GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

CLASA PREGĂTITOARE

 Sugestii metodologice
 Documente curriculare
 Planificarea materiei (integrată)
 Texte suport pentru Comunicare în limba română și Dezvoltare personală
 Partituri
 CUPRINS

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar 7

Metodologia de întocmire, completare şi valorificare a raportului de evaluare a dezvoltării fizice, socio-
emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de
învăţare, la finalul clasei pregătitoare ……………………………………………………… 11
Raport de evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi
a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei pregătitoare ............. 13
Texte suport pentru Comunicare în limba română ................................................................................... 17
Texte suport pentru Dezvoltare personală................................................................................................. 28
Planificarea anuală a materiei
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ............................................................................................................. 45
MATEMATICA ȘI EXPLORAREA MEDIULUI............................................................................................... 49
DEZVOLTARE PERSONALĂ........................................................................................................................ 52
LIMBA ENGLEZĂ.......................................................................................................................................... 53
LIMBA FRANCEZĂ........................................................................................................................................ 55
LIMBA GERMANĂ......................................................................................................................................... 57
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE.................................................................................................... 60
MUZICĂ ȘI MIȘCARE.................................................................................................................................... 62
Partituri…………………………………………………………………………………………………………………. 64
Planificarea integrată pe unități de con ținut a materiei............................................................................ 73

2
3
 Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ
pentru învăţământul primar

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.
Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care şcoala
îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de elevi pe
parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot fi alocate
disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);
b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană. La
nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi
economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite;
c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de
program de formare;
d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului
local, intereselor şi nevoilor elevilor;
e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de
învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;
f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele cuprinse
în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a şcolii.

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR

Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului
care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă
elementar în formarea următoarelor competenţe:
1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de
situaţii:
1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate
1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă idei,
experienţe, sentimente
1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut
2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea
rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale:
2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date
2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare
2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple
3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială:
3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului
3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare
3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei
3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea proprie
3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de
ceilalţi
3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei
4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii:
4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor educative
exercitate de şcoală şi familie
4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul rezolvării
de probleme în contexte familiare
4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare
4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare
4
4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de
învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice,
elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele:
5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra
acestora
5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut
5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii,
responsabilitate
5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă
5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare
5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare
6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:
6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut
6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi
6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru
7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:
7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut
7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală
7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale
7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor
Art. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână
alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de ore
pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.
Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi
comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Consiliere
şi orientare.
Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va
parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite
orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de
strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor sau pentru
stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare
elev.“
(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii, distribuită unei discipline opţionale.
(3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.
Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa pregătitoare
şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La clasele a II-a, a
III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.
III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare.
Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în funcţie
de opţiuni, ora de CDS.
Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de
administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a
consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.
(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la sfârşitul
anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an şcolar.
(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor locale,
a potenţialului şi intereselor elevilor.
(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul exprimat
de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de administraţie cu
puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de consultare a părinţilor
elevilor.
ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

5
 Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
Limba şi literatura română 1
5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi Joc şi mişcare - - - 1 1
sănătate
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii

Consiliere şi orientare
Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013

Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar

Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor
competenţe:
• Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o
varietate de situaţii
• Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în
vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale
• Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
• Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii
• Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele
• Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator
• Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră
Planul-cadru cuprinde:
• Trunchiul comun (19 ore)
• Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de
program de formare)
• Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore)
• Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi nevoilor
elevilor
• De urmărit:
• În orele de trunchi comun:
6
 • F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru predare și
evaluare)
• F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate disciplinei
sunt la dispoziţia cadrului didactic)
• La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze 30-35 min.
Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:
• Legea Educaţiei Naţionale
• OMEN nr. 3434/25.03.2013
• Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar
pentru anul școlar 2013-2014
• OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
• Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei
privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
• OMEN 3418 din 19.03.2013
• Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a
• OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar
L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea
competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini
L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţă cheie
care determină profilul de formare a elevului:
• a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă
• b) Competenţe de comunicare în limbi străine
• c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
• d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
• e) Competenţe sociale şi civice
• f) Competenţe antreprenoriale
• g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
• h) Competenţa de a învăţa să înveţi
 Art. 68 (4)
Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor
8 competenţe cheie.
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Abordarea globală a dezvoltării copilului
• Dezvoltarea globală
• Dezvoltarea
• fizică şi a sănătăţii
• Dezvoltarea limbajului
• şi comunicării
• Capacităţi şi atitudini în
• învăţare
• Dezvoltarea
• socio-emoţională
• Dezvoltarea cognitivă
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare
• Domeniile experienţiale
• Domeniul limbă şi comunicare
• Domeniul ştiinţe
• Domeniul psiho-motric
• Domeniul estetic şi creativ
• Domeniul om şi societate

7
 PROIECT INTERDISCIPLINAR
Tema:
Discipline / arii curriculare:

Structura proiectului:
Competenţe ale învăţării integrate
 
 
-Cunoştinţe

-Capacitati instrumentale

-Atitudini si valori
4.    Planificarea timpului:

Resurse: materiale:
procedurale:
forme de organizare:
.    Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

METODOLOGIA
de întocmire, completare şi valorificare a raportului de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a
limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei
pregătitoare
I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1 (1) Prezenta metodologie reglementează întocmirea, completarea şi valorificarea Raportului de evaluare a dezvoltării
fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare,
la finalul clasei pregătitoare.
(2) Raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare la finalul clasei pregătitoare, numit în continuare Raportul de evaluare, se completează
pentru toţi elevii din clasele pregătitoare din cadrul unităţilor de învăţământ de stat sau particular.
(3) Scopul întocmirii Raportului de evaluare la finalul clasei pregătitoare îl reprezintă orientarea şi optimizarea procesului
educativ, în vederea pregătirii elevilor pentru a răspunde solicitărilor de tip şcolar.
(4) Modelul de raport este prezentat în anexa la prezenta metodologie.
Art. 2 (1) Procesul de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar și se finalizează
în luna mai prin completarea Raportului de evaluare.
(2) Raportul de evaluare este completat de către cadrul didactic care predă la clasa respectivă.
Art. 3 (1) Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice, socio-emoţionale,
cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
(2) Evaluarea are ca scop identificarea competenţelor specifice dobândite de elevii aflaţi la finalul clasei pregătitoare,
prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare.
Art. 4 Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:
a) Date de identificare ale elevului;
b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare cognitivă; dezvoltarea limbajului şi a
comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare;
c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din competenţele specifice prevăzute în
programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare, în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, în baza
documentelor-suport, nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”, după caz;
d) Aprecieri şi recomandări.

8
II. ÎNTOCMIREA MODELULUI RAPORTULUI DE EVALUARE
Art. 5 Activitatea de întocmire / revizuire / actualizare a modelului raportului de evaluare este asigurată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare,
denumit în continuare CNEE.
Art. 6 Pentru realizarea activităţii de întocmire / revizuire / actualizare a modelului raportului de evaluare, CNEE îndeplineşte
următoarele acţiuni:
a) organizează procesul de selecţie a membrilor grupului de lucru pentru întocmirea/ revizuirea/ actualizarea modelului
raportului de evaluare;
b) organizează stagiile de formare specifice pentru membrii grupului de lucru;
c) întocmeşte modelul de Raport de evaluare şi Ghidul de completare și de valorificare a Raportului de evaluare;
d) postează Raport de evaluare şi Ghidul de completare pe website-ul dedicat www.subiecte.edu.ro, în luna noiembrie a
anului școlar în care se desfășoară evaluarea;
e) colectează punctele de vedere ale cadrelor didactice referitoare la modelul raportului de evaluare şi face demersurile
necesare pentru eventuala revizuire/actualizare a acestuia.
III. COMPLETAREA RAPORTULUI DE EVALUARE LA FINALUL CLASEI PREGĂTITOARE
Art. 7 (1) Completarea raportului de evaluare se realizează la finalul clasei pregătitoare, în luna mai a anului școlar în curs, în
urma observării şi evaluării elevilor desfăşurate de către fiecare cadru didactic pe tot parcursul anului şcolar.
(2) Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ primar/institutorul/învăţătorul
care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în colaborare, după caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul
psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanţii legali.
(3) Cadrul didactic care predă la clasa respectivă completează raportul de evaluare urmărind modelul stabilit de CNEE şi
instrucţiunile din Ghidul de completare şi de valorificare a raportului de evaluare, postate pe website-ul dedicat.
Art.8 (1) Cadrul didactic asigură completarea raportului în format electronic, utilizând platforma informatică dedicată.
(2) Un exemplar al raportului de evaluare este tipărit, semnat de cadrul didactic şi predat directorului unităţii de învăţământ.
(3) Directorul asigură păstrarea rapoartelor de evaluare în arhiva unităţii de învăţământ pe toată perioada de școlarizare a
elevului.
(4) Raportul poate fi consultat de conducerea unităţii de învăţământ, de cadrele didactice care predau la clasă, în vederea
concertării pedagogice, precum şi de reprezentanţi ai inspectoratului şcolar/MECTS, în vederea monitorizării şi analizei
nivelului de atingere a competenţelor în conformitate cu programele şcolare.
(5) Conţinutul raportului de evaluare are caracter confidenţial. Rezultatele individuale obţinute de elevi nu pot fi făcute
publice.
IV. VALORIFICAREA RAPORTULUI DE EVALUARE LA FINALUL CLASEI PREGĂTITOARE
Art.9 Raportul de evaluare este valorificat pentru optimizarea procesului educativ în ansamblul său şi pentru fundamentarea
deciziilor de orientare şi consiliere educaţională, stând la baza întocmirii / actualizării planului individualizat de învăţare
pentru elevi.
Art.10 (1) Profesorul pentru învăţământ primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor /
reprezentanţilor legali ai elevilor clasei pregătitoare, în mod individual, conţinutul raportului de evaluare, până la încheierea
anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe aceştia în activitatea educativă, prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii
elevilor, respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate.
(2) O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor/reprezentanţilor legali ai copilului.
(3) Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.
V. DISPOZIŢII FINALE
Art.11 Conducerile unităţilor de învăţământ asigură informarea celor interesaţi cu privire la conţinutul prezentei metodologii
prin următoarele categorii de activităţi:
a) afişarea la avizierul şcolii;
b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;
c) organizarea unor întâlniri cu părinţii;
d) alte activităţi.
Art.12. În vederea utilizării eficiente a platformei informatice utilizate la stocarea şi prelucrarea rapoartelor de
evaluare, CNEE va elabora o procedură specific

9
JUDEŢUL ........................................................................................................
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
............................................................................................................
Nr. ................/.........................................................................................
...........
_______________________________________________________________________________

RAPORT DE EVALUARE
a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului
şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor
şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei pregătitoare

ANUL ŞCOLAR ..............................

NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI

.......................................................................

CLASA
.......................................................................

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII

.......................................................................

CNP
.......................................................................

NUMELE PĂRINŢILOR/ TUTORELUI

MAMA: .......................................................................
TATA: ..........................................................................
TUTORE: ......................................................................

CADRUL DIDACTIC
.......................................................................

10
 INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
Se bifează un singur nivel de apreciere în caseta corespunzătoare pentru fiecare competenţă în
parte.
Exemplu:
Domeniul de dezvoltare Evaluare finală

Realizat În curs de realizare

Aspect vizat X

Evaluare finală
Realizat În curs
DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI MOTRICĂ de
realizare
Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte
Utilizarea unor mişcari specifice diferitelor segmente ale corpului
Executarea unor mişcări sugestive şi folosirea unei mimici şi a unei gestici
adecvate diferitelor contexte (dialog, recitare, cântec, dans, teatru etc.)
Participarea la activităţi motrice coordonate cu membrii grupului
11
 Evaluare finală

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ Realizat În curs

de
realizare

Identificare elemntelor de identitate (nume, prenume, vârstă, gen, aspect fizic,

naţionalitate etc; numele părinţilor, localităţii etc.)
Respectarea unor reguli simple de igienă personală

Recunoaşterea emoţiilor de bază raportate la experineţa de viaţă

Exprimarea de sine (exprimarea emoţiilor, remerilor, preocupărilor, a ceea ce îi

place şi ce nu etc.), în limbaje variate (verbal, nonverbal, artistic etc.)
Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi
social
Respectarea normelor elementare de comportament social

Identificarea unor repere relaţionale ( frate, soră, mamă, tată, bunici, rude,
colegi, prieteni, adulţi, educatori) şi valorice ( bine, frumos, bun etc.)
Participare la activităţile grupului, jocuri de grup, relaţii interpersonale

Evaluare finală

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ Realizat În curs

de
realizare

Identificarea cuvintelor din enunţuri scurte, rostite clar şi rar

Identificarea silabelor şi a sunetului iniţial şi final în cuvinte clar articulate

Discriminarea cu suport intuitiv a formelor geometrice, semnelor grafice (literă,

cifră)., culorilor, sunetelor
Sesizarea relaţiei dintre sunet şi literă, dintre cifră şi număr

Trasarea elementelor grafice (conturul literelor, cifrelor, formelor geometrice

principale)
Identificare unor repere: spaţiale (în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în
spate, sus, jos), temporale( înainte, după, zi, noapte, iarnă, vară etc.)
Utilizarea unor repere de gândire logică: sortare, clasificare pe baza unui criteriu
dat, raţionament simplu („dacă...., atunci... )
Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, scise cu litere de tipar

Recunoaşterea numerelor în concentrul 0 – 10

Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere ce 1-2

unităţi în concentrul 0-10, cu suport intuitiv

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII Evaluare finală

Realizat În curs
de
realizar

12
 e
Identificarea şi aplicarea regulilor principale de comunicare
Utilizarea elementelor de logică în comunicare („şi/sau” „dacă..., atunci.”
„da/nu” etc.)
Receptarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu
Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu

Exprimarea unor mesaje referitoare la sine, colegi, familie, şcoală, mediu

înconjurător

Partciparea la dialoguri scurte, în situaţii de com,unicare uzuală

Evaluare finală
Realizat În curs
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI A ATITUDINILOR DE
de
ÎNVĂŢARE
realizare

Respectarea normelor elementare de comportament şcolar

Manifestarea perseverenţei în activitatea de învăţare

Manifestarea curiozităţii pentru explorarea mediului natural şi social

Identificarea unor regularităţi în mediul familiar, natural şi social

Realizarea unor activităţi, proiect, obiecte, ocnstrucţii simple

Relaţionarea pozitivă cu alţi membrii ai grupului în rezolvarea unor sarcini simple

de lucru
Participarea la activităţi integrate, adaptate nivelului de vârstă

Manifestarea imaginaţiei şi a creativităţii în activitate şi joc

APRECIERI ŞI RECOMANDĂRI FINALE

CADRU DIDACTIC, RESPONSABIL COMISIE

METODICĂ/DIRECTOR,
__________________ _____________________________________
13
 DATA ÎNTOCMIRII RAPORTULUI
__________________________

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Săptămâna 3
ÎN LUMEA ANIMALELOR
Ascultarea unei poveşti. Numirea personajelor din poveste
Lectură după benzi desenate
Capra cu trei iezi
după Ion Creangă

Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare şi cu cel mijlociu erau tare obraznici; iar cel mic era harnic
şi cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă toate unul cu altul".
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice:
- Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva mâncare. Dar voi, încuiaţi uşa după mine,
ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu veţi auzi glasul meu. Când voi veni eu, am să vă dau de
ştire, ca să mă cunoaşteţi, şi am să vă spun aşa:
Trei iezi cucuieţi/
Uşa mamei descuieţi!
Că mama v-aduce vouă:
Frunze-n buze,
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieş
În călcăieş
Smoc de flori
Pe subsuori.
- Pot să am încredere în voi?
- Să n-ai nici o grijă, mămucă, spuseră cei mai mari. Noi suntem odată băieţi, şi ce-am vorbit odată, vorbit
rămâne.
Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. Iar iezii închid uşa după dânsa şi trag zăvorul.Un duşman de lup ş-apoi
ştiţi care? chiar vecinul caprei, care de mult timp aştepta să mănânce iezii, asculta la peretele din spatele casei, când
vorbea capra cu dânşii.
"Bun! zise el în gândul său. Ia, acum e timpul...Dacă mi-ar deschide uşa, i-aş prinde pe toţi trei! Cum zice, şi
vine la uşă; şi cum vine, şi începe să cânte.
- Hai! deschideţi repede, dragii mamei!
- Ia! Băieţi, zise cel mai mare, săriţi şi deschideţi uşa, că vine mama cu mâncare.
- Săracuţul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceţi greşeala să deschideţi, că-i vai de noi!
Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i aşa de gros şi de răguşit!
Lupul, auzind acestea, se duse la un fierar şi puse să-i ascute limba şi dinţii, pentru a-şi subţia glasul, ş-apoi,
întorcându-se, începu iar să cânte.
- Ei, vedeţi, zise iarăşi cel mare, mă duc să-i deschid, c-a venit mămuca.
Atunci iedul cel mic se piteşte iute după sobă şi, sprijinit cu picioarele de coşul sobei şi cu nasul de funingine,
tace ca peştele şi tremură de frică.
... Însă cel mare se dă după uşă şi să tragă, să nu tragă? în sfârşit, trage zăvorul... Când iaca!... ce să vadă? ş-
apoi mai are când vede?... căci lupului îi sclipeau ochii şi-i ardea gâtul de flămând ce era. Şi, nici una, nici două, haţ! pe
ied de gât şi-l mănâncă. Apoi începe a se învârti prin casă şi până nu-l mâncă şi pe cel mijlociu nu se lăsă.
Cum a ieşit duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos de pe sobă şi încuie uşa bine. Apoi începe a plânge
după frăţiorii săi. Şi plânge el şi plânge până îl apucă leşin! Când jelea el aşa, iacă şi capra venea cât putea, încărcată

14
cu mâncare şi gâfâind.
Dar când s-apropie capra bine, ce să vadă? O frică mare oapucă, simte că picioarele i se taie, un tremur o
cuprinde în tot trupul şi ochii i se împăienjenesc. Ea însă tot merge până la uşă şi cum ajunge, şi începe să cânte.
Atunci iedul cel mic - care acum era şi cel dintâi şi cel de pe urmă - sare iute şi-i deschide uşa. Apoi s-aruncă în
braţele ei şi cu lacrimi începe a-i spune:
- Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi! Mare supărare a căzut pe capul nostru!
Capra atunci, uitându-se lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămâne încremenită!... Dar mai pe urmă,
îmbărbătându-se, şi-a revenit puţin:
- Ei lasă, că l-oi învăţa eu! Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată
joc de casa mea? Şi pe voi să vă omoare? Nici o faptă fără plată...
Aproape de casa ei era o groapă adâncă; acolo-i speranţa caprei ca să scape de lup.
Şi aşa zicând, îşi sridică mânecile, aprinde focul şi s-apucă de făcut mâncare. Apoi umple groapa cu jar, aşază
o plasă de nuiele şi nişte frunze peste dânsa. Apoi face un scăunel de ceară anume pentru lup. Pe urmă lasă mâncarea
la foc să fiarbă şi se duce prin pădure să caute pe vecinu-său şi să-l poftească la prânz. Merge ea cât merge prin
codru, până ce dă pde-o groapă mare şi întunecoasă şi pe-o cărare dă peste lup. Capra îi povesteşte acestuia ce i s-a
întâmplat şi îl pofteşete la pomană.
Apoi capra porneşte înainte plângând, şi lupul după dânsa, prefăcându-se că plânge.
- Doamne, cumătre! zise capra suspinând. De ce ţi-e mai drag în lume, de-aceea n-ai parte...
- Doamne, cumătră, Doamne! Oi face şi eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat pe la dumneata pe
acasă? Că mi-aduc aminte că l-am întâlnit odată prin zmeuriş; şi mi-a spus că dacă-oi vrea dumneata să-i dai un băiat,
să-l înveţe cojocăria.
Şi din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung până acasă la capră!
- Ia poftim, cumătre, zise ea luând scăunaşul şi punându-l deasupra groapei, şezi colea şi să ospătezi puţin din
ceea ce ne-a dat Dumnezeu!
Răstoarnă apoi sarmalele într-un vas şi i le pune pe masă.
Atunci lupul nostru începe a mânca; şi gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât. Şi cum ospăta
el, buf! cade în groapa cu jar.
- Ei, ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat! Cu capra te-ai pus? Capra ţi-a venit de hac!
- Văleu, cumătră, tălpile mele! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine!
- Ba nu, cumătre; c-aşa mi-a ars şi mie inima după iezişorii mei! Lui Dumnezeu îi plac pui de cei mai tineri; mie
însă-mi plac şi mai bătrâni, numai să fie bine fripţi; ştii, să treacă focul printr-înşii.
- Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură!
După aceasta, capra şi cu iedul îi mai trântiră în cap cu bolovani şi cu ce-au apucat, până-l omorâră.
Şi auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-a mai părut bine ! Şi s-au adunat cu toatele şi unde
nu s-au aşternut pe mâncate şi pe băute, veselindu-se împreună...

Săptămâna 3
ÎN LUMEA ANIMALELOR
Repovestirea unui text, respectând succesiunea momentelor prezentate
Cuvinte cu sens asemănător
Ursul păcălit de vulpe
după Ion Creangă

Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri.
Făcându-se dimineaţă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată
găsi ceva de mâncare. Şezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea ridică puţin
capul şi, uitându-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de doi boi.
- Bun ! gândi vulpea. Iaca hrana ce o aşteptam eu.
Şi îndată iese de sub tufă şi se întinde în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de
vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu adevărat, striga la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Ţăranul
vine spre vulpe, se uită la ea de aproape şi, văzând-o că nici nu sufla, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?!
Tii! Ce frumoasă haină am să fac nevestei mele din blana acestui vulpoi! Zicând aşa, apucă vulpea de după cap şi,
târând-o până la car, o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: hais! Joian, cea! Bourean. Boii pornesc. Ţăranul
mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă şi să ia pielea vulpii. Însă, cum au
pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car
cădea. După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, bini...şor! sare şi ea din car şi, cu mare grabă,
15
începe a strânge peştele pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa şi începe a mânca, că ta...re-i
mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
- Bună masă, cumătră! Tii!!! Da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, ca ta...re! mi-i poftă!
- Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-
te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
- Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
Atunci vulpea rânji dintâi şi zise:
- Ascultă, cumetre: vrei să mănânci peşte? Du-te diseară la băltoaca cea din marginea pădurii, pune-ţi coada-n
apă şi stai pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smuceşte-o vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte,
poate mai mult decât am scos eu.
Ursul, nemaizicând nicio vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaca din marginea pădurii şi-şi vâră-n apă toată
coada!...
În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar şi cenuşa de sub foc. Îngheaţă
zdravăn şi apa din băltoacă, şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozii
şi de frig, smuceşte o dată din toată puterea. Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne fără coadă! Începe el
acum a mormăi cumplit şi sări în sus de durere; şi înciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar
şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieşise din vizuină şi se pitise în scorbura unui copac din
apropiere; şi când văzu pe urs că vine fără coadă, începu a striga:
- Hei, cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom şi-ai vrut să nu mai rămână peşti în baltă?
Ursul, auzind ca încă-l mai ia şi în râs, se supără şi mai tare şi se repede iute spre copac; dar gura scorburei
fiind strâmtă, ursul nu putea sa încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu cârlig, şi începe a căuta prin scorbură, ca
să scoată vulpea afară, şi să-i dea bătaie... Dar când apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: "Trage, nătărăule! mie nu-
mi pasă că tragi de copac..." Iar când agăţa cârligul de copac, ea striga: "Văleu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a necăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. Şi iaca
aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!

Săptămâna 4
ÎN LUMEA PLANTELOR
Memorarea. Recitarea

Vine ploaia
de George Coşbuc
Vine ploaia, bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!
În grădină am o floare, Spicul plin acum se coace.
Ploaia o va creşte mare, Spicului răcoarea-i place,
Vine ploaia, bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!

Săptămâna 5
MEDII DE VIAȚĂ
1.”Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii

Lupul, calul şi puiul de vulpe

poveste populară

Odată, un lup, dând peste un cal care păştea într-un ochi de pădure însorit, se puse la pândă, cu gândul să-l
mănânce. Şi stând aşa sub soarele ascuns în nori şi făcându-şi planul, cum şi ce fel s-o scoată mai bine, numai că se
pomeneşte cu un pui de vulpe peste el. Puiul de vulpe băgase de seamă şiretenia lupului şi-şi puse-n gând să-l
păcălească.
- Bună ziua la dumneata, îi zise puiul.
- Mulţumim dumitale.
- Dar ce faci aci dumneata?
- Uite, mă căznesc să vedem, n-oi putea să mănânc calul asta? N-ai putea să-mi dai şi tu ajutor să-l omorâm,
că apoi mănânci şi tu?
- Aoleu, vai de mine, ce să pot face eu asta unei lighioane atât de mare!
Calul băgă de seamă că lupul se sfătuieşte cu vulpoiul şi numaidecât o rupse la fugă.

16
 Când văzu lupul una ca asta, nu mai putea de ciudă! Dar, puiul de vulpe îi zise:
- Hai după el să-l vedem mai bine, să-l cunoaştem altădată. Lupului, atâta-i trebui, fugi, fugi,
până ajunse calul.
- Ce aveţi cu mine? le zise calul.
- Să te cunoaştem mai bine, îi răspunse lupul.
- Cât preţuieşti dumneata? îl întrebă puiul de vulpe.
- Preţul? Preţul e însemnat pe copita mea. De vreţi să aflaţi, n-aveţi decât să citiţi.
- Eu, nici nu ştiu carte, că părinţii mi-au fost săraci şi nu m-au dat la şcoală; dar citeşte dumneata, îi zise
vulpoiul lupului.
- Atunci, să citesc eu, şi apropiindu-se ca să se uite, pe când ţinea ochii ţintă ca să poată citi, calul hait, îi trage
o copită-n cap şi-l omoară pe loc.
Calul o rupse la fugă, iar puiul de vulpe plecă p-aci încolo, vesel c-a scăpat de lup.

Săptămâna 5
MEDII DE VIAȚĂ
2. Memorizare (Pădurea/ Livada)

Revedere Iarna viscolu-l ascult

de Mihai Eminescu Crengile-mi rupându-le,
- Codrule, codruţule Apele-astupându-le,
Ce mai faci, drăguţule, Troienind cărările
Că de când nu ne-am văzut Şi gonind cântările.
Şi de când m-am depărtat
Multă vreme am umblat. Livada
- Ia, eu fac ce fac de mult, de Ion Creangă
Un copil sădeşte în zori Şapte peri, opt piersici cruzi,
Doi meri mici cât doi bujori, Nouă mici şi tineri duzi.
Trei caişi cu rădăcini, Cât numeri până la zece
Patru trandafiri cu spini. Îi udăm cu apă rece.
Cinci gutui cu flori rotate, Mari să crească, să se vadă
Şase nuci cum sunt prin sate, Cea mai tânără livadă.

Săptămâna 5
MEDII DE VIAȚĂ

Formularea/oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri care vizează informaţii din text

Locuinţa din dumbravă

Umblă toamna ...Auzind-o ghionoaia,

Prin pădure, Mândră i-a răspuns din prag:
Frunze din copaci „Las’ să vină
Să fure. Că nu-mi pasă,
Cioara se trezi Am închiriat o casă
Strigând: Într-o scorbură de fag.
„Iarna va veni
Curând.”
Săptămâna 5
MEDII DE VIAȚĂ
Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior

Căsuţa din oală

(basm popular)
În mijlocul câmpului şedea o oala răsturnată; şi era oala aceea mare – mare cât un butoi. Iaca
17
 trece pe acolo un şoarece şi vede oala aceea goală. “Bună casă e asta” îşi zise el. “A cui o fi?”
- Casă – căsuţă, cine stă aici?
Dar nimeni nu răspunde. Se uita şoarecele în toate părţile, însă nu vede pe nimeni. Numai două muşte, care
veniseră şi ele după mâncare acolo, se ridicară în două picioruşe; dar şoarecele nici nu le-a luat în seamă.
„Ia să mă mut eu aici şi să stau singur!”. Şi s-a aşezat şoarecele în oală.
Trece pe acolo o broscuţă.
- Casă – căsuţă, cine locuieşte aici?
- Eu, şoarecele! Dar tu cine eşti? răspunde şoarecele din fundul oalei.
- Eu sunt broasca!
- Daca vrei vino înăuntru şi-om trăi împreună.
- Bun de tot! Iaca vin şi eu.
Şi a sărit broasca în oala şi a stat cu şoarecele la un loc.
Trece pe câmp un iepure. Şi văzând namila ceea de oala răsturnată, s-a oprit şi a întrebat:
- Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici?
- Suntem noi: broasca-broscuţa, şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt fugarul de peste câmpuri si vai, iepurele. Nu mă lăsaţi si pe mine să stau cu voi înăuntru?
Iaca aici nu plouă şi nici soarele, nici vântul nu intră.
- Bucuros, frate! Vino înăuntru şi-om trăi împreună că e loc.
Şi s-a mutat şi iepurele cu culcuşul în oală.
Trece într-o zi pe lângă oala-căsuţă jupâneasa vulpe şi întreabă şi ea:
- Casă – căsuţa, cine stă aici?
- Noi trăim: iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? că vai de capul meu, am rămas fără casă!
- Da, este: intră şi-oi vedea, că pentru oameni buni e loc.
- Mulţumim! Asta am aşteptat şi eu. Şi s-a aşezat vulpea în oală şi au trăit împreună multe zile.
Vine lupul nu ştiu de unde.
Vede oala mare: şi-a închipuit c-o fi cineva înăuntru.
- Căsuţă – căsuţă, cine locuieşte aici?
- Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepuraşul, cu broasca-broscuţa şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip să stau şi eu cu voi? Că bună casă mai aveţi!
- Se poate, cum să nu! ne-om mai înghesui cu toţii şi ţi-om face loc şi dumitale.
Şi-a intrat lupul în căsuţă, şi-au trăit împreună.
Nu ştiu de unde a venit şi ursul. Si era supărat Moş Martin şi obosit, că umblase toată ziua după mâncare.
Şi cum a văzut oala aceea, nu şi-a închipuit că e o căsuţă cu oaspeţi înăuntru; şi s-a aşezat pe ea, ca să se
odihnească puţin.
Dar cum s-a aşezat, oala: pârr! Trosc! S-a sfărâmat în bucăţi şi ursul... ce-a făcut ursul? S-a ales cu o
sperietură bună, iar ceilalţi au fugit care încotro au văzut cu ochii.

Săptămâna 6
TOAMNA
Memorizare. Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.

Balada unui greier mic

de George Topîrceanu

Peste dealuri zgribulite, Nu credeam c-o să mai vii

Peste ţarini zdrenţuite, Înainte de Crăciun,
A venit aşa, deodată, Că puteam şi eu s-adun
Toamna cea întunecată. O grăunţă cât de mică,
Doar pe coastă, la urcuş, Ca să nu cer împrumut
Din căsuţa lui de humă La vecina mea furnică,
A ieşit un greieruş, Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Negru, mic, muiat în tuş Şi-apoi umple lumea toată
Şi pe-aripi pudrat cu brumă: Că m-am dus şi i-am cerut...
- Cri-cri-cri Dar de-acuş,
Toamnă gri, Zise el cu glas sfârşit

18
 Ridicând un picioruş, Toamnă gri,
Dar de-acuş s-a isprăvit... Tare-s mic şi necăjit!
Cri-cri-cri

Săptămâna 7
CORPUL MEU
Dramatizare. Povestirea unor experienţe trecute sau prezente.

Dacă ai avea...
de Victor Sivetidis

Maria şi Alina sunt prietene. Maria are şase creioane colorate, trei păpuşi şi cinci mingi. Se întâmplă însă ca
Alina sa nu aibă nici un creion colorat. Într-o zi veni la Maria prietena ei, Alina, care vazându-i creioanele colorate, o
întrebă:
-  Dacă ai avea zece creioane, mi-ai da şi mie unul?
-  Cu plăcere, îi răspunse Maria, încruntându-şi sprâncenele, ţi-aş da chiar mai multe.
-  Dar dacă ai şase?
-  Nu, nu pot, răspunse Maria, acoperind cu mâna creioanele.
-  De ce?
- Fiindcă am numai şase.
Atunci bunica Mariei o mustră, spunându-i:
-  Darul pe care-l oferi unei prietene, nu trebuie să fie un lucru de prisos.

Săptămâna 11
IARNA
Memorizare. Completare de ghicitori după desene

Iarna pe uliţă
de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă De pe drum.

Câte-un fulg, acum a stat, Sunt copii.
Norii s-au mai răzbunat Cu multe sănii,
Spre apus, dar stau grămadă De pe coastă vin ţipând
Peste sat. Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Nu e soare, dar e bine, Vrând-nevrând.
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine

Veveriţa

O alună, două, trei,

Veveriţă, tu nu vrei?
- Ba vreau patru, cinci,
Sau şase,
Că alunele-s gustoase!
-Îţi dau şapte, opt sau nouă,
Dac-o să ne spui şi nouă

19
 Când o să vină încoace
Iarna cu zece cojoace

Săptămâna 11
IARNA
Numirea personajelor şi oferirea de răspunsuri referitoare la textul audiat
La săniuş
după Ion Agârbiceanu

Cojoc gros ca în anul acesta n-a mai avut iarna de ani de zile. Uliţele erau acoperite de covorul alb.
Ajunşi în vârful coastei, Vasilică şi Niculiţă se sfătuiau care să stea înainte. Parcă le era cam frică.
- Cel care stă în faţă trebuie să conducă, le spune băiatul care îi auzi.
- Să conducă! Ce să conducă? Sania, dacă porneşte, se duce ea de capul ei. Şi încă cum!
Lunecuşul era destul de mare. Abia mişcară sania, că ea lunecă într-o parte:
- Stai, Vasilică, să o îndrept! strigă Niculiţă.
Se coborî, o îndreptă şi urcă din nou. Când mişcară săniuţa, ea o luă în cealaltă parte.
Un băiat mai mărişor îi zise celui din faţă:
- Trebuie să-i dai direcţia cu picioarele.
După multe încercări, cei doi reuşiră să pornească în linie dreaptă.
Până să-şi dea seama, au şi ajuns jos.
Obrajii le ardeau de bucurie şi ochii le scânteiau. A doua oară, pe la mijlocul coastei, săniuţa se răsturnă. Alta o
lovi din spate şi toţi copiii se treziră claie peste grămadă.
Cu toată grija, se mai răsturnară de două ori.
Către seară, rupţi de oboseală, intrară în curte. Vasilică avea obrazul vânăt, iar Niculiţă, un cucui în frunte. Dar
nu le păsa: până mâine le va trece şi vor merge iar cu sania.

Săptămâna 12
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri

Crăciunul copiilor
de Octavian Goga

Dragi copii din ţara asta, Îngerii se uită-n casă

Vă miraţi voi cum se poate,
MOŞ CRĂCIUN din ceriu de-acolo
De le ştie toate-toate...
Uite cum, vă spune tata...
Iarna-n noapte pe zăpadă
El trimite câte-un înger
La fereastră să vă vadă...
Văd şi spun - iar moşul are
Colo-n ceriu la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare...
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie moşul
Că-i şiret el, lucru mare...

Săptămâna 12
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite

Brăduţul

20
 Brăduleţ, brăduţ drăguţ, Cu beteală am să te-mbrac
Ninge peste tine Şi steluţe o mie.
Haide, hai în casa mea Şi fetiţe şi băieţi
Unde-i cald şi bine. Bătând din mânuţe
Pom de anul nou te fac Te-om juca şi ţi-om cânta
O, ce bucurie! Cântece draguţe.

Săptămâna 14
CU CE CIRCULĂM
Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe preferate, dintr-un text audiat

Fram, ursul polar

după Cezar Petrescu

“...Directorul circului Strutky dădu multe reprezentaţii şi câştigă mulţi bani pentru a putea plăti biletul de tren al
lui Fram. Fram nu mai era aşa de jucăuş cum era la reprezentaţii, deoarece îi era dor de gheţurile polare. Îi era dor de
viaţa pe care cândva în copilăria lui o lăsase în urmă fiind capturat de oameni. Acum toţi veneau să îi aducă daruri.
Într-o zi, cand banii au fost strânşi, Fram a fost urcat în tren şi a fost dus până într-un port unde a fost urcat într-
un vapor şi a pornit spre gheţurile polare.
La un moment dat o femeie tânără îl rugă pe căpitanul vasului să îl lase pe Fram pe puntea vaporului. Fram se
juca cu mingea împreună cu copiii de pe vapor. Însă de la o vreme, Fram stătea toată ziua rezemat de balustrada
de la punte. Într-o noapte, Fram rămase pe punte toată noaptea de vorbă cu femeia cea tânără. La un moment dat,
Fram puse laba sa pe umărul femeii, iar aceasta se sperie. Apoi femeia cea tânără îi spuse lui Fram:
-Mai bine du-te şi culcă-te pentru că de mâine va începe pentru tine o alta viaţă. O viaţă pe care ai lăsat-o
cândva în urmă. Apoi femeia se duse la culcare.”

Săptămâna 20
VESTITORII PRIMĂVERII
Sunetul u. Literele u şi U. Audierea unei poveşti

Puişorii
de Emil Gîrleanu

“În aer, un popor de rândunele se pregăteşte de plecare.

Pe prispa casei, copilaşul, numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de păsărele, printre
care se află şi cei trei pui, din cuibul de sub streaşină. Îl căpătase în dar de la mămuca lui.
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea băiatului:
- Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când or creşte mari!
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! Dar parcă niciodată nu zburaseră mai mult ca
astăzi.
Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au şoptit nu ştiu ce şi s-au ridicat deodată cu toate. Câteva dintre ele s-au
despărţit pentru o clipă de stol, au atins uşor streaşina casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. Puişorii
copilaşului îşi luau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă.
Copilaşul privi lung stolul, apoi duse mânuşiţele la ochi şi începu să plângă.
Maică-sa aruncă furca şi veni în fugă de-l luă în braţe, întrebându-l ce are.
Copilaşul abia şopti printre lacrimi:
- Puişorii!
- Nu plânge, puiul mamei, au să se întoarcă înapoi... la primăvară.”

21
 Săptămâna 20
VESTITORII PRIMĂVERII
Sunetul c. Literele c şi C
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul c

Sfârşitul iernii
de Vasile Alecsandri

S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării, Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;
S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii. Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt. Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.

Săptămâna 20
PRIMĂVARA
Sunetul e. Literele e şi E.
Realizarea unui poster din desene/cuvinte/simboluri

Primăvara
de Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasă, Turturelele se-ngână,

Câmpul iată-l înverzit, Mii de fluturi vezi zburand
Rândunica cea voioasă Şi pe harnica albină
La noi iarăşi a venit. Din flori miere adunând.

Dintr-o creangă-n alta zboară Cântă cucu-n dumbravioară

Sturzul galben aurit, Pe copacul înflorit,
Salutare, primavară, Salutare, primavară
Timp frumos, bine-ai venit! Timp frumos, bine-ai venit!

Săptămâna 23
JOCUL CU MAȘINUȚE
Sunetul d. Literele d şi D
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea succesiunii evenimentelor)

Degeţica
după Hans Christian Andersen

“Degeţica era o fetiţă mică de tot, gingaşă şi drăgălaşă. Nefiind mai mare decât un deget, i se spunea Degeţica.
Într-o noapte, pe când şedea în pătucul ei, pe un ochi de fereastră spart a intrat o broască. Broasca era urâtă,
mare şi jilavă.
- Ar fi tocmai bună de nevastă pentru băiatul meu, a gândit broasca. Ea a luat coaja de nucă în care dormea
Degeţica şi a sărit în grădină.
Pe la marginea grădinii curgea un râu. În malul râului cel mâlos şedea broasca cu feciorul ei.
A doua zi de dimineaţă, când fetiţa se trezi şi văzu unde era, începu a plânge amar.
- Acesta este feciorul meu, a zis broasca.
Fetiţa a început să plângă şi mai tare.
Peştişorii care au auzit trista poveste s-au adunat la sfat...”

Săptămâna 24
FANTEZIE
Sunetul f. Literele f şi F. Corespondenţa cuvânt-imagine

Fetiţa cu părul azuriu

după Alexei Tolstoi
22
 “Fetiţa cu părul azuriu şi prietenii ei l-au eliberat pe Buratino din spânzurătoare. El fusese atârnat într-un pom
de cei doi tâlhari: Vulpea şi Motanul.
A doua zi Buratino se trezi sănătos. Se aşeză la masă. Fetiţa se minună de purtarea lui. Buratino arunca
prăjiturile întregi în gură şi le înghiţea nemestecate.
- De azi mă voi ocupa eu de educaţia ta! Să începem cu matematica... În buzunar ai două mere...
- Nu e adevărat!
- Aşa se spune. Ai două mere şi dai cuiva un măr. Câte mere îţi rămân?
- Două.
- De ce?
- Fiindcă eu nu dau nimănui nici un măr!
- Ce chin!
Buratino băgă nasul în călimară.
- Trebuie să fii pedepsit! Eşti o obrăznicătură fără pereche!”
Săptămâna 26
SĂ OCROTIM NATURA!
Sunetul h. Literele h şi H
Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute

Cioc! Cioc! Cioc!

după Emil Gârleanu

“Veveriţa a dat peste un pom cu roada rotundă, tare, dar cu miezul dulce. Dăduse, frate, peste alun. A umplut
scorbura de toamna ca să aibă peste iarnă.
Într-o zi, băgă de seamă că un sfert din alune erau mâncate. De unde? că ea nici nu se atinsese de ele.
S-a pus la pândă să prindă hoţul. Cine era? Ciocănitoarea. Veveriţa o prinse de coadă. Atunci, ciocănitoarea
lăsă coada ca şopârla.
Mai târziu, ciocănitoarea s-a întors la veveriţă să se roage de dânsa. Smerită, a bătut cu ciocul:
- Cioc! Cioc! Cioc!
Dar veveriţa îşi mutase culcuşul.”

Săptămâna 26
SĂ OCROTIM NATURA!
Sunetul p. Literele p şi P
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea finalului)

Crăiasa Zăpezii
după Hans Christian Andersen

“Flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri.

- Au început să roiască albinele cele albe, zice bunica.
- Au şi regină? întrebă băieţaşul.
- Da. Noaptea, ea se uită pe ferestre în case. Atunci geamurile îngheaţă.
Seara, înainte de culcare, băiatul s-a dus la fereastră. Ningea. Un fulg, cel mai mare, s-a oprit.
Fulgul a crescut până s-a prefăcut într-o femeie cu rochie albă, care părea ţesută din mii şi mii de fulgi de
zăpadă. Femeia era frumoasă, dar era de gheaţă. A dat din cap şi a făcut un semn cu mâna sa albă.
Băieţaşul s-a speriat. Cine să fie? ...”
Săptămâna 27
UNIVERSUL
2. Sunetul g. Literele g şi G. Audierea unei poveşti

Soarele şi omuleţii de zăpadă

după Herta Wilk şi Mioara Cremene

“Era un ger năpraznic în zilele acelea. Copacii abia îndrăzneau să mai trăiască. Iarba pierise, frunzele se
duseseră. Plecară din sat şi multe vietăţi mici: păsărele, fluturi, mulţi prieteni de-ai copiilor.

23
 Atunci au răsărit în curtea şcolii nişte omuleţi de zăpadă. Câţi să fi fost? Staţi că-mi aduc bine aminte: da,
da ,erau cinci… Cinci oameni nemaipomenit de hazlii. Unul, înalt şi voinic, purta o pălărie de paie şi – dacă nu mă înşel
– cineva îi înfipsese în gura de cărbune o pipă groasă; altul, ceva mai mărunt, mândru din pricină că avea pe cap o oală
veche de supă, ca un coif; al treilea, îmbrăcase clopul vechi al tatei; al patrulea avea şorţ, mătură şi semăna leit cu ţaţa
Floarea; iar al cincilea, cel mai mititel, strângea în mâini plasa mea de fluturi.
Cine-i făcuse? De unde răsăriseră? Sst! Nu pot să vă spun. E o taină pe care noi cinci, eu şi prietenii mei,
Costel, Maricica, Duţu și Gheorghiniţa, am jurat să n-o trădăm nimănui. Pot doar să vă destăinui atât: cei care
plămădiseră oamenii de zăpadă nu s-au mai îndurat să-i strice, pentru că într-adevăr, când le zăreai nasurile de morcovi
şi caraghioasele de pălării, îţi venea să râzi, dar când îi priveai în ochii de chipăruşi îţi deveneau grozav de dragi. Aşa
încât meşterii făuritori au vorbit între ei şi şi-au zis: ”Ce ar fi dacă i-am lăsa? Hai, să trăiască şi ei!… Măcar până la
primăvară. Că atunci tot o să vină soarele cald şi o să-i topească…”

Săptămâna 27
UNIVERSUL
Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. Repovestirea unui text audiat

Micul Prinţ
după Antoine De-Saint-Exupery

“A fost odată un mic prinţ, care trăia pe o planetă doar cu puţin mai mare decât el şi care avea nevoie de un
prieten ...
Aflasem încă un lucru foarte însemnat: anume că planeta lui de baştină abia de întrecea mărimea unei case!
Ceea ce nu prea avea cum să mă mire. Ştiam bine că în afară de marile planete, ca: Pământul, Jupiter,
Marte, Venus, cărora li s-a dat câte un nume, pe lume se mai află o puzderie de alte planete, uneori atât de mici, încât
numai anevoie le poţi zări cu telescopul. Când un astronom descoperă vreuna dintre ele, îi dă, în loc de nume, un
număr...
...după ce umblă o vreme-ndelungată prin nisip, pe stânci şi prin zăpezi, micul prinţ, într-un sfârşit, descoperi un
drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni.
- Bună ziua - zise el.
Se afla într-o grădină de trandafiri infloriţi.
- Bună ziua - ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu floarea lui.
- Cine sunteţi voi? întreba el, înmărmurit.
- Noi suntem trandafirii - ziseră trandafirii.”

Săptămâna 34
EVALUARE FINALĂ
Muzicanţii din Bremen
după Fraţii Grimm

A fost o dată un om care avea un măgar. Şi măgarul acesta căra de mulţi ani saci cu grăunţe la moară. Dar
într-o zi pe măgar îl lăsară puterile şi simţind că stăpânul său vrea să scape de el, se hotărî să plece spre oraşul
Bremen.
Îi venise lui ideea că acolo s-ar putea face muzicant al oraşului.
După ce merse o vreme, dădu peste un ogar care zăcea pe marginea drumului. Îl numi pucă-l-în Colţi şi află
de la acesta că stăpânul voia să-l alunge, deoarece îmbătrânise şi nu mai putea vâna. Măgarul îi propuse să meargă cu
el în Bremen, ca muzicant, să bată la o tobă mare.
Şi aşa plecară cei doi, când întâlniră în drum o pisică tristă. Pentru că nu mai putea prinde şoareci, stăpâna a
vrut să o înece pe „Linge-Barbă”. Dar cei doi muzicanţi au luat-o cu ei în taraf şi au pornit mai departe.
În drumul lor l-au găsit pe cocoşul Creastă-Roşie, care, fugit de acasă de teamă că va ajunge pe masa
stăpânei, a plecat împreună cu ei către Bremen.
Între timp s-a înnoptat şi ajunşi ei la o casă, au dat peste o ceată de hoţi care se ospătau.
Şi după ce au făcut o cântare la fereastră, fiecare pe limba lui (măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna şi
cocoşul cucuriga) hoţii au fugit îngroziţi în pădure.

24
 Mai târziu, după ce unul dintre hoţi a prins curaj să se întoarcă în casă, cei patru muzicanţi au sărit asupra lui,
muşcându-l şi zgâriindu-l, că au băgat spaima în el.
De atunci, tâlharii n-au mai îndrăznit să se întoarcă, iar cei patru muzicanţi au rămas în casă.

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

DEZVOLTARE PERSONALĂ

Săptămâna 2
RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU
Reguli elementare ale noilor rutine specifice activității clasei pregătitoare

Al câtelea avion a zburat?

Elevii clasei pregătitoare sunt bucuroşi. Doamna învățătoare i-a lăsat timp de zece minute să se joace cu
avioanele confecționate în timpul orei de curs. Avioane de hârtie de toate culorile zboară lin prin clasă. Din când în când
se aud glasuri mai mult şoptite: ,,Îmi dai, te rog, avionul tău?,,...,,Şi eu îl vreau pe al tău!
Cele zece minute trec repede când joaca este atât de plăcută.
- Să aşezăm avioanele la expoziție şi să ne pregătim pentru următoarea oră! se aude glasul blând al doamnei
învățătoare. Rând pe rând, elevii îşi aşează avioanele pe raftul pentru expoziții şi iau loc cuminți pe scaune. Doar Bobi
încă mai călătoreşte cu avionul. E aproape de Disney Land.
- Bobi, pune avionul la expoziție! se aude din nou glasul doamnei învățătoare, de această dată mai ferm. Dar
Bobi tocmai s-a întâlnit cu Spiderman, pe care îl invită în avion.
Ora de matematică şi explorarea mediului a început. Se discută despre mijloacele de transport aeriene. Astăzi
elevii vor învăța cifra şapte.
În timp ce Bobi se joacă cu avionul prin clasă, colegii lui joacă un joc frumos. La un moment dat, în jocul lor, iau
avioanele de la expoziție. Jocul lor are reguli pe care fiecare le respectă. În timp ce zbura cu avionul pe deasupra raftului
pentru expoziție, Bobi observă lipsa celorlalte avioane. Se opreşte din zbor şi priveşte în jur. Entuziasmați, colegii lui
participă la jocul cu avioane.
- Al câtelea avion a zburat? întreabă doamna învățătoare.
Mihai ridică mâna:
- Al şaptelea! răspunde el mândru, pentru că era tocmai avionul confecționat de el.
Bobi ar fi dorit şi el să intre în joc, să zboare şi avionul lui din şirul celorlalte, să răspundă şi el la întrebarea
doamnei învățătoare.
Unul câte unul, colegii lui mergeau în fața clasei şi continuau jocul început de către doamna învățătoare. Tare
şi-ar fi dorit să participe şi el, dar îi era ruşine şi nici nu ştia regulile, pentru că el zbura cu avionul când doamna
învățătoare a explicat regulile jocului. Abia acum şi-a adus aminte că a auzit-o pe doamna învățătoare când i-a spus să-
şi pună avionul la expoziție. Îi părea rău că nu a luat-o în seamă.
Dezamăgit, s-a aşezat la locul lui în bancă. Îşi priveşte avionul. Şi el e trist. Până la sfârşitul orei a stat cuminte
în bancă şi a privit cum se joacă ceilalți colegi. A înțeles foarte bine regulile jocului la un moment dat, dar tot îi era ruşine
să participe.
La sfârşitul orei şi-a dus şi el avionul la expoziție, alături de cele ale colegilor săi.
Seara, înainte de a adormi, i-a venit în minte jocul cu avioane. A adormit cu gândul la el. A doua zi la şcoală, şi-
a făcut curaj şi a rugat-o pe doamna învățătoare să mai joace o dată jocul cu avioane. La sfârşitul primei ore, to ți elevii,
împreună cu Bobi, au jucat timp de zece minute jocul ”Al câtelea avion a zburat?”. Bobi a fost foarte încântat. Şi avionul
lui parcă îl privea vesel dintre celelalte avioane.
Din ziua aceea a înțeles cât de important este să respecți regulile la şcoală şi să fii atent la ceea ce spune
doamna învățătoare.
25
 Săptămâna 3
RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU
Reguli elementare ale noilor rutine specifice activității clasei pregătitoare

Lumea din vârful copacului

La şcoala din scorbură este pauză. În curtea şcolii se aud râsete şi chicoteli. Buburuze, furnici, gândăcei,
libelule, fluturi, albine, toți elevii clasei pregătitoare au ieşit şi ei în curtea şcolii. Se joacă pe frunzele copacului, aleargă
pe crenguțele lui sau stau la soare şi discută.
Buburuza Ruza şi Gândăcelul Nelu se joacă de-a prinselea prin copac. Din frunză în frunză, din crenguță în
crenguță au ajuns pe la jumătatea copacului. Se sună de intrare. Buburuzele, furnicile, gândăceii, libelulele, fluturii şi
albinele se grăbesc să intre în şcoala din scorbură.
- S-a sunat, hai să mergem în clasă! a strigat Buburuza Ruza către Gândăceul Nelu.
- Mai avem puțin până în vârf! Hai să vedem soarele de acolo!
- Dar s-a sunat, trebuie să mergem în clasă!
- Uite cum sclipesc frunzele din vârful copacului!
Şi Buburuza Ruza şi Gândăcelul Nelu s-au luat la întrecere până în vârful copacului. Obosiți, s-au aşezat pe o
funză din vârful pomului. Era o privelişte pe care nu au mai văzut-o până atunci, ci doar şi-au închipuit-o. Gâfâind, au
început să coboare. Se sunase demult şi sigur că ora începuse. Într-adevăr, când au ajuns în clasa din şcoala din
scorbură, elevii desenau de ceva timp. S-au scuzat că au întârziat, şi transpirați, s-au aşezat în bancă. Au aflat cu
surprindere că tema compoziției de astăzi la desen era ,”Lumea din vârful copacului” şi că mâine vor merge în vârful
copacului împreună cu toată clasa. Ştiau ce au văzut, dar, din păcate, desenul lor nu a fost reuşit. Ce folos că aveau în
memorie imaginea minunată din vârful copacului, dacă ei nu reușeau să o deseneze.
- Creionul e de vină! a spus supărat Gândăcelul Nelu.
- Creioanele colorate sunt de vină, sau poate foaia de desen! s-a gândit şi Buburuza Ruza.
Oricât s-au străduit cei doi colegi, desenul lor nu a fost întocmai reuşit. Nici unul nu era mulțumit de ceea ce
lucrase. Amândoi ştiau că se putea mult mai bine. Dar oare ce se întâmplase?
S-a sunat. Se terminase şi ultima oră din orar. Îngândurați, Gândăcelul Nelul şi Buburuza Ruza au pornit spre
casă. Pe drum, un foşnet le-a atras atenția. Şi-au dat seama că foşnetul vine din ghiozdanele lor. Fără să vorbească
unul cu altul, s-au înțeles din priviri să încetinească pasul şi să fie mai atenți. Creionul lui Gândăcelul Nelu şi-a scos
vârful prin deschizătura ghiozdanului şi l-a făcut la ultima oră.
- Nu eu sunt de vină! suspina creionul, mai, mai să cadă din ghiozdan. Dacă Gândăcelul Nelu nu obosea
alergând toată pauza şi venea la timp în clasă, treaba ar fi mers strună. Dar era foarte obosit şi mâna nu-l mai asculta.
- Da, aşa este! Şi Buburuza Ruza avea mâinile transpirate şi noi alunecăm, iar foaia s-a pătat, au sărit
supărate creioanele colorate din ghiozdanul Buburuzei Ruza.
Ruşinați, cei doi au plecat capetele. Mergeau încet şi se gândeau cum au putut să dea vina pe bietele creioane,
când toată vina era a lor.
- Of, dacă aş fi ascultat-o pe Buburuza Ruza când mi-a spus să mergem în clasă...!
- Dacă nu m-aş fi luat după Gândăcelul Nelu şi aş fi mers în clasă când s-a sunat...!
Gândurile de părere de rău i-au însoțit pe cei doi până au ajuns acasă. Înainte să-şi ia la revedere, cei doi s-au
hotărât să-şi facă un program acasă şi după ce se vor odihni să încerce fiecare să realizeze din nou desenul pe care nu
l-au reuşit.
A doua zi la şcoală şi-au arătat unul altuia desenele. Amândouă erau foarte frumoase. Au înțeles atunci cât de
important este să foloseşti pauza pentru relaxare şi să respecți regulile şcolii. Din ziua aceea, cei doi colegi nu au mai
întârziat la ore.

Săptămâna 4
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
Cine sunt eu?

Ghiocel

Era într-o dimineață de primăvară. Se trezise Ghiocel, dar parcă devreme de data aceasta.
- Va fi o zi înnorată! gândi cu voce tare, pentru că nu mai simțea razele calde ale soarelui.
- Dar e o zi însorită! se auzi o voce cristalină de undeva de sus.
26
 Nedumerit, Ghiocel se uită de jur împrejur şi, într-adevăr, firele de iarbă se încălzeau în razele soarelui. Ridică
privirea către cer. Dar, în loc de soare, o floare mare privea sfioasă către el, ținându-i umbră. Floarea s-a legănat puțin şi
de îndată Ghiocel a fost orbit de lumina razelor de soare. "Oare cine este floarea aceasta frumoasă? Până astăzi nu am
zărit-o. Cred că e prima zi când înfloreşte!", se gândi Ghiocel, trăgând cu coada ochiului în sus, la floare.
- Narcisa mă numesc! spuse floarea cu aceeaşi voce cristalină.
- Eu…sunt Ghiocel! răspunse încurcat Ghiocel.
Se uită la el, apoi se iută la Narcisa."Hm! Ce înaltă este! Şi elegantă! Îi simt parfunul de aici. Ce frumos
miroase! Şi culoarea verde de la frunze parcă e mai lucioasă ca a mea." Erau gânduri care-l frământau pe Ghiocel, şi
oricât şi-ar fi dorit nu putea să le scoată din minte. "Cred că are petale mai catifelate ca ale mele" gândi Ghiocel, şi-i păru
rău că nu era la fel de înalt, ca să le poată vedea mai bine.
Brusc, se gândi cât de urât putea să fie el în comparație cu Narcisa. Se întristă şi mai tare gândindu-se că pe
el nu-l va admira nimeni pentru că era prea mic şi nu putea fi zărit printre firele de iarbă.
- Priviți! O narcisă! se auzi un glas de băiat din depărtare.
"M-am gândit eu că aşa se va întâmpla, că nu mă va zări nimeni!" îşi spuse în sinea lui Ghiocel. Auzea glasurile
copiilor care se apropiau şi în loc să se bucure, se întrista şi mai tare.
- Ce catifelată este!
- Ce frumos miroase! Şi copiii o admirau pe Narcisa şi țopăiau fericiți în jurul ei.
- Stați! strigă o fetiță. Se făcu linişte. Parcă nici vântul nu mai adia.
- Un ghiocel! şopti acelaşi glas de fetiță.
- Ce frumos este!
- Ce gingaş este!
- Ce parfum plăcut are!
Și Ghiocel simți năsucul unei fetițe cum îl gâdilă la ureche.
- Ce flori frumoase! Strigară copiii şi începură din nou să țopăie în jurul lor.
Ghiocel îşi ridică privirea. În jurul lui şi al Narcisei copiii făcuseră o horă şi se învârteau veseli. Era atât de
bucuros încât îşi desfăcu floarea de tot. Era frumoasă Narcisa, dar Ghiocel avea frumusețea lui.
Din ziua aceea s-a împrietenit cu Narcisa şi nu a mai fost niciodată supărat pentru cum arată el. Chiar dacă era
mai scund, chiar dacă avea floarea mai mică, chiar dacă nu mirosea atât de puternic, se simțea atât de frumos.
"Cine sunt eu?" se întrebă în sinea lui Ghiocel.
- Sunt Ghiocel! răspunse mândru tot el, cu voce tare.

Săptămâna 5
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
Cine sunt eu?

Flururaşul Ovi

La şcoala din poiană învățau mulți fluturi. Albi, multicolori sau de o singură culoare, cu mic, cu mare, în fiecare
zi se întâlneau la şcoala din poiană.
În clasa pregătitoare învățau douăzeci de fluturi. Erau cuminți şi atenți la ore. În pauze zburdau din floare în
floare şi jucau tot felul de jocuri frumoase.
Doar Fluturaşul Ovi stătea retras în fiecare pauză şi privea la ceilalți fluturați cum se joacă. I-ar fi plăcut să intre
în jocul lor, dar se simțea neîndemânatic. Şi ştiau şi colegii lui, pentru că la începutul anului se jucau împreună, dar în
scurt timp s-a retras. Nimeni nu dorea să fie cu el în echipă sau să îl aibe alături. Nu prindea mai niciodată mingea,
zbura prea încet, nu putea să ochească ținta cu mingea cea uşoară, nu sărea bine şotronul, nu putea să facă față mai
niciunui joc sportiv.
- Eu nu vreau în echipă cu Fluturaşul Ovi!
- Nici eu! Nici eu!
- Nu e bun de nimic!- aşa spuneau colegii lui fluturaşi.
Şi de-atunci Fluturaşul Ovi s-a gândit că nu e bun de nimic. În fiecare pauză privea trist la jocurile colegilor săi,
fluturaşii. Toți erau bucuroşi când se suna pentru pauză, dar el aproape că ura pauza. Ar fi dorit să fie la ore mereu,
pentru că acolo se descurca. Şi cel mai mult îi plăcea ora de limba engleză. În pauze, uneori, ca să-i mai treacă
supărarea, repeta în minte cuvintele învățate în limba engleză. Dar nici la ora aceasta nu avea curajul să ridice mâna să
răspundă, deşi ştia bine răspunsurile.

27
 S-a întâmplat ca într-o zi să viziteze şcoala din poiană o clasă de cărăbuşi care învățau la şcoala din pădure în
limba engleză. Au trecut şi prin clasa pregătitoare şi i-au învățat pe fluturaşi un joc foarte frumos şi amuzant, în limba
engleză. Fluturaşul Ovi a fost tare încântat şi a memorat imediat cântecul jocului.
Seara, Fluturaşul Ovi a adormit cu jocul în gând şi dimineața s-a trezit cu el în gând.
A doua zi, fluturaşii au încercat să joace jocul în fiecare pauză, dar nimeni nu reținuse cântecul în întregime. Le
părea rău pentru că tare amuzant ar fi fost jocul. În timp ce toți colegii lui se chinuiau să-şi amintească cuvintele în limba
engleză, Fluturaşul Ina, colega de bancă cu Fluturaşului Ovi, a observat că acesta fredonează cântecul.
- Ascultați! Ovi ştie cântecul!
Mirați, toți colegii lui şi-au întors privirea către el. "Dar el nu e bun de nimic!"le trecu prin minte mai multora.
- Hai, Ovi, cântă tare! îl îndemnă Fluturaşul Ina.
"Dar eu nu sunt bun…" se gândi fluturaşul Ovi.
- Hai, Ovi, că ştii! îl îndemnă a doua oară Ina. Ovi a început să cânte. Avea aşa mari emo ții, încât nici pe el nu
se auzea.
Cu inima bătându-i tare, Fluturaşul Ovi a terminat cântecul. Ropote de aplauze l-au înconjurat, în timp ce el se
făcuse roşu ca racul de emoții.
- Învață-ne şi pe noi! Mai cântă-l o dată! se rugau şi țopăiau în jurul lui colegii.
Parcă nu-i venea să creadă. L-a mai cântat o dată şi încă o dată. Colegii au început să-l învețe. "Sunt şi eu bun
la ceva!" se gândi Fluturaşul Ovi.
A doua zi, colegii fluturaşi l-au invitat să se joace împreună cu ei. L-au învățat şi ei jocurile lor, şi chiar dacă era
mai stângaci, nimeni nu a mai spus că nu-l doreşte în echipă.
"Cine sunt eu? Sunt Fluturaşul Ovi căruia îi place să se joace cu colegii lui şi care ştie limba engleză!" îşi spuse
în gând fluturaşul.
Din ziua aceea, Fluturaşul Ovi a înțeles că nu poți fi foarte bun la toate şi că trebuie să arăți tuturor ceea ce poți
să faci tu cel mai bine.

Săptămâna 6
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
Schema corporală

Cine are rolul important?

Era seară şi Anelis se aşezase în pat. Dorea să adoarmă repede, pentru că mâine era o zi specială. Participa la
un concurs de pictură şi trebuia să fie odihnită. A adormit repede.
- Trebuie să fim odihnite! Suntem cele mai importante părți ale corpului, au spus mâinile în şoaptă.
- Ei, aş! au sărit cu gura picioarele. Noi suntem cele mai importane!
- Dacă nu aş fi eu, voi nu ați avea de ce să vă țineți! s-a îngâmfat corpul.
Liniştit, capul asculta cearta ce se iscase între celelalte părți ale corpului. Când cearta s-a pornit mai tare,a
intervenit şi capul în discuție.
- Nu vă mai certați, odihniți-vă! Ştiți că mâine e o zi specială!
- Ia te uită, cine vorbeşte! au spus mâinile cu dispreț către cap.
- Cel mai neimportant dintre toate părțile corpului! au adăugat picioarele.
- Nu face nimic toată ziua! Se suceşte la dreapta şi la stânga, a susținut şi corpul.
Dar capul nu le mai asculta. Adormise cu gândul la ziua de mâine. Mai şuşotiră ceva timp şi celelalte părți ale
corpului, apoi adormiră rând pe rând.
Dimineața, primul care s-a trezit a fost capul.
- Hai, suratelor, trezirea!
Greu, se întinseră mai întâi mâinile, apoi picioarele, apoi corpul. Parcă ar mai fi dormit, dar ştiau că e o zi
specială pentru Anelis şi doreau care mai de care să arate că e cea mai importantă.
Mâinile spălară fața, şi dinții în timp ce picioarele susțineau corpul. Ochii urmăreau cu privirea şi se orientau ca
să arate picioarelor pe unde să meargă. Gura mesteca mâncarea şi hrana ajungea în stomac şi de acolo în toate
organele corpului pentru a le da putere. Fiecare parte a corpului se credea mai importantă decât celelalte. În scurt timp
se luară din nou la ceartă.
- E târziu şi Anelis nu va ajunge la timp la concurs, a spus capul îndreptându-se către ceas. Şi mâinile şi
picioarele şi corpul au încremenit pentru câteva secunde.
- Trebuie să facem ceva! au strigat aproape în cor. Mâinile s-au grăbit să încheie nasturii la rochiță şi să lege
fundița în păr. Picioarele mergeau repede, iar capul era atent la tot ce era pe drum.

28
 A ajuns la timp Anelis. Concursul începe. Tema este o pictură din imaginație. Capul se gândeşte... Se
concentrează atât de tare, încât nu mai mişcă nici ochii. Mâinile aşteaptă cu nerăbdare să le spună capul ce să
deseneze, că doar el este cu imaginația. Picioarele sunt atât de emoționate că le vine să tremure, dar se abțin cât pot de
tare ca nu cumva să deranjeze mintea care acum se concentrează.
Şi ideea a venit! Mâinile au început timid să picteze. Ochii le urmăreau şi din când în când gura le şoptea ce să
facă. Picioarele aşteptau cuminți sub bancă. Concursul s-a terminat. În aşteptarea rezultatelor, toate părțile corpului se
frământau de emoție.
- Locul I, Anelis! se auzi vocea unei doamne din juriu.
Toate părțile corpului au tresărit de bucurie. Au uitat că mai devreme s-au certat. Erau atât de bucuroase!
Împreună reuşiseră să o ajute pe Anelis să aibă o zi specială.
Din ziua aceea au înțeles că fiecare parte a corpului este importantă şi că fiecare îndeplinește un anumit rol.

Săptămâna 7
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
Schema corporală

Chipul din suflet

De când se ştia, era o fetiță foarte grasă. Ți se părea că e cu mulți ani mai mare decât colegii ei. Încă de la
grădiniță colegii ei au poreclit-o Grasa. Credea că va scăpa de poreclă când va veni la şcoală în clasa pregătitoare. Dar
nu a fost aşa. Colegii râdeau de ea şi o strigau întruna: grasaaa, grasaaa! Când se apropia de ei să de joace, fugeau de
ea, unora fiindu-le chiar frică. Nu avea prieteni şi stătea mai tot timpul singură. Când ieşea în curtea şcolii în pauză, se
retrăgea pe bancă, la umbra bătrânului arțar.
Aşa a făcut şi în această pauză. Stătea Pe bancă și deodată din coroana arțarului s-a auzit o voce stinsă.
- Ajutor! Ajutor!
Uimită, s-a ridicat de pe bancă şi a început să caute cu privirea printre frunzele arțarului. Şi mare i-a fost
mirarea când a zărit pe o frunză o buburuză cu aripioara frântă.
- Ajută-mă, te rog! Suflă-mi în aripioare ca să-mi pot lua zborul să ajung acasă, se rugă buburuza.
Fata a întins mâna şi a luat uşor buburuza de pe frunză. Înainte să sufle, buburuza a întrebat-o cum o cheamă
şi în ce clasă este. Fata i-a răspuns şi apoi a suflat în aripioarele buburuzei. Buburuza s-a înăl țat din ce în ce mai sus.
Fata a urmărit-o cu privirea şi nu-i venea să creadă ce i s-a întâmplat. Cineva avusese nevoie de ajutorul ei. Şi ea a
putut să ajute. Buburuza nu a râs de ea şi nici nu ştia că toți copiii o strigă Grasa.
A doua zi s-a dus din nou pe bancă, în speranța că buburuza va apărea. Dar nu a apărut. S-a întors în clasă
puțin dezamăgită. Buburuza a fost pentru o clipă prietena ei.
Ora începe. Nu peste mult timp cineva bate la uşa clasei. Este doamna directoare a şcolii.
- Copii, vă voi spune o întâmplare adevărată. Şi doamna directoare le povesti întâmplarea cu buburuza.
- M-a trimis prințesa buburuzelor să o felicit pe Zina, fata cu suflet bun.
- Dar la noi în clasă nu este nimeni cu numele acesta! au sărit câțiva elevi.
- Pe mine mă cheamă Zina! şi toate privirile se îndreptară în apatele clasei.
Grasa... Grasa era Zina, fata cu suflet bun. Toți elevii din clasă au rămas muți de uimire.
- Poftim, ai un cadou de la prințesa buburuzelor! Doamna directoare îi întinse o pungă plină cu buburuze de
ciocolată.
- Mulțumesc!
Zina se simțea tare mândră.
În pauză toți colegii s-au adunat în jurul ei să le mai povestească o dată întâmplarea cu buburuza. Zina le-a
povestit şi a împărțit buburuze de ciocolată tuturor colegilor. Din ziua aceea era doar Zina, fata cu suflet bun.
Toți colegii au înțeles că nu contează cum arăți, ci contează ce chip are sufletul tău.

Săptămâna 8
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
Trăsături fizice

29
 Rățuşca cea urâtă
(fragment)
de Hans Christian Andersen

Răţuştele au făcut cum le-a învăţat mama. Celelalte raţe s-au uitat lung la ele şi spuseră cu glas tare:
        - Ei, poftim! Nu eram destule aici, au mai trebuit să vie şi astea! Şi uite una ce urâtă-i! Nu! nu se poate, e prea din
cale-afară!
Şi o raţă s-a repezit şi a ciupit-o pe răţuşcă de ceafă.
        - Las-o în pace! a spus mama. Ce ţi-a făcut?
        - Nu ne-a făcut nimic, da-i aşa de mare şi de neobişnuită, că trebuie numaidecât să o luăm la bătaie.
        - Frumoşi copii, a zis raţa cu panglică la picior. Toţi sunt frumoşi, numai unul n-a ieşit cum trebuie. Ar trebui făcut
din nou.
        - Asta nu se mai poate, cucoană mare, a spus raţa-mamă. E drept că nu-i frumoasă răţuşca, dar e plăcută la fire şi
înoată tot aşa de bine ca şi celelalte, ba chiar mai bine. Eu cred că are să crească frumos şi cu vremea are să se facă
mai mică; a stat prea mult în ou şi de asta n-a căpătat înfăţişarea care trebuie.
Şi raţa a mângâiat-o uşurel pe răţuşcă şi i-a netezit penele.
        - De altfel, spuse ea, e răţoi, aşa că n-are prea mare însemnătate dacă-i urât. Eu cred că are să se facă zdravăn,
se vede de pe acuma.
        - Celelalte sunt drăguţe, zise bătrâna. Acuma, fiţi ca la voi acasă şi dacă găsiţi un cap de peşte, puteţi să mi-l
aduceţi.
        Şi aşa au rămas aici ca la ele acasă. Pe biata răţuşcă însă, aceea care ieşise din ou cea din urmă şi era aşa de
urâtă, toate raţele celelalte o ciupeau, o înghionteau şi o luau peste picior; şi nu numai raţele, dar şi găinile. "E prea
mare", ziceau toate orătăniile din curte, iar curcanul care venise pe lume cu pinteni, şi de aceea credea că e împărat, se
umfla ca o corabie cu toate pânzele sus, se repezea la răţuşte, tuşea de câteva ori mânios şi i se înroşea tot capul.
Săraca răţuşcă nu mai ştia unde să se ducă şi ce să facă! Era mâhnită din pricină că era aşa de urâtă şi toate păsările
din curte râdeau de ea.
…………………………………………………………………………………………………………
   "Am să mă duc la păsările acelea frumoase şi ele au să mă bată şi au să mă omoare fiindcă sunt aşa de urâtă şi
îndrăznesc să mă apropii de dânsele. Dar nu-mi pasă! Mai bine să mă omoare ele decât să mă ciupească raţele, să mă
bată găinile, să-mi dea cu piciorul fata care îngrijeşte orătăniile şi decât să sufăr de frig şi de foame toată iarna."
        Şi s-a ridicat şi şi-a luat zborul către lebede. Lebedele, când au văzut-o, au început să dea din aripi şi s-au îndreptat
spre ea.
        - Omorâţi-mă! a spus biata pasăre şi şi-a plecat capul pe luciul apei, aşteptând moartea.
Dar când colo, ce să vadă în apă? Chiar pe ea însăşi oglindită, dar acuma nu mai era o pasăre greoaie, cenuşie şi urâtă,
era şi ea lebădă. Nu-i nimic dacă te naşti printre raţe, numai să ieşi dintr-un ou de lebădă! Păsării nu-i părea rău că
îndurase atâtea necazuri; se putea bucura acuma şi mai mult de fericirea ei. Lebedele cele mari au venit la ea şi au
dezmierdat-o cu pliscurile. În grădină au venit câţiva copii. Au aruncat pe apă pâine şi grăunţe. Deodată, cel mic a
strigat:
        - Uite că a mai venit una! Şi ceilalţi au chiuit de bucurie şi au strigat şi ei:
        - Da, a mai venit una! Au bătut din palme şi sărind într-un picior s-au dus repede să spuie tatii şi mamei.
Apoi au venit iar şi au aruncat pe apă pâine şi cozonac şi toţi spuneau:
        - Asta care a venit acuma este cea mai frumoasă!
Şi lebedele cele bătrâne se plecau în faţa ei. Lebăda cea tânără s-a ruşinat şi şi-a ascuns capul în aripi; nu ştia
ce să facă; era foarte fericită, dar nu se mândrea deloc; fiindcă o inimă bună nu-i niciodată mândră. Se gândea cum
fusese ea de prigonită şi de batjocorită şi acuma toţi spuneau că e cea mai frumoasă dintre toate păsările. Chiar şi
liliacul se apleca spre ea cu crengile în apă şi soarele strălucea călduţ şi domol. Şi lebăda şi-a întins aripile, şi-a înălţat
gâtul şi a spus din toată inima:
        - Pe vremea când eram o răţuşcă urâtă nici în vis nu m-aş fi gândit la atâta fericire!

Săptămâna 9
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
Trăsături fizice

Panseluța Altfel

În parc era zarvă mare. Panseluțele se pregăteau de bal. Ca în fiecare, an organizau Balul Panseluțelor, unde
invitau toate florile din parc.
30
 Panseluțele au terminat de aranjat sala pentru bal şi acum se grăbeau să se aranjeze şi ele pentru a întâmpina
oaspeții.
- Cum îmi stă pălăriuța?
- Aranjează-mi papionul!
- Trage-mi fermoarul!
- Îți plac pantofiorii mei?
- Mi-am aranjat cocul!
Zeci de panseluțe colorate fremătau de emoție şi bucurie. În sfârşit, toate erau gata. Au pornit cu mare alai
către sala unde se va desfăşura balul. În urma lor, tristă şi dezamăgită a rămas o singură panseluță... albă. Era atât de
albă! Nu avea nici un punctuleț cât de mic de altă culoare. Tocmai de aceea niciodată nu participase la Balul
Panseluțelor. Toate celelalte panseluțe erau colorate şi pe ea o considerau altfel. Aşa au şi poreclit-o: Panseluța Altfel.
- Tu eşti altfel, nu eşti ca noi! îi spuneau mereu celelalte panseluțe. Aproape că se obişnuise că ea e altfel, dar
se întrista mereu când avea loc vreun eveniment ca Balul Panseluțelor unde şi-ar fi dorit să participe dar...
A urmărit cu privirea ultima panseluță care, veselă, a intrat în sala balului.
Soarele ardea cu putere şi ar fi vrut să se bucure de el, dar o lacrimă i se strecurase printre gene. "De ce
tocmai eu să fiu Panseluța Altfel?" se gândi cu tristețe. Ofta, şi tristețea o cuprindea şi mai tare. Parcă şi cerul se
întristase. Norii au început să se adune repede pe cer de parcă se luau la întrecere. În câteva clipe a început ploaia.
Vântul sufla cu putere, mai-mai să o smulgă din rădăcini.
Un greiere, împreună cu vioara şi chitara sa, a fost luat de vânt. Auzindu-l cum țipă, Panseluța Altfel a întins
mâna şi l-a prins. L-a aşezat pe floarea ei şi şi-a închis petalele ca să-l apere de ploaie şi de vânt. Era Greieraşul
Orchestră, cel care cântă la toate petrecerile.
Panseluța Altfel s-a ținut cât a putut de tare, îndurând picăturile mari şi reci de ploaie şi vântul care sufla atât de
puternic. Ploaia a trecut repede.
- Mulțumesc, fără tine aş fi fost prăpădit acum! a spus Greieraşul Orchestră uşurat.
- Cu plăcere! I-a răspuns Panseluța Altfel.
- Mă grăbesc să ajung la bal. Balul nu poate începe fără mine şi instrumentele mele.
- La bal... da..., la bal..., a îngăimat Panseluța Altfel.
- Dar tu de ce nu eşti la bal? a întrebat mirat Greieraşul Orchestră.
- Păi... ştii...eu...sunt Panseluța Altfel.
- Altfel? Dar eşti tot o panseluță, chiar dacă eşti altfel la culoare. Hai, găteşte-te îndată! Te iau cu mine la bal!
Mai mult forțată, Panseluța Altfel s-a aranjat cu o haină colorată care să-i acopere petalele albe, şi, la brațul
Greieraşului Orchestră, a pornit către bal.
Ajunşi acolo, Greieraşul Orchestră, care era aşteptat cu nerăbdare de către toți participanții la bal, nu a dorit să
înceapă să cânte până nu a povestit pățania din care era să piară şi din care a fost salvat tocmai de Panseluța Albă.
- De Panseluța Albă?
- Da, de panseluța pe care voi o considerați altfel. Şi Greieraşul Orchestră o ajută pe panseluța Albă să-şi dea
jos haina cu care se deghizase.
Ruşinate, toate panseluțele i-au făcut loc să intre pe ringul de dans. Se gândeau cum au putut să uite că era şi
ea tot o panseluță ca ele, doar că avea altă culoare.
Din ziua aceea, Panseluța a participat la toate evenimentele şi nimănui nu i s-a mai părut că este altfel. Era
doar o panseluță albă.

Săptămâna 10
COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ
Reguli de comunicare în activitatea şcolară

Cartea cu poveşti

Începuse ora. Toți elevii clasei pregătitoare aşteptau cu nerăbdare povestea. Doamna învățătoare le-a spus
ieri, după ce le-a citit o poveste că mâine, adică azi, le va citi o poveste la fel de frumoasă. Le plăceau poveştile.
Doamna învățătoare le spunea atât de frumos!
Este linişte. Toți elevii aşteaptă. Dar Cartea cu Poveşti nu vrea să se deschidă. Oare ce se întâmplă? Aaa, mi-
am amintit! Să vă povestesc şi vouă.
Cartea cu Poveşti este supărată. Ieri, după ce doamna învățătoare a citit povestea, i-a întrebat câte ceva
despre poveste pe elevi. Aceştia, grăbiți să răspundă, vorbeau în acelaşi timp, încât nu se mai înțelegea niciun răspuns.
Unii elevi nici nu mai ridicau mâna. În zadar a încercat doamna învățătoare să-i potolească, spunându-le că trebuie să
ridice mâna şi să aştepte să fie numiți ca să răspundă, că ei tot în cor răspundeau. La un moment dat, strigau atât de
31
tare, încât Cartea cu Poveşti, care era obişnuită cu liniştea, şi-a dus îngrozită mâinile la urechi. Nici nu a putut să audă
dacă elevilor le-a plăcut povestea. S-a supărat aşa de tare, că s-a hotărât să nu se mai deschidă niciodată în clasa lor.
Acum toți aşteaptă cuminți, dar Cartea nu vrea cu niciun chip să se deschidă.
- Carte cu Poveşti, te rugăm, deschide-te! s-a rugat fetița cu fundițe roşii de carte. Dar Cartea nici nu o privea.
- Hai, Carte cu Poveşti, vrem să auzim povestea! a spus băiatul cu pistrui. Dar Cartea parcă nici nu l-a auzit. Nu
dorea să stea de vorbă cu niciun elev.
- Doamna învățătoare, faceți ceva! au spus în cor câțiva elevi. Vrem să ascultăm povestea!
Atunci, doamna învățătoare i-a şoptit ceva la ureche Cărții cu Poveşti. La rândul ei, Cartea cu Poveşti i-a spus
ceva în şoaptă doamnei învățătoare.
- Cartea cu Poveşti se va deschide doar dacă promiteți că veți respecta regulile de comunicare în clasă. Le ve ți
respecta?
- Da, promitem!
Şi Cartea cu Poveşti s-a deschis. Povestea care a urmat i-a impresionat foarte mult pe elevi. Şi deşi ar fi dorit
fiecare să-şi spună părerea la final, şi-au adus aminte de promisiunea făcută Cărții. Au ridicat cuminți mâna, au aşteptat
să fie numiți, nu s-au supărat dacă nu au fost ei cei care au dat răspunsul, au vorbit frumos, clar, fără să strige sau să
ridice tonul, au aşteptat ca doamna învățătoare să termine ce are de spus şi abia apoi s-au gândit ce să răspundă, nu au
fost repeziți, totul s-a desfăşurat de-ți era mai mare dragul să îi asculți.
Cartea cu Poveşti s-a arătat mulțumită de elevii clasei pregătitoare şi le-a promis că mult timp de acum încolo îi
va purta în lumea minunată a poveştilor. Din ziua aceea, din Cartea cu Poveşti au curs râuri de ape cristaline, au zburat
fluturi multicolori şi libelule jucăuşe, s-au plimbat prinți şi prințese, au zburdat viețuitoarele pământului, au țâşnit
vrăjitoare pe mături, au ieşit toate lucrurile fermecate. Multe minunății le-a arătat Cartea cu Poveşti!

Săptămâna 14
IGIENA PERSONALĂ
Obiecte de igienă personală

Harababura din baie

S-a trezit de dimineață, doar astăzi e prima ei zi de şcoală. A dat fuga la baie şi s-a oprit în fa ța chiuvetei. Dar
ce s-a întâmplat? Până ieri, mama o însoțea în fiecare zi la baie, o spăla pe dinți, pe mâini, pe fa ță, îi ținea prosopul să
se şteargă, o pieptăna. În toate câte făcea, Lizuca era ajutată de mămica ei.
Parcă toate obiectele din baie erau acum mai mici. Eeei, nu se micşoraseră obiectele, Lizuca crescuse mai
mare. Era acum în clasa pregătitoare.
Ar fi vrut să înceapă să se pregătească de şcoală, dar nu ştia cu ce să înceapă. Nu a fost niciodată prea atentă
la cum o ajuta mama ei.
- Ia-mă pe mine prima! a spus periuța verde de dinț,i aşezându-se chiar în fața ei pe chiuvetă.
- Ba pe mine, ba pe mine! au sărit cu gura celelalte periuțe de dinți din suport şi s-au rostogolit şi ele lângă
periuța verde.
- Uşor, suratelor, că sunt alunecos şi cad imediat din savonieră. Ce mă împingeți aşa? s-a supărat săpunul
parfumat. De ce să nu mă ia pe mine primul?
- Ba pe mine! a sărit şi prosopul direct din cui pe chiuvetă.
- Eu de ce să rămân ultimul? s-a supărat şi pieptenul şi a sărit în spinarea prosopului.
Pasta de dinți, ca să nu rămână mai prejos, a sărit şi ea direct peste săpun. Era gata- gata să cadă dacă nu
făcea puțină echilibristică şi se sprijinea de marginea savonierei.
Şamponul şi buretele de baie s-au înghesuit şi ele pe chiuveta din fața Lizucăi. Chiar şi unghiera, nu ştiu cum
ajunsese acolo. Era o harababură în baie!
- Mămico, ajută-mă! a strigat Lizuca îngrozită după ajutor.
- Hmm! Năzdrăvane obiectele de igienă personală! a exclamat mama punându-şi o mână pe şold şi cu cealaltă
atenționând către chiuveta plină cu de toate.
- La locul vostru fiecare! le-a comandat mama ca un general de armată.
Fără să mai scoată o vorbă, fiecare obiect de igienă personală a plecat la locul lui. Pe chiuvetă a rămas doar
săpunul parfumat.
- Vezi? Cu el trebuie să începi!
Şi mama i-a spus ordinea în care trebuie să folosescă obiectele de igienă personală şi că fiecare obiect, după
ce este folosit trebuie să fie pus la locul de unde a fost luat.

32
 - Numai aşa vei reuşi să le foloseşti corect şi să fii gata la timp pentru şcoală! Şamponul şi buretele de baie nu
se folosesc zilnic, şi nici unghiera, i-a mai spus mama, atrăgânu-le atenția cu degetul celor care mai înainte erau
înghesuite pe chiuvetă.
Din dimineața aceea, Lizuca a folosit corect obiectele de igienă personală: a învățat că doar periuța verde era a
ei şi că pe celelalte periuțe nu avea voie să le folosescă, a învățat că fiecare obiect trebuie aşezat la locul lui după ce
este folosit, că în baie trebuie să fie ordine pentru ca îngrijirea de dimineață să fie eficientă.
La şcoală i-a plăcut foarte mult şi i-a povestit şi colegului ei de bancă ce întâmplare neobişnuită a avut loc la ea
în baie dimineață şi ce a învățat ea din această întâmplare.

Săptămâna 15
IGIENA PERSONALĂ
Activități zilnice de igienă personală
Dodo

Dodo era un elefănțel nu prea zburdalnic, dar nici liniştit. Îi plăcea să se joace cum le place tuturor elefănțeilor.
Mergea şi la şcoală la fel cum mergeau toți elefănțeii de vârsta lui.
Astăzi s-a trezit cam târziu. Aseară nu s-a culcat la timp, când i-a spus mama lui şi acum tare ar mai fi dormit.
- Mai lasă-mă puțin, te rooog, e un joc atât de frumos! s-a rugat de mama lui de fiecare dată când acesta îi
spunea să se culce.
Într-un târziu a adormit, fără să se spele pe dinți şi pe picioare.
Timpul parcă trecea mai repede în dimineața aceasta şi Elefănțelul Dodo nu se mai sătura de somn.
- Dodo, vei întârzia la şcoală! l-a atenționat mama elefant.
Într-un târziu s-a trezi, dar şi-a dat seama că abia avea timp să se îmbrace. S-a îmbrăcat repede cu uniforma,
şi-a aruncat ghiozdanul pe spate şi din treacăt a înfulecat o felie de pâine cu unt şi gem, din cele pe care mama elefant i
le pregătise. Mergea grăbit spre şcoală şi nici nu şi-a dat seama când şi-a pătat cu gem cravata.
A ajuns la timp. Era agitație în clasă. Uitase că astăzi venea un profesor de dans să-i selecteze pentru trupa de
dans a şcolii. Elefănțeii erau nerăbdători şi exersau care mai de care paşi de dans. Îi plăcea şi lui Dodo să danseze.
Profesorul a sosit cu muzică. Toți au dansat şi la final profesorul i-a selectat. A fost selectat şi Dodo, iar
profesorul i-a spus că este un dansator foarte bun.
- Acum să formăm perechi, a spus profesorul pornind din nou muzica.
Dodo s-a îndreptat către elefănțica cu fundiță roz. Era colega din banca din față. Mereu îi admirase fundița. Dar
elefănțica i-a întors spatele şi s-a îndreptat către alt elefănțel. S-a dus apoi către elefănțica cu ochelari, dar şi aceasta l-a
refuzat. Rând pe rând, i-au întors spatele toate colegele elefănțele. Dezamăgit, s-a uitat în jur. Mai rămăsese doar o
elefănțică la care nici nu mai îndrăznea să meargă. Era Elefănțica Deşteptățica, cea mai deşteaptă elefănțică din clasă.
A venit elefănțica la el.
- Dansezi? l-a întrebat aceasta.
Ruşinat şi nedumerit, Elefănțelul Dodo a acceptat fără să scoată o vorbă.
-Să te speli pe față! Şi pe mâini! Şi prin urechi! Eşti ciufulit! Să te uiți în oglindă înainte să pleci de acasă! i-a
spus Elefănțica Deşteptățica, studiindu-l foarte atent.
Ora s-a terminat. Dodo a dat fuga la baie şi s-a privit în oglindă. Era murdar de gem pe la gură şi avea cravata
pătată. Dinții nu avusese timp să-i spele de dimineață. Nici pe față nu se spălase. Şi-a amintit că aseară nu se spălase
nici pe picioare. Şi urechile... de când a făcut baie în cadă şi l-a ajutat mama nu le mai spălase. S-a spălat pe mâini, pe
față, prin urechi, şi-a dat cravata jos de la gât, şi-a aranjat părul şi a plecat în clasă. Elefănțica Deşteptățica i-a zâmbit.
Acasă nu a îndrăznit să-i povestească mamei ceea ce i se întâmplase, dar mama a înțeles. Elefănțelul Dodo nu
a mai stat seara târziu să se joace, s-a spălat pe picioare, pe dinți, prin urechi, dimineața s-a trezit devreme şi a avut
timp pentru toate activitățile de igienă personală. Înainte să plece, s-a mai uitat o dată în oglindă şi mulțumit de ce vede,
şi-a salutat bucuros mama.
La ora de dans toate elefănțelele ar fi dorit să danseze cu Dodo, care era cel mai bun dansator. Dar ştiți cu cine
dansa Dodo? Bineînțeles, cu Elefănțica Deşteptățica.
33
 Săptămâna 16
IGIENA PERSONALĂ
Obiecte şi activități zilnice de igienă personală
Doctorul Aau

Dil Crocodil era un crocodil ca toți crocodilii, dar nu-i plăcea deloc să se spele pe dinți. Azi nu, mâine nu, şi aşa
Caria a început să sape încet într-o măsea de-a lui Dil Crocodil. "Ce loc minunat de trăit în gura asta. Resturile de
mâncare îi vor face dinții mai moi şi mie îmi va fi mai uşor să sap şi să mănâc din ții!" se gândea Caria. Dar Dil Crocodil
nu ştia nimic de Carie.
Într-o zi, mama crocodil i-a adus ciocolată. Pofticios cum era din fire, mai ales când era vorba de ciocolată,
micul crocodil s-a repezit să o mănânce pe toată. N-a apucat să mestece prea mult că, deodată, l-a apucat o durere
cumplită de măsea.
- Aau! Mă doare! Se văită în gura mare Dil Crocodil.
S-a repezit la cana cu apă, gândindu-se să spele gura de ciocolată. Dar apa rece i-a făcut şi mai rău. Pesemne
că era Caria care se ținea cu putere de măsea.
- Aau! Aau! Aau!
Deodată, din senin, a apărut o bufniță. Nu era ca toate bufnițele.Era una care stătea supărată şi încruntată tot
timpul. Semăna cu un vrăjitor.
- M-ai strigat! Iată că am venit!
- Nu te-am strigat! Cine eşti tu?
- Sunt Doctorul Aau. Se pare că ai nevoie de ajutor. Te doare măseaua, nu-i aşa?
"De unde ştia doctorul ăsta că pe el îl doare măseaua? Şi de unde apăruse el? Probabil era vreun vrăjitor." se
gândea Dil Crocodil.
- Vreau să pleci! i-a spus micul crocodil, schimonosit de durere, doctorului Aau.
- Voi pleca doar după ce te voi învăța ce să faci ca să nu mă mai strigi. Ştii tu, Caria s-a instalat confortabil în
măseaua ta. Ea sapă continuu şi se hrăneşte din măseaua ta. Când nu te speli pe dinți, zmalțul dinților, adică partea de
la suprafața lor, devine mai moale şi Caria sapă mai uşor în măsea. Dacă vei continua să nu te speli pe dinți, Caria îți va
mânca toți dinții.
- Minți! Vrei doar să mă sperii! a spus Dil Crocodil, dar a dat fuga şi a luat oglinda. A căscat gura maare şi s-a
uitat la măseaua care-l durea. Avea gaură în ea. Speriat, se gândi că pe acolo a intrat Caria în măsea.
- Scapă-mă de Carie! se rugă de doctorul Aau plângând de durere.
- Du-te şi spală-te pe dinți.
Dil Crocodil se spăla pe dinți şi lacrimile-i şuroiau de durere pe obraji. După un timp, durerea parcă-i mai
trecuse.
- Acum Caria doarme. Dar se va trezi şi iar va începe să sape. Trebuie să mergi la medicul stomatolog să te
scape de Carie, i-a spus Doctorul Aau şi a dispărut la fel e misterios cum apăruse.
- Mami, vreau la doctorul stomatolog! Şi mama crocodil l-a dus pe Dil Crocodil la stomatologie.
S-a speriat puțin la început, dar când medicul stomatolog i-a zâmbit şi-a dat seama că nu are de ce să-i fie
teamă. I-a dat cu un spray magic ce l-a făcut să nu simtă mai nimic atunci când medicul a căutat-o pe Carie. A dat-o
afară cu un sfredeluş de care Caria se temea foarte tare. Apoi i-a refăcut măseaua cu un praf magic ce s-a transformat
într-o pastă care s-a întărit la fel ca măseaua. Nici nu se mai cunoştea că pe acolo a trecut Caria.
- Mulțumesc pentru că ați alungat Caria de la mine din măsea! a spus Dil Crocodil, fericit că odată cu Caria îi
trecuse şi durerea.
- Trebuie să te speli zilnic pe dinți!
- Da, ştiu! a răspuns Dil Crocodil gândindu-se că asta îi spusese şi Doctorul Aau. Dar nu voia să spună nimănui
că avusese o întâlnire cu el. A rămas secret până în ziua de astăzi când m-a rugat să vă povestesc întâmplarea ca să
nu pățiți şi voi la fel ca el. Şi mi-a mai spus că el se spală pe dinți în fiecare zi şi acum, când a crescut mare.

Săptămâna 19
ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE
Tehnici simple care sprijină învățarea
Ce a învățat Sisi

Sisi era un păianjen căruia îi plăceau tare mult desenele animate. Dacă ar fi avut posibilitatea, toată ziua ar fi
stat în fața televizorului să privească nemaipomenitele aventuri ale personajelor din desenele animate. Dar nu putea,
pentru că mama şi tatăl său îi atrăgeau mereu atenția şi îi închideau televizorul.
34
 Dimineața mergea la şcoală, apoi, când se întorcea, toată ziua şi-o petrecea în fața televizorului dacă părinții,
păianjenul şi păienjenița, nu erau acasă. Degeaba bunicuța păianjen îl ruga să iasă în parc la joacă, pentru că el nu şi
nu, voia doar desene animate. Când părinții se întorceau târziu de la serviciu, Sisi abia avea timp să mănânce şi să se
spele pe dinți. Seara adormea visând la ce-o să se mai întâmple în următoarele episoade ale desenelor animate.
Ca în fiecare dimineață, Sisi a ajuns la şcoală exersând pe drum figurile pe care tocmai le văzuse aseară la
unul din personajele desenelor animate.
A! Am uitat să vă spun că Sisi era elev în clasa pregătitoare.
Ei, şi cum vă spuneam, Sisi a ajuns la şcoală. Prima oră trebuia să fie foarte interesantă. Doamna învățătoare îi
anunțase de ieri că astăzi vor învăța cum să-şi construiască pânza şi în ce locuri este cel mai indicat să o țeasă.
În timpul orei, când toți colegii lui erau atenți, Sisi se visa personaj de desene animate. Se uita pe fereastră şi
fiecare frunză pe care o vedea şi-o imagina că este adversar de luptă sau aliatul său.
- Sisi, fii atent! l-a atenționat de câteva ori doamna învățătoare.
Dar Sisi s-a gândit că ştie să țeasă pânză, de la bunica lui. Doar toată ziua îl bătea cu acest lucru la cap.
S-a sunat pentru pauză. Toți colegii au ieşit de acestă dată în pauză împreună cu doamna învățătoare. S-a
mirat Sisi pentru că nu fusese atent la ceea ce se discutase şi nu ştia de ce doamna învățătoare a ieşit împreună cu ei în
curtea şcolii.
- Acum, să vedem ce ați înțeles din ceea ce v-am povestit la oră!
Toți colegii păienjeni s-au împrăştiat care încotro. Sisi nu înțelegea nimic.
- Hei, ce e de făcut? o întrebă Sisi pe colega lui de bancă, păienjenița Pia.
- Trebuie să țesem o pânză fiecare, i-a răspuns aceasta.
- Nu-i greu! Şi Sisi şi-a ales grăbit un loc unde să-şi înceapă lucrarea.
În curtea şcolii era zarvă mare, căci am uitat să vă spun că şcoala păienjenilor se afla în curtea şcolii pentru
copii. Şi ei erau în pauză. Sisi şi-a țesut îndată o pânză din câteva fire foarte lungi şi apoi a început să se joace făcând
mişcările unui personaj îndrăgit din desenele animate. Era atât de concentrat asupra jocului, că nici nu fusese atent când
o fetiță care sărea coarda era gata-gata să-l calce. Când pauza s-a terminat, toți păienjenii au încetat să mai lucreze. În
a doua pauză, doamna învățătoare a mers din nou în curtea şcolii cu ei, pentru a vedea pânza fiecăruia. Rând pe rând,
le-au văzut şi le-au admirat pe toate. A venit şi rândul lui Sisi. Dar surpriză: pânza lui era ruptă şi o flutura vântul. Uimit şi
furios în acelaşi timp, Sisi a încercat să dea vina pe colegii lui.
- Cineva mi-a rupt-o pentru că era cea mai mare! Avea un nod în gât şi abia se abținea să nu plângă.
- Cum am învățat în prima oră că trebuie să fie pânza? a întrebat doamna învățătoare.
- Mică, pentru a fi rezistentă! au răspuns aproape în cor colegii lui Sisi.
- Unde am învățat că trebuie să țesem pânza?
- În locuri cât mai ascunse şi mai ferite de locurile unde se joacă copiii! a răspuns Pia.
Lui Sisi i se făcu ruşine. Şi-a amintit că el la prima oră a privit pe fereastră şi se gândise doar la desenele
animate. Nu a fost atent la doamna învățătoare. Iar când şi-a țesut pânza nu s-a concentrat prea mult asupra lucrului.
Singura pânză care era ruptă era chiar pânza lui. S-a gândit apoi că probabil copiii care s-au jucat în pauză i-au rupt-o.
Parcă o fetiță sărea coarda aproape de pânza lui. În loc să se concentreze asupra lucrului, s-a concentrat asupra jocului.
A plecat dezamăgit în clasă. La următoarele ore a fost foarte atent. Se mira cât de multe poate învăța la şcoală şi ce
lucruri frumoase şi bune poate realiza dacă se concentrează la ceea ce are de făcut. A doua zi, în prima pauză, şi-a
căutat un loc ascuns şi ferit de copii unde şi-a țesut o pânză frumoasă. În fiecare pauză mergea să vadă dacă pânza lui
rezistase. Şi a rezistat multe zile.
Acum era mândru de el şi le-a povestit şi părinților şi bunicii ce mult contează să nu te laşi distras de alte
gânduri când ai ceva de făcut şi să te concentrezi la ceea ce ai de făcut. Sisi nu a mai privit toată ziua la desenele
animate. Şi-a găsit tot felul de preocupări printre care, bineînțeles, să iasă cu bunica lui în parc.

Săptămâna 20
ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE
Tehnici simple care sprijină învățarea
Broscuța Fifi

Bili a primit de ziua lui o broscuță țestoasă pe nume Fifi. Era o broscuță bătrână care nu mai putea să se
îngrijească singură. Se rătăcise de familia ei şi a fost găsită pe plajă de bunicul lui Bili când venea de la pescuit.
Bili era foarte încântat de cadoul primit. Bunicul i-a spus că este o țestoasă fermecată. Seara a mângâiat-o pe
carapace şi s-a dus la culcare. A adormit cu gândul la țestoasa lui fermecată.
- Bili, îți voi îndeplini o dorință! i-a spus broscuța țestoasă la ureche pe la miezul nopții.
- Hai să mergem în lumea broaştelor țestoase. Vreau să merg la şcoala broaştelor țestoase, să văd şi eu cum
este acolo. Sunt foarte curios!
35
 - Te voi duce doar dacă îmi vei spune cum învățați, ce învățați şi cu cine învățați voi, copiii, la şcoală. Bili s-a
gândit puțin şi apoi şi-a dat seama că acestor întrebări nu le putea răspunde decât cu ajutorul elevilor din toată țara.
- Nu sunt pregătit să-ți răspund. Dar de îndată ce voi şti răspunsul complet, îți voi spune.
Fifi s-a aşezat la locul ei, în acvariu, iar Bili a adormit cu gândul la şcoala broaştelor țestoase.
A doua zi, Bili i-a povestit doamnei învățătoare întâmplarea din timpul nopții, iar doamna învățătoare a scris o
scrisoare către toate clasele pregătitoare din țară, în care a povestit întâmplarea lui Bili. Vreți să-l ajutăm să meargă la
şcoala broaştelor țestoase? Atunci, la treabă!
Cadrul didactic va purta discuții cu elevii despre:
- cum învățăm la şcoală (cu ajutorul jocului, cântecului, poeziilor, poveştilor, exercițiilor, din experiență, cu
ajutorul discuțiilor etc.)
- ce învățăm la şcoală (să comunicăm, să numărăm, să ne comportăm, să cântăm, să povestim, să facem
jucării, cum să ne facem prieteni, cum să respectăm regulile, să ne păstrăm sănătatea etc.)
- cu cine învățăm la şcoală ( cu doamna învățătoare, cu profesorul de limbă străină, cu cel de educație fizică,
cu ceilalți colegi de clasă, cu medicul şcolii, cu psihologul şcolii, cu alte cadre didactice etc)

După încheierea discuțiilor, elevii vor completa fişa din auxiliarul didactic.

Săptămâna 21
ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE
Reguli de organizare a învățării
Greierele Mişu Şi Nica Furnica

Greierele Mişu şi Nica Furnica erau colegi de bancă. Mergeau împreună la şcoală şi se întorceau împreună
acasă pentru că erau şi vecini.
Greierele Mişu era vesel şi glumeț în fiecare dimineață. Dar Nica Furnica nu râdea la glumele lui. Era obosită
mai tot timpul dimineața şi cu greu îşi revenea din oboseală la şcoală.
Ca şi în alte dimineți, şi în această dimineață, Greierele Mişu era vesel şi mergea țopăind spre şcoală însoțit de
Nica Furnica.
- Vrei să-ți spun rolul meu? a întrebat vesel Greierele Mişu. Nica Furnica era prea obosită ca să-l audă.
"Haideți, viteji, să mergem să eliberăm Zânele din castelul Zmeului!"
- Ce spui tu acolo? îngăimă Nica Furnica.
- Rolul meu de prinț.
Brusc, Nica Furnica s-a oprit pentru un moment încremenită. Vai, uitase că astăzi aveau repetiție pentru
serbarea de ziua Pământului. Dar cum a putut să uite aşa ceva?
Să vă povestesc!
În fiecare zi după ce vine de la şcoală, Nica Furnica se duce repede se spală, se schimbă de uniformă şi
mănâncă. Pe toate le face în grabă, şi, uneori, o doare burtica din cauza asta. Apoi se duce direct în fața televizorului.
Bunica Furnica mereu o îndeamnă să meargă să doarmă puțin şi apoi să privească la desenele animate. Dar Nica
Furnica nu vrea. Când se plictiseşte de desenele animate, Nica Furnica se duce la joacă afară. Sare şotronul, sare
coarda, se joacă de-a prinselea, de-a vați ascunselea şi oboseşte. Vine în casă, se aşează lângă Bunica Furnica la
televizor şi urmăreşte telenovela. Apoi mănâncă în grabă şi iar iese în fața blocului. Se joacă până seara când vine
Mămica furnica de la serviciu. Cu greu o convinge să se aşeze în pat la ora 9. Dar Nica Furnica se mai joacă şi în pat. Şi
uite aşa, dimineața ajunge să fie tot obosită chiar dacă noaptea doarme. La şcoală pare că oboseala îi trece. Dar e doar
o impresie, deoarece nu este aşa atentă la ore şi lucrările ei nu sunt întocmai cum ar trebui. Ieri, după ce a mâncat de
prânz, Bunica Furnica a întrebat-o dacă are ceva de făcut pentru şcoală, dar nu şi-a amintit. Era prea ocupată să afle
noutățile din episodul doisprezece al desenului animat. Nici aseară nu şi-a amintit, când a întrebat-o tăticul ei.
- Nu am învățat rolul, a spus Nica Furnica cu vocea stinsă, încât doar ea s-a auzit.
La şcoală toți colegii au spus rolul. Doar ea nu l-a ştiut. S-a simțit tare ruşinată.
La întoarcere, spre casă, Greierele Mişu i-a povestit colegei sale ce program are zilnic.
- Este foarte important să te odihneşti după ce vii de la şcoală. Apoi trebuie să te gândeşti dacă ai ceva
important de făcut pentru a doua zi, cum ar fi o temă, de exemplu, şi după ce ai făcut-o, te po ți juca în voie. De
asemenea, este important să respecți orele de servit masa şi de somn.
- Da... îngăimă Nica Furnica.
Ajunsă acasă, Nica Furnica a respectat programul despre care îi vorbise Greierele Mişu pe drum şi părinții ei de
atâtea ori. S-a spălat, s-a schimbat, a mâncat, a dormit două ore, a învățat cu bunica rolul pentru serbare, chiar
neaşteptat de repede, a ieşit la joacă în fața blocului, seara a privit la televizor şi la ora nouă era deja în pat. A adormit
repede.
36
 - Bună dimineața! Vrei să-ți spun rolul meu? I-a spus veselă Nica Furnica Greierului Mişu pe drumul spre
şcoală.

Săptămâna 23
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emoții de bază – bucurie, tristețe
Uriaşul şi Pitica

Zuzu, bondarul uriaş, mergea adeseori în parc. Tot de atâtea ori se întorcea însă acasă foarte trist.
Şi astăzi, ca de obicei, s-a aşezat pe banca din fața toboganului. Nu se putea da pe tobogan. Era prea mare şi
râdeau toți de el. Într-o zi, un gândac i-a strigat cu răutate că este cel mai urât uriaş. Şi de atunci Uriaşul i-a rămas
porecla. A fost mai trist ca niciodată în ziua aceea.
Privea îndelung cum toate insectele se joacă vesele. Ofta gândindu-se că nimeni nu dorea să se joace cu el. La
un moment dat, o libelulă străvezie s-a aşezat lângă el pe bancă.
- Uf, ce-am obosit! Şi ce tare îmi e sete! vorbea libelula singură.
Zuzu a întins mâna deasupra capului său şi a luat o picătură de rouă de pe frunza de trandafir. I-a întins-o
libelulei.
- Poftim!
Speriată, pentru că nu se aştepta sau poate că nici nu l-a observat pe Zuzu sau l-a confundat cu vreo plantă,
libelula a tresărit puțin, dar a acceptat picătura de rouă.
- Mulțumesc!
- Cu plăcere! Şi colțul gurii a început să-i tremure uşor a zâmbet. Dar n-a zâmbit. Era prea trist!
Libelula s-a foit puțin pe bancă, apoi a îndrăznit să-l întrebe:
- Tu eşti Uriaşul?
Dar bondarul Zuzu nu a putut să-i răspundă. Avea ochii plini de lacrimi şi dacă ar fi scos un sunet, sigur că
lacrimile ar fi început să-i curgă şiroaie pe obraz.
- Eu sunt Pitica, a spus într-un târziu libelula.
- Vrei să ne jucăm?
Uriaşul Zuzu a ridicat privirea din pământ. L-a cuprins dintr-o dată bucuria. Libelula îi zâmbea. I-a zâmbit şi el.
- Da, hai să ne jucăm!
Veseli au început să se joace.
Din ziua aceea, Zuzu nu a mai plecat trist acasă. Se întâlnea în fiecare zi cu pitica, o libelulă care nu era pitică,
şi despre care între timp a aflat că o cheamă Zeni.

Săptămâna 24
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emoții de bază – bucurie, tristețe
Masca

Îl vedeau colegii lui venind cu capul plecat în fiecare dimineață. Când se apropia de şcoală, băiatul scotea o
mască din buzunar şi o punea pe față. Era o mască din cele de teatru, care înfățişa un chip vesel. Când se îndepărta de
şcoală, îşi scotea masca de pe față şi o punea înapoi în buzunar. La şcoală, stătea tot timpul cu masca veselă pe față.
Se juca, învăța, în pauze, la ore, avea tot timpul masca veselă pe față.
Într-o zi, ajuns la şcoală, şi-a dat seama că înghesuise atât de tare masca în buzunar, încât nu a putut să o mai
scoată. Fără mască, colegii lui nici nu l-au recunoscut. De aceea nu l-au băgat în seamă şi nici nu s-au jucat cu el,
întrebându-se unii pe alții cine este. În ziua aceea a stat singur. A fost trist. Gândurile lui erau undeva departe de şcoală.
Colegilor lui le părea rău că băiatul cu masca nu venise la şcoală. Ei nu ştiau că era chiar el băiatul cu mască.
În ziua aceea, doamna învățătoare i-a anunțat pe copii că după amiază vor merge la Circ. S-au întâlnit cu toții la
şcoală şi de acolo au mers la circ. Băiatul tot nu reuşise să-şi scoată masca din buzunar şi a apărut fără ea. În
continuare, colegii lui se întrebau cine este.
Circul a început. Copiii aplaudau veseli. Băiatul nu schița niciun gest. Parcă era cu gândul în altă parte. O
colegă ce se afla aproape de el, l-a observat.
Au apărut doi ursuleți care mergeau pe biciclete şi făceau tumbe. Copiii râdeau în hohote. Băiatul zâmbea uşor
doar. Colega din apropiere s-a uitat iar la el. I se părea că parcă l-ar cunoaşte.
Un clown a apărut din culise. După ce a făcut câteva jonglerii cu mingi de ping-pong, pe una şi-a pus-o drept
nas, a început să caute cu privirea printre copii. "Oare pe cine va alege astăzi?" se întrebau în mintea lor copiii. Toți şi-ar

37
fi dorit să fie chemați de clown în arena Circului. Dar clown-ul l-a chemat tocmai pe băiat. Aproape că nici nu observase
băiatul, dar colega din apropiere l-a îndemnat să meargă.
- Hai, du-te, pe tine te cheamă!
La încept, băiatul s-a simțit stingher în arena Circului. Dar pe măsură ce clown-ul îi arăta ce să facă, s-a lăsat
purtat în lumea Circului şi parcă a uitat de tot gândurile dinainte. Copiii râdeau la toate giumbuşlucurile pe care cei doi le
făceau împreună. Băiatul râdea şi el. Abia acum l-au recunoscut colegii lui şi au început să-l aplaude şi mai tare. Prima
care l-a recunoscut şi l-a strigat a fost colega din apropiere.
După ce spectacolul s-a terminat, colega din apropiere a stat de vorbă cu băiatul. Au mers împreună apoi la
doamna învățătoare şi au discutat. Nu ştiu despre ce a fost vorba, nici ce a discutat colega cu băiatul, nici ce a discutat
băiatul cu doamna învățătoare, dar, din următoarea zi, băiatul şi-a aruncat masca la gunoi.
Şi cu fiecare zi ce trecea devenea vesel. Iar dacă uneori era trist, discuta cu colega lui din apropiere sau cu
doamna învățătoare şi tristețea îi trecea.

Săptămâna 25
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emoții de bază – frică, furie
Prințul Întunericului

Arici Ciufulici şi Iepuraş Poznaş se jucau împreună la marginea pădurii.

- Să nu vă îndepărtați! le-a spus iepuroaica mamă.
- Să nu întârzialți la cină! le-a strigat şi mama arici.
Jucându-se ba de-a prinselea, ba de-a ascunselea, ba şotronul, ba "Găseşte un lucru...", Arici Ciufulici şi
Iepuraş Poznaş s-au afundat tot mai mult în pădure.
Se apropia ora cinei, dar s-au gândit că merită să întârzie puțin, pentru încă o rundă din jocul "Găseşte un
lucru...". Fără să-şi dea seama, cei doi prieteni au ajuns în cealaltă margine de pădure. Începuse să se întunece.
- Unde suntem? a întrebat speriat Iepuraş Poznaş.
- Nu cunosc locul! i-a răspuns Arici Ciufulici.
În timp ce au stat cei doi prieteni să-şi dea seama unde se află, uitându-se când în dreapta, când în stânga,
afară s-a întunecat bine. Au pornit pe o cărare înapoi în pădure. Dar în pădure era şi mai întuneric. Mergeau cei doi
prieteni ținându-se de mână, şi tremurau atât de tare, încât abia se mai țineau pe picioare.
Deodată, în întunericul nopții se auziră nişte paşi.
- Mi-e frică de întuneric, a spus în şoaptă Arici Ciufulici.
- Şi mie! a spus abia respirând Iepuraş Poznaş.
Şi fără să mai stea pe gânduri, au rupt-o la fugă şi mai adânc în pădure.
- Stați! S-a auzit o voce în urma lor. Dar cei doi fugeau şi mai tare.
Iepuraş Poznaş avea picioarele mai lungi şi fugea mai repede. Arici Ciufulici se străduia şi el cât putea de tare
să țină pasul. La un moment dat, s-a împiedicat de un ciot şi a căzut. Când şi-a ridicat boticul din iarbă, a fost foarte uimit
să descopere că în fața sa stătea un prinț. I-a întins mâna să-l ajute să se ridice.
- Eu sunt prințul Întunericului!
- Eu sunt Arici Ciufulici!
- Am auzit că vă e frică de Întuneric. Haideți să vă arăt împărăția Întunericului, tatăl meu.
Arici Pogonici ar fi vrut să-i ceară părerea lui Iepuraş Poznaş, dar el era departe, nici nu-l mai auzea. Cu inima
bătându-i foarte tare, se hotărî să–l urmeze pe Prințul Întunericului. O lumină pală s-a făcut în jurul lor şi Arici Ciufulici a
putut să-l vadă mai bine pe Prințul Întunericului. Ținea în mână o baghetă cu lumină în capăt. A îndreptat-o către o tufă
de care Arici Ciufulici s-a speriat foarte tare.
- Vezi, nu e decât o tufă! Toate lucrurile arată noaptea la fel cum arată şi ziua. Şi l-a purtat prin țul pe Arici
Ciufulici peste tot şi i-a arătat toate lucrurile pe care a dorit să le vadă, ca să se convingă că sunt la fel ca ziua, şi că
întunericul nu e înspăimântător.
- Unele lucruri sunt mai fascinante în întuneric decât în lumină! i-a spus Prințul Întunericului.
- Priveşte aceşti licurici, ce frumos luminează în întuneric!
- Priveşte stelele pe cer! Ele se văd şi luminează doar când este întuneric.
Din noaptea aceea, lui Arici Ciufulici nu i-a mai fost frică de întuneric. Îi păruse rău că nu a putut să vadă şi
38
Iepuraş Poznaz Împărăția Întunericului. De altfel, Iepuraş Poznaş a alergat aproape toată noaptea şi de oboseală s-a
ascuns să doarmă într-un tufiş, dar dormea cu ochii deschişi de frică şi tresărea la orice zgomot. Dimineața, când s-a
luminat, cei doi prieteni s-au întâlnit şi şi-au dat seama ce aproape fuseseră de casă, dar că, din cauza întunericului li s-
a părut că este foarte departe casa lor.
Arici Ciufulici le-a povestit întâmplarea lui părinților, dar Iepuraş Poznaş nu a îndrăznit să povestească cât de
frică i-a fost. Până la urmă, Arici Pogonici a petrecut o noapte frumoasă în întuneric.

Săptămâna 26
TRĂIRE ȘI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emoții de bază – bucurie, tristețe, frică, furie

Piatra strălucitoare

Roli și Coco sunt doi căluți de mare, prieteni și colegi de clasă. Astăzi s-au întâlnit la cules de pietricele pe
fundul mării. Vor decora cu ele sala pentru carnaval. Caută de zor amândoi pietricelele strălucitoare, pentru că este
după-amiază târziu, iar dacă se va întuneca, acestea sunt greu de observat.
Deodată, o lumină strălucitoare a apărut de sub nisipul auriu. Este o lumină cum nu au mai văzut până acum.
Strălucește în toate culorile curcubeului. Se apropie în fugă amândoi. Aproape în același timp pun mâna pe piatra rară,
care strălucește atât de frumos.
- Eu am văzut-o primul!
- Dar eu am pus primul mâna pe ea!
Cei doi prieteni au început să se certe. Roli se înfurie. Încruntat, își privește prietenul. Ține cu putere piatra
strălucitoare. Nu i-ar fi dat drumul cu niciun chip. Cei doi încep să se smucească unul pe celălalt. De furie, au aruncat
unul în altul cu pietricelele pe care le-au adunat până atunci.
- Dă-i drumul! Eu am găsit-o! a spus printre dinți Coco, încleștându- și maxilarul. Scrâșnea din dinți și din ochi
parcă-i ieșeau flăcări.
- Ba tu să-i dai drumul! a strigat Roli, și, cât ai clipi, pumnul lui a lovit cu putere nasul lui Coco.
De durere, Coco a dat drumul pietrei strălucitoare, nu înainte de a-l lovi pe Roli, încât i-a făcut pe loc un cucui.
Roli a prins piatra cu amândouă mâinile și a luat-o la fugă spre casă. Aproape se întunecase, dar nu-i mai păsa de
prietenul său, Coco. Acesta a rămas în urmă, deși nu știa foarte bine drumul către casă. Cu nasul umflat și fără
pietricele, într-un târziu, Coco a ajuns acasă.
Dimineață nu s-a mai întâlnit, ca de fiecare dată, cu Roli, ca să meargă împreună la școală. Roli a mers pe alt
drum, de teamă ca nu cumva Coco să vrea piatra strălucitoare și să-i mai facă vreun cucui.
La școală, Roli a arătat cu mândrie piatra colegilor. Coco l-a privit furios și s-a repezit asupra lui. Roli a scăpat
piatra din mână. Într-o clipă, piatra s-a sfărâmat în mii de bucățele. Erau atât de mici, că ai fi crezut că e numai nisip
acolo. Cei doi prieteni continuau să se bată și erau atât de furioși, încât dacă ceilalți căluți de mare nu se adunau mira ți
în jurul lor, nici nu ar fi observat că piatra strălucitoare se sfărâmase.
S-au oprit din trântă. Au privit piatra sfărâmată, cu uimire și cu dezamăgire în același timp.
"Ce păcat!" a gândit Roli.
"Ce folos de nasul meu umflat și de cucuiul lui Roli dacă nu ne mai putem bucura de strălucirea pietrei!" și-a
spus în minte Coco.
Parcă s-au înțeles din priviri și amândoi au început să strângă cu mâinile fărâmele de piatră rară, strălucitoare.
Le-au strâns cu grijă pe toate și le-au pus într-un bol de sticlă. Le-a părut rău că s-au lăsat conduși de furie. Și-au dat
seama că înțelegerea poate să rezolve orice situație și s-au hotărât să țină cu rândul bolul acasă. O zi bolul stătea la
Roli, iar în cealaltă zi, bolul stătea la Coco.
Cu fiecare zi ce a trecut, piatra rară s-a dovedit a fi una fermecată, pentru că s-a refăcut din ce în ce mai bine.
Când piatra a fost refăcută în întregime, cei doi căluți de mare au dus-o într-un loc de unde putea fi admirată de toată
lumea acvatică.
Odată cu refacerea pietrei fermecate, s-a refăcut și prietenia dintre Roli și Coco.

Săptămâna 27
INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE FAMILIARE
Persoane preferate şi caracteristicile acestora

Prințesa din turn

39
 Un împărat își ținea fiica în turnul cel mai înalt al împărăției. Ziua, mica prințesă se juca în turn cu tot felul de
jucării frumoase și interesante. Uneori se uita pe fereastra la copiii din împărăție cum se jucau. Dintre toți, i-ar fi plăcut să
se joace cu un băiețel. Era preferatul ei. Părea mai mic decât ea și era vesel mai tot timpul. De multe ori renunța la
jucăria lui și o dăruia altui copil să se joace cu ea. Nu era îmbrăcat cu haine scumpe, dar era mereu curat, deși avea o
ținută cam dezordonată. De cele mai multe ori îi împăca pe copiii care se certau, deși, alteori, era el cel implicat în
ceartă. Cu bune și cu rele, mica prințesă îl îndrăgise pe băiatul simplu îmbrăcat.
Când a mai crescut, împăratul s-a hotărât să o lase și pe mica prințesă să se joace în curtea palatului. A invitat
toți micii prinți și micile prințese din împărățiile vecine. În fiecare zi ei se jucau împreună cu mica prințesă. Din când în
când, mica prințesă fugea în turn ca să privească la copiii din afara palatului cum se jucau. Îl căuta cu privirea de fiecare
dată pe băiatul simplu îmbrăcat.
Într-o zi, băiatul simplu îmbrăcat nu a mai fost de găsit. În ziua aceea, mica prințesă nu a mai coborât din turn și
a stat toată ziua să vadă dacă nu cumva printre copiii care se jucau nu apare și el. Dar nu a apărut.
Se apropia ziua de naștere a micii prințese. Împăratul a invitat toți fiii și fiicele de împărați să sărbătorească
împreună. Au venit îmbrăcați frumos, cu haine scumpe și i-au adus fel și fel de cadouri, care mai de care mai scumpe.
Ca în fiecare an, și în anul acesta împăratul și împărăteasca au întrebat-o pe mica prințesă ce dorință să-i
îndeplinească.
- Te rog să-l inviți pe băiatul simplu îmbrăcat, la ziua mea!
Împăratul și împărăteasa au trimis slujitorii să-l invite pe băiat la ziua fiicei lor.
Băiatul a acceptat cu greu invitația, iar împăratul i-a dat haine noi ca să poată merge la petrecere. Ajuns acolo,
mica prințesă l-a recunoscut cu greu îmbrăcat în hainele cele noi. Băiatul stătea stingher. Mica prințesă l-a luat de mână
și l-a invitat în jocul lor. Dar băiatul a rugat-o să-l lase să se schimbe în hainele lui, pentru că nu se simțea bine în cele
care nu erau ale lui. Mica prințesă l-a așteptat nerăbdătoare și când a apărut, l-a luat din nou de mână și l-a dus în
mijlocul celorlalți copii invitați.
- Vai, ce simplu e îmbrăcat!
- Nu e un fiu de împărat! au început să facă observații copiii de împărați. Dar mica prințesă nu i-a luat în seamă.
În toate jocurile pe care le jucau, era preferatul ei. A sosit timpul pentru tort. Era un obicei de ziua micii prințese, ca ea să
aleagă o persoană preferată care să fie servită prima din tort. Fiecare spera ca el să fie cel preferat de mica prințesă.
Dar mica prințesă l-a ales pe băiatul simplu îmbrăcat. Toți au rămas uimiți. Împăratul însă, i-a îndemnat la continuarea
petrecerii. S-au jucat toți foarte frumos și și-au dat seama de ce mica prințesă l-a preferat pe băiatul simplu îmbrăcat.

Săptămâna 29
INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Animale preferate și caracteristicile acestora

Pisoiul
de Lev Tolstoi

Vasia şi Katia erau fraţi şi aveau o pisică. Primăvara, pisica s-a pierdut. Copiii au căutat-o peste tot, dar n-au
putut-o găsi. Odată se jucau lângă hambar, şi au auzit, de undeva de sus, un mieunat subţire. Vasea s-a urcat pe scară,
în podul hambarului, iar Katia sta jos şi întreba mereu:
- Ai găsit-o? Ai găsit-o? O bucată de vreme Vasea nu i-a răspuns. În sfârşit, i-a strigat:
- Am găsit-o! E pisica noastră... şi are pisoi. Sunt aşa de frumoşi! Vino încoace repede!
Katia a alergat în casă, a făcut rost de lapte şi i-a dus pisicii. Erau cinci pisoi. După ce au mai crescut puţin şi au
început să se mişte din colţul lor, copiii şi-au ales un pisoi cenuşiu cu lăbuţe albe, şi l-au luat acasă. Pe ceilalţi pisoi
mama i-a dăruit, iar pe acesta l-a lăsat copiilor. Copiii îl hrăneau, se jucau cu el, şi-l culcau în pat cu dânşii.
Într-un rând au ieşit să se joace în drum şi au luat pisoiul cu ei. Vântul spulbera paiele de pe drum şi pisoiul se
juca cu firele de paie, iar copiii făceau haz privindu-l. Mai apoi, au găsit pe marginea drumului măcriş, s-au apucat să-l
culeagă şi-au uitat de pisoi.
Deodată au auzit pe cineva strigând tare: "Înapoi, înapoi!" şi au văzut un vânător venind în goana calului.
Înaintea lui, doi câini alergau să apuce pisoiul. Prostuţ cum era, pisoiul, în loc să fugă, s-a lăsat la pământ, şi-a încovoiat
spinarea şi privea ţintă către ei.
Katia s-a speriat de câini, a început să ţipe şi a fugit. Vasea s-a repezit într-un suflet spre pisoi şi a ajuns lângă
el odată cu câinii. Când câinii erau cât pe ce să înşface pisoiul, Vasea s-a trântit cu burta peste el şi l-a acoperit.
Tocmai atunci s-a apropiat şi vânătorul şi a alungat câinii, iar Vasea a dus pisoiul acasă şi de atunci nu l-a mai
luat la câmp.

Săptămâna 30
40
 INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Animale preferate și caracteristicile acestora

Câinele lui Iacov

de Lev Tolstoi

        Un paznic avea o nevastă şi doi copii: un băieţel şi o fetiţă. Băieţelul era de şapte ani şi fetiţa, de cinci. Aveau un
câine lăţos cu botul alb şi nişte ochi mari.
Odată, paznicul a plecat în pădure şi i-a poruncit neveste-sii să nu lase copiii să plece de-acasă fiindcă toată
noaptea au umblat lupi în jurul casei şi s-au dat la câine.
—     Copii, să nu vă duceţi cumva în pădure! a spus femeia, apoi s-a apucat să coasă.
Îndată ce mama s-a aşezat la lucru, băiatul a îndemnat-o pe surioara lui:
—      Hai în pădure, ieri am văzut un măr plin de mere coapte.
Fetiţa s-a învoit:
—     Hai! Şi au fugit amândoi în pădure.
După ce mama şi-a sfârşit lucrul, a chemat copiii, dar ei n-au răspuns. Mama a ieşit pe prispă şi a început să-i
strige. Copiii, nicăieri. Bărbatul a venit acasă şi a întrebat:
—      Unde-s copiii?
Nevastă-sa a răspuns că nu ştie.
Atunci paznicul s-a supărat pe nevastă şi a alergat să-şi caute copiii.
Deodată a auzit câinele schelălăind. S-a repezit într-acolo şi i-a văzut pe copii stând sub un tufiş şi
plângând, iar lupul se încleştase cu câinele să-l sfâşie. Paznicul a înşfăcat toporul şi a omorât lupul. Apoi a luat copiii în
braţe şi a fugit cu ei în casă.
După ce au ajuns acasă, mama a închis uşa şi s-au aşezat cu toţii la masă. Deodată au auzit cum scheaună
câinele la uşă. Au ieşit în curte şi au vrut să-i dea drumul în casă, însă câinele era însângerat şi nu putea umbla. Copiii i-
au adus apă şi pâine. Dar el n-a vrut nici să mănânce, nici să bea, ci numai le lingea mâinile. Pe urmă s-a întins pe o
parte şi n-a mai scheunat. Copiii au crezut că a adormit, dar câinele murise.

Săptămâna 31
INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Obiecte preferate și caracteristicile acestora

Ursulețul Bulinuță

La școală este Ziua obiectelor preferate. Toți elevii și-au adus de acasă un obiect preferat despre care vor
povesti colegilor.
Joni l-a adus pe Ursulețul Bulinuță. Este jucăria lui preferată. A petrecut multe împreună cu Bulinuță. Când
mama a vrut să i-l spele în mașina de spălat, Joni s-a opus, deși ursulețul lui era murdar și mirosea urât.
Rând pe rând, colegii lui Joni și-au prezentat obiectele preferate: păturica, periuța de dinți, cana cu muzicuță,
păpușa cu păr roz, inorogul, sabia și scutul, cartea cu sclipici, enciclopedia, jucăriile din oul de ciocolată, agrafa cu
pietricele strălucitoare și tot felul de obiecte despre care se spune că sunt preferatele copiilor.
A venit și rândul lui Joni. Ținând ursulețul strâns la piept, Joni a început să povestească despre Bulinuță.
- Mi l-a dăruit mămica atunci când am fost internat la spital. I-am pus numele Bulinuță pentru că are pe tot
corpul buline. De atunci l-am luat cu mine peste tot. Dorm cu el, mănânc cu el, mă joc cu el. Doar la școală nu mă
însoțește.
- Dar Bulinuță e trist, Joni! a spus Rita, ridicând din sprâncene.
L-a privit și Joni și, într-adevăr, i s-a părut și lui că Bulinuță este trist. Acasă i-a povestit mamei despre Bulinuță.
- E trist pentru că este murdar, miroase urât și a obosit să te tot însoțească peste tot. Este și el doar o biată
jucărie, i-a spus mama lui Joni.
- Te rog să-l speli!
Și mămica l-a spălat pe Bulinuță, apoi l-a așezat în raftul cu jucării.
Când Joni a venit de la școală, din raftul cu jucării i-a zâmbit un ursuleț decolorat. Târziu și-a dat seama că era
Bulinuță. Se decolorase tare și nu mai semăna cu Bulinuță. Joni s-a gândit să-l ia la masă. S-a îndreptat către raftul cu
jucării. A întins mâna spre Bulinuță, dar acesta se împingea tot mai tare în celelalte jucării.
- Mămico, ce are Bulinuță?
- Probabil crede că ești destul de mare ca să poți mânca fără el. Se simte bine între celelalte jucării.

41
 Pentru prima dată, Joni a mâncat fără Bulinuță. I-a fost greu, dar s-a gândit și el că era mare, acum era la
școală. Și s-a gândit și la Bulinuță. Era o jucărie care trebuia să stea între jucării.
Cu fiecare zi care a trecut, Joni s-a obișnuit să-și petreacă timpul fără Bulinuță. S-a mai jucat cu el atunci când
se juca cu toate jucăriile. Într-o zi, a venit pe la el un verișor mai mic ce s-a împrietenit cu Bulinuță și i l-a dăruit lui. Și
verișorul și Bulinuță au fost foarte veseli.

PARTITURI

42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ-planificare anuală
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Curriculum nucleu
Număr de ore: 5 ore/săptămână

PLANIFICARE ANUALĂ

Nr. Săptă- TEMA Conținuturile Nr.

crt. mâna ore

MODULUL I

1. I EVALUARE Evaluare predictivă a achizițiilor dobândite în grădiniță 5

INIŢIALĂ 1. Denumirea obiectelor din imagini şi alcătuirea de propoziţii despre
acestea
2. Formularea de enunţuri din 3-4 cuvinte după imagini
3. Identificarea obiectelor a căror denumire începe cu acelaşi sunet
2 II BUN VENIT LA 1. Salutul 5
ŞCOALĂ! 2. Prezentarea şi solicitarea
3. Identificarea mijloacelor de comunicare
4. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat,
prin mesaje scurte
5. Elemente grafice
3 III ÎN LUMEA 1. Ascultarea unei poveşti. Numirea personajelor din poveste 5
ANIMALELOR Lectură după benzi desenate
2. Citirea după imagini. Povestirea
3. Formularea unei descrieri elementare a unui personaj
4. Repovestirea unui text, respectând succesiunea momentelor
prezentate
Cuvinte cu sens asemănător
5. Elemente grafice
4 IV LUMEA 1.Convorbirea 5
PLANTELOR 2. Memorarea. Recitarea
3. Formularea întrebărilor şi răspunsurilor
4. Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
5. Elemente grafice
5 V MEDII DE 1. ”Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii 5
VIAŢĂ 2. Memorizare (Pădurea/ Livada)
3.Formularea/oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri care
vizează informaţii din text
4. Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un
mesaj audiat anterior
5. Elemente grafice
6 VI TOAMNA 1. Formularea de propoziţii după imagini 5
2. Formularea de propoziţii (lectură) după mai multe benzi desenate
3. Memorizare
4. Completare de versuri/propoziţii după imagini şi rime. Realizarea unui
desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.
Elemente grafice
7 VII 1. Numărarea (delimitarea) cuvintelor dintr-un enunţ 5
52
 2. Poziţia cuvintelor în enunţuri
3. Punerea în corespondenţă a imaginilor din aceeaşi categorie şi
denumirea lor
4. Dramatizare. Povestirea unor experienţe trecute sau prezente.
Elemente grafice

MODULUL II

8 VIII ENERGIE ŞI 1. Indicarea silabelor percepute dintr-un cuvânt/rostirea unei silabe 5

MIŞCARE 2. Poziţia silabelor în cuvinte (iniţială/finală)
3. Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
4. Construirea de rime pornind de la cuvinte date
Elemente grafice
9 IX LUMEA CĂRŢII 1. Confecţionarea de mini-cărticele 5
2. Poziţia sunetelor în cuvinte (iniţial/final)
3. Identificarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet/ unei
silabe
4. Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau
prin simboluri.
Elemente grafice
10 X ROMÂNIA, 1. Indicarea de imagini reprezentând obiecte din mediul familiar, 5
ŢARA MEA! după diferite criterii (sunet iniţial/final, silabă)
2. Formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă
3. Recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia
4. Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor ( prin
colorare, haşurare, trasare peste linia punctată)
Elemente grafice
11 XI IARNA 1.Memorizare. Completare de ghicitori după desene 5
2. Dialoguri în diferite contexte
3. Numirea personajelor şi oferirea de răspunsuri referitoare la textul
audiat
4.Utilizarea formulelor specifice unor situaţii concrete
(invitaţie, urare, prezentarea unor scuze)
Utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii
variate
Elemente grafice
12 XII TRADIŢII ŞI 1. Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri 5
OBICEIURI DE 2. Iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
IARNĂ Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite
3. Crearea unei poveşti prin desen
4. Crearea unei felicitări de Crăciun
Elemente grafice
13 XIII JOCURI ŞI 1. Sunetul a. Literele a şi A 5
JUCĂRII Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul a
2. Sunetul a. Literele a şi A
Selectarea unei imagini dintr-un set pentru a indica despre ce este vorba
în mesaj
3. Sunetul a. Literele a şi A
Oferirea de răspunsuri scurte referitoare la fragmente din poveste
4. Sunetul a. Literele a şi A
Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează
înţelegerea globală a textului
Elemente grafice

53
14 XIV CU CE 1. Sunetul m. Literele m şi M 5
CIRCULĂM? Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul m
2. Sunetul m. Literele m şi M
Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui text
3. Sunetul i. Literele i şi I
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul i
4. Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe preferate, dintr-un text audiat
15 XV MESERII 1. Sunetul r. Literele r şi R 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul r
2. Sunetul r. Literele r şi R
Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate;
cântece cu onomatopee
3. Sunetul r. Literele r şi R
Numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
4. Sunetul r. Literele r şi R. Joc de rol: Ce vreau să devin?

MODULUI III

16 XVI PE STRADĂ 1. Sunetul o. Literele o şi O 5

Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul o
Propoziţia enunţiativă
2. Sunetul o. Literele o şi O
Sortarea imaginilor după anumite criterii (sunet iniţial/final; număr de
silabe)
3. Sunetul s. Literele s şi S
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul s
Propoziţia exclamativă
4. Sunetul s. Literele s şi S
Desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror denumire
conţine
(în poziţie iniţială/finală) sunetul specificat
17 XVII EVALUARE 1. Formularea de enunţuri. Sunetul, silaba, cuvântul 5
SUMATIVĂ 2. Identificarea poveştilor şi personajelor. Învăţături
3. Litere şi sunete
4. Realizarea unei lucrări decorative
18 XVIII EVALUARE 1. Poziţia sunetelor în cuvinte 5
INIŢIALĂ 2. Formularea de enunţuri. Sunetul. Silaba. Cuvântul
3. Personaje din poveşti
4. Identificarea sunetelor şi literelor. Realizarea corespondenţei.
19 XIX ANOTIMPURI 1. Sunetul t. Literele t şi T 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul t
Audierea unei poveşti
2. Sunetul t. Literele t şi T. Propoziţia interogativă. Formularea de
răspunsuri la ghicitori
3. Sunetul n. Literele n şi N.
Lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate
4. Sunetul n. Literele n şi N.
Formularea descrierii elementare a unor activităţi
20 XX VESTITORII 1. Sunetul u . Literele u şi U 5
PRIMĂVERII Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul u
2. Sunetul u . Literele u şi U. Audierea unei poveşti
3. Sunetul c. Literele c şi C
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul c
4. Sunetul c. Literele c şi C. Lectură după una sau mai multe ilustraţii.

54
 MODULUL IV

21 XXI PRIMĂVARA 1. Sunetul e . Literele e şi E 5

Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul e
Confecţionarea de felicitări cu litere de tipar decupate
2. Sunetul e. Literele e şi E.
Scrierea de bileţele cu mesaje diverse prin desene/simboluri.
3. Sunetul e . Literele e şi E.
Transcrierea prin fotografiere vizuală a unor cuvinte
4. Sunetul e . Literele e şi E.
Realizarea unui poster din desene/cuvinte/simboluri

22 XXII MEDII DE 1. Sunetul ă. Literele ă şi Ă 5

VIAŢĂ Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul ă
2. Sunetul ă. Literele ă şi Ă.
Punerea în corespondenţă a cuvintelor cu imagini
3. Sunetul l. Literele l şi L . Lectură după imagini
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul l.
4. Sunetul l. Literele l şi L. Colaj din desene/cuvinte/simboluri
23 XXIII JOCUL CU 1. Sunetul d. Literele d şi D. 5
MAŞINUŢE Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul d
2. Sunetul d. Literele d şi D
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea succesiunii evenimentelor)
3. Sunetul d. Literele d şi D
Recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia
4. Sunetul d. Literele d şi D
Punerea în corespondenţă a cuvintelor din 1-2 silabe cu imagini
24 XXIV FANTEZIE ŞI 1. Sunetul f. Literele f şi F. 5
CREAŢIE Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul f
2. Sunetul f. Literele f şi F
Scrierea de bileţele cu litere de tipar decupate
3. Sunetul f. Literele f şi F
4. Sunetul f. Literele f şi F. Corespondenţa cuvânt-imagine
25 XXV SĂRBĂTOARE 3. Sunetul â. Literele â şi  5
A PAŞTELUI Comportamentul personajelor. Evidenţierea unor modele de
comportament.
Folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere
4. Sunetul â. Literele â şi Â. Joc de rol: La biserică
26 XXVI SĂ OCROTIM 1. Sunetul h. Literele h şi H 5
NATURA! Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul h
2. Sunetul h. Literele h şi H
Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea
intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute
3. Sunetul p. Literele p şi P
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul p
4. Sunetul p. Literele p şi P
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea finalului)

MODULUL V

27 XXVII UNIVERSUL 5. Sunetul g. Literele g şi G 5

Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul
55
 g.
2. Sunetul g. Literele g şi G. Audierea unei poveşti
3. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul ţ
4. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. Repovestirea unui text audiat
28 XXVIII TIMPUL 5. Sunetul j. Literele j şi J. 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul j
2. Sunetul j. Literele j şi J. Ştirile zilei (întâmplări povestite de
colegi/adulţi)
3. Sunetul j. Literele j şi J. Jurnalul clasei
4. Sunetul j. Literele j şi J.
Invitaţie pentru ziua mea
29 XXIX TIMPUL LIBER 5. Sunetul z. Literele z şi Z 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul z
2. Sunetul z. Literele z şi Z. Sortarea imaginilor după diferite criterii
3. Sunetul v . Literele v şi V
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul v
4. Sunetul v . Literele v şi V. Reguli de comunicare eficientă, civilizată.
Joc de rol
30 XXX CUM 5. Sunetul x. Literele x şi X 5
FOLOSESC Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul x
APARATELE 2. Sunetul x. Literele x şi X. Joc de rol: La cumpărături
ELECTRICE? 3. Sunetul î. Literele î şi Î
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul î.
4. Sunetul î. Literele î şi Î
Etichetarea originală a unor obiecte personale
31 XXXI MUZICA ŞI 5. Sunetul ş. Literele ş şi Ş. 5
NATURA Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul ş
2. Sunetul ş. Literele ş şi Ş
Exerciţii joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
3. Sunetul k. Literele k şi K.
Interpretarea unor cântece cu onomatopee
4. Sunetul k. Literele k şi K
Transcrierea prin ”fotografiere vizuală” a unor cuvinte
32 XXXII VARA 5. Sunetul q. Literele q şi Q. 5
Confecţionarea unui bileţel
2. Sunetul w. Literele w şi W.
Joc de rol: La cumpărături
3. Sunetul y. Literele y şi Y
Construirea de rime pornind de la cuvinte date
4. Corespondenţa dintre imagini şi cuvinte
33 XXXIII SUNT Recapitulare 5
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
34 XXXIV SUNT Evaluare finală 5
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
35 HAI SĂ NE Jocuri
DISTRĂM !....

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI-planificare anuală

Nr. Săptă- TEMA Conținuturi Nr.
Crt. mâna Ore

56
 MODULUL I
1. I EVALUARE 4
INIŢIALĂ
2. II BUN VENIT LA 1. În drum spre şcoală – orientare spaţială şi localizări în spaţiu 4
ŞCOALĂ! 4. Rechizitele şcolarului
3. Rechizitele şcolarului – orientare spaţială şi localizări în spaţiu
2. Clasa mea – orientare spaţială şi localizări în spaţiu
3. III ÎN LUMEA 4. Animale (mod de hrănire) – grupare de obiecte şi formare de mulţimi 4
ANIMALELOR după criterii diferite
2. Animale domestice – grupare de obiecte şi formare de mulţimi după
criteriul formă
3. Animale sălbatice – grupare de obiecte şi formare de mulţimi după
criteriul culoare
5. Animale – condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) – formare de
mulţimi după criterii variate
1. Animale (părţi componente) – grupare de obiecte şi formare de mulţimi
după criteriul mărime
4. IV LUMEA 1. Plante (părţi componente)–sortarea şi clasificarea obiectelor sau a 4
PLANTELOR mulţimilor după criterii variate
2. Plante (mod de hrănire)–sortarea şi clasificarea obiectelor sau a
mulţimilor după criterii variate
3. Cereale – sortarea şi clasificarea obiectelor sau a mulţimilor după criterii
variate .
5. V MEDII DE 1. Pădurea – aprecierea globală 4
VIAŢĂ 2. Livada – compararea numărului de elemente a două mulţimi prin
procedee variate (punere în corespondenţă)
3. Grădina de legume – relaţii, regularităţi
4. Mediul acvatic – apreciere globală, compararea numărului de elemente
a două mulţimi prin procedee variate; relaţii, regularităţi
6. VI TOAMNA 1. Fructe de toamnă – numărul şi cifra 1 4
4. În cămară – Numărul şi cifra 2
3. Fenomene în anotimpul toamna – numărul şi cifra 2
2. Legume de toamnă – numărul şi cifra 1
7. VII CORPUL MEU 1. Corpul omenesc (părţile componente şi rolul lor) – numărul şi cifra 3 4
2. Corpul omenesc (simţurile) – numărul şi cifra 3
3. Hrana ca sursă de energie. Importanţa hranei pentru creştere şi
dezvoltare. Numărul şi cifra 4
4. Igiena corpului - numărul şi cifra 4
5. Igiena alimentaţiei – numărul şi cifra 5

MODULUL II
8. VIII ENERGIE ŞI 1. Energia soarelui şi a apei – numărul şi cifra 5 4
MIŞCARE 2. Energia vântului – numărul şi cifra 0
3. Energia electrică – numărul şi cifra 0
9. IX LUMEA CĂRŢII 1. Drumul cărţii – numărul şi cifra 6 4
2. La bibliotecă – numărul şi cifra 6
3. În lumea poveştilor – numărul şi cifra 7 .
4. Să ocrotim pădurea, reciclând hârtia – numărul şi cifra 7
10. X ROMÂNIA, 1. Locuinţa mea – numărul şi cifra 8 4
ŢARA MEA! 2. Localitatea, domiciliul – numărul şi cifra 8
3. Instituţii din localitate – numărul şi cifra 9
4. 1 Decembrie – Ziua României – numărul şi cifra 9
11. XI IARNA 1. Fenomene în anotimpul iarna – numărul 10 4
2. Jocurile copiilor iarna – numărul 10
57
 3. Transformările apei în natură – numerele naturale în concentrul 0 – 10
4. Moş Nicolae – numerele naturale în concentrul 0 – 10
12. XII TRADIŢII ŞI 1. Colindul – recapitulare 4
OBICEIURI DE 2. Moş Crăciun – recapitulare
IARNĂ 3. Capra şi steaua – recapitulare
4. Sorcova – recapitulare
13. XIII JOCURI ŞI 1. Jucăriile şi vârsta-Adunarea cu 1 4
JUCĂRII 2. Jocurile şi vârsta- Adunarea cu 1
3. Jocuri sportive- Scăderea cu 1
4. Cum îmi place să mă joc- Scăderea cu 1
14. XIV CU CE 1. Mijloace de transport terestru- Adunarea cu 2 4
CIRCULĂM? 2. Mijloace de transport subteran -Adunarea cu 2
3. Mijloace de transport aerian- Scăderea cu 2
4. Mijloace de transport naval –Scăderea cu 2
15. XV MESERII 1. Agricultură, industrie, comerţ-Rezolvarea de probleme cu operaţii de 4
adunare
2. Arte (muzică, pictură, sculptură, dans, actorie)-Rezolvarea de probleme
cu operaţii de adunare
3. Intelectuali-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
4. Alte meserii-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere

MODULUL III
16. XVI PE STRADĂ 1. Semaforul-Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu 1-2 4
unităţi
2. Semne de circulaţie-Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu
1-2 unităţi
3. Reguli de circulaţie-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere cu
1-2 unităţi
4. Preţuieşte viaţa!-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere cu 1-2
unităţi

17. XVII EVALUARE 4

SUMATIVĂ
18. XVIII EVALUARE 4
INIŢIALĂ
19. XIX ANOTIMPURI 1. Toamna-Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare 4
2. Iarna-Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare
3. Toamna-iarna (fenomene)- Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi
prin numărare
4. Toamna-iarna (activităţile oamenilor)- Adunări repetate în concentrul 0-
10
20. XX VESTITORII 1. Mărţişorul-Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare 4
PRIMĂVERII 2. Păsările călătoare -Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin
numărare
3. Procese ale Pământului (fenomene)-Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-
5 unităţi prin numărare
4. Flori de primăvară-Scăderi repetate în concentrul 0-10

MODULUL IV

58
21. XXI PRIMĂVARA 1. 8 Martie- Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu 1-5 unităţi 4
2. Muncile oamenilor- Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu
1-5 unităţi
3. Legume de primăvară- Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
cu 1-5 unităţi
4. Procese ale Pământului (fenomene, flori)- Rezolvarea de probleme cu
operaţii de scădere cu 1-5 unităţi
22. XXII MEDII DE 1. Jungla-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date 4
VIAŢĂ 2. Deşertul-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
3. Polii-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
4. Subterestru-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
23. XXIII JOCUL CU 1. Efecte ale forţelor (împingerea, tragerea)-Alcătuirea unor probleme prin 4
MAŞINUŢE schimbarea numerelor dintr-o problemă rezolvată
2. Efecte ale forţelor (împingerea, tragerea) )-Alcătuirea unor probleme
prin schimbarea numerelor dintr-o problemă rezolvată
3. Mişcarea corpurilor-Alcătuirea unor probleme prin schimbarea întrebării
dintr-o problemă rezolvată
4. Mişcarea corpurilor-Alcătuirea şi rezolvarea unor probleme prin
schimbarea componentelor acesteia
24. XXIV FANTEZIE ŞI 1. Schimbarea formei corpurilor (deformare)-Schimbarea componentelor 4
CREAŢIE unei probleme fără ca tipul de probleme să se schimbe
2. Schimbarea formei corpurilor (rupere) Schimbarea componentelor unei
probleme fără ca tipul de probleme să se schimbe
3. Schimbarea formei corpurilor.Transformarea unei probleme prin
extinderea numărului de operaţii
4. Schimbarea formei corpurilor. Transformarea unei probleme prin
reducerea numărului de operaţii
25. XXV SĂRBĂTOARE 1.Obiceiuri de Paşte-Transformarea unei probleme de adunare în 4
A PAŞTELUI problemă de scădere şi invers
2. Obiceiuri de Paşte-Transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers
3. Paştele-sărbătoarea sufletului -Transformarea unei probleme de
adunare în problemă de scădere şi invers
4. Creştere şi dezvoltare. Aflarea unui termen necunoscut folosind metoda
balanţei
26. XXVI SĂ OCROTIM 1. Efecte pozitive ale acţiunii omului-Numerele naturale de la 0 la 20 4
NATURA! 2. Efecte negative ale acţiunii omului-Numerele naturale de la 0 la 20.
3. Reguli de ocrotire a naturii!-Numerele naturale de la 0 la 20
4. Preţuieşte natura!-Compararea numerelor în concentrul 0 - 20

MODULUL V
27. XXVII UNIVERSUL 1. Pământul- Numerele naturale de la 20 la 31 4
2. Soarele- Numerele naturale de la 20 la 31.
3. Luna- Numerele naturale de la 20 la 31
4. Planetele- Numerele naturale de la 20 la 31
28. XXVIII TIMPUL 1. Unităţi de măsură a timpului-anul, luna, săptămâna, ziua 4
2. Ziua şi noaptea-ordonarea cronologică..
3. Calendarul-marcarea unei săptămâni pe calendar
4. Date importante-durata unei activităţi
29. XXIX TIMPUL LIBER 1. În excursie-Unităţi de măsură pentru valoare (banii) 4
2. La munte -Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
3. La mare- Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
4. Aniversarea-Unităţi de măsură pentru valoare (banii)

59
 30. XXX CUM 1. Aparate care utilizează electricitatea-Unităţi de măsură nonstandard 4
FOLOSESC pentru lungime
APARATELE 2. Aparate care utilizează electricitatea-Ordonarea şi compararea unor
ELECTRICE? obiecte după criteriul lungime
3. Reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice- Ordonarea şi
compararea unor obiecte după criteriul înălţime
4. Reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice -Ordonarea şi
compararea unor obiecte după criteriul grosime
31. XXXI MUZICA ŞI 1. Sunete produse de fenomene ale naturii-Figuri geometrice (cercul şi 4
NATURA dreptunghiul)
2. Sunete produse de animale- Figuri geometrice (Triunghiul şi pătratul)
3. Sunete produse de instrumente muzicale-Corpuri geometrice (cubul şi
sfera)
4. Vorbirea şi alte sunete-Cuboidul
32. XXXII VARA 1.1 Iunie-Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31 4
2. Fructe şi legume de vară- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31
3. Vara-primăvara (fenomene)- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31
4. Vara-primăvara (flori şi insecte)- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31

33. XXXIII SUNT Recapitulare 4

ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
34. XXXIV SUNT Evaluare finală 4
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
35. HAI SĂ NE Jocuri
DISTRĂM !....

DEZVOLTARE PERSONALĂ-planificare anuală

Nr. Săptă- Tema Conținuturile Nr.

crt. mâna ore

MODULUL I
1. I EVALUARE INIŢIALĂ 2
2 II RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU Reguli elementare ale noilor rutine 2
specifice activității clasei pregătitoare
3 III RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU Reguli elementare ale noilor rutine 2
specifice activității clasei pregătitoare
4 IV AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Cine sunt eu? 2
FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
5 V AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Cine sunt eu? 2
FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
6 VI AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Schema corporală 2
FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
7 VII AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Schema corporală 2
FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI

MODULUL II
8 VIII AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Trăsături fizice 2
FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
9 IX AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ Trăsături fizice 2

60
 FAȚĂ DE SINE ŞI FAȚĂ DE CEILALȚI
10 X COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2
şcolară
11 XI COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2
şcolară
12 XII COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Comunicarea cu colegii şi cadrul 2
didactic
13 XIII COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Comunicarea cu cadrele didactice 2
14 XIV IGIENA PERSONALĂ Obiecte de igienă personală 2
15 XV IGIENA PERSONALĂ Activități zilnice de igienă personală 2

MODULUL III
16 XVI IGIENA PERSONALĂ Obiecte şi activități zilnice de igienă 2
personală
17 XVII EVALUARE SUMATIVĂ 2
18 XVIII EVALUARE INIȚIALĂ 2
19 XIX ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Tehnici simple care sprijină învățarea 2
20 XX ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Tehnici simple care sprijină învățarea 2

MODULUL IV
21 XXI ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Reguli de organizare a învățării 2
22 XXII ABILITĂȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂȚARE Reguli de organizare a învățării 2
23 XXIII TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
24 XXIV TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
25 XXV TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – frică 2
26 XXVI TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMOȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2

MODULUL V
27 XXVII INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Persoane preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
28 XXVIII INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Obiecte preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
29 XXIX INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Animale preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
30 XXX INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Animale preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
31 XXXI INTERACȚIUNI SIMPLE CU FIINȚE ŞI OBIECTE Persoane preferate şi caracteristicile 2
FAMILIARE acestora
32 XXXII EXPLORAREA MESERIILOR Hobby-uri şi activități preferate 2
33 XXXIII RECAPITULARE 2
34 XXXIV EVALUARE SUMATIVĂ 2

LIMBA ENGLEZĂ-planificare anuală

Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular ore

Crt.

MODULUL I
1. Greetings-Hi! Hello! Hi, hello, goodbye How are you? 1
61
 I’ m fine, thank you!
2. Classroom commands- Stand up, sit down, show, listen, Stand up! 1
Stand up, please! draw, say, colour, come here Sit down!
Say!
Come here!
3. Poster of September Hello, good bye, come here, draw, 1
colour
4. School objects Desk, chair, book, pen, pencil, Give me the…. 1
pencil case, schoolbag
5. It’ s Halloween time! Pumpkin, mask, witch Pumpkin, pumpkin… 1
Happy Halloween!
6. Numbers One, two, three, four, five, six, Count… 1
seven, eight, nine, ten One book, two books….
Draw…..
7. Poster of October Desk, book, mask, ten, pumpkin, 1
pencil, chair, witch

MODULUL II
8. Toys Doll, robot, toy car, teddy bear, ball What’ s this? 1
A…..
9. What is your name? name What is your name? 1
My name is…
How are you?
I’ m fine, thank you!
10. Poster of November Toy car, robot, teddy bear, doll 1
11. Stories Snow White, Little Mermaid, What is your name? 1
prince, witch, Cinderella, pirate My name is…..
12. Persons Boy, girl, man, women I am a…. 1
My name is….
What is your name?
How are you?
13. It’ s Christmas time! Santa Clause, bells, present, Knock, knock…. 1
Christmas tree Merry Christmas!
14. Farm animals Dog, cat, pig, horse, cow What is it? 1
It is a……
15. What do animals say? Woof, meow, moo, oink Old Mac Donald had a 1
farm……

MODULUL III
16. Poster of January Farm, dog, cat, horse, pig, cow 1
17. Evaluation 1
18. Pets Parrot, fish, dog, cat What is it? 1
It is a ……
19. Fruits Apple, pear, grapes, banana, What’ s this? 1
lemon, orange It’ s a…..
This is a…….
20. Poster of February Cat, dog, moo, banana, orange, 1
apple, oink, lemon

MODULUL IV
21. It’ s my birthday! Present, cake, ballon, crown, paper How old are you? 1

62
 hat, birthday card I am…….
Happy birthday!
Thank you!
22. Actions Read, jump, run, sleep, wash Silly sentences: cats fly 1
up ,wake up, eat ,fly, take pictures
23. My house Roof, window, door, floor What’ s this? 1
This is a…….
24. Poster of March House, sleep, fly, paper hat, read, 1
window, cake
25. The rooms of the house Living room, badroom, kitchen, What room is it? 1
bathroom It is the…….
Go to the……..
26. It’ s Easter time! Egg, Easter, lamb, Easter egg, What is it? 1
Easter rabbit It is a…….
Bunny, bunny……
Happy Easter!

MODULUL V

27. In the park Bench, tree, bike, butterfly, slide, What is it? 1
swing It is a….
The sun is up….
28. Poster of April Bike, Easter, lamb, Easter egg, 1
butterfly, tree
29. My body Head, arm, leg, shoulders, hand, What is it? 1
foot It is a…
Show me the….
My head/ my arm
30. Which words rhyme? Boy, toy, doll, ball, fly, sky, ten, Boy- toy 1
man, house, mouse
31. Spot the difference! Boy, girl, cat, dog, car, house, How many balloons? 1
balloon, door, window How many windows?
32. Poster of May Boy, girl, leg, hand, shoulders 1
33. Bring your toys to school! Robot, doll, toy car, ball, teddy What is it? 1
bear It is a…..
Give me the….
34. My Page Name, boy, girl, fruits, pet, toy, like What is your name? 1
My name is…
How old are you?
I am..
What fruits do you like?
I like…..
35. Evaluation 1

LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală

Întocmit: prof. Cristina Voican și Cristina Bolbose

Nr. Unitatea de Conţinuturi Vocabular ore

Crt. învăţare

MODULUL I

63
1. Bonjour ! Formules de salut Saluer/ Bonjour/ Bonsoir, Bonne nuit M, Mme ; Salut/ Au 1
répondre au salut ; revoir/ A bientô / Bonne journée!
2. Merci! Remercier/ répondre aux Merci/ merci beaucoup; Merci Madame/ 1
remerciements Monsieur! Merci mon ami! De rien! Viens avec
moi! Avec plaisir!
3. Comment ça Formules de politesse Comment ça va? ça va bien/ ça va comme ci, 1
va? comme ça,/ ça va mal
Poésie
4. Comment tu Se présenter/ répondre aux Comment tu t’appelles? Je m’appelle … 1
t’appelles? présentations Chanson Frère Jacques
5. Quel âge as- Dire son âge Quel âge as-tu? J’ai …... ans. Et toi? Tu as quel 1
tu ? âge? Moi, j’ai … ans.
6. Révision/ Saluer/ se présenter Jeu de coloriage. Jeu du ballon 1
Évaluation 1
7. Mes objets Identifier les objets de l’écolier Ecoute et répète : Voilà un crayon/ une gomme/ 1
d’écolier un livre/ un cahier/ un stylo/ un cartable/ un
plumier. Prends un crayon! Donne –moi une
gomme! …….

MODULUL II

8. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1

travail 1
9. Les nombres Identifier les nombres de 1 à Ecoute et répète: un, deux, trois, …. Compte 1
de 1 à 10 10 jusqu'à 5/10. Dessine trois/cinq …..
crayons/gommes/stylos. Colorie trois/cinq/…..
fleurs. Chanson « Un, deux, trois»
10. Les couleurs Identifier les couleurs Ecoute et répète : Bleu, vert, noir, jaune, rouge, 1
orange, blanc
Colorie le dessin! Dessine un crayon rouge et un
stylo noir. Dessine trois fleurs rouges et deux
fleurs jaunes.
11. Révision/ Les objets de la classe, les Qu’est-ce que c’est? Dessine trois crayons 1
Évaluation 2 couleurs, les nombres rouges. Dessine quatre gommes bleues. Colorie
de 1 à 10 les ballons. Relie le nombre à l’image. Colorie le
dessin.
12. Les jouets Identifier les jouets Ecoute et répète : un ourson, un ballon, une 1
voiture, une poupée
Colorie la poupée, dessine un ourson gris ;
Trouve et colle l’image.
Poésie
13. Personnages Identifier des personnages de Qui est-ce? C’est La Blanche Neige, Le Petit 1
de BD BD Chaperon Rouge, Astérix, Obélix, un prince, une
princesse, une sorcière. Qui parle ?
14. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
travail 2
15. Le sapin de Mots et expressions Ecoute et répète: Le père Noël, le cadeau, le 1
64
 Noël spécifiques sapin de Noël, les cloches
Joyeux Noël! Dessine un sapin de Noël! Colorie
le dessin! (Le père Noël)
Trouve et colle l’image.
Chanson «Mon beau sapin»

MODULUL III

16. S’il te plait … Identifier des ordres / imiter Assieds-toi, s’il te plaît!/ lève-toi, s’il te plaît! 1
Viens ici, s’il te plait! Va au tableau!/ Va à ta
place ! Regarde-moi!/ Regardez au tableau!
Regardez l’image! Dessine dans ton cahier!/
Dessine au tableau ! Attention ! Ecoutez –moi!
17. Révision/ Les jouets, le Noël, les ordres Qu’est-ce que c’est? Trouve l’étiquette. Cherche 1
Évaluation 3 le père Noël. Colorie le dessin.
Donne-moi la poupée/ l’ourson/le ballon…
18. Fille ou Identifier les personnes Voilà un garçon/ une fille. Tu es un garçon/ une 1
garçon? fille ? Oui/ Non. Je suis … (un garçon/ une fille)
19. Ma salle de Identifier les objets de la Ecoute et répète : Voilà un tableau. Voici un 1
classe classe bureau. Voici une fenêtre. Voici un pupitre. Voilà
une porte. Voilà une armoire. Voilà une chaise.
20. Bon Vœux d’anniversaire Bon anniversaire! Joyeux anniversaire! 1
anniversaire! Un gâteau d’anniversaire/ les bougies, souffle les
bougies/ un cadeau. Quel âge as-tu ? compte les
bougies.
Chanson

MODULUL IV

21. La leçon de Le corps humain Voilà la tête/ la main/…. 1

gymnastique Montre-moi la tête/ la main…. Lève la main;
Colorie la tête en jaune, la main en rouge 
22. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
travail 3
23. Fais des rimes! Sensibilisation pour les mots Cherche le mot qui rime! Colorie le dessin! 1
qui riment
24. Que disent les Identifier les sons des Les sons des animaux domestiques 1
animaux? animaux domestiques
25. Les Pâques La fête de Pâques Un œuf en chocolat, un lapin de Pâques, un 1
arrivent agneau, Joyeuses Pâques!
26. Dans le parc Le monde des enfants: le parc Un parc, un arbre, un papillon, le soleil, le ciel, 1
les jeux des enfants

MODULUL V
65
27. Mon animal de Les animaux de compagnie Le chien, le chat, le poisson, le perroquet 1
compagnie
28. Ma maison La maison Voilà une maison, une fenêtre, une porte, un toit. 1
29. La ferme des Les animaux domestiques Le chat, le chien, la vache, le mouton, le cheval. 1
animaux Colorie le cheval/ la vache. Dessine un chien/ un
chat. Trouve les animaux domestiques.
30. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante ! 1
travail 4
31. Les fruits Identifier les fruits Ecoute et répète : une pomme/ une poire/ une 1
banane/ une orange/ un citron.
Qu’est-ce que c’est ? C’est une pomme. Dessine
une pomme/ une poire. Trouve les fruits. Trouve
une poire. Indique le nombre.
32. Révision/ Les animaux domestiques et Entoure les animaux! Ecris le nombre! Colorie 1
Évaluation 4 les fruits les fruits!
33. Révision/ Identifier, dessiner, colorier, Imagine le dialogue! Dessine, colorie, entoure… 1
Evaluation entourer
finale
34. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
travail 5
35. Des jeux pour Identifier, entourer, écouter la Trouve les mots cachés dans la grille! 1
toi! chanson Dans la ferme à Trouve les animaux de la chanson! Chante la
Mathurin chanson! Entoure les objets du Père Noël!

LIMBA GERMANĂ– Planificare anuală

Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular Ore

Crt.

MODULUL I

1. SICH BEGEGNEN – HALLO! AUF WIEDERSEHEN! WIE GEHT`S? DANKE, GUT! 1

HALLO! SERVUS

2. WER BIST DU? NAME WER BIST DU? ICH BIN….WIE IST 1
DEIN NAME? MEIN NAME IST… .
WIE GEHT`S? DANKE, GUT!

3. POSTER DES HALLO!, TSCHÜSS!, GUTEN TAG!, 1

MONATS: GUTEN MORGEN!, GUTEN ABEND!,
SEPTEMBER BALL

4. STEH BITTE AUF! STEH AUF! SETZ DICH! ZEIG MAL! STEH AUF! SETZ DICH! 1
HÖR ZU! ZEICHNE! MALE AUS!

5. SCHULSACHEN DAS LINEAL, DER SPITZER , DAS GIB MIR BITTE DER/ DIE/DAS…. 1
BUCH, DAS HEFT, DER FÜLLER, DER
66
 BLEISTIFT, DAS MÄPPCHEN, DIE
SCHULTASCHE

6. POSTER DES FANGEN, BUCH, KOMM HER!, 1

MONATS: OKTOBER BLEISTIFT, HÖR ZU! VERSTECKEN

7. ZAHLEN UND EINS, ZWEI, DREI, VIER, FÜNF, MALE AUS! ZEICHNE! 1
FARBEN SECHS, SIEBEN, ACHT, NEUN,
ZEHN, ROT, GELB, BLAU, BRAUN,
GRÜN, ORANGE, GRAU, LILA, ROSA,
SCHWARZ

MODULUL II

8. SPIELZEUGE DIE PUPPE, DER ROBOTER, DER WAS IST DAS? EIN/ EINE… . 1
TEDDYBÄR, DER BALL, DAS AUTO,
DER LUFTBALLON

9. MARTINSTAG LATERNE, DER STERN, DER MOND, SCHAU HER! MALE AUS! 1
DIE KINDER

10. MÄRCHEN SCHNEEWITTCHEN, WER IST DAS? DAS IST….WER 1

ROTKÄPPCHEN, DIE HEXE, BIST DU? ICH BIN….
ASCHENPUTTEL, HÄNSEL UND
GRETEL

11. POSTER DES AUTO, LATERNE, STERN, 1

MONATS: ROTKÄPPCHEN, HEXE, PUPPE
NOVEMBER

12. JUNGEN UND DER JUNGE, DAS MÄDCHEN, DIE WIE GEHT`S?DANKE, GUT!, WIE 1
MÄDCHEN FRAU, DER MANN GEHT ES DIR? DANKE, SEHR GUT!

13. NIKOLAUS BONBONS UND SCHOKOLADE, DIE 1

SOCKEN, DER SACK, NIKOLAUS

14. WEIHNACHTSZEIT DER WEIHNACHTSMANN, DIE SCHMÜCKE DEN TANNENBAUM 1

GLOCKEN, DAS GESCHENK, DER
TANNENBAUM

15. POSTER DES JUNGE, BONBONS, SACK, SOCKEN, 1

MONATS: DEZEMBER TANNENBAUM, GLOCKEN,
MÄDCHEN, GESCHENK

MODULUL III

67
16. HAUSTIERE DER HUND, DIE KATZE, DAS KREISE DIE HAUSTIERE EIN! 1
SCHWEIN, DAS PFERD, DIE KUH

17. WIE SPRECHEN DIE WAU-WAU!, MIAU-MIAU!, MMUUH- ZEICHNE! HÖR ZU UND SPRICH 1
TIERE AUF DEUTSCH MMUUH!, GRUNZ-GRUNZ! NACH!

18. POSTER DES TIERE, HUND, KATZE, KUH, PFERD, 1

MONATS: JANUAR SCHWEIN

19. EVALUATION 1

20. MEIN LIEBLINGSTIER DER PAPAGEI, DER FISCH, DER ORDNE! MALE AUS! 1
HUND, DIE SCHILDKRÖTE, DER
HAMSTER

MODULUL IV

21. FRÜCHTE DER APFEL, DIE BIRNE, DIE SCHAU HER! HÖR ZU! SPRICH 1
APRIKOSE, DIE ORANGE, DIE NACH! WAS IST DAS?
ZITRONE, DIE TRAUBEN, DIE
PFLAUME, DIE BANANE

22. POSTER DES SCHILDKRÖTE, WAU-WAU!, 1

MONATS: FEBRUAR PFLAUME, PAPAGEI, ORANGE,
APFEL, FISCH, APRIKOSE

23. ES IST MEIN DAS GESCHENK, DER KUCHEN, DER WIE ALT BIST DU? ICH 1
GEBURTSTAG LUFTBALLON, DER PAPIERHUT, DIE BIN….JAHRE ALT
KERZEN, DIE GEBURTSTAGSKARTE

24. TÄTIGKEITEN LESEN, LAUFEN, SPRINGEN, 1

SCHLAFEN, SPÜLEN, AUFWACHEN,
ESSEN, FLIEGEN, FOTOGRAFIEREN

25. MEIN HAUS DIE TÜR, DAS DACH, DAS FENSTER, 1

DIE WAND

26. POSTER DES HAUS, SCHLAFEN, FLIEGEN, ESSEN, 1

MONATS: MÄRZ PAPIERHUT, LESEN, FENSTER,
KUCHEN

MODULUL V

27. DIE ZIMMER IM HAUS BADEZIMMER, SCHLAFZIMMER, 1

WOHNZIMMER, KÜCHE, SICH
WASCHEN, FERNSEHEN

68
28. OSTERN DAS EI, DAS LAMM, DER VERBINDE DIE PUNKTE! FROHE 1
OSTERHASE, FROHE OSTERN! OSTERN!

DER BAUM, DER SCHMETTERLING,

29. IM PARK DIE BANK, DIE BLUME, DIE
SCHAUKEL, DIE RUTSCHE, DAS
FAHRRAD

30. POSTER DES OSTERN, FAHRRAD, OSTEREI, 1

MONATS: APRIL LAMM, KÜCHE, BAUM,
SCHMETTERLING, BADEZIMMER

31. MEIN KÖRPER DER KOPF, DIE SCHULTER, DER 1

ARM, DAS BEIN,

32. WELCHE WÖRTER HAUS, EI, TASCHENTUCH, ZEHN, 1

REIMEN BUCH, PUPPE, AUF WIEDERSEHEN,
MAUS, TULPE, GLOCKEN, SOCKEN,
DREI

33. FINDE
UNTERSCHIEDE

34. POSTER DES TULPE, KOPF, MAUS, SCHULTER, 1

MONATS: MAI BEIN, HAND

35. BRINGE DEINE ROBOTER, PUPPE WAS IST DAS? DAS IST EIN / 1
SPIELSACHEN MIT IN EINE….. GIB MIR DER/DIE/DAS….
DIE SCHULE

36. MEINE SEITE WER BIST DU? ICH BIN…, WIE ALT 1
BIST DU? ICH BIN….JAHRE ALT,
LIEBLINGSTIER,
LIEBLINGSSPIELZEUG

37. KREUZWORTRÄTSEL PFERD, KÜCHE, ROBOTER, PUPPE,

APFEL, BALL, HAUS, OSTERN

38. EVALUATION 1

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE-planificare anuală

Nr. Săptă- Unitatea de învățare Nr.
Conținuturi/Tema plastică
crt. mâna ore

MODULUL I
1. Iată ce știu! (materiale și instrumente de lucru) 2
1. I EVALUARE INIȚIALĂ
2. Compoziție liberă
BUN VENIT 1. Cu ce voi lucra? (materiale și instrumente de lucru) 2
2. II
LA ȘCOALĂ! 2. În natură (materiale și instrumente de lucru)

69
 1. Motanul încălțat (colorare-culori primare) 2
3. III ÎN LUMEA ANIMALELOR
2. Ursul păcălit de vulpe (decupare-lipire)
1. Simfonia culorilor (pensulație, lipire, stropire) 2
4. IV ÎN LUMEA PLANTELOR
2. Fructe haioase-culori primare
1. Cuibul păsărelelor (pensulație, lipire-pata) 2
5. V MEDII DE VIAȚĂ
2. Peștișorul norocos (rupere, lipire, colorare)
1. Bogățiile toamnei (dactilopictură-culori calde) 2
6. VI TOAMNA
2. Covorul toamnei (pensulație, amprentare-culori binare)
2

1. Cei cinci prieteni veseli (trasare după contur-desen)

7. VII CORPUL MEU
2. Chipul meu-colaj (tăiere, răsucire, decupare, împletire)

MODULUL II
1. Morișca (origami) 2
8. VIII ENERGIE ȘI MIȘCARE
2. Barca (origami)
1. Cărticica mea-confecționare 2
9. IX LUMEA CĂRȚII
2. Tablou de toamnă – o filă din jurnalul meu -colaj
1. Tricolorul-confecționare (pensulație, pliere, lipire) 2
10. X ROMÂNIA, ȚARA MEA!
2. Covorașul tradițional (bobinare, răsucire)
1. Bucuriile iernii-colaj 2
11. XI IARNA 2. Cizmulița cu surprize-confecționare
(decupare, perforare, șnuruire, desen)
1. Ornamente pentru brad –globulețul, clopoțelul (decupare, 2
TRADIȚII ȘI OBICEIURI
12. XII lipire, rupere, mototolire)
DE IARNĂ
2. Sorcova (tăiere, rulare, mototolire, răsucire)
2. Moş Crăciun-confecționare 2
13. XIII JOCURI ȘI JUCĂRII (pensulație, decupare, asamblare, lipire)
2. Puzzle (colorare, decupare, asamblare)
MIJLOACE DE 1. Avionul (origami) 2
14 XIV
TRANSPORT 2. Trenulețul distractiv (hașurare)
1. Astăzi sunt cofetar! (modelare) 2
15. XV MESERII
2. Croitorașul priceput (croire, coasere, decorare, lipire)

MODULUL III

16. XVI PE STRADĂ Pe stradă-colaj 2

2
17. XVII EVALUARE SUMATIVĂ Compoziție liberă-colaj
1. Băiatul și fata (modelare) 2
18. XVIII COPILĂRIA 2. Căsuța piticilor-confecționare
(decupare, asamblare, lipire)
1. Crizanteme (pensulație, linie, culori calde) 2
19. XVIX ANOTIMPURI
2. Iarna ( pensulație, linie, punct- culori reci)
1. Mărțișoare-confecționare (decupare, asamblare, lipire) 2
20. XX VESTITORII PRIMĂVERII 2. Colier pentru mama-confecționare (decupare, asamblare,
lipire, mototolire, răsucire)

70
 MODULUL IV

1. Fluturele-pata spontană prin presare 2

21. XXI PRIMĂVARA
2. Coronița primăverii (tăiere, decupare, asamblare, lipire)
1. Pinguinul (pensulație-nonculori) 2
22. XXII MEDII DE VIAȚĂ
2. Vulpea (origami)
1. Mașinuțe (desen-linia) 2
23. XXIII JOCUL CU MAȘINUȚE
2. Remorca-confecționare (decupare, îndoire, lipire)
1. Ariciul (asamblare) 2
24. XXIV FANTEZIE ȘI CREAȚIE
2. Măști (decupare, asamblare, lipire, decorare)
1. Felicitarea (decupare, lipire, desen) 2
SĂRBĂTOAREA
25. XXV 2. Suport pentru ou (tăiere, decupare, lipire, asamblare,
PAȘTELUI
desenare, pensulație)
1. Câmp cu maci-colaj (decorare, lipire, pensulație) 2
26. XXVI SĂ OCROTIM NATURA! 2. Cutiuța pentru agrafe/nasturi (decupare, îndoire, lipire,
colorare, desenare)

MODULUL V
1. Ziua și noaptea (tăiere, lipire) 2
27. XXVII UNIVERSUL
2. Planetele (pensulație)
28. XXVIII TIMPUL Ceasul-confecționare (pensulație, decupare, asamblare, lipire) 2

1. Aparatul foto 2
29. XXIX TIMPUL LIBER 2. Porumbelul-confecționare (pensulație, decupare, pliere,
asamblare)
CUM FOLOSESC 1. Televizorul 2
30. XXX
APARATELE ELECTRICE 2. Suport pentru creioane-confecționare (asamblare, lipire)
1. Compoziție liberă 2
31. XXXI MUZICA ȘI NATURA
2. Desene animate
1. Flori (decupare, colorare, asamblare, lipire) 2
32. XXXII VARA
2. Cireș (pensulație, decupare, asamblare, lipire)
1. Jucării-modelaj 2
33. XXXIII JUCĂRII
2. Brățară-înșirare
34. XXXIV VINE VACANȚA! Pietricele colorate pentru decor (pensulație, decorare) 2

MUZICĂ ȘI MIȘCARE-planificare anuală

Nr. Săptă- Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I
1. I EVALUARE INIŢIALĂ 1.Cântece cunoscute de la grădiniță 2
2.Jocuri essele cunoscute de la grădiniță
2 II BUN VENIT LA 1.Cântarea vocală 2
ŞCOALĂ! Cântarea în colectiv-poziția, emisia naturală, tonul
semnalul de început, dicția, sincronizarea/ Cântec: La școală
2. Cântarea vocală
Cântarea în grup poziția, emisia naturală, tonul
semnalul de început, dicția, sincronizarea/ Cântec: La școală

71
3 III ÎN LUMEA 1.Timbrul/ Sunete din mediul înconjurător 2
ANIMALELOR Cântec: Cocoșelul meu isteț
2. Timbrul/ Sunete din mediul înconjurător
Cântec: Cocoșelul meu isteț
4 IV LUMEA PLANTELOR 1.Timbrul/ Sunete vocale (vorbite sau cântate) 2
Cântec: Îmi place să mă joc
2. Timbrul/ Sunete vocale (vorbite sau cântate)
Cântec: Îmi place să mă joc
5 V MEDII DE VIAŢĂ 1.Timbrul/ Sunete essele instrumentale 2
Cântec:Toba
2 .Timbrul/ Sunete essele instrumentale
Cântec:Toba
6 VI TOAMNA 1.Cântarea vocală 2
Cântarea în colectiv și în grup: poziția, emisia
naturală,tonul,semnalul de început, dicția, sincronizarea
Cântec: Acum e toamnă. Da!
2. Cântarea vocală
Cântarea în grup și individual-poziția, emisia
naturală,tonul,semnalul de început, dicția, sincronizarea
Cântec: Acum e toamnă. Da!
7 VII CORPUL MEU 1.Ritmul/ Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă, 2
etc.) Cântec: Dacă essel se trăiește
2.Ritmul/ Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă,
etc.) Cântec: Dacă essel se trăiește

MODULUL II
8 VIII ENERGIE ŞI 1. Ritmul/ Sunete lungi/ scurte 2
MIŞCARE Cântec: Fluturaș, fluturaș
9 IX LUMEA CĂRŢII 1. Jocuri muzicale-Chițibuș 2
2. Jocuri muzicale-Chițibuș
10 X ROMÂNIA, ŢARA 1.Recapitulare 2
MEA! 2.Evaluare
11 XI IARNA 1.Melodia / Genuri muzicale: colinde, Cântec: Steaua 2
2. Melodia / Audiție-Cântec:Zorile-s dalbe
12 XII TRADIŢII ŞI 1.Melodia / Genuri muzicale: colinde, Sorcova 2
OBICEIURI DE 2.Cântarea cu acompaniament de jucării muzicale realizat de copii
IARNĂ
13 XIII JOCURI ŞI JUCĂRII 1.Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor/ Cântec: Ariciul 2
2. Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor
Cântec: Lună nouă
14 XIV CU CE CIRCULĂM? 1.Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor-colinde 2
2. Melodia /Genuri muzicale: Jocuri din folclorul copiilor (Trenul)
15 XV MESERII 1.Jocuri muzicale-Tâmplarul 2
2. Audiție- Cântec: Eu sunt numai un copilaș

MODULUL III
16 XVI PE STRADĂ 1.Recapitulare 2
2.Jocuri
17 XVII EVALUARE 1.Evaluarea cantecelor învățate 2
SUMATIVĂ 2.Jocuri cu și despre muzică
18 XVIII EVALUARE INIŢIALĂ 1.Cântarea vocală-Cântarea în colectiv (cântece din semestrul I) 2
2. Audiție-Jocuri populare: Hora
19 XIX ANOTIMPURI 1. Interpretarea/ Nuanţe – Tare -Cântec: Tâmplarii 2

72
 2. Audiție: Iarnă să te duci
20 XX VESTITORII 1.Interpretarea/ Nuanţe – încet/ Cântec de leagăn-Somn ușor 2
PRIMĂVERII 2. Interpretarea/ Nuanţe – încet/ Cântec de leagăn-Somn ușor

MODULUL IV
21 XXI PRIMĂVARA 1.Interpretarea/ Nuanţe – mediu/ Cântec: Soarele 2
2.Interpretarea/ Nuanţe – mediu/ Cântec: Soarele
22 XXII MEDII DE VIAŢĂ 1.Interpretarea- Cântec vesel-În poiană 2
2.Cântarea cu acompaniament instrumental-Cântec vesel-În
poiană
23 XXIII JOCUL CU 1.Interpretarea -Cântec trist-Mașinuța dragă 2
MAŞINUŢE 2.Interpretarea- Cântec vesel- Cântec trist-În poiană-Mașinuța
dragă
24 XXIV FANTEZIE ŞI 1.Jucării muzicale improvizate-confecționare 2
CREAŢIE 2.Jucării muzicale improvizate- Mânuirea jucăriilor muzicale-
Cântec:Toba
25 XXV SĂRBĂTOAREA 1.Recapitulare 2
PAŞTELUI Cântec: Puii
26 XXVI SĂ OCROTIM 1.Mișcare pe muzică/ Mişcări sugerate de textul cântecului 2
NATURA! Cântec: Umblă ursul
2. Mișcare pe muzică/ Mişcări sugerate de textul cântecului
Cântec: Umblă ursul

MODULUL V

27 XXVII UNIVERSUL 1.Mișcare pe muzică / Mişcări sugerate de textul cântecului 2

Cântec: Piticii
2.Mișcare pe muzică /Mişcări sugerate de textul cântecului
Cântec: Piticii
28 XXVIII TIMPUL 1.Mișcare pe muzică 2
Mişcări libere pe muzică Schumann-Scene pentru copii
2. Cântare vocală: La moară la Dorohoi
29 XXIX TIMPUL LIBER 1.Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării 2
muzicale realizat de copii-Ghiocelul
2. Audiție: Cu mingea
30 XXX CUM FOLOSESC 1.Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării 2
APARATELE muzicale realizat de copii-Primăvara
ELECTRICE? 2. Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării
muzicale realizat de copii-Primăvara
31 XXXI MUZICA ŞI NATURA Audiție muzicală: Muzica și natura 2
Jocuri muzicale: Țăranul e pe câmp
32 XXXII VARA Recapitulare 2
Greierașul
33 XXXIII RECAPITULARE- Recapitulare 2
EVALUARE Jocuri-Chiț-chiț
34 XXXIV EVALUARE Evaluare 2
SUMATIVĂ Jocuri cu și despre muzică

PARTITURI

73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
73