Clasicismul

Clasicismul este curentul literar artistic,aparut in Franta, ale cărui principii au

orientat creația artistică europeană între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Pornind de
la modelele sculpturii, arhitecturii și literaturii Greciei antice, considerate ca
întruchipari perfecte ale idealului de frumusețe armonioasă, echilibrată,
clasicismul aspiră să reflecte realitatea in opere de artă desăvîrșite ca realizare
artistică, opere care să-l ajute pe om sa atingă idealul înalt al frumuseții morale.
Clasicismul urmărește crearea unor opere de artă în care personajele să fie animate
de înalte idealuri eroice și principii ferme. Scriitorii clasicismului s-au preocupat în
mod special de crearea unor eroi ideali, înzestrați cu cele mai înalte virtuți morale și
capabili de fapte eroice. Aceste personaje erau adesea reprezentanți ai aristocrației.
Clasicismul însemna, în primul rând, ordine pe toate planurile, de la echilibru,
normă, ierarhie, credință, totul într-un ideal permanent de frumusețe, o perfecțiune
formală. Printre reprezentanții de seamă ai clasicismului îi amintim pe: Nicolas
Boileau sau La Fontaine.
Literatura română nu a avut un curent clasic dar se poate vorbi de trăsături
ale clasicismului la sfirsitul secolului al XIX-lea, mai ales, la Titu Maiorescu,
Mihai Eminescu , Ion Creangă si Ion Luca Caragiale in comedia,,O scrisoare
pierduta”.Ca și specii literare clasice amintim: oda, , epistola, comedia, fabula,
epopeea, epigrama, idila.
Curentul literar cultivă trăsături precum vitejia, curajul, lașitatea, generozitatea,
naivitatea sau avariția, în timp ce personajele sunt caractere adevărate precum
demagogul, parvenitul sau avarul și reprezintă tipologii ale societății reproduse.
Scriitorii clasici se remarcă prin claritatea stilului, puritatea, gustul dreptei măsuri,
rigoare compozițională. Orice scriitor clasic era dominat de rațional și întotdeauna
rămânea lucid, prudent și lipsit de orice fantezie.