loan Slavici, Moara cu noroc Citeste textul, avand in vedere! 1. Apartenenga lao specie literard 2. fncadrarea intr-un curent literar|intr-o epocé literard 3. Tematica nuvelei, reflectata in viziunea despre lume a autorului 4. Conflictut 5. 6 7 Semnificatia titlului Constructia subiectului; scene semnificative . Timpul si spatiul acfiunii 8 Personajele 9 Limbajul naratiy 1. Nuvela este o naratiune in proza, constituita pe baza unui singur fir narativ gi a unui conflict puternic, concentrat in jurul personajului principal, cu un subiect coneis, 0 structurd Tiguroasa gi un stil obiectiv, bazat pe climinarea detaliilor si pe surprinderea protagonistuli in situatii-limita. Considerata de teoreticieni o ,,anticamera” a romanului, nuvela prezinta in general fapte verosimile, motivate de o intriga bine consolidata si sustinute de eroi puternici, care traverseaza situatii de viata tensionate, dezvoltate gradual. 2, Considerata de G. Calinescu, in Istoria literaturii roméne de la origini pdind tn prezent, © ,nuvela solida, cu subiect de roman”, Moara eu noroc — publicaté in anul 1881 in volumul »Novele din popor” ~ este, fra indoiala, prima mare nuvela realista din literatura noastra. Incadrarea in acest curent literar, intens manifestat in a doua jumatate a secolului al XTX-lea, Poate fi justificata prin rasfr’ingerea obiectiva gi veridied a realitatilor ardelenesti ale timpului, prin crearea unor personaje bine ancorate social si surprinse, in general, in transformare, prin aplicarea unor tehnici narative precum observafia, analiza si detaliul semnificatiy, precum si prin stilul neutru, rece, in care sunt, proiectate evenimentele fictionale. Cu toate acestea, interferenta curentelor literare din operele marilor clasici - acea necesara ,impuritate” care asigura credibilitatea si perenitatea unui text literar valoros este prezenti si in Moara cu noroc, unde totul, ,intriga, personaje, conflicte este supradimensionat dup model romanti¢” (Nicolae Manolescuy, Istoria criticé a literaturii roméne), ceea ce asigura un contur estetie mai pregnant universului narativ. 3. Avand, pe de o parte, o evidenta conceptie clasica, didactic& si moralizatoare asupra rolului literaturii, dar proband, pe de alt parte, o cunoastere profundd i rafinat a sufletului omenesc, Slavici dezvolta in Moara cu noroc un dublu registru tematic. Sfera socialului este acoperita de tema puterii in relatiile interumane gi a parvenirii - ca o conditie pentru aceeptarea in societate -, pe fundalul economic al patrunderii capitalismului in Transilvania sfargitului de secol XIX (luarea in arenda, spiritul intreprinzator, ideea inifierii unei afaceri individuale, existenja simadaului ca interpus in lanful proprietatii, posibilitatea imbogiitirii prin artificii economice). A doua dimensiune tematica, mai profunda, trimite cdtre avatarurile psihicului uman — ilustrate de Ghité ~ prins intre imperative opuse: dragostea pentru Ana i pentru familie vs. teama ci ar putea pierde stabilitatea financiara greu dobandita; cinstea inifialé, dublata de responsabilitate vs. orgoliul rénit de autoritatea si aroganta simadaului. 127Se creeazi, astfel, dezechilibre interioare subtil urmarite de-a lungul actiunii, care atest caracterul psihologic al nuvelei. 4. Conflictul se dezvolta in prelungirea acestor paliere narative, avand o component’ exterioara asigurata in principal de relatia lui Ghita cu Lica, dar si cu Ana, cu batrana gi cu autoritatile, preenm gi ima interioars, éezvoltata la limita tragicului, in care se intdlnese tra- sdturi gi trairi contradictorii ale protagonistului: puternic si slab, hotirét gi ezitant, pasional sicalculat, inteligent si naiv. 5, Titlul este construit in antifrazd cu textul propriu-zis, in sensul ca asteptirile lecto- rului sunt anulate de evolufia epica. Simbolul definitoriu din tithn este moara, care cunoaste © deviere de la sensul de baz, mai intai pentru eA este convertita in cfrciuma (,carecum pe nesimfite moara a incetat a mai mécina gi s-a prefficut in eérciuma”), apoi pentru ca, fiind pla- sat& in afara comunitafii omenesti, ,la rascrucea tuturor primejdiilor” (Ni devine o insula in eare germineaza insidios raul (,.In cele din urma, arandagul a zidit careiuma la un loc mai potrivit, departare de cdteva sute de pasi de la réulet, iaré moara a ramas paré- sit, cu lopetile rupte gi cu acoperigul ciuruit de vremurile ce trecura peste dénsul.”) 6. Subiectul respecta canoanele naratiunii clasice, actiunea avand la baz inlintui- rea cauzala si cronologicd a evenimentelor. Expozitiunea il surprinde pe Ghita in mijlocul familiei, sarac, dar echilibrat sub toate aspectele, situatie care ameninté a fi deteriorata prin hotarérea protagonistului de a lua in arenda cdrciuma de la Moara cu noroe, neascultand avertismentul batranei, care are, prin sensul su anticipatiy, rol de incipit: ,Omul sa fie mul- jumit cu séracia sa, cdci, dac& e vorba, nu bogaifia, ci linistea eolibei tale te face fericit”. Find harnici si ospitalieri, Ghitd si familia sa transforma locul in doar céteva luni, ineat o vreme afacerea prospera (,pentru Ghia eérciuma era cu noroc”) si familia se aduna sémbaté seara fericita, numarand banii cdstigati in timpul saptémanii: ,,Patru zile pe saptdmana, de marti seara pana sambata, era mereu plind, si tofi se opreau la cérciuma lui Ghita, si toti luau cate ceva, si tofi plateau cinstit”. Acum Ghif& ,,privea la Ana, Ana privea la el, améndoi priveau la cei doi copilagi, céci doi erau acum, iara batréna privea la cétespatru gi se simtea intinerita”. Intriga este marcaté, in capitolul al II-lea, de scena aparitiei lui Lied, simidaul por- carilor de prin partea locului, un adevarat agent malefic care va rsturna iremediabil oaza de Tiniste a familiei. Seeventa este esentiald pentru injelegerea raportului viitor de forte dintre cei doi. Lied este ofensiv si autoritar, conduedind discufia, care dobandeste aspectul unui interoga- toriu, iar Ghifa este defensiv si prudent, raspunzind cu repliei scurte si evazive. Samadaul se intereseazd de cei trei poreari care au trecut pe la han, ins nu asteaptd raspunsurile lui Ghita, ca si cum le-ar fi stiut deja. Se instituie, din acest moment, o relatie de vasalitate intro cei doi, al c&rui prim efect este resimtit de Ghit? imediat dupa plecarea Simadaului, cénd se framant& pentru a-i ,ascunde nevestei gandurile c>-1 cuprinseser”. Tot acum este construit portretul lui Lied, de la exterior catre interior, deoarece trasaturile fizice fi anticipeaz dimensiunea earac- terologicd. Este ,inalt si slab”, are o eleganta care anuleazd duritatea ocupatiei sale (Lica era porear, ins dintre cei care poarta cimaga subtire cu floricele, pieptar cu bumbi de argint 4 bici de carmajin”), Biciul - simbolul puterii brutale ~ gi ,cctutatura” ti sustin autoritatea gi stdpdnirea de sine ca atribute esentiale. Ana, pe de alt& parte, priveste ,ca un copil” la ,cdla- rotul care se apropia”, neascunzndu-si uimirea in fata frumusetii gi a autoritafii emanate de acesta. Ca un adevarat stapan al locului, Lica igi exprima nedisimulat dispretul fata de cele doua femei, prin interogatia retorica: ,,Vor fi si oameni pe aici!?” fn interiorul acestei scene tea- tralizate, Ghifa isi ia rezerva suspiciunii in fata strainului, neoferindu-i informatii in legituré 128cu porcarii care trecuserd pe la han fara s& achite consumatia, ins prudenta fi este anulata de interventia batrénei, care nu infelege jocul de putere desfaigurat intre cei doi barbati. Desfagurarea actiunii surprinde efectele acestui prim compromis, consténd in compli- citatea eroului la faradelegile simédaului. Chiar a doua 2i igi cumpara pistoale gi-si angajeazd ca slug un ungur voinic, pe nume Marti, iar peste cAteva zile aduce de la Fundureni ,,doi catei Hlocori”, po care fi dreseard si se asmuta asupra turmelor de porci. Devine treptat ursuz gi inchis in sine, iar relatiile cu Ana se deterioreaza, din cauza permanentei tensiuni interioare 8 cdrciumarului (,era legat, si omul cand se simte legat e suparacios”), a suspiciunilor femeii #1 neincrederii in capacitatea lui Ghifa de a gestiona situatia critica in care intuieste c& se afld. Inceared a se smulge din acest mediu nociv (,— Ce zici tu: n-ar fi bine sf plecdm noi la SE Dimitrie de aici?”), congtientizand pericolele din ce in ce mai mari (,Am o nenorocire: pierd lua de astizi pentru cea de mane”), Ins nu are puterea de a-gi duce intentia pana la capat. Accept, dupa ceva ezitari, cei gase porei trimisi de Licd (desi, cunoscdnd insemnele turme. lor, igi da seama c& o parte sunt furati) si se afunda, troptat, in mocirla duplicit&tii (,s& para om cinstit, dar 8 fie si prieten cu Lied”). Dupa ce Lied gi oamenii lui il prédeaza pe arendas, © omoara pe femeia ce le era complice la vanzarea lucrurilor furate gi pe copilul acesteia — creandu-si, insa, alibiul de a se fi aflat, in respectiva noapte, la carciuma -, Ghitd se trezegte Prins implacabil in jocul margav al simédaului. Reugeste sa scape de arest ,pe chezésia” preo- tului, iar apoi, la judecata de dupa Sfantul Dumitru, se salveazi cu ajutorul relatiilor sus-puse ale lui Lica, dar gi in schimbul juramantului strémb, bazat pe omisiunea adevarului: ,Nu pot 84 jur cd n-a plecat fn noaptea aceea, fiindea n-am stat mereu lénga dansul; jur ins& ed eu unul au Lam vazut nici duedndu-se, nici intoredndu-se, c& Lam stiut toata noaptea la earciuma”, Ti cere din vreme ajutorul jandarmului Pintea si pun impreund la cale o strategie de a-l prinde Pe samadau eu dovezile jafului asupra lui. Pentru aceasta, Ghitd se angajeaza in fafa lui Licd si schimbe banenotele mari din banii furafi (pe care le pred jandarmului), ins are mereu srija si opreasca partea sa, adic jumitate din suma. Tensiunea epicd este amplifieat prin adéncirea componentei afective a conflictului, cauzata de gelozia lui Ghit, chiar daca el insugi Incurajase si chiar folosise relafia Anei cu Lied, fiind convins c& astfel ar putea detine, oarecum, controlul asupra celui din urmé. Punctul culminant este, ca in orice nuvela, destul de extins (capitolele XIV, XV, XVI) primeste pe de 0 parte o coloratura romantica (iubirea tradata, rézbunarea, crima pasionala, intentia suicidala), iar pe de alta parte una naturalista (insistenta asupra detalilor din timpul uciderii Anei). Deloc intamplator, el este plasat in ziua de Paste, cand Ghifi urma a-i pune in aplicare planul de salvare (,1 luase hotdrarea de a-si trimite nevasta gi copiii de sarbatori la Tneu si de a se duce astfel, nestiut de nimeni, s& caute undeva un loc ascuns, unde si-i cheme in urmé la sine gi si-gi petreaca zilele viefii pierdut in lume gi nesupdirat de nimeni, deoarece Lica nu putea s&-1 vanza, iar Pintea nu stia nimic”) si, totodat, de razbunare (,$i de aici ina- inte el simfea c& Ana e pierduta gi nu se mai gandea decat la razbunarea lui.”), Fiind inteles cu Lica, pretexteaza in ultima clipa c& trebuie sii ramana acasa, dar calculul siu este dat peste cap de incdpajanarea Anci de a face acelasi lueru, ceea va stérni furia samidaului (,Licd se simfi cam scos din sirite cand nu-I gasi pe Ghia singur, precum fusese vorba”). Dup ce petree cu tofii (,Nu trecu mult, si tiganii sosira gi, pe céind la Ineu camenii intrau in biseric’, la Moara cu noroc incepu veselia destrabilata si faré fréu.”), Ghitd isi lasai sofia in compania lui Lica, ca.o jertfé absurda, pe care o percepe ca inevitabilé (Aga vrea Dumnezeu! igi zise el; aga mi-a fost randuit.”), necrezénd totugi ca ,Ana, Ana lui, sf se deie vie in mainile unui om ca Lica.”), 129 calCinismul simédaului il face si raména incremenit: ,— Are sé-fi vie greu acu o dat, urma Lied; de aici inainte esti lecuit pe vecie. Tu vezi cA ea mi se da de bundvoie; asa sunt muierile”. ‘Scena mortii personajelor este dramatizaté intr-o maniera romantic’, deoarece crima pasionala a sotului gelos este dublat de dorinta vindicativa, iar cadrul in eare se petrece este solitar gi nocturn, linigtea find strébatut& de fulgere si de tipatul unui huhurez. Desi se intoarce din vreme cu Pintea gi cu alti doi jandarmi, pentru el prinde pe Lic& avand asupra lui dovezile jafului, acesta seapa fugind calare. Simfind c& totul este pierdut, Ghia isi pierde echi- librul (,Sufletul intunecat al cérefumarului acum se vede eu adevarat.” ~ Nicolae Manolescu) gi isi ucide sotia, cu gandul ca, apoi, sA se sinucida, Ca intr-un film derulat cu incetinitorul, autorul noteazi toate gesturile personajului (da fan calului, il gterge de sudoare, il acoperé cu © cergii, incuie uga si arunci cheia ete.) gi reda fara vreo interventie vorbele halucinante ale acestuia: ,Simt c& mi s-a pus ceva de-a curmeziga in cap gi c& nu pot trai, jard pe tine nu pot sa te las vie in urma mea”. Dialogul are valoarea unei confesiuni reciproce gi cumva, eliberatoare. impuscarea lui Ghitd de cdtre Raut, incendierea hanului la comanda lui Lica (,,c&nd socotiti ed eu ma apropii de Fundureni, dati foc pentru ca s8 pot privi carciuma arznd, de la Fundureni, dimpreund cu satenii”), precum si sinuciderea acestuia prin izbirea cu eapul de un stejar useat incheie seria actiunilor din aceasta nuvela exemplara. Deznodamantul are gi valoarea unui epilog, deoarece, in mod simetric, este adusa din nou in centrul naratiunii soacra lui Ghifé, ipostaza a ,celui de-al treilea personaj” omniprezent in proza lui Slavici (Dumitru Popovici, Eu, personajul), care ,vede” si judecd actele eroilor aflaji in prim-planul actiunii. Aceasta contemplé, alaturi de copiii ramagi orfani, ramdsitele hanului incendiat - necesara purificare prin foc ~ punénd totul pe seama destinului: ,— Se vede c-au lsat ferestrele deschise! zise ea intr-un tarziu, Simjeam eu cd n-are sd iasd bine: dar asa le-a fost data!” 7, Timpul gi spatiul acfiunii sunt bine precizate, in spiritul realismului, trimifand catre spatiul campiei aradene de la sfarsitul secolului al XIX-lea (Ineu, Salonta, Fundureni, Oradea Mare, Arad), ritmul existenfei oamenilor fiind mareat de sirbitori religioase precum Rusaliile, Sf. Gheorghe, Pastele, ,inceputul Saptiménii Luminate”) sau de anotimpuri (,trecu toamna i veni iarna, trecu gi iarna gi veni primavara”). 8. Personajul principal al operei este Ghitd, care, ca gi alfi eroi ai lui Slavici (Persida, Simina, Iorgovan, Mara), nu ilustreaza vreo tipologie si nu are un comportament previzibil, autorul lséndu-l s& evolueze in acord cu natura sa moral si psihica, fara a-l forfa sa se inca- dreze intr-o schema umané. De aceea, poate fi considerat un personaj tridimensional, foarte modern pentru epoca in care a fost creat. Caracterizarea personajului se realizeaza gradual, dela datele comportamentale generale catre particularitatile emotionale, temperamentale 5i morale ce-I definese, intr-o tensiune a privirii auetoriale care fi asigura textului o permanent deschidere, Aga cum reiese din prezentarea actiunii, caracterizarea indirect precumpaneste, trasiturile eroului putand fi deduse din faptele sale (intreprinzator, harnic, plin de initiativa, determinst), din atitudinile sale (prudent, indecis, uneori vulcanic, alteori inchis in sine), din relatiile cu Lica (defensiy, expectativ, temator, orgolios) si cu Ana (la inceput iubitor, tandru si responsabil, apoi interiorizat, noncomunicativ gi gelos). Caracterizarea prin nume are la baz desacralizarea numelui Sf. Gheorghe ~ cel care ucide balaurul in iconografia crestind -, acesta devenind un simbol onomastic inversat: in conflictul cu réul reprezentat de simadau, Ghita se aratd vulnerabil, abdicand relativ usor de la valorile in care credea initial. 130Autorul insista pe gesturi marunte, stari gi reactii ale protagonistului care devin simpto- mele transformarii sale interioare. Astfel, o indeamni pe Ana si danseze cu Licd, doar pentra ai face pe plac acestuia — ,Saracul de mine! grai Ghif& asa in gluma. Dar nézuroasé mi s-a mai facut nevasta! Joaci, muiere; pared are si-ji ia ceva din frumuse{e” -, neintuind pericotul la care igi expune familia. ,,Ocl ” auctorial penduleaza intre planurile exterior — interior, dupa simpla consemnare a replicii urmand. investigarea trairilor din spatele acesteia: yfierberea in el cand ti vedea fata strabaituta de plcerea jocului”. Aflat sub fascinafia samadaului, edrciumarul ii urméreste cele mai mici reacfii, problematizandu-le, aga cum se intamplA atunci cand Lied une la cale jefuirea arendagului, avand grid, prin gesturi ,intAmplatoare” si vorbe aruncate {n fata oamenilor poposifi la céreiuma, sa abata banuielile asupra lui Ghifa. Acesta, naiv, se simte tulburat nu de capcand — pe care nici nu o intuieste -, ci de perspectiva de a-1 supara pe stinddau: ,Sufletul i se pusese in turburare end Lied fi spusese ed are o vorba cu arandagul”, deoarece isi dorea cu tot dinadinsul si rémana la moard: ,Dar Ghit& nu voia si pleco; nu-l lisa inima s& pardseascd locul la care in scurt timp putea si se facd om cu stare”. Spiritul malefie al lui Lie activeazd latura intunecat& a lui Ghitd, care se las acaparat de obsesia imbogatirii, slabiciune ce-i va fi exploatata de abilul sAmadau: ,se géndea la cAstigul pe care l-ar putea face 1n tovaragia lui Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impiienjeneau ochii”. Personajul este construit cu obiectivitate, dervaluindu-se ca un suflet complex, bén- tuit de dileme, contradictoriu in optiuni si in manifestari, fl putem compara cu Ion, eroul lui Rebreanu, care este tot o victima a societatii ce disprejuicgte sdracia, dar si a propriului orgoliu. Din acelasi conflict intre imperativele exterioare gi cele interioare se nagte drama gi suferinga lui Ghia, pe care le constientizeaza treptat:,...l era singur gi parasit. Ana, pe care © privea cu atéta drag mai nainte, incetul cu incetul se instrainase de dansul si nu mai era vesolii ca mai nainte. El insugi se instrainase de dansa. Din clipa in care ea si-a aratat banuie- lile pe fata, se stransese orice tragere de inima pentru dansa din sufletul lui”. Atitudinoa este alta, insd, atunci cAnd revine acas& dupa cele céteva zile de inchisoare din preajma procesului © confeseaza sotiei: ,— Iarté-ma, Ano! zise ell Iarté-ma cel pugin tu, cdci eu n-am sd ma iort cat voi trai pe fata pimantului.[...] $i n-am pacdtuit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie si b-am voit si cred gi sd inteleg cand mi-ai aratat calea cea bund”. Stilul indirect liber fi ofera lui Slavici posibilitatea de a surprinde cu fidelitate imaginea de sine a porsonajului: ,Facuse, fie la strdmtoare, fie la slabieiune, lueruri eare puteau sé deie loc la banuieli grelo; nu se simfea cu destvargire nevinovat gi se temea ca nu cumva sd se deie asta data pe fata gi vina lui”. Desi macinata de instrainare si de suspiciune reciprocé, iubirea dintre cei doi soti este Puternic&, iar creionarea ei delicata asigura partea de ,poezie” si de umanitate calda a acestei nuvele despre duritatea earacterelor in lupta pentru putere. De pilda, in timpul procesului, Pe Ana o mustra gi gindul cdi n-a facut nimic spre a usura soarta sofului siu, pe care, dupa cele aflate in urmé, incepuse a-] erede nevinovat”. La randul su, Ghit’, atunci cand este adus in fata judecdtorului si igi revede sotia, traiegte emofii care il fac a-si reconsidera viata: ,Nu © vaizuse de mult, si acum cand o vedea aga de pierita, cum era, se aduna deodata in sufletul Ini ‘oat dragostea pe care o simfise din clipa cand o vazuse pentru intaiasi data, toata dorinta de 2.0 vedea mereu ferita de rele, toata alipirea catre viata a omului patruns de iubire...” Caracterizarea directa intregeste profilul personajului principal, adaugand imaginii aces- suia perceptia naratoriala (,merou agezat gi pus pe ganduri”, ,ursuz”, apoi ,mai ingaduilor si mai mulfumit cu lumea in mijlocul cireia se afla” etc.), dar si reflexiile in constiinta celorlalte Personaje, precum si in a protagonistului insugi. Portretul fizic este trecut cu vederea pana in 131adoua parte a nuvelei, cand, prin ochii Anei, este conturat in datele sale esentiale. Astfel, desi vede dinaintea sa un barbat ,{nalt, lat in umeri, cu ochiul limpede si cu fata nemiscata...”, femeia igi dé seama c& ,Nu mai era el, omul puternic gi plin de viafai: in cdteva zile se ficuse numai umbra din ceea ce fusese odinioar§; in cfteva zile pielita obrajilor i se incretise si peri capului fi d&dusera in cdrunjealé”. Mai tarzin, dezamagitd de Ghifa gi atrasd, intro clips de slabiciune, de simadau, aceasta ii marturiseste: ,Tu osti om, Lied, iara Ghifa nu e decat omuiere imbricata in haine barbatesti, ba chiar mai ru decat aga”, Pintea, devenit prieten si partener al lui Ghita in demascarea simidaului, ii pistreaza luciditatea in evaluarea impli- cdrii gi a vinii acestuia: ,Carevasdzica, Ghifa era oarecum tovarigul lui Lic&: el fi pastra sem- nele turmelor, primea daruri de la dansul”. in fine, procedeul autocaracterizarii este prezent in monologul personajului, care imbina complacerea in sine gi credinta intr-o forfa cdreia nu i se poate opune: ,,Fi! ce si-mi fac!? igi zise Ghifd in cele din urma, Aga m-a lsat Dumnezeu! Co sii-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa meal? Nici cocogatul nue insusi vinovat 4 are cocoasé in spinare: nimeni mai mult decat dansul n-ar dori sé n-o aibi 9. Compozitia nuvelei este clasica, solida §i riguroasa, iar viziunea naratorialé de tip »par derriére”, cu focalizare zero, se distinge prin obiectivitate, avand ca mared stilistico-gra- maticald specified verbele gi pronumele la persoana a treia. Vocea naratoriald este uniforma si relativ neutra, dialogul este ins tensionat si bazat pe replici scurte. Un loe special fl ocupa monologul, prin care personajul este investigat in trairile sale profunde, iar introspectia — ea forma de monolog — concentreaz dimensiunea autoanaliticé a eroului. Descrierea este pre- zenta in toate formele ei, de la conturarea cadrului naratiy, a obiectelor gi a interioarelor, pan la realizarea portretelor celor trei personaje: Licd, Ana, Ghita. La nivel stilistic se reared firescul limbajului, care creeazi un efect de sutenticitate tipic realismului. Prin urmare, Moara cu noroc raméne, mai ales prin figura protagonistului, 0 nuvelé realist de o mare fort psihologica. 132Redacteaza un eseu, de minimum 400 de cuvinte, in care si prezingi particularitati ale unei nuvele studiate. ‘In elaborarea eseulul, vel avea in vedere: fa = evidenfierea a dou’ trassturi care fac posibilaincadrarea nuvelel studiateInt- ; un current culturarfliterar a = prezentarea modulul in care tema se reflect In nuvela studiata, prin ‘comentarea a doua secvente narrative semnificative; = analiza, la alegere, a dous elemente de compozitie si de limbaj, semnificative pentru nuvela studiata, din seria: actiune, conflict, perspectiva narativa, relat temporale si spafiale etc. Q ce TLE De REALIZARE AE EULUT @ Introducere: Cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-tea este marcat de o serie de metamorfoze sociale, politice, economice si culturale, transforma regisibile gi in modul in care fiinfa umana ingelege si se raporteze la sine gi la Tumea in care ‘reste. Aceste schimbiri de viziune sunt reflectate si in literaturd, prin aparitia ‘unui nou curent, manifestat ca o reacfie antiromanticd, curent care poarta numele de realism. Astfel, daca pentru romantici, natura era perceputt ca 0 sursi de inspiratie transfiguratd artistic prin fantezie (,Natura, tu esti zeita mea!” afirma William Shakespeare), pentru scritori realist, natura, intreaga realitare exterioar, devine un obiect de analiza, supus finei observatii a artistului (,Natura, studiagi natura!”- dupa cum afirma Denis Diderot). In plan autohton, principiile estetice ale noului curent prind contur prin opercle marilor clasci. Opera lui Toan Slavici, fie cX e vorba de nuvelistici, fie de romanul ,Mara”, reflecta preferinga scriitorului pentru estetica realismului, [Bvidentierea a doua trisituri care fac posibild incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/ literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica } Reprezentativa pentru viziunea seriitorului asupra lumii este creafia literaré : »Moara cu noroc”, o nuvelii psihologica de facturi realista, publicati in volumul : »Novele din popor”, in anul 1881. In primul rind, dimensiunea realist a nuvelei se evidentiaza la nivelul intenfionalitaii actului artistic a seriitorului de a realiza o literatura mimetici. Universul fictional creat de Toan Slavici aduce in fata cititorului imaginea societifii traditionale romAnesti din Ardeal de la sfirsitul secolului al XIX-lea, care pare si fie afectatl de noua mentalitate mercantild a epocii, In yederea obfinerii efectului de iluzie a viet, autorul construieste, prin Ghita, un personaj in sufletul eAruia Ghidul unei 9 invariri eticientete reflectt clocnirea dintr 7 ‘cree ni a eee loud pornisi pe eat de puternice, pe atit de ‘meracicton pe de-o parte, doringa dea ramane un om cnsialitr de faiia rpaees \ parte dorinta imbogifirt alaturi de Lict Samdaul. Framantacile toate ale protagonistulu,surprinse in planul dscursului nara confer hnuvelei caracterul de prozit psihologica, : _ Sas rand, realismal Prozei lui Slavici se evidentiaza si la nivelul cou Personajelor, care intruchipeazit adevarate tipologit umane, "preventative pentru societatea vem. Batra sour reprezntt orl sin ine rare ci plas inglepciunii populre, Ana ext femeta supus, in eadrul familil pana, in reme ce Lie devine cepremtaty penta tiple natn ti est, ln nceput ipl cizmarulu sirae,nemulpumit de propria condi aly pe cae vrea ot 5-0 imbunitifease Pe pareursldiscursulu naa ns, personajul este urmiit de Ja tipicitate ln individualizare. Ceea ce il face unic este eee es pentru bani, comportamentul siu ineadrind) Prezentarea a dowa seevente/epi 5 fepisoade narative relev: somos viziunea despre lume din nuvela studiatt Se sioridne de idei, nuvela igi eleva aderenga laesteti i in emai abode fami Ac Sige eens dle tema psihologied a derumanizarii, discursul narativ urmarind pribusirea a eae sub isi beh a banului. In acest ihe nepal wviluic ipostaza unui Ghitd stapan pe sine. Constient de over ie dc tis in ech es Moat no cps wr uefa pe lea bunds. Stine dene, ia azed Dreprilor decir s elev in epodul arate surprinde dialog cizmaruu cu biting soacre 8 stim pe prsp I soar... eu uitandu-mni a Ana, Ana la inne amid copay gi umneat ste Tt nite oli” Mutarea la cium apart Lik Simul marche inept detinu ontoogie igonistului Increderea va fi inlocuita treptat de team, fapt ce reiese di comportamentul cdreiumarului, care incepe sisi ia masuti de precante: ist camped pistoale de la Arad, igi aduce doi cfini de la Fundureni i i angajeaea lug noua, pe Marti, un ungur inalt cat un brad.” om so ind Pls sb infuenga Simidaulu, Chip ii perciteaz i relia ou fami ‘inceput, biirbatul isi dovedeste iubirea fati de sosie si prada La nepa, babel rea api de soe gi de copil, manifestati fi get de andes gi exces. Infuena a Lek apa cirsimarul A atrasforma pe cet ase net gesture de tandefe or inoue trepat de brutal, Naratoal omniscient surprinde metamorfoele basbari care tral zmbea cama ant, idea eu bohot, de era teama de dans Seca fin ce mal rar Ana ar atunci cid o fess, isn une vnete pe zp.” nnuvelei il surprinde pe Ghit& pe ultima treapta a degradirii sale morale . morala dededlGetasiiiiin, _— Orbit de furie si dornic si se slzbune pe Liei, i arunci sofia, drept momeali, in brafele Samidiului. Dezgustati de lasitatea sofului, pe care il consider ,doar uiere imbricath in straie barbatesti", Ana i se daruieste lui Lict, Tlustrarea a doua elemente de steucturi gi de compozitie ale textului narativ studiat Nu in ultimul rind, viziunea despre lume a autorului se remarct sila nivelul slementelor de structurit gi de compozitie ale textului narativ. Discursul epic al nuyelei dezvolta, initial, un conflict exterior, intre mentalitatea traditionala, bazati pe valori morale, cAtcia fi di glas bitrana soacri a hui Gh mentalitatea capitalist, fundamentatl pe valori de schimb, in care puterea supremi este ban. ‘Acest conflict exterior este doar pretextul pentru amplul conflict interior pe care il dezvoltd textul, trisiturit specific’ prozei de analiza psihologicd. Aga cum se prefigureaz4 inci din ttl, firul narativ al nuvelei urmireste micinarea, pan Ia disparitie, a constiingei protagonistului al cirui suflet este scindat intre cele dou chemi Iiuntrice: cea a moralitii si cea a banulut. Cronotopul este unul bine precizat facind posibila incadrarea nuvelei in estetica realista, Actiunea se desfiguari pe parcursul unui an, intre dows repere temporale cu valoare religioast: de la Sfintul Gheorghe pant la Pagti, Se observ aici vigiunea traditionali a unui autor, in conceptia ciruia existenfa fiintet umane trebuie si se inscrie in sfera religiosului, a moralitaqii. Nu intamplitor, sfargicul tragic al personajelor care au inetleat principiile etice a avut loc de sirbittoazea Pastelui, in traditia popular, un moment in care suletele sunt chemate laJudecata de Apoi, Spatiul fctiunii este fixat prin toponime reale: Ineu, Fundureni, Arad, ‘Oradea, Muntii Bihorulu. in vederea obtinerii aspectului verosimil al universului fictional creat, ca trisiturl specifici realismului, autorul alege, pentru nuvela sa, o perspectiva narativa obiectivi, cu o viziune ,dindarat”, care ti apartine unui narator omniscient omniprezent gi extradiegetic, ce nareazi la persoana a ILl-a, Obiectivitatea naratorialé este insi incilcata, pe alocuri, prin interventiile batrinci soacre, ca voce auctoriald ce di glasinfelepciunii populare, idelt conform circia omul trebuie si se supund unui destin prestabilit. Constructia subiectului reflecti preferinfa scriitorului pentra rigurozitatea clasicismului, discursul narativ fiind structurat pe 17 capitole de o intindere aproximativ egalt. Circularitatea, ealizatt prin intervene batranet in incipitul sila finalul nuvelei, fi conferk operei lui Slavic agpectal de univers fieyional inchis, Titeratura realist devenind, astfel, un enimpel cle existengi reali. .. Ghidul uneiwr \ Nuvela realista, p: »Moara cu noroc” de loan Slavici Particularitatile unei nuvele studiate 1. Evidentierea a doua trasaturi ale nuvelei realiste, prezente in textul dat ' Curenttliterar nuvela realista prin: tema familiei sia dorinfei de inavutire, obiectivitate, Personaje tipice pentru o categorie social (cdrciumarul, jandarmul), tehnica detaliuli, ‘a Specia literard nuvela psihologiea prin: frimantarle de constiin{a ale personajului principal conflict interior hn de invest gare psihologic, Discia dice Git si soacr ' 1b, Perspectiva narativa - obiectiva;stlul indi 2. Comentarea a dot Pee es ea de en Con el strnferctevnt pete 1 Ted contecfela nace derumarizant ale dornjel de imbogiire 6oencle din cap, V cconfuntare inte Gui g Uc seap XVI Gemalto s. comlgedanbaslil ana uta ae etal 1 Sputum actlunl ccna eis nscrca de drumun, zl aciunca se dest OS EE Ticailprdcla Sagralceasene seen oe so Subject ALE din 47 eapiole, ca prlon pl optig suvels ces eblect com! 1 Tn expazttune, Chinn arendaetrcium de la Moara cu nore, pentru a cgtign rapid bank Apa ul Lick Sd la Monra cu noroccoratee ntiga eee aceasta declanseaza conflictul interior si tulbura echilibrul familici. y 1 Desguraran ach ikea proces string crural ofall sal enum ante ipribeale da Soxttadeibogiurs min soepucins eat Punctul cornea: De Pay, GHA lan cai ccs cl Skeobed emer dup’ jandarm. Dezgustata, Ana i se druieste lui Lica, 7 # Deznodimintl este tragic Gif uel pe Ana gist ule din ordinal el Lia incendiul mistuie Moara cu noroc; Lica se sinucide. Nuvela are final moralizator. 4 1 Te vl eat ral egies nl porstamioct ate rn B92 AST Tar Re mpm or ‘oral ne preinil eonfcta inter al protagtnisuhy tne doin ee moka tne __ aut doth dese tnbogt aud del Conllael eacien waren 3c. Canstuctla partonalalon inves, cent cade pescalooventaet meee plaltiespesonaor Madey de carectareae 1 chihente cela bine contrat persone din pve ll Stavil lar destin su ia ee Ree ee Gaia aineecie wee al eee eat ioe ED cal aes Gane Date i el ee a ln gegen are ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologie’ feminine. 4 Stl navel! eo sob, concia rk podoabe inbakd rele chart a ersonaplor valor regltale lc limbojl egjona andres nba pope Caen = »Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realist, psihologics, \\_ LEseu despre particularitatile \ unei nuvele studiate Context Scriitor afirmat la sfarsitul secolului al XD-lea, Toan Slavici este unl din- tre adepiii realismului clasic. Publicata in 1881 in volumul de debut ,Novele din popor”, nuvela realist, de factura psihologica , Moara cu noroc” devine tuna dintre scrierile reprezentative pentru viziunea moralizatoare a lui Joan Slavici asupra lumii si asupra viefii satului transilvénean. 1. Evidentierea a doud trésaturi ale nuvelei realiste, prezente in textul dat »Moara cu noroc’ de Ioan Slavici este o nuvela, adic’ o specie epica in prozi, cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa, cu un conflict concentrat. Personajele relativ putine scot in evidenta evolufia personajului principal, puternic individualizat. Este c nuvela realista prin tr uri manifestate la toate nivelurile textulu tema familiei gi a dorintei de inavutire, obiectivitatea perspectivei narative, includerea unor personaje tipice pentru o categorie sociala (Ghit’ reprezint tipul circiumarului dornic ce imbogitire, Pintea este jandarm, Licd este sima- iu, dari talhar), analiza psihologica, verosimilitatea, prezentarea veridic’ a societifii ardelenesti din a doua jumtate a secolului al XIX-lea, precizarea tunor toponime reale (Arad, Ineu, Oradea Now’), pentru a crea iluzia viet tehnica detaliului semnificativ in descriere (drumul si locul de la Moara cu noroc) $i in portretizare (Lici Samadi) ‘a. Realismul impune tipul de nuvela psihologica prin interesul pentru frmantirile de constiint& ale personajului principal, care traieste un conflict interior, moral, si se transforma sufleteste. Analiza se realizeaza prin tehnici de investigare psihologick: monolog interior, stil indirect liber, scene dialo~ gate, insofite de notatia gestici si a mimicii ‘Anakza psihologic’ este pusé in slujba unei teze morale: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior si linistea familiei. Aver- tismentul batranei din incipit, expresie a mentalitati tradifionale, este ignorat de Ghit’, atras de mirajul banilor. ‘ib, O alt’ trisitura a realismului este perspectiva narativa obiectiva. intamplirile din nuvela sunt relatate la persoana a Ill-a, de catre un narator detasat, omniscient si omniprezent. Interferenta dintre planul naratorului si cel al personajelor se realizeaza prin folosirea stilului indirect liber (Ama igi ciilcd pe ‘nimi gi se dete Ia joc. La inceput se veden ct a fost prinsit de silt; dar ce snvea st facd? La urma urmelor, de ce sil nu joace?”). Pe langa perspectiva obiectiva a naratorului, apare tehnica punctului de vedere in interventiile simetrice ale batranei, din incipitul si din finalul nuve lei, Soacra afirma in discutia cu Ghit& de la inceput: ,Ormu! si fe nnulfumtit cw “rica sa, citi, daci-i vorba, 1 bogilia, ci lnisten colibel tate te face ferict", iar la “a| spun cine trece pe la cérciumé, iar Ghi sfargit atribuie intimplirile tragice din nuvela destinului necrupite fost data!.”. Cele doua afirmatii constituie tezele morale ale nuvelei asa te-a 2. Comentarea a doua secvente relevante pentru tema nuvelei »Moara cu noroc” de loan Slavici are ca tema consecinfele nefaste si dezu- manizante ale dorintei de imbogitire, in contextul patrunderii telatiilor capi- taliste in satul transilviinean, Tema poate fi privitd din mai multe perspective. Din perspectiva social’, nuvela aratd incercarea lui Ghif’ de a-si schimba statutul social (din cizmar vrea si devina cérciumar) si de a asigura fami- liei sale un trai indestulat. Din perspectiva moralizatoare, seriitorul descrie consecinfele nefaste ale dorintei de a avea bani. Din perspectiva psihologics, nuvela prezinti conflictul interior trait de GhifS, care, domnic de prosperitate economics, isi pierde treptat increderea in sine gi in familie. Dout secvente relevante pentru tema dezumanizarii sunt confruntarea dintre Ghita si Lica din capitolul al V-lea si uciderea Anei din final, in dumi- nica de Paste. (vezi pag, 54-55, escul II]. Relatia, reperul 2) 3. Analiza, la alegere, a doud componente de structura si de limbaj ale nuvelei In nuvela realist’, spatiul gi timpul sunt precizate, ceca ce confer veridicita- te. Circiuma de la Moara cu noroc este asezata la rscruce de drumuti,izolatd, ‘nconjuratd ce pustititi intunecoase. Descrierea initial a locurilor anticipeaz deznodimantul tragic: culmea dealului plesuo", ,locurile rele”, ,cinci eruci tau fnaintex mori 3a, Actiunea se d soar pe parcursul unui an, intre dou’ repere tem- porale cu valoare religioasi: de la Sfantul Gheorghe pan’ la Pastele din anul urmator, cand apa si focul purifica locul. Aledtuit’ clin 17 capitole, cu prolog si epilog, nuvela are un subiect con- centrat. in expozitiune, descrierea drumului care merge la Moara cu noroc gia _, locului in care se afla citciuma fixeaztt cadrul actiunii, Ghifa, cizmar sirac, hotdraste si ia in arenda carciuma de la Moara cu noroe, pentru a castiga bani ‘mai multi $i mai repede. O vreme, afacerile ii merg bine, iar primele semne ale bundstirii gi ale armoniei in care trdieste familia nu intarzie si apar’, scena numérarii banilor, sAmbata seara, fiind sugestiva, Aparitia lui Licd Saimadaul, geful porcarilor gi al turmelor de porci din imprejurimi, la Moara cu noroc, constituie intriga nuvelei, declangand con- flictul interior al lui Ghit’ si tulburand echilibrul familiei. Licd ii cere s8-i igi di seama ci nu poate rimane la Moara cu noroe fara acordul Smadaului. ‘Mai intai, Ghit’ igi ia toate masurile de aparare impotriva lui Licd: merge la Arad si-si cumpere doua pistoale, igi face rost de doi cain‘ gi isi angajeazi incd o slug’, pe Marti, un ungur inalt ea un brad Desfisurarea actiunii ilustreaz4 procesul instraindri cArciumarului fati de familie si al dezumanizarii provocate de dorinfa de imbogatire prin complicitatea cu Lica, Datorita generozititii Samadaului, starea material a lui Ghia ajunge tot 44 mai infloritoare, numai c& Ghifa incepe si-si piard incredlerea in sine. Carciu- marul devine interiorizat, mohorat, violent; ii plac jocurile crude, primejdioase, se poarté brutal fafa de Ana, pe care o protejase pana atunc, si fafS de copil. La un moment dat, ajunge si regrete ci are familie si copii, pentru ci nu-si poate sume total riscul imbogatiri alaturi de Lic8. Dornic si fac avere, se indepartea- 2 treptat de Ana si devine complicele lui Lic la diverse nelegiuiri, primind in schimb bani obfinufi din jafuri si crime. Este anchetat in doua randuri, acuzat de complicitate in jefuirea arendasului si chiar de uciderea unei femei sia unui copil si este eliberat pe ,cheafgie I pierde imaginea cle om cinstit pe care 0 avea in fata oamenilor. Feaméntirile gi neputinta de a iesi bruse din infelegerea cu Lic alterneazaicu momentele de sinceritate in care it core iertare sotiei. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot de codru si tovard al lui Lic’, pentru a-l da in vileag pe Smid’u, ins nu este cinstit nici fafA de acesta, cici doreste si isi pastreze o parte clin banii obtinuti din afaceri necurate. Punetul culminant ilustreazé dezumanizarea lui Ghit’. La sirbatorile Pastelui, Ghita igi aruncé sofia in bratele Samadaului, lésand-o singura la carcium§, in timp ce el merge si-l anunte pe jandarm c& Lied are asupra lui bani furati. Dezgustat’ de lasitatea sotului si fra st stie motivul real pentru care acesia plecase, intr-un gest de rézbunare disperata, Ana i se daruieste lui Lic deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, el e ,om”, pe cand. Ghit’ nu e decit muiere imbricata in haine barbitesti” Deznodimantul este tragic. Dandu-si seama ca sotia Ia ingelat, Chit’ 0 ucide pe Ana, gi este la rindul lui omorat de Raul, din ordinul lui Lica. Un incendiu prowoeat de oamenii lui Lick mistuie cArcitima de la Moara cu noroe Pentru anu cidea viu in mainile lui Pintea, Lic se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac. Nuvela are final moralizator, sanctionarea protagonistilor este pe misura faptelor. Singurele personaje care supravietuiesc sunt batréna si copiti, finfele morale si inocente. Astfel ci tithul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, circiuma numi- 8 Moara cu noroc, ajunge sé insemne, mai cur’ind, Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, deoarece castigurile obfinute aici ascund nelegiuiri 3b. ,Moara cu noroc” de loan Slavici este o nuvela psihologics si de aceea conflictul central este unul moral, psihologic. Este vorba despre conflictul interior al protagonistului, Personajul principal, Ghifi, oscileaza intre dorinta dea ramane om cinstit, pe de o parte, si dorinta de a se imbogiti alaturi de Lic, pe de alta parte. Conflictul exterior consta in confruntarea dintre car- ciumarul Ghita $i Lica Simadaul. Orbit de patima banului, Ghif’ se simte valnerabil fata de Lic’, deoarece are familie si fine la imaginea sa de om cinstit in fafa lumi, Obignuit cu indepencienta, Ghiti se vede constrans si accepte colaborarea cu Lic’, fapt care fi va afecta grav echilibrul interior. 3c. in nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe constructia per- sonajelor, care par sa aiba un destin prestabilit, Personajul principal, Ghifi, este cel mai bine conturat personaj din nuvelis- tica lui Slavici, un personaj ,rotund”, care traieste un proces al dezumanizarii, cu friméntari sufletest si ezitiri. Destinul lui ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire. 45 punctul fufminant manta semnifiea blab conflictual antralmadalil de ital rset hit, cizmar sérac, darcinstit si hamic, ia in arenda carciuma de la Moa- ra cu noroc, pentru a castiga rapid bani, ca si-si deschida un atelier cu zece calfe. Carciumarul nu este la inceput un om slab, ci dimpotrivs, hotirat, care ‘isi asumi responsabilitatea destinului celorlalti Relatia cu celelalte personaje ii nuanteaza evolutia. Declinul sau moral se declangeaz’ o dati cu venirea lui Lici Samadaul la Moara cu noroc, care se foloseste de patima carciurnarului pentru bani ca sa si-l subordoneze. Modalitatile de caracterizare variate redau complexitatea protagonistului. Frimantarile si transformérile sale interioare sunt urmarite prin tehnicile analizei psihologice: notarea gesturilor de catre narator (,1rSuz, se aprindea pentru origice lucru de nimic, wu mai zambea ca mai inainte, i radea cu hohot, incat ii venea si te sperii de el”), monologul interior (,Ei! Ce si-mi fac?... Asa nia lasat Dumnezeu!... Ce si-mi fac dace in mine ceva mai tare decit voinfa mea? Nici cocogatul mu e insusi visount of are cocoage in spinare) sau stilul indirect liber (Dar acesti trei ani axtrnau de Licit. Dacii se pune bine eu dinsul, puten siti meargii de minune, citcé oamenii ca Lica sunt darnici. E numai vorba ce on fi ceri Lict pentru ceea ce da.”). Modificarile comportamentale si afective ale Tui Ghia sunt percepute carand de Ana, din a carei perspectiv naratorul realizeazA caracterizarea directa a barbatului: ,sénfea ci de céiton timp birbalul 13-2 schimbat”. Dialogul este reprezentativ pentru ilustrarea unor trasituri de caracter: ,— Lic tu trebuiess infelegi cf oameni ca mine sunt slugi primejdionse, dar prieteni neprefuiti". Ana suferd esentiale transforma interioare care ti ofera scriitorului posi- bilitatea tnei fine analize a psihologiei feminine, La inceput o femeie devo- tata ciminului, protejaté mai intai de mama gi apoi de sot, reprezentind un ideal de feminitate (,,Ama era tani si frumoasd, Ana era frageda si subfiricd.”), Ana este impinsa in brafele Simadaului gi apoi este ucisi de Ghiti, finde’ ra ingelat. Lica ramane pe tot parcursul nuvelei egal cu sine, 1a om ru si primejii- os". Simadau si talhar, este necrufator cu tridatorii, generos cu aceia care il sprijina in afacerile necurate, hotarat si crud ‘Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi gi din relatiile care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirect). De asemenea, naratorul realizeaza portrete sugestive, iar detaliile fizice releva trasituri morale sau statutul social (de exemplu, portretul Samadaului:_ Lied era porcar, ius dintre ei care ponrta cimagt subtire gi albt ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin), 3d. Stilt nuvelei este sobru, concis, fir podoabe. Limbajul naratorului gi al personajelor valorificd aceleasi registre stilistice: imbajul regional, arde- lenesc, limbajul popular, oralitatea (pieptar, bumbi, bici, carmajin), Concluzie »Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvelé realist — prin tema, tipo- logia personajelor gi stil - si o nuvela psihologicd, pentru e& urmareste con- flictul interior, framantarile n planul constiintei personajelor. Observarea este minufioasi, detaliata si serveste realizarii unor psihologii complexe 46 Publi gica, Mi Slavici a Tema 1.Sta Ghita consecis Stata siiaina iubitor. 2b,simt nevoia ci pentru a 1.2. NUVELA Joan Slavici, Moara cu noroc IDEI SI CONCEPTE LITERARE sneanul de , ntentio- 4. Nuvela realist-psihologica ersre be + Tip de nuveld definit in funcfie de doua criterif: unul al curentului literar (realismul) uzzi a ingeles si celdlalt al tehnicii narative (psihologismul), Prin caracter monografic, valoare mo- Bpaegiay. ralizatoare, narator omniscient, personaje tipologice sau toponime reale, nuvela este etisn care realist, iar prin stil Indirect liber, conflict interior si analiza psihologic’, nara 40. poate fi considerata si o nuvelé psihologica. Psihologismul nu inseamné, agadar, anu- lare a caracterulul realist, realitatea interioari bazindu-se pe acelasi principiu al verosimilitiiica si fresca social. n fapt, asa cum demonstreazi Slavic! in Moara cu noroe, metamorfozele i tensiunile exterioare cap3t3 ,realitate" tocmai prin dezvalui- rea impactului asupra interioritati individulul. bs, Personaj static/plat vs. personaj dinamic/rotund + Provenit din latinescul persona (rol, mascé, actor), termenul personaj este o creatie a secolului al Xil-lea, inainte fiind preferati termeni ca erou sau protagonist ca proiectit ale unui ideal uman. Considerat element central al intrigi, agent sau martor al desfé- surarii actiunii, principal factor pentru realizarea sensului romanesc, personajul este supus de-a lungul timpului numeroaselor clasificiri. Astfel, dupa cum anun} dictionarul de Terminologie poeticd si retoricé, alaturi de dihotomia traditionald, eri- utara ideologiei romantice: personaj bun/rau, tip pozitiv/negativ, formalistit rusi {eoreticieni de la inceputul secolului XX) propun diferenta: personaje mobile (sau dinamice) si personaje imobile (statice), care nu evolueaz de-a lungul actiunit, dar care sunt totusi supuse legil unei transforma interne. Acestel ultime distincti, nara- tologul american EMM, Forster fi ofera o noua terminologie, fara a schimba substantial sensul conceptelor: personaj plat (flat), untvoc, ,construit in jurul une singure idet sau * calitég”si personaj multidimensional sau rotund (round). «Stil indirect liber + Tehnicd narativa aparuti in secolul al XIX-lea ca prima forma a subiectivizatii dis- cursului epic, prin care sunt reproduse cuvintele sau gindurile unui personaj Fira ca naratorul s& utilizeze verbe de declaratie. Ffectul principal const in contopirea vocii naratorului cu cea a personajului, pastrandu-se implicarea afectiva prin apelul Ja enunguri exclamative, interogatii retorice etc. In terminologia didacticé mai este ‘numit si smonolog interior la persoana a treia’. nuvelisticti al XIXea, ESEU STRUCTURAT TEMA SI VIZIUNE DESPRE LUME/PARTICULARITATI DE CONSTRUCTIE ANUVELEI IN MOARA CU NOROC Introducere s\n vice Sehonar Qe Vermenh Mera tema reprenet acs aspedr genera de Mak ye care un autor alege s4 i} abordeze intr-o creatie a sa, $i pentru cA nu se poate vorbi despre o oper’ artistich rd a avea in vedere contextul social, istoric, politic sau chiar 63economic ce a facut-o posibil, o tem’ literar& cuprinde ~ indirect - 0 intreag’ viziune despre lume a unel societati la un moment dat. Astfel, temele nu se rezumi laa fi simple capricii de gust ale prozatorilor, ici nu intamplator scrie Balzac despre familie, mos- tenire si paternitate fntr-o epoca a dezintegriril burgheziei, iar tema colectivizarii din Moromefii nu apare din senin, ci in plin proces de ideologizare comunisti. « Tot astfel, nicl prohlematica dezumanizarii produse de obsesia imbogitirii din nuvela Moara cu noroc de loan Slavici - publicat& in volumul Novele din popor, 1881 - nu poate fi despirtitd de realitatea finalului de secol XIX, c&nd principiile societatiitradisionale si patriarhale se confrunt& desch:s cu nou-aparutele idet capitaliste. Cuprins 1. Tipul de nuvela + in cultura vremii aceasta nouj realitate autohtona este prea putin tematizata, din mo- ‘ment ce moda literars a perioacei promoveaza traducerile sau proza de senzatie constru- ita dupa model francez. In schimb, loan Slavici isi manifesta interesul pentru o literatura care si reflecte realititile romanesti, iar principalele funcyii ale acestei scriituri raman cea social si cea moralizatoare. Tocmai aceasta este viziunea creatoare ce std la baza nuvelei Moara cu noroc. Astfel, pentru a descrie c&t mai convingator noua structurd social ce se contureaza la sfarsitul secolului al XD¢lea in Ardeal, anume un spaflu fn care traditile si obiceiurile arhaice sunt ameningate de relafiile umane bazate pe interesul financiar, Slavici alege si foloseasci o perspectiva lipsita de idilizare, c&t mai obiectiva, nuvela sa cAstigand un caracter realist. De altfel, nfluenta realist se manifesta la toate nivelurile textului prin impunerea unor personaje tipologice, prin redarea precis& a spatiului - se folosese toponime reale ca Ineu, Arad, Oradea, Sicula - si a timpului acfiunii, iar nu in ultimul rand chiar prin perspectiva eticd asupra viet Totodatd, autorul realizeaza cé tensiunea pe care o produce intalnirea mentalitati tra- ditionale cu aceea capitalist mu poate fi verosimilé fn lipsa unor minime sondari ale in- terioritatii personajelor. Prin urmare, naratorul obiectiv al lui Slavici utilizeaz3 adeseor! stilul indirect liber sau le permite personajelor monologuri interioare, aspecte narative ce duc invariabil lao prima forma a analizel psthologice din literatura romani. Moara cu noroc poate fi considerata, in consecin}a, si o creatie psihologica 2. Blementeale textului narativ semnificative pentru ilustrarea viziunil despre lume * Asadar, prin combinarea celor dows tehnict narative ~ crearea iluziei vieii si analiza psi- hologica -, loan Slavici prezint pe tot parcursul actiunii efectele dezumanizante ale obsesiet inavutir * Chiar in incipitul nuvelei, dialogul pe care fl poarta batréna cu Ghiti scoate la iveali confruntarea dintre mentalitazea traditional cumpitati, ce pune in prim-plan linistea sifericirea familiei, si gindirea capitalist, asa-zis moderna, Simbolizand intelepciunea populara, batrana stie c& bogstia nu are cum si determine ferictrca: Omul sl fie mulpumic cu séricia sa, etici, dacé e vorha, nu bogatia, ci liistea colibei tale te face fericit. Ea nu poate inelege tendinta tinere! generatii spre noutate, din moment ce modelul Idilic pe care si I-a asumat a functionatatatea secole: .nu fnfeleg nemulgumirile celor tineri si ma tem ca nu cumva, céutéind acum la batranefe un noroc nou, si plerd pe acela de care am ayut parte pénd in ziua de azi si sé daw la sfaryitul viepit mele de amardciunea pe care ‘nu 0 cunosc decét din fricd. In schimb, ginerele Ghit’ ironizeaz cump’tarea, reticenta 64[yiziune simple fe, mos- birii din i riman Bla baza bicelurile fii alege Bstigand Ftextulut bfolosesc a ladescori pnarative prelume paliza psi feante ale ela veal gn linistea smulfumit feit. Ea nu gl idilic pe care am la schimbare a batranel, Pentru el, respectarea cailor batStorite inseamné o plictiseal casnicd si drumul spre cea mai sigur alienares ..sd ne punem pe prispa casel la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amandoi la copilas, iard d-ta la tustrei. lac linistea colibel. {nacest mod se contureaza conflictul exterior, de natura socialé, al prozel, accentuat in momentul intalnirit dintre Ghia si LicS. Relafia dintre cele dowa personaje este abor- data din perspectiva efectelor pe care viziunea existential cinica si pragmatic& a antago- nistulul le produce asupra psihologiei protagonistului, dezvoltandu-se astfel conflictul interior al prozei. In consecinta, prin stil indirect liber si monolog interior naratorul obiectiv propune fragmente intregi de analiza psthologica menita si redea zbuciumul ‘Tandrul cérciumar simte in el ceva mai tare decit vointa proprie, devine ezitant, si temzitor, isi angajeaz’ o nou’ slugs, pe ungurul Marti, si cumpara dol caini si dou’ pis- toale, se izoleazai de familie, nu se mai teme nici mcar de moarte, singura lui doringa fiind rizbunarea pe Lic&. Desi, initial, alegerea tanarului se dovedeste a fi profitabili, pe par- curs excesele la care il conduce Kicomia de bani confirma temerile batranei, astfel incat ‘dezumanizarea lui Ghita intra pe o panta fird de intoarcere. Episodul narativ semnificativ in acest sens este acela in care protagonistul se retrage s& numere banii de unul singur De obieei, contabilizarea profitului era un ritual séptémanal la care participa intreaga familie. ins, dupa ce accepta banii obtinuti de Lica in urma unei crime, barbatul incepe sa se inspaiménte de jocul in care a acceptat sa intre. Scena prezint& un Ghitd egoist, In- ‘trdinat, chiar paranoic, care pe cfind ele [batrana si Anal stiteau de sfat, se afla singur Ma odaia de langa birt s-si numara banii, i numdira singur, fara zgomot si ascutindu-si mereu urechea, pentru ca sd-l ascunda indatti ce ar sim ci se apropie cineva. Mat mult, reperele spasio-temporale confirma aceeasi strans legitura dintre realita- tea social’ si problemele morale sau psihologice pe care aparitia capitalismului le presu- pune, Descrierea amnunsit3 a locului si a timpului in care se desfasoara actiunea, prin utilizarea detaliului semnificatiy, sine de o tehnic& pur realist: De la Inew drumul de fara 01a printre paduri si peste yarine, ésdnd la dreapta sila stanga satele asezate prin colfurile véilor. Timp de un ceas si jumatate drumul e bun, vine apo un pripor pe care il urci st dupa ce di cobordt iar la vale trebuie sé faci un popas, sé adapi calu! or! vita din jug st sd le mai lasi timp de rasuflare, finded drumul a fost cam greu, iard mai departe locurile sunt rele. Aici fn vale e Moara cu noroc. Ins naratorul include o serie de amanunte care confera nu: velei un sens simbolic cu puternice implicatii etice. De exemplu, spafiul in care se petrec ‘majoritatea actiunilor poarta numele de Moara cu noroc, sintagma care da si tithal nu- vvelel, Mai degraba tronic, aga cum se poate deduce din deznodamantul narafiunil, acest nume demonstreaz’ ci distanfa dintre noroc si ghinion este tot mai mic, intr-o lume in care cAstigul inseamna crima sau ingelaciune. Chiar daca naratorul nu-i oferd o atengie la fel de mare ca in cazul prezentarii spatiulul, nici timpul desfasurarii evenimentelor nu este omis. Dupi cum naratorul nu eit si confere indicilor temporari si o inearcatura simbolica. Carciuma este luatd in arenda de Ghita chiar de sirbiitoarea Sf. Gheorghe, care, in tradiia cresting, simbolizeazi infrangerea raului, insé pacatele acestei luml, inmultite pe parcursul actiunii, pot fi ispasite doar fn finalul nuvelei, ce sta sub semnul Pastilor — ailele ce preced acest praznic fiind numite de crestini Saptimana Patimilor. Totodat4, actiunea nuvelei este dependentii de o viziune narativa dindérat care apar- sine unui narator obiectiy, impersonal, a carui viziune moralizatoare despre lume este bine ascunsé de interventiile personajelor sale. Nici macar judecisile etice explicite nu fi apartin acestula, ci sunt atribuite batranei ca simbol al tnfelepciunii populare. Deci vo- cea naratorialé aparfine, de Fapt, intregii comunitai, tuturor si nimanui in acelasi timp. 653. Scene reprezentative care reflect tema/viziunea despre lume * Tocmai de aceea, fazele finale ale pierderii umanitati protagonistului cuprind parca ‘materializarea unei pedepse generate de o instans supraumana. Se remarcd mai inti episodul narativ dedicat procesului, unde protagonistul jura stramb, devenind in felul acesta complicele Iui Lica. Desi are remusciri si fsi cere iertare sojiei si copiilor pentru rusinea de a fi fost arestat, Gata incearca sa-si justifice faptele prin destinul tragic ursit: Ei! Ce simi fac dacé e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Nici cacosatul nue insus! vinovat cd are cocoasé in spinare: nimeni mai mult decét dénsul n-ar dorissd n-o aibd. Aceasta fals& scuz nu-l reechilibreaza, totusi, interior, dupa cum demonstreaza portretul pe care, prin intermediul stiiului indirect liber, Ana il face la finalul judecat Barbatul care, cu putin timp in urma, avea spatele drept, se arta puternic si plin de viaf3, apare acum cu pielea obrajilor tneretied si cu parul inciruntit pe la tample, involutia sa spirituala si psihologica devenind deci evidenta si a nivel corporal. Dar decaderea totala a barbatulul care a renunfat la mentalitatea traditionala pentru a se identifica deplin cu aceea asa-zis moderna se petrece in scena uciderti Anei. Redat prin implicarea unor notafii naturaliste, secventa prilejuleste, tn fapt, o sinucidere sim- bolicd, din moment ce Ghité se comport ca o brutd, instinctualitatea si instabilitatea sa psihic& reiesind din gestul de a apisa cuficul toc mai adénc spre inima el. Descrierile minugioase ale gesturilor criminalului depasesc rolul strict de creare a iluziei realitatii glisind spre evidengierea patimii, cruzimii $i nebuniel care au pus stipanire pe omul obsedat de inavutire i raabunare. 4. Exprimarea opiniei * Tat de ce, in opinia mea, Moara cu noroc se inspir’ dintr-o problematic’ relativ ugor de fixat cronologic (finalul secolului al XIX-lea, cénd lumea traditionala este invadata de principiile societatiicapitaliste), ins& dezvolt& o viziune despre umanitate cu deschi- dere aproape anistorica. Etapele dezunanizarii lui Ghita, trecerea de la egoism, la ego- centrism si, apoi, la egotism/egolatrie, rman o imagine tragic - prin caracterul ei general perspectiva ~ a conditiei omului care, din cauza unei obsesii, se instraineaza de valorile care i-au fundamentat existenga, de semeni, ba chiar de propria persoan’. Initial, dorintele tanarului cizmar par mat importante decat cele ale celorlalti membri ai familie, dar alegerile sale para fi puse in slujba fericiii celorlalti Pe urma, ideile sale se plaseazi fn centrul microuniversului lor casnic,cu totii trebuind s& se sacrifice pentru atingerea dezideratelor carciumarului, In final, 94n8 si crima ajunge s& se justifice prin obsesia care il a in stapanire pe protagonist, e pierzandu-si inclusiv controlul asupra propriilor decizii,instrainarea de sine fiind definitiva Cupring Concluzie 1. Stata {@ Inconcluzie, urmarirea fazelor dezumanizarii produse de obsesia’ + Daca. | plar in evident viziunea lui Slavici despre societatea rurald romaneascai de la sfarsitul vizilog secolului al XIX-lea. Corelind printr-un stil simphn, clar si concis cele mai adecvate teh- necony nici narative ~ descrierea realista prin care obfine efectul de iluzie a vietii, dar si analiza atracti psihologica ce fi serveste la sondarea interioritatii personajelor -, autorul nuvelei Moara tipolof ‘cu noroc poate fi considerat un precursor al prozei cu tematicd rural din literatura seco- velei d lulu XX, de la Liviu Rebreanu la Marin Preda. doua q nale. dinagd 66