aritmetică cea mai scăzută), cu tabele de prezentare în anexele acestu
capitol. Într-o altă interpretare, acest ,,top” al trăsăturilor etnopsihologice elene se întind
de la cele mai cunoscute, plasate în prima aparte a tabelului spre cele mai puţin intense şi
mai puţin cunoscute, plasate în a doua parte. În acest fel, în primele 10 evaluări la greci,
apar în ordine de intensitate următoarele trăsături modale :
- mândria la o cotă de 4,55
- credinţa religioasă la cota de 4,45
- sentimentul istoriei, la cota de 4,38
- spiritul comercial, la cota de 4,33
- simţul frumosului, la cota de 4,28
- preţuirea propriei identităţi etnice, la cota de 4,17
- inteligenţa generală, la cota de 4,04
- spiritul întreprinzător, la cota de 3,98
- tradiţionalismul la cota de 3,96
- independenţa, la cota de 3,96
90
Tabelul nr. 2
Structura ierarhică de trăsături auto şi retro-evaluate la elenii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea grecilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri etnic Auto-
greci evaluat de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
Trăsături integrat Greci Români Arme Italie Turc Tătar Romi Ruşi Ucra
etnice cazuri 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Mândria 4.55 4.75 4.46 4.94 4.71 4.30 3.75 4.87 4.53 4.56
0.82 0.46 1.06 0.25 0.47 1.03 1.14 0.46 0.82 0.51
2. Credinţa 4.45 5.00 4.50 4.88 4.07 3.90 4.58 4.83 4.37 4.25
religioasã 0.92 0.00 0.98 0.34 1.00 1.37 0.90 0.58 0.85 0.77
3. Sentimentul 4.38 5.00 4.04 5.00 4.50 4.25 4.17 4.87 4.13 3.94
istoriei 1.01 0.00 1.40 0.00 0.94 1.21 0.94 0.46 0.86 1.24
4. Spiritul 4.33 4.63 3.83 4.94 4.50 4.05 4.25 4.17 4.50 4.44
comercial 1.01 0.74 1.40 0.25 0.65 1.15 1.22 0.98 0.86 0.73
5. Simţul 4.28 4.63 4.29 4.81 4.14 4.05 3.75 4.22 4.47 4.06
frumosului 0.94 0.74 1.00 0,40 0.95 1.05 1.29 1.00 0.86 0.68
6. Preţuirea
4.17 4.50 4.25 4.69 4.79 3.65 3.83 3.61 4.37 4.13
propriei identităţi 1.12 0.76 1.15 0.48 0.43 1.57 1.27 1.08 0.96 1.15
etnice
7. Inteligenţa 4.04 4.88 3.75 4.81 4.21 3.75 3.58 4.00 3.97 4.06
generală 0.93 0.35 1.33 0.40 0.97 1.25 0.90 0.00 0.76 0.68
8. Spiritul 3.98 4.63 3.67 4.75 4.29 3.95 3.42 3.00 4.37 4.25
întreprinzător 1.07 0.74 1.24 0.45 0.83 0.89 1.16 1.09 0.81 0.86
9. Independenţa 3.96 4.50 3.75 4.31 3.71 4.40 4.00 3.13 4.07 4.25
1.10 0.76 1.29 0.87 1.20 0.99 1.13 1.06 0.87 1.00
10.Tradiţionalism 3.96 4.63 4.29 4.13 4.43 3.45 3.83 3.35 4.17 3.75
1.17 0.70 1.27 0.62 0.76 1.32 1.19 1.47 0.99 1.06
La o analiză suplimentară, între profilul elen integrat (obţinut prin evaluările a 350
subiecţi) şi profilul elen autoevaluat (obţinut prin evaluările a 30 subiecţi) se constată, că din
10 trăsături numai 3 sunt comune. Acest procent redus de numai 30% trăsături etnice
coincidente, respectiv ,,acceptate” în toate grupurile martor, reprezintă un alt parametru de
slabă cunoaştere a acestei comunităţi sau de slabă prezenţă a ei pe plan local.
De exemplu, procentul de trăsături comune pentru primele 10 trăsături dominante
între cele două tipuri de profiluri dobrogene a fost de 80% în cazul comunităţii româneşti ;
de 70% în cazul celei turce sau de 60 % în cazul celei rome.
De observat că, din structura modelului de trăsături autoevaluate lipsesc tocmai
cele active cu caracter pragmatic, semnalate în profilul integrat din retro-evaluările grupurilor
martor , respectiv spiritul întreprinzător şi cel comercial. În sistemul intern al comunităţii
elene, în locul lor s-au valorizat alte trăsături active precum ambiţia şi inventivitatea. Tot
atât de semnificativă este dorinţa grupului elen de plasare şi valorizare superioară a
modernismului în poziţia 8, faţă de poziţia 16 din profilul integrat, elaborat pe numărul
total cazuri.
91
Tabelul nr. 3
Studiu comparativ de trăsături modale elene,
profilul elen integrat Aritme profilul elen auto-evaluat Aritm. comune
1. Mândria 4,55 1. Credinţa religioasă 5,oo X
2. Credinţa religioasă 4,45 2. Ambiţia 5,oo -
3. Sentimentul istoriei 4,38 3. Sentimentul istoriei 5,oo X
4. Spiritul comercial 4,33 4. Inventivitatea 4,88 -
5. Simţul frumosului 4,28 5. Increderea în forţele proprii 4,88 -
6. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,17 6. Sentimentul naturii 4,88 -
7. Inteligenţa generală 4,04 7. Inteligenţa generală 4,88 X
8. Spiritul întreprinzător 3,98 8. Modernismul 4,88 -
9. Tradiţionalismul 3,96 9. Comunicativi cu sinceritate 4,88 -
10. Independenţa 3,96 10. Toleranţa etnică 4,88 -
La fel, trăsătura ambiţiei, a fost foarte apreciată de greci, cu o localizare a ei foarte

avansată în poziţia a 2-a în profilul autoevaluat ; din perspectivă externă şi comună
grupurilor martor coabitante, manifestările de ambiţie ale grecilor au fost distribuite pe un
plan inferior, la poziţia 13.
În acelaşi mod sever grupurile martor au contestat şi capacitatea de toleranţă
etnică a grecilor pe care grupul elen a afirmat-o pe plan intern în poziţia 10, pe când din
perspectiva profilului etnic integrat, aceste manifestări sunt cotate la un nivel foarte scăzut,
cu plasarea lor în a doua parte a tabelului, respectiv pe la poziţia 37.
La fel de sever, a fost amendată şi trăsătura inventivităţii, aflată în autoevaluarea
grecilor la poziţia 4, dar care în retro-evaluarea grupurilor martor apare la un nivel foarte
scăzut în poziţia 42. Pe aceeaşi atitudine de contestare a unor manifestări elene se înscrie şi
trăsătura comunicativităţii cu sinceritate, supra-apreciată de greci în poziţia 9, dar sub-
evaluată major în profilul etnic integrat, la poziţia 41.
Pe de altă parte, în această complexă analiză etnopsihologică de valori, trebuie
subliniată confirmarea la greci a unor manifestări colective de inteligenţă generală în
primele 7 poziţii, cu un puternic sentiment al istoriei în poziţia a 3-a, alături de o valorizare
a credinţei religioase pe primele 2 locuri, în ambele tipuri de profiluri, aceste localizări
confirmate având un caracter de unicat.
O notă aparte este reprezentată de subevaluarea spiritului comercial elen, localizat la
poziţia 4 în profilul integrat, dar cu trecerea sa la poziţia 11 în autoevaluarea grecilor.
Aceeaşi subevaluare observăm şi în privinţa spiritului întreprinzător, localizat la
poziţia 8 în profilul integrat, faţă de poziţia 14 în cel autoevaluat. Este foarte probabil ca
subevaluările elene să fie caracteristice fazei actuale de restrângere a acestui grup etnic din
România, simultan cu o mai slabă percepţie a trăsăturilor specifice, care apar mai clare în
percepţia altor neamuri. De asemenea, chiar dacă poziţionările au un caracter
convenţional, consemnarea unor mari diferenţe de poziţionare reprezintă un principal
indicator metodologic de sensibilitate pentru tehnica investigaţiei utilizate.
Astfel, după opinia noastră, trăsăturile care exprimă un deplin acord asupra primei
primei parţi de trăsături dominante din profilului etnic elen, sunt numai cele referitoare la
credinţa religioasă, inteligenţa generală, sentimentul istoriei, spiritul comercial şi întreprinzător, cu
aceeaşi remarcă că şi această configuraţie este fără precedent la alte neamuri.
92
De egală importanţă este şi analiza trăsăturilor de redusă intensitate. Astfel, cu
date în tabelul 4 de mai jos, pe ultimele 10 locuri de slabă manifestare în acelaşi tip de
profil elen apar în ordine:
- comunicativitatea cu sinceritate
- dominativitatea
- inventivitatea
- supuşenia şi obedienţa
- individualismul
- slaba receptivitatea la ideile altora
- imitativitatea
- fatalismul
- scepticismul şi
- agresivitatea.
Faţă de aceste manifestări, putem observa că din perspectiva a 8 grupuri martor,
inclusiv a celui elen, există un acord pentru 6 ,,modale’’ de slabă intensitate, respectiv asupra
celor de individualism, imitativitate, fatalism, agresivitate, supuşenie şi obedienţă. Acest acord, într-o
proporţia consensuală de 60 % este foarte stabil întrucât 5 trăsături coincidente au poziţii
identice în ambele tipuri de profile auto şi retro-evaluate, ceea ce exprimă o mai bună
discriminare a lor. Trebuie de adăugat că în experimentul nostru, din totalul itemilor PPN-50
unele trăsături precum: fatalismul, imitativitatea, individualismul, scepticismul, au fost considerate mai
puţin specifice spaţiului etnocultural dobrogean, cel puţin în perioada anilor 1995-2000. Din
aceste motive, unele din aceste trăsături s-au cumulat în manifestări de slabă intensitate.
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale elene,
profilul elen integrat Aritme. profilul elen auto-evaluat Aritm. comune
41. Comunicativitatea cu sinceritate 3.54 41. Profesionalismul 4,13 -
42. Inventivitatea 3.54 42. Disciplina şi organizarea 4,00 -
43. Dominativitatea 3.54 43. Spiritul de sacrificiu 4,00 -
44. Individualismul 3.48 44. Individualismul 4.00 X
45. Receptivitatea la ideile altora 3.45 45. Spriritul critic 3,75 -
46. Supuşenia şi obedienţa 3.28 46. Scepticismul 3,63 X
47. Imitativitatea 3.21 47. Imitativitatea 3.28 X
48. Fatalismul 3.02 48. Fatalismul 3.38 X
49. Scepticismul 2.85 49. Supuşenia şi obedienţa 3.13 X
50 Agresivitatea 2.42 50 Agresivitatea 2,13 X
De asemenea, trăsătura agresivităţii a fost plasată în mod unanim pe ultimul loc la poziţia
50 în toate comunităţile studiate ; cu o singură excepţie în cazul romilor. De exemplu, în 8
grupuri martor manifestările lor de agresivitate ale romilor au fost localizate în poziţia a 2-a, pe
când în auto-evaluările rome au plasat această trăsătură tot în poziţia 50. De aceea, examinarea
trăsăturilor de intensitate scăzută trebuie operată cu circumspecţie.
În cazul comunităţii elene, din profilul etnic integrat al trăsăturilor de redusă intensitate,
ca plasament specific reţinem numai slaba dominativitate şi slaba receptivitate la ideile altora.
O dominativitate scăzută, constatată în poziţie 43 la o minoritate foarte restrânsă este
explicabilă, mai ales când această trăsătură în vocabularul anexat chestionarului a fost definită
ca o capacitate de ocupare a unor funcţii publice.
93
La fel de caracteristică considerăm a fi prezenţa slabei receptivităţi la ideile altora, din poziţia
45, din motive de asociere valorică cu slaba comunicativitate cu sinceritate, din poziţia 41.
Ca urmare, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului - care ar putea fi considerate şi
trăsături pozitive, alături de slaba receptivitate la ideile altora, cu o redusă comunicativitate şi deschidere redusă
faţă de alte neamuri, reprezintă a doua direcţie actuală de manifestare a specificului etnic elen, cel puţin la
nivelul comunităţii elene din zona cercetată.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice elene
Prin asocierea trăsăturilor avansate în Chestionarul PPN-5o acestea se pot regrupa

în 5 dimensiuni stilistice, fiecare reprezentând o suită de manifestări aflate într-o relativă
consonanţă. În raport cu analiza de item, cea stilistică are avantajul sintezei. Fiecare stil
reprezintă o medie ,,stilistică”, obţinută pe baza unei grile, urmând un pas din 5 în 5 itemi,
adică câte 10 trăsături -item de fiecare stil, astfel :
- stilul tolerant cuprinde trăsăturile cu orientări de la cele de solidaritate socială
până la forme de intoleranţă, în cazul de faţă etnică
- stilul moral cuprinde trăsături orientate spre valorile cinstei şi onestităţii cu
variaţie de la tăria de caracter până la individualism şi lipsă de omenie
- stilul activ este o dimensiune din sfera muncii şi productivităţii, cu o variaţie de
la hărnicie şi organizare până la indisciplină cu fugă de răspundere
- stilul afectiv cuprinde trăsăturile orientate spre relaţii paşnice de evitare a
conflictelor, cu o variaţie de la bunătate şi ospitalitate până la diferite forme de
agresivitate
- stilul cultural cuprinde trăsături şi valori intelectuale cu orientare de la atitudini
scăzute spre cele ridicate faţă de nou şi inventivitate.
În metodologia noastră, pentru obţinerea profilului stilistic integrat, indiferent de
comunitate, se însumează toate cele 350 de evaluări ale grupului de referinţă. Pentru
obţinerea profilului stilistic autoevaluat, operaţiunea se limitează numai la cazurile grupului de
referinţă. Pentru întocmirea celor 8 profiluri stilistice retro-evaluate, din cadrul celor 8 grupuri
martor se culeg numai datele (evaluările) despre comunitatea de referinţă.
În departajarea acestor stiluri se procedează la fel ca în cazul analizei de item cu
ordonarea lor de la intensităţile (mediile) cele mai ridicate, spre cele mai scăzute.
Cu aceste repere, în matricea stilistică a grecilor s-a constatat o dominanţă a stilului
afectiv pe planul I, urmat de cel cultural în planul II , o poziţie mediană III pentru stilul
activ şi valorizări în poziţiile IV şi V pentru stilurile tolerant şi moral, cu următoarele
observaţii.
În privinţa dominantelor de compoziţie ale stilului afectiv elen, aflat în primul plan -
cu caracter de unicat, acesta se susţine prin manifestări de mândrie etnică în poziţia 1, simţul
frumosului în poziţia 5 şi de ambiţie în poziţia 13 (vezi tabelele din anexe ).
Stilul cultural reprezintă a doua mare dimensiune valorică la greci şi se susţine prin
manifestări de credinţă religioasă în poziţia 2 ; inteligenţa generală în poziţia 7 şi simţul frumosului
în poziţia 14. O dominanţă a stilului cultural se constată şi la alte neamuri cercetate, dar cu
diferenţe sensibile de valorizare faţă de greci. De exemplu, în privinţa inteligenţei : această
trăsătură la italieni a fost evaluată în poziţia 4 ; la greci în poziţia 7 ; la români în poziţia 17;
la ucraineni în poziţia 18 ; la turci în poziţia 19, iar la romi în poziţia 37. La fel modernismul,
tot ca trăsătură de compoziţie a stilului cultural : la italieni a fost evaluat în poziţia 7 ; la
greci în poziţia 16 ; la români în poziţia 24 ; la turci în poziţia 38 şi la romi în poziţia 39.
94
Un alt element de specificitate la greci a fost plasamentul stilului activ în al 3-lea plan de
orientări fără corespondent în alte comunităţi locale, în toate celelalte comunităţi
chestionate stilistica mediană fiind de tip afectiv (la italieni, la ucraineni, la lipoveni şi turci
sau culturală la romi).
Stilul activ de nivel median al grecilor se susţine mai ales prin manifestări de spirit
comercial în poziţia 5 , spirit întreprinzător în poziţia 8 şi de hărnicie în poziţia 14. Aspectele de
individualizare etnică ale acestui stil devin vizibile în comparaţie cu manifestările altor
comunităţi. De exemplu, în profilul integrat al românilor, dominantele de compoziţie ale
stilului activ au fost numai independenţa şi hărnicia din poziţiile 10 şi 15. Spiritul întreprinzător
sau comercial la români a ocupat poziţii secundare, respectiv poziţia 37 şi 42.
Tabelul nr 4.
Matricea stilistică a grecilor dobrogeni determinată prin
auto şi retro-evaluare pe baza Chestionarului PPN – 50
Profil Profil
Profiluri stilistice retro-evaluate despre grecii dobrogeni
Profiluri stilistic stilistic
realizate de grupurile etnice martor din zona de contact
Greci auto-
integrat evaluat Ruşi-
Stiluri
cazuri Greci Român Arm. Italie Turc Tătari Romi Lipov Ucra
etnice
350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
AFECTIV
4-9-14-19 3, 92 4,82 3,89 4,70 3,84 3,75 3,47 3,30 3,96 4,02
24-29-34 1, 06 0,43 1,17 0,53 1,04 1,06 1,12 1,12 0,91 0,72
39-44-49
CULTURAL
5-10-15-20 3, 86 4,45 2,95 4,51 3,87 3,80 3,23 3,37 4,11 4,03
25-30-35 0, 91 0,70 1,28 0,68 1,06 1,18 1,14 1,98 0,78 0,82
40-45-50
ACTIV
3-8-13-18 3, 77 4,27 3,49 4,48 4,21 3,68 3,51 2,83 4,09 3,89
23-28-33 1, 07 0,76 1,20 0,58 0,83 1,15 0,97 0,95 0,92 0,85
38-43-48
TOLERANT
1-6-11-16 3, 76 4,32 3,60 4,33 3,91 3,61 3,23 3,40 3,95 3,81
21-26-31 1, 08 0,65 1,29 0,54 0,91 1,16 1,15 0,71 0,85 0,99
36-41-46
MORAL
2-7-12-17 3, 54 4,15 3,54 4,16 3,41 3,35 3,26 3,02 3,62 3,60
22-27-32 1, 09 0,91 1,11 0,88 1,08 1,27 0,96 0,98 0,94 0,78
37-42-47
Pe un al 4 lea plan secundar de dimensiuni valorice s-a situat stilul tolerant , (sau social)
caracterizat la greci prin sentimentul istoriei în poziţia 3 şi adaptabilitate în poziţia 21.
Trăsăturile majore ale acestui stil precum solidaritatea sau capacitatea de toleranţă etnică au
poziţii nesemnificative de nivel 27 respectiv 37. În alte comunităţi manifestările de
compoziţie au fost preţuite pe trepte mai ridicate de valorizare. De exemplu, stilul tolerant
a fost situat pe acelaşi plan IV şi în cadrul comunităţilor italiană şi turcă din Dobrogea.
În cadrul stilului tolerant turc componenta solidarităţii sociale ocupă poziţia 14 ;
adaptabilitatea se află în poziţia 16, iar toleranţa etnică se găseşte la poziţia 35. Pe direcţia
acestui tip de trăsături, stilul social al grecilor este mai apropiat de cel italian, toleranţa etnică
fiind estimată la aceeaşi poziţie 27.
Pe ultimul loc la greci s-a situat stilul moral, cu o frecvenţă modală integrată de
3,54, acest stil fiind pe ultima treaptă în toate comunităţile cercetate. Astfel, în
componenţa stilului moral elen remarcăm evaluarea în prima parte a tabelului nostru, a
prieteniei şi a tăriei de caracter în poziţiile 19, respectiv 20. Toate celelalte trăsături
95
componente sunt plasate în a doua partea a tabelului ; simţul onoarei în poziţia 26, cinstea şi
onestitatea în poziţia 35 sau spiritul de sacrificiu în poziţia 36.
Deşi nivelul V de manifestare al acestui stil - cel mai scăzut - a fost acelaşi în toate
comunităţile studiate, în cadrul său putem nota diferenţe sensibile de la o comunitate la
alta. De exemplu, în stilul moral al românilor prietenia prezintă niveluri mai ridicate de
manifestare şi este plasată în profilul etnic integrat în poziţia a 5-a. În schimb tăria de
caracter şi simţul onoarei au înregistrat aceleaşi niveluri scăzute, cu deplasare spre poziţia 31 şi
32. Cinstea şi onestitatea la români a fost evaluată la acelaşi nivel scăzut, ca la greci în poziţia
35. Pe de altă parte, ca şi la alte neamuri, unele variabile ale stilului moral elen pot avea un
aspect pozitiv chiar dacă sunt de intensitate redusă cum ar fi: individualismul din poziţia 44,
fatalismul din poz. 48 sau scepticismul din poz. 49.
De fapt, aceste trăsături care în mod constant s-au concentrat pe ultimele poziţii
în mai toate comunităţile studiate, au condus la o impresie falsă de uniformitate, valabilă
numai unei singure dimensiuni, de pe ultimul loc, a stilului moral. Apariţia generalizată a acestui
nivel stilistic scăzut nu este întâmplătoare şi trebuie interpretată cu mai multă reţinere.
Decăderea atitudinilor morale este un fenomen mai larg în timpurile noastre, prin
situaţia de tranziţie şi bulversare a valorilor.
96
6. Anexe
Tabelul nr. 6.
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la grecii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea grecilor dobrogeni pe fiecare item de
Profiluri Greci auto-
integrat evaluat către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
total Greci Român Arm. Itali. Turci Tătar Romi Ruşi Ucra
Trăsături etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Credinţa 4.55 4.75 4.46 4.94 4.71 4.30 3.75 4.87 4.53 4.56
religioasă 0.82 0.46 1.06 0.25 0.47 1.03 1.14 0.46 0.82 0.51
4.45 5.00 4.50 4.88 4.07 3.90 4.58 4.83 4.37 4.25
2. Mândria
0.92 0.00 0.98 0.34 1.00 1.37 0.90 0.58 0.85 0.77
4.38 5.00 4.04 5.00 4.50 4.25 4.17 4.87 4.13 3.94
3. Tradiţionalismul
1.01 0.00 1.40 0.00 0.94 1.21 0.94 0.46 0.86 1.24
4. Preţuirea proprie 4.33 4.63 3.83 4.94 4.50 4.05 4.25 4.17 4.50 4.44
identităţi etnice 1.01 0.74 1.40 0.25 0.65 1.15 1.22 0.98 0.86 0.73
5. Sentimentul 4.28 4.63 4.29 4.81 4.14 4.05 3.75 4.22 4.47 4.06
istoriei 0.94 0.74 1.00 0,40 0.95 1.05 1.29 1.00 0.86 0.68
4.17 4.50 4.25 4.69 4.79 3.65 3.83 3.61 4.37 4.13
6. Hărnicia
1.12 0.76 1.15 0.48 0.43 1.57 1.27 1.08 0.96 1.15
7. Simţul 4.04 4.88 3.75 4.81 4.21 3.75 3.58 4.00 3.97 4.06
frumosului 0.93 0.35 1.33 0.40 0.97 1.25 0.90 0.00 0.76 0.68
8.Atasamentul 3.98 4.63 3.67 4.75 4.29 3.95 3.42 3.00 4.37 4.25
faţă de România 1.07 0.74 1.24 0.45 0.83 0.89 1.16 1.09 0.81 0.86
3.96 4.50 3.75 4.31 3.71 4.40 4.00 3.13 4.07 4.25
9. Omenia
1.10 0.76 1.29 0.87 1.20 0.99 1.13 1.06 0.87 1.00
3.96 4.63 4.29 4.13 4.43 3.45 3.83 3.35 4.17 3.75
10. Optimismul
1.17 0.70 1.27 0.62 0.76 1.32 1.19 1.47 0.99 1.06
11. Curăţenia 3.94 4.88 3.67 4.13 4.07 3.50 3.92 3.87 4.23 3.67
şi higiena 0.99 0.35 1.27 0.27 1.14 1.15 1.00 0.69 0.77 1.05
3.94 4.88 3.96 4.81 3.79 4.20 3.18 3.39 3.83 3.88
12.Solidaritatea
1.03 0.35 1.36 0.40 1.12 0.89 0.98 0.99 0.79 0.81
13. Sentimentul 3.94 5.00 3.96 4.63 4.57 3.55 3.83 2.61 4.33 3.94
naturii 1.11 0.00 1.20 0.50 0.65 1.23 1.03 0.78 0.88 0.85
14. Încrederea în 3.93 4.50 3.75 4.50 4.43 4.15 3.75 2.96 4.13 3.75
forţele proprii 1.04 0.76 1.07 0.52 0.51 1.14 1.14 1.07 0.86 0.86
3.93 4.38 3.92 4.56 4.00 3.75 2.42 3.35 4.40 4.38
15.Independenţa
1.21 0.52 1.28 0.89 0.88 1.29 1.44 1.47 0.72 0.62
16. Toleranţă 3.90 4.88 3.58 3.87 3.93 3.95 3.82 3.48 4.13 4.06
interetnică 0.98 0.35 1.14 0.92 1.21 1.10 0.98 0.95 0.57 0.85
3.90 4.13 3.75 4.63 4.50 3.85 3.50 2.87 4.27 3.88
17.Prietenia
1.04 0.83 1.19 0.62 0.65 1.18 0.90 0.97 0.78 0.72
18. Capacitatea de 3.89 4.50 3.88 4.69 3.71 3.75 3.58 3.22 4.20 3.75
evitare conflicte 1.18 0,76 1.30 0.87 1.07 1.12 1.08 1.54 0.89 1.00
19. Curajul 3.88 4.71 3.70 4.31 3.93 3.60 3.17 4.22 3.83 3.81
şi cutezanţa 1.03 0,49 1.15 0.79 1.14 0.99 1.27 0.90 0.91 0.98
3.88 4.63 3.75 4.25 3.86 3.75 3.83 3.57 3.97 3.88
20. Inteligenţa
1.09 0.52 1.33 0.58 1.17 1.25 1.19 1.31 0.89 0.81
3.87 4.50 3.71 4.13 4.21 4.05 3.58 2.87 4.23 4.00
21.Simţul onoarei
1.09 0.76 1.30 0.72 0.89 1.10 1.24 0.97 0.82 1.03
22. Realismul 3.86 4.38 3.50 4.88 4.00 3.85 3.83 2.91 4.07 4.00
1.09 0.92 1.14 0.34 1.04 1.23 1.03 1.00 0.91 0.82
23. Dispoziţia spre 3.86 4.88 3.58 4.56 4.00 3.45 3.67 3.04 4.17 4.19
întrajutorare 1.13 0.35 1.18 0.63 0.96 1.36 1.30 1.15 0.91 0.75
3.85 4.88 4.08 4.88 3.93 3.50 3.00 2.87 4.07 4.00
24. Ambiţia
1.12 0.35 0.83 0.50 1.14 1.28 1.21 0.97 0.98 0.82
3.85 4.38 3.79 4.63 3.431 3.85 3.33 3.52 3.93 4.00
25. Ospitalitatea
1.10 0.52 1.28 0.81 .16 1.04 1.23 1.20 0.94 0.89
97
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la grecii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea grecilor dobrogeni pe fiecare item de
Profiluri Greci auto-
către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Greci Român Arm Itali. Turci Tătar Romi Ruşi Ucra
etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
26.Simţul onoarei 3.83 4.25 3.92 4.69 4.36 3.60 3.58 2.61 3.97 4.13
1.10 0.71 1.14 0.79 0.84 1.35 1.08 0.72 0.76 0.89
27. Solidaritatea 3.83 4.25 3.63 4.88 4.36 3.60 3.67 3.26 3.83 3.69
1.11 1.04 1.28 0.34 0.74 1,27 1.08 0.72 0.76 0.89
28. Disciplina si 3.79 4.00 3.79 4.06 4.07 3.20 3.42 4.00 3.87 3.75
organizarea 0.96 0.93 1.06 0.93 0.83 1.01 1.16 0.30 0.97 1.06
29. Realismul 3.79 4.13 4.00 4.50 3.79 3.85 2.92 2.52 4.27 4.13
1.17 0.99 1.25 0.52 1.31 1.14 1.24 0.59 0.87 1.02
30. Ospitaliatea 3.77 4.75 3.92 4.63 3.50 3.40 3.42 3.39 3.63 4.00
1.14 0.71 1.02 0.62 1.16 1.14 1.00 1.47 1.16 0.73
31. Bunătatea si 3.76 5.00 3.71 4.69 3.79 3.65 3.33 2.91 3.73 4.00
blândeţea 1.06 0.00 1.33 0.60 1.05 0.88 1.07 1.00 0.83 0.63
32. Curajul şi 3.74 4.38 3.50 4.44 4.07 3.70 3.17 2.91 3.93 4.06
cutezanţa 1.08 0.74 1.14 0.63 0.92 1.30 1.19 1.00 0.98 0.57
33. Perseverenţa 3.72 4.75 3.50 4.44 3.93 3.50 3.33 2.91 3.97 3.88
1.10 0.71 1.18 0.63 1.07 1.10 0.89 1.00 1.00 1.09
34. Simţul 3.71 4.25 3.46 4.56 4.07 3.50 3.25 2.83 3.97 4.00
rãspunderii 1.07 0.71 1.25 0.63 1.00 1.10 0.97 0.94 0.76 0.82
35. Onestitatea 3.70 4.50 3.63 4.63 3.71 3.35 3.33 3.04 3.90 3.75
1.00 0.76 0.92 0.62 0.83 1.39 0.89 0.82 0.84 0.77
36. Spiritul de 3.68 4.00 3.63 4.75 3.29 3.45 3.67 3.35 3.67 3.69
sacrificiu 1.04 0.76 1.21 0.58 1.27 1.28 0.78 0.93 0.84 0.79
37. Toleranţa 3.66 4.88 3.54 4.88 3.57 3.25 3.25 2.48 3.87 4.19
etnicã 1.20 0.35 1.25 0.34 0.94 1.45 1.14 0.79 0.94 0.83
38. Simţul 3.64 4.63 3.83 4.69 3.14 3.80 3.08 2.83 3.70 3.50
umorului 1.16 0.74 1.31 0.48 1.23 1.28 1.24 0.94 0.88 0.89
39. Capacitatea 3.61 3.75 3.00 4.31 4.14 3.40 3.75 2.61 4.13 3.94
de iniţiativă 1.12 0.89 1.35 0.48 0.95 1.27 0.97 0.78 0.90 0.77
40.Spiritul critic 3.60 3.75 3.58 4.44 3.21 3.70 2.50 3.13 4.00 3.69
1.27 1.39 1.44 0.89 1.12 1.03 1.38 1,49 0.91 1.14
41.Comunicativi 3.54 4.88 3.42 4.38 3.43 3.15 3.58 2.91 3.60 3.56
cu sinceritate 1.12 0.35 1.02 1.31 1.16 1.23 0.90 1.00 1.00 0.81
42. Inventivitatea 3.54 4.88 3.38 4.50 3.07 3.15 3.42 2.61 4.10 3.44
1.15 0.35 1.38 0.52 1.07 1.18 0.90 0.72 0.80 1.09
43. 3.54 4.50 3.25 3.93 3.79 3.11 2.42 3.48 3.90 3.73
Dominativitatea 1.10 0.53 1.26 1.10 1.19 1.10 1.16 0.59 0.88 1.03
44. 3.48 4.00 3.08 3.31 3.50 3.55 3.67 3.00 3.50 4.38
Individualismul 1,23 1.41 1.41 1.74 1.09 1.23 1.07 1.09 0.97 0.62
45. Receptivitatea 3.45 4.25 3.38 4.56 3.29 3.20 3.25 2.04 3.93 3.81
la ideile altora 1.20 0.71 1.24 0.63 1.27 1.36 1.06 0.37 0.94 0.75
46. Supuşenia 3.28 3.13 3.63 4.13 3.21 3.15 3.08 2.48 3.23 3.56
şi obedienţa 1.18 0.99 1.28 0.81 1.12 1.18 1.08 0.73 1.30 1.26
47. Imitativitatea 3.21 3.38 3.42 3.75 2.71 3.05 2.33 2.52 3.67 3.69
1.09 0.92 1.25 0.58 0.83 1.15 1.37 0.85 0.96 0.79
48. Fatalismul 3.02 3.38 3.29 3.25 2.64 2.90 2.67 2.87 2.97 3.25
1.10 1.30 1.20 1.00 1.08 1.21 0.89 1.10 1.10 0.93
49. Scepticismul 2.85 3.63 2.58 2.81 2.79 3.00 2.83 2.74 2.67 3.31
1.01 0.74 1.06 0.75 1.19 0.86 0.94 0.75 1.12 1.30
50 Agresivitatea 2.42 2.13 2.46 1.19 2.21 3.00 2.58 2.78 2.33 2.75
1.23 1.64 1.06 0.54 0.80 1.38 1.38 1.04 1.27 1.24
98
Tabelul nr. 7
Model completat de Chestionar Bogardus – 1995 de o persoană elenă
INSTRUCTIUNI Vă rugăm să consemnaţi cum vă
Localitatea Constanţa
raportaţi dvs. la diversele comunităţi etnice din
Judeţul Constanţa
Dobrogea. Aprecierile dvs. vor avea un caracter
Locul naşterii Urban
general, fără a vă referi la cei buni sau la cei răi din
Sexul Bărbătesc
cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui
Vârsta 67 ani
singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă Căsătorit
5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară Studii superioare
4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea Inginer
3 acord în mică măsură
Religia Ortodox
2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică Elenă
1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ucr.
Lipo.
dvs. cu ? …
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de
acord să fie
5 5 5 5 4 4 1 3 3
vecini de
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 4 5 5
profesiunea dvs ?
V. Care
comunităţi etnice
aţi admite
5 5 5 5 5 5 5 5 5
să fie de aceeaşi
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină
reşedinţă în
această regiune ?
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera să 1 1 1 1 1 1 1 1 1
fie date afară
din ţară ?
99
Tabelul nr. 8. Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană elenă
Localitate Constanţa, Jud.Constanţa INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii urban, Vârsta 67 ani persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste
Sex bărbătesc, Stare civilă căsătorit, comunităţi. Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul
Pregătirea şcolară studii superioare, anexat Se notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv :
Profesiunea inginer, Religia ortodoxă, 5 pentru acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3
Apartenenţa etnică elenă acord în mică măsură; 2 pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Itali Turci Tătari Romi Ruşi Ucr.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 1 5 5
5. MODERNISMUL 3 4 4 5 2 2 1 4 4
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 3
9. OSPITALITATEA 5 4 5 3 2 3 2 4 2
15.OPTIMISMUL 5 4 5 5 4 4 3 4 4
17.SCEPTICISMUL 3 3 2 3 2 2 2 3 2
20.INTELIGENŢA 5 5 5 4 3 3 4 3 3
21.SOLIDARITATEA 3 5 3 4 4 4 4 4 4
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 4 3 1 4 4
25. SPIRITUL CRITIC 5 4 5 4 4 4 2 3 3
28. PERSEVERENŢA 4 4 5 4 2 2 3 3 3
29.AGRESIVITATEA 3 3 3 3 5 5 5 3 3
32.OMENIA 5 5 5 4 1 1 1 5 4
34.SIMŢUL UMORULUI 5 5 5 5 3 3 5 4 4
35.REALISMUL 4 4 4 5 5 4 4 4 4
37.FATALISMUL 3 3 2 3 3 2 2 2 2
39.AMBIŢIA 5 5 5 5 4 4 4 5 5
43.HĂRNICIA 4 4 4 4 3 3 3 3 3
44.MĂNDRIA 5 5 5 5 5 5 1 4 4
46.TOLERANŢA 5 5 5 5 1 1 1 5 5
47.ONESTITATEA 5 5 5 4 4 4 1 3 3
100
Bibliografie
Alexandru P. Arbore Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor şi arabilor din Dobrogea
Analele Dobrogei, an III, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1922
Nichita Bonjug Note asupra grecilor din satul Regele Ferdinand – Alibeichioi,
Analele Dobrogei, an X, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1929
Ion Vîrtosu Grecii din Brăila, Analele Brăilei, anul XI, 1939
Gheorghe Mihăilescu Populaţia Brăilei, Analele Brăilei, anul IV, nr. 2/3, 1932
Gheorge T. Marinescu Documente privitoare la Brăila, vol. I. Bucureşti , 1929
Nicolae Iorga, Relaţii culturale greco-române,
Revista istorică, Vol. V, Nr. 4/5, Bucureşti, 1919
Cornelia Papacostea Comunităţi greceşti în România,
Danielopolu Editura Omonia, Bucureşti, 1996
Cicanci Olga Presa de limbă greacă din România în secolul al XIX-lea,
Editura Omonia, Bucureşti, 1996
Paul Petrescu şi Înrăuririle vieţii sociale asupra arhitecturii ţărăneşti din Dobrogea ,
Paul Henri Stahl în Studii şi Cercetări de Istoria Artei, nr.1/2, Bucureşti, 1957
Paul Henri Stahl Triburi şi sate din sud – estul Europei,
Editura Paidea, Bucureşti, 2000
Narcisa Ştiucă Comunitatea greacă din Izvoarele (jud.Tulcea), în vol. Procese şi contexte social
- identitare la minorităţile din România, Coord. Jakab A. Zsolt şi Peti
Lehel, Editura Kriterion şi Editura Institutului pentru Studiul
Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2009
Assia Popova Le kourban, ou sacrfice sanglant dans les traditions balkaniques,
în revista Europae Univesita di Perugia, seria I – 1, 1995
Dimitrie Drăghicescu Din psihologia poporului român,
Editura Albatros, Bucureşti, 1995
Georgios Prevelakis Balcanii cultură şi geopolitică,
Editura Corint, Bucureşti, 2001
Monica Săvulescu Balkani, veşnica noastră întoarcere,
Voudouris, Editura Omonia, Bucureşti, 2004
Paula Scalcău Elenismul în România,
Leonidas Rodos Şcolile greceşti din România,
Revista ELPIS Periodic bilingv al Uniunii Elene din România, Bucureşti, 1995 - 2005
101
Capitolul V.
ÎN COMUNITATEA ITALIANĂ
1. Scurt istoric
Comunitatea italiană din sud-estul României reprezintă un mic grup etnic care în
anul 1995 era de numai 250-300 persoane aflate în judeţul Tulcea, comuna Greci din
Munţii Măcinului, cu formare în secolul trecut pe vremea Imperiului Otoman.
Despre această comunitate există puţine izvoare. Cele mai consistente consemnări
asupra italienilor din Dobrogea le avem prin Mihai Ionescu Dobrogeanu, în lucrarea
Dobrogea secolului XX şi în Analele Dobrogei, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la ,,alipire”.
O cercetare mai amplă privitoare la această comunitate pentru perioada 1878 –
1947, a fost realizată de Marius L. Petre (2003) şi publicată în Revista Tomis. Autorul face
referire la datele Recensământului din anul 1899 în care totalul italienilor din Dobrogea era
de 1.391 locuitori. Autorul mai indică şi o sursă bibliografică în studiul lui Grigore
Dănescu, cu titlul: La Dobroudja. Etude de geographie physique et ethnographique, apărut la
Bucureşti în anul 1903, care considera la acea dată că: "...italienii din Dobrogea
reprezentau aproape 1/5 din totalul italienilor din România."
După D. Dănescu, sosirea primilor italieni în Dobrogea are loc în perioada1864-
1865 când autorităţile turceşti de atunci au trecut la construcţia primei linii de cale ferată
din Imperiul otoman în zona Dobrogei în vederea realizării unui drum mai scurt de la
Dunăre la Marea Neagră, pentru realizarea unei legături pe ruta Cernavodă - Constanţa via
Medgidia. În acel timp italienii au fost chemaţi fiind consideraţi cei mai buni constructori
de căi ferate din Europa. Astfel, apar primele grupuri de italieni în Dobrogea, veniţi din
regiunea Regio-Friuli ca pietrari de drumuri şi constructori de case. Cum pământurile de
aici sufereau de uscăciune, iar în secolul trecut regiunea fusese devastată de războaie ruso-
turce, Dobrogea otomană era atât de slab populată încât Ion Ionescu de la Brad nota pe la
1860 că un hectar de pământ se cumpăra cu preţul unui berbec. Aceasta a făcut ca viaţa să
fie ieftină cu motive suficiente pentru ca noii veniţi să-şi aducă şi familiile cu ei.
După preluarea Dobrogei la România pentru mica comunitate italiană de aici au
apărut noi motive de stabilizare. În a doua jumătate a secolului toate neamurile românilor
renunţaseră la grafia slavonă şi fuseseră cuprinse într-un mare curent al orientării latiniste.
Faptul a coincis cu depopularea masivă a satelor dobrogene de comunităţi turceşti, aflate şi
ele într-o retragere continuă spre metropolă de la Istanbul. Acest curent latinist şi
necesitatea colonizării româneşti a zonei a atras noi grupuri de italieni, cu o inserţie lentă şi
fără probleme în spaţiul dobrogean. Tot în calitate de constructori, ei se vor face remarcaţi
odată cu prima mare traversare tehnologică a Dunării, în zona Cernavodei prin podul lui
Anghel Saligni, care printru spijinul acordat la această mare întreprindere marele
constructor va avea cuvinte de laudă faţă de italienii din Dobrogea.
Cu timpul, în comuna Greci va apare prima biserică catolică, ridicată în anul 1912
din chirpici şi primul cimitir italian din regiune, iar la Bucureşti în anul 1916 se va construi
o Biserică Romano-Catolică cunoscută sub denumirea de Biserica italiană, prin contribuţia
102
casei regale a regelui Vittorio Emmanuele al III-lea al Italiei. De asemenea la Constanţa în
anul 1922 se va deschide o Casă Italiană.
Tabelul nr. 1
Distribuţia pe judeţe a voturilor obţinute de deputatul italian Mircea Grosaru
în anul electoral 2004, cu date publicate de Modesto G. Ferrarini în lucrarea
Istorioare din viaţa etnicilor italieni în România (2005)
1 Alba 105 22 Hunedoara 396
2 Arad 111 23 Ialomiţa -
3 Arges 258 24 Iaşi 303
4 Bacău 250 25 Ilfov 25
5 Bihor 122 26 Maramureş 107
6 Bistriţa-Năsăud 97 27 Mehedinţi 90
7 Botoşani 130 28 Mureş 299
8 Braşov 158 29 Neamţ 344
9 Brăila 166 30 Olt 141
10 Buzău 107 31 Prahova 104
11 Caraş-Severin - 32 Satu Mare 95
12 Călăraşi - 33 Sălaj 104
13 Cluj 192 34 Sibiu 218
14 Constanţa 95 35 Suceava 397
15 Covasna - 36 Teleorman -
16 Dâmboviţa 346 37 Timiş 187
17 Dolj 68 38 Tulcea 114
18 Galaţi 278 39 Vaslui 167
19 Giurgiu 144 40 Vâlcea 141
20 Gorj - 41 Vrancea 124
21 Harghita - 42 Mun. Bucureşti 185
Total 6.168
În perioada postbelică, care a coincis în România cu perioada comunistă,

referinţele despre această comunitate au dispărut, deşi parohia catolică de la Greci în acest
timp şi-a menţinut activitatea. La Recensământul din anul 1992, făcut în mare grabă, deşi
nu a existat o rubrică pentru comunitatea italiană, în zona Dobrogei sunt consemnate 260 de
persoane de confesiune catolică, aflate în judeţul Tulcea. În comuna Greci se reînfiinţase
o grădiniţă de limbă italiană şi s-a zugrăvit biserica catolică din localitate.
De asemenea la Bucureşti se înfiinţase Asociaţia Italienilor din România la care, primul
preşedinte a fost dl. Modesto G. Ferrarini cu o reprezentare parlamentară prin dl. deputat
Valentin Iuliano pentru perioada 1992-1996. Această asociaţie a ţinut pentru scurt timp şi
o publicaţie bilingvă cu denumirea Di nuovo insieme, care nu a rezistat din lipsă de fonduri.
Tot în perioada 1995-1996, comunitatea italiană mai avea în Dobrogea alte două
asociaţii, una cu titlul Friulana înfiinţată de dna. Otilia Meragiu pentru italienii din
comuna Greci şi alta cu titlul: Asociaţia Italienilor din Judeţul Tulcea, unde preşedinte a
fost dl. Vals Salvatore. Cu aceste tendinţe, Asociaţia Italienilor din România între anii 1996 –
2004 a avut un sediu reprezentativ la Iaşi, unde a editat o publicaţie bilingvă bine
apreciată, cu titlul Columna. După anul 2005 până în prezent, această organizaţie şi-a
mutat sediul central de la Suceava la Bucureşti sub denumirea Asociaţiei Italienilor din
România – RO.AS.IT, unde a reluat activitatea publicistică în aceeaşi formulă bilingvă,
într-o nouă gazetă sub denumirea Siamo di nuovo insieme. Autori de articole în paginile
acestor gazete sunt: Modesto Ferrarini Gino, Virgilio Tasso, Francesco Gerardi,
103
Gheorghită Gorini, Gloria Gabriela Radu, Ioana Grosaru, Gita Navari, Eugenio di
Gaspero şi alţii.
Tot după anul 2000 în cadrul acestei comunităţii se observă creştere de populaţie.
La recensământul din anul 1992 minoritatea italiană nu a avut o rubrică de
identificare, fiind încadrată la categoria "alte minorităţi". Pe când în lucrarea Institutului
Naţional de Statistică, privind Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 18 martie 2002, în
volumul IV privitor la Structura etnică şi confesională a populaţiei, la pag. 17 exista o rubrică cu
un total de 3.288 italieni declaraţi în România.
Dar chiar şi această cifră este discutabilă. La numai 2 anii după acest Recensământ,
în urma campaniei electorale din anul 2004, Mircea Grosaru a devenit cel de al IV-lea
deputat al acestei comunităţi cu un număr total de 6.186 de voturi, cu detalii în tabelul nr. 1.
Chiar dacă datele unei companii electorale sunt relative, semnificativ în acest tabel
este faptul că baza şi fieful acestei comunităţi din România nu se află în Dobrogea, Banat
sau zona Capitalei, întrucât cele mai multe voturi au fost obţinute în regiunea Moldovei,
din judeţele: Neamţ, Suceava şi Iaşi.
De asemenea, după anul 2003 a devenit activă şi Asociaţia Patronală a Investitorilor
Italieni din România – Unimpresa, cu sediul central în Bucureşti, care a crescut de la 200 de
firme membre în anul 2004, la peste 700 de firme în prezent, italiene sau româno-italiene
cu sediul în România. Iar din anul 2009 preşedintele ales al acestei Asociaţii este dl.
Stefano Albarosa.
Cercetarea acestui mic grup italian, de numai 200 de familii, chiar concentrate într-o
zonă cunoscută reprezintă un risc asumat, cu o situaţie similară şi în cazul comunităţii
armene la fel de restrânse numeric în zona Dobrogei. Aspectele de risc fiind cele de a fi prea
puţin cunoscute în manifestările lor de specificitate, cu posibilitatea de apariţie a unor date
nesemnificative care nu se pot generaliza, fapt care în cazul grupului italian, s-a şi întâmplat.
În constituirea grupului italian din Dobrogea, cel mai important sprijin l-am primit
din partea organizaţiei Comunitatea Italienilor din judeţul Tulcea şi a preşedintelui acesteia din
anul 1995, în persoana d-nul ing. Vals Salvatore, căruia ţinem să aducem mulţumirile
noastre, întrucât fără sprijinul său cercetarea noastră nu s-ar fi putut realiza. Acest grup a
cuprins 30 persoane declarate de origine italiană şi membre ale acestei asociaţii, din
următoarele localităţi:
- 10 subiecţi din oraşul Tulcea,
- 17 din comuna Greci,
- 3 din comuna Măcin.
Această modestă comunitate având o răspândire restrânsă, conform metodologiei
noastre pe tema dublei perspective cu interevaluări la nivelul contactelor directe dintre
comunităţi, încă din fazele de planificare a numărului necesar de cazuri, s-a urmărit o
concentrare a grupurilor etnice de studiu în zona comunităţii de referinţă. Astfel, în cazul
comunităţii italiene, pentru obţinerea unui plus de date s-a realizat un sub-grup de asigurare
cu o concentrare a subiecţilor din celelalte grupuri martor tot în zona judeţului Tulcea, la
un nivel de 147 persoane, care cunoşteau mai îndeaproape această comunitate.
104
Repartiţia acestui sub-grup de asigurare, din afara celui italian a fost următoarea:
- 85 persoane din oraşul Tulcea
- 13 din comuna Slava Rusă
- 12 din Murighiol
- 10 din Sarichioi
- 9 din comuna Izvoarele
- 9 persoane din comuna Măcin
- 7 din comuna Isaccea şi
- 2 persoane din comuna Greci.
Celelalte 173 de cazuri cu subiecţi din cadrul comunităţilor de români, turci, tătari,
lipoveni, ucraineni, armeni şi ţigani fiind din celelalte localităţi dobrogene. Dar prelucrarea
finală a datelor privitoare la grupul italian, s-a realizat pe toate cele 350 de cazuri. Loturile
etnice ale cercetării fiind constituite numai din experţi respectiv persoane bune şi foarte
bune cunoscătoare a românilor şi minorităţilor din zonă.
În cursul investigaţiilor din teren chestionarele persoanelor care nu au reuşit să
noteze un răspuns la cele 9 comunităţi nominalizate în formular, au fost eliminate de la
prelucrarea datelor. În general, numărul chestionarelor eliminate ca necorespunzătaore a
fost variabil de la un grup la altul. În cazul comunităţii italiene din Dobrogea numai 14
formulare au fost eliminate ca incorecte. Iar operaţiunea de identificarea a persoanelor
competente a continuat până la completarea minimului planificat cu 30 sau 50 de cazuri
pentru toate loturile etnice proiectate. Dificultatea principala acestor instrumente în
condiţii de teren fiind aceea că fiecare subiect trebuie să realizeze o scalare de distanţe
şi trăsături atât faţă de grupul său, cât şi faţă de alte opt grupuri etnice locale
menţionate în formular. Oferim în anexe modele din completate de un subiect italian.
3. Analiza relaţiilor etnice ale italienilor dobrogeni
Din toţi indicatorii Chestionarului Bogardus de distanţe sociale am dezvoltat numai

indicele de intensitate şi calitate a contactelor sociale (ICCS) întrucât prin specificul lor
am considerat a fi cel mai relevant. Dar, modalitatea de aplicare şi mai ales de ordonare a
rezultatelor obţinute ne aparţine integral. De asemenea, amintim că în cadrul acestui instrument
se folosesc numai însumări de scoruri şi medii aritmetice. Astfel, în tabelul nr. 2 s-au ordonat
toate tipurile de indicatori privind distanţele etnice estimate de noi în zona Dobrogei, din
care în acest capitol vom extrage şi comenta numai cele privitoare la comunitatea italiană.
În tabelul nr. 1, pe diagonală, cu litere groase s-a marcat indicele de auto-evaluare al
grupului italian la o valoare de 24,43. În mod constant acest indice al distanţei
autoevaluate, la orice neam apare la cotele cele mai ridicate de apropiere. El este unic, cu
caracter de referinţă, pentru că în funcţie de el se vor scala toţi ceilalţi indici.
Pe şirul IV sunt ordonaţii indicii de hetero-evaluare, care reprezintă distanţele estimate
ale grupului italian faţă de alte comunităţi coabitante, prezentată de noi în rubrica din
stânga şirului.
Pe coloana IV sunt ordonaţii indicii de retro-evaluare, respectiv distanţele altor
comunităţi faţă de cea italieană, prezentată de noi în rubrica din capul coloanei.
Daca indicii de autoevaluare au o clară destinaţie, pentru cei de tip hetero şi retro-
evaluare în unele din susţinerile noastre publice am suportat întrebări de clarificare.
105
Astfel, indicii de hetero-evaluare aflaţi pe orizontala IV, sunt cei prin care grupul
de referinţă, în cazul de faţă cel italian, fac evaluări cu trimitere la comunităţilor etnice
coabitante. Pe când indicii de retro-evaluare aflaţi pe coloana IV, sunt cei prin care
comunitatea italiană de referinţă primeşte evaluări din partea grupurilor martor. În cadrul
unei analize complexe de relaţii sociale, diferenţele dintre a primii evaluări, faţă de cele
prin care se fac şi se trimit evaluări în raport cu alte grupuri, considerăm a fi esenţială ceea
ce impune o clară discriminare. Fiind un tabel cu dublă intrare compus din 9x9
comunităţi, totalul rezultat al indicatorilor este de 81 şi la o analiză superficială tot acest
câmp de relaţii poate fi surprinzător de larg, dar în mod exigent fiecare din ei poartă cu
sine o specificitate proprie.
Tabelul nr. 2
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la cea italiană,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus-1995
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşi IX
dobrogene Români Armen Grec Italieni Turc Tătar Romi Lipov Ucrai
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
VIII Ruşii
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Acest tabel este semnifıcativ pentru că cuprinde tot cadrul de relaţii etnice din
zona cercetată, dar în acest capitol noi vom extrage şi comentate numai datele referitoare
la grupul italian, respectiv numai cele aflate în orizontala IV şi coloana IV.
Astfel, în tabelul nr. 1 pe diagonala atitudinilor de autoevaluare , în mod marcat
putem observa că preferinţele de apropiere ale grupului italian sunt în primul rând faţă de
propria comunitate la o valoare de 24,43.
După această cotă maximală, pe orizontala IV, în ordinea preferinţelor directe ale
grupului italian, notăm în seria indicilor de hetero-evaluare, cotele de apropiere întâi faţă
de comunitatea românilor la un indice de 23,83, apoi faţă de greci la o cota 19,60, apoi faţă
de armeni la cota 17,20, faţă de turci la cota 16,20 şi faţă de ucrainenilor la cota 15,86. Pe
plan mediu, ,,preferaţii” grupului italian din Dobrogea sunt comunitatea tătară la o cotă de
14,93 şi cea a ruşilor - lipoveni la o cotă de 14,86. La cota cea mai scăzută, pe ultimul plan
respectiv la cota de 8,60 au fost plasate estimările faţă de comunitatea romilor.
106
Dintr-o altă perspectivă analizată pe coloana IV, în dreptul grupului italian, au fost
sistematizate mediile aritmetice de retro-evaluare, respectiv preferinţele altor grupuri
etnice coabitante faţă de comunitatea italiană.
La o cotă maximă de apropiere faţă de italieni s-a manifestat grupul de cercetare
armean la cota 23,34 ; urmat de cel ucrainean la cota 22,44 şi a grupului de romi la o cotă
de 21,10. În continuare, pe plan mediu de apropiere faţă de italieni, s-a plasat grupul
ruşilor lipoveni la o cotă de 20,86, al românilor la o cotă de 20,20 şi al grecilor localnici la
o cotă de 18,75. Cele mai reţinute atitudini faţă de italienii dobrogeni au fost prezentate de
grupul tătar şi grupul turc din Dobrogea, la cote de 17,43 şi respectiv de 17,20.
De menţionat că, deşi aceste distanţe sunt sensibil diferite, toate cotele de retro--
evaluare mai sus prezentate sunt pozitive, cu o înscriere a lor în a doua jumătate a
intervalului nostru de varianţă, respectiv peste valoarea medie de 12,50.
Distanţele relaţionale devin şi mai vizibile când prin aceleaşi procedee comparăm
atitudinile faţă de romi din coloana VII, în care la grupul de greci şi italieni notăm cele mai
scăzute cote de apropiere la valori de 8,17 şi respectiv de 8,60, ambele cu mult sub valoare
medie de 12,50 ; ceea ce practic au semnificaţia unor note critice cu caracter de respingere.
4. Diagnoze de valori şi trăsături etnice
În privinţa calităţilor metrologice ale Chestionarului PPN –50 cu date referitoare

la comunitatea italiană din Dobrogea, prin aplicarea a 50 de teste T pentru evaluarea
gradului de semnificaţie a itemilor acestui instrument, am avut surpriza a şase trăsături
nesemnificative. În ordinea depăşirii pragului de semnificaţie p < 0,05, aceste trăsături
au fost următoarele :
- modernismul la un p < 0,12
- credinţa religioasă la un p < 0,13
- adaptabilitatea la un p < 0,25
- spiritul întreprinzător la un p < 0,34
- disciplina şi organizarea la un p < 0,35
- spiritul comercial la un p < 0,55.
Practic în cazul acestei comunităţi cu un număr atât de mare de itemi
nesemnificativi, există toate motivele să spunem că rezultatele obţinute sunt slabe şi
foarte slabe, pentru că în cazul inferenţelor de caracterizare etnopsihologică, după
părerea noastră, cel puţin aceste trăsături, nu se pot generaliza pe întreaga comunitate.
De exemplu în cazul ucrainenilor sau al romilor, la acelaşi test T de
semnificaţie, nu a existat nici o trăsătură nesemnificativă, deşi grupurile constituite au
fost tot de câte 30 cazuri şi întreaga procedură de recoltare a datelor a fost identică.
Până la un punct această situaţie era previzibilă pentru că respectiva comunitate
italiană din Dobrogea este prea mică şi puţin cunoscută.
De asemenea, din trăsăturile nesemnificative de mai sus trebuie retras itemul
credinţei religioase (situaţie asupra căruia am mai revenit) pentru că provine dintr-o
eroare de fundamentare teoretică. El a rămas ca o dimensiune valorică cu o insuficientă
variabilitate psihologică. De aceea dacă la cele nesemnificative vom menţiona caracterul
lor neconcludent, trăsătura credinţei religioase trebuie menţionată la modala ei.
Dar cu toate aceste dificultăţi, intenţia noastră şi scopul principal al acestei
cercetări a fost de a exersa şi de a experimenta un model metodologic pe principiul
107
dublei perspective chiar şi în raport cu comunităţile mici. În cazul ucrainenilor sau al
romilor, cercetarea de faţă a fost salvată cu succes de pachetul masiv al datelor recoltate
de la grupurile martor, aspect care în cazul italienilor dobrogeni nu a funcţionat.
În supervizarea acestei lucrări a existat o observaţie severă din partea prof.
univ. dr. Gheorghe Neacşu, cu formula: ,,Dacă mai trăia prof. Neveanu, comunitatea
italiană din Dobrogea nu avea ce căuta în această cercetare !”.
Mustrarea sa avea substanţă, pentru că la fiecare chestionar, numai costurilor de
deplasare şi de recoltare a datelor urcă la cca. 100 euro, iar timpul suplimentar în
condiţii ,,de laborator” pentru prelucrarea, interpretarea şi mai ales redactarea ştiinţifică
a rezultatelor se poate întinde la peste 12 luni pentru o singură comunitate.
În acest timp şi la aceste costuri, se putea realiza alte lucrări importante, fără
această colecţie de rezultate slabe.
Astfel, este clar că în studiul regional al comunităţii italiene, modelul nostru
metodologic a atins limita sa inferioară. În cazul comunităţilor prea mici şi prea puţin
cunoscute, de orice fel, metoda noastră de explorare este contraindicată, pentru că
trăsăturile etnopsihologice şi concluziile obţinute pot devenii riscante.
Ca urmare, chiar dacă procedurile de prelucrare a datelor pe calculator şi cele
suplimentare în mod ,,manual” se vor aplica, totuşi, din caracterizările etnopsihologice
finale trăsăturile nesemnificative noi le vom retrage.
Pentru grupul italian, amintim pe scurt partea de procesare a datelor.
În prima etapă, din baza principală, cu toate datele introduse la calculator, se
extrage o bază secundară referitoare numai la comunitatea italiană pe 350 de cazuri pe care
se aplică un soft pentru calculul mediilor aritmetice şi a abaterilor standard.
Această listă primară de trăsături modale integrate conform formularului de
Chestionar PPN-50 trebuie păstrată în această formă neierarhizată întrucât ne va fi utilă la
realizarea analizei de stil. Separat, cu acelaşi soft se vor calcula mediile aritmetice si
abaterile standard pe toţi cei 50 itemi ai chestionarului numai pe cele 30 cazuri ale grupului
italian. În a treia etapă, pentru datele de retro-evaluare ale comunităţii italiene, acelaşi
program se aplică pe fiecare din cele 8 grupuri martor. Astfel, în primă fază de prelucrare a
datelor se obţin cele 3 tipuri de profiluri , respectiv :
- un profil italian integrat cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe
total număr de cazuri, respectiv 350
- un profil italian auto-evaluat, realizat din perspectiva internă pe total 30 cazuri.
8 profiluri italiene retro-evaluate din perspectiva externă a grupurilor martor.
După această etapă - care din cauza volumului foarte mare de prelucrări
statistice nu se poate realiza decât pe calculator, pe baza acelei liste de trăsături
integrate primare, urmează o fază ,,manuală” de ierarhizare a lor numai în funcţie de
cele ale profilului italian integrat, de la media aritmetică cea mai mare, respectiv a celor
cu intensitatea de manifestare cea mai ridicată, spre cele cu media aritmetică mai mică,
respectiv cu intensitatea de manifestare cea mai mică.
Această a doua fază de ordonare a trăsăturilor modale în dominante şi
subdominate este ,,manuală”, pentru că aceste ierarhii sunt complet diferite de la o
comunitate la alta.
De menţionat, că ierarhizarea în funcţie de modalele profilului integrat se
realizează pe fiecare item, dar în mod simultan la acelaşi item, cu toate celelalte
profiluri ,,martor”. (Vezi în anexa acestui capitol tabelul final cu structura ierarhică de
valori şi trăsături etnice auto şi retro-evaluate la italienii dobrogeni ).
108
-
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică cu primele 10 trăsături auto şi retro-evaluate la italienii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea italienilor dobrogeni pe fiecare
Profiluri Italian Auto -
item de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
Integrat Evaluat
Trăsături şi cazuri Italieni Români Arm. Greci. Turci Tătari Romi Ruşi Ucr.
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Simţul (14) 4,52 4,93 4,50 4,93 4,43 4,46 4,12 4,52 4,59 4,45
frumosului 0,86 0,25 0,89 0,25 0,82 0,97 1,12 0,51 0,67 1,12
4,45 4,80 4,18 4.73 4,40 4,40 4,12 4,90 4,43 4,52
2.Mândria (44)
0,89 0,41 1,14 0,74 0,77 0,93 1,08 0.41 0,76 0,81
3. Credinţa 4,45 4,53 4,54 4,73 4,73 4,10 4,48 4 ,86 4,27 4,13
religioasă (45) 0,93 0,97 0,89 0,69 0,64 1,09 0,91 0,44 0,84 1,31
4,26 4,83 3,98 4,73 4,10 4,20 3 90 4.34 4,12 4,71
4. Inteligenta (20)
0,92 0,38 1,15 0,58 1,03 0,93 0.97 0,48 0,97 0,53
5. Sentimentul 4,26 4,60 3,82 4,73 4,37 4,12 4,02 4,86 4,12 4,32
istoriei (6) 1,08 0,81 1,29 0,78 0,85 1,10 1,25 0,58 0,97 1,11
6. Preţuirea propriei 4,26 4,70 4,06 4,60 4,47 4,26 3,90 4,17 4,18 4,45
identităţi etnice (36) 0,99 0,65 1,19 0,62 0,82 1,12 1,15 0,47 1,05 0,85
4,24 4,90 4,14 4,33 4,30 4,18 3 60 4,24 4,27 4,65
7. Modernismul (5)
1,00 0,31 0,93 0,83 1,06 1,10 128 0.91 0,84 0,71
4,17 4,40 3,92 4,17 3,83 4,40 4,14 4, 07 4 ,14 4,52
8. Independenţa (8) 1,06 0,72 1,21 1,12 1,02 0,90 1,20 1,03 0,94 1,18
4,09 4,50 4,02 4,47 3,87 4,04 3,86 3,72 4,16 4,32
9. Hărnicia (43) 0,95 0,82 1,15 0,68 0,86 1,05 1,01 0,75 0,90 0,79
10. Sentimentul 4,08 4,60 3,76 4,63 4,33 4,12 3,73 3,38 4,16 4,35
naturii (4) 1,07 0,81 1,22 0,72 0,96 1,01 1,24 1,05 0,77 1,11
În tabelul nr. 3 oferim un extras cu primele 10 trăsături italiene cu caracter

dominant. Astfel, în primele 10 poziţii referitoare la comunitatea italiana din
Dobrogea în funcţie de media aritmetică a celor 5 trepte de evaluare stabilite pe total
350 de cazuri, s-au plasat următoarele trăsături etnice cu poziţii menţionate în
paranteze :
- simţul frumosului (14) cu o modala 4,93
- mândria (44) cu modala 4,45
- credinţa religioasă (45) cu modala 4,45 – nesemnificativă în testul T
- inteligenţa (20) cu modala 4,26
- sentimentul istoriei cu modala 4,26
- preţuirea propriei identităţi (36) cu modala 4,26
- modernismul (5) cu modala 4,24 – nesemnificativă în testul T
- independenţa personală (8) cu modala 4,17
- hărnicia (43) cu modala 4,09
- sentimentul naturii (4) cu modala 4,08
- curăţenia şi higiena (10) cu modala 4,08
- prietenia (2) cu modala 4,08
109
O obiecţie colegială, a reclamat faptul că diferenţele la aceste trăsături ar fi prea
mici, până la nivel de zecimale. Observaţia este reală, pentru că grupurile etnice luate în
studiu, datorită costurilor angajate au fost şi ele mici şi nu s-au realizat pe mari
eşantioane de populaţie statistică.
De asemenea la aceste grupuri minime de populaţie împreună cu scala de
evaluare de numai 5 trepte, mediile aritmetice obţinute a fost şi ele mai restrânse.
O scală mai largă, de exemplu de 10 puncte de genul notelor şcolare, după opinia
noastră ar fi fost prea dificilă pentru o cercetare de teren (cel puţin la nivelul anului
1995). Iar o majorare a grupurilor de cercetare la nivelul unor mari eşantioane de
populaţie etnică, selectată statistic, ar conduce corespunzător şi la majorarea volumului
de muncă în teren, a cheltuielilor de deplasare şi a timpului de cercetare, cu o creştere a
lor până la un nivel inoperant.
Pentru un plus de claritate, prezentăm suplimentar în tabelul nr. 4 o analiză
sinoptică cu profilul italian integrat obţinut pe 350 cazuri şi profilul italian auto-evaluat
obţinut pe 30 cazuri, în care numai 4 din 10 trăsături sunt comune.
După părerea noastră indică o slabă cunoaştere a ei din partea altor comunităţi,
simultan cu un mare grad ridicat de subiectivitate din partea ei.
Tabelul nr. 4
Primele 10 poziţii de trăsături modale dominante la
italienii dobrogeni determinate pe baza chestionarului PPN-50
Extras de trăsături modale Medii Extras de trăsături modale din Medii Trăsături
din profilul italian integrat aritm profilul italian auto-evaluat aritm comune
1. Simţul frumosului 4,52 1. Simţul frumosului 4,93 X
2. Mândria 4,45 2. Prietenia 4,93 -
3. Credinţa religioasă- nesemnificativă 4,45 3. Modernismul – nesemnificativă 4,90 -
4. Inteligenţa 4,26 4. Inteligenţa 4,83 X
5. Sentimentul istoriei 4,26 5. Mândria 4,80 X
6. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,26 6. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,70 X
7. Modernismul – nesemnificativă 4,24 7. Curăţenia şi higiena 4,73 -
8. Independenţa 4,17 8. Omenia 4,70 -
9. Hărnicia 4,09 9. Capacitatea de evitare conflicte 4,70 -
10. Sentimentul naturii 4,08 10. Tradiţionalismul 4,67 -
De adăugat că, în partea de interpretare a datelor alături de raporturile de poziţie

dintre trăsături, la fel de importante sunt configuraţiile trăsăturilor dominante şi
subdominante, care diferă de la o comunitate la alta, într-o variaţie cel puţin semnificativă,
cu un mai mare grad de apropiere faţă de realitate.
În tabelul nr. 4 este vizibil faptul că numai 4 trăsături comune au o oarecare
stabilitate (simţul frumosului, inteligenţa, mândria şi preţuirea propriei identităţi etnice).
Celelalte însuşiri din profilul auto-evaluat faţă de cel integrat au un mare grad de
,,împrăştiere” (vezi tabelul final din anexa acestui capitol).
De exemplu, faţă de datele profilului integrat, trăsăturile italiene auto-evaluate sunt
în cu totul alte poziţii: curăţenia şi higiena sunt situate în poziţia 11, prietenia în poziţia 12,
tradiţionalismul în poziţia 15, omenia în poziţia 17, iar capacitatea de evitare a conflictelor se află în
profilul autoevaluat la poziţia 30.
În privinţa inteligenţei la italienii dobrogeni, în vocabularul explicativ din anexa
chestionarului nostru această trăsătură a fost prezentată ca un criteriu general pentru
înţelegerea mai uşoară şi rezolvarea mai rapidă a problemelor curente. Faţă de profilul
italian integrat , în care inteligenţa s-a situat la o poziţie superioară 4 cu o modala 4,26, în
auto-evaluarea lotului italian inteligenţa a fost uşor supra-estimată la o cotă de 4,83.
110
În raport cu acelaşi reper, această trăsătură a italienilor a fost supraevaluare de
către armeni (4,73), de ucraineni (4,71) şi de romi (4,34). În alte grupuri martor s-au
înregistrat subevaluări uşoare la turci (4,20) şi greci (4,10). Iar în grupuri subevaluările
inteligenţei la italieni au fost chiar severe, respectiv la români (3,98) şi la tătari (3,90).
În privinţa hărniciei, auto-evaluările lotului italian au fost la o modală ridicată de
4,50 ; mai mare faţă de reperul integrat pe total cazuri, respectiv de 4,09.
Faţă de această modală integrată, cinci grupuri martor au prezentat evaluări
(medii) de confırmare şi supra-estimare respectiv din partea armenilor (4,47), a
ucrainenilor (4,32), a ruşilor-lipoveni (4,16), a turcilor (4,04) şi a românilor cu modala 4,02.
Unele tendinţe de subevaluare a hărniciei la italieni s-au constatat în retro-
evaluările grupurilor martor, de greci (3,87), tătari (3,86) şi de romi (3,72).
Tabelul nr. 5
Structura ierarhică cu ultimele 10 trăsături auto şi retro-evaluate la italienii dobrogeni
Profil Profil
Profiluri Retro-evaluarea italienilor dobrogeni pe fiecare
Italian Auto-
Integrat Evaluat
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
41.Perseverenţa (28) 3,64 4,07 3,30 4,13 3,60 3,44 3,32 3,00 3 98 4,26
până la finalizare 1,10 1,05 1,27 L20 0,81 0,91 0,91 1,07 0,92 1,18
42. Receptivitate la 3,58 3,90 3,38 4,37 3,97 3,12 3,14 2,59 4,02 4,10
ideile altora (50) 1,19 1,30 1,23 0,72 0,93 1,29 1,18 0,68 0,97 0,48
43. Spiritul critic 3,52 4,00 3,36 4,33 3,50 3,26 2,74 3,28 3,80 3,97
(25) 1,26 1,02 L41 0,99 1,04 1,12 1,32 1,44 1,04 1,05
44 Individualismul 3,38 3,57 3,12 3,33 3,03 3,16 3,56 2,93 3,59 4,16
(27) 1,20 0,94 1,27 1,69 1,16 1,09 1,21 1,07 0,89 1,10
45. Imitativitatea 3,31 3,30 3,30 3,47 3>13 3,42 3.22 2.07 3.84 3,68
(16) 1,20 1,02 1,43 1,01 1,17 1,16 1,18 0,80 1,07 0,94
46. Supuşenia şi 3,26 3,70 3,42 4,07 2,80 3,16 3,00 2,52 3.33 3,45
obedienţa (31) 1,18 0,95 1,21 0,91 1,32 1,22 1,11 0,74 1,14 1,26
47.Donıinativitatea 3,21 3,93 2.90 3,66 3,37 2,94 3.28 3,10 3,35 4,28
(1) 1,23 1,05 1,19 1,14 1,00 1,11 1.03 0,98 1,23 1,16
48. Scepticismul 2,88 2,97 2,28 2,97 3,00 2,92 3,12 2,93 2,82 3,19
(17) 1,06 1,10 1,16 0,81 0,74 1,03 1,00 1,00 1,11 1,19
49. Fatalismul 2,86 2,53 3,12 2,97 2,60 2,60 2,92 2,93 3,00 2,97
(37) 1,10 1,17 1,15 0,93 0,86 1,16 1,03 1,13 1,26 0,91
50. Agresivitatea 2,45 2,07 2,58 1,50 1,67 3,08 2,68 2,83 2,39 2,68
(29) 1,26 1,14 1,21 0,94 0,99 1,34 1,20 1,07 1,26 1,22
Prietenia este o altă trăsătură estimată ca valoare dominantă, atât pe întregul volum
de cazuri, la o modală de 4,08 în profilul integrat cât şi în auto-evaluarea lotului italian la o
modală de 4,93. Faţă de italieni această trăsătură a fost bine apreciată în şase comunităţi,
respectiv de ucraineni (4,42), de români (4,29), de ruşi-lipoveni (4,29), de armeni (4,23),
greci (4,17) şi de turci (4,00). Unele tendinţe slab semnificative de sub-evaluare s-au
manifestat în grupurile martor de tătari (3,36) şi de romi (3,24) .
O trăsătură controversată la italieni a fost comunicativitatea cu sinceritate aflată la
poziţia 37 în profilul integrat, cu modala 3,73.
111
Această trăsătură este confirmată şi chiar supraevaluată în patru grupuri martor,
respectiv de armeni (4,30), ucraineni (4,13), ruşi-lipoveni (3,96) şi greci (3,90). Pe când în
grupurile de tătari (3,56), români (3,48), turci (3,34) şi mai ales de romi (3,03) această
trăsătură se prezintă în tendinţe de subevaluare.
Astfel, în studiul comunităţi italiene prin procedura prezentată cu toare restricţiile existente, s-a
conturat un nucleu de trăsături active cu caracter dominant privitoare numai la simţul frumosului,
inteligenţa, mândria şi preţuirea propriei identităţi etnice. Iar prin faptul că această configuraţie de
manifestări modale nu mai apare la nici o altă comunitate, le putem considera specifice.
Al doilea mare plan de manifestări se află în zona ultimelor 10 poziţii, cu cele mai
restrânse manifestări cu prezentarea unui extras în tabelul nr. 5. În acest tabel, constatăm
cu surprindere existenţa unui acord maxim pentru toate trăsăturile modale aflate pe
ultimele 10 poziţii.
Chiar dacă 4 trăsături au poziţii identice precum perseverenţa până la finalizare,
scepticismul, fatalismul şi agresivitatea, iar celelalte 6 sunt în poziţii variabile, în final toate aceste
trăsături sunt comune unor atitudini de slabă şi foarte slabă manifestare.
De exemplu trăsătura receptivităţii la ideile altora în profilul integrat este în poziţia 42,
pe când în profilul italian auto-evaluat este în poziţia 44. La fel trăsătura dominativităţii în
profilul integrat este în poz. 47, pe când în profilul italian auto-evaluat este în poz. 43, etc.
Dar privitor la acest acord total de trăsături slabe, chiar dacă printre ele nu se
regăseşte nici una din cele 5 nesemnificative, ele tot nesemnificative sunt tocmai prin
nivelul redus de manifestare.
Faptul că modalele integrate au o variaţie de la 2, 45 (la trăsătura agresivităţii) până
la 3,71 (la trăsătura perseverenţei până la finalizare), aceste modale corespund treptelor de
răspunsuri ,,nu sunt sigur” sau ,,acord în mică măsură”. Practic un acord atât de larg pe 10
x 10 trăsături, în planul manifestările etnopsihologice slabe şi foarte slabe repezintă un
indicator de absenţă a lor, din percepţiile şi reprezentările sociale ale acestei comunităţi.
Tabelul nr. 6
Ultimele 1o poziţii de trăsături modale subdominante
la italienii dobrogeni pe baza Chestionarului PPN-50
Extras de trăsături modale din Medii Extras de trăsături modale din Medii Trăsături
profilul italian integrat Aritm. profilul italian auto-evaluat Aritm. comune
41. Perseverenţa până la finalizare 3,71 41. Perseverenţa până la finalizare 4,07 X
42. Receptivitate la ideile altora 3,58 42. Spiritul critic 4,00 X
43. Spiritul critic 3,52 43. Dominativitatea 3,93 X
44. Individualismul 3,38 44. Receptivitate la ideile altora 3,90 X
45. Imitativitatea 3,31 45. Supuşenia şi obedienţa 3,70 X
46. Supuşenia şi obedienţa 3,26 46. Individualismul 3,37 X
47. Dominativitatea 3,21 47. Imitativitatea 3,30 X
48. Scepticismul 2,88 48. Scepticismul 2,97 X
49. Fatalismul 2,86 49. Fatalismul 2,53 X
50. Agresivitatea 2,45 50. Agresivitatea 2,07 X
112
5. Analiza matricială de stiluri etnice
Din perspectiva noastră, studiul acestei comunităţi a reprezentat un moment

dificil, datorită gradului redus de cunoaştere a ei, cu o pondere ridicată a trăsăturilor
nesemnificative, cu un mare număr de trăsături slabe şi foarte slabe în a doua parte din
profilul integrat pe care a trebuit să le evităm cu riscul unor deplasări de imagine, ceea ce a
suplimentat efortul de analiză.
Cu toate acestea, la nivel de sinteză, în cazul minorităţii italiene din Dobrogea
pe baza datelor sistematizate în tabelul nr. 7, remarcăm prezenţa unui prim plan de
manifestare pentru stilurile cultural şi activ, cu nivel intermediar pentru stilul afectiv, un
plan secundar pentru stilul tolerant şi pe ultimul nivel stilul moral.
Tabelul nr. 7
Matricea stilistică a italienilor din Dobrogea determinată prin auto şi retro-evaluare,
pe medii aritmetice şi abateri standard obţinute cu ajutorul Chestionarului PPN –50
Profil Profil
Retro-evaluarea stilistică a italienilor din Dobrogea
Profiluri Stilistic Stilisti
de către comunităţile etnice-martor din zona de contact
Italian Auto
Stilurile de Integrat evaluat Români Arm. Greci Turci Tătari Romi
Ruşi
Ucr.
relaţionare cazuri Italieni Lipov.
50 30 30 50 50 50 50
cu itemii lor 350 30 50
CULTURAL
5٠10٠15٠20 3,99 4,46 3,87 4, 47 4,03 3, 84 3,62 3,63 4,06 4,27
٠25٠30٠35 1,09 0,81 1,16 0,71 0,98 1,14 1,12 0,96 0,93 1,04
٠40٠45٠50
ACTIV
2٠7٠12٠17 3,94 4,39 3,59 4, 34 4,90 3, 88 3,62 3,63 4,10 4,35
٠22٠27٠32 1,03 0,78 1,18 0,80 0,91 0,98 1,05 0,74 0,92 1,04
٠37٠42٠47
AFECTIV
4٠9٠14٠19 3,91 4,32 3,80 4,25 4,96 3,82 3,64 3,58 3,93 4,14
٠24٠29٠34 1,05 0,67 1,14 0,78 0,94 1,08 1,11 0,84 0,92 1,03
٠39٠44٠49
TOLERANT
1٠6٠11٠16 3,77 4,18 3,59 4,31 3,83 3,63 3,43 3,31 3,91 4,09
٠21٠26٠31 1,12 0,93 1,25 0,83 0,94 1,14 1,13 0,84 1,01 1,05
٠36٠41٠46
MORAL
2٠7٠12٠17 3,64 3,96 3,50 4,04 3,69 3,48 3,43 3,33 3,70 3,93
٠22٠27٠32 1,08 0,82 1,15 0,93 0,94 1,06 1,09 1,04 0,94 1,01
٠37٠42٠47
Elementul de surpriză pentru această comunitate catolică un fost faptul aparent al

unei matrice stilistice similare cu cea a comunităţii turceşti islamice, din aceeaşi zonă
(vezi capitolul Diagnoze de specific etnic în comunitatea turcă), ceea ce a impus o largă analiză de
detaliu cu caracter comparativ între datele celor două comunităţi, mai ales la nivelul
trăsăturilor pivot, indicator de nuanţe pe direcţia principală a respectivului stil.
Astfel, stilului cultural integrat al italienilor, aflat în primul plan, are ca trăsături pivot :
credinţa religioasă (poziţia 3, modala 4,45) cu inteligenţa (poziţia 4, modala 4,26) şi modernismul
(poziţia 7, modala 4,24) toate în poziţii superioare.
113
Cu menţiunea că trăsătura modernismului la acest grup etnic nu a fost
concludentă (p < 0,12). Comparativ cu stilul cultural al turcilor la care credinţa religioasă
este tot în primele locuri (poziţia 1, modala 4,63) dar cu diferenţe semnificative, la turci
dominantele acestui stil fiind optimismul (poziţia 18, modala 3,89) cu note ridicate de
tradiţionalism (poziţia 4, modala 4,38).
La fel în cazul stilului activ italian în care principalele trăsături de compoziţie au fost
independenţă în gândire şi acţiune (în poziţia 8, modala 4,17), hărnicia (în poziţia 9, modala
4,09) cu nuanţe de spirit întreprinzător (poziţia 14, modala 4,05) şi comercial (în poziţia 18,
modala 4,00). Dar pentru comunitatea italiana din Dobrogea ultimele doua trăsături
sunt nesemnificative; respectiv spiritul întreprinzător este la un p < 0,34 iar cel
comercial la p < 0,55.
Situaţie greu comparabilă cu stilul activ turc, care este şi el tot în planul II al
orientărilor stilistice, dar cu trăsături pivot semnificative, respectiv o amplasare
superioară a spiritului comercial (poziţia 6, modala 4,16) cu nivele scăzute pentru
independenţa în gândire/acţiune (în poziţia 8, modala 4,08) şi spiritul întreprinzător (în
poziţia 13, modala 3,97).
Stilul afectiv s-a plasat pe un plan median de manifestări în ambele minorităţi, dar şi
în acest caz cu o substanţă spirituală şi orientare valorică la fel de diferită. În stilul afectiv
italian dominatele de compoziţie sunt simţul frumosului (poziţia 14, modala 4,52), simţul
naturii (poziţia 10, modala 4,08) şi simţul umorului (poziţia 16, modala 4,04). Pe când în
stilul efectiv turc are alte orientări cu trăsături pivot în mândria etnică (poziţia 4, modala
4,42) şi ambiţie (poziţia 11, modala 4,02).
Stilul tolerant sau social, la italienii şi turcii au acelaşi plan IV dar cu nuanţe diferite.
Dominantele de compoziţie ale stilului social italian sunt : sentimentul istoriei (poz. 5,
modala 4,26), ataşamentul faşă de România (poziţia 21, modala 3,97) şi adaptabilitatea (poziţia
23, modala 3,96). Cu menţiunea că itemul adaptabilităţii este nesemnificativ la un p < 0,25
; ceea ce ar putea însemna că generalizarea acestei trăsături la întreaga comunitate poate
fi riscantă. În stilul social turc, deşi sentimentul istoriei (poziţia 5, modala 4,21) este la
acelaşi nivel ridicat, o importantă trăsătură pivot este solidaritatea (poziţia 14, modala 3,95)
şi o adaptabilitate semnificativă ceva mai ridicată (poziţia 16, modala 3,93). La acest stil,
de remarcat în ambele comunităţi prezenţa slabă şi foarte slabă a dominativităţii şi a
agresivităţii pe ultimele locuri.
În privinţa stilului moral, aflat pe ultimul loc şi în cadrul grupului italian, notăm
faptul că această poziţie a fost constatată în toate comunităţile cercetate de noi la nivelul
anului 1995. Din aceste motive, facem aceeaşi menţiune afirmată şi cu alte ocazii. După
opinia noastră, căderea moralităţii şi a acestui stil de comportament reprezintă o situaţie
prea generală pentru a fı atribuită unei singure comunităţi. Cauza ei nu poate fi decât una
de ansamblu, ceea ce o scoate din analiza unui specifıc etnic. În aceste timpuri, o
caracteristică globală poate fi şi situaţia de tranziţie a raporturilor valorice actuale
caracteristică generată cu o manifestare mai largă în toate ţările est-europene.
114
6. Anexe
Tabelul nr. 8
Structura ierarhică de valori şi trăsături etnice auto şi retro-evaluate
la italienii dobrogeni exprimate în medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Profiluri Integrat Auto
Italiani Evaluat item de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Simţul (14) 4,52 4,93 4,50 4,93 4,43 4,46 4,12 4,52 4,59 4,45
frumosului 0,86 0,25 0,89 0,25 0,82 0,97 1,12 0,51 0,67 1,12
4,45 4,80 4,18 4.73 4,40 4,40 4,12 4,90 4,43 4,52
2.Mândria (44)
0,89 0,41 1,14 0,74 0,77 0,93 1,08 0.41 0,76 0,81
3.Credinţa religioasă 4,45 4,53 4,54 4,73 4,73 4,10 4,48 4 ,86 4,27 4,13
(45) 0,93 0,97 0,89 0,69 0,64 1,09 0,91 0,44 0,84 1,31
4,26 4,83 3,98 4,73 4,10 4,20 3 90 4.34 4,12 4,71
4. Inteligenta (20)
0,92 0,38 1,15 0,58 1,03 0,93 0.97 0,48 0,97 0,53
5.Sentimentul istoriei 4,26 4,60 3,82 4,73 4,37 4,12 4,02 4,86 4,12 4,32
(6) 1,08 0,81 1,29 0,78 0,85 1,10 1,25 0,58 0,97 1,11
6. Preţuirea propriei 4,26 4,70 4,06 4,60 4,47 4,26 3,90 4,17 4,18 4,45
identităţi etnice (36) 0,99 0,65 1,19 0,62 0,82 1,12 1,15 0,47 1,05 0,85
4,24 4,90 4,14 4,33 4,30 4,18 3 60 4,24 4,27 4,65
7. Modernismul (5)
1,00 0,31 0,93 0,83 1,06 1,10 128 0.91 0,84 0,71
4,17 4,40 3,92 4,17 3,83 4,40 4,14 4, 07 4 ,14 4,52
8. Independenţa (8)
1,06 0,72 1,21 1,12 1,02 0,90 1,20 1,03 0,94 1,18
4,09 4,50 4,02 4,47 3,87 4,04 3,86 3,72 4,16 4,32
9. Hărnicia (43)
0,95 0,82 1,15 0,68 0,86 1,05 1,01 0,75 0,90 0,79
10. Sentimentul 4,08 4,60 3,76 4,63 4,33 4,12 3,73 3,38 4,16 4,35
naturii (4) 1,07 0,81 1,22 0,72 0,96 1,01 1,24 1,05 0,77 1,11
11. Curăţenia şi 4,08 4,73 3,76 4,93 4,07 3,82 4,02 3,59 3,96 4,32
igiena (10) 1,13 0,94 1,22 0,25 0,83 1,14 1,04 1,40 1,12 1,19
12. Prietenia (2) 4,08 4,93 4,29 4,24 4,17 4,00 3,36 3,24 4,29 4,42
1,12 0,26 1,00 0,91 1,04 1,03 1,26 1,50 0,76 0,99
13.Profesionalismul 4,07 4,67 3,76 4,50 4,13 3,90 3,80 4,00 4,27 4,00
(38) 0,99 0,48 1,22 0,73 0,94 1,02 0,95 0,27 0,78 1,51
14. Spiritul (23) 4,05 4,37 3,68 4,57 4,10 4,18 3,62 3,34 4,24 4,68
întreprinzător 1,02 0,93 1,00 0,82 0,88 0,96 1,12 1,01 0,85 0,75
15.Trationalismul 4,04 4,67 4,28 3,77 4,07 3,90 4,04 3,79 3,88 4,00
(30) 1,11 0,55 1,11 0,90 1,17 1,18 1,09 1,29 1,01 1,29
16. Simţul umorului 4,04 4,57 3,92 4,53 4,23 4,16 3,58 2,93 4,27 4,29
(34) 1,12 0,63 1,21 0,86 1,01 1,15 1,21 1,03 0,81 1,13
17. Omenia (32 ) 4,03 4,70 3,96 4,77 4,43 3,72 3,76 2,90 4,08 4,29
1,05 0,65 1,11 0,68 0,77 1,01 1,00 0,98 0,91 1,01
18. Spiritul 4,00 4,20 3,30 4,17 4,17 3,86 3,70 4,38 4.20 4,65
comercial (13) 1,06 0,85 1,23 0,38 0,75 1,14 1,28 0,56 1,02 0,75
19. Optimismul 4,00 4,40 3,94 4,60 3,83 4,14 3,44 3,38 4,22 4,19
(15) 1,17 0,93 1,22 0,72 1,02 1 , 1 4 1,34 1,47 0,80 1,22
20. Încrederea în 3,99 4,47 3,94 4,21 4,00 3,82 3,46 3,93 4,12 4,45
forţele proprii (3) 0,97 0,82 0,94 0,68 0,98 1,04 0,99 0,59 1.01 0,99
21. Ataşament faţă 3,97 4,37 3,80 4,60 4,43 3,62 3,74 3,28 4.18 4,03
de România (26) 1,17 1,00 1,36 0,97 0,68 1,28 1,12 1,53 0,91 0,87
22. Simţul onoarei 3,97 4,50 3,70 4,30 4,07 3,94 3,88 3,21 3,96 4,35
(22) 1,11 0,63 1,22 0,95 1,23 1,02 1,08 1,57 0,82 0,91
(11) 1,13 1,06 1,14 0,63 1,02 1,11 1.21 0,98 0,87 1,38
24. Ospitalitatea (9) 3,94 4,57 4,02 4,43 3,83 3,44 3,52 3,76 3.98 4,39
1,15 1,01 1,10 1,04 1,09 1,18 1,13 1,33 0,95 1,05
25. Ambiţia (39) 3,94 4,30 3,78 4,33 4,00 3,62 3,70 3,62 4,06 4,39
0,97 0,70 1,17 0,76 1,08 1,07 0.96 0,56 0,94 0, 92
115
Structura ierarhică de valori şi trăsături etnice auto şi retro-evaluate
la italienii dobrogeni exprimate în medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Profiluri Integrat Auto-
Italiani Evaluat
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
26. Bunătatea şi 3,93 4,50 3,92 4,70 4,20 3,84 3,72 2,97 3,76 4,06
blândeţea (19) 0,99 0,63 1,16 0,65 0,89 0,93 0,83 1,02 0,92 0,81
27. Toleranţa 3,93 4,20 3,60 4,77 4,63 3,46 3,26 4,00 4,10 4,26
etnică (46) 1,10 1,00 1,16 0,68 0,72 1,20 1,16 0,27 0,96 1,03
28. Disciplina şi 3,93 4,53 3,70 4,37 3,83 3,82 3,56 4,00 3,88 4,13
organizarea (18) 0,93 0,63 1,11 0,81 0,83 0,72 0,97 1,03 0,27 1,15
29. Inventivitatea 3,91 4,27 3,34 4,33 4,07 3,84 3,64 3,72 4,08 4,39
(40) 1,09 0,91 1,20 0,88 1,11 1,25 0.94 0,84 0,89 1,15
30. Capacitatea de 3,88 4,70 3.58 4,47 4,40 3,54 3,70 3,00 4,00 3,94
evitare a conflictelor 1,11 0,47 1,13 0,73 0,97 1,11 1,13 1,07 1,00 1,18
31. Dispoziţie spre 3,84 4,33 3,66 4,40 3,97 3,60 3,26 3,72 4,00 4,16
întrajutorare 1,13 0,88 1,29 1,04 0,93 1,07 1,32 1,00 0,94 1,00
32. Tărie de caracter 3,84 4,23 3,44 4,30 3,73 3,70 3,46 4,07 3,90 4,32
caracter (12) 0,89 0,86 1,13 0,79 0,69 1,05 1,07 1,00 0,82 0,75
33. Curajul si 3,83 4,13 3,72 4,20 4,13 3,54 3,50 3,90 3,65 4,32
cutezanţa (49) 1,06 0,68 1,13 1,06 0,82 1,13 1,30 0,31 1,15 0,91
34. Onestitatea 3,81 4,20 3,74 4,40 4,13 3,72 3,44 3,55 3,84 3,61
(47) 0,98 0,76 0,92 0,81 0,94 1,13 0,99 0,63 0,90 1,17
35. Solidaritatea 3,81 4,50 3,44 4,67 3,50 3,84 3,68 3,14 3,78 4,03
(2) 1,08 0,63 1,30 0,80 0,78 1,02 1,11 1,06 0,82 1,14
36. Realismul 3,80 4,33 3,96 4,53 3,70 3,84 3,18 2,55 3,98 4,23
(35) 1,10 0,80 1,18 0,57 0,95 1,11 1,16 0,63 0,83 0,96
37. Comunicativi 3,73 4,20 3,48 4,30 3,90 3,34 3,56 3,03 3,96 4,13
cu sinceritate (41) 1,08 1,13 1,18 0,75 1,06 1,08 0,95 0,98 1,08 0,76
38. Capacitatea de 3,72 4,33 2,94 4,23 3,60 3,76 3,52 2,93 4,14 4,29
iniţiativă (33) 1,14 0,71 1,41 0,90 1,04 1,08 1,04 0,84 0,87 1,07
39. Spiritul de 3,72 3,67 3>66 4,70 3,77 3,42 3,54 3.83 3,53 3,87
sacrifıciu (42) 1,01 0,96 1,22 0,70 1,01 1,03 0,91 0,47 0.94 1,09
40. Simţul (48) 3,71 4,33 3,36 4,53 3,87 3,62 3,20 2,90 3,88 4,19
răspunderii 1,08 0,80 1,26 0,68 1,01 0,97 1,01 0,98 0,93 0,98
41. Perseverenţa (28) 3,64 4,07 3,30 4,13 3,60 3,44 3,32 3,00 3 98 4,26
până la finalizare 1,10 1,05 1,27 L20 0,81 0,91 0,91 1,07 0,92 1,18
42. Receptivitate la 3,58 3,90 3,38 4,37 3,97 3,12 3,14 2,59 4,02 4,10
ideile altora (50) 1,19 1,30 1,23 0,72 0,93 1,29 1,18 0,68 0,97 0,48
43. Spiritul critic 3,52 4,00 3,36 4,33 3,50 3,26 2,74 3,28 3,80 3,97
(25) 1,26 1,02 L41 0,99 1,04 1,12 1,32 1,44 1,04 1,05
44 Individualismul 3,38 3,57 3,12 3,33 3,03 3,16 3,56 2,93 3,59 4,16
(27) 1,20 0,94 1,27 1,69 1,16 1,09 1,21 1,07 0,89 1,10
45. Imitativitatea 3,31 3,30 3,30 3,47 3>13 3,42 3.22 2.07 3.84 3,68
(16) 1,20 1,02 1,43 1,01 1,17 1,16 1,18 0,80 1,07 0,94
46. Supuşenia şi 3,26 3,70 3,42 4,07 2,80 3,16 3,00 2,52 3.33 3,45
obedienţa (31) 1,18 0,95 1,21 0,91 1,32 1,22 1,11 0,74 1,14 1,26
47.Donıinativitatea 3,21 3,93 2.90 3,66 3,37 2,94 3.28 3,10 3,35 4,28
(1) 1,23 1,05 1,19 1,14 1,00 1,11 1.03 0,98 1,23 1,16
48. Scepticismul 2,88 2,97 2,28 2,97 3,00 2,92 3,12 2,93 2,82 3,19
(17) 1,06 1,10 1,16 0,81 0,74 1,03 1,00 1,00 1,11 1,19
49. Fatalismul 2,86 2,53 3,12 2,97 2,60 2,60 2,92 2,93 3,00 2,97
(37) 1,10 1,17 1,15 0,93 0,86 1,16 1,03 1,13 1,26 0,91
50. Agresivitatea 2,45 2,07 2,58 1,50 1,67 3,08 2,68 2,83 2,39 2,68
(29) 1,26 1,14 1,21 0,94 0,99 1,34 1,20 1,07 1,26 1,22
116
Tabelul nr. 9
în anul 1995 de o persoană italiană
DATE PERSONALE: INSTRUCTIUNI
Localitatea Tulcea Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la diversele
Judeţul Tulcea comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile dvs. vor avea un
Locul naşterii urban caracter general, fără a vă referi la cei buni sau la cei răi din cadrul
Sexul feminin lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui singur răspuns din 5
Vârsta 41 ani alternative posibile, astfel :
Stare civilă căsătorită 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară studii superioare 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea medic 3 acord în mică măsură
Religia catolica 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică italiana 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm Greci Italieni Turci Tătari Romi Ucra
Lipo
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
să fie vecini de 5 3 3 5 3 3 1 3 3
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 3 3 1 3 4
profesiunea dvs ?
etnice aţi admite
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
5 5 5 5 5 5 1 5 5
ca turişti şi vizitatori
fără reşedinţă
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera 1 1 1 1 1 1 1 1 1
să fie date afară
din ţară ?
117
Tabelul nr. 10. Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană italiană
Localitatea Tulcea, Jud. Tulcea, INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii Urban, Sexul feminin, persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste
Vârsta 41 ani, Stare civilă căsătorită, comunităţi.Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul
Pregătirea şcolară studii superioare, anexat Se notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv:
Profesiunea medic, Religia catolică 5 pentru acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3
Apartenenţa etnică italiană acord în mică măsură; 2 pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de
acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Italieni Turci Tătari Romi Ruşi Ucra.
2. PRIETENIEA 5 4 3 5 3 3 1 4 4
5. MODERNISMUL 5 4 5 5 4 4 1 3 3
8. INDEPENDENŢA 5 4 3 4 3 3 1 3 4
9. OSPITALITATEA 5 3 4 5 2 2 1 3 3
15.OPTIMISMUL 5 2 3 5 3 4 1 4 5
17.SCEPTICISMUL 4 3 4 4 3 3 1 3 3
20.INTELIGENŢA 5 3 4 5 4 3 1 4 5
21.SOLIDARITATEA 5 5 3 5 5 5 1 5 5
22.SIMTUL ONOAREI 5 3 5 5 4 4 1 4 5
25. SPIRITUL CRITIC 5 3 4 4 3 3 1 3 3
28. PERSEVERENŢA 5 3 4 5 4 4 1 4 4
29.AGRESIVITATEA 1 1 1 1 1 1 1 1 1
32.OMENIA 5 3 4 5 4 4 1 4 4
34.SIMŢUL UMORULUI 5 2 2 5 3 3 1 3 5
35.REALISMUL 5 2 2 5 2 2 1 2 2
37.FATALISMUL 2 3 2 2 3 3 1 2 2
39.AMBIŢIA 5 3 5 5 4 4 1 5 5
43.HĂRNICIA 5 2 4 5 3 3 1 5 5
44.MĂNDRIA 5 3 4 5 3 3 1 3 4
46.TOLERANŢA 5 2 3 5 3 3 1 4 4
47.ONESTITATEA 5 3 3 5 3 5 1 3 4
118
Bibliografie
Gregoire Danesco Dobroudja.Etude de geographie physique et ethnographique, Bucarest, 1903
Ionescu M. Dobrogea în pragul veacului XX,
Dobrogeanu Editura Socec, Bucureşti, 1904
Maria Iliescu Le frioulan a partir des dialectes parles an Roumanie,
Mounton, The Hague, Paris, 1972
Gârlan A. Mictat Studiul dublei perspective în cadrul relaţiilor etnice ale comunităţii
italiene din judeţul Tulcea, în volumul Minorităţile între identitate
şi integrare, Editura Complexul Muzeal Arad, 1999
Mihaiela N. Cheţan Santa Lucia şi Babbo Natale, Sărbătorile de iarnă ale italienilor
şi Cristina Gafu din Dobrogea, în Revista Datina nr. 29, anul 2002, Constanţa
Mihaiela N. Cheţan Dinamica factorilor de referinţă în structura modelului identitar, Comunitatea
şi Cristina Gafu italienilor din Dobrogea – Studiu de caz , în Anuar IEF, seria nouă,
tom.16, anul 2005, p. 111-118, Bucureşti
Marius-Liviu Petre Elemente privind evoluţia minorităţii italiene din Dobrogea, 1878-1947,
Revista Tomis nr. 11, anul 2003, Constanţa
Mihaela Pappu Italieni stabiliţi în România în Revista Columna, martie, Iaşi, 2003
Narcisa Ştiucă Interferenţe culturale în spaţiul dobrogean,
Revista Datina nr. 32, anul 2003, Constanţa
Narcisa Ştiucă Comunitatea italiană din Greci (judeţul Tulcea), în volumul
Procese şi contexte social - identitare la minorităţile din România,
coord. Jakab A. Zsolt şi Peti Lehel,
Editura Kriterion şi Editura Institutului pentru Studiul Problemelor
Minorităţilor Naţionale, Cluj, 2009
Gita Navari Cronica unei familii reunite, Revista Columna, Iaşi, februarie 2003
Mihaela Pappu Italieni stabiliţi în România, Revista Columna, Iaşi, martie 2003
Antonio S. Sandu Analiza instituţională prin cercetare acţiune - Comunitatea Italiană
din România, Editura Lumen, Iaşi, 2004
Antonio S. Sandu Orientări metodologice privind dezvoltarea culturală a
comunităţii etnice, Editura Lumen, Iaşi, 2009
Modesto Gino Istorioare din viaţa etnicilor italieni în România,
Ferrarini Editura Ararat, Buc. 2005
Marian Moise 150 de a ani de istorie comună. Italienii din Dobrogea, în ziarul
România Liberă din data de vineri 21 ianurie 2005, articol preluat
pe internet de Revista ALEF – Asociatia Lavoratori Emigrati
del Friuli Venezia Giulia
Revista Columna Periodic bilingv al Asociaţiei Comunităţii Italiene din România – CIR,
Iaşi, 1991 - 2004
Revista Periodic bilingv al Asociaţia Italienilor din România –
Siamo di nuovo insieme RO.AS.IT. Bucureşti, 2005 - 2008
119
Capitolul VI.
ÎN COMUNITATEA UCRAINEANĂ
1. Scurt istoric
Ucrainenii din România sunt o comunitate etnică recent constituită cu puţine

studii asupra lor. Dintre primii autori de lucrări efectuate asupra lor amintimpe Alexandru
P. Arbore (1920) şi Mihai Ionescu Dobrogeanu (1904). Iar după studii recente efectuate
de Bălan Corban (1991), Echim Andrei (1995), Tinca Tîrlongeanu (1999), Gârlan Mictat
(2000), Steluţa Pârâu (2000), Ion Robciuc (2002) şi Viaceslav Kuşnir (2002), ucrainenii din
Dobrogea şi România provin din trei valuri migratoare.
Primul val a avut loc după anul 1798. În acel an, trupele cazacilor zaporojeni ale
hatmanului Ivan Mazepa, în alianţă cu cele suedeze ale lui Carol al XII-lea au fost înfrânte
de armatele ruseşti ale lui Petru cel Mare în bătălia de la Poltava. În urma acestei mari
înfrângeri, cea mai mare parte a cazacilor ucraineni se vor răspândi spre Dobrogea şi sudul
Moldovei. O dovadă a trecerii lor este legată de transhumarea rămăşitelor pământeşti ale
hatmanului Ivan Mazepa de la Varniţa din Dobrogea către biserica Sf. Gheorghe din
Galaţi, la data de 18 martie 1810.
Al doilea val a avut loc în urma prigoanelor ruseşti din partea ţarinei Ecaterina a
II-a. Ea a lichidat oştile zaporojene cu luarea lor în iobăgie. O parte din aceste trupe au
migrat spre Dobrogea, pe atunci un ţinut al Imperiului Otoman. Pescuitul fiind ocupaţia
lor de bază, au organizat în Delta Dunării o tabără de cazaci, sub denumirea de
Zadunaiskaya Sici. Pentru serviciile de frontieră aduse Imperiului Otoman împotriva Rusiei,
această tabără de cazaci a primit un permis de aşezare (beylik) pe o suprafaţă de teren cu
întindere de la braţul Sf. Gheorghe, Lacul Razelm şi Isaceea, până la localitatea Babadag.
Cu timpul, situaţia militară a acestor cazaci creştini în cadrul Imperiului otoman a
devenit tot mai grea. Ei au fost nevoiţi să participe la tot felul de campanii otomane în
Balcani pentru pedepsirea sârbilor, bulgarilor sau grecilor.
O tentativă de desprindere de Imperiul Otoman a avut loc în anul 1821, când 600
de cazaci trec Dunărea şi se alătură trupelor ţariste. A doua manifestare a avut loc în
timpul războiului ruso-turc din 1828. La înţelegere cu generalul rus Tucicov, hatmanul
Siciei Dunărene / Zadunaiskaya Sici, Ostap Hladkii, cu jumătate din trupe, au trecut în
Rusia în luna mai a anului 1828 pe la localitatea Ismail. În urma acestei acţiuni, cei ajunşi la
ruşi au devenit simpli soldaţi iar cei rămaşi la turci au fost aspru pedepsiţi ca trădători.
Ulterior, paşa de Silistra a desfiinţat toate unitățiile militare căzăceşti din Dobrogea.
Al treilea val migrator de ucraineni s-a produs în perioada anilor 1828 -1861.
A fost perioada când mulţi fugari de iobăgie din Imperiul Ţarist au venit spre
România pentru a scăpa de serviciul militar rusesc (recrutcina). Fugarii ajunşi în Dobrogea
au găsit pământuri libere pentru pescuit, vânat şi agricultură, care le-au permis un trai de
muncă în armonie cu alte neamuri.
Ucrainenii dobrogeni se recunosc cu mândrie drept cazaci ,,haholi” şi se
deosebesc de cei bucovineni, cunoscuţi sub denumirea de ucraineni ,,huţuli”.
120
Haholii îşi trag denumirea de la vechile dansuri zaporojene pe care şi le-au păstrat
până în ziua de azi. Bogăţia folclorică a acestei comunităţi este bine cunoscută de toate
minorităţile conlocuitoare din Dobrogea.
În descrierile lui Alexandru P. Arbore ucrainenii sunt numiți și ruşi cazaci , termen
prin care îi deosebeeşte de ruşii-lipoveni .
O altă confuzie întâlnită în lucrări istoriografice este cea de ucrainean şi rutean
menţionată de dr. I. Robciuc. Rutenii nu sunt o naţiune aparte, ei aparţin de aceleaşi
neamuri ucrainene. Termenul de rutean pe timpul Imperiului Austro-Ungar a fost dat
ucraineilor din Bucovina şi are suport într-o altă realitate naţională
Primele studii despre cazacii zaporojeni au fost realizate de Ion Ionescu de la Brad
în anul 1850 şi Căpitan M. D. Ionescu în anul 1904.
O apreciere corectă privind originea şi obiceiurile acestei comunităţi au fost făcute
şi de Alexandru Arbore, cu studii publicate în Arhiva Dobrogei, din anul 1920.
În perioada 1948 -1958 minoritatea ucraineană din România a beneficiat de şcoli
cu predare în limba ucraineană în fiecare din localităţile cu populaţie ucraineană compactă.
De asemenea, au funcţionat cinci licee teoretice şi pedagogice, din care două la Sighetul
Marmaţiei şi câte unul la Siret, Suceava şi Tulcea.
După anul 1990, s-a reluat sistemul de predare a limbii ucrainene ca limbă
maternă, iniţial prin formarea personalului didactic în cadrul Şcolilor Normale de la
Sighetul Marmaţiei, Suceava şi Tulcea. În paralel, un număr însemnat de absolvenţi de
liceu au fost trimişi la studii în Ucraina. Astfel, în anul şcolar 1998 -1999 numărul total de
copii şi elevi din cadrul şcolilor cu predare în limba ucraineană la nivel de învăţământ
preşcolar, primar, gimnazial şi liceal a fost de 3.276 copii şi elevi, cu un număr de 130
cadre didactice. În anul 1997 s-a redeschis şi Liceul Taras Sevcenco de la Sighetul Marmaţiei.
Inspectoratele şcolare judeţene au organizat studiul limbii materne pentru elevii de
naţionalitate ucraineană în judeţele Maramureş, Suceava, Caraş-Severin, Timiş şi Tulcea.
Localităţi reprezentative pentru aceste şcoli sunt la Sighetul Marmaţiei, Rona de Sus,
Poienile de sub Munte, Ruscova, Crăciuneşti, Remeţi, Copăcele, Zorile, Cornuleţ-Banat,
Negostina, Băcăuţi, Şerbăuţi, Pogăneşti, Bethausenm, Suceava, Tulcea, Murighiol şi altele.
De asemenea, în cadrul Universităţilor Suceava şi Cluj-Napoca, Ministerul Educaţiei
Naţionale din România a deschis o secţie de limbă, literatură şi cultură ucraineană.
Confesional, ucrainenii din România sunt creştin ortodocşi, cu un Vicariat Ortodox
Ucrainean înfiinţat în anul 1950 la Sighetul Marmaţiei. După anul 1990 această episcopie a
fost reorganizată sub denumirea Vicariatul General Greco-Catolic Ucrainean, cu sediul tot la
Sighetul Marmaţiei, dar subordonat Diocezei Romane Unite cu Roma.
Parohiile acestui vicariat sunt în din judeţele Suceava (la Rădăuţi, Siret, Cacica) şi
în Maramureş (la Sighet). În Dobrogea, una dintre cele mai frumoase monumente de
arhitectura din acest vicariat este Biserica Ortodoxă de la Teliţa.
La Recensământul din 7 ianuarie 1992, numărul persoanelor din România care s-
au declarat de naţionalitate ucraineană a fost de 65.764 locuitori din care 4.100 de
persoane sunt în Dobrogea. Comunitatea ucraineană din România are o presă proprie prin
revistele de limbă ucraineană Vilne Slovo şi Naş Holos, cu apariţie în Bucureşti din anul
1949. Din anul 1994 la aceste periodice s-a adăugat şi ziarul bilingv Curierul Ucrainean.
Toate aceste periodice sunt editare de Uniunea Ucrainenilor din România –UUR,
asociaţie înfiinţată în anul 1990, cu reprezentare parlamentară din acelaşi an. UUR are
sediul central la Bucureşti cu filiale la Suceava, Baia Mare şi Tulcea. Această asociaţie din
anul 1994 a devenit membră a Uniunii Ucrainenilor din Europa.
121
Astăzi, majoritatea localităţilor de răspândire ale comunităţii ucrainene din

Dobrogea sunt în judeţul Tulcea, cu cca. 1280 persoane în anul 2002, pe la: Somova,
Ciucurova, Câşliţa, Lunca, Teliţa, Slava Rusă şi municipiul Tulcea. Alte localităţi sunt mai
greu accesibile, situate spre Delta Dunării la: Sulina, Ceatalchioi, Chilia Veche, Periprava,
Mila 23, Letea, Partizani, Crişan, Caraorman sau spre Nufărul, Mahmudia, Murighiol,
Dunăvătul de Sus, Dunăvătul de Jos şi Sf. Gheorghe. În judeţul Constanţa sunt cca. 186
ucraineni în anul 2002, cu răspândire în comuna Vadu şi municipiul Constanta.
Cu o asemenea analiză ne-am adresat filialei Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din
România care ne-a sprijinit la recoltarea chestionarelor şi realizarea grupului de cercetare
ucrainean. Acest grup a cuprins 30 de persoane, membre ale acestei filiale, din localităţile :
- 10 din comuna Murighiol, judeţul Tulcea.
- 2 din comuna Slava Rusă, judeţul Tulcea.
- 2 din municipiul Constanţa.
Cu aceleaşi chestionare, comunitatea ucraineană locală a fost retro-evaluată de 320
de persoane din zona Dobrogei, dar în acest set facem menţiunea existenţei a 2 grupuri.
Unul aflat în proximitatea grupului de referinţă ucrainean, compus din 137 de
persoane, concentrat în judeţul Tulcea, care poate fi privit ca un ,,sub-grup de asigurare” şi
celălalt sub-grup de 193 persoane cu răspândire în tot spaţiul dobrogean. Repartiţia sub-
grupului de asigurare din judeţul Tulcea, din afara celui ucrainean, necesar cercetării
noastre pentru realizarea perspectivei de retro-evaluare a avut următoarea distribuţie:
- 69 persoane din Tulcea
- 18 din comuna Greci,
- 12 din Sarichioi,
- 11 din Slava Rusă,
- 9 din Izvoarele,
- 9 din Măcin,
- 7 din Isaccea,
- 2 din Murighiol.
Pentru comunitatea ucraineană din Dobrogea cele 8 grupuri etnice martor sunt
compuse din români, armeni, greci, italieni, turci, tătari, ruşi-lipoveni şi romi .
În experimentul nostru de stimulare a unor evaluări etnice pe bază de chestionar,
lotul de cercetare ucrainean reprezintă grupul de referinţă şi este cel care oferă perspectiva
internă asupra acestei comunităţi.
Cadrul comparativ al datelor obţinute cu modul identic de aplicare / prelucrare a
instrumentelor de lucru este raportat la cele 8 grupuri etnice martor, compuse / selectate
din cele 8 comunităţi etnice coabitante ale spaţiului dobrogean.
Grupurile martor vor oferi suita necesară de perspective externe asupra comunităţii
ucrainene. Instructajele din ambele chestionare au fost adaptate pe principiul dublei
perspective, interne şi externe, printr-o dublă acţiune de evaluare: una de auto-estimare
faţă de propria comunitate şi alta de hetero-estimare a distanţelor ,,externe”, faţă de cele 8
comunităţi conlocuitoare, menţionate în formular.
Oferim în anexe modele de chestionare completate de un subiect ucrainean.
122
3. Analiza relaţiilor etnice ale ucrainenilor dobrogeni
În cazul chestionarului Bogardus-95, după prelucrarea datelor a rezultat un indicator

principal referitor la intensitatea şi calitatea contactelor sociale, prescurtat ICCS. El se
obţine prin cumularea statistică a frecvenţelor medii pe fiecare comunitate în parte.
În tabelul nr. 1 s-au ordonat toate rezultatele obţinute pe baza acestui indicator.
Indicele ICCS, de intensitate şi calitate a contactelor sociale este de 3 feluri şi
provine din 3 categorii de atitudini, ordonate în tabel nr. 1, astfel .
a. Pe diagonală, cu litere îngroşate, s-au marcat indicii de auto-evaluare. Ei
reprezintă atitudinea, cu gradul de apropiere al fiecărui grup etnic faţă de
propria comunitate. Aceşti indici de distanţă faţă de propria comunitate apar
în mod constant la cote maxime şi pot fi consideraţi indici de reper.
b. Pe orizontală, s-au trecut indicii de hetero-evaluare. Ei reprezintă atitudinea cu
distanţele grupului de referinţă, respectiv ucrainean, faţă de comunităţile
etnice nominalizate în chestionar.
c. Pe coloane sunt prezentaţi indicii de retro-evaluare. Ei reprezintă atitudinile cu
evaluările distanţelor sociale ale grupurilor etnice martor faţă de comunitatea
ucraineană locală.
În precizarea acestor nuanţe de relaţii şi atitudini, în raport cu comunitatea
ucraineană, indicii de auto şi hetero – evaluare reprezintă atitudinile directe, pe când cei de
retro-evaluare reprezintă atitudinile reciproce. Indicii de hetero-evaluare aparţin
comunităţii ucrainene, cei de retro-evaluare aparţin comunităţilor de contact (respectiv
româneşti, armeneşti, greceşti, turceşti, italiene, ruso-lipovene, tătare şi de romi din zonă).
Din ordonarea şi centralizarea acestor indicatori în tab. nr.1 cu dublă intrare,
pentru cele 9x9 comunităţi etnice cercetate rezultă un total cu 81 de indici de relații şi tot
atâtea nuanţe de atitudini, în care fiecare indice reprezintă media aritmetică simplă pe
fiecare eşantion.
Întrucât intervalul de variaţie a răspunsurilor a fost de la 5 la 25 de puncte, în mod
corespunzător şi distanţele etnice de îndepărtare (spre cote mici) şi de apropiere (spre cote
mari ) s-au înscris în această plajă de varianţă. În cadrul tabelului, indicii ICCS de auto-
evaluare sunt haşuraţi pe diagonală, cei de hetero-evaluare sunt grupaţi pe orizontală, iar
cei de retro-evaluare sunt grupaţi pe coloană.
Facem această expunere pentru că în capitolul de faţă, din acest tabel central vom
extrage pentru comentarii numai datele referitoare la comunitatea ucraineană cu
prezentare de rândul IX şi din coloana IX.
Astfel, pe rândul IX putem observa că în cadrul grupului ucrainean, cea mai
ridicată cotă de preferinţă este faţă de propria comunitate la o valoare de 24,86.
După această cotă cu valoare de reper, în ordinea hetero – evaluărilor efectuate de
acest grup, pe acelaşi rând IX urmează atitudinea de apropiere faţă de români la o cotă de
22,41; faţă de italieni la o cotă de 22,44; faţă de greci la o cotă de 2o,72 ; faţă de armeni la
o cotă de 2o,13; de ruşi-lipoveni la o cotă de 2o,25; de turci la o cotă de 17,93 şi faţă de
tătari la o cotă de 16,96. Cea mai scăzută atitudine, în ordinea distanţelor şi preferinţelor
prezentate de grupul ucrainean a fost faţă de romi la o cotă de 10,04.
Pentru analiza atitudinilor reciproce faţă de ucraineni, cotele de distanţă obţinute
din acţiunea de retro-evaluare a grupurile etnice martor, au fost grupate pe coloana IX.
123
Din această coloană, în proximă apropiere faţă de ucraineni, apar atitudinile
grupului de ruşi-lipoveni, la cota cea mai ridicată de 22,14. Urmează în ordine, atitudinile
grupului armean la o cotă de 19,56; a celui de romi la o cotă de 18,8o; a celui românesc
la o cotă de 16,55; a celui de greci la cotă de 15,86 ; italienii la o cotă similară de 15,86 şi a
celui de turci la o cotă de 15,28. Atitudini mai scăzute de apropiere faţă de ucraineni
provin din partea grupului martor tătar la o cotă de 14,83.
Tabelul nr. 1
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la cea ucraineană,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşi – IX
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov. Ucraineni
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
VIII Ruşi
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
–Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Cu excepţia relaţiilor cu romii, toate tipurile de atitudini directe şi reciproce ale

grupului ucrainean au fost la cote de peste 12,50, respectiv peste media intervalului nostru
de varianţă. Aceasta semnifică faptul că la data cercetării noastre în jurul comunităţii
ucrainene din Dobrogea nu au existat atitudini de respingere şi intoleranţă.
Cu aceleaşi date de teren ale Chestionarului Bogardus – 1995 se mai poate realiza
şi o altă formulă de aprofundare a analizei de relaţii pe subgrupuri cu prezentare în tabelul
nr. 2. Scala şi procedura de evaluare este aceeaşi. Dar, tabelul cuprinde numai atitudinile
ucrainene directe pe subcategorii de persoane, faţă de grupurile etnice martor.
În cazul acestui grup ucrainean, putem observa cote maxime de auto-evaluare şi
apropiere faţă de propria comunitate pe toate subcategoriile sale de persoane, fără variaţii
semnificative. O cotă de auto-evaluare ceva mai redusă apare la cei cu studii liceale, dar tot
la o cotă de nivel ridicat de 24,54. Aceasta semnifică faptul că în rândul tuturor membrilor
există o reacţie puternică de identificare psihologică şi de aderenţă fermă la propria
comunitate. În privinţa hetero-evaluărilor în toate categoriile de persoane ale grupului
prezintă cote de apropiere mai ridicate întâi faţă de români, dar şi faţă de italienii localnici.
Pragul minim de apropiere faţă de români se află în rândul adulţilor în vârstă de
31-55 de ani cu o cotă de 19,25; cel maxim la tinerii de sub 31 ani la o cotă de 24,85. Dar,
distanţele etnice faţă de români ale celor 2 generaţii de ucraineni sunt relativ mari.
124
Ceea ce semnifică şi o diferenţă de opinii, cu schimbări importante de mentalitate
între cele 2 generaţii.De asemenea, putem nota şi un interes surprinzător faţă de
comunitatea italiană locală pe subgrupe de femei, cu o intensitate la o cotă de 22,88 şi la
adulţi, la o cotă de 20,25.
Faţă de alte comunităţi conlocuitoare, toate subloturile ucrainene s-au înscris în
cote ridicate de apropiere şi conlucrare. Respectiv, s-au înscris pe un registru de
manifestare cu caracter mediu spre intens pozitiv, peste cota de 12,5 a intervalului nostru
de variaţie .
În cadrul grupului ucrainean dobrogean de la această atitudine pozitivă semnalăm
o excepţie faţă de comunitatea romilor. Indicele de contact social cel mai scăzut faţă de
romi este prezent la nivelul adulţilor în vârstă de 31-56 ani la o cotă de 8,50, cu o toleranţă
ceva mai ridicată în rândul persoanelor cu studii superioare, la o cotă de 11,66 ; şi aceste
distanţe etnice faţă de romi se găsesc tot pe intervalul de respingere, respectiv sub cota de
12,5 a intervalului de varianţă.
Tabelul nr. 2
Indicii de calitate şi distanţe etnice pe subcategorii de persoane
ale grupului ucrainean faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor
stabiliţi prin reprelucrarea datelor variantei de Chestionar Bogardus 1995
Nr Sub- 1. 2. 3. 4. 5 6. 7 8. Ruşi –
cazuri categorii Ucraine. Români Arm. Greci Italie. Turci Tătari Romi Lipov
30 Indice
Ucrai. global 24,86 22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25
Pe sexe
17 Femei 24,72 21,11 19,55 20,16 22,88 16,72 15,22 8,94 18,22
13 Bărbaţi 25,oo 23,71 20,71 21,28 22,00 19,14 18,71 11,14 22,28
Pe
vârste
Sub
8 24,57 24,85 22,42 22,42 23,85 22,14 19,29 9,28 22,00
30 ani
Adulţi
13 31-55 25,oo 19,25 17,50 15,62 20,25 13,62 12,75 8,50 17,87
ani
Peste
9 24,80 24,20 20,oo 17,80 23,70 17,10 16,60 10,60 18,70
56 ani
Pe nivel
de studii
Sc. genl.
15 şi 25,oo 20,72 17,63 18,45 21,45 14,36 13,45 9,54 17,54
profes.
Studii
12 24,54 22,63 21,09 21,63 23,27 18,72 16,72 9.oo 20,07
liceale
Studii.
3 Post 25,oo 24,33 23,66 23,66 23,66 23,66 23,66 11,66 23,66
liceale
125
4. Diagnoze de valori și trăsături etnice
În utilizarea unor instrumente de psihologe socială, până a ajunge la faza unor

diagnoze cu inferenţe diagnostice privitoare la diferite comunităţi este necesară o verificare
a calității instrumentelor utilizate, prin diferite procedee
În cazul de faţă, pentru Chestionarul PPN–50 s-au realizat 50 teste T de
semnificaţie pe eşantioane perechi (vezi volumul Fundamentări metodologice în etnopsihologie,
Mictat Gârlan, editura LUMEN, Iaşi, 2004). La aceste teste de semnificaţie, cu referire la
datele grupului ucrainean, trebuie să subliniem că toţi cei 50 de itemi ai acestui instrument
s-au plasat la cota de semnificaţie p < 0,05 ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun.
La testare în datele altor grupuri au apărut şi itemi nesemnificativi. Astfel, putem
spune că în cadrul analizelor noastre cu aceste trăsături avem siguranţa că ele vor fi
semnificative pentru întreaga comunitate studiată.
După introducerea datelor la calculator, procesarea lor se realizează în trei
momente. În primul moment, din baza principală de date elaborată pe 9 comunităţi etnice
se extrage o bază secundară referitoare numai la comunitatea ucraineană pe 350 de cazuri.
Prelucrarea primară are în vedere o formatare a datelor, cu un mod de punere în
pagină după modelul chestionarelor utilizate.
În al doilea moment, pentru obţinerea datelor de auto-evaluare ,acelaşi soft de
formatare se aplică numai pe grupul ucrainean cu 30 de cazuri.
În al treilea moment, pentru datele de retro-evaluare acelaşi program de prelucrare
se aplică pe fiecare din cele 8 grupuri martor, pentru datele privitoare la rubrica
comunităţii ucrainene. Astfel, pe principiul dublei perspective, din interevaluarea
grupurilor de cercetare din aceste etape de procesare vor rezulta 3 tipuri de profiluri :
- un profil integrat cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe total număr
de cazuri, respectiv 350 în cercetarea de faţă,
- un profil auto-evaluat, realizat din perspectiva ,,internă” a grupului ucrainean pe
total 30 de cazuri,
- opt profiluri retro-evaluate realizate pe numărul de cazuri al fiecărui grup etnic
martor. Aceste date faţă de comunitatea ucraineană vor furniza perspectiva
,,externă”.
Pe baza profilului integrat, s-a realizat o scalare a itemilor de la trăsăturile modale
cele mai active cu media aritmetică cea mai ridicată, spre cele mai puţin active cu media
aritmetică cea mai scăzută. Etapa de ierarhizare a trăsăturilor modale este destul de
laborioasă şi are un caracter ,,manual”, spre deosebire de cele anterioare, unde se poate
aplica un soft de prelucrare automată a datelor. Această fază are un caracter manual pentru
că ierarhizarea trăsăturilor modale diferă în mod constant de la o comunitate la alta.
Aceste ,,coloane” de câte 50 de trăsături etnice ucrainene reflectă un cadru lărgit
de manifestări şi tipuri de reacţii etnice, existente în conştiinţa publică a zonei cu privire la
comunitatea cercetată, de la cele mai cunoscute şi mai active trăsături, plasate în prima
parte a tabelului, spre cele mai puţin active şi mai puţin cunoscute manifestări, plasate în a
doua parte. (vezi tabelele anexă acestui capitol).
Pe de altă parte, pentru o diagnoză mai largă de profiluri etnice este obligatorie
dezvoltarea unei analize structurale, întrucât valorizarea separată a unei trăsături în cadrul
unei cote cifrice simple nu oferă semnificaţii.
126
O diagnoză corectă de profiluri se obţine numai din ponderarea trăsăturilor pe
ansamblul datelor recoltate. Redăm în continuare în tabelul nr. 3 un extras semnificativ, cu
primele 10 trăsături active din profilul etnic ucrainean.
Cadrul complet de rezultate al diagnozei de valori şi trăsături al acestei comunităţi
este prezentat în tabelele anexă la acest capitol, ordonat de la mediile aritmetice cele mai
ridicate din prima parte a tabelului, spre cele mai scăzute în a doua parte (vezi anexele ).
Pe prima coloană a tabelului sunt trecute mediile aritmetice reper ale profilului
integrat obţinute pe un eşantion cu 350 de cazuri. Ele sunt cele mai echilibrate pentru că
reprezintă trăsături modale rezultate din toate aprecierile referitoare la ucraineni şi la
respectivul item. Pe celelalte coloane se prezintă un suport mare de date comparative din
partea altor grupuri-martor pentru, confirmări, infirmări, verificări, validări pe fiecare item
în parte. La ucraineni dobrogeni, pe primele 10 locuri în cadrul profilului integrat apar – în
ordin, următoarele trăsături modale;
- credinţa religioasă cu o medie aritmetică de 4,37
- mândria cu o medie de 4,11
- tradiţionalismul la o medie de 3,90
- preţuirea propriei identităţii etnice, cu o medie de 4,01
- sentimentul istoriei, cu o medie de 3,83
- hărnicia, cu o medie de 3,67
- simţul frumosului, cu o medie de 3,67
- ataşamentul faţă de România, cu o medie de 3,63
- omenia, cu o medie de 3,58
- optimismul, cu o medie de 3,57
-
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucraineni
Profil Profil
Retro-evaluarea ucrainenilor dobrogeni pe fiecare
Profiluri ucrain. Auto-
Integrat Evaluat item de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
Trăsături cazuri Ucrain. Român Arm. Grec Ital. Turc Tăt. Romi Ruşi
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
1. Credinţa 4,37 4,81 4,52 4,73 4,87 3,93 3,68 4,20 4,86 4,29
religioasă 1,10 0,40 1,09 0,78 0,35 1,46 1,41 1,23 0,44 0,91
2. Mândria 4,11 4,42 4,00 4,40 4,20 3,70 3,78 3,60 4,69 4,53
1,21 0,76 1,41 1,43 0,66 1,02 1,40 1,40 1,07 0,65
3.Tradiţionalisml 3,90 4,65 4,24 3,07 4,50 4,30 3,46 3,56 3,38 4,06
1,23 0,49 1,06 1,08 0,78 1,12 1,34 1,40 1,47 0,97
4.Preţuirea proprie 4,01 4,42 3,86 4,47 4,60 4,60 3,94 3,44 3,14 4,08
5. Sentimentul 3,83 4,45 3,52 4,37 3,83 3,80 3,52 3,42 4,38 3,86
istoriei 1,25 0,77 1,47 1,27 1,15 1,10 1,34 1,43 0,78 0,98
6. Hărnicia 3,67 4,71 3,32 3,63 3,97 3,77 3,34 3,36 3,00 4,20
1,25 0,53 1,24 1,50 0,85 1,22 1,29 1,43 1,07 0,91
7. Simţul 3,67 4,68 3,48 3,90 3,67 3,17 3,24 3,10 4,10 4,18
frumosului 1,20 0,79 1,23 1,30 0,96 1,15 1,22 1,18 1,01 0,93
8.Atasamentul 3,63 4,32 3,72 4,63 3,60 3,27 2,76 3,04 3,31 4,43
faţă de România 1,35 0,83 1,40 0,89 1,28 1,34 1,29 1,34 1,44 0,82
9. Omenie 3,58 3,76 4,47 3,87 3,23 2,76 2,62 2,97 4,31 4,84
1,26 1,06 1,04 1,04 1,19 1,08 1,16 1,05 0,87 0,37
10. Optimismul 3,57 4,13 3,68 4,37 3,83 3,27 3,14 2,84 3,38 3,92
1,25 1,12 1,15 1,07 0,91 1,08 1,34 1,38 1,47 0,86
127
În tabelul nr. 4 realizăm o comparaţie suplimentară dintre profilul ucrainean
integrat, obţinut pe 350 cazuri şi profilul ucrainean auto-evaluat obţinut pe 30 cazuri, în
care sunt comune numai 4 din 10 trăsături.
După părerea noastră aceasta arată un mare grad ridicat de subiectivitate din
partea acestei comunităţi. De asemenea, în acest tabel comparativ, constatăm diferenţe
semnificative de valorizare. Astfel, în cadrul grupului ucrainean, diferenţele principale de
percepţie şi dezacord se referă la :
- toleranţa etnică, valoare foarte preţuită de ucrainenii din Dobrogea, aflată în
poziţia 1, dar absentă din primele zece poziţii ale profilului integrat, în care se
află la poziţia 16 (vezi tabelul din anexe)
- ospitalitatea, este a 2-a valoare apreciată în eşantionul ucrainean, dar puternic
contestată de toate celelalte grupuri etnice martor. La ucraineni această
dimensiune ocupă poziţia 25 absolut mediană în profilul integrat
- sentimentul naturii este a 3-a trăsătură apreciată, dar care în profilul integrat se
contestă caracterul dominant , aflându-se pe poziţia 13 de mare distanţă,
- capacitatea de evitare a conflictelor a fost auto-apreciată de grupul ucrainean la
poziţia 6, dar cu o puternică contestaţie în alte grupuri etnice martor, fiind
plasată în profilul integrat la poziţia 18.
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale ucrainene,
Extras de trăsături din Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
profilul ucrainean integrat Aritm. ucrainean auto-evaluat Aritm. comune
1. Credinţa religioasă 4,37 1. Toleranţa interetnică 4,97 -
2. Mândria 4,11 2. Ospitalitatea 4.90 -
3.Tradiţionalisml 3,90 3. Sentimentul naturii 4,90 -
4. Preţuirea proprie identităţi etnice 4,01 4. Credinţa religioasă 4,81 X
5. Sentimentul istoriei 3,83 5. Hărnicia 4,71 X
6. Hărnicia 3,67 6. Capacitatea de evitare conflicte 4,71 -
7. Simţul frumosului 3,67 7. Simţul onoarei 4,71 -
8. Ataşamentul faţă de România 3,63 8. Simţul frumosului 4,68 X
9. Omenie 3,58 9. Tradiţionalismul 4,65 X
10. Optimismul 3,57 10.Curăţenia şi higiena 4,52 -
În acest fel, trăsături importante precum toleranţa etnică, ospitalitatea sau capacitatea de
evitare a conflictelor se exclud din cadrul ,,dominantelor de bază” ale specificului ucrainean.
În schimb, există un alt set de trăsături relativ pozitive, cum ar fi ataşamentul faţă
de România, preţuirea propriei identităţi, simţul frumosului sau optimismul, pe care cele 8
grupuri etnice martor le atribuie ucrainenilor, chiar fără a fi prezente în primele 10 auto-
evaluări. De aceea, putem spune că pentru ucraineni există un set dominant de 4 trăsături
mai bine cunoscute, confirmate în toate cele 9 grupuri de cercetare, plus 6 trăsături
confirmate prin 8 grupuri martor.
Astfel, în profilul însuşirilor specifice acestei comunităţi ucrainene putem nota un set de trăsături
active şi fundamentale prin credinţa religioasă, hărnicia, simţul frumosului şi tradiţionalismul, cu
adăugarea ataşamentului faţă de România, preţuirea propriei identităţi, simţul frumosului, omenia şi
optimismul.În cadrul sistemului nostru metodologic menţionăm caracterul de unicat al acestui profil,
întrucât această configuraţie de trăsături nu mai apare la nici o altă comunitate.
Analiza cadrului comparativ pentru diagnoza trăsăturilor comunităţii ucrainene a
avut multe elemente de dificultate.
128
De pildă, prin poziţionarea în profilul integrat, pe primele locuri a tradiţionalismului şi
a credinţei confesionale, putem spune că ucrainenii sunt un neam profund religios care
apreciază în mod deosebit valorile credinţei ortodoxe. Aceste estimări rezultă atât din
frecvenţa medie ridicată pe totalul de 350 cazuri ale profilului integrat la o cota de 4,37 cât
şi din auto-evaluările majorate ale grupului ucrainean la o cota de 4,81.
Credinţa confesională cu caracter dominant la ucraineni este confirmată în tendinţele
de supra-evaluare prezente în 6 grupuri martor, respectiv de greci cu 4,87; de romi cu 4,86;
de armeni cu 4,73; de români cu 4,52; ruşii-lipoveni cu 4,29 şi de tătari cu 4,20.
Unele tendinţe nesemnificative de sub-evaluare a credinţei confesionale la ucraineni
provin de la grupul italian la o cota de 3,93 şi de la cel turc la o cota de 3,68.
În privinţa hărniciei, auto-evaluările grupului ucrainean la o cota de 4,71 au fost mai
mari decât cele din totalul celor 350 cazuri ale profilului integrat la o cota de 3,67.
Menţionăm că în cadrul raporturilor etnice, tendinţele de supraestimare în procesele
de auto-evaluare au loc curent în orice comunitate, indiferent de mărimea ei. Din acest
punct de vedere, toate auto-evaluările la cote ridicate pot fi considerate normale.
Pe dimensiunea hărniciei, faţă de frecvenţa integrată din perspectiva externă a acestei
comunităţi, avem pe de-o parte confirmări prin supraevaluare din partea a 4 grupuri
martor, iar pe de altă parte mai sunt şi 4 grupuri martor cu tendinţe de subevaluare.
Astfel, în cazul hărniciei ucrainenilor, această calitate a fost apreciată la nivel
superior mai întâi de grupul ruşilor-lipoveni la o cota de 4,2o ; apoi al grecilor la o cota de
3,97 ; al italienilor cu 3,77 şi al armenilor la o cota de 3,63.
(Vezi tabelul din anexe Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la
ucrainenii dobrogeni, la poziţia 6 a hărniciei, în retro-evaluarea lotului armean se poate observa
o abatere standard supraunitară, la o cotă ridicată de 1,50 ceea ce poate însemna un grad
mai ridicat de eterogenitate şi nesiguranţă din partea acestui lot în formularea acestei
atitudini faţă de ucraineni).
Alte grupuri, precum cele de tătari, cu retro-evaluări la o cota de 3,36 ; de turci la o
cota de 3,34 ; de români cu 3,32 şi de romi la o cota de 3,oo, prezintă aprecieri omogene,
dar apropiate ca alternativă de răspuns la treapta ,,pentru acord în mică măsură“.
În mod similar simţul frumosului la ucraineni ocupă o poziţie dominantă, cu o frecvenţă
integrată ridicată pe total eşantion la o cota de 3,67 şi un nivel ridicat de auto-evaluare de
4,68 . Această trăsătură a fost supra-evaluată de 4 grupuri martor cu sub-evaluare în alte 4
grupuri.
Simţului frumosului la ucraineni este confirmat în retro-evaluările ruşilor-lipoveni la o
cota de 4,18 ; de romi la o cota de 4,10 ; de armeni la o cota de 3,90 şi de greci la o cota de
3,76. Aceeaşi trăsătură la ucraineni este subevaluată în grupurile de români la o cota de
3,48; de turci la o cota de 3,24 ; de italieni la o cota de 3,17 şi de tătari la o cota de 3,10.
O situaţie asemănătoare o constatăm şi în cazul optimismului, dimensiune care a
prezentat o frecvenţă în profilul integrat pe total 350 cazuri la o cota de 3,57 – cu valoare
de reper şi o auto-estimare la o cota de 4,13. Şi această modală dominantă a prezentat la
ucraineni dificultăţi de estimare.
Optimismul ucrainean a fost confirmat de 4 grupuri martor dar şi subestimat de alte 4
grupuri. Astfel, grupurile de armeni la o cota de 4,37; ruşi-lipoveni la o cota de 3,92 ; de
greci cu 3,83 şi de români cu 3,68 prezintă tendinţe de supra-evaluare. Pe când la cele de
romi la o cota de 3,38 ; de italieni cu 3,27 ; de turci cu 3,14 şi de tătari la o cota de 2,84 au
o tendinţă de subevaluare apropiată treptei de răspuns ,,acord în mică măsură“.
129
După opinia noastră, aceste oscilaţii nu infirmă structura de calităţi specifice a
minorităţii ucrainene. Ele sunt numai reacţiile unui grad mai redus de cunoaştere a lor de
către alte populaţii, combinată probabil şi cu mărimea mai modestă a acestei comunităţi de
cca. 4.ooo de persoane în zona noastră de cercetare.
În planul median al trăsăturilor intermediare la comunitatea ucraineană constatăm o
poziţionare de nivel 27 a profesionismului la o cotă de 3,38; o poziţionare de nivel 30 a
adaptabilităţii la o cotă de 3,32 sau o poziţionare de nivel 39 a spiritul întreprinzător la o cotă
de 3,18 care fiind foarte apropiate alternativei de răspuns ,,pentru acord în mică măsură“ ,
prin care le putem considera ca nesemnificative.
Dacă în planul primelor 10 trăsături dominante, între profilul integrat ucrainean şi
profilul autoevaluat avem un procent scăzut de percepţii comune, respectiv de 40%
(întrucât numai 4 trăsături din 10 listate au fost comune) , în planul ultimelor 10 trăsături
subdominante, al celor de slabă manifestare, acest procent a urcat la 80%.
O asemenea situaţie o prezentăm comparativ în tabelul nr. 5 în care au fost extrase
trăsăturile din profilul etnic ucrainean integrat alături de cele ale profilului etnic auto-
evaluat. Faptul că în planul atitudinilor subdominante, de slabă intensitate există un acord
ridicat pentru 8 din 10 trăsături listate, acest aspect poate semnifica că trăsăturile pasive au
fost mai uşor de sesizat, cel puţin în cazul acestei comunităţi, întrucât în mod evident
itemii cu mare pondere comună semnifică un grad mai ridicat de cunoaştere a lor.
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături modale ucrainene,
Extras de trăsături din Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
profilul ucrainean integrat Aritm. ucrainean auto-evaluat Aritm. comune
41 Perseverenţa până la finalizare 3,14 1. Modernismul 4.16. -
42.Inventivitatea 3,09 2. Perseverenţa până la finalizare 4.16 X
43.Capacitatea de iniţiativă 3,09 3. Capacitatea de iniţiativă 4.10 X
44.Imitativitatea 3,03 4. Dominativitatea 4,10 X
45.Individualismul 3,01 5. Spiritul întreprinzător 4,06 -
46.Dominativitatea 2,99 6. Scepticismul 3,90 X
47.Spiritul comercial 2,97 7. Individualismul 3,90 X
48.Fatalismul 2,81 8. Imitativitatea 3,81 X
49. Scepticismul 2,65 9. Fatalismul 3,74 X
50.Agresivitatea 2,38 10. Agresivitatea 2,71 X
În cazul acestui tabel nr. 5, ceea ce s-a recunoscut comunităţii ucrainene specific în
ambele perspective a fost slaba manifestare a capacităţii de iniţiativă şi a perseverenţei
până la finalizare. Şi în cazul acestei comunităţi, trebuie notat că nu toate subdominantele
constatate, respectiv manifestările de slabă intensitate pot fi considerate defecte.
Astfel, atitudinea scăzută de agresivitate etnică a ucrainenilor dobrogeni, alături de
imitativitatea, fatalismul sau scepticismul, la intensităţi la fel de scăzute şi larg confirmate
în toate grupurile de cercetare pot fi considerate însuşiri pozitive.
De asemenea, trăsături opuse ca prezenţa optimismului în primele 10 locuri, în
opoziţie cu cea a scepticismului pe ultimele 10 locuri, indică faptul că această distanţă a
fost percepută corect. La fel, prezenţa agresivităţii în poziţia 5o, la o cotă în profilul
integrat de 2,38, în opoziţie cu cea de bunătate şi blândeţe, aflată în poziţia 31 la o cotă în
profilul integrat de 3,38, indică faptul că între itemii acestui instrument şi în condiţii mai
dificile de teren se poate obţine o distanţare suficientă care să acopere ariile mai largi ale
unor realităţi etnopsihologice.
130
Dacă pe baza datelor din profilul integrat, acceptăm la ucraineni poziţia 50 de
absenţă a manifestărilor de agresivitate etnică, care rămâne un indicator de bază al lipsei de
tensiuni din cadrul relaţiilor etnice, atunci, în egală măsură, suntem obligaţi să acceptăm şi
foarte slaba manifestare a trăsăturilor din zone limitrofe cum ar fi inventivitatea din poziţia
42 la o cotă de 3,09 sau capacitatea de iniţiativă din poziţia 43 la o cotă tot de 3,09.
O situaţie de mare dezacord se constată la slaba manifestare a spiritului comercial
ucrainean din poziţie 47 a profilului integrat la o cotă de 2,97, faţă de estimările auto-
evaluate aflate la o cotă de 4,19. La trăsătura spiritului comercial ucrainean avem 3 grupuri
martor, de ruşi-lipoveni la cota de 3,43; de greci la cota de 3,23 şi de turci la cota de 2,86;
au formulat estimări corespunzătoare treptei de evaluare : ,,pentru acord în mică măsură”.
Tot în raport cu spiritul comercial al ucrainenilor în alte 5 grupuri martor s-au
formulat aprecieri chiar sub această cotă, respectiv în grupul românilor la o cotă de 2,82; al
tătarilor la cota 2,72 ; al italienilor la cota de 2,70 ; al romilor la cota 2,52 şi al armenilor la
cota de 2,20 ; nivel de estimare care corespunde treptei de răspuns ,,nu sunt sigur “.
Ca urmare, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului, a
imitativităţii, dar şi a lipsei de iniţiativă, a spiritului comercial, cu lipsa de perseverenţă până
la finalizare, pot reprezenta a doua direcţie de manifestare a specificului etnic la această
minoritate. De notat că şi în cazul trăsăturilor de slabă intensitate, modelul nostru de
investigaţie reuşeşte să particularizeze manifestări etnice cu caracter de unicat.
5. Analiza matricială a stilurilor etnice ucrainene
Remarcăm anterior că analiza de item trebuie integrată unei diagnoze de factură

structurală, tocmai pentru că acest demers poate deveni excesiv de analitic.
În compensare, întocmirea unei matrice stilistice poate avea un caracter de sinteză, chiar
cu unele elemente de prognoză. Tehnica analizei de stil se bazează pe regruparea
trăsăturilor echivalente psihologic pe direcţia a 5 orientări, prin selecţia a 10 itemi din
chestionarul PPN-5o.
Concepţia şi ordonarea analizei de stil a reprezentat o fază premergătoare dintre
cele mai dificile, cadrul teoretic fiind elaborat de prof. P. P. Neveanu în anul 1995. Noi am
continuat partea de prelucrare a Chestionarul PPN-5o împreună cu softul matricei stilistice,
după acelaşi model al analizei de item cu cele 3 tipuri de profiluri integrate, auto-evaluate şi
retro-evaluate. Pentru obţinerea profilului stilistic integrat, indiferent de comunitatea la care se
adresează, se procedează la un calcul de medie aritmetică şi abatere standard, din 5 în 5
itemi pe toate cele 350 de chestionare în care a fost trecută respectiva comunitate etnică, în
cazul nostru pe toate datele / evaluările referitoare la ucraineni.
Pentru obţinerea profilului stilistic auto-evaluat, acelaşi ,,soft” cu acelaşi pas se aplică
numai la cele 30 de cazuri ale grupului ucrainean. Pentru determinarea profilurilor stilistice
retro-evaluate, acelaşi ,,soft” se aplică pe datele fiecărui grup martor, dar numai la rubrica
referinţelor despre ucraineni, prezente în chestionare.
Notăm faptul că softul analizei de item este identic cu cel al analizei de stil şi
conform grilei Chestionarului PPN-50, deosebirea esenţială a softului de stil este numai
pasul de calcul din 5 în 5 itemi. Pe această cale obţinem matricea stilistică a ucrainenilor
dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare, cu o prezentare finală în tabelul nr. 6
131
Tabelul nr. 6
Matricea stilistică a ucrainenilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Profilurile stilistice retro-evaluate ale
Stilistic Stilistic
Profiluri ucrainenilor dobrogeni rezultate din estimările
ucrain. Auto –
grupurile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Stilurile de total Ruşi
relaţionare cazuri Ucraineni Români Arm. Greci Italie. Turci Tăt. Romi Lipov
350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
cu itemii lor
CULTURAL
5-10-15-20 3,51 4,36 3,45 3,87 3,82 3,28 3,11 2,98 3,08 3,94
25-30-35 1,2o 0,84 1,21 1,18 0,81 1,13 1,25 1,23 0,83 0,82
40-45-50
TOLERANT
1-6-11-16 3,44 4,34 3,31 3,89 3,67 3,35 3,04 2,86 3,03 3,89
21-26-31 1,23 0,8o 1,28 1,11 0,97 1,1o 1,21 1,23 1,03 0,93
36-41-46
AFECTIV
4-9-14-19 3,42 4,41 3,25 3,65 3,69 3,2o 2,99 2,86 3,13 3,97
24-29-34 1,24 0,73 1,25 1,29 1,oo 1,19 1,21 1,18 0,97 0,88
39-44-49
ACTIV
3-8-13-18 3,31 4,29 2,98 3,4o 3,63 3,28 3,02 2,84 2,86 3,81
23-28-33 1,18 0,8o 1,2o 1,37 0,91 1,07 1,17 1,2o 0,79 0,84
38-43-48
MORAL
2-7-12-17 3,25 4,35 3,17 3,5o 3,41 2,98 2,85 2,72 2,81 3,75
22-27-32 1,2o 0,77 1,21 1,22 0,99 1,08 1,13 1,16 0,97 0,92
37-42-47
La acest nivel de sinteză şi la minoritatea ucraineană remarcăm o matrice stilistică

similară cu cea a ruşilor-lipoveni. Respectiv o prevalenţă a stilului cultural şi tolerant pe
nivele superioare, cu un plan median pentru orientări stilistice afective şi cu slabe
manifestări pe ultimul plan pentru stilurile activ şi moral. Cu diferenţe specifice de la o
comunitate la alta. În ambele comunităţi stilistică culturală comună rezultă din prevalenţa
tradiţionalismului şi a credinţei ortodoxe în primele patru nivele valorice şi din poziţiile
apropiate la ceilalţi itemi. O notă de diferenţă între datele acestor grupuri (la care le putem
spune slave) se poate observa la itemul optimismulu,i cu o manifestare ceva mai vie şi mai
intensă în stilistica culturală ucraineană, prezent în poz. 10, faţă de cea rusă din poziţia 12.
Aceleaşi similitudini şi în privinţa stilului tolerant prezent în ambele comunităţi pe
planul al doilea. Astfel, orientarea stilistică socială la ucraineni este similară cu cea a ruşilor-
lipoveni la nivelul unor dominante precum ataşamentul faţă de România şi ataşamentul faţă de
propria identitate etnică aflate la ambele comunităţi în primele 10 poziţii. La fel itemul
toleranţei, în profilul etnic integrat ucrainean ocupă poziţia 16, pe când ruşii-lipoveni ocupă
poziţia 15 .
Aceeaşi poziţie similară, dar mediană, constatăm în profilul etnic integrat din
ambele comunităţi şi la capacitate de comunicare cu sinceritate aflată în poziţia 37.
În privinţa stilului afectiv, acesta este prezent la ambele comunităţi pe al treilea plan.
În cadrul său, elementele de asemănare dintre ucraineni şi ruşi au la bază acelaşi simţ al
armoniei, frumosului şi mândriei prezente în primele opt poziţii la ambele comunităţi.
132
De asemenea, în planul afectivităţii generale, mai putem nota şi un acelaşi
amplasament al agresivităţii, în poziţia 50. Alte nuanţe de orientare afectivă cum ar fi
capacitatea de evitare a conflictelor au o poziţionare ceva mai ridicată la ucraineni
respectiv poziţia 18, faţă de cea a ruşilor-lipoveni unde această capacitate se află în poz. 22.
În privinţa stilului activ, caracteristic muncii şi productivităţii, prezent pe al patrulea
nivel, ucrainenii şi ruşii-lipoveni se caracterizează prin aceleaşi manifestări restrânse în
planul mai multor orientări.
De exemplu, spiritul întreprinzător la aceste comunităţi este o trăsătură secundară,
întrucât în ambele sisteme valorice, la ucraineni şi lipoveni ocupă aceeaşi poz. 39. La fel în
privinţa spiritului comercial, altă dimensiune caracteristică stilului activ, în profilul etnic
integrat la ucraineni se află în poz. 47 iar la ruşii-lipoveni se află în poziţia 48.
La stilul moral, amintim că alunecarea generală a acestui stil într-un plan secundar de
restrângere a manifestărilor sale reprezintă o tendinţă general valabilă în toate comunităţile
cercetate. Din aceste motive notăm aceeaşi concluzie prezentată cu alte ocazii.
După opinia noastră, decăderea comportamentului moral reprezintă o situaţie
generică, care nu poate fi atribuită unei singure comunităţi. Cauza ei nu poate fi decât
comună şi de ansamblu, cu influenţe şi din partea tranziţiei globale a raporturilor valorice,
în toate ţările Europei de Est.
133
6. Anexe
Tabelul nr. 7
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucrainenii dobrogeni
Datele cuprind media aritmeticã si abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Retro-evaluarea ucrainenilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri ucrain. auto-
de către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Ucrain Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ruşi
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
1. Credinţa 4,37 4,81 4,52 4,73 4,87 3,93 3,68 4,20 4,86 4,29
religioasă 1,10 0,40 1,09 0,78 0,35 1,46 1,41 1,23 0,44 0,91
4,11 4,42 4,00 4,40 4,20 3,70 3,78 3,60 4,69 4,53
2. Mândria
1,21 0,76 1,41 1,43 0,66 1,02 1,40 1,40 1,07 0,65
3,90 4,65 4,24 3,07 4,50 4,30 3,46 3,56 3,38 4,06
3. Tradiţionalismul 1,23 0,49 1,06 1,08 0,78 1,12 1,34 1,40 1,47 0,97
4. Preţuirea proprie 4,01 4,42 3,86 4,47 4,60 4,60 3,94 3,44 3,14 4,08
5. Sentimentul 3,83 4,45 3,52 4,37 3,83 3,80 3,52 3,42 4,38 3,86
istoriei 1,25 0,77 1,47 1,27 1,15 1,10 1,34 1,43 0,78 0,98
3,67 4,71 3,32 3,63 3,97 3,77 3,34 3,36 3,00 4,20
6. Hărnicia 1,25 0,53 1,24 1,50 0,85 1,22 1,29 1,43 1,07 0,91
7. Simţul 3,67 4,68 3,48 3,90 3,67 3,17 3,24 3,10 4,10 4,18
frumosului 1,20 0,79 1,23 1,30 0,96 1,15 1,22 1,18 1,01 0,93
8.Atasamentul 3,63 4,32 3,72 4,63 3,60 3,27 2,76 3,04 3,31 4,43
faţă de România 1,35 0,83 1,40 0,89 1,28 1,34 1,29 1,34 1,44 0,82
3,58 3,76 4,47 3,87 3,23 2,76 2,62 2,97 4,31 4,84
9. Omenia 1,26 1,06 1,04 1,04 1,19 1,08 1,16 1,05 0,87 0,37
3,57 4,13 3,68 4,37 3,83 3,27 3,14 2,84 3,38 3,92
10. Optimismul 1,25 1,12 1,15 1,07 0,91 1,08 1,34 1,38 1,47 0,86
11. Curăţenia 3,56 4,52 3,20 4,17 3,97 3,20 3,40 2,96 2,55 4,33
şi higiena 1,31 1,29 1,36 1,32 0,96 1,21 1,23 1,32 0,63 0,80
3,56 4,06 3,22 4,33 3,53 4,10 3,22 3,04 3,31 3,86
12.Solidaritatea 1,25 0,89 1,40 1,24 0,86 0,99 1,28 1,28 1,42 0,94
13. Sentimentul 3,53 4,90 2,84 4,07 4,17 3,20 2,98 2,84 3,17 4,31
naturii 1,30 0,40 1,25 1,31 1,05 1,24 1,23 1,26 1,04 0,65
14. Încrederea în 3,52 4,34 3,31 3,41 3,93 3,67 3,14 2,82 3,55 4,08
forţele proprii 1,22 0,72 1,39 1,30 1,01 1,21 1,28 1,34 0,74 0,76
3,51 4,00 3,38 3,80 3,73 3,50 3,28 3,30 2,69 3,94
15.Independenţa 1,28 1,13 1,40 1,37 1,05 1,22 1,40 1,47 0,76 0,92
16. Toleranţă 3,51 4,97 3,26 4,50 4,40 2,83 2,88 2,74 2,59 4,06
interetnică 1,31 0,18 1,14 0,90 1,07 1,26 1,14 1,29 0,73 0,92
3,51 4,87 3,61 3,69 3,79 3,31 2,96 2,40 3,21 4,24
17.Prietenia
1,37 0,34 1,30 1,07 1,24 1,17 1,35 1,43 1,50 0,80
18. Capacitatea de 3,48 4,71 3,46 4,03 3,87 3,37 2,74 3,02 2,55 3,98
evitare conflicte 1,24 0,64 1,22 1,27 1,17 1,22 1,08 1,22 0,63 0,99
19. Curajul 3,49 4,26 3,32 3,43 3,67 3,73 3,10 3,12 2,76 4,14
şi cutezanţa 1,16 0,77 1,10 1,25 0,88 1,17 1,30 1,30 0,79 0,74
3,47 4,29 3,30 3,83 3,67 3,07 3,06 2,80 3,90 3,88
20. Inteligenţa
1,21 0,64 1,30 1,37 1,15 1,28 1,24 1,34 0,56 0,75
3,46 4,71 3,26 3,47 3,77 3,57 2,94 3,08 2,86 3,86
21.Simţul onoarei 1,27 0,82 1,37 1,46 1,14 1,28 1,24 1,12 1,06 0,91
22. Realismul 3,45 4,06 3,78 3,97 3,60 3,07 3,42 2,66 2,55 3,90
1,26 1,06 1,28 1,33 0,81 1,36 1,26 1,14 0,63 0,77
23. Dispoziţia spre 3,42 4,13 3,34 4,07 3,60 2,73 3,24 3,12 2,90 3,76
întrajutorare 1,19 0,92 1,33 1,17 1,16 1,11 1,19 1,22 0,98 0,83
3,40 4,16 3,08 3,60 4,13 3,87 2,92 2,80 2,55 3,98
24. Ambiţia
1,21 0,78 1,26 1,43 0,90 1,11 1,28 1,12 0,63 0,75
3,40 4,90 3,36 3,27 3,77 2,67 2,78 2,64 3,24 4,27
25. Ospitalitatea 1,36 0,30 1,29 1,60 1,10 1,21 1,13 1,05 1,60 0,93
134
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucrainenii dobrogeni
Datele cuprind media aritmeticã si abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Retro-evaluarea ucrainenilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri ucrain. auto-
de către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Ucrain Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ruşi
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
26. Spiritul de 3,39 4,16 3,48 4,37 3,53 2,90 2,88 2,84 2,93 3,80
sacrificiu 1,17 0,90 1,20 1,10 0,90 1,16 1,06 1,18 1,00 0,87
3,38 4,35 2,98 3,43 3,80 3,33 3,18 2,90 2,90 3,88
27. Profesionalismul
1,17 0,88 1,27 1,22 0,92 0,99 1,21 1,20 0,98 0,88
28. Simţul 3,36 4,65 3,18 4,10 3,80 3,03 2,94 2,54 2,79 3,84
umorului 1,26 0,61 1,26 1,18 0,89 1,16 1,20 1,18 1,15 1,01
3,36 4,55 3,10 3,63 3,67 3,30 3,08 2,74 2,62 3,90
29.Onestitatea 1,17 0,52 1,20 1,45 0,84 0,84 1,26 1,07 0,82 0,90
3,32 4,23 3,34 3,23 3,67 3,23 3,02 2,64 2,59 4,08
30.Adaptabilitatea
1,20 1,02 1,24 1,19 1,03 1,14 1,17 1,19 0,73 0,79
31. Bunătatea 3,38 4,68 3,56 4,20 3,47 2,70 2,72 2,76 2,62 3,98
şi blândeţea 1,28 0,94 1,23 1,19 1,11 1,34 1,18 1,10 0,73 0,88
3,31 4,16 3,12 3,52 3,60 3,17 2,90 2,89 2,93 3,79
32.Modernismul 1,10 0,73 1,21 1,09 0,77 0,95 1,23 1,15 1,03 0,74
33. Disciplina 3,31 4,35 2,82 3,63 3,67 3,27 2,92 2,50 3,55 3,84
şi organizarea 1,18 0,88 1,02 1,54 0,88 1,11 1,10 1,07 0,78 0,87
34. Simţul 3,28 4,61 2,86 3,67 3,63 2,90 3,00 2,78 2,45 3,92
răspunderii 1,16 0,56 1,14 1,37 0,89 0,84 1,07 1,15 0,63 0,84
35. Tăria de 3,27 4,71 2,96 3,03 3,43 2,90 2,94 2,96 2,59 4,02
caracter 1,16 0,59 1,12 1,30 0,68 1,09 1,08 1,16 0,73 0,88
36. Supuşenie şi 3,27 4,32 3,44 3,90 3,27 2,77 2,96 2,52 2,93 3,61
obedienţa 1,21 0,94 1,09 1,09 1,01 1,07 1,26 1,20 1,03 1,00
37.Comunicativi 3,23 4,71 3,18 3,37 3,73 2,90 2,68 2,70 2,52 3,71
cu sinceritate 1,15 0,53 1,04 1,25 0,78 1,09 1,06 0,93 0,57 1,12
3,20 4,35 3,12 4,17 3,07 2,93 2,50 2,66 2,83 3,71
38.Spiritul critic 1,19 0,75 1,30 1,32 0,69 0,98 0,93 1,14 1,04 0,84
39. Spiritul 3,18 4,06 2,88 3,20 3,37 3,13 2,92 3,10 2,52 3,57
întreprinzător 1,08 0,73 1,24 1,24 0,96 0,86 1,19 1,16 0,57 0,74
40. Receptivitatea 3,15 4,32 2,88 3,40 3,73 3,10 2,74 2,52 2,31 3,78
la ideile altora 1,21 1,05 1,24 1,43 0,83 0,92 1,35 0,91 0,54 0,80
41. Perseverenţa 3,14 4,16 2,74 3,67 3,40 3,43 2,60 2,46 2,83 3,67
3,09 4,29 2,68 3,47 3,40 2,77 2,82 2,72 2,14 3,73
42.Inventivitatea
1,13 0,82 1,06 0,97 0,86 0,97 1,16 1,25 0,44 0,78
43.Capacitatea 3,09 4,10 2,66 3,33 3,57 3,10 2,92 2,42 2,55 3,59
de iniţiativă 1,19 0,87 1,35 1,49 0,77 1,21 1,19 0,99 0,63 0,84
3,03 3,81 2,92 3,23 2,73 2,83 2,82 2,98 2,62 3,35
44.Imitativitatea 1,18 1,08 1,28 1,14 0,91 1,23 1,17 1,29 1,29 0,88
3,01 3,90 3,08 3,23 3,10 3,07 2,60 2,36 2,62 3,49
45. Individualismul
1,22 1,11 1,37 1,72 0,92 1,23 1,07 1,05 0,78 0,89
2,99 4,10 2,63 2,90 3,30 3,17 2,59 2,04 2,93 3,84
46.Dominativitatea 1,25 0,90 1,30 1,23 0,95 1,05 1,17 1,14 1,03 0,83
47.Spiritul 2,97 4,19 2,82 2,20 3,23 2,70 2,86 2,72 2,52 3,43
comercial 1,06 0,83 0,90 1,03 0,90 0,95 0,99 1,20 0,69 0,74
2,81 3,74 2,90 2,37 2,57 2,47 2,70 2,46 2,69 3,29
48.Fatalismul
1,18 1,12 1,16 0,89 1,10 0,94 1,20 1,09 1,11 1,24
2,65 3,90 2,24 2,70 2,73 2,27 2,36 2,60 2,69 2,78
49. Scepticismul
1,04 0,98 1,02 1,02 0,91 0,83 0,78 1,11 0,71 1,01
2,38 2,71 2,18 1,47 2,17 2,53 2,72 2,22 2,83 2,51
50.Agresivitatea 1,20 1,27 1,22 0,90 1,32 1,25 1,09 1,02 1,04 1,28
135
Tabelul nr. 8
Model completat de Chestionar Bogardus – 1995
de o persoană de origine ucraineană
Localitatea Tulcea INSTRUCTIUNI: Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi
Judeţul Tulcea dvs. la diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei buni sau
Sexul bărbătesc la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui
Vârsta 59 ani singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă căsătorit 5 pentru acord în foarte mare măsură
Profesiunea învăţător 3 acord în mică măsură
Religia ortodox 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică ucrainean 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Armeni Greci Ital. Turci Tătari Romi Ucra
Lipo.
V-aţi căsători
dvs. cu ? …..
II. Aţi fi de
acord
să aveţi prieteni
5 5 5 5 5 5 1 5 5
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de
acord să fie
vecini de
5 5 5 5 5 5 1 5 5
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 2 5 5
profesiunea dvs ?
V. Care
comunităţi etnice
aţi admite să
fie de aceeaşi
5 5 5 5 5 5 5 5 5
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină
şi vizitatori,
fără reşedinţă în
această regiune ?
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera să fie 4 4 4 4 4 4 2 4 4
date afară din
ţară ?
136
Tabelul nr. 9 Model completat de Chestionar PPN-50 o persoană ucraineană
Localitatea Tulcea, Jud. Tulcea, INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii Urban, Vârsta 59 ani, persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste
Sexul Bărbătesc, Stare civilă Căsătorit, comunităţi. Pentru unii termeni vă rugăm să utilizaţi vocabularul anexat
Pregătirea şcolară Liceu, Se notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5
Profesiunea Învăţător Religia Ortodoxă pentru acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3
Apartenenţa etnică Ucrainean. acord în mică măsură 2 pentru nu sunt sigur ; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Ital. Turc Tăt. Romi Ruşi Ucra.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 2 5 5
5. MODERNISMUL 5 5 5 5 5 5 2 5 5
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 5
9. OSPITALITATEA 5 5 4 5 4 4 2 4 5
15.OPTIMISMUL 5 5 5 5 5 5 5 5 5
17.SCEPTICISMUL 5 5 5 5 5 5 3 5 5
20.INTELIGENŢA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
21.SOLIDARITATEA 5 5 5 5 5 5 5 5 5
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 5 5 2 5 5
25. SPIRITUL CRITIC 5 5 4 4 4 4 2 5 5
28. PERSEVERENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 5
29.AGRESIVITATEA 4 4 4 4 4 4 5 4 4
32.OMENIA 5 5 4 4 4 3 2 4 5
34.SIMŢUL UMORULUI 5 5 5 5 5 5 5 5 5
35.REALISMUL 5 5 5 5 5 5 3 5 5
36 PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 5 5 5
37.FATALISMUL 5 4 4 4 4 4 2 4 5
39.AMBIŢIA 5 4 4 4 3 3 3 4 5
43.HĂRNICIA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
44.MĂNDRIA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
46.TOLERANŢA 5 5 5 5 5 5 5 5 5
47.ONESTITATEA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
137
Bibliografie
Ion Ionescu Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850, în traducerea

de la Brad lui Florin Mihăilescu, Analele Dobrogei, Constanţa, 1922
Dănescu Grigore Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tulcea, Bucureşti, 1896
Ioan Mihaly Istoria comitatului Maramureş , Diplome
maramureşene din secolul XIV şi XV, Sighet, 1900
Mihai Ionescu Dobrogea în pragul secolului XX
Dobrogeanu Editura Atelierele grafice SOCEC, Bucureşti, 1904
Alexandru P. Arbore Aşezările lipovenilor şi ruşilor din Dobrogea
în Arhiva Dobrogei, vol. III, Bucureşti, 1920
Brătescu Constantin Populaţia Dobrogei, în Dobrogea 50 de ani de viaţă românească,
ediţia a II-a, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2003
Mihai Costăchescu Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, Iaşi, 1931
Ion Pătruţ Fonetica graiului huţul din valea Sucevei, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1957
Boлaн B. Kopбaн Зapyбiжнi Уkpaiнцi, Ed. Уkpaiнa, Kiev, 1991
(Bălan B. Corban) (Zarubijni ucrainţi, Ed. Ucraina, Kiev, 1991 )
Echim Andrei Condiţiile populaţiei din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,
Editura Lex, Bucureşti, 1995
Gârlan A. Mictat Ucrainenii din România. Diagnoze de relaţii etnice şi specific naţional /
Die Ukrainer aus Rumänien. Diagnosen ethnischer Verhältnisse und das
Nationaspezifikum, în volumul Modele de convieţuire în Europa Centrală
şi de Est, Editura Complexul Muzeal Arad, 2000
Tîrlogeanu Tinca Ucrainenii din Dobrogea – trecut şi prezent,
revista Steaua Dobrogei nr. 3/4 Constanţa, 1999
Pârâu Steluţa Dobrogea - coordonatele unei zone de locuire interetnică,
în revista Steaua Dobrogei, Casa Corpului Didactic Tulcea,
anul II, nr. 1 şi 6-8 / 2000, Tulcea
Viaceslav Kuşnir Ukrainţi za Dunaiem / Cultura tradiţională a ucrainenilor din Dobrogea,
Editura Hermes, Odesa, 2002
(lucrare în copie xerox la Biblioteca Judeţeană Tulcea)
Ion Robciuc Ucrainenii din România, în ziarul Curierul Ucrainean,
nr. 77 – 78 / 2002, Bucureşti
Serghei Hacman Relaţii interetnice în contextul colaborării dintre Ucraina şi România,
în volumul Procese şi contexte social - identitare la minorităţile din România,
coordonatori Jakab A. Zsolt şi Peti Lehel, Editura Kriterion şi
Editura Institutului pentru Studiul Problemelor Minorităţilor
Naţionale, Cluj, 2009
Ziarul Periodic în limba ucraineană al Uniunii Ucrainenilor din România,
Ukrainski Visnyk Bucureşti, 1990 – 2009
Ziarul Periodic bilingv al Uniunii Ucrainenilor din România,
Curierul Ucrainean Bucureşti, 1994 – 2009
138
Capitolul VII.
ÎN COMUNITATEA ROMILOR
1. Scurt istoric
Romii din România sunt o minoritate etnică atipică culturii şi civilizaţiei europene.
Deşi se afirmă absenţa studiilor privitoare la originea lor, romii reprezintă o
comunitate conlocuitoare bine cunoscută în orice ţară. În toate culturile europene există
referinţe despre romi încă din evul mediu. În România, primele studii de valoare asupra
lor au fost efectuate de Mihail Kogălniceanu în lucrarea: Esquisse sur l’histoire, les moeurs et ls
lanque des Cigains, apărută în anul 1837 la Berlin, scrisă în perioada de robie a comunităţii.
Dar cele mai sistematizate cercetări apar în perioada interbelică, sub semnătura lui
George Potra şi Ion Chelcea. Primul publică în 1939 la Bucureşti lucrarea Contribuţiuni la
istoria ţiganilor din România. Lucrarea etnografică de mari dimensiuni a lui Ion Chelcea, cu
titlul Ţiganii din România, Monografie etnografică apare tot la Bucureşti în anul 1944.
După cel de-al doilea război mondial, studiile asupra romilor şi în general asupra
minorităţilor au fost abandonate. După anul 1990, avem o dezvoltare fără precedent a
studiilor despre romi. Dintre acestea semnalăm Ţiganii de la ignorare la îngrijorare publicată în
anul 1993 coordonată de Cătălin Zamfir şi Elena Zamfir şi lucrarea d-lui Viorel Achim
intitulată Ţiganii în istoria României apărută în anul 1998.
Astfel, cu toată insuficienţa izvoarelor scrise, pe teritoriul România documente
istorice despre ţigani au apărut după perioada năvălirilor de popoare migratoare. Această
opinie a fost împărtăşită de N. Iorga în anul 1930 prin lucrarea Anciens documents de droit
roumain, Paris-Bucharest la pg. 22-23, potrivit căreia ,,ţiganii au ajuns în Principatele
Române ca robi tătari odată cu invazia tătaro-mongolă”.
Dar, cu toată autoritatea marelui N. Iorga, teza sosirii lor în Europa, numai prin
nordul Mării Negre nu a fost suficientă, pentru că cei mai mulţi ţigani provin din spaţiul
sud-est european, iar în marea lor majoritate romii sunt creştini în confesiune ortodoxă.
Chiar dacă momentul creştinării ţiganilor nu se mai cunoaşte, deşi în istoria lor
toate neamurile şi-au marcat acest moment ca piatră de hotar, acest eveniment nu se putea
realiza decât printr-o gestaţie în zona balcano-bizantină a Europei. Pe această teză, Frantz
Miklosich (1873), prin analiza raporturilor dintre neologisme şi arhaisme din limba
ţiganilor, reface traseul istoric parcurs de ei din India, Mesopotamia, Armenia, Asia Mică şi
Balcani până în Europa Centrală. Aceeaşi opinie o are şi Viorel Achim, care din izvoare
greco-bizantine extrage o confirmare a denumirii etnice de athinganos rămasă până în
prezent sub formă de ţigani. Autorul face referire la scrisoarea Patriarhului de
Constantinopole Gregorios II Kyprios din perioada 1283-1289 e.n. în care se amintesc
taxele de şedere care trebuiau ridicate de către autorităţi de la egiptieni şi aţigani numiţi de el
athinganos sau atsinganos. Ulterior, vor fi pomeniţi în anul 1348 în Serbia, în perioada de
domnie a lui Ştefan Duşan. În Ţara Românească, sub aceeaşi denumire de aţigani sunt
menţionaţi pentru prima dată la 3 octombrie 1385, într-un document slavon de cancelarie
domnească. În acest document voievodul Dan face o danie mănăstirii Sf. Anton din satul
139
Jidoştiţa cu o moară, livadă şi 40 de aţigani. Dania de împroprietărire a fost publicată în
Documente privind Istoria României, veacul XIII, XIV şi XV. Ţara Românească (1247-1300)
Editura Academiei R.P.R. Anul 1955 nr. 22 la pag. 32-33.
Autorul observă că în neamurile românilor, instituţia robiei a avut un caracter de
import şi a apărut mai ales după invazia tătară şi numai în legătură cu ţiganii. Aceasta s-a
datorat faptului că în toată perioada orânduirii feudale ţiganii sosiţi în Europa au fost
preluaţi şi încadraţi ca robi atât de români, cât şi de alte popoare pe unde au migrat. M.
Merfea notează că, în sudul Dunării, în perioada Imperiului bizantin şi otoman, ţiganii
plăteau o taxă specială, fiind trecuţi în registrele de evidenţă ca aparţinători ai moşiilor, cu
un anume proprietar. Dacă treceau dintr-o ţară în alta, acest fapt nu le schimba cu nimic
destinul. Bulibaşii şi vătafii care aveau robi [ţigani] în supraveghere beneficiau de diverse
scutiri la plata obligaţiilor fiscale, pentru efortul de organizare a comunităţii lor.
În Principatele Române, perioada post fanariotă aduce un puternic curent de
mentalităţi înnoitoare, inclusiv pentru dezrobirea ţiganilor, la care vor adera toţi
intelectualii generaţiei paşoptiste. Dezrobirea ţiganilor, începută în Moldova prin boieri
precum Costache Conachi în 1834 sau în Muntenia prin I. Câmpineanu şi E.Bălăceanu în
anul 1835 va însemna o mare reformă constituţională, cu schimbări fundamentale pe
direcţia modernizării atât a românilor cât şi a romilor. Ca în toate statele europene şi în
Principate s-au manifestat opoziţii în problema dezrobirii, mai ales din partea Bisericii şi a
organizaţiilor mânăstireşti. Dar la noi, paşoptiştii au reuşit să cultive la români un
sentiment de jenă morală faţă de vânzarea în pieţe a fetelor ţigănci prin acte publice,
urmate de tot felul de drame, crime şi omoruri. Acest îndelungat proces de emancipare al
romilor s-a desfăşurat pe durata mai multor legii începute în Moldova în anul 1844 pe
vremea domniei lui Mihail Sturza şi în Muntenia în anul 1847, în timpul domniei lui
Gheorghe Bibescu. Dar, situaţia dezrobirii se va prelungi cu noi reglementări favorabile în
timpul domnitorilor Grigore Ghica în 1855 şi Barbu Ştirbei în 1856. Opoziţia puternică a
bisericii faţă de eliberarea ţiganilor se va încheia abia în timpul guvernării domnitorului Al.
I. Cuza, prin legea secularizării averilor mânăstireşti.
Cu toate aceste avataruri, problema segregaţiei rasiale în România s-a rezolvat mai
uşor decât la alte popoare. Dacă amintim faptul că, în acele timpuri, pentru abolirea
sclavagismului negru americanii s-au încăierat într-un război civil şi au fost la un pas de
secesiune, putem spune că inteligenţa politică românească a depăşit cu bine dificultăţile
acestui moment. În acelaşi timp, dezrobirea romilor a deschis un proces istoric de
integrare şi asimilare a lor în societatea românească, care cu episoade diferite a continuat
până în prezent. Situaţiile de criză care, au mai apărut, precum cea a deportării ţiganilor în
Transnistria între anii 1942 -1944 , nu au fost o măsură populară. I. Antonescu în cursul
procesului ,,mari trădări naţionale” din 1946, şi-a asumat această decizie personală sub
influenţa autorităţilor germane. În România nu a existat o politică elaborată de stat precum
cea germană din Zigeunerpolitik faţă de romi, cu legi rasiale, decădere din drepturi, gheto-uri
de adunare, lagăre de muncă şi centre de exterminare. ,,Acţiunea Transnistria” a afectat o
mică parte a acestei populaţii, cca. 20.000 de persoane şi a fost repede sistată.
Cel mai semnificativ moment de emancipare l-a reprezentat procesul de
omogenizare socială din perioada comunistă, desfăşurat la cele mai ridicate cote de
sedentarizare, asimilare şi integrare socială. Pentru romi regimul comunist a avut un debut
furtunos. Iniţial, imediat după război a existat o perioadă de rechiziţionare forţată a
metalelor preţioase de la populaţie, şatre întregi de ţigani au mâncat bătaie pentru predarea
auretului la stat, fără a primi nici măcar o chitanţă. Dar ulterior, după anii 1953-1955,
140
raporturile româno-ţigăneşti au intrat într-o etapă pozitivă cu momente de istorie. Din
rândul romilor au fost promovate persoane cu răspundere în aparatul represiv ca miliţieni,
cadre militare şi de securitate. Alţii, datorită ,,originii sănătoase” au făcut carieră politică de
funcţionari publici în aparatul de partid şi de stat fiind promovaţi în toate regiunile ţării.
Au fost ani la rând în care personalităţi rome precum Petre Borilă sau Gheorghe Cioară,
ţineau paginile ziarului comunist Scânteia. După anul 1970 în România s-au desfiinţat
şatrele şi nomadismul cu o sedentarizare definitivă. De asemenea, ţiganii au primit locuri de
muncă, iar calitatea condiţiilor de trai s-a îmbunătăţit simţitor. În toată perioada comunistă,
ţiganii au ajuns să primească case la bloc în oraşe, chiar în zone centrale. În unele regiuni din
România, emanciparea romilor în perioada comunistă a luat un avans de nebănuit. În
zona Sibiului, cu acceptul autorităţilor, romii au ocupat în număr mare casele şi terenurile
istorice ale saşilor plecaţi în Germania, devenind a doua minoritate după români, cu cel
mai ridicat nivel de trai din rândul romilor din România. Ba chiar prin unele măsuri
pronataliste, prin alocaţii şi indemnizaţii oferite de regimului Ceauşescu familii întregi de
romi şi-au asigurat condiţii minime de trai. Adevărat este şi faptul că aceste procese nu au
avut un caracter etnic, pentru că ele nu s-au desfăşurat după un plan de discriminare
pozitivă. Ele s-au înscris în cadrul decretelor comuniste, de aliniere forţată a populaţiei la
dictatura regimului. Dar pentru romi, efectele social-culturale ale comunismului, cu
caracterul lor benefic nu pot fi ignorate, cu toate acuzele de asimilare etnică.
După anul 1990, procesul emancipării a continuat în acelaşi ritm cu un plus de
manifestări. Este perioada când ţiganii au format o elită politică, surprinzător de repede
acceptată, pe baza căreia s-a constituit Partida Romilor care nu a fost o simplă denumire
electorală. Această organizaţie foarte repede a devenit un fapt politic, fără precedent în
istoria lor. Noua denumire a fost cultivată de liderii lor şi răspândită mai ales în medii
politice. Ea este cea care a impus denominalizarea ţiganilor în romi, eveniment fără
precedent şi fără echivalent european. În toate ţările europene, aceste comunităţi
indiferent cum s-ar denumi, de ţigani în România, Ungaria sau Bulgaria, de zigeuner în
germană, tsiganes în franceză, gitanos în spaniolă sau gypsi în engleză, în aceste denumiri
toate popoarele recunosc acelaşi neam de ţigani. În cazul liderilor există intenţia vădită,
chiar onorabilă, că dacă se va schimba denumirea s-ar putea schimba ceva şi din caracterul,
imaginea, poate chiar din condiţia lor socială. Dar aici există o iluzie. Pentru că imaginea şi
mai ales condiţiile de existenţă ale unui neam nu se schimbă prin nominalizare. Orice
popor îşi conservă imaginea prin descendenţa seculară a unui set de aptitudini, talente,
calităţi şi defecte pe care le poartă şi le transmit din tată în fiu. Denumirea neamului nu
este nici pozitivă, nici negativă. În limba română, denumirea de ţigan nu a fost niciodată
peiorativă. Numai calităţile şi defectele asociate în manifestări recunoscute, pot schimba
balanţa morală a unei identităţi etnice spre bine sau rău. Stigmatizarea şi marginalizarea
ţiganilor, pentru care unii liderii solicită discriminare pozitivă este o problemă rezultată din
comportamentul social şi moral al acestei comunităţi.
Pe de altă parte, această tentativă de renominalizare, poate însemna un fenomen
de mare ambiţie spre schimbare, integrare, poate chiar un moment de maturitate şi de
ruptură faţă de trecut. Numai faptul că au liderii lor, au reuşit să convingă organisme
internaţionale de necesitatea unor fonduri pentru eradicarea analfabetismului sau a sărăciei
este un mare semnal moral şi pozitiv. Aceasta este o dovadă că ţiganii de ieri, romii de astăzi,
au intrat într-o nouă fază într-o altă generaţie, prin care şi-au găsit un drum, dar şi o nouă
responsabilitate. Este evident că această minoritate nu are omogenitatea specifică
naţiunilor europene iar redefinirea ei va fi o mişcare pe termen lung. După anul 1993, s-a
141
înfiinţat şi un Oficiu pentru Romi, organism guvernamental pentru coordonarea unor
departamente ministeriale (cu posturi pentru inspectori romi în Direcţiile de muncă şi
protecţie socială din Ministerul Muncii, în Direcţia generală pentru învăţământul
minorităţilor naţionale, la ministerul sănătăţii, etc). De asemenea, în rândul acestei
comunităţi a apărut o largă mişcare asociativă. În România anului 2000 erau înscrise peste
100 de asociaţii rome în toate judeţele ţării din care 3 şi în Dobrogea, respectiv : Federaţia
etnică a romilor din România cu sediul la Mangalia , Asociaţia Înfrăţirea şi Uniunea Romilor din
Judeţul Constanta, ambele cu sediul la Constanţa. Chiar dacă din aceste asociaţii numai cca.
20 % sunt active, chiar şi acest procent este semnificativ.
Dar, în mod cert, trăsături specifice identităţii etnice a ţiganilor nu sunt nici limba
şi nici opţiunea confesională. La Recensământul 1992, pe criteriul limbii materne numai
40,9% s-au declarat ţigani. Restul de 54,3% au declarat drept limbă maternă lb. româna,
4,7 % au declarat limba maternă lb. maghiară, există şi ţigani sârbi, turci, unguri, etc.
Ca urmare, din punct de vedere lingvistic romii din România se găsesc într-o fază
foarte avansată de asimilare. În această minoritate din România, dar şi de peste tot în lume,
nu a existat niciodată o conştiinţă etnică de grup. Se poate constata o solidaritate de
familii, de clanuri, cu tot atâtea rivalităţi între ele, dar pe ansamblul populaţiei rome, o
solidaritate etnică nu există. Periodic, se încearcă în privinţa lor studii asupra identităţii
etnice. În condiţiile în care limba, credinţa confesională, conştiinţa de grup, sunt trăsături
slabe, este dificil a se stabili diferenţe de identitate etnică, comparabile cu alte neamuri.
Putem identifica la ţigani un mod comun de supravieţuire din resurse marginale, o anume
strategie tradiţională de viaţă, cu nomadism şi trai fără perspective sau o conştiinţă a
discriminării sociale.
Ca pe tot parcursul cercetării a existat un mare efort pentru formarea grupului de

romi, cu dificultăţi apărute din perspective diferite. Pe de-o parte cifrele oficiale la nivelul
anului 1995 pentru romii din Dobrogea sunt surprinzător de mici. De exemplu, din
statisticile Recensământului 1992 cu privire la romi, judeţul Tulcea numără 1313 persoane
din care pe localităţi, la Măcin s-au înregistrat 358 persoane, la Isaccea numai 12; la
Babadag numai 2 iar la Sulina numai una. La fel, în judeţul Constanta ele sunt de numai
4620 persoane rome, din care în oraşul Constanţa-2251, în Basarabi-131, în Cernavodă –
137, în Eforie-136, în Hârşova-175, în Mangalia-24, în Medgidia-309, în Năvodari-227, în
Negru Vodă-30, în Techirghiol-37, iar în Ovidiu-49.
Dar trebuie notat şi faptul că datele demografice consemnate sunt relative, mai
ales în cazul romilor, întrucât acestea diferă foarte mult de la un Recensământ la altul.
Pe de altă parte alt aspect important este că indiferent de cifrele oficiale această
comunitate este bine cunoscută pe plan local, în toate stratificările ei. În Dobrogea, ca în
toată România, există vizibilă o categorie superioară a romilor muzicanţi, cu manifestări
mai ales pe litoral, prezente în fiecare sezon estival. Un alt nivel este cel al romilor cu
oarecare afaceri (pe domenii de fiare vechi, aluminiu, chiar samsari în comerţul cu animale)
care nu au auzit de taxe şi impozite la stat şi nu le-au plătit niciodată, dar sunt recunoscuţi
ca mici întreprinzători în aceste produse. Aceste două subcategorii ale romilor muzicanţi şi
de afaceri au fost cele mai utilizate în cercetarea de faţă. La un alt nivel mediu, mai există o
142
întreagă categorie a romilor tarabagii, obligatoriu urbană, prezentă în comerţul ambulant
cu răspândire în toate târgurile şi pieţele din România.
De asemenea, mai putem nota şi o ultimă categorie a celor aflaţi în sărăcie
extremă, nicăieri înregistraţi, care nici măcar acte de identitate nu au, din care se recoltează
majoritate a infractorilor din această comunitate. Iar aceste patru categorii sunt bine
cunoscute în rândul populaţiei, în toate manifestările lor.
În asemenea condiţii, într-o minoritate cu cel mai redus nivel cultural, este foarte
greu de găsit romi cu cel puţin 7 clase, capabili de evaluări pertinente, atât faţă de
minoritatea lor, cât şi faţă de cele conlocuitoare. În acest sens, un sprijin important în
recoltarea datelor noastre de teren l-a avut organizaţia Partida Romilor, cu filialele ei din
Constanţa şi Tulcea, faţă de care ţinem să mulţumim în mod deosebit. Totuşi şi cu acest
sprijin, pentru cele 30 de cazuri proiectate a fost necesară anchetarea a cca. 80 persoane,
din care 50 chestionare s-au anulat din diferite motive de inadecvare (incomplete,
completate pe sărite, procent mare de răspunsuri la treapta ,, nu sunt sigur”, etc).
Cu mari dificultăţi s-a constituit grupul romilor de referinţă cu următoarea distribuţie :
- 13 cazuri din oraşul Constanţa,
- 10 cazuri din oraşul Tulcea,
- 2 cazuri din comuna Castelu,
- 1 caz din oraşul Babadag,
- 1 caz din oraşul Medgidia,
- 1 caz din comuna Cobadin,
- 1 caz din comuna Greci,
- 1 caz din comuna Murighiol.
Abia la studiul acestei comunităţi, cu mari dificultăţile de conturare a elementelor
de specific etnic, se vede cel mai bine importanţa şi necesitatea constituirii grupurilor de
cercetare martor, rolul lor fiind tocmai de validare a evaluărilor din chiar momentul
investigaţiilor de teren.Astfel, pe acelaşi principiu al dublei perspective, această comunitate
a fost retro-evaluată de un subgrup de asigurare, amplasat pe cât posibil în aceleaşi localităţi
ale grupului de referinţă, compus din 253 persoane, respectiv :
- 89 cazuri din oraşul Constanţa,
- 85 cazuri din oraşul Tulcea,
- 20 cazuri din comuna Cobadin,
- 19 cazuri din oraşul Medgidia,
- 11 cazuri din comuna Babadag,
- 18 cazuri comuna Greci,
- 11 cazuri comuna Murighiol.
Acest număr de 253 formulare, plus cele 67 cazuri din celelalte localităţi
dobrogene au format ceea ce numim structura grupurilor martor pentru studiul comunităţii
romilor, constituit din români, armeni, greci, italieni, tătari, turci, ruşi-lipoveni şi ucraineni.
Ca mod de administrare a instrumentelor aplicate, oferim în anexe două modele
de Chestionare completate de acelaşi subiect rom.
143
3. Analiza relaţiilor etnice ale romilor (ţiganilor)
La Chestionarul Bogardus în varianta aplicată de noi, fără a reveni asupra modului

de prelucrare a datelor, întrucât explicaţii au mai fost prezentate şi cu alte ocazii, pentru
partea de prezentare şi de înţelegere a rezultatelor privitoare la grupului rom sunt necesare
precizări asupra modului de ordonare a indicatorii utilizaţi.
În tab. nr. 1, aceşti indicatori sunt de 3 feluri şi provin din 3 categorii de atitudini,
cu localizare pe rândul VII şi coloana VII , toate cu referire la comunitatea romă astfel:
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului rom prezent la o cotă
medie de 24,50, care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă
rom faţă de comunitatea sa. În studiul grupului acest indice rom auto-evaluat
este la cota maximă cu valoare de reper
- pe orizontala VII sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare, care reprezintă atitudinea
grupului rom faţă de comunităţile etnice dobrogene
- pe coloana VII sunt trecuţi indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor 8 grupuri martor, faţă de comunitatea romă.
În acest montaj, grupul rom oferă date din perspectivă internă, iar grupurile
martor regionale oferă date din perspectivă externă.
Tabelul nr. 1
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la romii dobrogeni,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipoveni Ucra.
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
VIII Ruşii -
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Prin aplicarea chestionarului, plaja de variaţie a răspunsurilor a fost de la 5 la 25 de

puncte. În această plajă cotele la valori mari semnifică intensitatea gradelor de apropiere,
iar cotele la valori mici semnifică intensitatea gradelor de îndepărtare.
În planul distanţelor directe, grupul rom a prezentat o apropiere maximă, întâi faţă
de propria comunitate la o cotă de 24.50.
144
Evident că, această cotă ridicată de adeziune a romilor se va manifesta faţă de tot
ce înseamnă comunitatea lor, cu atitudini de ataşament ridicate faţă de tradiţiile,
obiceiurile, modul lor de trai.
Pe orizontala VII se prezintă indicii de heteroevaluare ai grupului de romi, cu
distanţele directe faţă de alte comunităţi. Astfel, grupul rom a prezentat cea mai ridicată
apropiere întâi faţă de români la o cotă de 23,1o; apoi faţă de greci la o cotă de 20,4o; faţă
de armeni la o cotă de 20,26, faţă de italieni la cota de 21,1o; faţă de ucraineni la cota de
18,8o şi faţă de tătari la cota de 18,73.
În estimările grupului rom, cele mai scăzute cote de apropiere s-au manifestat faţă
de comunitatea ruşi-lipoveni la cota de 18,66 şi faţă de cea turcă la o cotă de 17,76. O
primă observaţie constă în faptul că toate aceste atitudini directe ale romilor sunt peste
jumătatea pozitivă a intervalului nostru de varianţă. Intervalul respectiv reprezintă distanţe
sociale normale, fără semnificaţie potenţială.
Facem această menţiune pentru că, cu totul altfel se prezintă distanţele etnice
reciproce, rezultate din retroevaluarea grupurilor martor, cu indici de prezentare pe
coloana VII. Astfel, cea mai mare apropiere faţă de romi este prezentă în grupul armenilor
la o cotă de16,oo. Urmează grupul tătar cu o cotă de 12,5o; al turcilor cu o cotă de 11,85;
al ruşilor-lipoveni cu o cotă de 1o,o6; al ucrainenilor la o cotă de 1o,o6 şi al românilor la o
cotă de 9,96. Cele mai scăzute cote de apropiere faţă de ţigani s-au remarcat în cazul
italienilor, la o cotă medie de 8,6o şi al grecilor la o cotă 8,17, aceşti indici fiind la cele mai
mici cote de ,,apropiere” din toate grupurile cercetate. În cadrul plajei noastre de varianţă,
toate cotele aflate sub media de 12,50 reprezintă atitudini problematice, cu riscuri
potenţiale de conflict.
Cu excepţia grupului armean, toţi indicii de distanţă etnică s-au plasat până la
jumătatea intervalului de varianţă, respectiv sub 12,50. Toate cotele de distanţă se află
numai pe sensul de respingere al acestei comunităţi. Astfel, din 8 grupuri martor, numai
una a avut o atitudine de apropiere, iar 6 grupuri martor au prezentat atitudini de
respingere faţă de romi, cu o totală lipsă de reciprocitate a relaţiilor etnice din jurul
comunităţii rome.
În mod suplimentar, s-a realizat un studiu de aprofundare a atitudinilor directe ale
romilor pe subcategorii de populaţie cu date ordonate în tabelul alăturat. Tabelul nr. 2
realizat pe subgrupuri de romi, cuprinde numai indicii din perspectivă internă, respectiv de
auto-evaluare pe prima coloană şi de hetero-evaluare faţă de alte comunităţi pe celelalte
coloane.
În atitudinea faţă de propria comunitate, indicele global al romilor a fost de 24,50.
Pragul cel mai scăzut de adeziune, la o cota de 23,33 s-a înregistrat la categoria persoanelor
sub 30 ani. Dar s-au înregistrat multe praguri maxime la adulţi (25,oo); pentru persoanele
în vârstă de peste 56 de ani (25,oo) ; la cei cu studii liceale (25,oo) şi la cei cu studii post
liceale (25,oo). Indici la fel de mari s-au constatat şi în atitudinile de hetero-evaluare, care
nu au coborât sub 17,33. Aceasta poate fi dovada unui interes sporit pentru contact şi
chiar de identificare psihologică, în special faţă de români. Faptul că indicii raportaţi la alte
neamuri sunt estimaţi la o cotă ridicată, până la nivelul indicilor reper de auto-evaluare, în
accepţiunea noastră poate avea şi alte semnificaţii, respectiv o dorinţă activă de ieşire din
comunitatea lor, împreună cu un efort de integrare în alte comunităţi.
145
Tabelul nr. 2
Indicii de calitate şi distanţe etnice pe subcategorii de persoane
din grupul romilor, faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor,
stabiliţi prin prelucrarea datelor Chestionarului Bogardus 1995
Nr. Sub- 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
caz. categorii Romi Români Arm. Greci Italie Turci Tătar Ruşi Ucra
30 Indice
romi global 24,50 23,10 20,26 20,40 21,10 18,76 18,73 18,66 18,80
Pe grupuri de sex
5. Femei 24,66 23,83 19,66 19,66 19,83 18,33 18,33 18,00 18,16
25. Bărbaţi 24,45 23,16 20,41 20,58 21,41 18,87 18,83 18,83 18,95
Sub
3. 23,33 21,66 18,66 19,oo 20,33 17,33 17,33 17,33 18,00
30 ani
Adulţi
23. 31-55 25,oo 23,15 20,50 20,55 21,05 18,75 20,05 18,85 18,95
ani
Peste
4. 25,oo 23,57 20,28 20,57 21,57 19,57 19,57 18,71 18,71
56 ani
Pe grupe de studii
Sc.gen.
23. 24,77 22,72 20,09 20,27 21,04 18,36 19,54 18,09 18,27
şi profes.
Studii
6. 25,oo 24,oo 20,57 20,57 20,71 19,57 19,42 19,85 20,oo
liceale
St. post
1.
liceale 25,oo 25,oo 22,00 22,oo 25,oo 23,oo 23,oo 23,oo 23,oo
4. Analiza de valori şi trăsături etnice
În diagnoza trăsăturilor etnopsihologice ale comunităţii rome, trebuie să amintim

un reper important prin testul T de semnificaţie aplicat pe eşantioane perechi şi pe toate
cele 50 de trăsături ale Chestionarului PPN–50. La aceste teste de semnificaţie, cu referire la
datele grupului de romi, trebuie să subliniem că toţi cei 50 de itemi ai instrumentului s-au
plasat la cota de semnificaţie p <0,05. Prin acest rezultat foarte bun (faţă de alte
comunităţi unde cu acelaşi instrument au apărut şi itemi nesemnificativi), într-o altă
interpretare putem spune că în cadrul analizelor cu aceste trăsături concludente, avem
siguranţa că ele vor fi semnificative pentru întreaga comunitate studiată. De asemenea,
procentul ridicat de trăsături semnificative s-a realizat:
- prin alegerea persoanelor cu bună cunoaştere a comunităţilor locale,
- prin eliminarea chestionarelor cu peste 50 % răspunsuri ,,nu sunt sigur”,
- anexarea unui vocabular explicativ pentru toţi termenii din chestionar ,
- administrarea explicită a instructajelor cu epuizarea itemului, pe orizontală,
- scalarea identică pe 5 trepte de evaluare în ambele chestionare care a
simplificat procedura de administrare.
La un volum atât de mare de date, care se adună identic la fiecare comunitate
studiată, pentru comparabilitatea rezultatelor trebuie ordonat un cadru sinoptic. În mod
evident, pot exista mai multe proceduri, dar noi o recomandăm pe cea de faţă.
În primul moment, din baza principală de date elaborată pe 9 comunităţi etnice, se
extrage o bază secundară referitoare numai la datele comunităţii rrome pe 350 de cazuri.
146
În al doilea moment, cu acelaşi soft se extrag datele de auto-evaluare ale grupului
rom pe 30 cazuri. În al treilea moment, tot cu acelaşi soft se extrag datele de retro-evaluare
a romilor de către cele 8 grupuri martor. Astfel, din prelucrările respective vor rezultă 3
tipuri de profiluri:
- un profil rom integrat rezultat din media aritmetică pe total 350 de cazuri,
- un profil rom autoevaluat rezultat din media aritmetică pe 30 de cazuri
- 8 profiluri rome retro-evaluate ale celor 8 grupuri etnice martor.
Toate aceste momente nu se pot realiza decât pe calculator, pe baza unor programe
de prelucrare automată a datelor, cu referite numai la mediile aritmetice şi abaterile
standard. Pe baza profilului rom integrat, a doua etapă pe care o recomandăm a fi făcută
,,manual” este de ierarhizare a trăsăturilor de la mediile cele mai ridicate spre cele mai
scăzute. Astfel, pe baza cotelor şi a denumirii trăsăturilor din profilul rom integrat se vor
ierarhiza toate celelalte profiluri etnice rome atât auto cât şi retro-evaluate. Fără această
procedură nu este posibilă compararea câmpului foarte mare de date rezultate.
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la romii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea romilor din Dobrogea pe fiecare
Profiluri Romi auto-
item de către grupurile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Romi Român Arm. Greci Itali Turci Tătari Ruşi Ucr.
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
1.Tradiţionalism 3,76 4,97 4,00 3,63 3,43 3,67 3,16 3,52 4,00 3,77
1,55 0,19 1,54 1,75 1,74 1,69 1,58 1,67 1,26 1,33
2. Agresivitatea 3,75 2,31 3,06 4,60 4,03 4,67 3,86 2,72 4,59 4,39
1,55 1,20 1,60 1,13 1,22 1,03 1,44 1,68 1,00 1,15
Preţuirea propriei 3,64 4,55 3,40 4,60 3,57 3,03 3,28 3,22 3,71 4,06
3.identităţi etnice 1,66 0,87 1,75 1,22 1,77 1,85 1,70 1,79 1,41 1,50
4. Spiritul 3,62 4,86 3,60 1,53 3,73 3,70 3,82 3,46 3,98 3,68
comercial 1,56 0,44 1,53 0,94 1,74 1,37 1,27 1,70 1,28 1,58
5.Adaptabilitatea 3,29 4,00 3,58 3,83 3,43 2,77 3,36 2,40 3,33 3,23
1,63 0,46 1,60 1,56 1,74 1,76 1,50 1,59 1,66 1,84
6. Optimismul 3,48 4,52 3,40 4,17 3,03 3,07 3,60 2,44 3,65 4,00
1,55 0,57 1,59 1,42 1,65 1,41 1,60 1,62 1,30 1,32
7. Mândria 3,31 4,83 3,82 3,60 2,43 2,27 2,78 2,68 3,73 3,84
1,69 0,66 1,65 1,71 1,70 1,41 1,57 1,85 1,47 1,24
8. Solidaritatea 3,16 4,79 2,70 2,70 2,13 3,23 3,38 2,66 3,59 3,48
1,76 0,82 1,67 1,80 1,48 1,91 1,65 1,56 1,71 1,81
9.Individualismul 3,13 4,17 3,34 3,20 2,70 2,87 3,06 2,26 3,57 3,26
1,56 0,93 1,67 1,69 1,70 1,66 1,43 1,29 1,37 1,57
10. Ambiţia 3,06 3,41 3,24 2,67 3,23 2,50 2,86 2,52 3,65 3,45
1,62 1,40 1,60 1,92 1,91 1,61 1,51 1,59 1,38 1,39
Oferim în anexele acestui capitol tabelul cu structura ierarhică de trăsături etnice

auto şi retro-evaluate la romi, precum şi un extras cu primele 10 trăsături rome, cu caracter
dominant, în tabelul nr. 3. Evident, toate profilurile oferă asigurări pentru o analiză
comparată cu interverificarea trăsăturilor obţinute, mai ales sesizarea diferenţelor specifice.
Pe de altă parte o corectă diagnoză se obţine numai din ponderarea trăsăturilor în
ansamblul datelor studiate.
Astfel, pe primele 10 locuri din profilul integrat al romilor pe total număr de cazuri
au rezultat următoarele trăsături :
147
- tradiţionalismul la o cotă de 3,76
- agresivitatea, la o cotă de 3,75
- preţuirea propriei identităţi etnice, la o cotă de 3,64
- spiritul comercial, la o cotă de 3,62
- adaptabilitatea, la o cotă de 3,29
- optimismul la o cotă de 3,48
- mândria, la o cotă de 3,31
- solidaritatea, la o cotă de 3,16
- individualismul, la o cotă de 3,13
- ambiţia, la o cotă de3,06.
Dar, după părerea noastră, pentru construcţia profilului final în conformitate cu
principiul dublei perspective, profilul integrat trebuie să intre într-o dezbatere de verificare
cu celelalte profiluri ale romilor. De aceea, în tabelul de mai jos, oferim o comparaţie
suplimentară dintre profilul integrat, al romilor obţinut pe 350 cazuri şi profilul auto-
evaluat obţinut pe 30 cazuri, din care după cum se observă 6 din cele 10 trăsături sunt
comune. Acest procent, cu 60% trăsături comune, având în vedere complexitatea
domeniului, după opinia noastră, indică o bună cunoaştere a comunităţi.
Tabelul nr. 4
Primele 10 poziţii de trăsături modale dominante la
minoritatea romilor determinate pe baza chestionarului PPN-50
profilul integrat al romilor Aritm. profilul autoevaluat al romilor Aritm. comune
1. Tradiţionalismul 3,76 1. Tradiţionalismul 4,97 X
2. Agresivitatea 3,75 2. Ataşamentul faţă de România 4,9o -
3.Preţuirea propriei identităţi etnice 3,64 3. Spiritul comercial 4,86 X
4. Spiritul comercial 3,62 4. Mândria 4,83 X
5 Adaptabilitatea 3,29 5. Solidaritatea 4,79 X
6. Optimismul 3,48 6. Credinţa religioasă 4,66 -
7. Mândria 3,31 7. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,55 X
8. Solidaritatea 3,16 8. Optimismul 4,52 X
9. Individualismul 3,13 9. Dispoziţia de întrajutorare 4,45 -
10 Ambiţia 3,06 10. Ospitalitatea 4,45 -
De asemenea, se pot nota şi importante diferenţe de valorizare, întrucât există

posibilitatea ca unele trăsături autoevaluate să fie contestate până la absenţă din profilul
integrat. De exemplu, în autoevaluarea romilor, trăsătura ataşamentului faţă de România
ocupă poziţia 2 foarte apreciată, dar absentă din primele 10 poziţii ale profilului integrat,
în cadrul căruia se află pe la poziţia 12, la modală de 3,03, ceea ce corespunde treptei de
răspuns ,,acord în mică măsură“. La fel, trăsătura ospitalităţii se află în autoevaluarea
romilor pe locul 10, la modala 4,45, dar care, în profilul integrat este la poziţia 44, foarte
scăzută, cu o modală 2,01 corespunzătoare treptei de răspuns ,,nu sunt sigur“.
La fel trăsătura credinţei religioase, în autoevaluarea romilor este în poziţia 6, la o
modală de 4,66, pe când în profilul integrat este pe o poziţie inferioară 14, cu o medie de
2,95, sub valoarea treptei de răspuns ,,nu sunt sigur“. Aceeaşi situaţie o avem şi în privinţa
dispoziţiei spre întrajutorare, autoevaluată de romi la modul superior, în poziţia 45 la o medie
4,45, dar care, în profilul integrat apare pe la poziţia 20, cu o modală de 2,65 sub valoarea
treptei de răspuns ,,nu sunt sigur“.
148
Mai severe sunt valorizările din profilul integrat al romilor, absente din cel
autoevaluat. De exemplu, trăsătura agresivităţii din profilul integrat aflată în poziţia 2, din
primele poziţii auto-evaluate ale romilor, este plasată de acest grup în cea mai slabă poziţie,
respectiv 50. În privinţa agresivităţii romilor şi în cadrul sistemului nostru de evaluare
construit pe principiul dublei perspective, notăm faptul că acest raport de dublă percepţie
a agresivităţii romilor este cel mai contradictoriu, complet atipic, faţă de toate datele
acumulate. Itemul în vocabularul chestionarului, a fost prezentat ca o ,,manifestare verbală
sau fizică violentă care împiedică convieţuirea normală cu celelalte comunităţi’’.
Cu toată absenţa ei din valorile dominante, agresivitatea romilor a fost confirmată
de 8 grupuri-martor de italieni (4,67), armeni (4,60), ruşi-lipoveni (4,59), ucraineni (4,39),
greci (4,03) şi turci (3,86) în modale de manifestare şi intensitate ridicată.
În sistemul de valori al romilor apariţia agresivităţii pe ultimul loc, cu valoare minimă,
exprimă şi faptul că elementele negative ale trăsăturii, în raport cu alte neamuri nu sunt
conştientizate suficient.
În legătură cu acest item, surprinzătoare au fost şi atitudinile grupului de români,
care au apreciat agresivitatea romilor la cote medii de manifestare, echivalente alternativei de
răspuns ,,în mică măsură“, respectiv la cota de 3,06 care alături de evaluările foarte variate
constatate din partea altor grupuri – martor, indică faptul că agresivitatea romilor este
privită foarte selectiv şi nu este la fel de deranjantă pentru toate comunităţile coabitante.
Alături de această trăsătură de identificare a romilor, o dominantă pe primul loc în
ambele profiluri a fost tradiţionalismul, cu o pondere extrem de conservatoare în profilul
comunităţii. Dominanţa trăsăturii la romi este întărită şi de faptul că oponentul ei din
tabelul nostru - respectiv modernismul a ocupat poziţia 39 la mare distanţă faţă de ea.
Aceasta reprezintă o confirmare a faptului că acţiunea de evaluare a fost bine
înţeleasă şi s-a desfăşurat satisfăcător. Alături de aceste aspecte, trebuie notat caracterul
complet diferit al sistemului de valori din comunitatea romilor faţă de comunităţile -
martor din zona de contact. Din observaţii mai vechi, realizate de Iacob Luminiţa (1987) şi
Septimiu Chelcea (1995) se ştia că raporturile dintre auto-evaluări şi retro-evaluări în mod
constant nu sunt egale. Dar, în raport cu romii, aceste discrepanţe sunt excesive. Diferenţe
maximale de perspectivă externă apar în privinţa agresivităţii. Pentru că aceste manifestări
ale romilor (ţiganilor) sunt active numai când sunt analizate din afara comunităţii.
În privinţa spiritului comercial, auto-evaluarea romilor s-a realizat la cote maximale
(4,86) comparativ cu frecvenţa integrată (3,62). Fără supra-evaluările din lotul romilor,
această trăsătură este confirmată prin 5 comunităţi, respectiv de ruşi-lipoveni (3,98) turci
(3,82) greci (3,73) italieni (3,70) şi ucraineni (3,68). Suplimentar, remarcăm o contestaţie a
spiritului comercial al romilor, provenită din eşantionul armean, la o cotă de 1,53, cea mai
mică valoare din tot tabloul de valori al acestei comunităţi. Această subevaluare severă
rezultată din atitudinile armenilor faţă de ţigani se susţine şi cu o abatere standard
subunitară (o,94), dovada unui grad mare de omogenitate în exprimarea ei.
Adaptabilitatea este o altă trăsătură care la romi a apărut pe primele 5 poziţii.
În vocabularul nostru explicativ, acest item se referea la capacitatea unei
comunităţi de a se adapta mai uşoară la nou, la dificultăţile economiei de piaţă şi în general
la situaţiile de tranziţie din România. Adaptabilitatea romilor s-a situat la o frecvenţă integrată
de 3,29, faţă de care 5 comunităţi au prezentat cote supramedii de apreciere respectiv
armenii (3,83) românii (3,58) grecii (3,43) turcii (3,36) şi ruşii-lipoveni (3,33). Numai tătarii
(2,40) au contestat această trăsătură a romilor. Dar, opiniile comunităţilor etnice asupra
adaptabilităţii generale a romilor sunt foarte eterogene, toate cu abateri standard supraunitare,
149
la valori ridicate de eterogenitate. Variaţia lor a fost de la 1,50 în lotul turcilor, până la 1,84
în cel ucrainean. Ca urmare, adaptabilitatea poate caracteriza numai o parte a comunităţii
romilor, fără a fi o dimensiune majoră pentru întreaga comunitate.
O altă trăsătură pozitivă este optimismul cu o modală integrată de 3,48 şi tendinţe
de confirmare în 5 comunităţi respectiv de armeni (4,17) ucraineni (4,00) ruşi-lipoveni
(3,65) turci (3,60) precum şi români (3,40). În privinţa optimismului la romi există şi o
contestaţie venită de la acelaşi lot tătar (2,44).
Astfel, un prim set de trăsături active din identitatea etnică a romilor este
reprezentat de un tradiţionalism şi o agresivitate fără egal în planul comunităţilor etnice
locale, însoţite de solidaritate, mândrie, spirit comercial şi adaptabilitate deosebită.
Pentru modelul nostru metodologic în acest caz notăm caracterul de unicat al
trăsăturilor determinate inclusiv cu sublinierea agresivităţii în poziţia 2 din 50 posibile,
întrucât această configuraţie de atitudini nu apare la nici o altă comunitate.
Cea de-a doua mare serie de trăsături ale comunităţii rome sunt cele mai puţin
răspândite, care s-au plasat în a doua parte a diagnozei noastre. Pe aceeaşi procedură a
comparabilităţii lărgite oferim în tabelul nr. 5 un extras cu ultimele 10 trăsături rome, cu
caracter subdominant. De remarcat în acest tabel acelaşi grad satisfăcător de cunoaştere
reciprocă, prin care din 10 trăsături de slabă intensitate, 6 sunt comune ceea ce reprezintă
un procent de 60 %, identic cu cel al evaluărilor de trăsături active.
Tabelul nr. 5
Ultimele 1o poziţii de trăsături modale subdominante
la minoritatea romilor pe baza Chestionarului PPN-50
profilul rom integrat Aritm profilul rom autoevaluat Aritm comune
41. Ospitalitatea 2,01 41. Simţul onoarei 3.24 X
42. Onestitatea 1,97 42. Capacitate de evitare conflicte 3,24 X
43. Comunicativitatea cu sinceritate 1,96 43. Curăţenia şi higiena 3,21 X
44. Simţul onoarei 1,94 44. Simţul răspunderii 3.17 X
45. Capacitate de evitare conflicte 1,85 45. Hărnicia 3.00 X
46. Simţul răspunderii 1,78 46. Inteligenţa 2,83 -
47. Bunătatea şi blândeţea 1,75 47. Disciplina şi organizarea 2,76 X
48. Disciplina şi organizarea 1,72 48. Scepticismul 2,66 -
49. Hărnicia 1,72 49. Spiritul critic 2,66 -
50. Curăţenia şi higiena 1,55 50. Receptivitatea la ideile altora 2,59 -
Astfel, în planul manifestărilor de slabă şi foarte slabă intensitate, trăsăturile confirmate ale
romilor prin profilul integrat şi acceptate în cel auto-evaluat, sunt :
- simţul onoarea
- capacitatea de evitare a conflictelor
- disciplina şi organizarea
- simţul răspunderii
- bunătatea şi blândeţea
- hărnicia
- curăţenia şi igiena
În privinţa acestor trăsături de intensitate redusă, cu tot acordul nominal existent asupra
lor sunt remarcate între ele mari diferenţe modale. De exemplu itemul privitor la curăţenia
şi higiena romilor în profilul integrat are o submodală de 1,55. Aceeaşi trăsătură a curăţeniei
şi higienei în profilul autoevaluat al romilor este la submodala 3,21. Printre trăsăturile de
150
slabă manifestare aflate în dezacord total, notăm evaluarea discordantă a ospitalităţii, care,
în profilul integrat apare la poziţia 42 cu o modală de 2,01; în auto-evaluarea romilor apare
la poziţia 10, cu o cotă de 4,45. Aceleaşi dezacorduri există şi în privinţa itemului bunătatea
şi blândeţea, care în profilul integrat apare la poziţia 47, cu o modală de 1,75 dar în auto-
evaluarea romilor are o modală de 3,76 ceea ce ar reprezenta o poziţie mediană. Un alt
dezacord este şi în privinţa onestităţii, la poziţia 42 în profilul integrat cu o submodala 1,97;
în auto-evaluarea romilor este situată la modală 4,03 ceea ce exprimă un nivel superior.
În privinţa inteligenţei, definită în vocabularul nostru ca o însuşire pentru înţelegerea
mai uşoară şi rezolvarea mai rapidă a problemelor curente, în autoevaluarea romilor apare
plasată într-o poziţie inferioară de manifestare 46 cu o submodală 2,83. Pe când în profilul
integrat se află la poziţia mediană 37, la o cotă submodală de 2.10. Ca urmare, privitor la
inteligenţa romilor, chiar dacă acest item nu apare în ultimele 10 locuri ale profilului
integrat, există un acord de corespondenta asupra ei la nivelul cotei submodale, apropiate
unei trepte inferioare de răspuns ,,nu sunt sigur”.
Situaţii similare sunt şi la trăsătura spiritului critic sau a receptivităţii la ideile altora, cu
estimări de slabă manifestare în grupul romilor, care nu apar în ultimele 10 poziţii ale
profilului integrat, dar la modale la fel de slabe (vezi tabelele anexă ale acestui capitol).
De exemplu spiritul critic în autoevaluarea romilor are submodala 2,66. Pe când în
profilul integrat această submodală este de 2,14, la aceeaşi treaptă scăzută de manifestare.
La fel sunt şi manifestările de receptivitate la ideile altora, aflate în autoevaluarea romilor la
poziţia 50 cu submodala 2,59. Pe când în profilul integrat al romilor submodala
receptivităţii la ideile altora este de 2,07, la aceeaşi treaptă scăzută de manifestare.
Ca urmare, lipsa de disciplină, lipsa de organizare şi de răspundere, a hărniciei şi a onoarei, a
spiritului critic, a capacităţii de evitare a conflictelor, lipsa de receptivitatea la ideile altora, cu un nivel
scăzut al inteligenţei, dar mai ales a lipsei de curăţenie şi higienă, reprezintă a doua direcţie de manifestare
a specificului etnic la această minoritate. În efortul nostru de determinare a trăsăturilor specifice
identităţii romilor subliniem caracterul de unicat al acestei contur, fără precedent la alte
neamuri.
5. Analiza matricală a stilurilor etnice ale romilor
În planul identităţii etnice analiza de item oferă elemente de detaliu cu un marcat

caracter psihodiagnostic, iar întocmirea matricei stilistice pe direcţii principale de
comportament poate contura unele elemente cu caracter de prognoză. Prin caracterul lor
de sinteză, unele stiluri pot fi similare ca poziţie cu stilistica etnopsihologică a altor
neamuri. În aceste situaţii trebuie analizat care sunt trăsăturile pivot, cu direcţii dominante
aflate din primele poziţii de susţinere din cadrul stilului respectiv.
În cazul comunităţii rome, amintim aceeaşi procedură de calcul, care ne-a permis
o analiză comparată. Astfel, pentru obţinerea profilului stilistic integrat, cu valoare de
reper, procedăm la calculul mediei aritmetice şi al abaterii standard, din 5 în 5 itemi, pe
cele 350 de chestionare în care a fost trecută comunitatea romă.
Pentru obţinerea profilului stilistic autoevaluat, acelaşi ,,soft” se aplică numai la cele
30 cazuri ale grupului rom. Pentru obţinerea de profiluri retro-evaluate, acelaşi ,,soft” se aplică
succesiv în toate grupurile martor, în dreptul evaluărilor referitoare la romi.
Redăm alăturat în tab. nr. 6 o sinteză cu matricea stilistică a romilor dobrogeni.
Astfel, în cadrul romilor, pe direcţia manifestărilor principale avem un stil tolerant, orientat
spre solidaritate socială împreună cu cel afectiv, orientat spre evitarea conflictelor sociale.
151
Pe plan secundar se manifestă stilul cultural, orientat spre nou şi inventivitate.
Pe plan terţiar sunt plasate stilurile, activ cu orientare spre domeniul activităţilor
productive, şi moral pe ultimul plan.
Stilul tolerant (sau social) cu manifestare principală la romi, în cea mai înaltă poziţie,
care nu apare la nici o minoritate din cele studiate de noi. În prevalenţa stilului social al
romilor trăsăturile pivot sunt constituite din imitativitate, adaptabilitate primară şi preţuirea
propriei identităţi etnice. Din rândul trăsăturilor inactive prin poziţiile foarte slabe pe care le
ocupă, dar echivalente acestui stil, menţionăm: dominativitatea, capacitatea de comunicare
cu sinceritate şi toleranţa interetnică.
Nici stilul afectiv ,aflat pe un al doilea plan valoric, nu apare la nici o altă minoritate.
În prevalenţa stilului afectiv al romilor trăsăturile de susţinere sunt din partea
agresivităţii, aflată în poziţia 2, a mândriei aflată în poziţia 7 şi a ambiţiei aflată în poziţia 10.
Din rândul trăsăturilor inactive cu poziţii slabe sau foarte slabe echivalente acestui
stil al romilor, menţionăm : ospitalitate (41) capacitatea de evitare a conflictelor (45) sau
bunătatea şi blândeţea (47) cu manifestări restrânse până la absenţă.
Planul predispoziţiilor culturale la romi a ocupat al 3-lea nivel de manifestare, tot fără
echivalent la alte neamuri. Şi la acest nivel mediu de manifestare stilul cultural al romilor are
la bază tradiţionalismul (1), într-o poziţie slab reprezentată poate fi notată şi credinţă religioasă
(14). Alte dimensiuni precum inteligenţă (poziţia 37), receptivitate faţă de ideile altora (38) sau
higiena (50), sunt mai slabe sau inactive.
Tabelul nr. 6
Matricea stilistică a romilor dobrogeni, determinată prin auto şi retro-evaluare,
pe medii aritmetice şi abateri standard obţinute cu ajutorul Chestionarului PPN –50
Profilul Profil
Stilistic Stilistic Retro-evaluarea stilistică a romilor dobrogeni
Profiluri
Romilor Romi de către comunităţile etnice-martor din zona de contact
integrat Auto -
Stilurile de total evaluat Ruşii-
relaţionare cazuri cazuri Român Arm. Greci Italieni Turci Tătar Lipov Ucrai.
cu itemii lor 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
TOLERANT
1-6-11-16 2,73 4,oo 2,77 2,82 2,41 2,2o 2,74 2,37 2,72 2,82
21-26-31 1,55 0,93 1,6o 1,38 1,44 1,35 1,42 1,54 1,46 1,45
36-41-46
AFECTIV
4-9-14-19 2,59 3,94 2,65 2,46 2,35 2,19 2,5o 2,24 2,67 2,54
24-29-34 1,47 0,9o 1,48 1,3o 1,36 1,16 1,37 1,48 1,2o 1,09
39-44-49
CULTURAL
5-10-15-20 2,53 3,59 2,68 2,6o 2,23 2,1o 2,4o 2,21 2,58 2,55
25-30-35 1,42 1,11 1,55 1,34 1,3o 1,26 1,42 1,36 1,22 1,2o
40-45-50
ACTIV
3-8-13-18 2,5o 3,54 2,52 1,87 2,32 2,32 2,55 2,18 2,66 2,66
23-28-33 1,44 1,12 1,5o 1,08 1,39 1,35 1,34 1,38 1,34 1,37
38-43-48
MORAL
2-7-12-17 2,35 3,87 2,31 2,12 1,87 1,93 2,29 2,09 2,35 2,59
22-27-32 1,42 0,9o 1,43 1,37 1,23 1,14 1,32 1,34 1,24 1,33
37-42-47
152
La nivelul cel mai scăzut de manifestare s-au plasat stilurile activ şi moral.
Stilul activ al romilor, semnificativ pentru domeniul muncii, în cadrul matricei
noastre stilistice a ocupat planul 4, similar cu planul 4 al stilului activ din matricea ruşilor
lipoveni şi a ucrainenilor din cercetarea de faţă.
Astfel, stilul activ al romilor are ca trăsături pivot în profilul integrat, hărnicia în
poziţia 49 din 50 şi simţul de răspundere în poziţia 46 din 50, care după cum se observă au
o atât de slabă intensitate încât practic valoarea lor este nulă.
Pe când în stilul activ al lipovenilor aceleaşi trăsături pivot au o valorizarea diferită
în profilul integrat, prin cea a hărniciei în poziţia 6 şi cea a simţului de răspundere în
poziţia 35. În cazul stilului activ al ucrainenilor, aflat şi el în planul 4, dar cu o valorizare a
hărniciei în poziţia 6, în profilul integrat şi a simţului de răspundere în poziţia 34.
În matricea stilistică a romilor pe ultimul plan s-a plasat stilul moral. Cu principalele
trăsături de susţinere în tăria de caracter (26), prietenia (36) şi omenia (40).
Dar, pentru că această dimensiune morală a înregistrat o cădere generală în toate
comunităţile studiate de noi, este foarte greu a formula opinii ferme. Multe din
coordonatele ale valorilor morale, aflate în aceste timpuri într-o cădere liberă, sunt din
afara comunităţii , având un caracter mai larg.
153
6. Anexe
â
Tabelul nr. 7
Profiluri ierarhice de valori şi trăsături etnice modale, auto şi
retro-evaluate la romii dobrogeni, pe medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Retro-evaluarea romilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri romilor auto-
de către comunităţile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Trăsături Total Romi Român Arm Greci Italie. Turci Tătari Ruşi Ucr.
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
1.Tradiţionalism 3,76 4,97 4,00 3,63 3,43 3,67 3,16 3,52 4,00 3,77
1,55 0,19 1,54 1,75 1,74 1,69 1,58 1,67 1,26 1,33
2. Agresivitatea 3,75 2,31 3,06 4,60 4,03 4,67 3,86 2,72 4,59 4,39
1,55 1,20 1,60 1,13 1,22 1,03 1,44 1,68 1,00 1,15
3.Preţuirea propriei 3,64 4,55 3,40 4,60 3,57 3,03 3,28 3,22 3,71 4,06
4. Spiritul 3,62 4,86 3,60 1,53 3,73 3,70 3,82 3,46 3,98 3,68
comercial 1,56 0,44 1,53 0,94 1,74 1,37 1,27 1,70 1,28 1,58
1,63 0,46 1,60 1,56 1,74 1,76 1,50 1,59 1,66 1,84
6. Optimismul 3,48 4,52 3,40 4,17 3,03 3,07 3,60 2,44 3,65 4,00
1,55 0,57 1,59 1,42 1,65 1,41 1,60 1,62 1,30 1,32
7. Mândria 3,31 4,83 3,82 3,60 2,43 2,27 2,78 2,68 3,73 3,84
1,69 0,66 1,65 1,71 1,70 1,41 1,57 1,85 1,47 1,24
8. Solidaritatea 3,16 4,79 2,70 2,70 2,13 3,23 3,38 2,66 3,59 3,48
1,76 0,82 1,67 1,80 1,48 1,91 1,65 1,56 1,71 1,81
9.Individualismul 3,13 4,17 3,34 3,20 2,70 2,87 3,06 2,26 3,57 3,26
1,56 0,93 1,67 1,69 1,70 1,66 1,43 1,29 1,37 1,57
10. Ambiţia 3,06 3,41 3,24 2,67 3,23 2,50 2,86 2,52 3,65 3,45
1,62 1,40 1,60 1,92 1,91 1,61 1,51 1,59 1,38 1,39
11.Independenţa 3,09 3,28 3,50 2,63 2,40 3,37 3,28 2,38 3,24 3,65
1,72 1,85 1,67 1,77 1,73 1,77 1,59 1,63 1,60 1,62
12.Ataşamentul 3,03 4,90 3,22 3,43 2,37 1,90 3,18 2,70 2,98 2,68
faţă de România 1,62 0,41 1,71 1,91 1,22 1,24 1,51 1,67 1,49 1,25
13.Spiritul 3,02 4,14 2,90 1,93 3,57 3,00 2,98 2,54 3,27 3,16
întreprinzător 1,62 0,92 1,80 1,14 1,83 1,66 1,41 1,51 1,56 1,73
14. Credinţa 2,95 4,66 3,48 4,40 2,07 2,17 2,20 2,78 2,53 2,87
religioasă 1,71 1,04 1,83 1,40 1,39 1,56 1,48 1,67 1,42 1,36
15.Imitativitatea 2,93 4,07 2,98 1,97 2,63 2,63 3,46 2,54 2,76 3,39
1,60 0,53 1,66 1,22 1,67 1,71 1,49 1,69 1,55 1,56
16. Curajul şi 2,82 4,28 3,14 1,57 2,30 2,73 2,50 2,60 2,78 3,71
cutezanţa 1,68 1,03 1,71 1,19 1,64 1,64 1,61 1,82 1,43 1,53
17. Simţul 2,74 4,00 2,98 2,80 2,67 2,07 2,86 2,40 2,80 2,13
umorului 1,46 0,46 1,61 1,63 1,47 1,41 1,50 1,39 1,32 1,23
18.Increderea în 2,77 3,34 2,84 3,10 2,73 2,47 3,02 2,02 2,73 2,97
forţele proprii 1,62 1,20 1,75 1,59 1,86 1,61 1,72 1,48 1,52 1,50
19. Fatalismul 2,72 3,31 2,36 2,47 1,93 2,73 2,66 2,76 2,98 3,35
1,40 0,76 1,32 1,20 1,23 1,39 1,52 1,70 1,20 1,40
20.Dispoziţie spre 2,65 4,45 2,72 2,40 2,57 1,83 2,58 2,10 2,65 2,97
întrajutorare 1,65 0,57 1,80 1,61 1,74 1,12 1,63 1,56 1,54 1,66
21.Inventivitatea 2,64 3,66 2,64 1,57 2,70 2,17 2,40 2,50 3,00 3,19
1,50 1,14 1,57 1,10 1,64 1,37 1,31 1,54 1,31 1,64
22. Perseverenţa 2,60 3,07 2,44 2,50 2,30 2,17 2,36 2,24 3,24 3,23
23.Realismul 2,53 3,21 3,06 2,67 1,83 2,17 2,60 1,90 2,65 2,65
1,46 1,05 1,52 1,69 1,23 1,66 1,54 1,11 1,35 1,40
24. Capacitatea 2,50 4,03 2,54 1,83 2,37 2,03 2,48 2,20 2,39 2,87
de iniţiativă 1,55 1,05 1,72 1,29 1,81 1,43 1,52 1,36 1,27 1,61
25.Toleranţă 2,42 3,79 2,52 1,80 2,07 1,73 2,24 2,34 2,37 3,10
interetnică 1,47 1,45 1,36 1,30 1,23 0,91 1,36 1,48 1,38 1,72
154
Tabelul nr. 7 ( continuare)
Profiluri ierarhice de valori şi trăsături etnice modale, auto şi
retro-evaluate la romii dobrogeni, pe medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Retro-evaluarea romilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri Romilor auto-
de către comunităţile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Trăsături Total Romi Român Arm Greci Italie. Turci Tătari Ruşi Ucr.
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
26.Tăria de 2,38 3,62 2,60 1,80 2,27 1,93 2,12 2,20 2,53 2,42
caracter 1,51 1,80 1,40 1,42 1,66 1,41 1,19 1,40 1,42 1,63
27. Sentimentul 2,32 4,24 1,82 3,73 2,33 1,43 2,27 1,94 2,22 1,68
naturii 1,05 0,83 1,07 1,62 1,75 0,94 1,64 1,48 1,43 1,48
28. Spiritul de 2,32 4,66 2,64 1,40 1,43 2,13 2,oo 1,9o 2,14 3,03
sacrificiu 1,52 0,86 1,83 1,o7 0,86 1,36 1,09 1,33 1,06 1,49
29. Supuşenia 2,31 3,10 2,56 1,87 2,57 1,67 2,60 2,26 1,86 2,32
şi obedienţa 1,41 0,56 1,57 1,38 1,87 1,06 1,43 1,51 1,12 1,25
30. 2,31 3,41 2,39 2,69 1,93 2,03 2,18 1,74 2,45 2,34
Dominativitatea 1,58 1,57 1,71 1,63 1,34 1,30 1,52 1,32 1,66 1,63
31. Simţul 2,26 4,90 2,54 1,50 1,67 1,83 2,48 1,86 1,90 1,97
frumosului 1,52 0,41 1,57 1,11 1,06 1,05 1,53 1,41 1,25 1,08
32.Scepticismul 2,26 2,66 1,68 2,63 1,57 1,73 2,10 2,52 2,37 3,26
1,22 0,72 0,94 1,22 0,94 0,87 0,97 1,40 1,25 1,46
33. Sentimentul 2,25 3,90 2,38 4,17 1,63 1,37 1,66 2,04 1,92 1,94
istoriei 1,53 1,26 1,70 1,46 1,13 0,72 0,96 1,62 1,13 1,03
32.Profesionalism 2,22 3,76 2,06 1,17 2,27 1,73 2,26 2,10 2,67 1,87
ul 1,37 0,79 1,38 0,53 1,48 1,17 1,41 1,33 1,42 0,88
35.Spiritul critic 2,14 2,66 2,18 2,87 1,53 1,77 2,04 2,04 2,39 1,74
1,38 1,47 1,49 1,66 0,73 1,19 1,29 1,40 1,51 0,93
36. Prietenia 2,11 4,48 2,04 2,21 1,79 1,90 2,24 1,66 1,67 1,65
1,46 0,51 1,40 1,72 1,32 1,26 1,48 1,22 1,11 0,75
37.Inteligenţa 2,10 2,83 1,98 1,33 2,47 1,47 2,22 2,10 2,37 2,00
1,31 1,47 1,36 0,88 1,50 1,01 1,33 1,27 1,25 1,03
38. Receptivitatea 2,07 2,59 2,20 1,97 1,83 1,67 2,24 1,56 2,31 2,23
la ideile altora 1,37 1,50 1,50 1,25 1,34 1,09 1,55 1,03 1,28 1,45
39.Modernismul 2,05 3,55 2,06 2,07 1,93 1,73 2,06 1,83 1,75 1,81
1,34 1,55 1,36 1,33 1,08 1,14 1,46 1,32 0,98 0,95
40. Omenia 2,02 4,07 2,12 1,47 1,73 1,30 2,10 1,98 1,84 1,65
1,31 0,37 1,39 1,11 1,17 0,75 1,34 1,25 1,20 0,98
41. Ospitalitatea 2,01 4,45 1,98 1,57 1,77 1,47 2,00 2,26 1,51 1,32
1,32 0,51 1,30 1,14 0,86 0,90 1,12 1,47 0,87 0,70
42. Onestitatea 1,97 4,03 1,74 1,70 1,47 1,47 1,82 1,60 1,88 2,65
1,31 1,12 1,14 1,21 0,82 0,86 1,27 1,01 1,09 1,40
43.Comunicativi 1,96 3,52 1,94 1,13 1,73 1,60 2,04 1,80 2,22 1,65
cu sinceritate 1,23 1,33 1,28 0,35 0,91 0,93 1,05 1,16 1,39 0,91
44. Simţul 1,94 3,28 1,88 1,93 1,27 1,37 2,22 1,90 1,90 1,65
onoarei 1,29 1,31 1,39 1,46 0,87 0,67 1,30 1,28 1,16 0,95
45. Capacitatea de 1,85 3,24 1,80 1,33 1,67 1,47 1,74 1,86 2,02 1,58
evitare conflicte 1,16 0,91 1,28 0,92 1,18 0,73 1,12 1,18 1,11 0,89
46. Simţul 1,78 3,17 1,82 1,40 1,30 1,60 1,90 1,58 1,71 1,65
răspunderii 1,14 1,36 1,22 0,81 0,65 0,89 1,15 1,16 0,96 0,95
47. Bunătatea 1,75 3,76 2,10 1,23 1,43 1,47 1,62 1,60 1,47 1,29
şi blândeţea 1,16 1,55 1,37 0,63 0,77 0,86 0,70 0,95 0,77 0,59
48. Disciplina şi 1,72 2,76 1,80 1,47 1,23 1,83 1,54 1,50 1,80 1,81
organizarea 1,07 1,46 1,05 0,78 0,50 1,32 0,71 0,81 1,19 1,14
49.Hărnicia 1,72 3,00 1,70 1,10 1,33 1,33 1,90 1,82 1,61 1,68
1,18 1,07 1,16 0,40 0,71 0,80 1,28 1,45 1,11 1,05
50. Curăţenia 1,55 3,21 1,78 1,27 1,50 1,10 1,52 1,44 1,18 1,19
şi higiena 1,03 1,11 1,20 0,87 0,73 0,48 1,01 0,95 0,57 0,60
155
Tabelul nr. 8
în anul 1995 de o persoană de origine romă
Localitatea Constanta INSTRUCTIUNI: Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi
Judeţul Constanţa dvs. la diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei buni
Sexul bărbătesc sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra
Vârsta 53 ani unui singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă căsătorit 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară studii superioare 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea notar 3 acord în mică măsură
Religia ortodox 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică rom 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm. Greci Italieni Turci Tătari Romi
Lipo.
Ucra
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
să fie vecini de 5 5 5 5 5 5 5 5 5
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 5 5 5
profesiunea dvs ? …
etnice aţi admite să
5 5 5 5 5 5 5 5 5
fie de aceeaşi cetăţenie
română cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi locale
să vină numai ca turişti
1 1 1 1 1 1 1 1 1
reşedinţă
locale aţi prefera să 1 1 1 1 1 1 1 1 1
fie date afară din ţară ?
156
Tabelul nr. 9 Model completat de Chestionar PPN-50 o persoană romă
Localitatea Constanţa, Jud. Constanţa, INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii Urban, Sexul Bărbătesc, persoană. Pe baza lui veţi aprecia ce este tipic în toate aceste comunităţi.
Vârsta 53 ani, Stare civilă Căsătorit, Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul anexat Se
Pregătirea şcolară Studii superioare, notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5 pentru
Profesiunea Notar, Religia Ortodoxă, acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în
Apartenenţa etnică Rom mică măsură 2 pentru nu sunt sigur ; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Ital. Turc Tăt. Romi Ruşi Ucra.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 1 5 5
5. MODERNISMUL 3 4 4 5 2 2 1 4 4
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 3
9. OSPITALITATEA 5 4 5 3 2 3 2 4 2
15.OPTIMISMUL 5 4 5 5 4 4 3 4 4
17.SCEPTICISMUL 3 3 2 3 2 2 2 3 2
20.INTELIGENŢA 5 5 5 4 3 3 4 3 3
21.SOLIDARITATEA 3 5 3 4 4 4 4 4 4
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 4 3 1 4 4
25. SPIRITUL CRITIC 5 4 5 4 4 4 2 3 3
28. PERSEVERENŢA 4 4 5 4 2 2 3 3 3
29.AGRESIVITATEA 3 3 3 3 5 5 5 3 3
32.OMENIA 5 5 5 4 1 1 1 5 4
34.SIMŢUL UMORULUI 5 5 5 5 3 3 5 4 4
35.REALISMUL 4 4 4 5 5 4 4 4 4
36 PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 5 5 5
37.FATALISMUL 3 3 2 3 3 2 2 2 2
39.AMBIŢIA 5 5 5 5 4 4 4 5 5
43.HĂRNICIA 4 4 4 4 3 3 3 3 3
44.MĂNDRIA 5 5 5 5 5 5 1 4 4
46.TOLERANŢA 5 5 5 5 1 1 1 5 5
47.ONESTITATEA 5 5 5 4 4 4 1 3 3
157
Bibliografie
Mihail Esquisse sur l‘histoire, les moeur et la langue des Cigains connus en France sous
Kogălniceanu le nom de Bohemiens, Berlin, 1837, lucrare tradusă şi reprodusă în Opere,
Scrieri istorice, tomul I, ediţie critică Andrei Oţeţea, Bucureşti, 1946
Mihail Dezrobirea ţiganilor, Ştergerea privilegiilor boiereşti, Emanciparea ţăranilor
Kogălniceanu Discurs în aula Academiei Române. Şedinţă solemnă din 1aprilie 1881
Dimitrie Dan Ţiganii din Bucovina, Cernăuţi, 1892
Nicolae Iorga Originea lui Ştefan Răzvan, în Analele Academiei Române
Memoriile Secţiunii Istorice, s-III, tomul XI, Bucureşti, 1930,
Chelcea Ion Ţiganii din România , monografie etnografică , Bucureşti , 1944
Panaitescu Le role economique et social des Tziganes au Moyen Age en valachie et en Moldavie,
N. Petre în XVII-e Congres International d‘Antropologie Prehistorique.
VII-e Session de l’InstitutInternational d‘Antropologie. Buc. 1-8 sept. 1937.
George Potra Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti , 1939
Viorel Achim Ţiganii în istoria României , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
Nicolaescu C. Plopşor Casa, şcoala şi biserica romilor, Revista O’ Rom, nr. 2, octombrie 1934
Ovidiu Bârlea Conservatorul de lăutari din Rociu ,
în revista Sociologia Românească, anul IV, 1942
Domnica Păun Ţiganii în viaţa satului Corcova , în
Arhiva pentru Ştiinţă şi Reformă Socială , nr. X , Bucureşti, 1932
Aurel Boia Integrarea ţiganilor din Şanţ (Năsăut) în comunitatea românească
a satului, în revista Sociologia Românească , anul III, nr. 7 –9 , 1938
Toma Ghe. Bulat Ţiganii domneşti din Moldova la 1810 în Arhivele Basarabiei,
vol. V, nr. 2, Tipografia Băncii Centrale, Chişinău, 1933
Nicolaie Grigoraş Robia în Moldova (de la întemeierea statului până la mijlocul secolului al XVIII-lea) în
Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, vol. IV, 1967
Ion Radu Mircea Termenii de rob, şerb şi holop în documente slave şi române,
în revista Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi, 1950
Liegeois Jean-Pierre Tsiganes et Voyageurs.Donnes socio-culturelles. Donne socio-politiques, Strasburg, 1985.
John Kolsti and The Nazi Genocide of Gypsies în Germany and Eastern Europe ,
David Crowe în The Gypsies of the Eastern Europe , New York , London , 1991
Nicolae Gheorghe Roma Gypsy Ethicity în Eastern Europe, în ,,Social Research”, 58, 1991, nr. 4
Elena Zamfir şi Ţiganii între ignorare şi îngrijorare , Editura Alternative, Bucureşti, 1993.
Cătalin Zamfir
Mihai Merfea Despre integrarea socială a romilor. Participare şi nu asimilare
în revista Sociologia românească nr. 2-3, Bucureşti, 1994
Vasile Burtea Neamurile de romi şi modul lor de viaţă Revista Sociologia românească nr. 2-3, 1994
Mihai P. Băcanu Ţigani – minoritate naţională sau majoritate infracţională ?
Revista Sociologia românească , p. 42-45 , 1996
Vasile Gheţău O proiectare condiţională a populaţiei României pe principalele naţionalităţi
(1992- 2025) în Revista de Cercetări Sociale, an 3, nr. 1, Bucureşti, 1996
Adrian Neculau Personalitatea modală şi caracteristicile grupului, în lucrarea Minoritari Marginali,
Excluşi, coord. Adrian Neculau şi Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iaşi, 1966
Gârlan A. Mictat Studiul dublei perspective în diagnoza identităţii etnice a romilor, în volumul
Minorităţile între identitate şi integrare, Editura Complexul Muzeal Arad, 1999
Mariea Ionescu Practici pozitive în comunităţile de romi, editată de
şi Sorin Cace Agenţia de dezvoltare comunitară Împreună, Bucureşti, 2000
Ioan Bolovan Romii din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX lea ,
aspecte statistice şi demografice, în volumul Modele de convieţuire
în Europa Centrală şi de Est, Editura Complexul Muzeal Arad, 2000
ZiarulGlasul Romilor Periodic al Uniunii Generale a Romilor din România, Bucureşti ,1934 - 1938
ZiarulAven Amentza Periodic al Fundaţiei pentru Emanciparea Romilor, Bucureşti , 1992 - 2001
158
159

Etnopsihologii Minoritare DR Mictat Garlan

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etnopsihologii Minoritare DR Mictat Garlan

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0

Într-o formulare restrânsă cartea de faţă este o cercetare etnopsihologică aplicată

Dr. Mictat Gârlan

Cartea de faţă este un al doilea volum al autorului, consacrat unor probleme de

Allport W.Gordon Structura şi dezvoltarea personalităţii,

2. Structura grupurilor de cercetare a comunităţii turce

La nivel de rezultate, pe această temă a analizei de relaţii, în susţinerile mele am

Atitudinea grupului turc faţă de ruşii-1ipoveni şi ucraineni s-a plasat pe un interval

În tabelul nr. 2, se pot aprofunda detalii privind atitudinile de apropiere ale

În autoevaluarea grupului turc, între însuşirile comune mai preţuite au fost

În tabelul nr. 5 pe coloana trăsăturilor din profilul integrat trebuie să notăm şi

5. Analiza matricială a stilurilor etnice turceşti

Alături de analiza variabilelor-item, o perspectivă de sinteză ne oferă întocmirea

În general studiul minorităţilor suferă o lipsă de date cu dificultăţi de documentare

În analiza relaţională dificultatea principală constă în modul de aplicare şi de

O observaţie interesantă comparativ cu indicatorii grupului turc au în vedere o

În analiza de trăsături etnopsihologice ale comunităţii tătare prin Chestionarul PPN–

Acestei liste de trăsături ierarhizate îi spunem ,,profil tătar integrat” pentru că se

Conform observaţiilor anterioare, un caz special rămâne trăsătura credinţei religioase,

De asemenea, în profilul tătar autoevaluat mai apar şi unele note critice -

5. Analiza matricială a stilurilor etnice tătare

Analiza de stil are caracteristici proprii de dificultate rezultate tocmai din

În cadrul acestui tabel nr. 7, la minoritatea tătară şi nivel de sinteză remarcăm o

Lipovenii sunt în România un neam de origine slavă, veniţi în prima jumătate a

Principala dificultate a unei investigaţii de teren, desfăşurată la ,,nivelul contactelor

3. Diagnoza relaţiilor etnice ale ruşilor lipoveni

În chestionarele noastre, respectiv Bogardus-95 şi PPN-50, fiecare subiect

Astfel, asemănător altor grupuri, nici în acest tabel nu înregistrăm variaţii

4. Analiza de valori și trăsături etnice

Pentru analiza de trăsături etnopsihologice ale lipovenilor dobrogeni prin

În tabelul nr. 4, într-o comparaţie suplimentară între profilul lipovean integrat

Dacă sub raportul tradiţionalismului şi al credinţei confesionale putem spune că ruşii-

Astfel, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului, a imitativităţii, dar şi a lipsei

5. Analiza matricială a stilurilor etnice ale ruşilor lipoveni

Despre prezenţa grecilor pe teritoriul României există o varietate de opinii. Din

În cadrul cercetării noastre, concepută pe principiul dublei perspective şi la nivelul

Pentru diagnoza diferenţelor specifice pe principiul dublei perspective, montajul

La fel, trăsătura ambiţiei, a fost foarte apreciată de greci, cu o localizare a ei foarte

5. Analiza matricială a stilurilor etnice elene

Prin asocierea trăsăturilor avansate în Chestionarul PPN-5o acestea se pot regrupa

În perioada postbelică, care a coincis în România cu perioada comunistă,

2. Structura grupurilor de cercetare

3. Analiza relaţiilor etnice ale italienilor dobrogeni

Din toţi indicatorii Chestionarului Bogardus de distanţe sociale am dezvoltat numai

4. Diagnoze de valori şi trăsături etnice

În privinţa calităţilor metrologice ale Chestionarului PPN –50 cu date referitoare

În tabelul nr. 3 oferim un extras cu primele 10 trăsături italiene cu caracter

De adăugat că, în partea de interpretare a datelor alături de raporturile de poziţie

Din perspectiva noastră, studiul acestei comunităţi a reprezentat un moment

Elementul de surpriză pentru această comunitate catolică un fost faptul aparent al

Ucrainenii din România sunt o comunitate etnică recent constituită cu puţine

Astăzi, majoritatea localităţilor de răspândire ale comunităţii ucrainene din

În cazul chestionarului Bogardus-95, după prelucrarea datelor a rezultat un indicator

Cu excepţia relaţiilor cu romii, toate tipurile de atitudini directe şi reciproce ale

În utilizarea unor instrumente de psihologe socială, până a ajunge la faza unor

5. Analiza matricială a stilurilor etnice ucrainene

Remarcăm anterior că analiza de item trebuie integrată unei diagnoze de factură

La acest nivel de sinteză şi la minoritatea ucraineană remarcăm o matrice stilistică

Ion Ionescu Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850, în traducerea