Sunteți pe pagina 1din 13

Fundamentele educaliei pozitive

Notocho Deery

qNSNNN

Rsl\ IS

Cow,nnaYw u, blnnd*ttl

I lustratii: Vanessa Robidou


1

Traducere din limba francezS: Andreea Floricicl

LITE RA
Bu curegti
3rnqarl nl(uJnrv'7? OV itsrleer !P'rr !!J '61
qle1 er lrPxo rlif't7 6t le.reotn r-nu efer,r.eepan lan.gl
)u are eLueur lelel'zv .11
8t iel elsre^ pl led ur rdrd rcel reur es sourinr 3
!1 rnl9lel r-aundS'[7 .9[
9t ielel rerporrnsTrn;n.rorfe.r3 e aurnl ad parrue,r aJnrnq el ps rnqarl rV
tU nu elel/e'rew'07 re,.u ra,r,arpa8erl orf,ru olsa nN .Sl
Vt, ielelle rl rell
I nu aloto1/ri"lgg 'Og tt irseqnt teur el es o nu .e1se rcel nu ef,e6 .7!
aleols ruo^ o nN '8t pu-esel .t[
Zg laced ur
'e
'luapuedap ltil '/t el es plppo pzpelacul .zl
[t itpJJotrus
.u 'aBue;d reur nN '9t gZ ,a!l .1
iluereJrput e-tur 'eurrn e; eued 'rorl or pJ
)gro^'+Joja un Fl 'st ge .g1
igieaururp-rze lnrp1 re-af, rrueu/llel rnl r-eund5
?+ePorlru re nu es'7t .6
Ve i;rqeuodnsur ;nldarp e-ap r1i3
.! alsa 'a8urle nN 'tt
ap re-u 'ecueueyy '79
TmrarDdD[Dfi,aqoamas
iur a1 es o 'efir8 ry'1g
rl nP leli;epec lS'Ot ,in;eqaq un eo epnd rpur el nN .g
ZZ iaro e^ale, n.rlued .reop u.r{ar
leuJ un il^oc '62
^ale OZ lrfirt acel ri-nu.re6 '7
)lsa nu ernleigrrul 'g7
8t ilrqrsues ee.rd r1i3 '9
rra'?t eJsreA el'nl'LZ
9t iouru ap lrdr; ;ndurrl lol pls rpu nN 'S
e 'a-?Js ,' ,1{e nN '92 ,esuude eurrrJnl spl nN .7
vl irurJop es ernqeJl
s i?D 'nP.] alsa nN 'sz
ZL ilorrPrr llil .t
,3 'y7
".,1-,ods ,ria n1 .Z
0t ilerpaur pzeelasur 'rruru 1e;dure1u1 e-s nN
e: ^: i g riod n51 'g7
8 ile aJ ipl'po alteqroa rPC 'l
g.rr?s 3teol
"^d"e'ZZ roruimrra mrurro11oab
'JiJ-r8alalur nN'[Z d Dar4iDmr6
;:: -. i 'atsa elsv 'OZ
9 lnqueard
6 20. Asta este, punct! 42
21. Nu ?ntelegi nimic, ce ai? Esti prost? 44
22.Dupd toate sacrificiile pe care le-am ficut pentru tine! 46
8 48
23. Nu poti fi situ ca fratele tiu/sora ta?
10 50
24. Tu esti sportivul familiei!
12
25. Nu este riu, dar se putea si mai bine! 51
14 52
26. Nu estiin stare, asa-i?
16 54
27,Eu, la v6rsta ta, eram capabil sI fac astfel de lucruri!
18 56
28. invit5tura nu este pentru tine!
20 29. Devii un elev mediocru! 58
22 59
30. Si ceilalti c6t au luat?
31. Ai grij5, o sE te ingrasi! 60
32. Min6ncE, n-ai de ales! 61

33. Nu atinge, este murdar! 62


24 34. S; nu ai niciodati increderein ceilalti! 63
26 35. H un efort, vorbeste cu ceilalti! 64
28 36. Nu mai pl6nge, mai binejoac5-te pe telefonul meu! 66
31 37. Esti dependent, ajunge! 68
32 38. Nu o vom scoate la cap5t! 70
33 39. Blietii/fetele nu fac asta! 72
34 40. Mama/tata nu mi mai iubeste, o si plece! 73
ta el 36 41. Spune-itatilui t5u/mamei tale c5... 74
38 42.Tatalmama are nevoie de tine 76
39 43. Esti exact ca tatil t5u/mama ta! 77
40 44. Acum, tu trebuie sE aigriji de mama/tata! 78
elazne3 pun?eplolut olutluopr es pugl
-ndau elsece'elauorjor-ue alunlJosel
eBeeleiur r{ es p)ur olrLlrJod r-nu ne1 rn;
-nlrdoo le orptlo^zep op lnle^rN elpu
oriouue oleursrupleul aSaleiur li-e ur
) 'luezerd ur r( rergc'r.loeun rurduuelur o
erpo ed poletlnoUrp e1 e1-e16epueB rep
'e1e1.ledepur elreo1 urnop luns aue;rdoc
ulp rrior-ue olet elrudo16 .e;rrfoura
te6ue;cep e-r eurnue eo a8a;efur nu ;e
0
rgru ec'uoesap'eur.ueasut tcunle (lt1ou.r
J
c unrf,ru era1o ri-nu ngr ;n;rdoc eceg
: i @o6
'erienlrs
-roin euneeplolui elsa nu 'e ienlrs ep rzer,e.l3e ps lpoap'giuernBrs nc'ece1
6lrdo: op arlrunJ u 'rep'ers?aq.ro^ ps re-u r6'sundser un euriqo e nrlued rze,r
p[s,]ncur p u
plsuor slou-rop ung tpu.r -.loue eJ es lrl.tru a1 elnle nu :ep 'r3e1
l-
e3 eln8er ur elso nu ol ?ool euu.ldxe -eiur o-s eorl re erpo ed eleuorjor-ue
?s r( aurq pur ?3po eiur es eje,rur es e.rpls o plroUer nes InluoLUelroduo3
e: ' zaprqS - ss orngert '1 npe e: 'n1 iptppueroep eep e1 ri ps eJeJS ur otse
oJUrAnl ur pund o ps pfu eleod nu 6 nu nel ;nlrdoo eJel od rr]eor;dxe erec
lsalr es eolsolp al p-.rnse,.l.l ed elrrjenlrs nu '{inLUler ri-gzeerlsed 'r3uppe errdse5
p.rodolsop lnes rn;nluaurelrodLr:oo
1e dP
. _ : : -_ - : 'aai q
'alsalsrurl as nu rs oorunuJoc es eznJeJ .+eu1nqr11a+se rJo a8ue;6 .er.rn1
. -- -= -:: a:-:S
nes pct{ 'eia1sr.r1 :saloiutau ep atioura o ap ltialdor olso npl
lnltdo,
(,rr1onr
untJtu erpj luorede .elepoep spuec .eurq ap lgre e8.rau
;n1o1
Lr.D rJ iprDpo waqno m0.,'[
)
-e, oi? lnteligenta emo{ionald

:f5rj niciun motiv, Alege dintr-o carte pentru copii cu ilustratii sau de pe internet imagini cu Per-
sonaje sau animale care exprim5 o emotie. RoagS-l pe copilul t5u s5 selecteze o
;: tristete, frici sau
imagine si f5-l si vorbeasci despre legitura dintre emotia personajului si posibilele
e si nu se linisteste.
cauze. Apoi, alege o imagine care si corespundJ emotiei triite recent de copilul
in ciuda efJrt,]ri-
bine ar fi si poati tJu. incepe un dialog cu el pentru a-l ajuta sJ inteleagi ce s-a int6mplat. Astfel,
- lnsisti, si in zadar! prin intermediul imaginilor si al personajelor, ii inlesnesti verbalizarea emotiilor.
EfectueazJ aceste activitJti punctual, pentru a-l invSta sJ stabileasc5 legituri intre
situatiile- problem5 si emotii I

; el descoperi
rcestea se rvesc
.'::.. .:-,.
un5 in cuvrnte.
5-l ghidezi, ca LasS-i putin timp! Asteapti ca emotiile s5 scadl in
mai bine si sE intensitate pentru a-l incuraja sI se exprimel OdatS ce
e in regulS. Cel emotia se atenueazi, il potr ajuta sI o formuleze. DacS
nu reuseste pe cale verbalS, g3ndeste-te la alternative,
i in a-l incuraja
roagS-l s5 deseneze sau sI scrie si foloseste aceste
rctie de copil si
materiale pentru a incepe un dialog! Verbalizarea emotiei
ieauna usor il va ajuta s5-i reducE intensitatea data viitoare si, in
continuare, s5 identifice o leglturi intre o anumitl situatie
si emotia pe care aceasta o poate genera. Astfel, isi va

: dezvolta progresiv inteligenta emotionalS-


a
t Ili:+tii!*
fiiri"r"gi.!
i-lcl*str= 5r,',':t rr'c:+Iri rle tri,:*1ar= i+lY1=',Ji-ian:+ri#l;
(plScute sau neplScute), prouo"ul" de situatii
c care ne afecteazl direct. Fiecare dintre noi, copil sau
mai bine emotiile,
, adult, poate inv5ta s5-li.cu.noasc5
t5-; i s5-si regleze propriile mecanisme
si comportamentele pe care le
d ujunge la un echilibru mai bun.
Ceea ce numim inr*iig+ni,: +;:r'*ii.:na!i este capacitatea de
a recunoaste, de a intelege si de ne regla propriile emotii
pentru a ne adapta la diferite situatii; de asemenea, se refer5
la capacitatea de a intelege emotiile celorlalti si de a invlta si

n le facem fat5. DezvoltSndu-i inteligenta emotionalS copilului


tIu, ii oferi, de fapt, o serie de ,,chei" pentru viitor.

I
1n",",,
r{ a,n r
r
1ca1e,a; ercos,",,,::J j:'l.,ft ::ff ::l$ i, n s u r 1u e1:od uu
;o.r un rcof 'aluued pc'rep'nudord L!lrJ un-rJUr pllo^zop as;rdoc e-rprorl
'1n;rqrsodLrr uof, r-es pJej rzalnuurls
1-es ri alnrede-nou alps
-.radof,sepolne e;rfglrcedec el eoJef,runuJoc rzeldepe,i-gs arnqer1,"1i"r, af pJnseuJ ed
- --- =ie8uPPnrluad 'lo nf, elrunLl.roc e nrlued
I
::: --3SoC 'elJlea.] unlse8 ri eldurs rrirzodord alrsoloJ ornqarf .arfelruur uud 11nu gie,rur ri
a.rodof,sap rolernluocur Inrpeui ezea.roldxe 'a1{aq-ror nu pcur arpf, ,orLU epeol
'=-:::rd ;rdor u1
: _:
-: -J azsuasaP PS
-, -r eJele9 ezell
::_:-c]ol auPororc
: - ._ :^S reU OP allf lU
::_:-:-- -nPor rPlur
- - _, =,?) ur JnzPf, ul
ldnd" un l-pp 'cru e1leo1 ltdor tnun
- - :,:: ?P r..J3soP as es 'olps lUeJedns oloznef, pLJp e .eroJnp pl pltqtsues puoz
op o-llur ,tnl lnd
* .: -r:-3 un aJe JSaS eoreorerur ur '1n1rdoc nr Solprp un.ro6n -rof, od olruretu rj-eund 'nlduuexe ep
: :: :-^)u '1a1lsy'1eu rpLuplrnd pelnd p^ os '{lejlsv 'e8eu o :toltl(tutllso8 un e1 ,ede1e pu-rud o-rlut
l- -; -:leL!raJrolro p prpJ reriouro eeJenurLUrp pl rnquluotr ';nlrdoo purlpo ri-e nrluad erexplor op
- -.'- - - :3r aunds .roA 'eJpoltl{tutl olutnnl op oltiosut pstns o tJoosep olso pltlf,el etipzuos
O
'rr]ezues r( unlse8 orsof,v 'eiuuelns 'ertor"ua rzonuorp r-es rrrerur es orse
?lPol ezeolJedepur e.rec ',,Jecer-ute1 l)eJ l-Fs otnqell ore, ed nrlnl lnutrd
- ..]'.'
- ----" ""'1-
-- -- ^ t- 'nl eaJA te urnc ele euorfcee.r en
-a 1- : -:- .-ao:L a -oiur es ltqedec olsa nu tglsalrue
1 r, ::-:s?l-jJ3D 'a1u.rrs o erBc ad ecr.r1 n
Inlrdol'rg (pzprJ
.' -'= :< i r: r 'a1e1r;ear ul ap laJlse O .pl
:- --:-r:*-:Calse erlceal lesuelraP e-t oJec tnlnlu
:. i. PS rrJOJut ec tPulnu 'aurq epeol
=--.. --:: :S ale+ -e
a
1-.a -- _--: ;;--)3!
ilulpaun
'muru@D-gnNL'Z
Cum sd-fi lini;te$i copilul?

Recurge la comunicarea nonverbalS (tactil5, prin gesturi) Pentru a-ti calma copilul,
a-l face si se relaxeze si a-i scidea intensitatea emotiilor, insotindu-ti gesturile de
rca tncerct sa vorbe linistitoare, care sJ nu-i nege emotiile (precum,,O s5 fie bine" etc.)' Aceasta

declansat reactia este o primi etapS indispensabili. Dupi aceea, vei putea s5-lintrebi ce s-aintim-

fraza. iir realitaie, plat si s5-l ajuti s5-si inteleagi reactiile in fata anumitor situatii. ln caz de anxietate,
simte. Or, copilul de sau de furie, c6nd cauzele nu sunt intotdeauna usor de identificat, prind
frici
capabil si inte- bine activititile de recunoastere si de gestionare a emotiilor, deoarece acestea te
ajut5 si recunosti emotia, sJ intelegi ce anume a declansat-o, si o gestionezi mai
cum ar vrea tu.
bine, pentru a reactiona in conformitate cu v6rsta copilului.
-
-=,.-,=.zi toat5
--:-. -' s senzatr .

:,,:a-3,
Spune-i copilului tJu ci-i vei alunga durerea, anxietatea sau frica cu ajutorul,,pupi-
VOT

emotiei fErE a
cilor fermecati". Atingerea il va linisti si-l va ajuta s5-si atenueze rispunsul emotio-
.a outea purta mat
nal, Astfel, incurajezi si verbalizarea. De asemenea, il poti atinge cu m3inile: acest
- ^:eTCa[ea
gest are un efect calmant si-lajuti pe copil si renunte la impulsul de a reactiona si
si se deschid5 spre comunicare si dialog.

in .urrlin care copilul tJu este putin mai mare,


intai redu-i intensitatea emotiei folosind teh-
Llr{ 1
nicile de mai sus. Dup5 ce se calmeazS, oferS-i
creioane colorate si intreabS-l ce culori aso-
) ciaz5 fiec5rei emotii in parte' Apoi, roagS-l
f5-l sJ
sJ deseneze momentul incidentului si
- -. - '::rruritor
) descopere progresiv ce anume i-a declansat
,a -E\LUII reactia. Desenul este un vector excelent
pentru a angaja copilulln procesul exprimirii si
t-=, - :r:rC t6tile
autodescoperi rii.

- .- '--:- :: u n rol
:::r=.:eclvest ,
'a.,ezr1uar1{uoc,{ erezr;rq,suas n..r1ued a:ru_rod ep
unq lcund
un elurza.rdaU'('cra aluploJolne,elerlsn;r rjrgcl aluelrp aleuaJeLU no plpnla.r
U
ealnd er, oJpJr^rrf,p prspatrp '-ror.re111 'oroJf,uor ri e;durs a;duaxa ,rrioua o1saf,e
1-gp
Jr.lrs as r.rprnlerdr.ur ac ur r-ecrldxf 'lrulglur e-a; r(nsur
la aJer ad rrienlrs no rrJercose
pleJ ps'azazrleqran ps l-^eJ'la nc eunerduur 3o;erp un aprtrsoc.ezeq ep elrr{oLrLa
nc adecu; 'gr,i*,r g eleod elseooe aJec ur al,rfenlrs r{ e-reolezundr".,o, n,io*"
ecspeuuap es;-e3eor rody lsolreu ap
Inloqel urp drLlc un ne1 rn;n;rdoc r-e1ere,re1u;
alt4oua ,s0untai lu-gs
ig^Ul
'runrido e^olel rolrr,r ed unq rpLU nrqrl rloo pl ozaporord ps asuo( reu ,,r
le1 luns s
rulued elrqrsod ep8 un eluere8 ro^ r n?l rnln;idoo rel .n1 ( - ndr-ur pueuorj:eer 'eloerqo puelunre
rr 'rrfouue ep ale8a; ejcnur re,r o-rpl urp rrjcel e1( u luns oleu 'pugdri apo^ ot ;n;rdoc arer ur
lnzar ul
il.r Pf, r
-orioue loloLUSruelaLU e eroSeloju
$r1u a P
,trl zod lueuelroduuoc un {nsur i J
eroE
punq rpLU o ap 'rode ' { erez nrquad rjnsur eurl nl unlro3o fpj ps ornq
=3eraleLu ;eqre,r ep
'ro rijorue e arel{eounoor op unsreLUop -orl nl r( 'elu red e: rer 'loayed also nu
B ril nriohr z
?oueuosv' e1 r(e ece u eqrodeuo: es es uaLUrN'asuelut teuJ eut^ap es eolsaf,e
eiu guel pa^p p^ na1 dor rer 'rcrldxo
ln1 ec Intrsrr ella.rc 1e1e no ,a;rrtor,ue 1;nr.u
e1 as 'e1ur,lnc ur
rr-u rdxa e1 es
,rrjouue
reu uou8r !l tlc n3 e16eu1e1ur al orp)
el rdord rzozrleupo rj gs a1 e1(a nper15 ad a rripnlrs e1 aleldepe unsundser eqre
ps 'prpuo ior-a eireSr;err, dllo 7op ri- p)
a9
r( ro ']eu;e: ( selejur oU ps a o^ou -rpop
olpl []i oip nu lf elrede olelrl qrsuos o are;rdor
ur.ld ( erel es eleuorjoLre po-rpllo^zac r ?)J,-.1 ^a1,n1n; doro, rjo-uesorrd>L pl
--a a I a
'adeu el ts ps lpJop allloua ozeJqtltrlro li_es
aa
15 erspounf,al ls-es tlo^ut (,
Joltsoloj
J-estpul llnul alsa
ffi ,^ il ;; i, I :in [ :;i t'j ]J?lJ :,1 I llH i I'j, il,ii:!
;8, ff
ap he nu deo olsad npp l-arp, alrioua gc ln[esa,r 1r34d*rr orrursupJl
!c
.grlpedsa.r erfenlrs uip eser gr glnf, .np+',ninl,dor'rlio,re
l-'nN
e8eou (elureurp ap rsla, eauoruosp irrn-or'r,i,-do.,i ap d,1
1r"ry
iloclptJ If? 'g
Frica

dinainte, neagi
ia respectiv5, ci Fu ria
:ste cap nu au, de
nu au niciun fun-
Bucuria
recunoasca st
)

Tristetea
,
se face si prin

Surpriza

i canalizezi propriile
Dezgustul
.- ' - :: tendinta
)

2 tl,l[Tili"E l,,lItE 5t Ct]RpUl_ 14EU


de o mai bun5 Reia materialele mentionate mai sus (cirti ilustrate, autocolante etc.) in scopul
identificirii emotiilor de baz5. De data aceasta, lucreaz5 asupra reactiilor corporale
- :: -: 'e nVata legate de emotii,incepind cu cele plScute, trec3nd apoi la cele negative si la strate-
.' - -:':rta un giile posibile pentru a le reduce intensitatea. RoagS-l pe copilul tIu si formuleze
citeva optiuni.

EMOTTA CORPUL Sl EMOTIA CUM SA PROCEDEZ...

Mi simt usor, imi vine si sar, Fac pasi de dans.


Bucurie
s5 dansez...

lau o perni, dau in ea, fac


5-l sE defineascl Am un nod in git, imi este cald,
ghemotoace de hirtie si le arunc.
Furie mi doare burta, string din dinti,
simtitS. in""p" lnvit si respirincet si adinc,
",
verbalizeze, si faci
imi contractez muschii etc.
ascultindu-mi respiratia...
imprejurlri se simt
activitateva putea Tremur, nu mai pot s5 mi misc,
Frici Cer o imbr5tisare.
inima imi bate foarte repede...
-:- l:Crez nta Un
Nu mai am vlag5, pling,
Tristete lau o pipusi.
nu am chef de joac5...

iltl
'a1(e1irurl
l-arpr lf,arqo un,;a nc
'1ed ur er r{-es nes'ace1d r-e.lec elsar,od o
'orexelar ap p3rznLU eur{nd allncse es aror, p^
r-ep,'rnln;rdoo e{uuayard ap aricunl u1
lirur/
'e.ro rspaasp pl pqre es 1-
ri lueu;eo lle1e un pal? e^ elspore
lol otnqoll aJesln)
Pl ur
elolqpl nps
lecru ezoraa o predLunc r{od ,cr.raunlur
lnslaw'rnl praurpt
.relnduoc'auoqdlreuus erel,pue.l lnuuud oP eureol alsa t-oleJ ut Inze, ul eP
ur :aJef,lntr pl rnlnsJaur e areolrl(rur1 eurln.r 'eeldeou rpp ( nl preLUpl u pnrz;rrrJ
o rzalnpJsur es elLB re'unreur{oc arp eJSa r-nu er oP Punds rj gs De1 es
ne1 1n;rdoc arpf, ur
I
lnzptr ur plrpoluI l lJ prdnsp el-ezpo-rJueluol
- r c : or lp1 l 'rr]oue pl o.rpol re1o-r elrj91 ,nr1re era5
: elnrsrC
--- .t tn.leusc: ;ereds r eurnup al le nl
=- = iia',od "l
:!::al -
-:--- '--_-_ "-l
1.:.
- '--a-'-a =-^a-
\b
'l
tliilii
imi desenez cosrnarul si-l

Desenarea propriei emotii, constientizarea si exprimarea acesteia vor contribui la


diminuarea intensitltiiei. Aigriji sI efectuatiaceast; activitatein timpulzilei, cu
multinainte de momentul culclrii, care trebuie sI devinl
un ritual linistitor.
e.ic. Vrea si lase o
nega aceasti fric5, incuraieazS-1i
Jr^l
copilul si-si exprime cosmarul
amplifici.nelinistea prin desen. ln continuare, ajuti-l s5-l modi-
nte negatrve asupra fice astfel inc6t si ajungl la un rezultat pozi-
tiv (de exemplu, invinge monstrul). Fi leg5tura
cu povestile pe care le stie copilul tiu, inscrie-i
cosmarul intr-o naratiune desenat5 sau Poves-
titi, care are un sf6rsit fericit.

- -:- - n care copilul tiu


=- -- . a' : si rnstaurezi o
:-:': : ^^e-su ui la culcare: in
-.'. . '-.,-:clrone, computer
:= - -.- ='.lui. Mersul la
- - .= .:: cc a aceeasi or5. ATASAMENTUL CA FORMA
_
=-
-=i:' - ta copilu lui,'dJ - i

:= : , , -: -..rzic5 de relaxare,
:-:- :::: sau s5-sr iain pat,
- r--
=::,=-e- liniJteste.
tt
ro r]ouo e erezrlua116
JO) OO dl J LLOI DLr:OIOJ 'ezozrleg_e'
o es rinle ps plrpolu 'zeo lseoe u1
I
eiuern8rseu ep luar-u
luar un 'q
'a8e;e]ui gleod e1 ps o-rpl ed elur,rnr eqord 'ue1ns e,r r( 11(rurleu
"p
p sropu
16 nr'n du-Lrs rr dxe o-res elsa 1da1 un
ln8er erp1 U p^ ngt lnlrdo: 'lo1tlv tro1a
op arpls plspooe nr n;rdor rnuirqo i- e g 6 rjnsu eurl nl pzpolonl nel nl
op pou.r unq rpu a] luplsuoo por-u ur 1ef - n; doo n1 { rznler o r r{ e nqerl eo
-uprap rg es erg alpl ro1 ie1r,rr1oe er pap puLUeosur nu elsv ?ltJf el e.rpltunu_to:)
r]od e1 9s orel ur olplrolur al uunue rn3 op eLUroJ e1;e erds nes ra p3ueuu erds
rse rj- es lrgesuedsrpur atsa 'lluepr^l r]eur;cu rolop lso1 U nu ps gt rriuued
ec lq sod else 're re rdor 1nduu 1 ur
leLUroue 1de3 rnun ezeorolpp os nu rnl :rPqe-rlu ep 3n1 nN o rlral ro rplso3
e lueuuelrodurof lsolp er e1-ernB sy - rueuu nldape r16e nu er eleod 're1 ro;
dor fod o-ol er?l ed r qnr epn r ui
e; gesueds pu luns al -rplnres'a; ra e3
uerr 'e1rnlsa3 elerprouLd eupLUer
?l lrPl Por0rrunu-ro3 rpp '.rso-rg poul ul
:roder leP IPS
,,ffififi**+;r 'ecseeqro,r es eie,lur ea'1ecur lolul .res
q
r"* *1
eorelrstlos el ePund 11 grrp i1t"
nr";; r. r';"iiil"r*,o ,f ur.red ntr ,rzU Inlreruor
"p
aP uelr elJPoJ luelu "'#" + :;:il:Ji rr eallur; '1nfequ11 tptlo^zep p ( nu (
, I i';,Ln 1i*,
'elseace ntluod loqra^ p3 unLUot p aP lnrPpls ut plu
olsa nu nl doo du 1 lp] a.rplrunuotr
gqle gs 'e1{e.Lc ec op eleluou-repunJ euro1 o alsa eera8
'nel lnlrdoc ed 16 - urle '1e nrlued 's: pur!pesu ol llpl
'dlrr1 r(e1ece ur 6n1d olau a.rp ne1 1n rdor olpl ur lnzsr ul
: rqutrd e:see1
e^rlfeje elps ello^ou
-:+3s) alPlPaLr-rl
e5 rzundser es ornq
rerqr 'lue8rxe eeted
.roin aprerd eteod r(r
? aroPa^ aP lnl
nar8 ep uuarlxe else
(l
rnun pr rl-olsalultllv
on
J imbrSlisare, apoi anunt5-lcJ aiceva de
Aminleste ti c5 unui cop l foarte mic ii fJcut si c5, daca respeclS ,,regulalocur

este exlrem de greu s5 inteleag5 punc- l-i . er oesfa), o d,pa deeed o dcli i

tu de vedere a altcuiva Prin urmare, tate impreun5 cu e

isi poate pierde usor rJbdarea, poale


tine. nu este deloc p5rea exigent, chiar tiranic Daci tre Exemplu: ,,Acum trebuie si pregitesc
nt. Ai multe treburi bu e si rispunzi a nevoi e sale fizice masa, dar, dupi ce m6ncim, o si mi
Limp pentru fiecare imediate (sete, foame etc ) ii u joc cu tine (o s5-ti citesc o carle, o
nevoi e sale afective (vrea s5 se lin s- s5 mergem in parc etc.) Stiu cJ est
teasci printr o imbr5t sare, de exem- cdpao:l sd a, ePLi" Srgereaza i sa fo a
plu) in acelasi timp, trebuie s5 I invet ceva c3l timp esti ocupal, fe cit5 I

sr pe coprlul tiu, progresiv, pe misurS pentru Sunivointa sa si, mai ales, res
ce creste, sE aibJ rabdare pectJ regu alocu ui: tine te de cuv3ntl
'ii
AceastJ abordare va conferi sigu
Penlru aceasta, exp rc5 - i 'in ler ranti copilu ui t5u, ar lu i vei da un
meni foarte cari de ce nu poli ris exemplu care rva putea servi in viata
punde la so icilarea sa imediat Trebuie socia 5

s5 r dai repere concrete Cfer5 i o

\\\

ntelege

S-ar putea să vă placă și