A n u l XXXIII, N r .

8 805, Vineri, 22 iulie 2 0 2 2, S u c e a v a – P r e þ : 2 l e i Ziar auditat de Uniunea Naþionalã a Presei Locale

10 24 6 3 8 14
6112721
Reflecþie...
37 11 10 32 35 12
Zis-a un oltean de soi:
560658
„Nu-i o ruºine sã te naºti prost
Ruºine e sã mori prost”.
37 11 39 38 22 4 Rãzleþe cazuri ºi la noi...
708175 EMIL SIMION

Ipoteºti, prima comunã din judeþ Creºte numãrul de îmbolnãviri

unde locuitorii sunt rugaþi
sã consume apã cu mãsurã
Pe fondul secetei, în mai
multe localitãþi din þarã
furnizarea apei potabile a
fost raþionalizatã.
de COVID-19 în judeþul Suceava
118 noi infectãri cu
SARS-CoV-2 în 24 de ore
> În spitalele din judeþ, 110 pacienþi cu
COVID-19, între care 15 minori
> În pagina 3
Parcul central din Humor,

> În pagina 16
În judeþul Suceava nu
pare sã fie încã o problemã
asigurarea apei potabile, dar propus pentru a fi defriºat
deja apar semnale în vederea
unui consum moderat. ºi înlocuit cu o zonã
Astfel, liderul consilieri-
lor PMP din Consiliul Local pe care sã fie realizatã
(Continuare în pagina 2) „Bucovina în miniaturã”

Elevii care
L. D. Clement
Vertical

au obþinut premii Popularã

ºi menþiuni la > În pagina 2

olimpiadele ºcolare, Cel mai mare turneu de tenis

premiaþi de Primãria de masã organizat în acest an
Fãlticeni În pagina 3 >
s-a desfãºurat la Fãlticeni
> În pagina 6

În cazul unei agresiuni de pe

Literaturã • Artã paginile>8-9În o terasã din Calafindeºti

„Colocviile Putnei”, 14 martori audiaþi,

> În pagina 16

ediþia a XXVII-a, un tânãr arestat

la Mãnãstirea Putna ºi altul plasat
sub control judiciar
Potrivit proprietarului terenului
din Pasul Palma
Zona rãmâne deschisã
pentru turiºti > În pagina 5

Definitivat 2022 în judeþul Suceava

18 candidaþi au absentat, > În pagina 2

iar 18 s-au retras Un bãrbat

> În pagina 2

în timpul examenului s-a electrocutat

> Proba s-a desfãºurat la 45 de discipline.
> În pagina 2 ºi a decedat
www.crainou.ro Telefoanele redacþiei: 1 EURO 4,93
e-mail: contact@crainou.ro 0230530285 • 0230214723 1 DOLAR SUA 4,85
 Pagina 2 • Vineri, 22 iulie 2022
Definitivat 2022 în judeþul Suceava
18 candidaþi au absentat, iar 18 s-au retras
în timpul examenului
Inspectoratul ªcolar Ju-
deþean (ISJ) Suceava a
anunþat cã, la proba scrisã a
examenului de definitivat,
dintre cei 327 de candidaþi
s-au prezentat 309, iar 18 au
absentat.
Dintre cei 309 candidaþi
prezenþi la examen au pre-
dat lucrãrile la finalul pro-
bei scrise 291 de candidaþi;
18 s-au retras în timpul
examenului.
Proba scrisã din cadrul
examenului naþional pentru
definitivare în învãþãmânt,
sesiunea 2022, s-a desfãºu-
rat miercuri, 20 iulie, în-
cepând cu ora 9:00, în cen-
trul de examen Colegiul
Tehnic „Samuil Isopescu”
Suceava, a anunþat ISJ Su-
ceava.
Proba s-a desfãºurat la
45 de discipline.
Disciplinele de examen
În cazul unei agresiuni de pe
o terasã din Calafindeºti
14 martori audiaþi,
un tânãr arestat
ºi altul plasat
sub control judiciar
Parchetul de pe lângã
Judecãtoria Rãdãuþi a anun-
þat cã face cercetãri pentru
„vãtãmare corporalã”, „tul-
burarea ordinii ºi liniºtii
publice” ºi ,,tâlhãrie” în
cazul unei agresiuni comise
la Calafindeºti.
Potrivit anchetatorilor, în
data de 17 iulie, în jurul orei
21:00, cu intenþie, în timp
ce se afla pe terasa unei
societãþi comerciale, de pe
raza localitãþii Calafindeºti,
pe fondul consumului de
alcool, doi tineri, C.F. ºi
Z.A., i-au aplicat mai multe
lovituri altei persoane, O.V.,
lovituri care au condus la
vãtãmarea corporalã a
acesteia, cauzându-i leziuni
care i-au pus în primejdie
viaþa. Dupã care, profitând
de starea de neputinþã a
victimei de a se apãra,
inculpatul C.F. i-a sustras
telefonul mobil pe care
bãrbatul îl avea asupra sa.
Prin aceste acte de violenþã
sãvârºite în public, a fost
tulburatã ordinea ºi liniºtea
publicã.
Anchetatorii mai aratã
cã, în data de 19 iulie, în
vederea probãrii activitãþii
infracþionale ºi pentru in-
dividualizarea participaþiei
cu cel mai mare numãr de
candidaþi înscriºi au fost:
învãþãmânt preºcolar în
limba românã (69), învãþã-
mânt primar în limba ro-
mânã (60), educaþie fizicã ºi
sport (35), matematicã
(21), limba ºi literatura
românã (19), limba englezã
(15), psihopedagogie spe-
cialã (13), biologie (10),
penale, sub coordonarea
procurorului de caz din
cadrul Parchetului de pe
lângã Judecãtoria Rãdãuþi,
organele de cercetare penalã
au audiat 14 martori.
În urma probatoriului
administrat, s-a dispus
reþinerea pentru o perioadã
de 24 de ore a celor doi
suspecþi, cu vârste de 22 ºi
24 de ani, pentru sãvârºirea
infracþiunilor „vãtãmare
corporalã”, „tulburarea
ordinii ºi liniºtii publice” ºi
,,tâlhãrie”.
De asemenea, procurorul
de caz din cadrul Parchetului
de pe lângã Judecãtoria Rã-
dãuþi a formulat propunere
de arestare preventivã pen-
tru inculpatul C.F., pentru
o perioadã de 30 de zile, la
judecãtorul de drepturi ºi
libertãþi din cadrul Jude-
cãtoriei Rãdãuþi, propunere
care a fost admisã. Iar faþã
de inculpatul Z.A. a fost
dispusã mãsura controlului
judiciar pentru o perioadã
de 60 zile.
Cercetãrile în acest caz
continuã, în vederea lãmu-
ririi tuturor împrejurãrilor
de fapt ºi stabilirii rãspun-
derii judiciare. (N.B.)
Actualitate
L. D. Clement
Vertical
Popularã
Dacã este sã rãspundem la o întrebare despre muzica
popularã de azi, ne pare relativ simplu. E muzica aceea
interpretatã – la nunþi, la alte petreceri private ºi-apoi la
educaþie muzicalã (6), site-ul Definitivat.edu.ro. destule petreceri publice gen ziua comunei ori oraºului –
religie ortodoxã (6), istorie Contestaþiile se depun la de soliºti în straie de epocã (dupã mode româneºti dintre
(6), arte vizuale (5), limba centrele de examen, con- sec. XIX-XX, plus oarece actualizãri dupã „tradiþie” ori
francezã (5), mecanicã (4), form calendarului aprobat, curente contemporane), soliºti adesea cu texte ºi melodii
mecanicã – maiºtri instruc- în zilele de 27 ºi 28 iulie. înregistrate la ORDA ºi OSIM, astfel încât legea sã le
Rezultatele finale se afiºeazã apere drepturile de autor. De regulã plãtesc sã fie mod-
la centrele de examen ºi pe ern mediatizaþi, pentru ca astfel sã fie (re)cunoscuþi ºi
site-ul menþionat, în data de cumpãraþi de popor...
4 august. Dacã este sã rãspundem, pe cam acelaºi fãgaº, la
Nota la proba scrisã are o întrebare despre literatura popularã de azi, într-o primã
o pondere de 70% în cal- clipã ajungem în impas. Apoi gândul poa’ sã ne ducã la
culul mediei finale, care, pen- ce-am învãþat dacã am învãþat, la un ciobãnaº doinaº
tru promovarea examenului, nãzuind a fi îngropat în cer, printre stele, ori la un con-
trebuie sã fie de cel puþin 8. structor de nu ºtim cine ispitit sã se ia la întrecere cu
Cadrele didactice pro- Dumnezeu. Abia ulterior sã ne dãm unii seama cã, de
movate dobândesc dreptul fapt, nu-s în zilele astea atâþia ºtiutori de carte, nici
de practicã în învãþãmântul cititori sadea care sã pãtrundã luxurianta literaturã
preuniversitar, acesta fiind, româneascã postatã pe net (inclusiv sau mai ales pe
de altfel, ºi obiectivul aces- reþele de socializare), cât ºi cea ieºitã din puzderie de
tui examen naþional. Prin edituri, în tiraje de 100-200 buc., difuzatã de autori cu
tori (4), alimentaþie publicã dobândirea definitivãrii în nume ºi prenume (inclusiv membri ai USR) mai cu seamã
(4), informaticã (4), kine- învãþãmânt, cadrul didactic între prieteni. ªi nu-i limpede ce va rãmâne mâine, ce se
toterapie (4) etc. depãºeºte stadiul de debu- va reþine din ea. Astfel cã, la o întrebare, mai degrabã te
Primele rezultate vor fi tant ºi poate intra pe o rutã gândeºti la „Mioriþa”, „Manole” ºi autorii lor anonimi
afiºate în data de 27 iulie, în ascendentã de profesiona- decât la contemporanii cu drept de autor. Deºi câþiva
centrele de examen ºi pe lizare. (N.B.) dintre ei, realmente aflaþi în statornice topuri curente,
au niºte reþete financiare de te mire, aºa cum se vor fi
Incendiu la o gospodãrie minunat în urmã cu secole consumatorii (oral ºi scris)
vieþilor sfinþilor.
din Slatina
> Au intervenit pompierii militari din Ipoteºti, prima comunã
Fãlticeni, alãturi de pompierii voluntari din
Valea Moldovei, Cornu Luncii, Mãlini ºi
din judeþ unde locuitorii
Slatina sunt rugaþi sã consume
Pompierii militari ai Detaºamentului de Pompieri Fãlti-
ceni, împreunã cu lucrãtorii serviciilor voluntare pentru
situaþii de urgenþã Valea Moldovei, Cornu Luncii, Mãlini
apã cu mãsurã
ºi Slatina, au intervenit, ieri, cu ºapte autospeciale de stin-
gere pentru localizarea ºi lichidarea unui incendiu izbucnit (Urmare din pagina 1) „Îi rog din suflet pe toþi
la o gospodãrie din localitatea Slatina. locuitorii comunei sã fie
Potrivit ISU Suceava, la sosirea echipajelor de inter- Ipoteºti, Gabriel Þabrea, a mai cumpãtaþi în consumul
venþie, ardea violent o anexã gospodãreascã, cu pericol de fãcut un apel cãtre locuitori de apã în perioada în care
propagare la casa de locuit. sã consume apa potabilã cu
Pe timpul intervenþiei, un echipaj al Serviciului de Ambu- nu plouã! Haideþi sã fim o
lanþã Judeþean Suceava a preluat un bãrbat în vârstã de 55 cumpãtare. comunitate unitã ºi sã ne
de ani, care a suferit arsuri la nivelul membrelor superioare. „Suntem o comunitate ºi pese ºi de cei de lângã noi!
Ulterior, dupã ce i s-a acordat primul ajutor medical, trebuie sã fim alãturi unii de Majoritatea vin dupã-amia-
bãrbatul a refuzat transportul la o unitate spitaliceascã. ceilalþi pentru a putea merge za de la serviciu, au nevoie
În incendiu au ars adãpostul de animale pe o suprafaþã mai departe! ªtim cã în a- de apã pentru mâncare, pen-
de aproximativ 100 mp ºi alte bunuri din gospodãrie,
respectiv circa patru tone de fân, 40 mp (în coli) de tablã, ceastã perioadã au fost ºi vor tru baie, pentru copii… Da-
un metru cub de cherestea, utilaje agricole etc. mai fi zile foarte cãlduroase cã noi nu ne ajutãm între
Cauza probabilã de izbucnire a incendiului a fost un ºi fãrã ploaie! ªtim totodatã noi, nimeni nu ne va ajuta!”
scurtcircuit produs la un conductor electric defect. cã fiecare familie vrea sã fo- a transmis Gabriel Þabrea.
Incendiul a fost lichidat dupã o intervenþie de peste douã ore. loseascã apa pentru a-ºi uda
Pompierii au salvat casa de locuit, cu bunurile aferente. (N.B.) Ministrul Mediului, Ape-
grãdina cu straturisaugazonul. lor ºi Pãdurilor, Barna Tan-
Totodatã ºtim cã au fost ºi
Când manevra un aparat de sudurã czos, a anunþat, miercuri, cã
probabil vor mai fi dupã-a- va trebui ca unele admi-
Un bãrbat s-a electrocutat miezi ºi seri în care multe
familii din comunã vor rã-
nistraþii locale sã impunã
restricþii la utilizarea apei
ºi a decedat mâne fãrã apã potabilã” aratã
abrea într-un mesaj public.
potabile, el considerând cã
este o mare risipã ca cetã-
Un angajat al unui centru de producþie pentru agregate El i-a rugat pe locuitori þenii sã ude grãdinile cu apã
de balastierã, având funcþia de lucrãtor în staþie a murit, sã fie cumpãtaþi în ceea ce potabilã, „chiar dacã ne
miercuri dupã-amiaza, dupã ce s-a electrocutat când
priveºte consumul de apã. pare rãu pentru roºii”. (N.B.)
încerca sã sudeze podeaua staþiei de sortare.
Poliþia Oraºului Gura Humorului a fost sesizatã prin
112, miercuri dupã-amiazã, cã un lucrãtor s-a electrocutat.
Ancheta poliþiºtilor a stabilit cã bãrbatul era angajat la
un centru de producþie pentru agregate de balastierã, pe
funcþia de lucrãtor în staþie, ºi se afla în timpul serviciului.
Ceilalþi lucrãtori ai centrului au declarat cã bãrbatul a
manevrat un aparat de sudurã, ce se afla în incintã, pentru
a suda podeaua staþiei de sortare.
În timpul manevrãrii aparatului, acesta s-a electrocutat,
iar ca urmare a intrat în stop cardio-respirator.
Un echipaj al ambulanþei a aplicat manevrele de
resuscitare, dar fãrã rezultat.
În acest caz se fac cercetãri pentru ucidere din culpã.
(N.B.)
 Actualitate Pagina 3 •Vineri, 22 iulie 2022

La proba scrisã a examenului de titularizare Creºte numãrul de îmbolnãviri

152 de contestaþii depuse de candidaþii
nemulþumiþi de nota obþinutã
> Cele mai multe s-au înregistrat la limba ºi literatura românã
Inspectoratul ªcolar Ju-
deþean (ISJ) Suceava a in-
format cã au fost înregistrate
152 de contestaþii dupã pu-
blicarea rezultatelor iniþiale
la proba scrisã din cadrul
examenului de titularizare
în învãþãmântul preuni-
versitar.
Sursa citatã a precizat cã
cele mai multe contestaþii
s-au înregistrat la disciplina
limba ºi literatura românã –
25, la disciplina educaþie
fizicã ºi sport – 23, la limba
ºi literatura românã ºi ma-
tematicã, elemente de pe-
dagogie ºcolarã, metodica
predãrii limbii ºi literaturii
române/comunicãrii în
limba românã, metodica
predãrii matematicii ºi ex-
plorãrii mediului în învã-
þãmântul primar – 19 con-
testaþii, limba ºi literatura
românã, pedagogia preºco-
larã ºi metodica desfãºurã-
rii activitãþilor instructiv-e-
ducative în grãdiniþa de co-
pii – 15, la disciplina ma-
tematicã – 11, limba ºi lite-
ratura englezã – 9 contesta-
þii, istorie – 8, urmând câte
5 contestaþii la disciplinele
biologie, geografie, câte 4
contestaþii la disciplinele
Limba ºi literatura francezã
ºi, respectiv, religie orto-
doxã etc.
Rezultatele finale vor fi
afiºate în data de 27 iulie.
Repartizarea candidaþilor
pe posturile didactice de
predare vacante publicate
pentru angajare pe perioadã
nedeterminatã, în ordinea
descrescãtoare a notelor ob-
þinute la proba scrisã, se
realizeazã în ºedinþele de
repartizare organizate de ISJ
Suceava în zilele de 29 iulie
ºi 1 august.
Pentru angajarea pe pe-
rioadã nedeterminatã (titu-
larizare), candidaþii trebuie
sã obþinã la proba scrisã
minim nota 7, iar pentru an-
gajarea pe perioadã deter-
minatã (suplinire), minim
nota 5. (N.B.)
de COVID-19 în judeþul Suceava
118 noi infectãri
cu SARS-CoV-2 în 24 de ore
> În spitalele din judeþ, 110 pacienþi cu
COVID-19, între care 15 minori
În anterioarele 24 de ore au fost înregistrate, în þarã,
7.129 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2,
cu 350 mai multe faþã de ziua anterioarã. Dintre cazurile
noi, 1.363 sunt ale unor pacienþi reinfectaþi, testaþi pozitiv
la o perioadã mai mare de 90 de zile dupã prima infectare,
a transmis ieri Ministerul Sãnãtãþii.
În lista pe judeþe, Suceava se înscria ieri cu un total de
59.432de cazuri de la debutul pandemiei, dintre care 118
cazuri noi, incidenþa înregistratã la 14 zile fiind 0,83.
Distinct de cazurile nou-confirmate, în urma retestãrii
pacienþilor care erau deja pozitivi, 208 persoane au fost
reconfirmate pozitiv.
În unitãþile sanitare de profil, numãrul de persoane

numai rezultatele la olim-

Elevii care au obþinut premii
ºi menþiuni la olimpiadele ºcolare,
premiaþi de Primãria Fãlticeni
Pentru al nouãlea an
consecutiv, ediþia 2022 a
programului „Zilele Muni-
cipiului Fãlticeni” a inclus
premierea elevilor, o mo-
dalitate de recunoaºtere a
valorilor, de recompensare
ºi de motivare. Ceremonia
de premiere s-a desfãºurat
în prezenþa conducerii mu-
nicipiului, a consilierilor
locali, dar ºi a familiilor,
colegilor ºi prietenilor ele-
vilor premiaþi.
250 de elevi din muni-
cipiu, care au obþinut premii
ºi menþiuni la olimpiadele
ºcolare, inclusiv cea a spor-
tului ºcolar, cadrele didac-
tice care i-au pregãtit ºi
elevii care au obþinut medii
peste 9,50 la evaluare na-
þionalã ºi la bacalaureat, în
anul ºcolar 2021-2022 au
fost premiaþi de Primãria ºi
Consiliul Local, în seara
zilei de marþi, 19 iulie, la
amfiteatrul din Parcul de
nota 10 la cele douã exa-
mene, respectiv Daria Pur-
dilã, de la ªcoala Gimna-
zialã „Ion Irimescu”– media
10 la evaluarea naþionalã ºi
Simina Teodora Buculei, de
la Colegiul Naþional „Nicu
Gane” – media 10 la bacala-
ureat, de asemenea 78 de
profesori care i-au îndrumat
pe elevii fãlticeneni spre
performanþe ºcolare.
În deschiderea evenimen-
este mai bun în activitatea
voastrã de acum înainte, atât
pentru cei care trec într-o
clasã superioarã, cât ºi pen-
tru cei care pãrãsesc liceul
ºi se vor îndrepta cãtre fa-
cultãþii, cãtre instituþiile de
învãþãmânt superior.
Tinerii reprezintã resur-
sa cea mai importantã pe ca-
re o are municipiul Fãlticeni
ºi ei trebuie sã ºtie cã mu-
nicipiul Fãlticeni îi aprecia-
piade sunt rãsplãtite, auto-
ritãþile locale investind su-
me importante ºi în uni-
tãþile de învãþãmânt.
„Nu mai este o noutate
faptul cã educaþia reprezintã
o prioritate pentru autoritã-
þile locale din Fãlticeni. Ca
în fiecare an, de Zilele Mu-
nicipiului Fãlticeni se orga-
nizeazã aceastã festivitate de
premiere ºi considerãm cã
este un eveniment aparte, cu
o însemnãtate importantã,
pentru cã în felul acesta re-
cunoaºtem meritele copi-
ilor ºi ale cadrelor didactice
îndrumãtoare. Numãrul
destul de mare al elevilor ºi
al profesorilor demon-
streazã faptul cã în ºcolile
din Fãlticeni se învaþã ºi se
învaþã bine. ªi performanþa
meritã ºi trebuie rãsplãtitã
ºi încurajatã. Dupã cum
ºtim nu numai rezultatele la
olimpiade sunt rãsplãtite,
autoritãþile locale investind
foarte mult ºi în ºcolile
noastre, în modernizarea,
dotarea ºi dezvoltarea lor.
Absolut toate unitãþile de
învãþãmânt din Fãlticeni, zic
eu, au cele mai bune con-
diþii pentru studii ºi asta se
internate în secþii cu COVID-19 era ieri 2.432, cu 131 mai
multe faþã de ziua de miercuri.
La ATI erau internate 155 persoane, cu 11 mai multe
faþã de ziua anterioarã. Din cei 155 pacienþi internaþi la
ATI, 136 sunt nevaccinaþi.
Din totalul pacienþilor internaþi, 385 sunt minori, 382
fiind internaþi în secþii, cu 6 mai mulþi faþã de ziua
anterioarã, ºi 3 la ATI, la fel ca în ziua de miercuri.
În spitalele din judeþul Suceava, ieri erau internaþi 110
pacienþi cu COVID-19, între care 15 minori. Doi adulþi erau
trataþi în secþii ATI.
3 decese în þarã
Pânã ieri, 65.839 persoane diagnosticate cu infecþie cu
SARS-CoV-2 au decedat.În intervalul 20.07.2022 (ora 10) –
21.07.2022 (ora 10) au fost raportate de INSP 3 decese (2
bãrbaþi ºi o femeie). Un deces a survenit anterior intervalului
de referinþã, a precizat Ministerul Sãnãtãþii.
Dintre cele 3 decese, douã au fost înregistrate la categoria
de vârstã 70-79 de ani ºi unu la categoria de vârstã peste 80
de ani.
Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienþi care
au prezentat comorbiditãþi.
Din totalul de 3 pacienþi decedaþi, 2 au fost vaccinaþi ºi
unu a fost nevaccinat.
În anterioarele 24 de ore au fost efectuate 4.907 de teste
RT-PCR (2.973 în baza definiþiei de caz ºi a protocolului
medical, 1.934 la cerere) ºi 19.850 de teste rapide
antigenice.
Pânã joi, la nivel naþional, au fost prelucrate 13.268.686
de teste RT-PCR ºi 10.558.083 de teste rapide antigenice.
(A.B.)

Cãtãlin Coman ºi Simina Buculei Cãtãlin Coman ºi Daria Purdilã

Agrement „Nada Florilor”.
În total au fost acordate
diplome ºi premii în bani
pentru 120 de elevi cu
rezultate la olimpiadele ju-
deþene ºi naþionale, pentru
17 elevi cu medii de peste
9,50 la evaluarea naþionalã,
pentru 34 elevi cu medii de
peste 9,50 la examenul de
bacalaureat.
Au fost premiaþi ºi cei
doi elevi care au obþinut
tului, primarul Cãtãlin Co-
man a precizat cã astfel îºi
exprimã recunoºtinþa faþã
de rezultatele excepþionale
obþinute de elevii din Fãlti-
ceni, atât la concursurile
ºcolare naþionale, cât ºi la
evaluarea naþionalã ºi la
bacalaureat.
„Vreau sã vã mulþumesc
în numele comunitãþii lo-
cale, sã vã spun cã suntem
mândri de voi, sã vã spun cã
vrem ºi vã dorim tot ceea ce
zã ºi cã ne bazãm pe ei în
viitor, iar dupã terminarea
facultãþii îi aºteptãm acasã.”
ªcoli moderne,
rezultate
pe mãsurã
În numele cadrelor di-
dactice, directorul ªcolii
„Ion Ciurea”, prof. Marius
Pintilii, a precizat cã nu
vede. Sperãm la o foarte
bunã colaborare în conti-
nuare cu domnul primar ºi
mulþumim pentru sprijin
tuturor pãrinþilor ºi cadrelor
didactice. Felicitãri tutu-
ror!” a spus prof. Marius
Pintilii.
Valoarea totalã a pre-
miilor oferite de munici-
palitate anul acesta a fost de
65.000 de lei.
IUSTIN B.
 Pagina 4 • Vineri, 22 iulie 2022
Premierul Nicolae Ciucã
dã asigurãri cã România
nu va suferi de frig la iarnã
Premierul Nicolae Ciucã
a dat asigurãri, ieri, cã Ro-
mânia va avea gaz pentru
iarna 2022 - 2023. Ciucã a
spus cã la sfârºitul sãp-
tãmânii trecute, România
avea cu 200 de milioane de
metri cubi de gaz peste ceea
ce avea în depozite anul
trecut în aceeaºi perioadã.
Nicolae Ciucã a declarat
cã mãsura de a reduce gazul
cu 15% propusã de preºe-
dintele CE, Ursula von der
Leyen, este una de precauþie
ºi cã etse nevoie de men-
þinerea solidaritãþii la ni-
velul UE.
În ceea ce priveºte Ro-
mânia, Ciucã a spus cã
miercuri s-a depãºit 1,600
miliarde de metri cubi în
depozite.
În planul de energie este
prevãzut ca România sã a-
jungã la 1 noiembrie la 80%
din capacitate în privinþa
depozitelor de gaz.
„La sfârºitul sãptãmânii
trecute aveam 200 de
milioane de metri cubi peste
ceea ce aveam în depozite în
perioada similarã a anului
trecut. Ca atare nu existã în
momentul de faþã (...)
Perioada de recenzare a fost
prelungitã pânã în 31 iulie
Institutul Naþional de
Statisticã (INS) a anunþat
ieri prelungirea perioadei de
culegere a datelor pentru
Recensãmântul Populaþiei ºi
Locuinþelor pânã la finalul
lunii iulie.
Potrivit unui comunicat
al INS, prelungirea se aplicã
în localitãþile în care recen-
zarea nu s-a încheiat, adicã
unde din cauza gradului
scãzut de recenzare existã
riscul ca pânã la finalul peri-
Iaºi
Pompierii au salvat un cal cãzut
într-o fântânã
Pompierii ieºeni au scos la suprafaþã un
cal cãzut într-o fântânã. Animalul a scãpat
nevãtãmat, au anunþat salvatorii.
Potrivit pompierilor, intervenþia a fost
extrem de dificilã, însã dupã aproximativ
douã ore animalul a fost salvat.
niciun fel de temere ca
România sã nu aibã gazul
pentru iarna 2022 - 2023”,
a mai spus Ciucã.
Reglementarea
salariilor ºi a
pensiilor - în lucru
la Ministerul Muncii
Premierul Nicolae Ciucã
a afirmat cã în coaliþie s-a
decis ca reglementarea
salariilor ºi a pensiilor sã fie
analizatã în grupuri de lucru
înfiinþate la Ministerul Mun-
cii, precizând cã pensiile
militare sunt de serviciu, nu
pensii speciale.
ªeful Executivului a sus-
þinut o conferinþã de presã
dupã vizita la Institutul Na-
þional de Cercetare - Dezvol-
tare pentru Tehnologii Crio-
genice ºi Izotopice din Râm-
nicu Vâlcea. „Pensiile mili-
tare, indiferent de domeniul
unde îºi desfãºoarã activi-
tatea, sunt pensii militare de
stat, sunt pensii de serviciu,
nu sunt pensii speciale. La
nivelul coaliþiei am decis ca
tot ceea ce înseamnã regle-
mentarea salariilor ºi a pen-
siilor sã constituie activita-
tea de analizã în interiorul
oadei de recenzare sã nu se
acopere întreaga populaþie
rezidentã estimatã.
„Aceasta este ultima pe-
rioadã de prelungire privind
culegerea datelor de la po-
pulaþie ºi va continua atât în
punctele fixe deschise de
primãrii cât ºi prin recen-
zorii de teren. Actele norma-
tive care guverneazã desfã-
ºurarea recensãmântului nu
permit prelungirea perioa-
dei de recenzare dincolo de
La succesul misiunii au contribuit ºi
echipajele serviciului voluntar pentru
situaþii de urgenþã care au adus la locul
intervenþiei un buldoexcavator.
Incidentul nu i-a produs calului leziuni,
astfel încât stãpânul l-a putut lua acasã.
Naþional
grupurilor de lucru, care vor
lua fiinþã la nivelul Minis-
terului Muncii, din care vor
face parte atât reprezentanþii
structurilor guvernamen-
tale, cât ºi reprezentanþii
patronatelor, sindicatelor,
societatea civilã, astfel încât
sã putem sã avem pânã la
finalul anului ceea ce va re-
prezenta îndeplinirea jalo-
nul nostru din PNRR ºi pen-
tru salarii ºi pentru pensii,
pentru cã discutãm, practic,
aici, de ceea ce înseamnã
echilibrarea, eliminarea ine-
chitãþilor ºi toate proble-
mele pe care le ºtim cu toþii
în sistemul de salarizare ºi
de pensii. Este o decizie care
a fost luatã în coaliþie, este
decizie care deja a început
sã prindã conturul la nivelul
Guvernului, în interiorul
Ministerului Muncii”, a mai
afirmat Ciucã.
Întrebat în legãturã cu
impozitarea pensiilor spe-
ciale, Ciucã a spus cã în a-
cest moment nu poate fi
luatã aceastã decizie. „În mo-
mentul de faþã, aþi vãzut care
a fost conþinutul ordonanþei
de urgenþã. Impozitarea, aºa
cum aratã lucrurile acum,
este un aspect care trebuie
foarte bine corelat cu digita-
lizarea sistemului din Minis-
terul de Finanþe, astfel încât
sã putem sã avem un sistem
care sã ne dea cu adevãrat
imaginea a tot ceea ce în-
seamnã partea de venituri ºi
în felul acesta sã se stabi-
leascã nivelul de impozita-
re.Aºacumaratãlucrurileacum,
nu putem sã luãm aceastã
decizie”, a adãugat premierul.
data de 31 iulie a.c.”, se
aratã în comunicat.
Pânã în 20 iulie au fost re-
cenzate la nivel naþional aproa-
pe 17 milioane de persoane,
ceea ce reprezintã 87,4 % din
populaþia rezidentã þintã es-
timatã la începutul recensã-
mântului (19,02 milioane).
INS face apel la populaþie
sã primeascã vizita recenzo-
rului la reºedinþã sau sã
meargã la unul dintre cen-
trele fixe de recenzare.
Ministerul Sãnãtãþii
Peste 150 milioane de euro destinate
reducerii riscului de infecþii asociate
asistenþei medicale
Proiecte de peste 150 unitãþile sanitare de stat. celor cu capacitate de inves-
milioane de euro destinate În urma selecþiei proiec- tigaþii ºi analize de micro-
reducerii riscului de infecþii telor depuse, cel puþin 25 de biologie specializate, pre-
asociate asistenþei medicale unitãþi medicale publice vor cum ºi pentru achiziþio-
în unitãþi medicale vor fi fi- putea fi finanþate cu fon- narea de echipamente ºi
nanþate cu fonduri din PNRR, duri în valoare totalã de sisteme destinate reducerii
a anunþat ieri Ministerul 150.380.000 euro. Valoarea infecþiilor nosocomiale.
Sãnãtãþii. maximã nerambursabilã a „Poate depune proiecte
Ministerul Sãnãtãþii a finanþãrii alocate per proiect orice entitate publicã în
lansat Ghidul solicitantului este de 6.015.200 euro. cadrul cãreia funcþioneazã o
pentru investiþii în dotarea Se vor finanþa lucrãri de unitate sanitarã având la-
spitalelor publice cu echipa- reabilitare/modernizare/ boratoare de microbiologie,
mente ºi materiale destinate extindere a infrastructurii bloc operator, secþii de te-
reducerii riscului de infecþii existente pentru organiza- rapie intensivã, secþii de
asociate asistenþei medicale. rea unor structuri funcþio- chirurgie, obstetricã-gine-
Componenta din Planul nale pentru izolarea/gru- cologie, gastroenterologie,
Naþional de Redresare ºi Re- parea ºi tratarea pacienþilor secþii de arºi sau de boli
zilienþã care asigurã finan- cu infecþii asociate asisten- infecþioase”, anunþã Minis-
þarea proiectelor vizeazã þei medicale (IAAM). De ase- terul Sãnãtãþii.
acþiuni destinate combaterii menea, se pot primi fonduri Data lansãrii apelului de
infecþiilor asociate asisten- pentru dezvoltarea labora- proiecte este 30 septembrie
þei medicale (IAAM) din toarelor de referinþã ºi a 2022.
Chipsuri retrase de la vânzare dupã
ce au fost detectate urme de alcaloizi
Carrefour România a anunþat retragerea „Motivul rechemãrii: prezenþa urmelor
de la vânzare ºi rechemarea de la clienþi a de alcaloizi tropani în fãina de porumb”,
unor loturi de chipsuri, dupã ce s-au detectat aratã ANSVSA.
urme de alcaloizi tropani în fãina de porumb. Se recomandã persoanelor care deþin
ANSVSA anunþã cã, urmare a notificãrii produse din loturile respective sã nu le con-
primite din partea furnizorului Snack Food sume, ci sã le distrugã sau sã le ducã înapoi
Poco Loco NV, Carrefour România a iniþiat în magazinele de unde le-au cumpãrat.
retragerea de la comercializare ºi reche- Contravaloarea produselor va fi
marea de la clienþi a unor loturi de Tortilla returnatã, fãrã a fi necesarã prezentarea
Chips ºi Tortilla Chips Chilli. bonului fiscal.
MJ a informat Consiliul JAI cã unii condamnaþi
gãsesc „portiþe”
Sorin Oprescu nu va fi extrãdat
Fostul primar general al Capitalei, Sorin
Oprescu râmâne în libertate în Grecia, dupã
ce instanþa a decis, ieri, sã nu îl extrãdeze.
Oprescu a plãtit o cauþiune de 5.000 de euro.
Curtea de Apel din Atena a respins ieri
cererea României de extrãdare a lui Sorin
Oprescu.
Astfel, fostul primar general rãmâne în
libertate în Grecia, dupã ce a plãtit o
cauþiune de 5.000 de euro.
Sorin Oprescu a fost condamnat în
România la 10 ani de închisoare ºi dat în
urmãrire, fiind prins, în 17 mai, la Atena.
În faþa deciziei instanþei din Grecia,
ministrul Justiþiei, Cãtãlin Predoiu, a spus
cã respectã independenþa judecãtorilor din
toate statele membre UE, dar, pe de altã concret împrejurarea cã unii condamnaþi
parte, a ridicat, din nou, în cadrul penal definitiv pentru fapte de corupþie în
Consiliului JAI, recent desfãºurat la Praga, România gãsesc „portiþe legale” în legislaþia
problema cooperãrii judiciare în materie strãinã, pentru a se sustrage executãrii
penalã între Statele Membre UE, „mai pedepsei în unele State Membre ale UE”.
Tânãrã de 23 de ani agresatã sexual
pe o stradã in Piteºti
O tânãrã de 23 de ani a fost agresatã bãrbatul ar fi agresat sexual o femeie de 23
sexual pe o stradã din Piteºti. Un bãrbat de
36 de ani a fost reþinut miercuri în acest
de ani, care se deplasa, pe trotuar, în faþa
sa.
caz. Femeia a þipat, iar poliþiºtii din cadrul
Potrivit IPJ Argeº, poliþiºtii au reþinut un Secþiei 2 Poliþie Piteºti, aflaþi în zonã, l-au
bãrbat de 36 de ani din Piteºti, într-un dosar identificat pe bãrbat în câteva minute.
în care se fac cercetãri pentru sãvârºirea Bãrbatul va fi prezentat joi Parchetului
infracþiunii de agresiune sexualã. de pe lângã judecãtoria Piteºti cu propunere
Din cercetãri s-a stabilit cã luni seara, de luare a unei mãsuri preventive.
 Actualitate Pagina 5 • Vineri, 22 iulie 2022

Potrivit proprietarului terenului din Pasul Palma
Zona rãmâne deschisã
pentru turiºti
> Ilie Pelepco intenþioneazã sã dezvolte acolo noi facilitãþi
turistice > Ne-am mutat din Anglia pentru a deschide aici o micã
afacere ºi a dezvolta zona
Proprietarul terenului
din Pasul Palma, Ilie Pe-
lepco, aratã cu acte, inclusiv
Ilie Pelepco
hotãrâri judecãtoreºti, cã
este deþinãtorul unei su-
prafeþe de 1,5 ha în zona
Pasului Palma, terenul fiind
acum delimitat provizoriu.
Potrivit lui, unii dintre cei
care aveau mici afaceri în
rulote ºi care au folosit tere-
nul respectiv încearcã sã-i
creeze probleme.
„Toate problemele au
început de când am revenit
din Anglia, unde am locuit
aproximativ 7 ani. Anul
trecut, în martie, am decis
sã vin definitiv în România,
deºi am avut o situaþie de
zece ori mai bunã acolo
decât aici. Ne-am mutat în
România pentru cã am avut
oportunitatea sã dezvoltãm
o micã afacere, sã dezvol-
tãm zona. Problemele au
început când aici era plin de
rulote ºi þigãnealã. Noi am
încercat sã le eliminãm cât
s-a putut de legal ºi frumos.
Oamenii n-au vrut sã plece,
iar apoi, prin cunoºtinþe,
prin relaþii, pentru cã la noi
mai predominã comunis-
mul, vãzând cã suntem ti-
neri, au zis: «Sã-i sabo-
tãm!»” a declarat Pelepco.
El a explicat cã are în
zona respectivã 1,5 ha, în
baza unei hotãrâri definitive
ºi irevocabile.
Totodatã, Ilie Pelepco a
spus cã toate construcþiile
pe care le-a ridicat pe tere-
nul sãu au avizele necesare.
Mai mult, el a arãtat cã
cei care aveau rulote în
parcarea din Pasul Palma au
fost lãsaþi sã-ºi facã micile
afaceri cât timp el a lucrat
în Anglia. Iar când s-a întors
ºi a început investiþia în zo-
nã i-au creat probleme ºi cã
doar prin amplasarea gar-
durilor care delimiteazã
proprietatea a reuºit sã-i
scoatã afarã.
El a mai declarat cã a lãsat
totul deschis pentru ca tu-
riºtii sã poatã veni, sã par-
cheze ºi sã admire peisajul.
Totodatã, Ilie Pelepco a
precizat cã în zona parcãrii
de lângã monument inten-
þioneazã sã amenajeze o
zonã pentru chioºcuri ºi cã
va dezvolta noi facilitãþi tu-
ristice, inclusiv un punct de
belvedere.
Ilie Pelepco a menþionat
cã investeºte în dezvoltare
banii pe care i-a câºtigat cât
timp a muncit în Anglia.
(N.B.)
„Fondul pentru un viitor mai bun
în comunitãþi” deschide apelul de idei
ºi proiecte civice la Suceava
Federaþia Fundaþiile Co-
munitare din România ºi
Lidl România dau startul la
programul naþional de fi-
nanþare „Fondul pentru un
viitor mai bun în comu-
nitãþi” în 5 noi oraºe din
þarã, printre care ºi Suceava.
Aflat la ediþia a IV-a, pro-
gramul naþional oferã finan-
þãri nerambursabile în va-
loare totalã de peste 1.225.000
lei ºi mentorarea celor mai
bune soluþii la provocãri de
mediu ºi educaþie.
La Suceava programul
este coordonat prin Fun-
daþia Comunitarã Iaºi, care
va aloca 245.000 lei oferiþi
de Lidl România, pentru
granturi care pot fi obþinute
pe bazã de concurs de pro-
iecte. Sunt eligibile pentru
finanþare proiectele organi-
zaþiilor neguvernamentale,
neafiliate politic, grupurilor
de iniþiativã (inclusiv gru-
puri de pãrinþi, bibliotecari,
muzeografi, grupuri de
cetãþeni, etc.) ºi instituþiilor
de învãþãmânt (grãdiniþe,
ºcoli, centre educaþionale,
etc.). Înscrierile au loc în
perioada 20 iulie 2022 – 26
august 2022. Toþi cei inte-
resaþi îºi pot înscrie ideile
pânã pe 26 august 2022 prin
completarea documentelor
de aplicare disponibile pe
pagina web a programu-
lui. Valoarea maximã care
poate fi solicitatã pentru un
proiect este de 50.000 lei.
Direcþiile de intervenþie
ale programului la Suceava
au fost stabilite participativ
în urma dialogului cu ad-
ministraþia localã ºi socie-
tatea civilã, în urma unui
proces de consultare ºi car-
tare a nevoilor din comuni-
tate. Pornind de la oportuni-
tãþile ºi provocãrile locale
identificate în urma acestui
proces, Fundaþia Comunitarã
Iaºi a stabilit sã încurajeze
prin acest fond dezvoltarea
de proiecte în domeniile
educaþie ºi mediu, care sã
îmbunãtãþeascã nivelul ca-
litãþii vieþii locuitorilor, dar
ºi creºterea capacitãþii gru-
purilor de iniþiativã din or-
ganizaþiile ºi instituþiile ºco-
lare de a adresa mai bine ne-
voile comunitãþii locale.
Prin acest program vor
putea beneficia de finanþare
ºi mentorare iniþiative pre-
cum activarea unor spaþii
comunitare incluzive ºi
sigure de joacã ºi învãþare,
încurajarea menþinerii unui
stil de viaþã sãnãtos, dez-
voltarea de programe edu-
caþionale inovative în do-
menii diverse, îmbunãtã-
þirea competenþelor elevilor
care asigurã adaptabilitatea
pe piaþa forþei de muncã,
încurajarea implicãrii civice
ºi antreprenoriale în rândul
tinerilor ºi alte idei care au
capacitatea sã dezvolte cele
mai bune soluþii pentru ora-
ºul Suceava.
În perioada 20 iulie 2022 –
26 august 2022, echipa Fun-
daþiei Comunitare Iaºi va
organiza sesiuni de incu-
bare gratuite cu potenþialii
aplicanþi. Incubatorul de
proiecte este un mecanism
de sprijin pentru organiza-
þiile ºi grupurile de iniþiativã
de a-ºi dezvolta ideea într-un
proiect fezabil, cu ºanse de
finanþare. Selecþia finalã a
proiectelor câºtigãtoare va fi
fãcutã prin jurizare de cãtre
un comitet de evaluare for-
mat din experþi în dome-
niile Fondului, conectaþi la
comunitatea suceveanã ºi
reprezentanþi ai sectorului
privat, precum ºi ai Funda-
þiei Comunitare Iaºi, pe baza
criteriilor stabilite local ºi
care pot fi consultate în Ghi-
dul de finanþare.
Detalii despre programul
de finanþare din fiecare oraº
ºi alte materiale necesare
procesului de aplicare se pot
accesa pe www.fondulpen-
truunviitormaibun.ro, pe
site-ul Fundaþiei Comuni-
tare Iaºi ºi paginile de Face-
book naþionale ºi locale ale
programului.
„ªtim din experienþã cât
de multe se pot face pentru
a rãspunde provocãrilor lo-
cale, atunci când oportu-
nitatea se întâlneºte cu ini-
þiativa comunitãþii. «Fondul
pentru un viitor mai bun în
comunitãþi» a redat spaþii
publice comunitãþii, a di-
gitalizat ºcoli ºi a încurajat
iniþiative verzi ºi sustena-
bile de protejare a mediului.
În primele trei ediþii am
activat transformãri în 16
oraºe din þarã, consolidând
zeci de ONG-uri locale ºi
grupuri de iniþiativã. Mer-
gem mai departe, în 5 oraºe
noi, cu încredere în resur-
sele comunitãþii ºi în reþea-
ua naþionalã a fundaþiilor co-
munitare” a declarat Cipri-
an-Mihai Pãiuº, director exe-
cutiv al Federaþiei Fundaþiile
Comunitare din România.
(Comunicat de presã)

Senatorul Ioan Stan:

Caricaturã de CONSTANTIN PAPUC
Ministrul Energiei a garantat cã liberalizarea pieþei energiei
va aduce preþuri mai mici ºi a fost exact invers...
> Acum, sã punã mâna ºi sã rezolve cu rezerva de gaz a þãrii!
Preºedintele Organizaþiei energeticã. dus la bun sfârºit. Iar acum luni vine frigul ºi nu le avem
Judeþene PSD Suceava, se- „Domnul ministru nu ne dumnealui se bate cu pum- pline nici pe jumãtate. De
natorul Ioan Stan, a cerut, joi, poate spune numai din gurã nul în piept afirmând cã iar- asemenea, insistãm sã re-
mãsuri din partea ministru- cã la iarnã va fi bine, cã Ro- na asta ºi cea viitoare „nu zolve de urgenþã aberaþia cu
lui Energiei pentru siguran- mânia are energie electricã vom vedea o scãdere a pro- blocarea aprovizionãrii cu
þa energeticã a românilor. ºi gaze pentru încãlzire. ducþiei de energie din cãr- cãrbune a Complexului E-
„Este timpul ca ministrul Asta pentru cã tot dumnea- bune” uitând sã precizeze nergetic Oltenia, a cãrui func-
Energiei sã vorbeascã mai lui a fost cel care a garantat cui i se datoreazã acest lu- þionare e vitalã pentru siste-
puþin ºi sã facã mai mult. cã liberalizarea pieþei ener- cru. Pentru cã în mod cert mul energetic naþional, pen-
Românii s-au sãturat de pro- giei va aduce preþuri mai nu i se datoreazã viziunii tru funcþionarea economiei
misiuni ºi vor fapte. Având mici. ªi a fost exact invers! sale ministeriale” a explicat ºi pentru populaþie. Dom-
în vedere atât contextul in- Tot domnia sa a insistat, în- Ioan Stan. nul ministru trebuie sã înþe-
ternaþional cât ºi cel intern, tr-un mod de-a dreptul El îl sfãtuieºte pe minis- leagã cã guvernarea nu este
nu ne permitem sã ne jucãm sinucigaº pentru interesul trul Energiei sã punã mâna despre a vorbi frumos sau
cu siguranþa energeticã a nostru energetic, sã închi- ºi sã rezolve situaþia rezer- dupã cum îþi dicteazã intere-
românilor” a spus Ioan dem ºi sã dezafectãm cen- vei de gaz a þãrii. sele de grup, ci înseamnã a
Stan. tralele pe cãrbune. Nu tre- „Sã facã bine sã umple administra eficient dupã
El a menþionat ministrul buie sã uitãm cã numai la depozitele, dacã poate ºi are cum îþi dicteazã interesul
trebuie sã facã ºi nu sã insistenþa ºi impotrivirea cu ce, aºa cum a fãcut Polo- þãrii” a concluzionat Ioan
vorbeascã despre siguranþa PSD-ului acest plan nu a fost nia, pentru cã în douã-trei Stan. (N.B.)
 Pagina 6 • Vineri, 22 iulie 2022
Handbal masculin
Echipa USV Suceava
þinteºte un loc pe
podiumul Campionatelor
Europene Universitare
La sfârºitul acestei sãp-
tãmâni, în Polonia, la Lodz,
se va desfãºura Campio-
natul European Universitar
de Handbal. Echipa Uni-
versitãþii „ªtefan cel Mare”
din Suceava este din nou
prezentã la competiþie dupã
ce a câºtigat campionatul
din România. De menþionat
faptul cã formaþia USV a
câºtigat turneul ºi o datã a
luat medalia de bronz.
„Avem de aceastã datã o
echipã competitivã cu care
sperãm sã ne luptãm pentru
medalii. ªtim cã vom avea
adversari de calibru din
Spania ºi Germania, dar noi
ne vom apãra ºansa aºa cum
am fãcut-o de fiecare datã”,
a spus prorectorul USV,
Mihai Dimian.
CSU din Suceava, care
evolueazã în primul eºalon
valoric al handbalului româ-
nesc ºi unde joacã mai mulþi
componenþi ai formaþiei
universitare a USV, a înce-
put pregãtirile mai devreme
ºi jucãtorii sunt deja la o
„turaþie” superioarã.
„În acest an, dupã ce am
vãzut înregistrãrile mai
vechi din turneul universitar
european, avem cel mai bun
lot. Îmi doresc mult sã ne
vedem pe podiumul de pre-
miere”, a declarat antre-
norul Bogdan ªoldãnescu.
Deocamdatã, nu sunt
cunoscute adversarele for-
maþiei sucevene, tragerea la
sorþi a grupelor urmând sã
aibã loc duminicã, 24 iulie.
„Suntem mai pregãtiþi
decât în ocaziile anterioare,
dar în acelaºi timp suntem
conºtienþi de valoarea ad-
versarilor noºtri. Avem un
moral bun ºi ne vom lupta
pentru a ajunge în vârf”, a
conchis ºi antrenorul Iulian
Andrei.
Din lotul echipei USV
care va participa la europe-
nele universitare fac parte ºi
„lunetistul” Adrian Tîrzio-
ru, dar ºi portarul cu o mie
de braþe, Darius Makaria,
cei doi fiind la 100% din ca-
pacitate. Oricum, cel mai
„periculos” jucãtor al
echipei USV este extrema
Cosmin Lupu.
Lotul echipei USV este
alcãtuit din: Ionuþ Andre-
escu, Adrian Tîrzioru, Cla-
udiu Lãzurcã, Leonard ªte-
fan, George Mihalcea, Iulian
Roºu, Darius Makaria, Pavel
Loic, Cosmin Lupu, Alexan-
dru Bologa, Adrian Urdã ºi
Alexandru Dascãlu.
ADI PÎRGARU
Sport
Scrimã, Campionatele Mondiale Tenis
Medalia de bronz Irina Begu s-a calificat
obþinutã de Maria Boldor, în semifinalele turneului
moral pentru Olimpiadã WTA 250 de la Palermo
Jucãtoarea românã de
tenis Irina Begu s-a calificat
Begu ºi Dodin (25 ani, 78
WTA) s-au mai înfruntat
cu emoþii în sferturile de pânã acum de douã ori,
finalã ale turneului WTA fiecare având o victorie.
250 de la Palermo, dotat cu Dodin s-a impus în 2019, în
premii totale de 203.024 turul al doilea la Wimble-
euro, dupã ce a dispus de don, cu 6-3, 1-6, 8-6, iar
franþuzoaica Oceane Dodin Begu a câºtigat anul acesta
cu 1-6, 6-2, 6-4, într-un meci în primul tur la Australian
încheiat aproape de miezul Open, cu 2-6, 7-5, 6-3.
Sportiva românã Maria Boldor, medaliatã cu bronz în nopþii (ora localã). Irina Begu ºi-a asigurat un
proba individualã de floretã a Mondialelor de scrimã de la Begu (31 ani, 45 WTA), a cec de 5.000 de euro ºi 60
Cairo, a declarat cã va munci ºi mai mult pentru a confirma
acest rezultat ºi pentru a se califica la JO 2024 de la Paris.
„Îmi doresc sã vinã ºi alte rezultate. Sunt conºtientã cã
acum va începe greul, va trebui sã muncesc ºi mai mult, sã
confirm. Parisul îl simt mai aproape acum. Certitudinea
nu existã în sport, dar medalia asta mondialã îmi dã mai
multã încredere. Medalia asta mã face sã mã simt puternicã,
mi-a arãtat cã pot, cã sunt în stare. Sunt foarte bucuroasã
pentru rezultat. Am trãit doar cel mai frumos moment al
carierei. A fost de-a dreptul copleºitor, fascinant,
incredibil”, a declarat Maria Boldor, la primul ei rezultat
internaþional important.
Floretista de la CSA Steaua a povestit cã nu fost
interesatã de ce adversare are pe tabloul principal ºi s-a ºasea favoritã, s-a impus de puncte WTA, urmãtoarea
concentrat pe fiecare meci: „Poziþia din clasament e doar dupã douã ore ºi 4 minute adversarã a româncei fiind
un numãr. E greu sã ajungi în vârf, la medalii, indiferent de
de joc. învingãtoarea dinrte kazaha
ce loc eºti în clasament. Dar, da, dacã nu eºti cap de serie,
întâlneºti adversari mai grei. Eu, vã spun sincer, nu m-am Românca a cedat fãrã Iulia Putinþeva, a doua favo-
uitat o datã pe tablou. Nu ºtiam cu cine trag. Am luat totul drept de apel primul set (1- ritã, ºi franþuzoaica Diane
meci cu meci, adversar cu adversar. Am realizat cã am luat 6), dar a revenit apoi în joc Parry.
medalie dupã ce am dat ultima tuºã cu franþuzoiaca Ran- ºi a dominat actul secund, Italianca Jasmine Paolini
vier. Atunci mi-am spus, woow, am luat medalie!”. pe care l-a câºtigat cu 6-2, a beneficiat de retragerea
Boldor a început sã practice scrima de la zece ani cu dupã patru ghemuri câºtiga- chinezoaicei Shuai Zhang, a
antrenorul George Epurescu: „Am fãcut spadã mai întâi. te la rând. Setul decisiv a fost treia favoritã, înaintea me-
Apoi am trecut la floretã, la 12 ani, cu antrenoarea Mihaela unul foarte echilibrat, iar la ciului lor din optimi.
Dincã. Mergeam împreunã cu sora mea, Ana, mai micã 3-3 Irina a reuºit sã salveze În sferturi s-au mai cali-
decât mine cu doi ani. Dar ea nu mai face”.
patru mingi de break. Begu ficat Sara Sorribes Tormo ºi
În prezent, Maria este antrenatã la club de Florin
a câºtigat cu 6-4, reuºind sã Anna Bondar.
Sebastian Gheorghe ºi Virgil Sãliºcan, iar la echipa
naþionalã de Ana Pavel ºi Petre Ducu. se impunã pe serviciul Spaniola Sara Sorribes
Medalia de bronz i-a adus Mariei Boldor un salt uriaº în adversarei la ultimul ghem. Tormo, a patra favoritã, a
clasamentul mondial FIE, de pe 117 pe 19 în prezent. Irina Begu a realizat 7 aºi, dispus de Léolia Jeanjean
Maria Boldor, 25 ani, a dispus în primul tur pe tabloul dar a fãcut ºi 5 duble greºeli, (Franþa) cu 6-0, 6-2, în timp
principal de canadianca Kelleigh Ryan (15-5), în turul se- Dodin având procentaje mai ce maghiara Anna Bondar,
cund a învins-o pe ucraineanca Alina Poloziuk (15-7), în bune la punctele cu ambele cap de serie numãrul ºapte,
optimi a câºtigat în faþa altei canadience, Eleanor Harvey servicii, precum ºi un pun- a trecut de compatrioata
(15-7), iar în sferturi a trecut în sferturi de franþuzoaica ctaj total mai bun (86-81). Panna Udvardy cu 6-2, 6-4.
Pauline Ranvier, vicecampioanã mondialã în 2019 la indi-
vidual, cu 15-12. În semifinale, Boldor s-a înclinat în faþa
Albul mutã ºi dã mat
franþuzoaicei Ysaora Thibus (3-15), vicecampioanã
în 3 mutãri.
mondialã la individual în 2018.
Alb: Re3, Db7, p d7.
Fotbal Negru: Re7.
Soluþia problemei
Antrenorul Marius Problema nr. 719
nr.718: 1. Cf6 Cxf6 2. f4#
(1...Cf3 2. Cg4#) (1...Rxf6
Croitoru, din nou la locul K. Hartlaub, 1899 2. Dg7#) (1...d3 2. Db2#)
(1...Ch6 2. De7#).
lui preferat, la „umbrã”
Antrenorul echipei FC U Craiova 1948, Marius Croitoru,
a fost suspendat douã jocuri ºi amendat cu 320 de lei,
miercuri, de cãtre Comisia de Disciplinã a Federaþiei
Române de Fotbal, în urma eliminãrii sale la meciul din
prima etapã a Superligii.
Croitoru a primit al doilea cartonaº galben în min. 45 al
partidei dintre Farul Constanþa ºi FC U Craiova (2-1),
ambele avertismente fiind acordate pentru proteste.
Douã jocuri suspendare a primit ºi mijlocaºul Alexandru
Mateiu (Universitatea Craiova), eliminat direct în meciul
din Bãnie cu Sepsi OSK Sfântu Gheorghe (2-2), desfãºurat
sâmbãtã. Mateiu a fost sancþionat ºi cu o penalitate sportivã
de 3.000 de lei.
Fotbaliºtii Tiberiu Cãpuºã (Chindia) ºi Mateus Barbosa
Santos (FC Botoºani) au primit suspendãri de un joc ºi
amenzi de 740 de lei fiecare, dupã ce au fost eliminaþi în
partida dintre FC Botoºani ºi Chindia Târgoviºte (3-2).
Clubul CFR Cluj a fost amendat cu 3.000 de lei, pentru
faptul cã nu a pus în executare o hotãrâre a Camerei Naþionale
pentru Soluþionarea Litigiilor într-o speþã cu UTA Arad.

Cel mai mare turneu de tenis de masã organizat
în acest an s-a desfãºurat la Fãlticeni
În cadrul „Zilelor Muni-
cipiului Fãlticeni”, în peri-
oada 16-17 iulie, s-a desfã-
ºurat Turneul de categoria
A+ din Circuitul AmaTur –
Tenis de masã, „Cupa Mu-
nicipiului Fãlticeni”, ediþia
a XIII-a. Aºa cum au afirmat
organizatorii ºi au confir-
mat jucãtorii prezenþi, a
fost unul dintre cele mai
mari turnee de tenis de masã
din þarã, organizat în acest
an. Competiþia a reunit, în pre-
mierã în urbea de pe ªomuz,
peste 265 de participanþi
din aproape toate judeþele,
dar ºi din Ucraina ºi Repub-
lica Moldova.
„Este cel mai important
turneu AmaTur din 2022.
Au fost peste 265 partici-
Sport
panþi înscriºi la cele 4 cate-
gorii. Au fost jucãtori foarte
buni, bine clasaþi în clasa-
mentul naþional, au fost
jocuri spectaculoase între
jucãtorii experimentaþi, dar
ºi în rândul jucãtorilor ti-
neri. Mã bucur cã anul a-
cesta au putut participa ºi
jucãtorii din Ucraina ºi Re-
publica Moldova. Organi-
zarea a implicat un efort
extraordinar ºi nu am fi
reuºit sã avem douã zile de
concurs, în douã sãli, cu
concurenþi din peste 20
judeþe dacã nu am fi avut
sprijinul colegilor jucãtori
din judeþ ºi din judeþele
învecinate pentru a asigura
întreaga logisticã pentru un
asemenea eveniment, nu am
fi avut sprijinul Primãriei
Fãlticeni, nu am fi avut spon-
sori ºi nu ar fi fost dorinþa
pasionaþilor de tenis de
masã din întreaga þarã de a
se întâlni.
Circuitul AmaTur este
alcãtuit dintr-un lanþ de tur-
nee de tenis de masã, orga-
nizate pe întreaga duratã a
anului, în mai multe loca-
litãþi ale þãrii ºi pe mai multe
nivele de reprezentare: lo-
cale, zonale ºi naþionale, în-
cheindu-se cu Turneul
Campionilor, turneul orga-
nizat la Fãlticeni fiind al
doilea ca importanþã, pe
primul loc fiind cel al cam-
pionilor. Circuitul urmãreº-
te atragerea iubitorilor
tenisului de masã, simpli
pasionaþi sau foºti ºi actuali
sportivi de performanþã,
care doresc sã-l practice în
mod organizat, la nivel lo-
cal sau naþional.
Competiþiile sunt orga-
nizate de AmaTur România,
la turnee participând cu
Pagina 7 • Vineri, 22 iulie 2022
Clasament HOBBY
1. Moroºan Alexandru – Horodnic de Sus
2. Nãstacã Cãtãlin – Fãlticeni
3 - 4 Hãrmãnescu Petruº – Fãlticeni;
Bobu ªtefan Minodor – Târgu Neamþ
5 - 8 Gheorghe Ion – Bucureºti
Brãteanu Liviu – Bacãu
Savina Dan – Piatra Neamþ
Iaºinschi Daniel – Suceava
Clasament OPEN
1. Þibirna Andrei – Iaºi
2. Moroºan Marian – Suceava
3 - 4 Simulescu Adrian – Focºani
Bubulac Cristi – Piatra Neamþ
5 - 8 Mahu Bogdan – Paºcani
Plãiaºu Ion – Plopeni
Nistor Iosif – Miercurea Ciuc
Georgiu Dragoº – Vatra Dornei
Clasament AVANSAÞI
1. Vlaisan Georgicã – Vicovu de Jos
2. Aparaschive Paul – Botoºani
3 - 4 Corneanu Sorin – Botoºani
Petrovici Paul – Târgu Ocna
5 - 8 Padureþ Andrei – Bacãu
Ciubotaru Dan – Piatra Neamþ
Vaculiºteanu Ionuþ – Botoºani
ªtefan Narcis – Botoºani
Clasament ELITE
1. Boaca Valentin – Bucureºti
2. Hasna Cosmin – Straja
3 - 4 Anca Octavian – Luduº
Moºneagu Marius – Fãlticeni
5 - 8 Neculai Alexandru – Tulcea
Nistor Dorel – Bistriþa
Albu Vlad – Iaºi
Sumanaru Cãtãlin – Iaºi
drepturi depline orice per- 77 de jucãtori de la catego-
soanã legitimatã sau nele- ria Open (la Sala „Gabriel
gitimatã cu excepþia divi- Udiºteanu”) ºi 51 de la
zionarilor A ºi SL. Cheltu- categoria Elite (Sala de Sport
ielile pentru participare la a Colegiului „Vasile Lovi-
turnee, reprezentând trans- nescu”), iar duminicã au
port, cazare, masã ºi le su- intrat în competiþie cei 72
portã fiecare jucãtor”, ne-a de jucãtori de la categoria
spus Cãtãlin Cozma, or- Avansaþi (la Sala „Gabriel
ganizatorul turneului de la Udiºteanu”) ºi 61 la cate-
Fãlticeni. goria Hobby. Alãturi de ju-
Organizatorii, ACS „ªo- cãtorii suceveni s-au remar-
muz” Fãlticeni împreunã cu cat cei din judeþele Bacãu,
Primãria ºi Consiliul Local Botoºani, Braºov, Bucu-
Fãlticeni, Colegiul „Vasile reºti, Bistriþa Nãsãud, Con-
Lovinescu” ºi Colegiul stanþa, Iaºi, Neamþ, Cluj,
Tehnic „Mihai Bãcescu”, au Harghita, Covasna, Pra-
pregãtit în cele douã sãli de hova, Vrancea, Tulcea,
sport în care s-au desfãºurat Mureº, Timiº, Sibiu, Brãila,
meciurile 37 de mese pro- Sãlaj, Cãlãraºi, Dâmboviþa.
fesionale de tenis.
Sâmbãtã, au concurat cei IUSTIN B.
 Pagina 8 • Vineri, 22 iulie 2022
Cu preotul Neculai Apostol, închinare la
Biserica „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril” din Fãlticeni
La început de secol XIX, prin strãdania cãminarului
Tudorachi Ciurea, s-a ridicat bisericã nouã în partea
cunoscutã drept Mahalaua Ciurii care, dupã aproape un
secol, va deveni poarta de intrare a târgului prin strãdania
celui ce a fost profesor, primar, prefect, ctitor de muzeu “
Vasile Ciurea. Monument istoric de primã mãrime fiinþând
de peste douã veacuri, biserica cu hramul Arhanghelilor
este un punct de referinþã în istoria localitãþii. Având ºi loc
de odihnã pentru cei ce au trecut în lumea de dincolo,
aceastã bisericã-muzeu grãieºte prin mulþimea de
personalitãþi care onoreazã istoria urbei. Inscripþionãrile
de pe peretele casei de prãznuire ridicatã în ultimele decenii
ale secolului XX, pomenesc la loc de cinste înaintaºii.
Urmând la amvon preotului Gheorghe Baltag, preotul
Neculai Apostol ºi-a înscris numele între slujitorii bisericii.
De aici încep amintirile mele de fãlticeneancã. În afara
credinþei ºi respectului pentru bisericã ºi feþele bisericeºti,
motive personale m-au apropiat de acest loc sfânt. Din
1990, aici îºi dorm somnul de veci soþul ºi mama mea. În
al doilea rând, toþi trei bãieþii familiei preot Maria ºi Neculai
Apostol au fost elevii noºtri.
La aceastã bisericã am ascultat adesea dumnezeiasca
Liturghie primind mângâiere ºi hranã duhovniceascã. Aici
am realizat cã biserica face parte din noi, cã este vie, cã-þi
Literaturã • Artã
dã puterea de a te confrunta cu viaþa. Aici am primit pastila
de rezilienþã ºi luminã lãuntricã. În acest spaþiu sacru mi-
am regãsit echilibru interior.
Preotul Neculai Apostol este un preot carismatic. În
sonurile liturgice, inima se liniºteºte ºi cerul vibreazã.
Credincios, sensibil ºi profund în lumea lãuntrului, Sfinþia
Sa transmite cu har, dãruire, modestie ºi smerenie,
tulburãtoarea frumuseþe a cãrþii sfinte. Chip de luminã pe
verticalã înãlþãrii ºi a urcuºului duhovnicesc prin rugã
fierbinte, Cucernicia Sa ne-a fãcut pãrtaºi la multe duminici
de suflet. Între tãcere, rugã ºi cuvânt, într-un continuum
de rugãciune ºi implicare, a fãptuit lucrare trainicã ºi tainicã
pentru mulþimea credincioºilor care, inimã lângã inimã,
se împlinesc prin adâncã rugã. Îmi place sã cred cã seninã-
tatea interioarã, calmul, rãbdarea, înþelepciunea, smerenia
dau roade în arhitectura emoþionalã a credincioºilor,
umplându-i de frãþie, armonie, înþelegere între enoriaºi.
Binele se construieºte în timp ºi preotul are virtuþi mo-
rale ºi educaþionale. Respect pentru cele sfinte. Toate dupã
chipul ºi asemãnarea Lui. În noaptea de Înviere, cimitirul
este plin de lumina nãdejdii în Cel de Sus. Clopotele
vestesc: Hristos a înviat! ªi morþii din morminte sunt
pãrtaºii slujbei adânci ºi cucernice. Are loc o distilare
emoþionalã: „ªi celor din morminte/ viaþã dãruindu-le!”
Biserica adunã. Credincioºii cresc sufleteºte. E un
spectacol divin. Sfânt. Unic. Repetitiv. Nici flagelul pan-
demic ºi dictatura sanitarã, nici zãngãnitul armelor n-au
ucis iubirea, credinþa ºi speranþa.
Preotul îndrumã, încurajeazã, se bucurã sau este
mâhnit. Pe lângã Arhangheli, l-a chemat în ajutor pe Sfântul
Ioan Iacob Românul de la Neamþ, Sfântul din pustia Hozevei,
nãscut în þinuturi botoºãnene.
Dumnezeu a hotãrât ca preotul sã se nascã în aceeaºi zi
cu Sfântul. A înãlþat rugã Domnului care a încuviinþat ca al
doilea hram al bisericii sã fie cel al Sfântului nãscut tot în
ziua de 5 august. Dumnezeu îl iubeºte. L-a ajutat sã ridice
bisericã nouã în preajma fostei Filaturi. L-a ajutat sã aibã o
viaþã de familie frumoasã ºi sã se bucure de fiii sãi, unul
din ei, slujitor al bisericii. I-au sporit forþele ºi, la cei 72
de ani, continuã slujirea Domnului. În casa lui Dumnezeu
se simte împlinit. O viaþã închinate Celui de Sus.
Admiraþie ºi respect pentru preotul Neculai Apostol ºi
pentru galeria preoþilor fãlticeneni trecuþi în lumea umbrelor:
Ilie Anisescu, Ilie Ilisei, Neculai Iordãchescu, Leonida Gavri-
lescu, Gheorghe Baltag, Valerian Lucaci, Mihai Beraru, precum
ºi pentru preoþii de acum ce asigurã pãstorirea turmei.
Ruga este un continuum.
MIOARA GAFENCU

În cocheta salã de fes-

tivitãþi a Muzeului Munici-
pal „Regina Maria” din Iaºi
a avut loc sâmbãtã, 9 iulie
2022, cea de-a XCIX-a „A-
miazã culturalã bucovinea-
nã”, care marcheazã intra-
rea în vacanþa de varã,
urmãtoarea întrunire fiind
planificatã în luna septem-
brie.
Tema acestei ediþii a fost
Elena Bostan-Delavicov ºi
cãrþile sale, în deschiderea
cãreia preºedintele societã-
þii, Vasile Diacon, a precizat
cã autoarea prezentatã este
originarã din Vicovu de Sus
ºi are în portofoliul scriito-
ricesc urmãtoarele titluri:
Ploi cu soare, Sacoºa cu
fluturi, Francesca, Ochiul
curcubeului, Evadãri mul-
tiple, Vârstele inorogului ºi
Fulgi de oþel, acesta din
urmã fiind unul oximoronic
prin asocierea antinomicã
dintre delicateþea fulgilor ºi
duritatea oþelului.
Invitaþii care ºi-au ex-
primat puncte de vedere re-
feritoare la creaþia doamnei
Elena Bostan-Delavicov au
fost Emilian Marcu ºi Va-
lentin Talpalaru.
Primul considerã cã
„evadãrile multiple pe care
le face autoarea în ºi prin
poeziile sale sunt unele ale
unui intelectual ce ºi-a
propus sã se prezinte prin
versuri ca acestea: «Toatã
lumea/ vorbeºte despre
dragoste,/ care de care/ mai
avizat/ ºi mai experi-
mentat./ Eu/ nu mã pro-
nunþ./ Deocamdatã/ mã
lupt cu timpul prezent».
Sunt versuri prin care
încearcã o evadare prin
detaºarea de conglomerare.
Problema desprinderii de
cotidian este una dintre
preocupãrile sale lirice, de
evadare, simþind cã «Bãtea
un vânt de nicãieri/ peste
întrebãrile mele», transfor-
mându-le în cioburile unei
iubiri de altãdatã.
Într-una din poezii, poeta
îºi cere cu suficientã vehe-
O întâlnire de suflet a bucovinenilor ieºeni
menþã dreptul la pro-
prietate, ºtiind cã «Mereu/
mai e ceva de cucerit/ e
destul/ sã trec pe malul
celãlalt,/ sã privesc/ prin
ferestruica mea/ numerele
caselor,/ oamenii/ copacii
ºi strãzile» ca sã poatã
dovedi dreptul la propri-
etate.
Predând o viaþã la catedrã
literatura, ca profesoarã în
Bacãu, s-a simþit contami-
natã de emoþia decodatã din
creaþia înaintaºilor ºi ºi-a
aºternut pe hârtie trãirile,
simþind nevoia sã urce în
turnul cel vechi (turnul cel
vechi este piramida cunoaº-
terii spre care þintim cu
toþii), întrebându-se: «De
când/ n-am mai urcat
treptele/ din turnul vechi?/
aici se învãlmãºesc/ ace-
leaºi gânduri ºi spaime/ de
copil prost ºi speriat/ ºi
aceeaºi ghearã/ necruþã-
toare/ îmi strânge inima».
Este o adevãratã luptã ce se
duce în sufletul ei când
încearcã sã se regãseascã în
aceastã cãlãtorie iniþiaticã
atunci când ajunge la ultima
treaptã, constatând cã a
devenit din nou stãpâna
turnului vechi.
Emilian Marcu conclu-
zioneazã cã poeta îºi con-
struieºte cu rãbdare ºi în-
credere un peisaj liric ºi per-
sonal, încãrcat de sensuri ºi
speranþe. Fiecare dintre po-
eme este o evadare inversã,
dinspre exterior spre inte-
rior, pentru a construi o
lume a poeziei sale.
Valentin Talpalaru aratã
cã a descoperit în cãrþile
Elenei Bostan-Delavicov „o
lume culturalã care nu este
la îndemâna oricui ºi în care
reperele literare sunt foarte
diverse, variate ºi profun-
de”. Despre volumul Vâr-
stele inorogului, ce þine de
literatura sapienþialã, de
gânduri, de meditaþii, de
glose pe o temã sau alta, sus-
þine cã ar trebui dezvoltate
ca, de altfel, ºi glosele
critice. Volumul Fulgi de
oþel îl considerã o carte
compozitã, cu microeseuri
referitoare la câteva perso-
nalitãþi ºi cu o serie de
autografe pe care vorbitorul
le trateazã „ca o expresie a
bucuriei de a fi cunoscut
niºte oameni”. În poezia au-
toarei „este vorba de lecturã
asumatã ºi asimilatã: «Sã
nu-mi vorbeºti de pãcate/ e
mult prea târziu/ când eu/
am ascuns de mult/ sub
pleoape viclenia ºi sfida-
rea». Sunt versuri care au o
semnificaþie deosebitã, dar
rolul unei lansãri de carte nu
este acela de a face o criticã
literarã; eu comunic acum
doar simple note de lecturã.
Existã delicateþe, o anumitã
tandreþe: «Calc în picioare/
nopþile ºi luna brumatã/ ºi
tãlpile caselor/ ce pufnesc
în somn»; este o poezie de
atmosferã de mare calitate.”
Valentin Talpalaru consi-
derã cã avem de-a face cu „o
poezie ºi constatativã, ºi
meditativã, ºi ludicã, ºi cu
trimitere spre livresc. Puse
cap la cap, cãrþile prezentate
oferã un profil al unui om
cu o vastã culturã filologicã,
filosoficã, cu un potenþial
evident”.
Invitatã de moderatorul
manifestãrii, domnul Vasile
Diacon, sã spunã „tot ce a
visat de-a lungul vieþii”,
doamna Elena Bostan a
mulþumit cãlduros tuturor
celor prezenþi, poeþilor
Emilian Marcu ºi Valentin
Talpalaru – care au gãsit
calea spre tainele scriiturii
sale – conducerii Filialei
ieºene a SCLRB pentru
faptul cã a facilitat aceastã
întâlnire de suflet ºi a citit
din creaþia proprie o poezie
dedicatã satului natal Vico-
vu de Sus, pe care-l poartã
în suflet ºi unde „Prundul cu
sãlcii/ s-a fãcut tot mai
mic,/ uliþele au uitat/ cine
sunt eu/ iar pe toloacã
aleargã alþi cai,/ scãpãrând
din potcoave./ Cocoºii al-
baºtri/ au ciugulit lumina;/
au secat izvoarele/ ºi s-au
gãsit noi cuvinte/ care, cine
ºtie pe unde au pribegit.”,
apoi a citit povestirea
Domniºoara Mimi din
volumul Francesca, în care
a rememorat „despãrþirea”
de Stalin. Pentru descreþirea
frunþilor, a citit o exem-
plificare a ludicului în ver-
surile sale, creaþie ineditã,
compusã cu douã zile în
urmã.
Doamna Aurica Ichim,
directoarea muzeului,
afirmã cã Elena Bostan-
Delavicov este un partener
al muzeului ºi, prin tot ceea
ce a scris, „vom încerca sã
o cunoaºtem mai mult”,
subliniind ºi buna colabo-
rare cu Societatea pentru
Cultura ºi Literatura Româ-
nã în Bucovina.
La manifestarea noastrã
au participat ºi doi dintre
foºtii elevi ai doamnei
profesoare Elena Bostan-
Delavicov, în prezent profe-
sori bãcãuani ºi ei: Mihai
Coºeraru ºi Cristina Frân-
culescu.
Fosta elevã Cristina
Frânculescu a vorbit cu
emoþie despre profesoara
sa, amintind cã „Doamna
Elena Bostan a venit acum
33 de ani în viaþa mea, ca o
prezenþã pe care o carac-
terizeazã ºi astãzi efer-
vescenþa de ieri. Aº putea sã
spun cã sunt un discipol, dar
mi se pare cumva rece ºi
strãin ºi când mã gândesc la
doamna Elena Bostan prefer
sã îi spun Doamna mea”.
Dintre cei prezenþi, în-
drãgitul ºi nelipsitul epi-
gramist Vasile Larco a
produs o ºarjã de instan-
tanee epigramatice, adap-
tate momentului, din care
reproducem: „La muzeu, azi
ne rãsfaþã/ Scriitorii cei de
faþã:/ Delavicov, De la
Marcu,/ Talpalaru ºi cu
Larco”, iar referitor la ori-
ginea autoarei prezentate
zice: „Cã e de Sus, cã e de
Jos/ Întreabã astãzi o
mulþime,/ Dar e un lucru
merituos/ Cã dânsa e la
înãlþime”, urmate de „Se
scriu cãrþi astãzi o mul-
þime,/ Nu seacã al scrisului
izvor/ ªi-i bine cã nu-s
anonime/ Cum nu-s nici
autorii lor” ºi încã una cu
adresã la poetã: „Afirm
acum cã an de an,/ Deºi nu
sunt un om de viþã/ Distinsa
doamnã Bostan/ E dulce ca
o lubeniþã”.
Doamna prof. univ. dr.
Olimpia Blãgoi, una dintre
nelipsitele noastre simpa-
tizante, a fãcut o caldã pre-
zentare profesorului rãdã-
uþean Vasile Boaru, un
împãtimit al muntelui, ºi
ne-a sugerat sã îl invitãm la
o întrunire a noastrã pentru
a ne vorbi despre frumu-
seþile României.
În finalul manifestãrii,
preºedintele Societãþii
noastre ºi moderatorul
evenimentului a fãcut o
informare cu privire la Con-
certul de muzicã folcloricã
veche bucovineanã, care a
avut loc la sfârºitul lunii
mai, în Aula Bibliotecii Cen-
trale Universitare „Mihai
Eminescu”din Iaºi, ºi care a
fost susþinut de Ansamblul
vocal-instrumental „Flora-
lia”, din cadrul Universitãþii
Naþionale de Arte „George
Enescu” Iaºi, sub bagheta
doamnei conf. univ. dr.
Irina Zamfira Dãnilã, fiica
renumitului preot buco-
vinean Florin Bucescu, o-
cazie cu care au fost audiate
melodii culese, cu mai mult
de o sutã de ani în urmã, de
cãtre cunoscutul folclorist
bucovinean Alexandru
Voevidca.
Impresionat de „pronun-
þarea dialectalã în cântecele
respective”, domnul Vasile
Diacon a propus instituirea
unui obicei, botezat „Ceasul
de tainã”, în care, în puþine
minute, fiecare dintre noi,
prin rotaþie, sã povesteascã
în graiul lui de acasã o
întâmplare din viaþa per-
sonalã. Prima care a deschis
seria acestor povestiri a fost
doamna Valentina Lateº,
fostã artist liric în cadrul
Operei Naþionale ieºene,
bucovineancã originarã din
Adâncata – nu departe de
vestita mãnãstire a Drago-
mirnei – care a vorbit despre
cum, copile fiind, puse de
pãrinþii lor, se transformau
în paparude ºi invocau
venirea ploilor ºi „omorârea
secetei”.
Cu toþii, cei participanþi,
au considerat manifestarea
una dintre cel mai frumoase
ºi mai reuºite.
ELIS NOCAI

Cu o viaþã nespectacu-
loasã la vedere, nici pe de-
parte pe mãsura celei interi-
oare, intelectuale, Vasile Lo-
vinescu are un destin pos-
tum aparte, aproape fericit.
Membrii cercului sãu de
studii ºi meditaþie tradiþio-
nalã, „Hyperion”, înfiinþat
în anul 1958, în frunte cu
Florin Mihãescu ºi minuna-
ta doamnã Roxana Cristian,
l-au urmat la Fãlticeni, unde
a revenit în 1980, ºi conti-
nuã sã-i fie alãturi, pãstrân-
du-i vie amintirea. Omul,
maestrul evocat ºi lucrãrile
sale editate, reeditate ºi mai
ales studiate, i-au preschim-
bat pe discipoli în convivi
la un select banchet spiri-
tual. Nu mulþi scriitori, oa-
meni de culturã români au
avut, au parte de o astfel de
sincerã, tulburãtoare soli-
daritate intelectualã ºi afec-
tivã ºi dupã trecerea la cele
veºnice. Cei ce i-au fost a-
propiaþi au împãrtãºit mag-
netismul personalitãþii sale
altora, fermecându-i, mar-
cându-i, mai mult, descope-
rind printre ei urmaºi. Ast-
fel, o gãsesc pe dna prof. Ele-
onora Bulboacã în celebra-
rea avizatã a creaþiei lui Va-
sile Lovinescu ºi acum 20
de ani, în neuitata întâlnire
pentru mine a membrilor
cercului „Hyperion” ºi a
simpatizanþilor sãi din casa
pãrinteascã a lui Vasile Lo-
vinescu, Galeria Oamenilor
de Seamã Fãlticeni de azi,
cu Maestrul Ion Irimescu
invitat de onoare, cum a fost
ºi în anul urmãtor, de data
aceasta în casa sa, Muzeul
de Artã „Ion Irimescu” Fãl-
ticeni. Tot acolo l-au sãrbã-
torit, deoarece toate come-
morãrile unei personalitãþi
de anvergura lui Vasile
Lovinescu sunt sãrbãtori, ºi
în anii urmãtori, timpul mã-
surat în distanþã micºorând
numãrul membrilor „Hype-
rion”, dar niciodatã pe cel
al participanþilor, pe scenã
ºi în salã. Însufleþiþi, iatã, în-
datã va fi un deceniu, de e-
xemplul admirabilei doam-
ne dr. Roxana Cristian, sin-
gura dintre membrii „Hy-
perion” neîmpiedicatã, ne-
descurajatã, neînfrântã de a-
cest timp mãsurat în distan-
þã. ªi, cred, sunt convinsã,
susþinutã de dl Dan Iacob,
dar mai ales de dnele prof.
Eleonora Bulboacã, Mioara
Gafencu ºi poate de-acum
înainte ºi de prof. dr. Miha-
ela Grãdinariu, pentru cã
aºa i-a fost scris încã mult
nedesluºitului Vasile Lovi-
nescu sã strãluceascã la
acest ceas într-o constelaþie
predominant femininã.
ªi pentru cã am pomenit
de un deceniu, de douã, sã
ne gândim la cele patru care
se vor împlini în anul 2024
de la trecerea Maestrului
Vasile Lovinescu în altã
dimensiune. ªi la omagierea
sa în Fãlticeni, aºezare atât
de mult datoare Lovineºtilor
ºi lovineºtienilor. Inclusiv
cu o carte care sã valorizeze
Cu sânziene, amintiri, citiri ºi cãrþi la Vasile Lovinescu
ºi astfel întâlnirile din acest
spaþiu, sub soarele din miez
de iulie, cu Vasile Lovines-
cu ºi cu amintirea sa.
* gen Lovinescu” Fãlticeni,
Efortului dr. Roxana
Cristian de a face drumul
lung sub arºiþa lui iulie 2022
de la Bucureºti la Fãlticeni
ºi al prof. Eleonora Bulboa-
cã de a organiza o nouã edi-
þie a Colocviului „Vasile Lo-
vinescu” în colaborare cu
Biblioteca Municipalã „Eu-
gen Lovinescu” Fãlticeni sub
egida Primãriei Municipiu-
lui Fãlticeni, intelectualii
fãlticeneni i-au rãspuns cu
o participare pe mãsurã. Li
s-au alãturat, iubitori ai cre-
aþiei misteriosului scriitor
ºi oameni ai cãrþii, ºi din
alte localitãþi: finii dr. Ro-
xana Cristian, medicii Ca-
melia ºi Sorin Maximeasa,
din Mogoºaia-Bucureºti,
ing. Dan Iacob cu soþia, din
Piatra Neamþ, farm. Maria
Olar, preºedintã, ºi Ion Olar,
vicepreºedinte, ai Fundaþiei
Culturale „Leca Morariu”
Suceava, prof. Irina Ciobo-
taru cu trei elevi din clasa a
IX-a de la Colegiul Naþional
„ªtefan cel Mare” Suceava –
Delia Velnicer, Radu Andrei
Gherman ºi Matei Clem, ec.
Artemiza Ivanciuc, tot de la
Suceava, prof. dr. Luminiþa
Raveica Þaran de la Câm-
pulung Moldovenesc, prof.
Ionela Dumitruþ, directoa-
rea ªcolii Râºca, prozatorul
Ioan Þicalo, de asemenea de
la Râºca, profesorii Maria ºi
Neculai Creþu din Mãlini.
Dar iatã ºi numele câtorva
participanþi din aºezarea
natalã a lui Vasile Lovines-
cu, protagoniºti obiºnuiþi ai
vieþii sale culturale: pr. Ne-
culai Apostol cu soþia,
farm. Maria Mitocaru, dr.
Maria Indrei, dr. Gabriela
Hogea, ec. Felicia Naiman,
profesorii Magda Vultur,
Iuliana Lupu, Felicia Iftime,
Cezarina Avãdanei, Aglaia
Lungu, Otilia Grãdinariu,
Saveta Vãrãreanu, Olimpia
Costîn, Carmen Lala, Magda
Grigoraº, Valentina Naza-
rov, Gheorghe Dãscãlescu,
Ioan Benþa, Sorin Gafencu,
jurnalistul Alex Sãvescu,
iar cu imortalizarea foto a
întâlnirii - Marinel Dãnilã.
Cu aceeaºi preferinþã
pentru ii, care de care mai
frumoasã, ºi cu tânãra bu-
curie a revederii - molipsi-
toare, dr. Roxana Cristian ºi
prof. Eleonora Bulboacã îi
Pagini realizate de doina cernica
Literaturã • Artã
întâmpinã pe participanþi în
sala spre care se deschide
primitoare, din stradã, uºa
Bibliotecii Municipale „Eu-
salã cãreia strãlucitoarea ex-
poziþie a pictorului Mihail
Gavril, Cetãþean de Onoare
al Municipiului Fãlticeni, îi
intensificã aerul sãrbãto-
resc. Flori, zâmbete, îmbrã-
þiºãri ºi mai ales priviri
întârziind asupra cãrþilor
etalate pe o mãsuþã din faþa
mãsuþelor colocviului: cãr-
þile lui Vasile Lovinescu în
diverse ediþii strãjuite de
proaspãtul volum adus de
dr. Roxana Cristian, „Jurnal
alchimic”, Editura Rosma-
rin, Bucureºti, 2022, ediþie
pe care a revãzut-o, a adã-
ugit-o, a prefaþat-o Domnia Sa.
Deschide întâlnirea cu
povestea acestei cãrþi. Ea
începe cu amintirea copierii
de mânã, vreme de doi ani,
a caietelor manuscrisului
sãu, ani trãiþi într-o „purã
exaltare”, „Visam noaptea
ceea ce copiasem ziua”, ºi
continuã la fel de captivant,
cu atât mai mult cu cât dr. Ro-
xana Cristian a identificat,
ºi ni le aratã, semnele începe-
rii ºi scrierii unor pagini ale
jurnalului la Fãlticeni.
Despre „Sânziene. Sfaturi
de tainã”, despre bãtaia
noastrã la poarta neºtiutului
cu un fir de sânzianã, vor-
beºte prof. Mioara Gafencu,
venitã la întâlnire cu un mã-
nunchi de flori ale Sfântului
Ioan Botezãtorul încã pur-
tându-ºi darul unui subtil
parfum. Dar ºi despre pere-
grinajul descinzând din „în-
crengãtura transilvãneanã” a
familiei, despre peripate-
ticile „taciturnului ºi solita-
rului gânditor”. ªi despre
faptul cã împãrtãºeºte con-
vingerea dr. Roxana Cristian
cã Mircea Eliade a fost re-
ceptat devreme, în timp ce Va-
sile Lovinescu a rãmas mul-
tã vreme „marele anonim”.
ªi prof. dr. Mihaela Grã-
dinaru îl considerã pe Va-
sile Lovinescu o „descope-
rire târzie, dar nu prea târ-
zie” ºi îºi începe comunica-
rea, pe care ºi-a intitulat-o,
„Vasile Lovinescu – în cãu-
tarea gestului pierdut”, cu o
privire care îl cuprinde îm-
preunã cu Mircea Eliade,
axându-o apoi pe gesturile
simbolice, numite de scri-
itorul fãlticenean „flori ale
Abisului”, impresii elevate
ºi atrãgãtoare generate de o
lecturã asemenea.
Urmeazã un moment in-
terpretativ dedicat de Maria
Tanasã prietenei, poetei
Nazaria Buga, pentru care s-
a pãstrat un moment de
reculegere în deschiderea
colocviului ºi pe care mulþi
dintre participanþi o ºtiu din
întâlnirile membrilor Hype-
rion cu amintirea lui Vasile
Lovinescu la Fãlticeni.
Dumnezeu sã o odihneascã!
Din cele trei cântece despre
soarta femeii pregãtite pen-
tru colocviu, Maria Tanasã
ne dãruieºte doar douã, al
Pagina 9 • Vineri, 22 iulie 2022
treilea pãstrându-l pentru
finalul manifestãrii.
„Despre natura divinã ºi
simbolistica lovinescianã a
unor necuvântoare” este
tema excursului prof. Eleo-
nora Bulboacã în scrierile
lui Vasile Lovinescu, care
pleacã de la constatarea cã
la Creaþie toate animalele au
avut prioritate faþã de om ºi
cã în literaturã necuvântã-
toarele cuvânteazã, aspect
asupra cãruia stãruie, ale-
gând trei reprezentãri sim-
bolice, calul, câinele ºi mie-
lul, pentru a ajunge la con-
cluzia cã nu necuvântã-
toarele vorbesc, ci cã omul
rãscumpãrat le înþelege.
Povestea descoperirii lui
Vasile Lovinescu spusã de
dr. Dan Filimon este ascul-
tatã cu atenþie, ca ºi con-
vingerea sa privind cunoaº-
terea tradiþiei ca o formã de
lecuire ºi recursul la tradiþie
ca o posibilã cale de vinde-
care a unui om, a unui grup,
a unui popor. Ea se dove-
deºte a fi ºi un prilej pentru
ca dr. Roxana Cristian sã
aducã limpeziri asupra în-
þelesului tradiþiei ºi sã su-
gereze, dat fiind cã Vasile
Lovinescu se citeºte greu, o
modalitate de lecturã care
sã-l facã mai accesibil: „lec-
tura homeopaticã”, lectura
„treazã” a câte unui paragraf,
meditaþia asupra lui.
Cititoare pe nerãsuflate,
într-o sãptãmânã, a „Jurna-
lului alchimic”, prof. dr.
Luminiþa Raveica Þaran îºi
expune impresiile despre
cartea care, cum mãrturi-
seºte, i-a cãzut pe inimã, în-
cepând cu recitarea poeziei
„Greieruºa” de Lucian Bla-
ga, ca o cheie de lecturã:
„Greu e totul, timpul, pasul.
/Grea-i purcederea, popa-
sul. /Grele-s pulberea ºi
duhul, /greu pe umeri chiar
vãzduhul. /Greul cel mai
greu, mai mare /fi-va capã-
tul de cale. /Sã mã-mpace
cu sfârºitul /cântã-n vatrã
greieruºa: /Mai uºoarã ca
viaþa /e cenuºa, e cenuºa.”
Crede, continuã cu însufle-
þire, cã Vasile Lovinescu ne
propune o ardere de tot, o
ontologie.
Dan Iacob emoþioneazã
cu rândurile sale consacrate
dr. Roxana Cristian, pe care
o evocã însoþindu-l în casa
pãrinteascã a fraþilor Horia
Lovinescu ºi Vasile Lovi-
nescu ºi suprapunând peste
vitrinele ºi panourile Ga-
leriei Oamenilor de Seamã
de azi întâmplãri petrecute
aici, obiecte domestice de
aici, atât de puternic gravate
în amintire ca ºi cum nu
fraþii ar fi locuit acolo, ci ea,
sau ea împreunã cu ei.
Sigur cã ne era dor de fla-
utul vrãjit al prof. univ. dr.
Nicolae Maxim, dar îl vom
asculta la viitoarea ediþie a
Colocviului „Vasile Lovines-
cu” de la Fãlticeni, când ºi
Maria Tanasã îi va cânta
Doamnei dr. Roxana Cris-
tian ºi cea de-a treia piesã
din tripticul sãu mu-zical.
Acum ne bucurãm sã-l
ascultãm pe prof. Neculai
Creþu, de asemenea flautist
preþuit ºi aplaudat.
Prof. Eleonora Bulboacã
pare sã pãstreze pe chip
zâmbetul cu care ne-a urat
bun venit, surâsul cu care a
ascultat elogiul, în spiritul
ºãgalnic al epigramei, pe
care i l-a compus ºi ni l-a
declamat soþul, prof. Con-
stantin Bulboacã. Dar sim-
þãmântul întâlnirii nu uºor
pregãtite ºi atât de frumos
reuºite este acela care îi
intensificã luminozitatea.
Dr. Roxana Cristian pri-
meºte cu eleganþã felicitãri,
urãri ºi scrie negrãbit dedi-
caþii, plinã de consideraþie
pentru viitorii cititori ai
„Jurnalului alchimic”.
Port ºi eu unul la piept
împreunã cu mesajul tainic
adresat spiritului menit sã
rãspundã ca o aleasã melodie
alesei sale viori: „Amintirea
ca suport al realizãrii”.
„Aº vrea foarte mult sã vã
rog – sunã dulce, când
îndepãrtat, când apropiat,
glasul Doamnei dr. Roxana
Cristian, precum bãtaia
unui fir de sânzianã la poarta
neºtiutului din sufletul
nostru - ca aceste întâlniri
sã continue. Iar când vã adu-
ceþi aminte de Vasile Lo-
vinescu, sã citiþi ceva. Sunt
cuvinte care se imprimã,
care rãmân, pe care le veþi
pãstra, fie cã ºtiþi, fie cã nu
ºtiþi, ca ale dumnea-
voastrã”.
DOINA CERNICA
 Pagina 10 • Vineri, 22 iulie 2022 Mapamond
Ucraina acuzã Moscova cã stocheazã arme Belarusul este autoritar,
într-o centralã nuclearã ocupatã dar nu este o dictaturã
Ucraina a acuzat ieri Ru- numãrul unu al centralei, produs inflamabil serveºte cru confirmã dorinþa autori- > afirmã Lukaºenko într-un interviu
sia cã stocheazã arme grele cea mai mare din Europa. la rãcirea turbinei cu abur, tãþilor ucrainene de a crea
ºi muniþie la centrala nu- ”Întregul arsenal greu în timp ce hidrogenul este condiþiile pentru o catastrofã pentru France Presse
clearã ocupatã de la Zapo- adus cu toatã muniþia este folosit la rãcirea generato- nuclearã nu doar pe terito-
rijia, în sudul þãrii, unde de acum extrem de aproape rului, conform Energoatom. riul lor, ci în întreaga Euro- Belarusul este cu siguranþã autoritar, dar nu are deþinuþi
Moscova a denunþat desfã- de echipamente care asigurã Compania ucraineanã este pã”, a declarat Maria Zaha- politici, a declarat ieri într-un interviu în exclusivitate
ºurarea unor atacuri cu dro- funcþionarea turbo-genera- îngrijoratã de riscul unei rova, purtãtoarea de cuvânt pentru agenþia France Presse preºedintele belarus
nã, relateazã AFP. Conform torului”, ºi-a exprimat detonãri accidentale sau al a Ministerului rus al Afa- Aleksandr Lukaºenko, vizat de sancþiuni occidentale
Energoatom, operatorul u- compania îngrijorarea pe unui incendiu. cerilor Externe, în conferin- pentru represiunea din þara sa, relateazã AFP.
crainean de energie nucle- contul sãu de Telegram. Rusia a acuzat anterior þa sa de presã sãptãmânalã. „Da, sistemul nostru este mai dur, nu exclud cuvântul
arã, cel puþin 14 unitãþi de Echipamentele ruseºti Ucraina cã a efectuat atacuri Ea nu a spus totuºi cã ar autoritar, dar nu este o dictaturã”, a spus el. „Dvs spuneþi
material militar greu, cu sunt situate în proximitatea cu dronã asupra centralei exista daune care sã punã în cã existã sute de persoane în închisoare. Dar dacã vorbim
muniþiile lor, sunt stocate în imediatã a rezervorului prin- nucleare, ocupatã de Mos- pericol securitatea nuclearã despre aceastã pretinsã opoziþie pe care aþi menþionat-o,
sala de maºini a reactorului cipal de petrol, al cãrui cova din martie. „Acest lu- a sitului. ea nu are nimic de a face cu opoziþia. Este vorba despre

Ucrainenii anunþã cã au lovit ºase depozite

de muniþie din zonele ocupate de ruºi
Armata ucraineanã susþine cã a lovit alte ºase depozite multe ori. În ciuda pagubelor, se pare cã acesta rãmâne
de muniþie din regiunea Herson, ocupatã de ruºi, potrivit deschis pentru o parte din trafic.
CNN. Mai multe depozite de muniþie ºi posturi de comandã Administraþia militarã regionalã pentru Herson a
din Herson au fost distruse, au declarat forþele armate declarat cã „au avut loc explozii puternice ºi focuri de armã
ucrainene. în timpul nopþii în regiune”, inclusiv în Beryslav, pe malul
Natalia Humeniuk, purtãtoarea de cuvânt a Coman- nordic al râului.
damentului Operaþional Sud, a declarat cã ºase depozite Luptele continuã de-a lungul graniþei dintre regiunile persoane care s-au exprimat împotriva statului, nu
de muniþie din Herson-ul ocupat au fost distruse în ultimele Nikolaiev ºi Herson, ruºii încercând sã îºi îmbunãtãþeascã împotriva puterii, ci împotriva statului, împotriva
24 de ore. poziþiile defensive. Comandamentul a declarat cã ruºii au propriului lor popor”, a spus Lukaºenko.
De asemenea, un pod peste râul Dnipro, o legãturã încercat sã avanseze în jurul aºezãrii Lozove, dar fãrã El a fost întrebat de jurnaliºtii AFP despre sutele de
importantã pentru ruºi cãtre Crimeea, a fost lovit de mai succes. opozanþi, activiºti, jurnaliºti ºi simpli manifestanþi
încarceraþi pentru rolul lor în manifestaþiile de amploare
împotriva realegerii lui în august 2020.
Kremlinul susþine cã Rusia este un furnizor fiabil de Potrivit lui Lukaºenko, el nu a reprimat o miºcare de
opoziþie, ci un complot împotriva þãrii sale, alimentat de
gaze, sancþiunile nu conving, iar Putin este sãnãtos Occident. Persoanele încarcerate erau „finanþate din
strãinãtate, integral din Polonia ºi Lituania”, a dat el
Purtãtorul de cuvânt al schimbe poziþia” ºi nici În contextul îngrijorãrii îºi îndeplineascã obligaþiile asigurãri. „ªi ce vreþi, sã mã uit liniºtit? (...) În calitate de
Kremlinului, Dmitri Pes- Rusia nu îºi va modifica provocate în Europa de faþã de clienþi. preºedinte, principala mea atribuþie este sã apãr
kov, a susþinut ieri cã toate atitudinea ca urmare a posibilitatea restricþionãrii Despre preºedinte, pur- suveranitatea ºi independenþa statului”, a subliniat
problemele cu livrarea gaze- mãsurilor occidentale îm- în continuare a livrãrii de tãtorul de cuvânt a susþinut Aleksandr Lukaºenko în interviu.
lor ruseºti cãtre Europa sunt potriva sa. gaze ruseºti, Peskov a cã este sãnãtos, deºi în
provocate de sancþiunile Într-o convorbire cu menþionat comentariile ultimele luni au existat în
occidentale, informeazã jurnaliºtii, reprezentantul anterioare ale preºedintelui Occident speculaþii pe tema
Reuters. preºedinþiei de la Moscova rus Vladimir Putin. Acesta unei presupuse boli. Peskov
Pe de altã parte, a adãugat a afirmat cã Rusia rãmâne a dat asigurãri cã Gazprom - a dezminþit zvonurile re-
el, „nici mãcar cele mai du- „o parte foarte importantã ºi concernul de stat rus în spective despre Putin,
re sancþiuni nu au fãcut indispensabilã a securitãþii domeniul gazier - ºi-a afirmând cã „nu sunt decât
vreodatã þãrile sã îºi energetice a Europei”. îndeplinit ºi va continua sã falsuri”.

Draghi ºi-a prezentat demisia ºi i-a spus preºedintelui

Mattarella cã rãmâne premier interimar
Premierul Italiei, Mario
Draghi, ºi-a prezentat de-
misia, ieri dimineaþã, cu
ocazia întâlnirii cu preºedin-
tele Sergio Mattarella, dar va
rãmâne la conducerea
Guvernului interimar pânã
la organizarea alegerilor
parlamentare anticipate, în
septembrie sau octombrie.
Premierul tehnocrat Ma-
rio Draghi s-a prezentat ieri
dimineaþã în Camera Depu-
taþilor, unde era programat
un vot de încredere pentru
Guvernul sãu, dar a cerut
suspedarea ºedinþei. „În
contextul votului de asearã
din Senat, cer suspendarea
ºedinþei pentru a merge la
preºedintele Republicii sã îl
anunþ decizia mea”, a de-
clarat Mario Draghi în Cam-
era Deputaþilor.
Imediat dupã aceast
anunþ, Mario Draghi a mers
la Palatul Quirinale ºi l-a
anunþat pe preºedintele
Sergio Mattarella cã demi-
sioneazã, informeazã agen-
þia ANSA. Acum, Draghi
are o întrevedere cu preºe-
dintele Senatului, Elisabetta
Casellati.
Conform cotidianului La
Repubblica, Mario Draghi
i-a semnalat preºedintelui
Sergio Mattarella intenþia de
a rãmâne prim-ministru in-
terimar pânã la organizarea
alegerilor parlamentare an-
ticipate, la sfârºitul lunii
septembrie sau începutul
lunii octombrie, ºi pânã la
formarea viitorului Cabinet
guvernamental.

Cursa taurilor Americanii cred cã au gãsit

Trei morþi în 24 de ore
în spitalele din Valencia
Trei oameni au murit în doar 24 de ore din cauza rãnilor
suferite la cursele de tauri. Este vorba despre trei bãrbaþi
care au fost grav rãniþi în timpul evenimentelor din ultimele
douã sãptãmâni, potrivit BBC.
Într-unul dintre incidente, în Picassent, la sud de oraºul
Valencia, un bãrbat în vârstã de 56 de ani care stãtea în
spatele unui bloc în mijlocul strãzii a fost aruncat în aer de
taur ºi a suferit un traumatism cerebral. El a murit la spitalul
din Valencia, la nouã zile dupã eveniment.
Un bãrbat, în vârstã de 50 de ani, a murit, de asemenea,
la spital, dupã ce un plãmân i-a fost strãpuns de un taur în
Meliana, la nord de Valencia. Un vizitator francez în vârstã
de 64 de ani a murit din cauza rãnilor suferite în Pedreguer.
Cel mai faimos festival din Spania, alergarea taurilor de
San Fermin din Pamplona, a înregistrat 35 de rãniþi în acest
an. A fost pentru prima datã când a avut loc în ultimii trei
ani, din cauza pandemiei.
Activiºtii se plâng de mult timp de pericolele pentru
public, dar ºi pentru animale, ºi cer interzicerea acestor
evenimente. Ei spun cã 20 de persoane au murit în regiune
în ultimii opt ani.
un ou Fabergé pe un iaht
confiscat de la un oligarh rus
Oficialii americani au recuperat ceea ce pare a fi un ou
Fabergé de pe un iaht confiscat de la un oligarh rus în Fiji,
a declarat adjunctul procurorului general Lisa Monaco.
Iahtul în valoare de 300 de milioane de dolari, deþinut
de oligarhul sancþionat Suleiman Kerimov, a fost
transportat de cãtre oficialii americani din Fiji în Golful
San Diego la sfârºitul lunii trecute.
Monaco a declarat la Forumul de securitate Aspen cã
oul cu bijuterii a fost una dintre cele mai „interesante”
descoperiri pe care oficialii federali le-au fãcut la bordul
iahturilor confiscate.
Dacã oul este autentic, ar fi unul dintre puþinele rãmase
în lume ºi ar valora milioane de dolari. Ouãle Fabergé au
fost create la Sankt Petersburg la sfârºitul secolului al XIX-
lea ºi la începutul secolului al XX-lea.
Începând din martie, SUA ºi aliaþii sãi au confiscat ac-
tive ruseºti în valoare de miliarde de dolari.

Veºmântul resfinþirii
pentru Biserica Mãnãstirii „Sfântul Ilie”
ªcheia, cu prilejul hramului
Sfântul Proroc Ilie Tes-
viteanul a fost cinstit în chip
deosebit în ziua de 20 iulie
2022, la mãnãstirea al cãrei
ocrotitor este încã de la
zidirea ei de Binecredin-
ciosul Voievod ªtefan cel
Mare ºi Sfânt, în anul 1488.
Sfântul locaº a fost re-
sfinþit de cei doi ierarhi ai
eparhiei noastre, Înaltprea-
sfinþitul Pãrinte Calinic, Ar-
hiepiscop al Sucevei ºi Rã-
dãuþilor, ºi Preasfinþitul Pã-
rinte Damaschin Dornea-
nul, Episcop-Vicar.
Tot în aceastã zi a fost
instalat ºi întâiul stareþ de
la reînfiinþarea mãnãstirii,
mãsurã luatã anul acesta,
dupã 237 ani de la închi-
derea sfântului locaº în
urma ocupãrii Bucovinei de
cãtre Imperiul Habsburgic.
Momentul de o impor-
tanþã istoricã s-a desfãºurat
în cadrul manifestãrilor Anu-
lui Jubileu, dedicat de Arhie-
piscopia Sucevei ºi Rãdãu-
þilor Moºtenirii muºatine –
culturã, credinþã, istorie.
Unul din primele loca-
ºuri sfinte ctitorite de Sfân-
tul Voievod ªtefan cel Mare,
Mãnãstirea „Sfântul Ilie” –
ªcheia, consideratã „sorã”
a Mãnãstirii Voroneþ datori-
tã faptului cã au fost ridicate
în acelaºi an, în numai câte-
va luni, a primit veºmântul
resfinþirii, în prezenþa a nu-
meroºi credincioºi.
La slujba de târnosire a
ctitoriei voievodale, în
semn de cinstire a ctitoru-
lui, biserica a primit cel de-al
doilea hram, Sfântul Vo-
ievod ªtefan cel Mare. Ie-
rarhii au pecetluit Masa
Sfântului Altar ºi au binecu-
vântat interiorul ºi exterio-
rul bisericii prin stropirea
cu apã sfinþitã ºi prin însem-
narea în chipul Sfintei Cruci
cu Sfântul ºi Marele Mir.
Evenimentul a continuat
cu Sfânta ºi Dumnezeiasca
Liturghie arhiereascã, în
incinta ansamblului monas-
tic, pe un podium special a-
menajat. Slujba a fost sãvâr-
ºitã de Înaltpreasfinþitul
Pãrinte Arhiepiscop Cali-
nic, împreunã cu Preasfin-
þitul Damaschin Dorneanul,
împreunã cu un sobor de
preoþi ºi diaconi, din care au
fãcut parte arhim. Paraschiv
Dabija, vicar administrativ,
arhim. Melchisedec Velnic,
exarh al mãnãstirilor Arhie-
piscopiei Sucevei ºi Rãdã-
uþilor, precum ºi clerici de
la Centrul Eparhial Suceava,
stareþi ºi slujitori de la mã-
nãstirile ºi parohiile din
împrejurimi.
Rãspunsurile liturgice au
fost date de Grupul Psaltic
„Dimitrie Suceveanu” al Ca-
tedralei Arhiepiscopale din
Suceava, dirijat de arhid.
Ilie Leonte.
La momentul rânduit, în
timpul împãrtãºirii cleru-
lui, arhid. Vasile Demciuc,
consilier eparhial în cadrul
Sectorului Monumente,
Patrimoniu ºi Arhitecturã
Bisericeascã, a rostit un cu-
vânt de învãþãturã în cadrul
cãruia a adus în atenþie cele
mai importante aspecte le-
gate de istoria mãnãstirii
reînfiinþate. Totodatã, au
fost amintite preocupãrile
voievodului moldovean,
care îl aratã pe acesta drept
cel mai mare conducãtor de
obºti ºi apãrãtor al creºtinã-
tãþii pe meleagurile noastre.
La finalul Sfintei Liturghii,
arhim. Melchisedec Velnic
le-a amintit celor prezenþi
despre motivul pentru care
Mãnãstirea „Sfântul Ilie”
este consideratã sorã a Voro-
neþului, cele douã locaºuri de
cult fiind construite în câteva
luni ale aceluiaºi an, 1488.
În continuare, protosin-
ghelul Elisei Preutu, de me-
tanie de la Mãnãstirea „Sfân-
tul Ioan cel Nou de la Su-
ceava”, a fost hirotesit în
slujirea de stareþ. Preasfin-
þitul Pãrinte Damaschin
Dorneanul i-a oferit pãrin-
telui toiagul de stareþ, obiect
care simbolizeazã autori-
tatea, responsabilitatea ºi
buna pãstorire pe care le are
de îndeplinit în cadrul
obºtii monahale încredin-
þatã lui de Dumnezeu.
Pãrintele stareþ a adus
mulþumiri Înaltpreasfinþi-
tului Pãrinte Arhiepiscop
Calinic pentru binecuvân-
tare, soborului slujitor ºi
credincioºilor pentru îm-
preuna rugãciune. Totodatã,
le-a dãruit ierarhilor câte o
icoanã cu chipurile sfinþilor
ocrotitori.
Apoi, Înaltpreasfinþitul
Pãrinte Arhiepiscop Calinic
a oferit binefãcãtorilor ºi
Societate
susþinãtorilor lucrãrii Bise-
ricii cu hramurile„Sfântul
Proroc Ilie Tesviteanul” ºi
„Sfântul Voievod ªtefan cel
Mare ºi Sfânt” distincþii de
vrednicie, semn al preþuirii
ºi recunoºtinþei pentru me-
ritele deosebite în promova-
rea ºi susþinerea valorilor creº-
tin-ortodoxe româneºti.
Dintre cei care au primit
Ordinul „Sfântul Mucenic
Ioan cel Nou de la Suceava”
îi amintim pe clericii Eduard
Gavrilei ºi Dimitrie Mihoc,
întrucât au urmat exemplul
oferit de „tânãrul înþelepþit
de Dumnezeu, care ºi-a
îndeplinit cu devotament
slujirea sa ºi ºi-a fundamen-
tat credinþa ortodoxã pe înþe-
legerea Evangheliei, mãrturi-
sind-o curajos semenilor sãi
prin faptã ºi cuvânt”.
Ordinul „Crucea Buco-
vinei” a fost oferit „pentru
remarcabila activitate în
slujirea Bisericii ºi Comu-
nitãþii”. Între cei care au
primit cea mai înaltã dis-
tincþie a Arhiepiscopiei Su-
cevei ºi Rãdãuþilor se numã-
rã domnul prof. univ. dr.
Adrian Cioroianu, director
al Bibliotecii Naþionale a
României, ºi domnul Vasile
Andriciuc, primarul comu-
nei ªcheia.
Distincþia Ordinul „Mu-
ºatinii”, oferitã de Înalt-
preasfinþitul Pãrinte Calinic
pentru strãdania în slujirea
semenilor, „urmând (astfel)
domnilor Moldovei ºi altor
vrednici ctitori de þarã ºi
neam”, a fost înmânatã
domnului Lucian Romaº-
canu, ministru al Culturii,
precum ºi altor persona-
litãþi implicate în procesul
de restaurare a bisericii.
În cadrul evenimentului a
fost conferit ºi Ordinul „A-
nastasie Crimca” celor care
„au urmat exemplul Mitro-
politului Anastasie Crimca,
cãrturar distins ºi om de
culturã polivalent, creator ºi
inovator în arta ecleziasticã,
jertfelnic lucrãtor în mijlo-
cul societãþii moldave ca
laic, dar ºi ca ierarh, milostiv
ºi sensibil faþã de cei în su-
ferinþã, de numele cãruia se
leagã construirea primului
spital public din þarã, la Su-
ceava, în anul 1619”.
Au mai luat cuvântul Lu-
cian Romaºcanu, ministru
al Culturii, prof. univ. dr. Adri-
an Cioroianu, director al Bi-
bliotecii Naþionale a Româ-
niei, ºi Vasile Andriciuc,
primarul comunei ªcheia.
La final, Înaltpreasfin-
þitul Pãrinte Calinic a pri-
mit, din partea Consiliului
Local, Cheia Mãnãstirii
„Sfântul Ilie” ªcheia, în
semn de preþuire pentru tot
ceea ce s-a realizat în
aceastã comunitate.
În încheiere, Pãrintele
Arhiepiscop le-a vorbit cre-
dincioºilor despre faptul cã
biserica, prin primirea da-
rului sfinþirii, este a lui
Dumnezeu ºi nu a oame-
nilor sau a unei instituþii.
Nu în ultimul rând, ierarhul
i-a felicitat pe toþi: „Bise-
rica, prin sfinþire, este dãru-
itã lui Dumnezeu ºi ea intrã
în proprietatea lui Dumne-
zeu. Prin sfinþire, biserica a
fost înregistratã în analele
Împãrãþiei lui Dumnezeu,
pusã la dispoziþia credincio-
ºilor. Uzufructul vã aparþi-
ne, sfinþenia bisericii, dar
dreptul de proprietate nu îl
am nici eu, nici primãria,
nici Arhiepiscopia, ci Dum-
nezeu. Noi gestionãm aici
lucrarea lui Dumnezeu.
Aºadar, iubiþi credincioºi,
vã felicitãm pe toþi cei care
v-aþi implicat în aceastã
sfântã lucrare. Doresc ani
mulþi ºi buni cu sãnãtate de
la Dumnezeu celor care pur-
taþi numele ocrotitorului
acestei sfinte mãnãstiri, dar
ºi tuturor celorlalþi. (…) Sã
treceþi prin Sfânta Bisericã
ºi sã ieºiþi oameni reînnoiþi
sufleteºte ºi cu o hotãrâre
fermã de a nu-L mai supãra
pe Dumnezeu nici într-un fel”.
Potrivit tradiþiei, fiecare
credincios va avea posi-
bilitatea de a intra ºi de a se
închina în Sfântul Altar pânã
Pagina 11 • Vineri, 22 iulie 2022
Biserica din Corlata
va primi
veºmântul resfinþirii
Cu binecuvântarea Înaltpresfinþitului Pãrinte Calinic,
Arhiepiscopul Sucevei ºi Rãdãuþilor, duminicã, 24 iulie
a.c., începând cu ora 8:00, Înaltpreasfinitul Pãrinte Teo-
dosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreunã cu Prea-
sfinitul Pãrinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al
Arhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdãuilor, alãturi de un sobor
de preoþi ºi diaconi, vor sãvârºi Slujba de resfinþire a
bisericii cu hramul Sfinilor Arhangheli Mihail ºi Gavril
din localitatea Corlata, comuna Berchiºeºti.
Ridicatã în anul 1777, biserica satului Corlata a fost
renovatã de pãrintele paroh Dãnuþ Andronic împreunã
cu comunitatea din satul Corlata ºi alþi oameni milostivi
ºi cu ajutorul Primãriei Comunei Berchiºeºti.
Biserica a fost pictatã în interior, masa altarului a
fost refãcutã, au fost refãcute tencuiala exterioarã,
acoperiºul bisericii ºi clopotniþei, au fost puse cruci
noi, s-au schimbat uºile, geamurile ºi pardoseala.
Dupã Slujba de sfinþire, Sfânta Liturghie arhiereascã
din Duminica a VI-a dupã Rusalii (a vindecãrii slãbã-
nogului din Capernaum) va fi oficiatã pe o scenã special
amenajatã în centrul satului de cãtre Înaltpreasfinitul
Pãrinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreunã
cu Preasfinitul Pãrinte Damaschin Dorneanul, Episcop
Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdãuilor, alãturi de
un sobor de preoþi ºi diaconi. Rãspunsurile liturgice
vor fi date de membri ai Coralei „Armonia” din
Constanþa.
Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii, credincioºii vor
putea sã intre ºi sã se închine în Sfântul Altar.
CONSTANTIN AGAFIÞEI
duminicã, 24 iulie, când se Voievod, fiul lui Bogdan Vo-
va sãvârºi prima Sfântã Li- ievod, domn al Þãrii Moldo-
turghie pe altarul nou pecet- veneºti, am zidit acest hram
luit, de cãtre pãrintele stareþ în numele Sfântului Proroc
al aºezãmântului monahal. Ilie; ºi s-a început în anul
Reorganizarea ºi revigo- 6996 <1488>, luna mai 1; ºi
rarea vieþii monahale în s-a sfârºit în acelaºi an,
octombrie 15”.
Mãnãstirea „Sfântul Ilie”
este consideratã „sora” Mã-
nãstirii Voroneþ, ctitoritã de
Sfântul ªtefan cel Mare în
numai câteva luni, în acelaºi
an. De-a lungul timpului lo-
caºul a cunoscut perioade în-
floritoare, dar ºi de restriºte,
aflându-se la o micã distanþã
de Cetatea de Scaun a Sucevei.
Dupã ocuparea Bucovinei
de Imperiul Habsburgic,
Mãnãstirea „Sfântul Ilie” a
fost închisã la 29 aprilie 1785.
Chiliile au fost demolate, iar
aºezãmintele bucovinene biserica a fost transformatã
închise a fost ºi este o prio- în bisericã parohialã.
ritate a Înaltpreasfinþitului În perioada 2019 – 2022, cti-
Pãrinte Calinic, anunþatã la
scurt timp dupã întroniza- toria ºtefanianã a cunoscut un
rea ca Arhiepiscop al Su- amplu proces de restaurare.
cevei ºi Rãdãuþilor. Cu binecuvântarea ºi la
iniþiativa Înaltpreasfinþitului
Scurt istoric Pãrinte Calinic, Arhiepis-
cop al Sucevei ºi Rãdãuþilor,
al Mãnãstirii în ºedinþa Consiliului Epar-
„Sfântul Ilie” ªcheia hial din 7 martie 2022 a fost
hotãrâtã redeschiderea mã-
Potrivit pisaniei, Mãnãs- nãstirii.
tirea „Sfântul Ilie” ªcheia a
fost ziditã între 1 mai ºi 15 IRINA URSACHI,
octombrie 1488: „Io ªtefan ArhiepiscopiaSucevei.ro
 Pagina 12 • Vineri, 22 iulie 2022
TVR 1
07:00 3 ceasuri bune
09:45 Teleshopping
10:00 Romania construitã
11:00 Exclusiv în România
11:55 Vorbeºte corect!
12:00 Teleshopping
12:30 Cronici Mediteraneene
13:00 Atelier de sãnãtate
14:00 Telejurnal
14:55 Vorbeºte corect! (R)
15:00 Opre Roma
15:55 EURO polis
16:50 Zi de zi
17:00 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
18:00 Yanxi, palatul suspinelor
19:00 Frontul
19:45 Sport
20:00 Telejurnal
20:58 Meteo
21:00 Iluzionistul
2006, SUA, Aventuri, Dramã, Ro-
mantic, Thriller, Dragoste
23:10 Frontul (R)
00:00 Info Plus (R)
00:35 Exclusiv în România (R)
01:25 Iluzionistul (R)
2006, SUA, Aventuri, Dramã, Ro-
mantic, Thriller, Dragoste
03:15 Dark web (R)
04:05 Sport (R)
HBO
07:40 Reminiscenþele trecutului
09:35 Marea aventurã Lego 2014,
SUA, Acþiune, Animaþie, Comedie
11:15 Toþi cãþeii merg în Rai
1996, SUA, Animaþie, Aventuri,
Familie, Fantastic, Romantic,
Dragoste 12:40 Succes de public
2020, Franta, Comedie, Dramã
14:30 Pe platourile de filmare
15:00 Moara neagrã 16:45 Pe
scurt 2021, Australia, Comedie,
Fantastic, Romantic 18:20 Lupul
ºi leul: O prietenie ca-n poveºti
2021, Franta, Aventuri, Familie
20:00 Miliarde 2016, SUA,
Dramã 21:00 Staþia numerelor
2013, SUA, Acþiune, Thriller
22:30 Reminiscenþele trecutului
00:25 Dimineaþa morþii 2004,
SUA, Horror, Thriller 02:05 În
zori 2020, Croatia, Dramã 04:10
Succes de public 2020, Franta
TVR 1
7:00 Cu capu-n zori
10:00 Teatru TV
11:40 Petmania
12:30 #Creativ
13:00 Chipurile României
14:00 Telejurnal
14:30 Ora regelui
15:30 Izolaþi în România
16:00 Arta crimei
2017, Franta, Crimã, Mister
16:55 Zi de zi
17:00 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
18:00 O datã’n viaþã (R)
19:45 Sport
20:00 Telejurnal
20:58 Meteo
21:00 Întoarcerea Vlaºinilor
1983, Romania, Dramã
23:01 World Cup Magazin
23:40 Balada lui Jimmy McCabe
2017, Marea Britanie, Acþiune,
Dramã, Sport
01:20 Profesioniºtii... cu Eugenia
Vodã
02:15 Întoarcerea Vlaºinilor (R)
04:00 Izolaþi în România (R)
04:28 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
04:30 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
06:00 Teleshopping
06:55 Imnul României
HBO
7:30 Sângereazã pentru visul tãu!
2016, SUA, Biografic, Dramã,
Sport 09:25 Campionul de la
Auschwitz 10:55 Pe platourile de
filmare 11:25 Casa Gucci 14:00
Monica ºi prietenii ei: Legãturi
15:40 Vânãtorul de monºtri
2020, China, Germania, Japonia,
SUA, Acþiune, Aventuri, Fantas-
tic 17:20 Lego Ninjago: Filmul
2017, Danemarca, SUA, Acþiune,
Animaþie, Aventuri, Comedie,
Familie 19:05 România sãlbaticã
2021, Romania, Documentar
20:00 Tomb Raider Începutul
2018, SUA, Acþiune, Aventuri
21:55 Casa Gucci 00:35 O
schemã de milioane 2021, SUA,
Comedie, Crimã 02:20 Scapã,
dacã poþi 2! Turneul campionilor
03:55 Pe platourile de filmare
04:25 Virajul 2021, SUA, Dramã
TVR 2
07:00 Generaþia Fit
07:30 România…în bucate (R)
08:00 Destine ca-n filme (R)
08:50 Teleshopping
09:00 Comisarul Rex (R)
1994, Austria, Germania,
Acþiune, Crimã, Mister
10:00 Documentar 360° Geo (R)
11:00 Educaþie la inaltime (R)
12:00 Telejurnal TVR 2
12:40 Teleshopping
13:00 Cultura minoritãþilor
13:30 Pescar hoinar (R)
14:00 Documentar 360° Geo
15:00 Magazin Deutsche Welle
15:30 Teleºcoala
16:00 Glasul inimii
2014, SUA, Dramã
16:55 Filler
17:00 Educaþie la inaltime
18:00 Ora de ºtiri
18:55 E vremea ta!
19:05 Comisarul Rex
20:00 Gala Umorului
22:00 Reteaua de idoli (R)
23:00 Glasul inimii (R)
23:55 Fotbal feminin,
Campionatul European 2022
01:55 Ora de ºtiri (R)
02:45 Educaþie la inaltime (R)
03:35 Filler (R)
03:45 E vremea ta! (R)
ACASÃ
08:00 Dulce razbunare (R) 09:00
Iubirea are numele tau (R) 2016,
Romantic 10:00 Sa invingi
trecutul (R) 12:00 Numai langa
tine 13:00 Ajutor, ma
indragostesc! 15:00 Dragoste si
alte complicatii 17:00 Sa invingi
trecutul 19:00 Iubirea are numele
tau 2016, Romantic 20:00
Mancare pe care (emisiune
divertisment) 21:00 Dulce
razbunare 22:00 Calea spre
iertare 00:00 Numai langa tine (R)
01:00 Iubirea are numele tau (R)
2016, Romantic 01:45 Dulce
razbunare (R) 02:30 Calea spre
iertare (R) 04:15 Iubirea are
numele tau (R) 2016, Romantic
05:00 Mancare pe care (emisiune
divertisment) (R) 06:00 Calea
spre iertare (R)
TVR 2
07:00 Teleshopping
07:30 România…în bucate
08:00 Teleºcoala (R)
08:30 MotorVlog
09:00 Generaþia Fit
09:30 Fãrã prejudecãþi
10:00 Mic dejun cu un campion
11:00 D’ale lu’ Miticã (R)
12:00 Fraþi de viþã
12:30 Cap compas
13:00 Gala Umorului (R)
14:00 Gala Umorului (R)
15:00 Femei de 10, bãrbaþi de 10
16:00 Femei de 10, bãrbaþi de 10
17:00 Levintza prezintã
17:30 In direct cu viaþa
18:00 Ora de ºtiri
18:55 E vremea ta!
19:05 Comisarul Rex
1994, Austria, Germania,
Acþiune, Crimã, Mister
20:00 Ocolul Pãmântului în 80
de zile
1989, SUA, Acþiune, Aventuri,
Comedie, Dramã, Fantastic, Ro-
mantic, SF, Dragoste
22:00 Chip de înger
2011, Italia, Thriller
00:30 Fotbal feminin,
Campionatul European 2022
02:30 Ora de ºtiri (R)
03:15 E vremea ta! (R)
03:25 Chip de înger (R)
ACASÃ
08:00 Inimi in flacari Romantic
(R) 10:00 Sa invingi trecutul Ro-
mantic, Dramã (R) 12:00
Frumoasa ºi bestiile 2018, Ro-
mantic, Dramã 15:00 Ajutor, ma
indragostesc! Romantic, Dramã
17:00 Sa invingi trecutul Roman-
tic, Dramã 19:00 Iubirea are
numele tau 2016, Romantic
20:00 Lectii de viata 21:00
Sezonul nuntilor (emisiune
divertisment) 23:00 Profu’ 2019,
Romania, Comedie 00:00
Frumoasa ºi bestiile Romantic,
Dramã (R) 2018, Dramã 02:30
Sezonul nuntilor (emisiune
divertisment) (R) 04:15 Iubirea
are numele tau Romantic (R)
2016, Romantic 05:00 Lecþii de
viaþã (emisiune divertisment)
Breviar
Vineri, 22 iulie 2022
ANTENA 1
08:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani
12:00 Observator
14:00 Poftiþi pe la noi: Poftiþi prin
þarã
17:00 Observator
18:00 Preþul cel bun
19:00 Observator
20:30 Spioana
2015, SUA, Comedie
22:45 Deadpool 2
2018, SUA, Acþiune, Aventuri,
Comedie, SF
01:30 Stand Up Revolution
03:45 Rãmân cu tine (R)
05:00 Preþul cel bun (R)
06:00 Observator
KANAL D
07:00 Dimineata cu noi
(emisiune divertisment) 09:00
ªtirile Kanal D 10:00 Casa iubirii
12:00 ªtirile Kanal D (emisiune
info, sport, meteo) 13:00 În
cãutarea adevãrului 15:00 Jocul
cuvintelor cu Dan Negru
(emisiune divertisment) 16:30
Casa iubirii 19:00 ªtirile Kanal
D (emisiune info, sport, meteo)
20:00 Mã numesc Zuleyha 2018,
Turcia, Dramã 22:30 Jocul
cuvintelor cu Dan Negru
(emisiune divertisment) 00:00
ªtirile Kanal D (emisiune info,
sport, meteo) (R) 01:00 Casa
iubirii (R) 04:00 Bucãtãria lui
Arda 05:00 În cãutarea adevãrului
(emisiune divertisment) (R)
06:45 ªtirile Kanal D (emisiune
info, sport, meteo) (R)
Sâmbãtã, 23 iulie 2022
ANTENA 1
09:00 Alpha Kids
09:30 Revelaþia
2019, SUA, Biografic, Dramã
12:00 Medicool
13:00 Observator
13:30 Dancing on Ice: Vis în doi
17:30 Pistruiatul 1 - Evadatul
1986, Romania, Aventuri
19:00 Observator
20:00 Stand Up Revolution
22:45 Nea Mãrin Miliardar
1979, Romania, Comedie
00:45 Spioana (R)
2015, SUA, Comedie
03:00 Observator (R)
03:45 Deadpool 2 (R)
2018, SUA, Acþiune, Aventuri,
Comedie, SF
KANAL D
06:00 Calea spre iertare (R) Kanal
D 07:30 Apel la consilier
(emisiune divertisment) (R)
08:00 Mireasa din Istanbul 2017,
Turcia, Romantic, Dragoste 10:00
Asta-i România! (R) 11:30 Sport,
dietã ºi o vedetã (emisiune
divertisment) 12:00 ªtirile Kanal
D 13:00 În cãutarea adevãrului
15:00 ROventura (emisiune
divertisment) 16:00 Casa iubirii
18:00 ªtirile Kanal D 19:00 Casa
iubirii 20:00 Se strigã darul
(emisiune divertisment) 22:00
Ochii din umbrã (emisiune
divertisment) 00:00 Insula 2019,
SUA, Acþiune, Thriller 02:00
ªtirile Kanal D (R) 02:45 Casa
iubirii (emisiune divertisment)
(R) 05:00 În cãutarea adevãrului
(R) 06:45 ªtirile Kanal D (R)
PRO TV
07:00 ªtirile Pro Tv
10:30 Vorbeºte lumea
13:00 ªtirile Pro Tv
14:00 Lecþii de viaþã
15:00 La Maruþã
17:00 ªtirile Pro Tv
18:00 Ce spun românii
19:00 ªtirile Pro Tv
20:30 Las fierbinþi
2012, Romania, Comedie
21:30 Fortãreaþa
1996, SUA, Acþiune
00:00 Resident Evil: Capitolul fi-
nal
2016, Germania, Australia,
Canada, Franta, Acþiune, Horror,
SF, Thriller
02:00 Tatãl
2016, Franta, Acþiune, Thriller
02:45 Doctor de bine (R)
04:15 Vorbeºte lumea (R)
06:00 Lecþii de viaþã (R)
NAÞIONAL
07:45 Albumul Naþional 10:00
Tradiþii de la bunica 11:45
Iubirea invinge (R) 2018, India,
Dramã 12:45 Teleshopping 13:00
ªtiri Naþional TV 13:15 Vouã
13:30 Specialiºti în sãnãtate (R)
14:00 Teleshopping 14:30 Don
Matteo (R) 2000, Italia, Comedie,
Dramã, Thriller 16:00
Teleshopping 16:15 Destine
rãtãcite (R) 2011, India, Dramã
17:15 Don Matteo 2000, Italia,
Comedie, Dramã, Thriller 18:30
ªtiri Naþional TV 19:00 Destine
rãtãcite 2 2021, India, Dramã
20:00 Iubirea invinge 2018, In-
dia, Dramã 21:00 Pasari ucigase
2016, SUA, Aventuri 23:00
Disparut in misiune (R) 1984,
01:00 Poama acrã 03:00 Albumul
Naþional 05:00 ªtiri Naþional TV
(R) 05:30 Baronii 2007
PRO TV
07:00 ªtirile Pro Tv
10:00 Fluke - o minune de cãþel
1995, SUA, Dramã, Familie, Fan-
tastic
12:00 Învingãtorii
2019, SUA, Dramã
14:30 Eragon
2006, SUA, Marea Britanie,
Ungaria, Acþiune, Aventuri, Fan-
tastic
16:30 Miss Agent Secret
2000, SUA, Acþiune, Comedie,
Crimã, Romantic, Dragoste
19:00 ªtirile Pro Tv
20:00 Battleship
2012, SUA, Acþiune, SF, Thriller
22:30 Justiþiarul
2004, SUA, Acþiune, Crimã,
Dramã, Thriller
00:00 Max Payne
(R)
2008, SUA, Acþiune, Crimã,
Dramã, Thriller
02:00 Învingãtorii
(R)
2019, SUA, Dramã
04:15 Fluke - o minune de cãþel
(R)
1995, SUA, Dramã, Familie, Fan-
tastic
06:00 Lecþii de viaþã
(R)
NAÞIONAL
08:30 Vouã 08:45 Teleshopping
09:00 Tradiþii de la bunica 10:00
Din viata romilor 12:00 Stan si
Bran - momente de exceptie 12:30
Specialiºti în sãnãtate 12:55
Teleshopping 13:15 Vouã 13:30
Destine rãtãcite 2 (R) 2021, In-
dia, Dramã 14:30 Destine rãtãcite
2 (R) 2021, India, Dramã 16:00
Mã numesc nimeni 1973, Italia,
Comedie, Western 18:30 ªtiri
Naþional TV 19:00 Destine
rãtãcite 2 2021, India, Dramã
20:00 Scumpã mamã unde eºti?
22:00 Fosta mea iubire (R) 23:45
Desteptul, Prostanacul,
Musculosul si Timidul (R) 2008,
SUA, Comedie 01:45 Albumul
Naþional 04:00 Baronii (R) 2007,
Romania, Comedie 05:00 ªtiri
Naþional TV (R) 05:30 Baronii
(R) 2007, Romania, Comedie
PRO CINEMA
08:15 Khonanesta (R)
1999, Aventuri, Dramã, Familie
10:15 La bloc (R)
2002, Romania, Comedie
12:30 Razbunare in pijamale (R)
2004, SUA, Comedie
14:15 Moromeþii 2
2018, Romania, Dramã
16:30 Marºul nupþial 4: Ceva
vechi, ceva nou
2018, Romantic
18:15 La bloc
2002, Romania, Comedie
20:30 ªapte suflete
2008, SUA, Dramã
23:00 Jocuri periculoase 3:
Diamante neslefuite
2005, SUA, Acþiune, Dramã
00:45 ªapte suflete (R)
2008, SUA, Dramã
03:15 Apropo Tv
04:15 La bloc (R)
2002, Romania, Comedie
06:15 Ce spun românii (R)
DISCOVERY
07:00 Maºini pe alese 09:00
Cum se fabricã ? 10:00 Bogãþii
ascunse în magazii 10:30 Maga-
zinul lui Billy 11:00 Goana dupã
aur: Furia apelor 12:00 Comori
arhitecturale recuperate 13:00
Maºini pe alese 17:00 Bagaje la
licitaþie 17:30 Bogãþii ascunse în
magazii 18:00 Comori
arhitecturale recuperate 19:00
Cum se fabricã diverse lucruri?
19:30 Cum se fabricã ? 20:00
Maºini pe alese 21:00 O pradã
mortalã 22:00 O pradã mortalã:
Sângele apã nu se face 23:00
Mistere din adâncuri 00:00
Comori arhitecturale recuperate
01:00 Expediþii în necunoscut
02:00 O pradã mortalã 03:00 O
pradã mortalã: Sângele apã nu se
face 04:00 Mistere din adâncuri
05:00 Maºini pe alese
PRO CINEMA
07:15 Moromeþii 2
(R)
2018, Romania, Dramã
09:30 La bloc
(R)
2002, Romania, Comedie
11:45 ªapte suflete
(R)
2008, SUA, Dramã
14:15 Misterul lui Hailey Dean:
O cãsnicie criminalã
16:00 Revanºa
1978, Romania, Acþiune
18:15 La bloc
2002, Romania, Comedie
20:30 Restul e tãcere
2008, Romania, Comedie,
Dramã
23:15 Misterul înãlþãrii
2016, SUA, Acþiune, Aventuri,
Dramã, Mister
01:15 Restul e tãcere
(R)
2008, Romania, Comedie,
Dramã
03:45 Apropo Tv
04:45 La bloc
(R)
2002, Romania, Comedie
06:15 Ce spun românii
(R)
DISCOVERY
07:00 Cum se fabricã ? 07:30
Cum se fabricã ? 08:00 Cum se
fabricã ? 08:30 Cum se fabricã ?
09:00 Ingineriile istoriei 10:00
Ingineriile istoriei 11:00 Maºini
pe alese 12:00 Maºini pe alese
13:00 Comori arhitecturale recu-
perate 14:00 Comori arhitectu-
rale recuperate 15:00 Magazinul
lui Billy 16:30 Magazinul lui
Billy 17:00 Comori arhitecturale
recuperate 18:00 Comori arhitec-
turale recuperate 19:00 Cele-
britãþi, maºini ºi cadouri 20:00
Cãutãtorii de aur din Marea
Bering 21:00 Regele albinelor
22:00 O pradã mortalã 23:00
Goana dupã aur 00:00 O pradã
mortalã: Sângele apã nu se face
01:00 Test de supravieþuire în
grup 03:00 Regele albinelor 04:00
O pradã mortalã
PRIMA TV
09:00 Super Cireaºa de pe tort
11:00 Nimeni nu-i perfect (R)
2008, Romania, Comedie
12:00 Teleshopping
14:00 Focus
15:00 Exclusiv VIP
18:00 Focus 18
19:30 Trãsniþi
2003, Romania, Comedie
20:00 B.D. la munte ºi la mare
1971, Romania, Comedie
22:30 Dragoste ºi rãzbunare
2011, Italia, Dramã
23:30 Filantropica
2002, Romania, Comedie
02:00 Super Cireaºa de pe tort
(R)
04:30 Focus (R)
DIVA
07:00 Medicul legist 08:00
Clubul mamelor rele 2019,
Dramã 09:00 Camera de gardã
2015, SUA, Dramã 10:00 Ca-
mera de gardã 2015, SUA, Dramã
11:00 Cazurile lui Ruby Herring:
Cu ultima suflare 2019, SUA,
Crimã, Mister 13:00 Cãpitanul
Marleau 2019, Franta, Crimã,
Dramã, Mister 15:00 Camera de
gardã 2015, SUA, Dramã 16:00
Camera de gardã 2015, SUA,
Dramã 17:00 Cazurile lui Ruby
Herring: Predicþie, crimã 19:00
Cãpitanul Marleau21:00 Tonul
perfect 2012, SUA, Comedie,
Muzical, Romantic, Dragoste
23:25 Dragoste pe bune 2021,
Romantic 01:25 Cãpitanul
Marleau 03:25 Medicul legist
05:10 Clubul mamelor rele 2019,
Dramã 06:00 Cãpitanul Marleau
PRIMA TV
07:00 Exclusiv VIP
(R)
09:00 Pistruiatul 3 - Insurectia
1986, Romania, Aventuri
11:00 Dragoste ºi rãzbunare
(R)
2011, Italia, Dramã
12:00 Poezie ºi delicateþuri
(R)
14:00 B.D. la munte ºi la mare
(R)
1971, Romania, Comedie
16:00 Supernanny
(R)
17:30 Destinatia anului
18:00 Focus 18
19:30 Trãsniþi
(R)
2003, Romania, Comedie
20:00 Flash monden (R)
20:30 Fotbal Liga 1: FC Voluntari
- FC Botosani
22:30 Orfelinatul
2007, Mexic, Dramã, Mister,
Thriller
01:00 Filantropica (R)
2002, Romania, Comedie
03:30 Trãsniþi (R)
2003, Romania, Comedie
04:00 Flash monden (R)
04:30 Focus (R)
06:00 Exclusiv VIP (R)
DIVA
08:00 Cãpitanul Marleau 12:00
Jumãtatea mea 14:00 În inima
Texasului 2019, Romantic 16:00
Apartament pentru doi 2019,
Romantic 18:00 Romanþã pe râu
20:00 Misterele Emmei Fielding:
Mai amar ca moartea Crimã,
Dramã, Mister 22:00 Misterele
Aurorei Teagarden: crimã cu pub-
lic 2019, Canada, Crimã, Mister
23:55 Tonul perfect 2012, SUA,
Comedie, Muzical, Romantic,
Dragoste 02:20 Camera de gardã
2015, SUA, Dramã 03:20 Cam-
era de gardã 2015, SUA, Dramã
04:15 Medicul legist 2020,
Canada, Dramã 05:05 Medicul
legist 2020, Canada, Dramã
06:00 Cãpitanul Marleau 2019,
Franta, Crimã, Dramã, Mister

TVR 1
07:00 Universul credinþei
08:00 Universul credinþei
09:00 Universul credinþei
09:30 M.A.I. aproape de tine
10:00 Pro patria
10:30 Viaþa satului
13:00 Tezaur folcloric
14:00 Telejurnal
14:30 World Cup Magazin (R)
15:00 Gãri de poveste
16:00 Arta crimei
2017, Franta, Crimã, Mister
17:00 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
18:00 Dosar România
19:00 Istorii ascunse
19:35 Zi de zi
19:40 Sport
20:00 Telejurnal
20:58 Meteo
21:00 O datã’n viaþã
22:00 O datã’n viaþã
23:00 Garantat 100%
00:00 Replay
01:00 Arta crimei (R)
2017, Franta, Crimã, Mister
02:58 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
03:00 Campionatele Mondiale de
Atletism 2022
06:00 Atelier de sãnãtate (R)
06:55 Imnul României
HBO
07:25 Extinct: Cãlãtoriile
gogoºelelor 08:50 Înainte de
apus 2004, SUA, Dramã, Roman-
tic, Dragoste 10:10 Fabula zilei
2018, Animaþie 11:35 Persoana
potrivitã 13:15 Timpuri bune
2010, Marea Britanie, Comedie
14:50 Urã ºi iubire 2013, SUA,
Dramã 16:35 Peter Iepuraºul:
Fugit de acasã 18:10 Ocean’s 8:
Jaf cu clasã 2018, SUA, Acþiune,
Comedie, Crimã, Thriller 20:00
Resident Evil: Bun venit în Rac-
coon City 2021, Germania, SUA,
Canada, Acþiune, Horror, Mister,
SF 21:45 Codul asasinului 2021,
SUA, Acþiune, Crimã, Thriller
23:35 Parfumul: Povestea unei
crime 02:00 Tina 2021, SUA,
Biografic, Documentar, Muzicã
04:00 Westworld 2016, SUA,
Dramã, Mister, SF, Western
TVR 1
07:00 3 ceasuri bune
09:45 Teleshopping
10:00 Agrostrategia
10:30 Fermierii Romaniei
11:00 Exclusiv în România
11:55 Vorbeºte corect!
12:00 Teleshopping
12:30 Cronici Mediteraneene
13:00 Atelier de sãnãtate
14:00 Telejurnal
14:55 Vorbeºte corect!
15:00 Maghiara de pe unu
16:50 Eu pot!
17:50 Yanxi, palatul suspinelor
18:45 Zi de zi
18:50 Români care au schimbat
lumea
19:15 Români care au schimbat
lumea
19:45 Sport
20:00 Telejurnal
20:58 Meteo
21:00 Referendum
23:00 Nocturne
00:00 Info Plus (R)
00:40 Exclusiv în România (R)
01:30 Referendum (R)
03:10 Telejurnal (R)
04:00 Meteo (R)
04:05 Sport (R)
04:15 Yanxi, palatul suspinelor
(R)
05:05 Agrostrategia (R)
HBO
07:30 Tânãrul Sheldon 2017,
SUA, Comedie 07:55 Timpuri
bune 2010, Marea Britanie,
Comedie 09:30 Urã ºi iubire
11:10 Peter Iepuraºul: Fugit de
acasã 2021, Australia, SUA,
Animaþie, Aventuri, Comedie,
Familie 12:45 Fraþi de sânge
14:15 Holly a dormit la noi 2020,
SUA, Comedie 15:45 Women Is
Losers 2021, SUA, Dramã 17:10
Resident Evil: Bun venit în Rac-
coon City 2021, Germania, SUA,
Canada, Acþiune, Horror, Mister,
SF 19:00 Euforia 2019, SUA,
Dramã 20:00 Westworld 21:00
Însoþitoarea de zbor21:45 Lumea
financiarã 22:40 Venom: Sã fie
carnagiu 00:15 Brigada sinuciga-
ºilor: Misiune ucigaºã 02:25
Fiul meu 2021, Marea Britanie,
Franta, Crimã, Dramã, Mister
TVR 2
07:00 Teleshopping
07:30 România…în bucate (R)
08:00 Repere sacre
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Naturã ºi aventurã
11:00 Destine ca-n filme (R)
12:00 Sãnãtate cu de toate
12:30 Levintza prezintã (R)
13:00 Trei scrisori secrete
1974, Romania, Dramã
15:00 Drag de Romania mea!
16:00 Drag de Romania mea!
17:00 D’ale lu’ Miticã
18:00 Ora de ºtiri
18:55 E vremea ta!
19:05 Comisarul Rex
1994, Austria, Germania,
Acþiune, Crimã, Mister
20:00 Înghiþitorul de sãbii
1981, Romania, Dramã
22:00 Lautrec - artistul
cabaretului
1998, Franta, Dramã
00:25 MotorVlog (R)
01:00 Trei scrisori secrete (R)
1974, Romania, Dramã
02:45 Ora de ºtiri (R)
03:30 E vremea ta! (R)
03:40 Ocolul Pãmântului în 80
de zile (R)
05:15 Ferma (R)
ACASÃ
08:00 Sezonul nuntilor
(emisiune divertisment) (R)
10:00 Sa invingi trecutul Roman-
tic, Dramã (R) 12:00 Frumoasa
ºi bestiile 2018, Romantic,
Dramã 15:00 Ajutor, ma
indragostesc! Romantic, Dramã
17:00 Sa invingi trecutul Roman-
tic, Dramã 19:00 Iubirea are
numele tau Romantic, Dramã ,
Turcia 2016, Romantic 20:00
Lectii de viata 21:00 Perfect
compatibil Romantic, Dramã
23:00 Profu’ 2019, Romania,
Comedie 00:00 Frumoasa ºi
bestiile (R) 2018, Dramã 02:30
Perfect compatibil (R) 04:15
Iubirea are numele tau (R) 2016,
Romantic 05:00 Lecþii de viaþã
06:00 Dragoste si alte complicatii
(R)
TVR 2
07:00 Generaþia Fit
07:30 România…în bucate (R)
08:00 Mic dejun cu un campion
(R)
08:50 Teleshopping
09:00 Comisarul Rex (R)
1994, Austria, Germania,
Acþiune, Crimã, Mister
10:00 Documentar 360° Geo (R)
11:00 Câºtigã România! (R)
12:00 Telejurnal TVR 2
12:40 Teleshopping
13:00 Cultura minoritãþilor
13:30 Fãrã prejudecãþi (R)
14:00 Documentar 360° Geo
15:00 Magazin Deutsche Welle
15:30 România…în bucate
16:00 Glasul inimii
16:55 Filler
17:00 In direct cu viaþa
18:00 Ora de ºtiri
18:50 E vremea ta!
19:05 Comisarul Rex
20:00 Reteaua de idoli
21:00 Memorialul Durerii
22:00 Câºtigã România!
23:00 Glasul inimii (R)
23:55 In direct cu viaþa (R)
00:55 Filler (R)
01:00 Înghiþitorul de sãbii (R)
03:05 Ora de ºtiri (R)
03:45 E vremea ta! (R)
04:00 România…în bucate (R)
ACASÃ
08:00 Dulce razbunare (R) 09:00
Iubirea are numele tau (R) 2016,
Romantic 10:00 Sa invingi
trecutul (R) 12:00 Numai langa
tine 13:00 Ajutor, ma
indragostesc! 15:00 Dragoste si
alte complicatii 17:00 Un loc in
inima ta 19:00 Iubirea are numele
tau 2016, Romantic 20:00
Mancare pe care (emisiune
divertisment) 21:00 Dulce
razbunare 22:00 Calea spre
iertare 00:00 Numai langa tine (R)
01:00 Iubirea are numele tau (R)
2016, Romantic 01:45 Dulce
razbunare (R) 02:30 Calea spre
iertare (R) 04:15 Iubirea are
numele tau (R) 2016, Romantic
05:00 Mancare pe care (emisiune
divertisment) (R) 06:00 Dragoste
si alte complicatii (R)
Breviar
Duminicã, 24 iulie 2022
ANTENA 1
07:00 Observator
09:00 Neatza de weekend
13:00 Observator
13:30 Dancing on Ice: Vis în doi
17:00 Nea Mãrin Miliardar (R)
1979, Romania, Comedie
19:00 Observator
20:00 Stand Up Revolution
22:30 Vrabia roºie
2018, SUA, Mister, Thriller
01:30 Revelaþia (R)
2019, SUA, Biografic, Dramã
03:30 Observator (R)
04:15 Nea Mãrin Miliardar (R)
1979, Romania, Comedie
06:00 Observator
KANAL D
07:30 Sport, dietã ºi o vedetã
08:00 Mireasa din Istanbul 2017,
Turcia, Romantic, Dragoste 10:30
ROventura (emisiune diver-
tisment) (R) 11:30 Apel la
consilier 12:00 ªtirile Kanal D
(emisiune info, sport, meteo)
13:00 În cãutarea adevãrului (R)
14:30 Asta-i România! (emisiune
divertisment) 16:00 Casa iubirii
18:00 ªtirile Kanal D 19:00 Casa
iubirii 20:00 Roata norocului
22:30 40 de intrebari cu Denise
Rifai 01:00 ªtirile Kanal D
(emisiune info, sport, meteo) (R)
02:00 Asta-i România! (R) 03:30
Casa iubirii (R) 04:45 ªtirile
Kanal D (emisiune info, sport,
meteo) (R) 05:30 În cãutarea
adevãrului (emisiune divertis-
ment) (R)
25 iulie 2022
ANTENA 1
08:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani
12:00 Observator
14:00 Poftiþi pe la noi: Poftiþi prin
þarã
17:00 Observator
18:00 Preþul cel bun
19:00 Observator
20:30 Poftiþi pe la noi: Poftiþi prin
þarã
23:30 Observator
00:00 Stand Up Revolution (R)
02:30 Vrabia roºie (R)
2018, SUA, Mister, Thriller
05:00 Preþul cel bun (R)
06:00 Observator
KANAL D
07:00 Dimineata cu noi
(emisiune divertisment) 09:00
ªtirile Kanal D (emisiune info,
sport, meteo) 10:00 Casa iubirii
12:00 ªtirile Kanal D (emisiune
info, sport, meteo) 13:00 În
cãutarea adevãrului 15:00 Jocul
cuvintelor cu Dan Negru
(emisiune divertisment) 16:30
Casa iubirii 19:00 ªtirile Kanal
D (emisiune info, sport, meteo)
20:00 Aripi frante 2017, Turcia,
Dramã 22:30 Roata norocului
(emisiune divertisment) (R)
01:00 ªtirile Kanal D (emisiune
info, sport, meteo) (R) 01:45
Casa iubirii (R) 04:45 ªtirile
Kanal D (emisiune info, sport,
meteo) (R) 05:30 În cãutarea
adevãrului (emisiune divertis-
ment) (R)
PRO TV
07:00 ªtirile Pro Tv
10:00 Eragon (R)
2006, SUA, Marea Britanie,
Ungaria, Acþiune, Aventuri, Fan-
tastic
12:00 Miss Agent Secret (R)
2000, SUA, Acþiune, Comedie,
Crimã, Romantic, Dragoste
14:30 Sunt plecat în oraº
1994, SUA, Comedie
16:30 În cãutarea fericirii
2006, SUA, Dramã
19:00 ªtirile Pro Tv
20:00 Dolittle
2020, SUA, Aventuri, Comedie,
Familie, Fantastic
22:00 Mumia revine
2001, SUA, Acþiune, Aventuri,
Fantastic
00:30 Fortãreaþa (R)
1996, SUA, Acþiune
03:00 În cãutarea fericirii (R)
2006, SUA, Dramã
05:00 Ce spun românii (R)
06:00 ªtirile Pro Tv
NAÞIONAL
08:30 Teleshopping 09:00
Tradiþii de la bunica (emisiune
divertisment) 10:30 Mã numesc
nimeni (R) 1973, Italia, Comedie,
Western 13:00 Start Show
(emisiune divertisment) 16:00
Stan si Bran - momente de
exceptie 16:30 Scumpã mamã
unde eºti? (R) 18:30 ªtiri Naþional
TV 19:00 Destine rãtãcite 2
2021, India, Dramã 20:00
Gemenii 1997, India, Acþiune,
Crimã, Dramã, Romantic,
Dragoste 23:00 Pasari ucigase
(R) 2016, SUA, Aventuri 01:00
Start Show(emisiune
divertisment) (R) 04:00 Baronii
2007, Romania, Comedie 05:00
ªtiri Naþional TV (R) 05:30
Baronii (R) 2007, Romania,
Comedie 06:00 Vouã 06:30
Albumul Naþional
PRO TV
07:00 ªtirile Pro Tv
10:30 Vorbeºte lumea
13:00 ªtirile Pro Tv
14:00 Lecþii de viaþã
15:00 La Maruþã
17:00 ªtirile Pro Tv
18:00 Ce spun românii
19:00 ªtirile Pro Tv
20:30 Las fierbinþi
2012, Romania, Comedie
21:30 Jiu Jitsu
2020, SUA, Acþiune, Fantastic
23:30 ªtirile Pro Tv
00:00 Battleship (R)
2012, SUA, Acþiune, SF, Thriller
02:30 Superspeed
03:00 Vorbeºte lumea (R)
05:00 Ce spun românii (R)
06:00 ªtirile Pro Tv
NAÞIONAL
08:45 Gemenii (R) 11:45 Iubirea
invinge (R) 2018, India, Dramã
12:45 Teleshopping 13:00 ªtiri
Naþional TV 13:15 Vouã 13:30
Baronii 2007, Romania, Comedie
14:00 Teleshopping 14:15 Vouã
14:30 Don Matteo (R) 15:45
Vouã 16:00 Teleshopping 16:15
Destine rãtãcite 2 (R) 2021, In-
dia, Dramã 17:15 Don Matteo
2000, Italia, Comedie, Dramã,
Thriller 18:30 ªtiri Naþional TV
19:00 Destine rãtãcite 2 2021,
India, Dramã 20:00 Dragostea
gaseste o cale 2014, India, Dramã
21:00 Asasinul mafiei 1991,
SUA, Canada, Acþiune, Crimã,
Thriller 23:00 Crima la comanda
01:00 Scumpã mamã unde eºti?
(R) 03:00 Albumul Naþional
05:00 ªtiri Naþional TV (R) 05:30
Baronii 2007, Romania, Comedie
Pagina 13 • Vineri, 22 iulie 2022
PRO CINEMA
08:15 Revanºa
(R)
1978, Romania, Acþiune
10:30 La bloc
(R)
2002, Romania, Comedie
12:45 Marºul nupþial 4: Ceva
vechi, ceva nou
(R)
2018, Romantic
14:30 Pentru o varã
2020, Canada, Romantic,
Dragoste
16:30 Chiriþa în Iaºi
1987, Romania, Comedie
18:15 La bloc
2002, Romania, Comedie
20:30 Viaþa e frumoasã
1997, Italia, Comedie, Dramã,
Romantic, Dragoste
22:45 Grimsby
2016, Marea Britanie, Comedie
00:30 Viaþa e frumoasã
(R)
1997, Italia, Comedie, Dramã,
Romantic, Dragoste
02:45 Apropo Tv
03:45 La bloc
(R)
2002, Romania, Comedie
05:00 La Maruþã
(R)
DISCOVERY
07:00 Cum se fabricã ? 09:00
Maºini pe alese 10:00 Cum se
fabricã ? 10:30 Cum se fabricã ?
11:00 Comori auto recuperate
12:00 Bogãþii ascunse în magazii
13:00 Magazinul lui Billy 13:30
Magazinul lui Billy 14:00 Bagaje
la licitaþie 14:30 Bagaje la licitaþie
15:00 Comori arhitecturale recu-
perate 16:00 Vânãtorii de
artefacte 17:00 Maºini pe alese
18:00 Maºini pe alese 19:00
Bagaje la licitaþie 19:30 Bagaje la
licitaþie 20:00 Hoffman se
întoarce dupã aur 21:00 Expediþii
în necunoscut 22:00 Lady Guccy
00:00 Donald Trump sub lupã
01:00 O pradã mortalã: Sângele
apã nu se face 02:00 NASA:
Cazuri neelucidate 03:00
Expediþii în necunoscut 05:00
GameStop 06:00 Maºini pe alese
PRO CINEMA
07:00 Pentru o varã (R)
2020, Canada, Romantic,
Dragoste
09:00 La bloc (R)
2002, Romania, Comedie
11:15 Învingãtorii (R)
2019, SUA, Dramã
13:45 Miss Agent Secret
(R)
2000, SUA, Acþiune, Comedie,
Crimã, Romantic, Dragoste
16:00 Ce zi minunatã!
1996, SUA, Comedie, Romantic,
Dragoste
18:15 La bloc
2002, Romania, Comedie
20:30 Lego Batman: Filmul
2017, SUA, Danemarca, Acþiune,
Animaþie, Aventuri, Comedie,
Familie, Fantastic
22:30 Weekend cu mama
2009, Romania, Dramã
00:30 Lego Batman: Filmul
(R)
2017, SUA, Danemarca, Acþiune,
Animaþie, Aventuri, Comedie,
Familie, Fantastic
02:30 La Maruþã
(R)
04:15 La bloc (R)
2002, Romania, Comedie
06:15 La Maruþã (R)
DISCOVERY
07:00 Maºini pe alese 09:00
Cum se fabricã ? 10:00 Bogãþii
ascunse în magazii 10:30
Magazinul lui Billy 11:00 Goana
dupã aur: Furia apelor 12:00
Comori arhitecturale recuperate
13:00 Maºini pe alese 14:00
Comori arhitecturale recuperate
15:00 Comori arhitecturale recu-
perate 17:00 Bagaje la licitaþie
17:30 Bogãþii ascunse în magazii
18:00 Comori arhitecturale recu-
perate 19:00 Cum se fabricã di-
verse lucruri? 19:30 Cum se
fabricã ? 20:00 Maºini pe alese
21:00 Ed Stafford: Care scapã
primul? 22:00 Test de supravie-
þuire în grup 00:00 Comori arhi-
tecturale recuperate 01:00 Expe-
diþii în necunoscut 02:00 Ed Staf-
ford: Care scapã primul? 03:00
Test de supravieþuire în grup
PRIMA TV
09:00 Supernanny
(R)
10:30 Destinatia anului
(R)
11:00 Insider politic
(R)
13:00 Oportuniºtii
(R)
2018, Romania
14:00 Poezie ºi delicateþuri
16:00 Cronica cârcotaºilor
(R)
18:00 Focus 18
19:30 Trãsniþi
2003, Romania, Comedie
20:00 Schimb de mame
22:00 Dragoste ºi rãzbunare
(R)
2011, Italia, Dramã
23:00 Insider politic
(R)
00:00 Poezie ºi delicateþuri
01:00 Orfelinatul
(R)
2007, Mexic, Dramã, Mister,
Thriller
03:00 Oportuniºtii
2018, Romania
04:00 Cronica cârcotaºilor
(R)
06:00 Exclusiv VIP
(R)
DIVA
08:00 Cãpitanul Marleau 10:00
Avanpostul 12:00 Romanþã pe
râu 2021, Canada, Romantic
14:00 Dragoste pe bune 2021,
Romantic 16:00 M-ai cucerit de
la “Aloha” 2021, Romantic 18:00
Dragoste & glamping 2020,
Comedie, Romantic 20:00
Pompierii din Chicago 23:00
Pompierii din Chicago 2012,
SUA, Acþiune, Dramã 00:00 Mag-
num, detectiv particular 2018,
SUA, Acþiune, Aventuri, Crimã
01:00 Magnum, detectiv particu-
lar 2018, SUA, Acþiune,
Aventuri, Crimã 02:00 Medicul
legist 2020, Canada, Dramã
03:00 Medicul legist 2020,
Canada, Dramã 04:00 Medicul
legist 2020, Canada, Dramã
05:00 Medicul legist 2020 06:00
Medicul legist 2020
PRIMA TV
09:00 Super Cireaºa de pe tort
11:00 Nimeni nu-i perfect (R)
2008, Romania, Comedie
12:00 Teleshopping
14:00 Focus
15:00 Exclusiv VIP
18:00 Focus 18
19:30 Iubiri secrete
20:00 Rãzbunare
2019, SUA, Acþiune, Thriller
22:00 Dragoste ºi rãzbunare
2011, Italia, Dramã
23:00 Focus
00:00 Exclusiv VIP (R)
03:00 Rãzbunare (R)
2019, SUA, Acþiune, Thriller
05:00 Focus (R)
06:00 Exclusiv VIP (R)
DIVA
07:00 Medicul legist 08:00
Clubul mamelor rele 09:00 Ca-
mera de gardã 11:00 Cazurile lui
Ruby Herring: Predicþie, crimã
2020, SUA, Crimã, Mister 13:00
Cãpitanul Marleau 15:00 Ca-
mera de gardã 17:00 Misterele
de pe Martha’s Vineyard:
Capcanele trecutului 2020, SUA,
Canada, Crimã, Dramã, Mister
19:00 Cãpitanul Marleau 21:00
Magnum, detectiv particular
00:00 Pompierii din Chicago
2012, SUA, Acþiune, Dramã
01:00 Pompierii din Chicago
2012, SUA, Acþiune, Dramã
02:00 Pompierii din Chicago
2012, SUA, Acþiune, Dramã
03:00 Medicul legist 2020,
Canada, Dramã 04:00 Medicul
legist 2020, Canada, Dramã
05:00 Clubul mamelor rele 2019
 Pagina 14 • Vineri, 22 iulie 2022
„Femicid”
de Pascal Engman
„O carte care trebuie
neapãrat cititã. E unul dintre
cele mai bune romane
suedeze pe care l-am citit de
mulþi ani încoace. E impo-
sibil s-o laºi din mânã.” -
Camilla Läckberg
Semnalãm astãzi un
excelent thriller, scris de un
romancier suedez care a
devenit cel mai bine vândut
scriitor de prozã mystery &
thriller al generaþiei sale,
nãscut în 1986 ºi considerat
„o stea în ascensiune”,
tradus în peste douãzeci de
alte þãri, cu o serie care o are
în centru pe o excelentã
poliþistã, Vanessa Frank.
„Femicid” este un roman
aflatã pe lista celor mai
bune romane crime ale anu-
lui 2019, conform Göteborg
Posten, nominalizat de
Storytel ºi Adlibris pentru
titlul de cel mai bun roman
crime din 2019.
Dar mai înainte ne sim-
þim obligaþi sã explicãm, cel
puþin doi termeni ce desem-
neazã realitãþi crunte despre
care vorbeºte romanul.
Termenul „feminicid”
sau „femicid” se referã la
un tip specific de omucidere
în care un bãrbat ucide
o femeie, o fatã sau o fa-
tã pentru cã este femeie.
Spre deosebire de alte tipuri
de crime, femicidele apar
de obicei la domiciliu ca
urmare a violenþei de gen.
Acestea sunt, de asemenea,
clasificate în cadrul crime-
lor de urã, deoarece apar
într-un context în care
femininul a fost stigmatizat
de ani de zile. Femicidul
este cea mai extremã mani-
festare a abuzului ºi vio-
lenþei de la bãrbaþi la femei –
spun dicþionarele. Se esti-
meazã cã în fiecare an în
lume sunt comise în jur de
66 de mii de femicide. Po-
trivit Dianei Russell, cãreia
i se atribuie popularizarea
cuvântului „feminicid” („fe-
micid” în englezã), unele
dintre principalele motiva-
þii pentru aceste crime sunt
furia, ura, gelozia ºi cãuta-
rea plãcerii. Victimele
femicidelor în serie, la fel
ca alte femicide non-intime,
sunt mai frecvent femei care
lucreazã ca chelneriþe sau
prostituate.
Femicidul în serie este
uneori atribuit pornografiei,
în special celei care eroti-
zeazã violenþa. Din perspec-
tiva genului, acest lucru se
poate datora normalizãrii
violenþei care apare în
aceste piese de ficþiune. Cu
toate acestea, aceastã relaþie
nu a fost doveditã pânã
acum. Este probabil ca
utilizarea acestor materiale
sã nu fie un factor predis-
pozant pentru sãvârºirea
infracþiunilor, ci mai degra-
bã face parte din procesul de
pregãtire prin actul de
fantezie cu privire la violuri
ºi crime.
Femicidele rãspund în-
totdeauna la ura sau dispre-
þul pentru sexul feminin, la
plãcerea sexualã în actul de
dominare asupra femeilor ºi
/ sau la dorinþa de posesie,
ceea ce implicã faptul cã
criminalul concepe femeile
ca proprietate a bãrbaþilor.
În oricare dintre aceste
cazuri este o crimã de urã de
gen.
Din acest motiv, femi-
cidul este rezultatul unui
proces precedat de alte for-
me de maltratare a femeilor,
fie cã sunt ocazionale sau
recurente ºi sunt perpetuate
de o persoanã necunoscutã
sau de o cunoºtinþã. Printre
formele de abuz se numãrã:
violul, violenþa psiholo-
gicã, obstrucþionarea dez-
voltãrii libere ºi a autono-
miei femeilor, sclavie
sexualã, abuz fizic, violenþã
în familie, torturã, mutilare,
desfigurare, persecuþie,
privare de comunicare ºi
lipsirea de libertate. Dar
nu orice crimã a unei femei
se calificã ca femicid. De
exemplu, dacã o femeie este
ucisã prin rezistenþa la un
atac sau dacã este ucisã
de o altã femeie, aceasta nu
se aplicã ca femicid.
Pascal Engman – Fe-
micid. Traducere de Mihnea
Arion. Editura Crime Scene
Press. 445 pag.
Divertisment Publicitate
Scandalul interviului
SC BRAX COM SRL din
cu prinþesa Diana Fãlticeni preia anunþuri
pentru ziarul Crai Nou.
BBC va plãti despãgubiri Centru de copiere - copii color
„substanþiale’’ bonei prinþilor Vecinii de scarã
ºi alb/negru A3, A4, A5,
confecþionãri ecusoane,
William ºi Harry (str. Mãrãºeºti 13) ºtampile, laminãri acte,
regretã plecarea îndosarieri, cãrþi de vizitã,
British Broadcasting Corporation (BBC) a acceptat spre cele veºnice a transmisii fax/mail, invitaþii
ieri sã plãteascã despãgubiri „substanþiale” fostei bunei vecine de nuntã ºi botez, tipizate
bone a prinþilor William ºi Harry, dupã ce a fost þinta pe stoc ºi la comandã:
HILDEGARD
unor informaþii „false ºi maliþioase” ce au fost folosite NIR,registru de casã, rapoarte
MARINA.
pentru a obþine controversatul interviu pentru de gestiune, liste de
Alãturãm un gând
emisiunea Panorama, luat în 1995 de Martin Bashir inventar, facturi, aviziere,
de mângâiere,
prinþesei Diana, transmit DPA ºi AFP. chitanþiere, monetare,
compasiune ºi
Alexandra Pettifer, cunoscutã înainte de cãsãtoria registre cartonate, traduceri,
sa cu Charles Pettifer din 1999 sub numele Tiggy sincere condoleanþe legalizãri ºi apostila de la
întregii familii. O
Legge-Bourke, a apãrut în faþa Înaltei Curþi de la Londra Haga. Ne gãsiþi în centru,
vom pãstra mereu lângã Trezorerie. Relaþii, la
pentru a primi scuzele publice formulate de BBC cu
privire la acuzaþiile „fabricate” cã ar fi avut o aventurã vie în inimile telefon/whatsapp:
cu prinþul Charles, în timp ce lucra ca asistentã noastre! Bunul 0745.106050, fax:
personalã a acestuia în 1995. Dumnezeu s-o ierte, 0230.544985; e-mail:
sã aibã grijã de braxcom1959@yahoo.com,
Pe lângã acuzaþiile cu privire la presupusa aventurã,
instanþa a aflat ºi cã Legge-Bourke a mai fost acuzatã sufletul ei ºi sã-i mbraxm@yahoo.com.
vegheze pacea
Program: luni-vineri:
cã ar fi rãmas însãrcinatã cu prinþul Charles ºi ar fi
7.30-16.00, sâmbãtã:
apelat la avort. veºnicã! 09.00-12.00.
Avocata a precizat cã Legge-Bourke nu a cunoscut
timp de 25 de ani sursa acestor acuzaþii, dar cã este
acum probabil cã „aceste acuzaþii false ºi maliþioase
au apãrut ca rezultat ºi în contextul în care realizatorii
emisiunii Panorama de la BBC încercau sã obþinã un
interviu exclusiv cu Diana, prinþesa de Wales”.
Vând teren intravilan, 3.600 mp, construibil, în Dolhasca,
Instanþa a aflat ieri cã Investigaþia Dyson, comandatã
8 euro/mp, negociabil. Tel. 0744.891.030
chiar de cãtre BBC, a fãcut „un pic de luminã” cu
privire la modul în care a fost obþinut acel interviu Vând, construiesc, recondiþionez CAVOURI, CRUCI,
MONUMENTE din granit ºi marmurã. Mã deplasez la toate
Avocata fostei bone a copiilor prinþesei Diana a
precizat cã acuzaþiile „complet nefondate au pãrut sã cimitirele din judeþ. Tel. 0752.764.623
exploateze niºte speculaþii false publicate anterior
de presã” despre o aventurã consumatã între prinþul
Charles ºi Legge-Bourke.
În decembrie 1995 Diana a confruntat-o public pe
Legge-Bourke acuzând-o cã ar fi fãcut un avort, înainte
PRIMÃRIA COMUNEI CIOCÃNEªTI, cu sediul în
de a i se confesa unui angajat senior al Casei Regale
localitatea Ciocãneºti, strada Principalã, numãr 39, judeþul
cã a intrat în posesia unei scrisori medicale care
Suceava, organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei
confirma faptul cã avortul s-a produs.
contractuale vacante de: asistent medical pentru Cabinetul
„Cum acuzaþiile cu privire la avort s-au dovedit
medical ºcolar. Concursul se va desfãºura în data de 16
complet false, orice astfel de scrisoare nu putea fi
decât un fals. Clienta mea a fost extrem de supãratã august 2022, ora 10, proba scrisã. Dosarele de participare
la concurs se depun la sediul instituþiei, în perioada 25
ºi de confuzã cu privire la aceste evenimente”, a
iulie 2022 - 8 august 2022. Condiþiile de participare ºi
comentat avocata Prince. „Ea a simþit nevoia sã le
demonstreze tuturor cã acuzaþiile erau complet bibliografia sunt afiºate la sediul institutiei ºi pe site-ul
mincinoase prin dezvãluirea unor chestiuni foarte web: www.ciocanestibucovina.eu. Relaþii suplimentare la
sensibile, inclusiv informaþii medicale personale. Din sediul Primãriei comunei Ciocãneºti sau telefon:
nefericire, Diana, prinþesã de Wales nu a putut fi 0230.578.135.
convinsã, nici chiar când au fost prezentate dovezi
incontestabile”, a adãugat avocata.
Avocata a reamintit cã aceste acuzaþii la adresa
clientei sale au fost prezentate în repetate rânduri de
presã timp de 25 de ani.
Avocatul Jonathan Scherbel-Ball, care a reprezentat
BBC în instanþã, a precizat cã instituþia media „regretã
problemele serioase ºi prelungite pe care le-a
provocat reclamantei” precum ºi greºelile comise.

Membru ZIAR EDITAT DE S.C. „CRAI NOU“ S.A.

fondator R.C. J 33/437/1991; CIF: RO718338
al UNPL SUCEAVA 720059, STR. MIHAI VITEAZUL NR. 32

ISSN 1220-9589 TELEFOANE

Director: 0230530285
„ Dumitru TEODORESCU (preºedinte C.A.) Redactori: 0230 214723
„ L.D. CLEMENT (director) Publicitate: 0230 214723
Administraþie: 0230 214723
„ Mihaela IPATE (director economic) E-mail: redactie@crainou.ro
„ Cristian VÃLIANU (redactor-ºef) Web: www.crainou.ro
„ R e d a c t o r i : V. I. ADOMNICÃI, Daniela BEALE, Mirela
ECHIPA DE SERVICIU:
BUTNARIU, Adrian PÎRGARU Secretar de redacþie:
Tipar:
„ Doina CERNICA (realizatoarea paginilor de Literaturã ºi Artã) Alexandru SFICHI Tipoart
„ Colaboratori speciali: Constantin AGAFIÞEI, Mãlina ANIÞOAEI, Lavinia ÞÃRANU Idea
Serghei COLOªENCO, Emil IANUª, Cezar STRATON, Maria TOACÃ - Culegere computerizatã: Studio
(Cernãuþi) Adrian POPOVICI

ACEASTÃ EDIÞIE UTILIZEAZÃ INFORMAÞII TRANSMISE DE AGENÞIILE DE PRESÃ

AGERPRES, MEDIAFAX ªI PORTALUL DE ªTIRI NEWSBUCOVINA.RO

• Rãspunderea juridicã revine semnatarilor articolelor ºi surselor citate. • Redacþia nu se angajeazã a publica (integral sau
parþial) toate textele recepþionate (la sediu, prin poºtã sau e-mail). • Redacþia adoptã o atitudine rezervatã faþã de
mesajele nesemnate/ neasumate; mesajele conþinând atacuri la persoanã, calomnioase, rasiste, xenofobe etc. vor fi
ignorate. • Au prioritate la publicare textele transmise în format electronic, cu diacritice; nu au prioritate materialele
transmise cãtre mai mulþi destinatari. • Materialele adresate redacþiei nu se înapoiazã. • Pentru a nu fi afectaþi de
eventuale erori (de documentare, culegere, tipar), cititorii sunt rugaþi sã verifice la sursã rezultatele extragerilor la
jocurile de noroc, cursul valutar ºi altele informaþii asemenea.
 Publicitate Pagina 15 • Vineri, 22 iulie 2022

ANUNÞ PUBLIC: S.C. DAMI-PROD-COM

S.R.L. Fântâna Mare anunþã intenþia
obþinerii autorizaþiei de mediu pentru
perimetrul FÂNTÂNA MARE 3, râu
Moldova, din comuna Fântâna Mare, jud.
Suceava. Observaþiile sau eventualele
contestaþii se depun la sediul A.P.M.
Suceava, în termen de 10 zile.
INFORMARE: Aceastã informare este
efectuatã de cãtre GROSU FLORIN-
GHEORGHE ÎNTREPRINDERE FAMI-
LIALÃ, satul Poiana, nr. 17, comuna Zvo-
riºtea, cod poºtal 727467, jud. Suceava, ce
intenþioneazã sã solicite de la A.B.A. SIRET
- S.G.A. Suceava (strada Universitãþii, nr.
48) aviz de gospodãrirea apelor pentru
„MODERNIZARE EXPLOATAÞIE ZO-
OTEHNICÔ, obiectiv amplasat în satul
Slobozia, comuna Zvoriºtea, la locul numit
„Comoarã”. Aceastã solicitare de aviz este
conformã cu prevederile Legii apelor nr.
107/1996, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã
informaþii suplimentare cu privire la
solicitarea avizului de G.A. pot contacta
solicitantul de aviz la adresa menþionatã.
Totodatã, persoanele care doresc sã
transmitã observaþii, sugestii ºi recoman-
dãri se pot adresa solicitantului ºi la S.G.A.
Suceava, dupã data de 21.07.2022.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA
ETAPEI DE ÎNCADRARE: S.C. ROTANIS
GRUP S.R.L., cu sediul în comuna
Ciocãneºti, sat Ciocãneºti, nr. 95, jud.
Suceava, titular al proiectului STAÞIE DE
ASFALT, RACORD ELECTRIC ªI DEPOZIT
PIATRÃ, anunþã publicul interesat asupra
luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre
Agenþia pentru Protecþia Mediului Suceava,
în cadrul procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului, pentru
proiectul menþionat, propus a fi amplasat
în comuna Cârlibaba, sat Valea Stânei, nr.
4A, judeþul Suceava. Proiectul deciziei de
încadrare ºi motivele care o fundamenteazã
pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru
Protecþia Mediului Suceava din municipiul
Suceava, str. Bistriþei, nr. 1A, în zilele de
luni – vineri, între orele 9-14, precum ºi la
urmãtoarea adresã de internet: http://
apmsv.anpm.ro. Publicul interesat poate
înainta comentarii/observaþii la proiectul
deciziei de încadrare în termen de 10 zile
de la data publicãrii anunþului pe pagina de
internet a Agenþiei pentru Protecþia
Mediului Suceava.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREA
SOLICITÃRII DE EMITERE A ACORDULUI
DE MEDIU: S.C. CLAROBTRANS S.R.L.
anunþã publicul interesat asupra depunerii
solicitãrii de emitere a acordului de mediu
pentru proiectul „AMENAJARE TERASÃ
CORNII LUNCII 2 PENTRU EXPLOATAREA
AGREGATELOR MINERALE CU
ADUCEREA TERENULUI LA STAREA
INIÞIALÃ, ÎN COMUNA CORNU LUNCII”
propus a fi amplasat în com. Cornu Luncii,
sat Cornu Luncii, jud. Suceava. Informaþiile
privind proiectul propus pot fi consultate
la sediul autoritãþii competente pentru
protecþia mediului A.P.M. Suceava, str.
Bistriþei, nr. 1A, ºi la sediul S.C.
Clarobtrans S.R.L. din com. Mãlini, sat
Poiana Mãrului, str. La Rãchitiº, nr. 20, jud.
Suceava, în zilele de luni-vineri, între orele
9-14. Observaþiile publicului se primesc
zilnic la sediul autoritãþii competente
pentru protecþia mediului Agenþia pentru
Protecþia Mediului Suceava.
 Pagina 16 • Vineri, 22 iulie 2022
„Colocviile Putnei”, ediþia a XXVII-a, la Mãnãstirea Putna
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului
Pãrinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei ºi
Rãdãuþilor, în perioada 21–23 iulie a.c., la
Mãnãstirea Putna are loc a XXVII-a ediþie a
simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”.
Simpozionul este organizat de Centrul
de Cercetare ºi Documentare „ªtefan cel
Mare” al mãnãstirii. Ediþia din acest an in-
clude ºi o secþiune de muzicologie. Lucrã-
rile se vor desfãºura în format hibrid, fizic
ºi online, iar coordonarea va fi fãcutã din
Sala de conferinþe a Centrului Cultural „Mi-
tropolit Iacov Putneanul” de la Mãnãstirea
Putna.
Printre participanþii la aceastã ediþie se
numãrã istoricii: ªtefan S. Gorovei (Iaºi),
Maria Magdalena Székely (Iaºi), Florin
Marinescu (Grecia), Nikolaos Mertzimekis
(Grecia), ªtefan Andreescu (Bucureºti),
Voica Maria Puºcaºu (Bucureºti), Arhim.
Actualitate
Policarp Chiþulescu (Bucureºti), Liviu
Papuc (Iaºi), Mihai-Bogdan Atanasiu (Iaºi),
Emil Dragnev (Chiºinãu), Ioan-Augustin
Guriþã (Iaºi), Vlad Bedros (Bucureºti), An-
drei Dumitrescu (Bucureºti), Mircea-Cris-
tian Ghenghea (Iaºi), Arcadie Bodale (Iaºi),
Olimpia Mitric (Suceava), Cristian Antim
Bobicescu (Bucureºti), Eduard Rusu (Iaºi),
iar de la Mãnãstirea Putna, protos. Dosoftei
Dijmãrescu, protos. Iustin Taban, protos.
Timotei Tiron ºi monah Alexie Cojocaru.
Secþiunea de muzicologie reuneºte
cercetãtori din mai multe þãri: Maria
Alexandru (Grecia), Yevgeniya Ignatenko
(Ucraina), Vesna Sara Peno (Serbia), Si-
mon Marincak (Slovacia) ºi Arhid. Avraam
Bugu de la Mãnãstirea Putna.
Dintre temele ce se vor aborda în cadrul
secþiunii istorice, menþionãm: daruri ale
domnului Moldovei ªtefan cel Mare ºi ale
domnului muntean Radu cel Mare cãtre
unele mãnãstiri din nordul Greciei, ªtefan
cel Mare ºi Petru Hronoda, campania
regelui Ioan Albert în Moldova, calcularea
începutul anului în Moldova lui ªtefan cel
Mare ºi Tetraevanghelele lui Teodor
Mãriºescul, femeia vãduvã ca arhetip al
donatorului în iconografia moldoveneascã
de la finalul secolului al XV-lea, „Cel vechi
de zile” în iconografia moldoveneascã, pro-
gramul iconografic al paraclisului Sf. Ioan
cel Nou de la Mãnãstirea Bistriþa.
Lucrãrile simpozionului vor fi trans-
mise în direct pe canalul de YouTube al
Mãnãstirii Putna.
Programul complet al evenimentului este
disponibil la adresa: https://www.centrul-
stefancelmare.ro/ro/editia-a-xxvii-a-
act28.html.
Link pentru acces direct la eveniment pe
Zoom:https://us06web.zoom.us/j/
87395701677?pwd=NEt2YUhqcGlsRjJ-
XdXVGRUpBczVIdz09. Conectarea se poate interesul pentru cunoaºterea trecutului
face ºi introducând datele de mai jos în nostru ºi care sã impulsioneze cercetarea
aplicaþia Zoom: lui.
ID eveniment: 873 9570 1677 Scopul Centrului este cercetarea istoriei
Parola: cp27. epocii ºtefaniene ºi a istoriei Mãnãstirii
Centrul de Cercetare ºi Documentare Putna. De la înfiinþare pânã în prezent, Cen-
„ªtefan cel Mare” al Sfintei Mãnãstiri Putna trul a organizat la Mãnãstirea Putna, la Uni-
a fost înfiinþat la 2 ianuarie 2005, cu versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi
binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Pãrinte ºi la Institutul „Nicolae Iorga” din Bucu-
Pimen, pe atunci Arhiepiscop al Sucevei ºi reºti douãzeci ºi trei de ediþii de comunicãri
Rãdãuþilor. Din 2020, Centrul funcþioneazã
ºtiinþifice, sub numele „Colocviile Putnei”.
cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Pã-
Dat fiind caracterul unitar al monahismului
rinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei ºi
Rãdãuþilor. bucovinean în perioada de ocupaþie
În cursul activitãþilor ºtiinþifice circum- austriacã (1775–1918), începând cu ediþia
scrise anului comemorativ „ªtefan cel Mare a IX-a, Simpozionul „Colocviile Putnei”
ºi Sfânt” 500 – 2004 s-a conturat nevoia cuprinde ºi o secþiune dedicatã istoriei
existenþei, la Mãnãstirea Putna, a unei mãnãstirilor din Bucovina în aceastã epocã.
structuri care sã trezeascã ºi sã menþinã (Comunicat de presã)

Parcul central din Gura Humorului, propus pentru

a fi defriºat ºi înlocuit cu o zonã pe care sã fie
realizatã „Bucovina în miniaturã”
> Nicolae Dãrãmuº: Un kitsch desãvârºit! denivelare de patru metri proiect spunea cã nu se ºtie
Numeroºi locuitori din
Gura Humorului semneazã
petiþii pentru oprirea unui
proiect iniþiat de primarul
Nicolae Dãrãmuº
oraºului, Marius Ursaciuc,
care vizeazã defriºarea
parcului central ºi amena-
jarea unei zone care sã pre-
zinte „Bucovina în minia-
turã”.
Scriitor pro-naturã ºi ac-
tivist de mediu, medicul hu-
morean Nicolae Dãrãmuº, a
explicat pentru News Bu-
covina cã proiectul iniþiat de
autoritãþile locale presupu-
ne o defriºare totalã a par-
cului, pe motiv cã arborii
bãtrâni sunt periculoºi.
El a spus cã în parc sunt
câþiva nuci, câþiva frasini,
câþiva tei ce trebuie pãstraþi
din argumente strict eco-
logice.
Nicolae Dãrãmuº a arãtat
cã proiectul propus prevede
„o defriºare totalã, o exca-
vaþie mare, circularã, cu o
sub nivelul solului care ar
urma sã fie betonatã”.
Aceastã groapã circularã ar
urma sã beneficieze de un
cordon de apã cu o „fer-
mecãtoare insulã înierbatã”
pe care arhitectul, la ideea
primarului Marius Ursa-
ciuc, urmeazã sã realizeze
„Bucovina în miniaturã”.
„Un kitsch desãvârºit, cu
machete de mãnãstiri” a
adãugat Dãrãmuº.
Totodatã, el a precizat cã
arhitectul care se ocupã de
câte astfel de machete ar
urma sã fie amplasate ºi cã
numãrul lor este în funcþie
de câte încap.
Mai mult, în jur, la nive-
lul solului, cât mai rãmâne
în jurul acestei excavaþii, ar
urma sã fie plantaþi arbori
pitici, astfel încât, potrivit
arhitectului, cele trei obiec-
tive importante, respectiv
primãria, hotelul ºi biserica
sã se vadã din toate pãrþile.
„Au uitat un obiect im-
portant – spitalul ºi un alt
obiect important – locu-
itorii din Gura Humorului”,
a precizat Dãrãmuº.
Nicolae Dãrãmuº a men-
þionat cã se opune unui
astfel de proiect din raþiuni
practice, fiind pus ºi fru-
mosul la mijloc.
El a arãtat cã sunt elemen-
te de ordin ambiental-eco-
logic care susþin menþinerea
actualului parc central.
Nicolae Dãrãmuº a subli-
niat cã în orice oraº din lu-
mea civilizatã centrul vechi
este pãstrat. (N.B.)