Ioan Chirilă
  AR FI FOST PREA FRUMOS

Acest manuscris (despre care nu ştim dacă va deveni vreodată carte) a apărut pe lume pentru simplul
motiv că am intrat, din întâmplare, în anticamera directorului editurii "Stadion", ca să dăm un telefon.
ram amândoi foarte !răi#i, pentru că a doua $i urma să plecăm înS%A, în vederea unui prim turneu,
la &maha... în clipa în care am terminat convorirea, directorul editurii a scos din sertar o scrisoare şi
ne'a întins'o, nu însă înainte de a rosti cuvântul "la"* Scrisoarea era e+pediată de o elevă din
Codlea... Am deschis'o şi am citit "Stimată redac#ie, am o mare ru!ăminte, îmi place foarte mult
tenisul. -tiu că Ion iriac e de prin păr#ile /raşovului.
"0oc în en!le$eşte... în !ura 1ucătorului de tenis care serveşte e un fel de avertisment "2ii atent, în acest moment servesc, adică inten#ione$
să încep 1ocul", în dic#ionarul nostru de u$unar, în dreptul lui  play scrie"3istrac#ie, 1oc, piesă, liertate de mişcare, ac#iune, rândul la 1oc"
(adică ceea ce vă spuneam). Ca ver "a (se) 1uca, a se preface, a 1uca 1ocuri de noroc, a fi actor, a cânta la un instrument". Cu pu#ină
ima!ina#ie, eliminând câteva sensuri, ve#i putea compune o defini#ie adecvată tenisului.

-tiu că Ilie 4ăstase e cel mai un sportiv al 5omâniei.  adevărat, am citit în $iare sute şi mii de cifre
despre aceşti 1ucători de tenis, dar, cu e+cep#ia cifrelor, nu ştiu aproape nimic. 4u s'ar putea oare ca
editura 6Stadion7 să pulice o carte despre Ion iriac şi Ilie 4ăstase8"
 După ce am terminat scrisoarea, am fost poftiţi în biroul redactorului şef, care a început fară
ocolişuri:
 Ce părere aveţi, băieţi?
 Am răspuns, cu o oarecare inconştientă, "Ready" Au urmat o sonerie, o secretară, nişte formulare,
 semnăturile noastre pe contract şi un "!ulţumesc" foarte scurt, care nea dat 
 fiori, pentru că nu mai puteam da înapoi###
 Am au$it la Roma că manuscrisul   nostru a a%uns sub tipar# &', dacă aţi şti ce (reu a fost### )imp de
vreo două luni nam reuşit să aflăm cum se poate scrie "*n doi"# +elio -ranulovici era de părere că
ar trebui să împărţim cartea frăţeşte: o sută de pa(ini ")iriac" şi încă o sută " .ăstase"... Ar fi o idee,
dar cine să înceapă? /i apoi, Art'ur As'e a venit cu o altă idee: "0crieţi c1te o sută de pa(ini şi
ru(aţii pe cei de *a 2ucureşti săl pună pe )iriac pe pa(ina din st1n(a, cu litere drepte, iar pe 3.asty4
în dreapta, cu litere aplecate"# Ar fi fost şi asta o idee, dar ni sa părut prea revoluţionară# 5ă$1ndu
ne în mare încurcătură, Clar 6raebner a c'emat un prieten $iarist, 2ill !c7ellun, care, după ce a
cerut 8'isy şi nea afumat cu două 'avane, a vorbit ca un oracol: "& carte de tenis în doi nu poate
dec1t să imite %ocul# Cititorul trebuie să audă min(ea lovită de o parte şi de cealaltă# Dacă o să reuşiţi
 săi daţi cititorului această sen$aţie, aţi c1şti(at partida cu 9'l, :;'l<, :='l9, >'9, <';, adică,  pentru
ciberneticianul amator din mine, cu cel mai frumos scor în tenis# Dacă nu, înseamnă că aţi bătut 
min(ea la $id, fiecare pe cont propriu, fără spectatori şi fără arbitru"#
0pun1nd asta, 2ill !c7ellun a mai dat pe (1t un 8'isy şi a dispărut ca un om care a oferit o soluţie
definitivă, imposibil de combătut#
Ce a urmat, veţi vedea şi dumneavoastră### Am început să scriem cu intenţia de a imita %ocul, adică cu
"9lay"şi "Ready"# Am scris pe file de 'otel cu entete# Am scris pe colţuri de $iare, ca să economisim "m1na
de lucru" necesară reproducerii citatelor# Am "scris", în sf1rşit, la ma(netofon, de cele mai multe ori în
avioane, c1nd partenerii de $bor nu prea înţele(eau rostul monolo(urilor noastre în mie$ de noapte#
 *n momentul în care neam dat seama că filele şi tăieturile din $iare încap întro servietă, iar ben$ile
 

cuprind :> ore de###tet, am epediat totul la 2ucureşti, pe adresa *oan C'irilă, revista "09&R)", strada
5asile Conta <9. 2ineînţeles că am însoţit capodopera cu o scrisorică eplicativă:
"Dra(ă *oane, îţi trimitem o servietă cu pa(ini si ben$i, încearcă să le baţi la maşină# .oi ne (1ndeam să
"scoţi" două romane fluviu de c1te o sută de pa(ini fiecare, dar e un cole( deal tău aici, la .e8 ;or, 2ill 
 !c7ellun, care pretinde că cititorul anilor ?<@ mai suportă fluviile si că ar fi bine să se audă min(ile i$bite
de rac'ete, în sf1rşit, faci cum cre$i# 9oţi să inverse$i c'iar si ordinea unor 3min(i4###
 De ce team ales pe tine? 9entru că ai scris în :; un articol despre *lie în care spuneai că va fi mai mare
ca 6o(u 5i$iru, iar despre 3prietenul4 tău *on )iriac ai scris < sunt vreo şase ani de atunci în 3!a(a$in4,
un articol oribil, intitulat 37eu pe 9ro(resul si mieluşel pe Roland 6arros4#
 Răspundene dacă primeşti# 0perăm că ai so faci în amintirea primului tău amor, tenisul### Aşteptăm
confirmarea pe adresa *on )iriac, CB& 2ill Riordan, River0ide Drive,:::;, 0alisbury, !aryland#
=iriac.ăstase"#

0i am primit scrisoarea de răspuns:

">n re(ulă# Am ascultat ben$ile# Am lipit '1rtiile# Am început să bat la maşină# Am c1teva nedumeriri, pe
care sper să le re$olvăm la 2ucureşti, în pau$ele meciului cu &landa# .am înţeles, de pildă, motivul 
 pentru care preşedintele .ion sa (1ndit săi dăruiască două stilouri lui *lie, atunci,la recepţia de după
Cleveland# .am înţeles cum se face că &er îl 'ipnoti$ea$ă pe *lie, dar devine un simplu medium c1nd îl 
are în faţă pe *on# !ai e şi o întrerupere de bandă# .am priceput motivul pentru care 3*lie îl roa(ă pe
)iriac săi dea două palme4###
 Am ţinut seama de sfatul lui 2ill !c7ellun# 0per ca %ocul între 39lay4 şi 3Ready4 să su(ere$e un mare meci
între voi doi#
 Am şi ales titlul primei 3min(i4# 5a servi )iriac# 3!in(ea4 se va numi 3!y best s'ot are my le(s4###
 2ineînţeles căi va răspunde *lie# /i apoi, din nou )iriac# Deci 3play4 pentru )iriac şi 3ready4 pentru *lie###
 Am impresia că servieta voastră are de toate# 0mas'uri, passin(s'oturi, voleuri, bac'anduri, topspinuri,
 stopuri### 0ă sperăm că acest repertoriu va plăcea şi publicului###" 

 *oanC*R*7@ 

  " est shot are m le!s"

2red err, câşti!ător de Dimledon, spune undeva că un ochi de e+pert poate califica un tenisman de
la prima min!e servită. Aşa stând lucrurile, numi rămâne decât să servesc, ca să mă recomand.
### ra prin octomrie   :9 , după Cleveland, la 4eE ForG. Hntr'o diminea#ă, aia tre$i#i din somn,
 primim vi$ita unui reporter. Se recomandă "0acG 5oinson de la o!ue "#
("o!ue"ul american, ineîn#eles). 4e spune, fără prea multe introduceri, că are de făcut un
fotoreporta1 cu titlul Supertennisman. Adau!ă că noi facem parte, după părerea lui, din această
cate!orie, îi răspund că e foarte amail. 5âde şi'mi face cu ochiul, ştren!ăreşte "Să fim serioşi". In
sfârşit, îi spunem că'i stăm la dispo$i#ie. 4e pune câteva întreări anale, îi povestesc că am 1ucat
hochei pe !hea#ă. Se entu$iasmea$ă. e Ilie îl întreaă, din senin, dacă'i place mu$ica modernă. Ilie îi
răspunde că e îndră!ostit de /ee Jees. (Interviul a durat cel mult patru minute.) 5eporterul îşi pune
aparatul la ochi şi mă foto!rafia$ă, încerc să mă feresc sunt doar în halatul de aie, cu pieptul !ol dar 
5oinson e mult mai rapid. Când să iasă, îşi dă o palmă peste frunte, il întreaă pe  Ilie ,  fi+ândul cu
de!etul, pentru a primi un răspuns imediat "Dhat is our est shot8 "# Ilie nu stă pe !ânduri " he
 acGhand"# Apoi vine rândul meu... 0acG 5oinson are ceva vesel în privire şi mă face să râd când mă
"împun!e" cu de!etul. Simt nevoia să'l uimesc pu#in şi răspund sacadat "  est shot are   m le!s"# Am
impresia că i'am dat cu o măciucă în cap. Se de$meticeşte, mă fi+ea$ă şi caută să'şi dea seama dacă
!lumesc sau nu. 3eodată parcă se iluminea$ă, ridică de!etul în dreptul tâmplei "evriGa*" şi dispare.
...este vreo trei $ile, revenind la hotel, !ăsesc oişnuitul vraf de $iare pe masă. rintre $iare, câteva reviste.
%na din ele "o!ue". 3eschid. rec repede pa!inile, iată'ne** 0acG 5oinson s'a #inut de cuvânt. Suntem
opt 1ucători pe două pa!ini. &pt foto!rafii, înso#ite de cel mult trei$eci de cuvinte fiecare. Sus, spre stân!a,
într'o casetă cu litere mari, aflu că noi, tenismanii, suntem nişte ori!inali, că mâncăm numai fripturi în
sân!e, fără pâine, şi că dansăm foarte mult. 0acG nu uită să spună că întrun best of five "ori!inalii" scad în
!reutate cu :> pounds si că alear!ă şapte mile.
Cine sunt cei opt 1ucători din "o!ue"8 Ashe, Charlito asarell, eu, art 5iessen, 5a oore, Ilie
 

"4ast", 3ennis 5alston şi on 5oche. 0acG 5oinson e un reporter modern, dar, pe alocuri, are prea
multă fante$ie. 3espre mine spune, de pildă, că sunt un mare specialist în Garate. "art 5iessen adoră
sucul de portocale". 3e  fapt, dacă stau să mă !ândesc ine, ăsta e un mare adevăr, îmi aduc aminte, acum
şase ani, în :9;, când l'am ătut în finala turneului de la Ale+andria, art a aler!at nu şapte mile, ci $ece
sau cincispre$ece, ca să ea apoi o întrea!ă planta#ie de portocali.
  Ce teriilă a fost pentru mine noaptea de a1un a meciului* Aveam o feră de K@ de !rade, în cameră era
sufocant, dar eu oprisem ventilatorul, ca să nu răcesc. A doua $i, în timp ce mă îndreptam spre "la", îmi
vedeam umra clătinându'se de ame#eală. Apoi am uitat însă totul. L'am aler!at pe art. Am aler!at şi eu,
 poate mai mult decât art. Acum îmi dau încă o dată seama că răspunsul pe care i l'am dat, în !lumă, lui
0acG 5oinson, repre$intă adevărul !ol !olu#. 3a, cea mai ună lovitură a mea my best s'ot sunt picioarele.
Sunt sau, în orice ca$, au fost...
... ă uit la foto!rafia lui Ilie. 0acG i'a !ăsit o po$ă foarte frumoasă, cu un bac'and impecail. 0acG nu
renun#ă la diminutivul lui Ilie "4ast". i'a dat şi mie unul "irr a". 4u prea văd le!ătura, dar ce
importan#ă are asta8 entru Ilie, 0acG foloseşte un cuvânt foarte potrivit  flamboyant# Hntradevăr, Ilie este
strălucitor ca o flacără. 3intre to#i cei opt invita#i ai "o!ue"ului, Ilie eneficia$ă de epitetele cel mai pu#in
 anale. 0acG notea$ă, de pildă, "Latino ravura". -i acest epitet mi se pare foarte ine plasat, ca un rever cu
spatele, după un lo aia recuperat. Apoi 0acG se distrea$ă, dar nu fără temei, comparându': pe Ilie cu un
dansator de shaGe sau şeic dacă vre#i. La "Ce vă place mai mult8", 5oinson nu'l uită pe /ee Jees, dar în
final inventea$ă, scriind că "marea pasiune a supercampionului român sunt fetele de liceu".
  Hmi revine în minte, cu insisten#ă, autoportretul pe  care mi l'am făcut oarecum în !lumă "Cea mai
 ună lovitură a mea sunt picioarele", într'adevăr, parcă nu e rău spus... îi arăt şi lui Ilie revista. i'o
smul!e din mână, ca să'şi vadă foto!rafia. 5âde şmechereşte la fra$a cu fetele de liceu şi e foarte
mândru la !ândul că 0acG i'a surprins "ravura latină". Apoi trece la foto!rafia mea. ă priveşte
întreător
 Când ai spus tu chestia asta cu my le(s8
 Acum trei $ile. Sunte#i foarte distrat, mister .asty# 3ar de ce mă întrea#i8
 u n'aş fi spus'o. 3e ce să'şi închipuie că n'am o lovitură preferată8
  şti un copil, Ilie. Ce importan#ă are că 0acG 5oinson va spune despre tine, de pildă, că nu ai suflu,
când tu ştii foarte ine că po#i sosi astă$i, la Ancona, olnav co$ă, ca să'l a#i mâine, cântând pe
2ranulovici8
 4u văd le!ătura cu picioarele tale.
 +istă o le!ătură. u nu m'am 1enat niciodată să spun că lovitura mea cea mai ună sunt picioarele.
3acă aş fi spus, de pildă, crosul pe rever, n'aş fi făcut o !reşeală prea mare...
 Adevărat. 3e ce n'ai spus crosul pe rever8
 entru că e mult mai corect aşa. Cât priveşte loviturile pentru că, la urma urmei, i$im tot cu racheta
 M am fost tentat o clipă să'l scandali$e$ pe 5oinson.
 Cum*8
 Spunându'i, de pildă, că până la :9 ani n'am lovit nici măcar o sin!ură min!e de tenis cu racheta.
 Jlumeşti*
 /a nu !lumesc de loc. -tiu şi $iua în care am lovit această primă min!e.
 Ce $i8
 ; mai :;;. Aveam :9 ani fără patru $ile.
 2ormidail*
  Asta'i. u rămân la my le(s# -i acum, mister .asty, ia, te ro!, microfonul şi treci în aie, ca să te
recoman$i. o#i să dai drumul şi la apă. u vreau să citesc. Nin să'#i atra! aten#ia că nu po#i să scapi cu
bac'andul lui 0acG. -i nici măcar cu voleul de acGhand. Ave#i cuvântul, mister .asty# -i nu uita#i să
spune#i ce înseamnă 4ast...

  3ra!a mea 5osemarie...

 4ast înseamnă ticălos# orecla asta a inventato o fată. 2ata directorului de la "Dorld ennis". (entru
cei care mă iuesc, 4ast mai înseamnă dat dracului# entru ceilal#i, dimpotrivă, înseamnă, să $icem,
scâros, ar#ă!os şi multe altele.)
  5ecunosc, am fost un copil rău. 4'am tras cu praştia în pisici, dar am 1ucat fotal de diminea#a până
noaptea, motiv pentru care mama a plâns ani în şir, în fiecare seară. "Ce'o să mai a1un!ă şi ăiatul
ăsta8" ama spunea că sunt un copil fără noroc şi că o să'mi fie foarte !reu să ră$esc. ai spunea că
în $iua naşterii mele ( Ilie 4ăstase s'a născut în $iua de : iulie :K9) , cerul nu era alastru, ci !alen, cum nu
 

mai fusese niciodată, de secetă...

Am fost, îmi dau foarte ine seama, un copil ar#ă!os, adică un nast. Sin!ura mea ucurie era fotalul,
în rest, îmi aduc aminte doar de caprele din curte, care ne a1utau să trăim. (Caprele despre care 3ennis
Lalanne, dela "LOPuipe", va scrie o dată că au fost averea unui cioan din creierii mun#ilor Carpa#i şi
că fiul mai mic al numitului cioan, Ilie 4ăstase, a !ăsit în laptele acestor capre ne!re nu erau ele
ne!re* for#a necesară voleului şi smas'ului.)
La noi acasă a fost întotdeauna, de fapt, un fel de consi!na#ie de tenis. 5achete scoro1ite de $!ură.
in!i vechi. antofi înroşi#i de transpira#ie. Ciorapi cu !ăuri, prosoape rupte şi aşa mai departe, încă
de mic l'am vă$ut pe fratele meu Costel întin$ând ore în şir cor$ile pe lemnul rachetei. Când ieşeam
din casă, o $ăream pe sora mea Cornelia lovind min!ea la $id. Hn fiecare vară vedeam sute de 1ucători
 pe ro!resul. Slai şi !raşi. ali$i şi staco1ii. Cu o rachetă şi un prosop. Cu trei rachete şi cu trei
 prosoape.
  -i totuşi tenisul îmi era indiferent, deşi pe mesele de nuiele de lân!ă plasă erau întotdeauna
citronade cu pai şi !hea#ă.
  Hntr'o seară, la Londra, după Dimledon, 5osemarie Casals ( artenera lui Ilie 4ăstase la Dimledon :<@, când
cuplul lor acâşti!at titlul la dulu mi+t)  m'a întreat când am început să 1oc tenis. I'am spus că nu ştiu. S'a
supărat. Sau poate şi'a închipuit că sunt ame#it ăusem două pahare de ere en!le$ească, şi erea lui
Co+ e foarte tare.
  Aş vrea să vă spun însă că n'am min#it'o pe 5osemarie, atunci, la Londra, pe &+ford Street.
ână la $ece ani am 1ucat numai fotal. -i ce mult mi'a plăcut fotalul* Aş fi putut să car min!ea după
mine un ceas, ca să o strecor măcar o dată printre picioarele ăie#ilor din curte...  adevărat, dădusem
de câteva ori cu racheta în min!e, lân!ă 3epou, pe /onaparte, pe vechiul teren C.C.A., unde's astă$i
 locurile cu foştii fotalişti, dar racheta mi se părea foarte !rea.
oate pentru că eram şi foarte sla. %n chirit, acolo...
Hntr'o $i, Costel, care 1uca tenis în echipa na#ională, împreună cu Jo!u i$iru, m'a vă$ut lovind
min!ea. 3upă ce mi'am terminat "meciul", ne'am dus împreună acasă. A doua $i, de diminea#ă, Costel
m'a tre$it pe la ; şi mi'a spus că mer!em să 1ucăm. ram somnoros, proail că am omănit ceva şi
m'am tre$it pe duşumea. Costică nu ştia prea multe. i'a tras două palme, că le #in minte şi astă$i.
  3e 1ucat, am 1ucat în silă. ână la urmă însă, tot m'am ră$unat. Am căutat tot timpul să pun un stop,
ca să'l văd pe Costică dându'şi duhul, şi am reuşit. Costel s'a ami#ionat, dar, când să a1un!ă lân!ă
min!e, a alunecat şi a că$ut. u am râs şi am mai primit două palme.
  3e venit însă tot n'am venit să 1oc, cu toate că am mai luat ătăi, cu nemiluita. 3e unde să ştie Costel
că pe mine mă cheamă "4ast" şi că nu mă po#i lua decât cu inişorul8* Cineva totuşi s'a priceput la
treaa asta. &mul care m'a adus pe terenul de tenis a fost nea Costică Chivaru. La început mi'a
cumpărat omoane şi 1eleuri. Apoi, când a vă$ut că tra! chiulul şi aşa, s'a hotărât să'mi dea ani.
3upă cum vede#i, eu am fost 1ucător profesionist la :> ani. Aveam o sin!ură oli!a#ie prin "contract"
să vin în fiecare $i, ca să mă vadă nea Costică 1ucând vreo două ore, sau măcar o oră şi 1umătate, pe
/onaparte.
3ra!a mea 5osemarie, să'#i spun drept, nici astă$i nu ştiu când am început să 1oc tenis. Ceea ce ştiu
si!ur e că în :;, la Clu1, prin septemrie, am câşti!at titlul de campion repulican la :Q'lK ani şi că
 ăiatul pe care l'am ătut în finală, cu 9'K, 9'>, asta nu se uită se numea Atilla /allo!h... 3acă m'ai
întrea ce am sim#it când am terminat meciul, n'aş putea să'#i răspund. A fost aşa, ca un 1oc. Nin minte
că ultima min!e s'a întâmplat să fie tot un stop, că Atilla s'a repe$it spre ea ca un leu, dar că n'a
Atins'o şi a aruncat racheta în plasă. Lumea a râs, şi mie mi'a plăcut !ro$av că am i$utit s'o
înveselesc.
  Seara, la cină, antrenorul Cucu Schmidt s'a apropiat de masa noastră, a copiilor, şi ne'a spus "/ăie#i,
voi a#i terminat campionatul. reuie să pleca#i acasă. renul spre /raşov şi spre /ucureşti pleacă
 peste două ore. Iată şi foile de drum. 3acă e cineva care vrea să rămână şi mâine, să'mi spună. entru
asta însă, va treui să servească min!ile la finala dintre Jo!u i$iru şi iriac. Cine rămâne8"
Am răspuns imediat "5ămân eu*" A doua $i am dat min!ile în finala Jo!u i$iru ' Ion iriac. 4ea
Jo!u, #in minte, era foarte nervos. ă $orea tot timpul. u aruncam min!ea cu frică, nu care cumva să
a1un!ă pe lân!ă rachetă până la urmă tot ăie#ii de min!i sunt de vină. iriac era şi el încruntat, dar nu
mă ă!a în seamă. Când schimau terenul, mă ascundeam su picioarele aritrului, îi au$eam cum
mârâie amândoi.
A fost luptă mare între nea Jo!u şi iriac. A câşti!at iriac, după ce Jo!u i$iru avusese două seturi
 

la $eroşi K'l*
eciul mi'a plăcut foarte mult. Cred că în seara aceea, la Clu1, am sim#it pentru prima oară că aş putea
să 1oc şi eu tenis.
 3ra!ă 5osie, după cum ve$i, nici eu n'am început prea devreme, cu toate că fratele meu spune astă$i
că am 1ucat tenis încă de la doi ani. u nu'mi aduc aminte să fi 1ucat înainte de :;=. 3upă meciul cu
/allo!h, de la Clu1, am mai 1ucat ceva la sală, cam prin feruarie :9@, dar nimeni nu mă lua în
seamă. ram sla şi 1i!ărit. %n "suflet călă tor"... 2ratele meu 1uca în "Cupa 3avis", avea tricouri cu
crocodili pe piept, iar despre Cornelia scria în "Sportul popular". (i'aduc aminte, într'o $i am citit că
sora mea Cornelia a ătut'o cu 9'K, 9'> pe anana Cio!olea.) u eram nimeni...
... Atunci, la 4eE ForG, i'am spus lui 0acG 5oinson că lovitura mea preferată e bac'andul# Arthur 
Ashe nu e de acord. 3upă finala de la 5ichmond ( 3isputată în ianuarie :<: şi câşti!ată de Ilie 4ăstase) , el a scris
într'un "3ail" local "is 'ands and feet are so Buic and so fast### e doesnt 'ave one especially
best s'ot# e moves lie a (a$elle"  âinile şi picioarele lui sunt la fel de iu#i şi de a!ere... 4u are o lovitură preferată, specială.
Se mişcă aidoma unei !a$ele)# 4ici nu ştiu dacă Arthur a vrut să'mi facă un compliment sau să insinue$e că, în
ceea ce mă priveşte, racheta ar fi un accesoriu care ar putea să şi lipsească...
Ce noroc a avut iriac* A aruncat o voră cu my le(s şi a terminat cu pre$entările. u, în schim, nici
nu ştiu unde vreau să a1un!.
&dată, nu de mult, la un  (ardenparty după &maha ( La &maha, în :<:, Ilie 4ăstase a câşti!at primul turneu al
circuitului), o doamnă mai în vârstă m'a întreat dacă cred în reîncarnare. I'am spus că nu prea în#ele!
întrearea. i'a răspuns "Sunt si!ură că ai 1ucat tenis într'o via#ă anterioară". -i iar nu mi'am putut da
seama dacă a fost un compliment sau dacă a vrut să spună că 1oc tenis "ca pe timpuri". Ceea ce ştiu
si!ur e că încă din primele $ile de tenis mi'a plăcut să fac tot soiul de şmecherii pe teren. 3acă n'ar fi
fost asta, chiar n'aş fi venit niciodată. i'a plăcut întotdeauna să tai min!ile, să pun stopuri, să mă uit
în dreapta când lovesc în stân!a... întotdeauna mi s'a părut că tenisul e un 1oc uşor. Jreu era numai
lemnul rachetei.
  -i nici nu era de mirare. Aveam un piept de pui şi două e#işoare în loc de picioare, ca în desenele
animate cu chirituri.
Antrenorul Jheor!he Co$uc a spus o dată despre mine că sunt un ho#. Că am reuşit să fur, în numai
câteva luni, acGhandul lui Laver, serviciul lui on 5oche şi topspinul lui Santana. iriac spune însă
că am furat încă de mic. "Are dreptate fratele tău când sus#ine că 6opere$i7 încă de la doi ani. Chiar 
dacă ai luat racheta în mână mult mai târ$iu, ai făcut, fără să'#i dai seama, un milion de foto!rafii,
 privindu'i pe Schmidt, pe Caralulis, pe Jo!u. eritul tău e că ai ştiut să le develope$i în cap, să le
comini, să le truche$i şi să ale!i din ele pe cele mai reuşite. Aşa se face că în $iua în care ai luat
 prima rachetă în mână #i s'a părut foarte uşor şi că 6!reu e doar lemnul7. Când Ashe spune Buic,
adică a!er, la asta se !ândeşte."
   frumos ce spunea nea Jică Co$uc.  frumos ce spune şi iriac, dar mie mi se pare că se taie prea
mult firul în patru. Adevărul e că eu am avut norocul să cresc în $!omotul min!ilor lovite de rachete,
să miros un teren stropit la patru diminea#a şi să învă# privind, fără chiar să'mi dau seama. Aş spune că
am învă#at mai mult din !reşelile ple$iriştilor decât din loviturile frumoase ale câtorva 1ucători de
clasă. Anul trecut, la un antrenament, în America, on 5oche, australianul, mi'a spus la un moment
dat că arunc prea sus min!ea când servesc. -i n'a treuit să repete oserva#ia, într'o sin!ură clipă, în
capul meu "plin de foto!rafii", cum spune iriac, au apărut serviciile lui domn? Ser!iu sau ale
 profesorului ărculescu, care aruncau min!ea sus de tot, ca să aiă timp să'şi potrivească racheta.
2ără să'mi dau deci seama, am dat ine în min!e  chiar de la început. -i totuşi, am fost un "nast" încă
din copilărie.
  Hmi aduc aminte, în :9K, cam prin primăvară, cineva l'a întreat pe iriac "Ce părere ai despre
 4ăstase cel mic8" iriac a răspuns "4ăstase ştie să lovească min!ea mai frumos decât noi to#i, dar mai
e de aşteptat. 4e'am păcălit de atâtea ori cu cei care lovesc frumos". 3e unde să ştie Ion că pot renun#a
la frumos cu mare uşurin#ă. re#i un e+emplu8
  In vară, am plecat la 5i!a, în turneu, împreună cu iriac şi ărmureanu. u eram me$inul şi
hotărâsem să le arăt tuturor cât de frumos   ştiu să pun min!ea ra$ant cu fileul, pe linie, în prima $i am
stat în triună, privind 1ocul Niriac'otanin. 4'a fost un meci prea frumos, dar am fost uluit de
rădarea lui iriac, în tot timpul 1ocului, Ion a trimis min!ea numai şi numai pe bac'andul lui
otanin. 5e$ultatul8 otanin nici n'a ştiut când a pierdut...
A doua $i mi'a venit mie rândul. Cam la a doua min!e, când mi'am umflat pieptul ca să dau un retur 
 

tip Dimledon, mi s'a rupt şortul. Am ieşit de pe teren, adunându'mi slipul, în vestiar am încercat
Să'mi le! şortul cu o sfoară, dar n'am reuşit. ână la urmă mi'a dat iriac un şort nou. Când am ieşit
din vestiar, Ion mi'a şuierat în ureche "Acum să te văd ce po#i, Ilie*"
  Am apărut pe teren ca fotaliştii en!le$i şortul îmi atârna până la !enunchi. &sedat de cuvintele lui
iriac şi vă$ând că adversarul meu, oser, dă foarte tare în min!e, am început să'i trimit aloane pe
bac'and# 5e$ultatul8 oser şi'a ieşit din fire şi a pierdut înainte de a începe să 1oace. ram un
nast...
este vreo şase ani, la Londra, întro seară, când încercam să prindem ceasul cu mica macara din sala
de distrac#ii "Las e!as", iriac mi'a spus pe neaşteptate "Nii minte, Ilie, la 5i!a, în ?9K, în meciul cu
oser8 Atunci te'am privit pentru prima oară cu al#i ochi. i'a plăcut teriil 6ticăloşia7 cu care ai
trimis cinci mii de aIoane pe bac'andul lui oser. ână în $iua aceea eram ca şi le!at pe via#ă de
ărmureanu. 3ar după meciul cu oser am ştiut că ărmureanu a pierdut partida. 3e ce8 Ceva îmi
spunea că nu e capail să înfrunte o triună întrea!ă şi ochii dispre#uitori ai adversarului, ca să'şi
atin!ă scopul".
  3ra!a mea 5osemarie... 3upă cum #i'ai dat, cred, seama, sunt un ticălos pentru că am ştiut să mă
împrietenesc şi cu dracul ca să trec puntea. o#i să'l întrei şi pe americanul art 5iessen,
 profesionistul de astă$i. La doi ani după 5i!a, am a1uns în !ipt. ram speriat rău de tot, deşi mai
fusesem în ?9;. 3eodată aud că pe terenul central urmea$ă partida 5iessen'4ăstase. Hmi vine să o iau la
fu!ă. 5iessen a şi apărut pe teren. u stau încă pitit în vestiar. Ies pe furiş. 5iessen stri!ă, în drum spre
teren "Cine'i 4ăstase8" de parcă ar chema un de#inut, dintr'un !rup mare, ca să'i dea un pachet trimis
de acasă. iriac aproape că mă împin!e în fa#ă. Când mă văd, spectatorii încep să râdă. Apoi, deodată,
tăcere, în !ândul meu "Le e milă".
  ă uit la 5iessen. Cal de rasă. Schimăm câteva min!i. i le dă tare. 4ici nu le a1un!. Araii râd în
!ura mare. "%n? #ie acGhandul, Ilie8"
  Hn sfârşit, un copil îmi dă min!ile pentru primul serviciu, îmi tremură picioarele. ă retra! la vreun
metru de linie, ca să nu fac !reşeală de picior. Araii continuă să fie foarte veseli.
Servesc. 3eloc puternic. Lifte$ mult, ca nea Cucu Schmidt. Am o sin!ură dorin#ă să pun min!ea în
careu.
-i reuşesc... 5iessen e pu#in surprins de liftul meu. S'ar fi aşteptat la un serviciu mai puternic, îmi dă
returul pe bac'and şi se aruncă spre fileu, cum fac to#i americanii aş spune astă$i. ă !ândesc că aş
 putea să'l "trec" printr'un cros, dar, în aceeaşi clipă, îmi vine o idee teriilă am să'l 1oc numai în
louri, până în slava cerului, ca pe oser. -i'i arunc primul lo, sus, sus de tot, la vreo >@ de metri.
5iessen nu'şi mai pierde timpul. Se întoarce de la fileu şi porneşte spre fundul terenului, cu pas uşor,
ca să servească min!ea următoare. 3ar surpri$ă* in!ea mea cade chiar pe linie. 5iessen, mirat, se
uită la mine şi râde "Ai şi noroc, puştiule*" riunele aplaudă* "Cel mare şi puternic a fost păcălit".
Servesc a doua min!e. 5iessen sprintea$ă şi mai iute spre fileu, îi răspund cu un nou lo, tot atât de
înalt. Americanul se uită în sus, pune palma la ochi, de soare, min!ea cade iar pe linie, sare până în
 prelata !ardului din fund şi 5iessen respin!e !reu, tot printr'un lo, !ata !ata să cadă peste aritrul de
linie... La Q@'@, lifte$ şi mai mult serviciul. 5iessen se hotărăşte să nu mai vină la fileu, ca să vadă
dacă mai cunosc vreo lovitură, în afara loului. ă$ându'l departe, pun un stop. -i stopul îmi iese ca
niciodată. in!ea cade la câ#iva centimetri dincolo de fileu şi rămâne ca o ilă de fier în lutul !alen
al terenului. Araii sar în sus şi aplaudă. otul li se pare foarte distractiv... u conduc cu K'@. 5iessen
nu mai ştie ce să facă pe fund, min!ea sare tocmai în prelată, la fileu, se "lipeşte" de lutul !alen. Cei
de făcut8
-ti#i cu cât s'a terminat primul set8 9'@ pentru mine. La ultimul schim de teren, 5iessen s'a uitat la
mine ca la o arătare, şi'a făcut cruce şi m'a întreat, silaisind cuvintele, ca să'l în#ele! "Cum se
numeşte sportul pe care'l practici, mister 4ăstase8" 3au din umeri, în semn că nu în#ele!.
Am câşti!at până la urmă cu două seturi la unu împotriva lui art 5iessen, profesionistul de astă$i
din !rupul Laver. Hn ultimii ani, ori de câte ori ne'am întâlnit, art mi'a amintit de "lourile de la
Cairo"...
3upă acest 1oc cu art 5iessen, iriac mi'a strâns pentru prima oară mâna ca unui ărat
 /ine, Ilie. 2oarte ine. Asta înseamnă că ştii ce vrei.
 4'am fost cara!hios cu lourile8
 şti un copil. Important e că mâine, în RLOPuipe", şi poimâine, în "Dorld ennis", o să scrie că Ilie
 4ăstase cine mai e şi Ilie 4ăstase8 L'a învins pe art 5iessen. Iar când o să #i se scrie numele,
 

secretarul de redac#ie o să pună şi un semn de e+clamare. Sau chiar două... Să te ui#i de curio$itate.
/ravo, Ilie*
A doua $i am 1ucat cu iriac. I'am dat louri mai înalte decât lui 5iessen. La primul schim de teren,
în timp ce îşi freca mânerul rachetei cu praf de sacâ$, iriac s'a uitat la mine "Nii neapărat să faci circ
 pe teren8*" 4'am răspuns şi am continuat să trimit louri. 3ar n'am reuşit să'l at.
Seara, pe terasa hotelului, când nici o citronadă din lume n'ar fi i$utit să ne redea cei >@ de pounds
vora lui 0acG 5oinson pierdu#i pe terenul fierinte de la Cairo, i'am spus lui Ion "4u fi supărat*
Am vrut şi eu să apară în 6l?Puipe7 sau în 6Dorld ennis7 că Ilie 4ăstase, învin!ătorul lui art
5iessen, a câşti!at şi la Ion iriac".
Ion s'a uitat lun! la mine
' 0oci tare, Ilie.
' u m'ai învă#at să 1oc tare.
' Când8
' Atunci, toamna, la Clu1, în finala cu Jo!u i$iru.
' 4ici nu ştiam cum te cheamă.
' 4u era nevoie... e'am au$it cum îl înfruntai pe Jo!u, când schima#i terenul.
' Ce le!ătură are asta8
' Are. Astă$i am vrut mult să te at.
' & să mai cur!ă destulă apă pe 4il.
' Aşa'#i spunea şi Jo!u i$iru...
... 3ra!a mea 5osemarie, după cum ve$i, am încercat să'#i răspund acum la întrearea pe care mi'ai
 pus'o atunci, la Londra, după Dimledon, în micul ar de pe &+ford Street. ână la urmă, nici nu ştiu
dacă ai în#eles când şi cum am început să 1oc tenis. %neori, când sunt condus cu K@'@, am impresia că
 1oc de ieri. Alteori, în schim, sunt !ata să'i dau dreptate ătrânei doamne de la acel !arden part.
3oamna cu "via#a anterioară". 3e cele mai multe ori, când servesc şi pornesc spre fileu, ceva mă tra!e,
fără nici un sens, în partea opusă aceleia în care vreau să mă duc. 3upă ce min!ea "moare", şi
triunele aplaudă, am impresia că m'am dus într'acolo pentru că am mai 1ucat o dată nu mai ştiu când
şi unde asolut aceeaşi min!e, împotriva unui 1ucător necunoscut...-tefan Jeor!escu, fostul meu
antrenor, spune că nu e nimic e+traordinar în povestea asta şi că, de fapt, my best s'ot este  sim#ul de
anticipa#ie. iriac sus#ine că -tefan are dreptate...

  La /raşov nin!ea cu ful!i mari...

  3acă Ilie 4ăstase nu ştie când a început să 1oace tenis, eu am să vă decep#ione$ printr'o memorie mai
 pu#in romantică.
  Am început să 1os tenis, parcă am mai spus'o, la ; mai:;;, adică la :9 ani fără patru $ile. Ca şi în
ca$ul lui Ilie, am a1uns să 1oc tenis nu dintr'o atrac#ie ire$istiilă, ci mult mai pro$aic în urma unei
clau$e de re!ulament.
  Am pus mâna pe racheta de tenis în acea $i de ; mai pentru că nu prea e+ista sport pe care să nu'l fi
încercat... 0ucam tenis de masă, 1ucam hochei pe !hea#ă, ca să nu mai voresc de fotal, aschet sau
volei. 3acă vre#i, eram atât de îndră!ostit de sport în !eneral,   încât nici na'm avut timp să medite$ la
ceea ce numim astă$i culorile cluului. Aşa se e+plică faptul că am 1ucat hochei în echipa Spartac
/raşov, la :> ani, apoi am trecut la "ractorul", iar, prin :;;, la Stea!ul roşu. Hntre timp am 1ucat
 aschet şi volei la "Stea!ul", tenis de masă la ractorul şi fotal la C.2.5. sau, mai apoi, la 3inamo.
3espre tenismanii australieni se spune (admirativ)   că, până să fi 1ucat tenis, au făcut o sută de alte
sporturi. 4oi, copiii raşoveni de pe stră$ile Castelului, ache Ionescu sau ureşenilor, am făcut cam
tot atâtea sporturi, plus ascensiunile pe âmpa, ceea ce în Australia nu prea întâlneşti la tot pasul.
-i acum, să lămuresc ce e cu clau$a de re!ulament.
3upă deutul din $iua de ; mai (datorat, în fond, faptului că nu am !ăsit în $iua aceea palete şi fileu de
tenis de masă), am venit pe teren în următoarele două $ile. La  mai, de $iua mea, s'au întâmplat două
evenimente hotărâtoare pentru mine :) am 1ucat un set cu un doctor, /ădulescu, şi am câşti!at cu 9'l,
şi >) am primit, la terminarea setului, oferta de a "semna" pentru sec#ia de tenis a Stea!ului 5oşu.
&ferta mi'a fost făcută de antrenorul uruşanco, care a asistat, din întâmplare, la "meciul" meu cu
doctorul /ădulescu şi avea nevoie de un 1unior (sau de "un loc patru", ultimul de altfel) pentru Stea!ul
5oşu.
  /ineîn#eles că oferta am primit'o imediat. 5epet însă, nu pentru că m'aş fi sim#it atras, ci pentru că
 

nimic din ceea ce era sport nu'mi putea fi indiferent.

  La vreo $ece $ile după ; mai, m'am supus de ună voie celei mai !rele interven#ii "chirur!icale" din
cariera mea de sportiv. Cu această oca$ie, antrenorul uruşanco a i$utit să mă convin!ă că racheta
treuie #inută de capătul co$ii, şi nu de mi1loc.
  3upă două trei săptămâni de încercări şi potriveli, am intrat în echipă. Nin să preci$e$ că încă din
 primul moment m'am !ândit numai şi numai la victorie. 2rumuse#ea loviturii nu m'a interesat de loc.
3e ce8 entru simplul fapt că mie nu mi'au plăcut niciodată socotelile încurcate. 3in $iua în care
uruşanco mi'a spus că voi 1uca la Stea!ul roşu, am fost urmărit de   un sin!ur !ând să mă achit cât
mai curând posiil în fa#a "Stea!ului". ă da#i seama, cred, că în această situa#ie nu am avut timp
să'mi şlefuiesc racheta. -tiam un sin!ur lucru că treuie să arunc min!ea cât mai departe, spre linia de
fund, şi să adun puncte.
  3upă numai două luni, am reuşit să mă achit de datorie, câşti!ând în meciul cu âr!u ureş punctul
care men#inea "Stea!ul" în divi$ie. A fost un meci foarte ciudat. Adversarul meu, doctorul intsch,
avea >@ de ani de tenis. u aia împlinisem două luni... 0ocul a durat patru ore şi 1umătate. Am aler!at
după toate min!ile. i'am însân!erat coapsele, patinând pe $!ura aspră. Am scos (sau am încercat să
scot) toate stopurile, m'am dus după toate smashurile, mi'am răsucit picioarele în o sută de contre
 piedsuri, dar am câşti!at, în cele patru ore şi 1umătate am fost osedat de un sin!ur !ând min!ea
 peste plasă. La terminarea celor patru ore şi 1umătate de 1oc, doctorul intsch a avut un şoc din cau$a
căldurii de nesuportat. A fost, de altfel, ultimul meci pe care l'a 1ucat. 3upă această partidă, raşovenii
mei s'au împăr#it în două taere. %nii erau de părere că am să a1un! 1ucător mare, dar cei mai mul#i
spuneau că ar fi mult mai ine să mă apuc de =@@ de metri plat sau, încă şi mai ine, de Q@@@ m
ostacole.
 Cu toate că victoria la doctorul intsch a făcut să se vorească despre "ăiatul care dă înapoi orice
min!e", n'aş putea spune că în $iua aceea m'a cucerit tenisul. u eram îndră!ostit, în continuare, de
hochei şi aia aşteptam venirea iernii. Intre timp însă nu mi'am pierdut... timpul. Am încercat să'mi
compun o tehnică, pentru a nu mai fi doar "ăiatul care alear!ă după orice min!e". ra la /raşov un
om care vedea în mine un viitor mare 1ucător doctorul lulius /o!dan şi asta mi'a dat  pu#in cura1, deşi
astă$i, după atâ#ia ani, aş spune că eu am fost întotdeauna propriul meu consilier.
  imp de câteva luni, m'a osedat adoptarea unui "proiect pentru tehnică". Am făcut, vă ro! să mă
crede#i, tot felul de schi#e şi de calcule. Am fost atras un timp de dreapta lui Schmidt, lift în punctul
mort, care mi se părea o lovitură modernă, dar a treuit să renun# repede, deoarece îmi dădeam seama
că pentru voleul de dreapta va treui să schim pri$a, şi asta ar fi însemnat o mare pierdere de timp...
Apoi mi'am $is că ar fi ine să copie$ reverul lui /osch, cu podul palmei în fa#ă, dar am renun#at după
vreo după săptămâni de e+perimentări, pentru că eu inten#ionam uneori să modific un!hiul de tăiere al
min!ii, şi asta nu se putea, din cau$a po$i#iei se loca poi(neul###
  Hn vara aceea de deut i'am copiat pe to#i maeştrii timpului. Am făcut, într'un fel, cum fac studen#ii
de la arte plastice la Luvru, când îi copia$ă pe vechii maeştri. 3in fericire, n'am rămas la nici una din
schi#ele luate. i'am dat seama că treuie să'mi construiesc propriul stil.
 oate aceste â1âieli şi "studii", deşi păreau să complice şi mai mult lucrurile, m'au apropiat de tenis,
într'un concurs de 1uniori am venit pe locul trei, după o victorie la Saiti, încheiată cu 9';, scor care e
un fel de precursor al tiebreaului# 2aptul a trecut neoservat. %n sin!ur om şi'a dat seama că
re$ultatul meu nu e de ne!li1at. -i acela am fost eu. Cu toate acestea, la noi, la /raşov, 1ucam mai ales
cu surorile lui /osch.
enisul e un sport de ierarhie, în tenis operea$ă principiul reslelor. Ce importan#ă are că l'ai ătut pe
Saiti sau că, datorită punctului tău, cu doctorul intsch, /raşovul are echipă în divi$ie8 Hn tenis se
intră !reu. Ca în vechile resle. %n re$ultat treuie confirmat. -i încă o   dată. -i încă o dată... -i mai e
o chestiune de or!oliu. %n tenisman care a schimat o sută de rachete în >@ de ani nu prea cooară la
un copil care 1oacă de trei patru luni. 3e ce8 entru că sin!ura lui ucurie sportivă rămâne doar dreptul
de al trata de sus pe cel care urcă în salturi...
Spre iarnă am uitat de tenis. ocheiul mi se părea un sport mai ărătesc şi eu eram tocmai la vârsta
când vrei să pari ărat, îmi plăcea mult ciocnirea în hochei, îmi plăcea contactul direct cu adversarul,
îmi plăceau i$iturile de mantinelă şi crosele rupte. Ce pu#in semănau toate acestea cu tenisul* -i ce
mult aveau să mă a1ute asprimile hocheiului când aveam să iau definitiv racheta în mână, ca să
descopăr că "sportul ele!an#ei" e uneori mai dur ca hocheiul.
  rimăvara :;9 a început pentru mine cu o mare surpri$ă. Am reuşit să'l învin! pe urdeanu, "una
 

din speran#ele tenisului românesc". Cei mai mul#i au spus atunci că e o simplă întâmplare şi că dacă
s'ar mai 1uca de >; de ori acea partidă, eu n'aş mai putea câşti!a vreuna. rincipalul ar!ument era
"1ocul frumos" al lui urdeanu, în compara#ie cu "stilul" meu, în care se vedeau limpede mişcările dure
ale crosei.
 4u ştiu dacă aş mai fi pierdut următoarele >; de partide cu urdeanu, dar ştiu că în $iua aceea mi'am
dat seama, încă din primul moment, că nu e+istă o le!ătură directă sau oli!atorie între "stilul frumos"
şi "stilul eficace". 0ohn 4eEcome, de pildă, 1oacă doar eficace. I$eşte min!ea la serviciu, a1utat de
alon1ă, şi apoi o i$eşte pe  for'and şi bac'and, fără cea mai mică inten#ie de ai "şlefui" $orul. La
5od Laver mai ve$i unele momente de !radare a for#ei loviturilor sau de modificare a traiectoriilor.
 4eEcome, în schim, 1oacă tenis de parcă n'ar avea   în mână o rachetă care sună şi virea$ă, ci un
 aston de aseall sau de oină. -i 4eEcome a câşti!at asolut pe merit, de altfel, Dimledonul.
 0ohn 4eEcome... Am 1ucat cu el acum nouă ani, la primul meu 5oland Jarros. Am pierdut în patru
seturi. u 1ucam tenis de şapte ani. l 1uca de doispre$ece, deşi, la ora aceea, era doar campionul de
 1uniori al Australiei, în :> ani învă#ase doar serviciul. Apoi a venit lovitura de aseall. 4ecru#ătoarea
lui lovitură de aseall.
  Adevărul e că noi, tenismanii, nu prea mai ştim ce e frumos în tenis. Suntem, într'un fel, ca
mu$icienii profesionişti, care admiră uneori un mu!et de contraas mai mult decât plânsul unei viori...
%neori, o min!e de reaG ine !ândită ne place mai mult decât cel mai frumos voleu cu plon1on.
, dacă vre#i, o simplificare a tenisului, o eliminare a ornamentelor care încărcau 1ocul unicilor cu
 pantaloni luni şi şepci ale, â la Jar Cooper la călărie.
  Hn toată această simplificare, care i'a cuprins pe cei mai mul#i  supertennismani, cum ar spune
5oinson, 4ăstase este ultimul romantic. Când 4ăstase apare pe teren, i$ucnesc de fiecare dată
aplau$ele. ulicul ştie că 4ăstase îşi va ate 1oc de modernismul simplificărilor şi va face, în două,
trei sau cinci seturi, o istorie a tenisului, cu momente din ilden, din Cochet, din Sed!man, din
3ron, din Jon$ales şi chiar din Laver, cu sin!ura diferen#ă că la capitolul Laver, 4ăstase va $âmi
"cu toată claviatura" şi astfel min!ea aceea simplă, neavind altceva, va avea totuşi un parfum special.
Aşa îmi e+plic eu vorele ătrânei doamne de la acel  (arden party#
...%nde am rămas8 A, da* 3e fapt, n'am făcut decât să'mi continuu !ândurile. oream despre tenisul
frumos şi despre cel, să $icem, eficace.
3espre urdeanu şi iriac.
  3rept să vă spun, eu am câşti!at la urdeanu înainte de a fi început să 1oc tenis cu adevărat. -i spun asta
nu pentru că mi'ar plăcea parado+urile am în !eneral un stil mai simplu...
  3upă urdeanu, cota mea a crescut cu câteva sutimi în ochii iuitorilor de tenis din /raşov. Am început
să 1oc mai pu#in cu surorile lui /osch. Am început să primesc tot mai des invita#ia clasică "4u vrei să
schimăm câteva min!i, iriac8" -i eram !ata oricând, chiar şi pe întuneric, când nici nu se mai vedeau
min!ile, îi refu$am doar pe cei care în loc de iriac îmi spuneau puştiule...
 Spre iarnă, în decemrie, am fost chemat la /ucureşti, ca să pot 1uca în sală, împreună cu 1ucătorii
consacra#i. Am plecat fără să mai stau pe !ânduri, deşi îmi ascu#isem patinele aia cu câteva $ile înainte.
Ceva îmi spunea că nu e pu#in lucru să a1un!i oarecum în lot, după numai un an şi 1umătate, într'un sport în
care instruirea aşa spuneau to#i durea$ă $ece ani, iar după aceşti $ece ani o veşnicie.
A1uns în /ucureşti, mi'am propus un sin!ur lucru să nu pierd nici un minut, în fiecare diminea#ă mă
tre$eam înainte de 9. er!eam pe întuneric spre sala 5ecolta sau spre %$inele ">Q Au!ust". La < fi+ eram
 pe teren. -i asta aproape două luni şi 1umătate. Ti de $i am 1ucat aproape trei ore, fără să mai adun
 ucă#elele de două trei minute pe care le "prindeam" în timp ce unii plecau spre duşuri, iar al#ii veneau spre
teren.
Aşa au trecut cele <@ de $ile. -apte$eci de $ile în care aş putea spune că am dus o via#ă de speolo!. în <@ de
$ile am vă$ut lumina de afară doar pe drumul spre masa de prân$ şi înapoi. lecam spre casă noaptea târ$iu,
continuând să 1oc pe o parte a terenului, fără fileu, în timp ce arin sau etre pieptăna cu !rela de
măturici cealaltă 1umătate a terenului, pentru a doua $i diminea#a.
  Cele <@ de $ile petrecute la /ucureşti mi'au adus, întâi de toate, prima rachetă. ână atunci, la
/raşov, 1ucasem cu rachete reformate, cu cor$i adău!ate şi uneori chiar cu mânerul anda1at...
  Hn sala 5ecolta am învă#at mult. Cel mai atent cu mine a fost ache Caralulis. -i'a dat seama că vreau
să'i copie$ reverul. i'a spus ce anume treuie să schim în mişcare. Apoi m'a învă#at serviciul, între
altele, a întins o sfoară în fa#ă, un fel de semnal de alarmă, ca să evit !reşelile de picior.
  Am plecat din /ucureşti mult mai si!ur pe mine. 5acheta mea cea nouă a preluat câte ceva din
efortul chinuitor al picioarelor. Am început să cred că am i$utit să fac în tenis mai mult decât să'l
 

aler! pe doctorul intsch timp de patru ore şi 1umătate... îmi dădeam seama că pot face tot ceea ce au
făcut şi ceilal#i, mai mari, în sala 5ecolta. i se părea mai !reu doar $orul lui Jo!u i$iru. Sau, dacă
vre#i, re!ularitatea de ceasornic cu care ache Caralulis lovea min!ea de pe fundul terenului.
  Când am a1uns în !ară, la /raşov, nin!ea cu ful!i mari. La /ucureşti, trotuarele erau uscate. Am
trecut pe acasă. 4u era nimeni. i'am înfăşurat racheta într'un şal al mamei, am tras husa şi am
încheiat fermoarul. Am pus racheta într'un scrin vechi. Seara m'am dus la patinoar. Am !ăsit repede
nişte patine. Am cominat la repe$eală un echipament mai colorat decât cel al canadienilor şi am
început sa raşchete$ !hea#a. Am 1ucat până noaptea târ$iu. Spre sfârşit, stratul de $ăpadă ne ascundea
 pucul. 4in!ea cu ful!i mari. ra o noapte frumoasă, ca în ilustratele de sărători.
Am uitat complet de tenis...

  3oi ochi alaştri...

&dată, la 4eE ForG, un reporter cam aiurit a scris despre iriac câteva cuvinte care ne'au făcut să
râdem o seară întrea!ă. Le'am notat într'un carne#el, ca să pot râde şi eu de Ion, la ătrâne#e, când
televi$iunea o să ne cheme, poate, la un prim plan nu care cumva să murim fără să lăsăm micului
ecran vocile noastre hodoro!ite. Iată cele câteva cuvinte
"*f 'e 8aled do8n t'e streets of arlem t'e natives 8ould loc t'e doors"#   "3acă ar străate stră$ile
arlemului, localnicii şi'ar $ăvori uşile.U)
  5eporterul se !ândea, ineîn#eles, la înfă#işarea nu prea lândă a lui Ion, mai ales de când şi'a lăsat
musta#ă a la 0icilia $ic eu, sau a la 'an tătar $ice Voch...
3upă cum vede#i însă, chestia cu uşile arlemului e cam trasă de păr. %n om care îşi aminteşte de
nişte ful!i de $ăpadă şi care îi mai compară cu ful!ii de pe ilustrate nu e chiar atât de fioros cum spune
da, mi'am adus aminte arG Asher, de la "Dashin!ton ost".
  -i totuşi, Ion ştie să fie şi fioros, uneori, îmi aduc aminte, odată, la iare!!io îmi pare, 1ucam cu
2ranulovici. ram în $i ună. oate voleurile mele cădeau pe linie. TeliGo aler!a de pomană. 3upă trei
seturi eu conduceam cu >'l... 4e'am luat prosoapele şi ne'am dus spre vestiar. Am intrat să ne odihnim
şi să ne spălăm, în vestiar eram patru. 4oi doi, iriac şi /ora Iovanovici. TeliGo era înfuriat pe scor.
Atât de înfuriat, încât m'a în1urat aşa, pe nepusă masă. 'am uitat la el nu'mi venea să'mi cred
urechilor. Atunci l'am vă$ut pe iriac ridicându'se fără !raă de pe ancă, cu spatele curat ăsta e
semn de mânie şi cu mâinile atârnânde... A făcut un pas. Hncă unul. S'a apropiat de TeliGo. 2ranulovici
s'a ridicat. Ion s'a uitat crunt în ochii lui. L'a apucat de umeri. L'a scuturat şi l'a aruncat, cum ai
arunca un manechin care î#i stă în cale. TeliGo, în cădere, a răsturnat un scaun de nuiele, a a1uns pe
masă şi s'a tre$it tocmai în col#ul vestiarului, îndoind o cutie mare de carton, care adăpostise, proail,
un televi$or... A rămas aşa câteva secunde, uimit, neştiind ce să facă. Apoi s'a ridicat şi s'a îndreptat
spre /ora Iovanovici, cerând, parcă, ră$unare. 3ar /ora i'a pus palma la !ură "aci, TeliGo* 4'ai
dreptate. reci să te mase$*"
TeliGo s'a întins pe masa lui de masa1. u mă şi urcasem pe ancheta din col#ul nostru. iriac îşi
desfăcea calm, cu mişcări pe care n'am să le în#ele! niciodată, nasturele !ulerului de la cămaşă. Apoi
şi'a scos haina ală. A pus'o, !ri1uliu, pe spetea$a scaunului. -i'a suflecat mânecile şi a început să'mi
mase$e coapsa. ă uitam pu#in speriat în ochii lui, care nu spuneau însă nimic. ărea asent. Lăsa
impresia că nu se întâmplase nimic, în timp ce îmi masa coapsa, l'am au$it spunând ca pentru sine
"î#i mul#umesc, /ora". 'am uitat pe furiş spre masa lui 2ranulovici. Iovanovici a întors pu#in capul,
şi atât.
Amândoi am terminat aproape în acelaşi timp scurta noastră şedin#ă de masa1. Apoi, iriac şi /ora au
trecut în aie, ca să se spele. I'am au$it vorind. ai întâi Iovanovici
 4u fi supărat, "Niri". 4işte copii, acolo, î#i dai seama ce'am fi făcut noi, în doi, dacă am fi avut
talentul lor8
 Am fi câşti!at de şase ori la rând "Cupa 3avis".
Apoi am au$it la micul me!afon din vestiar vocea aritrului care ne poftea pentru setul patru. i'am
luat rachetele şi am ieşit. TeliGo venea după mine. L'am au$it omănind, în spate "Ce te'ai face tu,
Ilie, fără tăticu8" 4u i'am răspuns nimic. 4u'i trecuse încă supărarea...
Am câşti!at destul de uşor setul patru. 4e'am strâns mâinile. La intrarea în vestiar ne aşteptau /ora
Iovanovici şi Ion. rau tot împreună, în fa#a uşii, Ion m'a oprit şi m'a dat la o parte, făcându'i loc lui
2ranulovici. Seara am luat masa în patru...
i'a părut rău de cele întâmplate. 3ar iriac nu face niciodată concesii. l sus#ine că lucrurile treuie
 

 puse la punct întotdeauna, încă din plecare, pentru ca fiecare să ştie pe ce contea$ă.
... îmi aduc aminte, era într'o seară, la StocGholm. %ltima seară de noiemrie :9. ierdusem finala
cu iliciW. ram însă vesel, pentru că se sfârşea un se$on frumos, cu finala de la Cleveland, cu "primii
:9" la 2orest ills. ai mult decât atât, a doua $i urma să plecăm acasă, pentru o lună întrea!ă.
 Hn seara aceea de sfârşit de noiemrie, neam dus într'un fel de  -olies 2er(eres al StocGholmului.
ram în trei. iriac, eu şi Jimeno. 4e sim#eam foarte ine. u, parcă pluteam, deşi ăusem doar o
 1umătate de pahar din şampania oferită de patronul localului, care'mi adusese şi edi#ia de seară a lui
"3a!ens 4heter", unde se scria despre "puliG favoriten Ilie 4ăstase".
La o masă, alături de noi, şedeau două perechi, în fa#a mea se ridica spatele lat al unuia dintre
 partenerii celor două fete. La un moment dat, peste umărul "viGin!ului" cu plete roşii, am $ărit doi
ochişori alaştri cum numai în Suedia po#i !ăsi. -i ochişorii mi'au $âmit. (Sau mi'au lăsat impresia
că $âmesc). 3e fapt, $âmetul ar fi putut să'i fie adresat viGin!ului, mai ales că ne aflam pe aceeaşi
linie. Aşa se face că n'am putut re$ista tenta#iei şi'am înclinat paharul, cu discre#ie, în cinstea
ochişorilor alaştri. -i ochişorii mi'au mul#umit, $âmind acum numai încăpea nici o îndoială.
Hn acest timp, iriac privea spre scena plină cu dansatoare. & privire asentă, pe care o invidie$ foarte
mult, pentru că eu nu sunt în stare să privesc un !rup de fete ca şi cum aş trece în revistă câ#iva cai
înainte de curse. Jimeno, în schim, a oservat 1ocul meu cu ochişorii alaştri şi mi'a spus la ureche
"3ra!ă Ilie, #i'aş recomanda să fii mai prudent.  adevărat că suede$ii pot ea $ece schotchuri la rând,
dar să ştii că scenele lor de !elo$ie sunt la fel de prime1dioase ca şi cele de la alencia". I'am răspuns
râ$ând "4'am nici o !ri1ă, Andreas.  Ion cu noi". Au$ind aceste ultime cuvinte, Ion ne'a privit de
 parcă s'ar fi tre$it chiar atunci din somn "3espre ce e vora8" Jimeno i'a povestit în câteva cuvinte
meciul meu cu ochişorii alaştri. Ion a ascultat şi mi'a $âmit. "Ilie, aici te aperi sin!ur. Să fie
limpede.  o prolemă pentru ca re merită să încase$i un upercut. Să nu conte$i pe mine".
Am renun#at la ochişorii alaştri. Jimeno a făcut mare ha$. 4e'am continuat seara ca între ăra#i. 4e'am
sculat de la masă în momentul în care orchestra a invitat lumea la dans. Semnalul l'a dat iriac, cu preci$ia
lui de totdeauna "Avionul de Copenha!a pleacă mâine la <,Q@. La prân$ suntem acasă".
... Ierta#i'mă pentru această lun!ă introducere. Am impresia că până la urmă am să mă speciali$e$ în
introduceri. 3e fapt, de la început am vrut să vă povestesc despre cele ce s'au întâmplat după victoria mea
asupra lui /allo!h, atunci, la Clu1, dar "ful!ii de $ăpadă" pomeni#i de Ion mi'au amintit de arlem şi de
StocGholm. Adevărul e că nici nu prea vreau să'mi amintesc de $ilele care au urmat Clu1ului. imp de vreo
doi ani, sau trei, adică până spre primăvara lui ?9>, am continuat să fiu "nimeni". 3e ce8 entru că mă
 ăteau to#i. -i 3ron, şi opovici, şi /oa!he, şi 4ecula. &dată, la /raşov, am făcut un dulu cu opovici.
5e$ultatul8 4e'au ătut /aciu şi 4ecula. Nin minte, în vara lui ?9:, 3imache era !ata !ata să mă facă o
"lăptăreasă" (n. r. 9'@). Aia am reuşit şi eu să adun patru min!i de un !hem, în setul doi.
ram, cum s'ar spune, clientul tuturor. Altă dată, în "Cupa -tiin#a", doctorul ita mi'a făcut cadou un
9'>,9'@.i'era şi ruşine să apar pe teren. -i aveam :9 ani.
 Ce fac, Costele8, l'am întreat într'o $i pe fratele meu, care era încă în echipa na#ională de tenis.
 4u faci nimic, îi dai înainte. La treaa asta, vora lui Jo!u, primii $ece ani sunt mai !rei.
 4u'mi mer!e for'andul .
 /a î#i mer!e foarte ine. 3acă vrei, î#i dau eu for'andul meu, şi mi'l dai tu pe al tău.
-i atunci, de ce pierd mereu8
 entru că ai încă min!ea foarte scurtă. -i ce treuie să fac8
 Să ei câte un pahar de lapte, seara, înainte de culcare.
 5â$i de mine, Costele.
 4u râd deloc. Ai nevoie de $ahăr şi de lapte. Adică de for#ă. Când min!ea o să se ducă spre linia de
fund, atunci tu n'ai să mai fii fratele meu.
 4u în#ele!.
 Atunci eu am să fiu fratele tău.
Costel încerca să'mi dea cura1, dar în "Sportul" apărea un sin!ur nume 4ăstase. ult mai târ$iu, prin
toamna lui ?9>, 5adu oia sau "icu" Comarnischi aveau să scrie C. 4ăstase, amintindu'şi că e+istă şi
un I. 4ăstase, care nu treuie confundat cu 4ăstase cel mare. /a nu* int** în martie :9>, când
/urcescu m'a ătut cu 9'K,9'Q, "Sportul" sa îndurat de mine, scriind că "Ilie 4ăstase a înre!istrat unele
 pro!rese". ra în luna când iriac pleca în Africa de 4ord, la Cairo, pentru un mare turneu
interna#ional, unde avea să'l ată pe 4eale 2raser, câşti!ătorul Dimledonului din :9@.
entru că veni vora, aş vrea să'i spun lui Jimeno că în primăvara lui ?9>... &h, dar mai ine să vă
 povestesc ceva în le!ătură cu prima mea întâlnire cu Jimeno... & întâlnire de care se lea!ă şi o
 

 poveste întrea!ă, cu 2ranulovici, la hiladelphia... 3eocamdată însă, treuie să mă opresc aici. îmi
închipui că Ion iriac e nerădător să'şi aducă aminte şi să vă povestească şi dumneavoastră despre
victoria asupra lui 4eale 2raser. u sunt primul !ata să ascult povestea din nou. roail că fără
această victorie Ilie 4ăstase ar fi rămas şi astă$i un "nimeni".

  arisul, noaptea...
3ra!ă Ilie, aş fi vrut să'#i fac pe plac. i'ar fi fost simplu să trec direct la meciul meu cu 4eale 2raser,
mai ales că am şi scris atunci, în :9>, scurta poveste a primului meu turneu în afara uropei, la Cairo
şi Ale+andria. i se pare însă că n'ar fi ine ca în această posiilă carte, care ar vrea să fie un meci al
sincerită#ii, să căutăm doar momentele frumoase. Iată de ce aş vrea să'#i aduc aminte că "învin!ătorul
lui 2raser :9>" nici nu ştia, cu patru ani înainte de acea victorie, dacă va 1uca vreodată tenis.
... 3upă cele <@ de $ile de la 5ecolta, vara s'a scurs repede, ca apa de pe âmpa. 3eşi împlinisem :=
ani, nimic nu era încă limpede în capul meu. enis 1ucam şi nu prea 1ucam. 3acă nu mă înşel, în vara
lui :;< am îmrăcat pentru prima oară trenin!ul alastru al echipei 5omâniei, într'un dulu cu i$iru
cel mic. L'am înlocuit în ultimul moment pe -tefan Jeor!escu, şi !ândul că fusesem chemat doar 
 pentru că se îmolnăvise -tefan m'a împins şi mai mult spre hochei. Astă$i, după atâ#ia ani, îmi vine
să cred că vechea mea atrac#ie spre hochei s'ar fi putut să fie o formă a instinctului meu de apărare.
oate că'mi era frică de o înfrân!ere netă în tenis. Altfel nu'mi e+plic de ce am aşteptat sfios un locşor 
lân!ă ar!a, C$aGa, lonescu sau 2odor, când eram, în orice ca$, mult mai aproape de aşii tenisului
nostru.
Hn ciuda acestor şovăieli, în primăvara lui :;= a1un!, fără eforturi prea mari, în echipa na#ională
 pentru "Cupa Jallea", alături de Serester, "icu" i$iru şi Saiti. In primul meci câşti!ăm cu Q'@ la
elve#ieni, eu 1ucând şi simplu,şi dulu. A fost o partidă fără emo#ii, motiv pentru care nu prea am
amintiri. ult mai interesant a fost, în schim, meciul cu 2ran#a. Am câşti!at mai !reu, cu >'l. u l'am
 ătut pe 5enavand. (Anul trecut, la aris, după 5oland Jarros, într'un ni('t club de pe /oulevard,
l'am întâlnit, din întâmplare, pe 5enavand. -i am stat la poveşti o noapte întrea!ă, despre 1ocul nostru,
din "Cupa Jallea", de la /ucureşti. 5enavand e şi astă$i directorul acelui ni!ht clu### "SphodiliG"
sau aşa ceva... 3e la 5enavand am aflat noută#i şi despre ceilal#i, îmi spunea 5enavand, cu o oarecare
triste#e în !las "Acum :> ani, mon c'er iriac, eu visam să a1un! un mare 1ucător de tenis, un nou
Cochet sau etra al 2ran#ei. u îmi spuneai că 1oci tenis în... tran$it, ca să nu te plictiseşti, în aşteptarea
iernii, pentru hochei.  >t voilă u sunt directorul unui ni('tclub, /resson, omul nostru nr. >, e in!iner 
în Al!eria, iar auran e un modest antrenor în aroc. u, în schim, ai câşti!at ieri dulul la 5oland
Jarros. La ce un toate planurile şi visurile, 0ean8")
... 3upă meciul cu 2ran#a, am plecat la ich, pentru turneul final. oia1ul în 2ran#a a fost un prim şoc
 pentru mine. Nin minte, am ateri$at noaptea. 3e sus, arisul mi'a tăiat respira#ia. 4u mi'aş fi putut
închipui vreodată că un oraş poate trăi normal cu atâta electricitate în corpul său, fără să fie
electrocutat.
  La ich am 1ucat cu Italia. Am câşti!at la /or!hi, dar am pierdut la /onfi!lio. Hmpreună cu Serester,
am pierdut şi dulul la acchini'/onfi!lio.
  ână la ich avusesem impresia că nu poate e+ista în lume un 1ucător mai mare decât olinari, pe
care'l vă$usem la /ucureşti. Acolo însă mi'am schimat părerea. La ich i'am vă$ut pentru prima
oară pe Santana şi Arilla. 3eşi Santana era noul campion de seniori al Spaniei, pe mine m'a
impresionat Arilla. i'a plăcut mai mult 1ocul lui de atac. Sau cine ştie8 poate că am vrut să fiu
ori!inal, împotriva părerii tuturor cronicarilor. La urma urmei, cine a atacat vreodată mai mult decât
Santana8
Am revenit acasă cu două rachete în plus şi cu unele îndoieli în minus. ichul mi'a plăcut enorm.
 4oi, 1ucătorii de tenis în fond, nişte ăie#andri timi$i şi speria#i ca vai de lume eram trata#i ca nişte
miniştri întruni#i pentru o mare conferin#ă.
isurile mele au trăit însă până la prima ătaie, pe care mi'a administrat'o /osch, cu pedanteria lui
oişnuită,ca să uit reveren#ele fetelor din parcurile de mătase aleichului.
-i totuşi, ichul a însemnat foarte mult pentru mine. Spre toamnă, la "na#ionale", având su ra# cele
două rachete cucerite "în străinătate", am a1uns în finală cu Jo!u i$iru. Hmi aduc aminte că
avancronica din "Sportul popular" îşi punea o sin!ură întreare "Câte !hemuri va i$uti să facă
tânărul iriac8" A doua $i însă, $iarul a fost nevoit să fie mai culant. -i nu pentru că am reuşit să fac :;
 

!hemuri, ci pentru că meciul a stat deschis timp de o oră şi 1umătate. u am reuşit să câşti! setul doi  şi
să a1un! la ;';, în setul trei, după un brea la K'; (5e$ultatul finalei :;= Jheor!he i$irulon iriac 9'Q, K'9, <';, 9'l.)
Această înfrân!ere în fa#a lui Jo!u i$iru a fost, în acelaşi timp, o mare victorie pentru mine. Aş putea
spune că Jo!u i$iru m'a învă#at în $iua aceea că victoria sau înfrân!erea se 1oacă nu numai cu
racheta, că 1ucătorii se înfruntă nu numai în fa#a fileului, ci şi în 1urul măsu#elor cu lămâi şi citronade,
că soarta unui !hem nou nu depinde atât de un "as" fericit, cât de re$ultatul duelului psiholo!ic din
spatele scaunului de aritra1, în pau$a de un minut, când cei doi se pândesc, ca să'şi surprindă
momentele de slăiciune.
  Atunci, în septemrie :;=, în prima mea finală na#ională, Jo!u a fost îmi dau seama astă$i un
mare actor, care a căutat să 1oace rolul stăpânului. La început a încercat să fie !eneros, apoi a căutat să
arate că'i e milă de eforturile mele, pentru ca în următoarele două ore să fie, rând pe rând, amail,
sever, dispre#uitor, rău şi chiar rutal. u însă am re$istat. -i nu m'am pierdut cu firea. 3impotrivă.
Am tăcut tot timpul. 'am străduit să par calm. In minutul de pau$ă, l'am privit cu aten#ie şi insisten#ă
 pe Jo!u. oate că am schi#at şi un $âmet, un fel de test aş spune. Am avut, în orice ca$, timp să'l
studie$ pe Jo!u. -i mi'am dat seama că, de fapt, Jo!u i$iru începe să se îndoiască de for#ele sale.
-tiam însă că nu'l pot ate şi am preferat să'mi amân contraatacul, nu însă înainte de a fi făcut tot ce
treuia să fac pentru a pre!ăti succesul acestui contraatac, în momentul în care aritrul a spus "Jhem,
set şi partidă... Jheor!he i$iru", am rupt în mine pactul de nea!resiune pe care mi'l impusesem în tot
timpul meciului. Imediat după 1oc, un fotoreporter ne'a ru!at să'i po$ăm. A doua $i, în "Sportul", a
apărut şi foto!rafia. u eram foarte înalt pe lân!ă Jo!u i$iru. ai înalt decât în realitate.
... Se$onul :;= era pe sfârşite, în definitiv, puteam să mă declar mul#umit. 2usesem la ich...
Câşti!asem un set la Jo!u i$iru, în finală, deşi 1ucam tenis de numai trei ani. -i totuşi aşteptam cu
nerădare !erul care să în!he#e apa patinoarului. 3e ce8 4'aş putea să vă spun. oate pentru că la
sfârşitul anului a apărut clasamentul celor mai uni tenismani pe :;=. u eram aia pe locul <.
enisul îmi dovedea încă o dată că "ucenicul iriac" mai are de tras foarte mult dacă vrea să rămână
 printre capii reslei.
Hn aşteptarea !he#ii, m'am le!itimat la C.C.A. ca hocheist. Am luat din nou crosa în mână. 3ar !erul
nu venea. -i Spartachiada militară ătea la uşă. Nin minte că mă tre$eam pe la mie$ul nop#ii şi ieşeam
în stradă, uneori în cămaşă, în speran#a că o să mi se lipească nările... 3ar !erul tot nu venea. ână la
urmă, Spartachiada nu s'a mai #inut. Junther /osch mi'a spus atunci mi'aduc aminte foarte ine că
ăstai un semn anume pentru ca eu să ale! tenisul
Hntre timp am fost suspendat. otivul8 -ovăielile mele.
'am întors acasă, la Stea!ul roşu. Lucram din nou la sec#ia de tratamente termice a u$inei.
 4ici nu mai ştiam dacă fusesem vreodată la ich...

  Italia era departe...

Să nu se supere prietenul meu iriac, dar e un mare escroc sentimental. -i, mai ales, are nişte finaluri
cu care vrea, parcă, să stoarcă toate lacrimile feti#ei din Codlea. A#i vă$ut8 "4ici nu mai ştiam dacă
fusesem vreodată la ich".
Stimată domnişoară, treuie să'#i spun că eu nu am nici o îndoială. Am avut şi eu ichul meu.
Călătoria spre ichul "meu", adică spre Italia, la 5iccione ( "Cupa Jallea", 5iccione, Italia, :9Q), n'am făcut'o
însă, cu toate că începusem să'i cam at pe cei de'o vârstă cu mine.
-i ce mult am vrut să plec în Italia* Aş spune chiar că dorul de Italia m'a făcut să "tra!" cu adevărat
 pentru prima oară... îmi amintesc, în iarna lui ?9> spre ?9Q, ne aflam la munte, în oiană. Antrenor de
lot era -tefan Jeor!escu. 4e fu!ărea pe toate pantele, prin $ăpadă. 4e lăsa din când în când un minut
sau două, ca să ne mai tra!em sufletul, şi începea iar. Hntr'o diminea#ă, frânt de ooseală, i'am spus,
mai în !lumă, mai în serios, că tenisul se 1oacă   totuşi cu racheta. "2anache" nu s'a supărat, a $âmit
doar. Hn $âmetul acela era atâta în!ăduin#ă, încât m'am sim#it pu#in stin!herit. 3ar 2ane a continuat să
$âmească. 'a lăsat aşa vreo trei minute, m'a privit lun!, a mai tras o dată din #i!ara aceea a lui, care
 parcă nu era #i!ară cu tutun, ci cu ciocolată, şi mi'a spus "Ai dreptate, Ilie, tenisul se 1oacă în primul
rând cu racheta, dar nu ştiu dacă ai re#inut că 1ucătorul care a1un!e să câşti!e Dimledonul, şi poate nu
numai Dimledonul, treuie să câşti!e şapte meciuri la rând. -i dacă se întâmplă ca adversarii lui să
aiă şi picioare, în afară de rachetă, e foarte normal ca ultimul, adică învin!ătorul, să fie oli!at să
 1oace vreo >@ de ore în şapte $ile, ceea ce, pentru mine, înseamnă cam şapte curse de ;@@@ de metri,
 

aler!ate în fiecare $i, în decursul unei săptămâni."

  A doua $i am reluat aler!ările. "2anache" a or!ani$at şi un fel de circuit pentru trimiterea noastră... în
rai. Hmi aduc aminte că pe la 1umătatea circuitului n'am mai putut aler!a, am sim#it că mă sufoc şi am
 pornit spre hotel. Ceilal#i au stri!at după mine, dar eu nici nu mi'am întors capul. Când am a1uns în
cameră, mi'a venit să arunc cu scaunul în fereastră. Am reuşit totuşi să mă stăpânesc. Apoi, nu ştiu ce
mi'a venit, m'am ă!at su pat. Am stat aşa multă vreme. e neaşteptate s'a deschis uşa şi a intrat
-tefan Jeor!escu. S'a uitat prin cameră. i'a vă$ut laele picioarelor care ieşeau de su pat, s'a întors
spre uşă, a întors cheia şi s'a aşe$at pe scaun, ca şi cum ar fi fost foarte normal să mă aflu întins su
 pat. Speriat de închiderea uşii cu cheia, l'am întreat de ce a făcut'o. i'a răspunscu vocea lui parcă
le!ănată
 '4'aş vrea ca ăie#ii să vadă po$i#ia în care te afli.
 '4'am putut să aler! am răspuns eu plân!ând.
' -tiu. -i'mi pare ine că te !ăsesc în această po$i#ie de umilin#ă.
' 3e ce8
' Aia acum îmi dau seama că vrei, sau cel pu#in vise$i, să câşti!i Dimledonul. Am început să râd.
3ar tot mai continuam să plân!
' -ti#i pe ce loc sunt în clasamentul anului trecut8
' 4u. -i nici nu mă interesea$ă.
' Atunci, afla#i de la mine că opovici, /urciu şi 3ronsunt pe locurile >;,><.
' Iar tu8
' u sunt mai 1os, la  ş#a#m#d# 3actilo!rafa na mai avut loc să mă în!hesuie şi pe mine.
' şti mult prea !răit, Ilie. Ar fi ine să laşi clasamentele.
' -i ce să fac8
' ână una alta, ar treui să faci două lucruri. rimul să ridici pu#in mai mult cotul când serveşti, şi al
doilea să nu mai intri su pat la prima sen$a#ie de sufocare. entru că ai nevoie de for#ă şi re$isten#ă.
' Aşa spune şi Costel, fratele meu.
' -i nu numai el. %ite... Acum vreo trei luni, l'am întâlnit pe moş edeleanu, care ştie mai mult tenis
decât noi to#i la un loc. Aş putea spune şi $iua când l'am întâlnit >= septemrie :9>... (ocmai îmi
 preschimasem uletinul). ă întreaă moş edeleanu
' u nu mai 1oci, anică8
' 3in când în când. 4u prea mai am şanse. iriac s'a dus prea sus.
' Ai dreptate. Când am au$it de 4eale 2raser, nu mi'a venit să cred.
' ăcat că e cam sin!ur.
'  4u cred că o să fie prea multă vreme sin!ur. L'ai mai vă$ut pe Iliu#ă 4ăstase8 Află că'i ate pe to#i
 1uniorii I, dacă s'ar întări un pic, n'ar mai avea adversar.
... în timp ce -tefan Jeor!escu căuta nişte chirituri,ca să'şi aprindă o nouă #i!ară, am reuşit să ies de su
 pat.
' Să şti#i că nu'i at chiar pe to#i 1uniorii. Am pierdut finala la "na#ionale".
' /ine, dar ai câşti!at la :;,l9 ani.
' Asta nu contea$ă. ot pe /allo!h l'am ătut. -i au trecut trei ani de atunci.
-tefan Jeor!escu m'a lăsat în cameră, în seara aceea na'm mai coorât la masă. rea îmi spuneau to#i că n'
am for#ă şi re$isten#ă. oiam să le arăt că a doua $i pot să aler! tot "circuitul lui 2anache" chiar şi fără masa
de seară.
Hn noaptea aceea am făcut o mică socoteală m'am !ândit că sin!urul meu re$ultat mai un pe :9> a fost
totuşi titlul la dulu mi+t la 1uniori. Am câşti!at împreună cu Vlahre, împotriva marilor favori#i 3iar'3ron.
Scor8 9'Q,9'l. Nin minte că în timpul finalei m'am #inut de drăcii şi am făcut totul pe dos. e Ludith' 3iar 
am "trecut'o" cu lon(lineul, ca pe ăie#i, iar pe prietenul 3ron l'am invitat de vreo ;@ de ori spre fileu, ca
 pe fete, cu stopul, ca să mai stăm pu#in de voră.
  3ra!a mea 5osemarie, după cum ve$i, mi'au treuit e+act opt ani pentru ca noi doi să 1ucăm împreună la
Dimledon... Să 1ucăm şi să câşti!ăm...

  3rumul spre... 2raser 

între mine şi Ilie 4ăstase e o diferen#ă de şapte ani. u m'am născut cu două luni înainte de începerea
ră$oiului, adică cu e+act şase ani înainte de Tiua ictoriei (  mai :Q.), iar el a considerat util să'şi facă
apari#ia la un an după ictorie.  aproape firesc deci ca drumul meu să fi fost mai !reu, iar stilul meu
 

să nu fie vesel şi e+uerant ca $orul unor alonaşe, într'o $i de mai, pe cerul alastru. -i e la fel de
firesc, poate, ca eu să povestesc mai ătrâneşte, în timp ce Ilie, după cum vede#i, a şi a1uns la art
5iessen, pentru a se întoarce imediat, fără nici o 1enă, la /oa!he şi opovici, adică cu vreo patru cinci
ani în urmă.
Cu toate că Ilie aşteaptă nerădător să ne reîntâlnim pe coasta e!ipteană a editeranei, şi'mi dă $or cu
 4eale 2raser, nu pot să renun# la anul :;, care e pentru mine, poate, mai important chiar decât anul
2raser :9>.
... 3upă câteva luni de u$ină, am revenit la /ucureşti mi se ridicase suspendarea. Am căutat să în#ele!
ce se întâmplă. u ştiam că sunt amnistia#i doar oamenii de care ai nevoie.  adevărat, se apropia
meciul de "Cupa 3avis"  cu 4oua Teelandă, dar eu eram aia pe locul < în clasamentul lui :;=, cu
toate că 1ucasem finala cu Jo!u i$iru.
  aina chemării mele la /ucureşti s'a de$le!at repede. ram, într'adevăr, în echipa pentru 4oua
Teelandă.
  Hntr'o ună $i au venit şi neo$eelande$ii. Hntre timp am aflat că 1ucătorul lor nr. l, Lou Jerrard,
tocmai câşti!ase /ornemouth'ul.
 Hn $ilele dinaintea meciului a fost o a!ita#ie neoişnuită pe aleile din parcul ro!resul. 2etele mi se
 păreau mai vesele. /ăra#ii mai culan#i. ra, poate, atrac#ia e+ercitată de aceşti doi tenismani, veni#i
tocmai de la capătul lumii. Lou Jerrard, un tânăr lond cu ochi alaştri, se plima a!ale pe alei. 4u
vorea cu nimeni. Semna, din când în când, în carnetul de auto!rafe al vreunui copil, cu mişcări
automati$ate, de om plictisit... &ttEa, partenerul lui, era mai vesel. Tâmea tot timpul trecătorilor.
ra, într'un cuvânt, mai pu#in an!losa+on. Hn orice ca$, nu căuta să arate la tot pasul că această
călătorie îi încurcă oarecum socotelile, pe care le'ar vrea cât mai curând încheiate.
... Am intrat pe teren cu o sen$a#ie ciudată. i se părea că triunele se clatină. 4u recunoşteam pe
nimeni. Aveam în fa#ă o foto!rafie tulure, ratată.
Lou Jerrard s'a îndreptat spre "col#ul" său. Am început încăl$irea. -i emo#ia mi'a dispărut pe
neaşteptate. oate pentru că am avut un şoc. Lou lovea min!ea într'un mod neoişnuit. ra foarte
!răit. enea spre min!e. & i$ea, cum ar spune astă$i "2anache", "din mişcare, spre în fa#ă". Am fost
o clipă tentat să reproduc această mişcare asolut nouă pentru mine, dar mi'am $is că 1oc totuşi un
meci de "Cupa 3avis" cu învin!ătorul /ornemouth'ului.
Hntr'un târ$iu a început şi meciul. rimul meu meci  cu adevărat important.
  Setul întâi l'am pierdut pentru că n'am reuşit să mă convin! că formidailul  for'and $urător al lui
Lou Jerrard poate fi învins, în setul doi însă, am i$utit să fiu mai pu#in... lucid şi să pornesc la atac.
Aşa am a1uns să conduc cu 9';, să am  setball, să rate$ setballul, să conduc iarăşi cu ='<, cu :@' şi
chiar cu :Q'l>. Am pierdut !reu,cu :Q'l;...
Când a început setul trei, mi'am $is că, în sfârşit, cei >@ de ani ai mei l'ar putea "întoarce" pe
învin!ătorul /ornemouth'ului, dar setul s'a întrerupt, după numai trei !hemuri, din cau$a
întunericului... -i lumea era oosită... -i vocea aritrului aia se au$ea...
A doua $i am încercat din nou. Am aler!at mai mult decât în oricare alt meci. Aveam, întrun fel,
sentimentul din meciul meu cu doctorul intsch. ram, ca şi atunci, osedat de !ândul că treuie să
 plătesc o datorie care nu poate fi amânată. -tiam că e+istă un om care, înaintea acestui meci cu 4oua
Teelandă, a spus "iriac*" când ar fi putut spune foarte ine /osch sau /ardan, sau Cristea, sau
luhas$. 4u ştiam precis cine a hotărât ca eu să 1oc cu Lou Jerrard, câşti!ătorul /ornemouth'ului, dar 
asta numai avea prea multă importan#ă.
ână la urmă însă am pierdut şi al treilea set ( Lou Jerrard ' lon iriac 9'K, :;'lQ, ='9). 3upă 1oc, arin /ădin
mi'a spus câteva cuvinte "Să nu ui#i, Ioane, că în uropa e+istă foarte pu#ini tenismani care să'i poată
lua >'Q de !hemuri lui Lou Jerrard*" Aceste vore mi'au adus aminte că mai am de 1ucat cu &ttEa şi
că &ttEa nu e Jerrard, cu toate că l'a condus cu două seturi la $ero pe Jo!u i$iru.
-i a venit meciul meu cu &ttEa. Hntr'un moment  foarte !reu. Scorul !eneral era >'> (acest teriil >'>,
care e cea mai cruntă inven#ie a "Salatierei de ar!int"). Jo!u îşi făcuse din plin datoria. Câşti!ase
amele meciuri. Ce mult l'am admirat în cele trei $ile ale întâlnirii cu 4ouaTeelandă* Ca să fiu sincer,
nici nu ştiu cu ce a reuşit Jo!ui$iru să ridice tenisul nostru de la simple amintiri disparate şi dorin#e
neîmplinite, în care re$ultatele meciurilor erau înlocuite cu metafore ca "romanul $urător", la acest
meci cu 4oua Teelandă, care era în primul rând meritul lui.
Jo!u i$iru nu a avut niciodată for#ă fi$ică. 4u a avut înăl#ime. 4u a avut un  smas'  puternic. 4u a
avut un serviciu decisiv. 4u a avut spuneau to#i nici măcar un  for'and nimicitor. e deasupra, Jo!u
 

n'a ştiut să'şi stăpânească nervii. (3in acest punct de vedere, Jo!u a fost un fel de etschovschi al
tenisului nostru), în schim, el a în#eles totul şi a suplinit totul prin faptul că pentru el min!ea de tenis
a fost ca lin!uri#a cu care şi'a sorit laptele sau ca furtunul din care a ăut apă. u i'am spus
reporterului american că cea mai ună lovitură a mea sunt picioarele. Aş spune despre Jo!u, cu o
totală admira#ie, că cea mai ună lovitură a lui a fost inima. & inimă care a iu#it, prin nu ştiu ce
miracol, două picioare su#iri. ai su#iri chiar decât cele ale micu#ului Iliu#ă 4ăstase.
... Am început meciul cu &ttEa fără prea multă teamă. &ttEa mi s'a părut prea si!ur de el. 2ăcuse şi
câteva victime în taăra se+ului frumos, aşa că privirile lui se roteau prin triune, în căutarea făpturilor 
adoraile. Apoi s'a îndreptat le!ănându'se spre scaunul de aritra1. Avea un prosop !ros, strâns în 1urul
!âtului, ca un !uler de lană.
3upă câteva min!i, mi'am dat seama foarte repede  că &ttEa nu e Jerrard, deşi avusese >'@ la Jo!u.
i'am dat seama că o min!e pierdută (sau una câşti!ată) îi modifică rusc pulsul, ceea ce nu era ca$ul
la Jerrard, statuia londă. Am descoperit foarte repede că lui &ttEa nu'i prea convine să'l 1oc pe
 for'and# (A fost o oserva#ie personală, consecin#a instinctului de conservare.) -i l'am 1ucat numai pe
 for'and# /ineîn#eles că nu m'am limitat la pistonarea  for'and 'ului. Aş spune că în 1ocul cu &ttEa am
încercat de toate. -i mi'au mers toate. Am câşti!at cu Q'l ( Niriac ' &ttaEa 9'Q, >'9, 9'K, 9'K). Am fost purtat pe
 ra#e. i s'a părut cara!hios ca un om înalt de aproape :,@ să fie purtat în ra#e. 4u'mi puteam
închipui atunci că peste e+act :@ ani aveam să port şi eu pe umeri un lun!an ceva mai uşor, e adevărat,
în inima Londrei. -i că acel lun!an se va numi Ilie 4ăstase, de care, în seara victoriei asupra 4oii
Teelande, nici măcar nu au$isem.
(3ra!ă Ilie, pentru că tot ai #inut să a1un! la 4eale 2raser, am să iu#esc pu#in vite$a min!ilor, adică am
să caut să mă apropii de stilul tău.)
3upă victoria asupra 4oii Teelande, a urmat o punere la punct cam prea severă aş spune astă$i, în
turul următor am 1ucat la aris. 2rance$ii aflaseră de cele întâmplate echipei lui Jerrard şi n'au omis
nimic pentru ca scorul de ;'@ împotriva învin!ătorilor 4oii Teelande să poată fi de$voltat (cu iscusin#a
 inecunoscută a lui 3ennis Lalanne et co.) în vreo cinci numere din RLOPuipe" şi, ineîn#eles, în
Uennis de 2rance".
 4e'am întors acasă în tovărăşia fatalită#ii şi a resemnării.
3ar a venit toamna. -i am plecat spre Clu1, pentru "na#ionale". Acolo l'am învins pentru prima oară
 pe Jo!u i$iru, cu "tehnica" de luptă însuşită cu un an în urmă. 4'aş vrea să mai repet povestea. refer
să'mi amintesc de rândurile scrise, după vreo trei ani, de Jo!u i$iru, despre primul meu titlu, când Iliu#ă
nea servit nouă min!ile, neştiind că în $iua aceea de septemrie :;, la Clu1 se aflau, în acelaşi timp, trei
decenii de tenis cel al lui Jo!u (:K'l;=), deceniul meu (:;'l9=) şi cel al lui Ilie 4ăstase (:9'l<=
şi mul#i ani înainte).
Scria Jo!u i$iru
"... iată'mă la Clu1, în toamna lui :;. este câteva minute va treui să apar cu iriac pe terenul finalei. u
repre$int trecutul, el viitorul. u am în racheta mea nouă titluri de campion de simplu al #ării, el îl vi$ea$ă
 pe primul. recutul se va ate cu viitorul, pentru pre$ent... i'e !ura uscată. ână şi ea arde de nerădare...
 4u se poate* reuie să câşti! cu orice pre# al $ecelea titlu.  finala mea 1uiliară... &f* -i cât doresc asta*
... Am uitat totul. Am uitat că l'am învins acum doi ani pe Asoth... (şi iriac nu e Asoth.) Am uitat că tot
atunci l'am făcut G.o., la oscova, pe imenthal, campionul ene$uelei, al optulea la Dimledon, am uitat
că nu e decât o lună de când i'am ătut pe neo$eelande$ii Jerrard şi &ttEa. /arem pe Jerrard, care la
învins pe iriac, eu l'am onorat cu un Q'@... Am uitat totul... 5e#in un sin!ur lucru treuie să câşti! al
$ecelea titlu... iu sau mort...
%itel şi pe iriac*... arcă e mai înalt. 3e ce nu se uită la mine8 Coace ceva.  adevărat, are smashul mai
 un decât al meu. -i serviciul. 3ar ce importan#ă are asta8 In timp ce el, la :9 ani, 1uca cu antrenorii de lot,
care se străduiau să'i şlefuiască mişcările, eu mă canoneam cu avoca#ii şi cu doctorii. Stop* Ia mai ine să'
mi adun !ândurile 6A1un!e, Jo!ule* Lasă amintirile*  semn de  ătrâne#e, înainte*7
 ai acum* este el* 4u treuie să'l las să respire. 2ără milă* %n sin!ur moment de slăiciune poate să
întoarcă totul. %f* în sfârşit* 9'Q* & fi smashul tău mai un, dra!ă iriac, dar reverul lui 6nea Jo!u7 n'are
încă pereche în #ară. înainte, Jo!ule* Atacă'l în dia!onală* 2oarte ine* 4u'i mer!e 1ocul... încă o min!e*...
 4umai una* 9'l8... Simt o căldură în picioare... Semn rău... &f, şi pulicul ăsta care vrea cu orice pre# capul
meu... Aşa e pulicul... Acum o lună, după partida cu Jerrard, m'a luat pe sus... 3ar astă$i nu mai e de
 partea mea.  cu viitorul*
Am au$it ine8 Am K'> şi K@'l;8 /ine, dar am nevoie de o sin!ură min!e* La ;'> totul e sfârşit. Ce calm e
iriac* Are stofă. ă tulură calmul lui. Ceva îmi spune că aici se 1oacă soarta meciului. reuie să atac pe
 

serviciul lui. 4u te laşi, iriac8 2ormidail* Ce'a fost returul ăsta8* 4ici Schmidt, în vremurile lui une, nu
lifta aşa.
;';* 4ui nimic. Se mai poate... în ?K am avut un ;'; identic, cu ache Caralulis, şi'am venit peste el ca un
tăvălu!. reuie să mă a!ă#... reuie să'l îmlân$esc pe micul meu 6iri7*
='=* Ce'ave#i de spus, tovarăşi spectatori8 'a#i şi în!ropat de viu... 4u se poate. &h, dacă n'aş sim#i
căldura asta lestemată în picioare... /ravo, iriac* 4ici pe oad nu l'am vă$ut 1ucând opt min!i la rând,
fără cusur... :@'=
 pentru tine... Cred că am pierdut..." (Niriac ' Jh. i$iru Q'9, l'9, :@'=, 9'K, 9'l)
  -i iar a venit iarna. -i iar am luat drumul patinoarului. 4u mă socoteam încă 1ucător de tenis, cu toate că
eram campion na#ional şi fusesem purtat pe ra#e datorită tenisului* după meciul cu &ttEa. 3e altfel, în
acele $ile nici nu i$utesc să mă concentre$. Sau poate că nu cred încă în talentul meu de tenisman,
deşi, privind astă$i lucrurile mai la rece, nu ştiu câ#i 1ucători de tenis au reuşit să a1un!ă campioni
na#ionali după o şcoală atât de sumara .
  Hntre timp, tot ca un refle+ al neîncrederii în for#a rachetei sau, dacă vre#i, dintr'un instinct de flăcău
cu scaun la cap, cum sunt în !eneral raşovenii, mă ocup de chestiuni "administrative". ă înscriu la
I.C.2. -i mă transfer la 3inamo /ucureşti, cu !ândul ascuns că voi putea intra în vestiarul de hochei
chiar în seara primei ploi de noiemrie, când pe terenul de tenis nu se mai văd urmele liniilor de var.
5eiau deci hocheiul. Sunt fundaş, lân!ă ar!a. ul#i îmi reproşea$ă această "trădare" a tenisului. Le
răspund că şi 3ron, câşti!ătorul Dimledonului, a 1ucat hochei, chiar în echipa na#ională a #ării sale.
în $adar... i se spune că am să'mi stric mâna. Tâmesc în sinea mea, fiind convins că nu am o mână
chiar atât de fină. Sunt si!ur că dacă voi face ceva în tenis, n'am să datore$ nimic mân!âierilor min!ii,
ci i$iturii, la care să participe toate articula#iile mele, inclusiv cea a !le$nei, pe care nu întâmplător 
vreau s'o întăresc în strânsoarea !hetei de patina1.
... Anii au trecut. ocheiul m'a a1utat enorm. -i apoi de ce să mă fi lipsit de ucuria de a 1uca la
"ondiale" sau la &limpiadă8 Hmi aduc aminte, în lve#ia, la "ondiale" (:9:), în meciul cu Africa
de Sud, eu am deschis scorul şi tot eu l'am închis.  adevărat, s'au înscris !oluri multe (:K), dar astă$i,
dacă mi s'ar propune să ale!, pentru un 1urnal de amintiri, între acel meci cu Africa de Sud şi o victorie
la Iovanovici sau la ietran!eli, de pildă, n'aş sta o clipă pe   !ânduri, ale!ând cele două !oluri,
neînsemnate, desi!ur, dar care pentru mine au un farmec deoseit, poate pentru că pe primul l'am
marcat în chiar primul minut, iar pe al doilea l'am "loat" peste portar, ca la tenis.
3ar să mă întorc cu un an în urmă, în primăvara :9@, primăvara următoare titlului meu de la Clu1.
 A fost o primăvară foarte rece pentru mine. & primăvară de !hea#ă.
Hn "Cupa 3avis" am că$ut cu polone$ii, acasă, la /ucureşti. JansioreG, cel mai un polone$, nu era de
talia lui Lou Jerrard şi nici măcar a lui &ttEa. -i totuşi am pierdut. Am pierdut amele simpluri. Hn
schim, Jo!u le'a câşti!at pe amândouă. Jo!u i$iru, învinsul meu de la Clu1...
eciul l'am pierdut cu >'Q. 4ici la dulu nu mi'a mers 1ocul. "Sportul popular" de a doua $i a scris
câteva cuvinte pe care e !reu să le ui#i "itularul ales pentru cele trei $ile de concurs nu s'a dovedit la
înăl#imea încrederii acordate". Cel mai urât mi s'a părut cuvântul "titularul". u numai eram nimeni.
ram un om fără nume.
-i cât de pu#in mi'a lipsit ca să fiu Ion iriac* eciul meu cu JansioreG se întrerupsese la >'l pentru
el. A doua $i am reuşit să iau un set. Am şi condus în setul decisiv. 3ar am pierdut în cele din urmă. Cu
alte cuvinte, numai aveam dreptul să am un nume. ram "titularul". Cât de departe părea $iua când am
fost purtat pe ra#e, după victoria asupra lui &ttEa şi a 4oii Teelande...
este câteva $ile am primit un "supliment", fiind scos din !rupul 1ucătorilor care urmau să plece la
5i!a, pentru un turneu interna#ional. ă ro! să mă crede#i că nu m'am sim#it niciodată mai nedreptă#it
ca atunci, 1ucasem, e adevărat, sla împotriva polone$ilor, dar nu'mi   reproşe$ nici o clipă, au trecut
atâ#ia ani de atunci, că aş fi privit superficial 1ocul.
Hmi aduc aminte că timp de câteva $ile n'am putut lua racheta în mână. Hn vremea asta, ietran!eli
câşti!a 5oland Jarrosul, învin!ând'ul pe Aala, iar 4eale 2raser şi merson ieşeau învin!ători la
dulu. 3e la mine, proscrisul, la ei, victorioşii, era o depărtare ca de la ământ la Lună.
A urmat o lună !rea. Cronicarii şi'au ascu#it creioanele. "iriac nu are preci$ia necesară". (Cât de
smerit aş fi citit această fra$ă dacă ar fi fost scrisă de Cochet sau de Caralulis.) "iriac nu are loviturile
de sus." (Cât de sâr!uincios aş fi învă#at această lovitură de sus dacă ar fi e+istat cineva care să lase
stiloul şi să ia racheta.)
Am tăcut şi am în!hi#it în sec. Curând sau întors Jo!u i$iru şi Alecu /ardan de la 5i!a. este numai
 

câteva $ile am i$utit să răspund "să!e#ilor" cronicăreşti, învin!ând'ul pe Jo!u i$iru cu Q'@ ( Niriac '
i$iru <';, 9'K, 9'K în "Cupa Con!resului). -i cum acest Q'@ a fost socotit ca un re$ultat al sanc#iunii, toată lumea
a rămas mul#umită, iar eu am acumulat o "e+perien#ă" în plus. este pu#in timp am 1ucat la Atena,
 pentru /alcaniadă, şi'am câşti!at la Iovanovici ( Niriac'Iovanovici >'9, Q'9, 9'Q, 9'l, 9'Q). Ca prin minune am
devenit un tenisman de preci$ie, posesor al unui  smas' puternic şi al unui serviciu cu mul#i "aşi". Cel
 pu#in aşa am aflat din $iarul atenian "AthlitiGi cho".
Apoi a venit finala campionatului :9@. 3e data asta eu eram campionul, iar Jo!u i$iru
challan!erul.
A fost un meci !reu, între doi oameni care s'au 1urat, parcă, să nu cede$e. entru mine a fost, poate, un
meci mai !reu decât cel al primei finale câşti!ate. Nin minte că   !hemurile s'au adunat chinuitor, în
setul doi am conduscu K'>, dar am pierdut, în "trei" am avut Q'@, dar a treuit să fac încă 9 !hemuri ca
să pot câşti!a setul. (Niriac'J. i$iru 9'>, ;'<, '<, 9'K)
3upă meci, Jo!u m'a sărutat. In apropierea vestiarului însă şi'a i$it racheta de $id şi a rupt'o. u n'
am scos nici o voră. ra un moment !reu. (4u'i atât de simplu să accep#i înfrân!erea). A doua $i, în
$iare, !estul lui Jo!u i$iru a fost criticat. Am fost "notat" şi eu pentru "răută#ile" mele de pe teren, în
ca$ul meu, poate că era aşa. 3espre racheta ruptă însă n'aş fi pomenit nici un cuvânt. A fost un teriil
act de indiscre#ie. Aş fi tăcut, măcar din respect pentru tot ceea ce făcuse Jo!u i$iru pentru tenisul
românesc.
... A venit şi iarna. ram pentru a doua oară campion, dar, cum vă spuneam, mă sim#eam parcă şi mai
mândru la !ândul că 1oc în echipa na#ională de hochei, lân!ă ar!a.
3upă "ondialele" de hochei din lve#ia, am reluat racheta. Curând urma să 1oc la sală. -i am 1ucat.
-i am câşti!at din nou la Jo!u i$iru ( 9'@, ='9, 9'K) A doua $i, $iarele au scris că "victoria mea netă se
datorea$ă serviciilor mai puternice". u aş fi adău!at că serviciile mai puternice se datorau în primul
rând crosei.
entru tot restul anului :9:, nimic deoseit. ierd amele simpluri cu Africa de Sud, în "Cupa
3avis", şi rămân doar cu satisfac#ia platonică a !ândului că atât aer, cât şi Jardner au fost nevoi#i
să 1oace câte cinci seturi.
Acum sunt oli!at să fac un salt spre a patra mea finala cu Jo!u i$iru, şi nu numai pentru că i'am
 promis lui Ilie "povestea cu 4eale 2raser", ci pentru că între timp nu se întâmplă prea multe lucruri
importante. Cu o sin!ură e+cep#ie reuşesc una din pu#inele mele victorii la ilici.-i unde8 La Ta!re
(Niriac'ilici ='l@, 9'>, 9'K, 9'Q, în cadrul /alcaniadei :9:)
2inala cu Jo!u i$iru na mai fost atât de dură. Au aundat reaGurile, de o parte şi de alta. u am fost
si!ur de victorie chiar şi în momentul în care Jo!u avea >'@ în setul cinci. entru mine, conturile erau
încheiate (Niriac'J. i$iru Q'9, 9'l, 9'K, >'9, 9'>)
... -i acum, mister 4ast, să vă fac plăcerea. Ca să fiu sincer, şi eu sunt ucuros să'mi amintesc de
 4eale 2raser. A fost, în fond, primul meu mare turneu. A fost, dacă vrei, primul turneu la care eram
invitat nu "aşa, în !eneral", ci pentru motivul că mă numeam Ion iriac, de trei ori campion al
5omânei.
  e ro! un sin!ur lucru. Să #ii seama de faptul că aceste rânduri au fost scrise (şi au apărut) chiar în
anul :9>...încă o dată te ro! deci să scu$i stân!ăcia fra$elor. ram foarte tânăr. 3eci...
V&S... 25AS5... 2A5%L
"... Am fost în Nara piramidelor. ână să fi apucat să transpir de emo#ie, am transpirat de căldură, între
/ucureşti şi Cairo nu e numai o diferen#ă de nu ştiu câte !rade latitudine, ci şi de vreo K'@ de !rade
Celsius.
Hn sfârşit, iată'mă pentru prima oară în uropa. reuie să recunosc că rac'eta şi nu crosa m'au a1utat
să rostesc formula ma!ică 6Sesam, deschide'te*7
Să nu uit* Am vă$ut o limu$ină dulând o cămilă înplin centrul capitalei e!iptene. 3ar despre asta mai
târ$iu...
3eocamdată, despre anonimat. reuie să vă spun că nu mă cunoştea nimeni. o#i întreau de Jo!u
i$iru. Când au vă$ut e!iptenii că 6nea Jo!u7 lipseşte, şi'au $iscă e momentul să 1oace cu noi 6pe
echipe7, (învin!ătorul intra în meci direct cu Australia, şi cu asemenea oca$ii nu te întâlneşti prea des.)
Ce s'a întâmplat apoi, şti#i. ână la urmă am 1ucat noi cu 2raser şi compania".
"Am 1ucat cu Australia* Am câşti!at un set la 2raser*" &re în şir, în capul meu s'a derulat doar acest
laitmotiv. Aveam conştiin#a datoriei împlinite. "%n set la 2raser, câşti!ătorul Dimledonului*"
Aşa a început turneul individual de la Cairo. Când m'am uitat pe taelul celor K= şi am citit 2red
 

Stolle, LundPuist, erlo, /un!ert, Iovanovici, ulli!an, anievsGi, am avut un moment de tresărire,
dar nu m'am speriat. Câşti!asem un set la  2raser.
rimul 1oc, primul ostacol. Adversar ouareG. Câteodată nu e ine să ai memorie. Acum doi ani,
tot aici, la Cairo, ouareG a avut şapte matchall'uri la Jo!ui$iru.
%f* 9'K,9'@ pentru mine. 3upă ce ouareG avusese K'l...
A doua $i, Iovanovici. /unul meu prieten Iovanovici. Când ne întâlnim la fileu, râde "Ce mai faci,
iriac8 Chiar vrei să mă a#i8 Să nu ui#i că între timp am mai învă#at câte ceva. Am vă$ut şi vreo patru
continente... ai, nu te speria*"
-i nu m'am speriat. Apoi l'am au$it pe aritru rostind cu !las limpede "atch !a!ne par iriac
(5oumanie)9'>,9'Q".
&ooo* Iată'l şi pe si!nor erlo. 4ici de domnia voastră nu mi'e frică* 4u poate să'mi fie frică* Am
câşti!at un set la 2raser* L'am ătut şi pe Iovanovici.
3ar, în timp ce îmi făceam aceste calcule, mă tre$esc cu un K'l pentru erlo. "Ce faci, iriac8 4u ve$i
că are min!ea prea rapidă8 Nine'l departe* 3acă'l a#i, 1oci iarăşi cu 2raser*"
Sedus de acest ultim !ând, am trimis aloane spre linia de fund timp de vreo trei ore. ulicul s'a
 plictisit, erlo s'a supărat, dar eu voiam să mai 1oc o dată cu 4eale 2raser ( Niriac'erlo9'K, 9'K)
-i iată că 1oc*
ine 2raser* Hnaintea$ă cu !reu printre foto!rafi. Are în ra#e un imens uchet de rachete. -ase mii de
oameni scandea$ă "2raser* 2raser*" ierdut undeva printre "maşiniştii" viitorului spectacol, nu mă
simt prea ine.entru to#i aceşti şase mii de oameni, eu sunt doar perseverentul lipsit de fante$ie care l'
a încurcat pe erlo.
Hncepe 1ocul. ă simt totuşi rela+at. 4u am ce pierde. ă arunc în fa#ă. Lovesc cât pot de tare. Aler!
cât mă #in picioarele. Tor mereu spre fileu. "/ravo, Ioane* î#i mer!e voleul*" -i iar la fileu. -i încă o
dată* 2raser pare surprins. ulicul şi mai şi* Aud aplau$ele. -i aplau$ele sunt pentru mine. Intr'un
sin!ur set i$utesc să şter! amintirea 1ocului cu erlo...
e neaşteptate, aud vocea aritrului, ca prin vis, anun#ând că eu am câşti!at primul set. Hncep să
tremur. Ce fac acum8 4u mai ştiu nimic. Să sper8 ai ine nu*...Chinuit de îndoieli, pierd al doilea
set. ă aşe$ pe fotoliul de nuiele. & undă de aer rece vine, proail, dinspre editerana. -i unda asta
de aer din afara deşertului areun efect miraculos. Sunt iarăşi calm. Hn fond, ce am avut   şi ce am
 pierdut* & să mă ată 2raser. & să mă ată marele 4eale 2raser. Acum am un sin!ur scop să mor 
frumos. Să 1oc frumos...
-i 1oc** -i sunt aplaudat. oate mai mult decât 2raser. arcă nu am 1ucat niciodată atât de frumos, îmi
mer!e şi voleul. "Asta'i cheia, iriac* înainte* Acum* 3u'te*" Am început să voresc sin!ur, ca Jo!u
i$iru... -i iar câşti! setul. -i iar mie frică. arcă totuşi mai pu#in. 3in ce în ce mai pu#in...
Aşa am a1uns la ;'Q şi K@'@ în setul patru. Am trei matc'balluri în fa#ă. ă arde pieptul. otuşi, e
imposiil să mai pierd. Am trei matc'balluri# rei** La 2raser. La 4eale 2raser. 4u la 0ohn 2raser*
Hn clipa asta, 4eale 2raser îşi aduce aminte proail că a câşti!at Dimledonul acum doi ani şi'mi
serveşte patru min!i pe care nici nu le văd. ;'K* ă uit la arin /ădin.  vânăt. Acum simt că
ame#esc. e pomeneşti că 2raser a vrut să se distre$e cu mine* Il văd $âmind. Sau mi se pare.
Servesc. :;'@* ă !răesc să servesc la fel Q@'@. Ce chin* Sunt atât de aproape* 3ar 2raser râde din
nouQ@'Q@* Am un urete uscat în !ură. 4u pot respira. Simt că sunt la capătul puterilor. %nde eşti,
undă de aer8
Hn acest moment, când plutesc între vis şi via#ă, reuşesc, fără să'mi dau seama, cea mai frumoasă
"scurtă" din via#a mea. Hn!rop min!ea în lutul e!iptean K@'Q@* Hmi mai treuie o sin!ură min!e. Acum
nu mai pot !ândi decât stri!ând "La fileu, cu orice pre#**" Servesc, dar uit să pornesc. otuşi, fac doi
 paşi din iner#ie, în următoarea frac#iune de secundă, creierul îmi comandă retra!erea, ca să'mi apăr 
frontul. 2raser e derutat de această reac#ie de somnamul. "-utea$ă" cu toată puterea. Sunt aproa pe de
linia de fund. 3uc racheta pentru voleu, dar cineva din triună stri!ă "&ut" -i stri!ătul mă salvea$ă. ra!
racheta ca de 1ăratic. Sunt epui$at. Am câşti!at* (Niriac'4eale 2raser 9'Q, K'9, 9'l, 9'K) ăd, ca prin cea#ă, şase mii
de oameni aplaudând. 2oto!rafii se îmul$esc acum în 1urul meu. Cameleonii**
... -i a venit finala cu Stolle, daviscupman'ul australian. 3e astă dată am vrut să câşti! chiar de la început.-i
n'am câşti!at". Aveam răni la picioare după meciul cu 2raser. 3octorul m'a sfătuit să nu 1oc. 4u l'am
ascultat.
Am condus cu l'@ şi >'l în setul al cincilea...  (Stolle'Niriac ;'<, 9'l, 9'l, K'9, 9'Q)
Am a1uns la piramide. Ce linişte funerară... Veops* %na din cele şapte minuni ale lumii. -i Sfin+ul. Imens
 

şi nepăsător. Simolul răsăritului. 9@ de metri înăl#ime, >@ lă#ime. Sculptat într'o sin!ură stâncă... îmi pare
rău că n'am citit din istoria !iptului la plecare. Aş fi privit altfel totul. Aş fi vrut să'i spun lui
ărmureanu "etre, muşcă'#i lima, de aici de sus ne privesc K@ de secole*" 3e fapt, sunt aproape ;@. 3ar 
asta am aflat'o aia acasă. Ca şi semnifica#ia te+tului de pe Sfin+, săpat acum trei milenii şi ceva, de către
utmes al I'lea, care a visat într'o noapte că Sfin+ul l'a ru!at să îndepărte$e nisipul deşertului din 1urul
său.
reuie să citim, cum spune udor Ar!he$i...
Ale+andria* Sunt un om tare norocos. 3upă numai câteva $ile, văd o nouă minune a lumii 2arul. %n far 
înalt de K@@ de picioare. reo :Q@ de metri. Ce macarale miraculoase au urcat pietrele până acolo sus8*
3in nou pe $!ură. Acum nu mai sunt un anonim. Sunt cap de serie* îmi aud numele în triune.
Hn primul meci, câşti! în două seturi, la asan (9'K, 9'Q). %rmea$ă, tot în două seturi, polone$ul
anievsGi(9'>, ='9). în 1ocul cu suede$ul LundPuist, recentul câşti!ător al turneului de la aris, am
avut mul#umirea să'i văd în triună pe to#i aşii veni#i în !ipt. Se în!roşase deci !luma...
Am 1ucat ine. Cred că a fost cel mai un meci al meu. 3ar LundPuist e cu un cap mai înalt ca mine şi
serveşte ful!erător. Am pierdut cu 9'= în setul decisiv după ce am
avut trei matc'balluri# Acesta e tenisul... (LundPuist'Niriac >'9, 9'K, ='9)
  5evăd editerana. Sunt oosit, dar fericit. Am învă#at mult. Am învă#at, mai ales, că treuie să...
învă# mult, mult de tot. rin fa#a mea se perindă fire ale de nori. ă tre$esc rusc. 4u* 4u sunt
siluetele lui 2raser şi LundPuist...
3e sus se văd luminile /ucureştiului. Am învă#at cât în şapte ani pe pământul fierinte al Africii.
Acum sunt si!ur de un sin!ur lucru. 4u treuie să copie$ nimic, ci să !ândesc, să corecte$, să adapte$,
în tenis, cine copia$ă e pierdut"...
  Când m'am întors acasă, am vă$ut că $iarele scriu mult mai mult despre tenis. ână atunci, noi,
tenismanii, eram la "scurte ştiri", între un turneu de şah la Jroni!en şi un concurs de achtin! la
Sdne. 3e astădată eram şi pe pa!ina întâi, în interior am vă$ut reprodus şi un col#işor dintr'un $iar 
e!iptean, unde eu eram "le riliant vainPueur".
oate că în seara aceea de martie, la Cairo, după partida cu 4eale 2raser, mi'am dat şi eu seama că
sunt, în sfârşit, 1ucător de tenis. -i totuşi, peste numai vreo două luni, aveam să'mi dau seama că
această teriilă "reaslă" a tenisului nu te adoptă uşor, chiar dacă l'ai învins pe 4eale 2raser.
3ar despre asta o să mai avem timp să vorim. 3eocamdată am oosit. -i e momentul să'l las pe Ilie,
care, de aproape 1umătate de oră, nu i$uteşte să !ăsească o formă perfectă nodului de la cravata sa
înflorată...
 
Sticle cu apă pe ceafa
recuse un an între! de la victoria lui iriac asupra lui 4eale 2raser şi eu tot nu reuşeam să "prind" o
roată la carul lui Ion. Hmi aduc aminte, era spre sfârşitul lui feruarie ?9Q. 0ucam într'un concurs de
sală, la Steaua. ram în vestiar. ai aveam aproape o oră până la 1ocul cu opovici. -i mi'a că$ut în
mână un "Sportul popular" (ultima pa!ină, la "e+terne", unde căutam întotdeauna rândurile cu scoruri
de tenis).
"Roy >merson la învins pe o'n .e8combe, cu 9'K,9'K,9'>, în finala campionatului Australiei, în
 semifinală, t1nărul .e8combe la eliminat pe Rod 7aver"#
i'a venit să rup $iarul. Cu pu#in timp în urmă, eu pierdusem la ita şi la /ardan (Cred că am adunat
atunci vreo şase şapte !hemuri de la amândoi).
Hn vestiar era cald şi plăcut, dar mie parcă mi'era fri!. urtam tot trenin!ul meu roşu şi ros, căruia i se
dusese vestea. ram la fel de sla. -i, peste toate, mâncam ătăi atât de amare, încât a1unsesem să mă
!ândesc cu ciudă la "circuitul lui 2anache", pe care'l socoteam principalul vinovat de toate neca$urile
mele.
  este câteva minute urma să 1oc cu opovici, şi !ândul ăsta nu'mi făcea plăcere, în feruarie, o sală
de tenis cu teren de $!ură nu te atra!e. T!ura e umedă. 2erestrele sunt în!he#ate. Aritrul poartă o
şuă, peste care mai aruncă trenin!urile 1ucătorilor. Cor$ile rachetei par stropite cu rouă. rin !ura
celor cinci spectatori, aurii ies ca fumul de #i!ară.
  Hn după amia$a aceea de feruarie :9Q, am pierdut încă un 1oc cu "ViGi" opovici. -i aveam :< ani.
-i $iarul acela cu 4eEcome şi merson mă necă1ea...
Aşteptam vara. ă !ândeam şi la călătoria lui iriac în !ipt. Ce frumos treuie să fie 1ocul pe un
teren încon1urat de palmieri*... 2ri!ul nu mi'a plăcut niciodată. 3ecât să'mi simt ciorapul ud, iarna, în
 

sală, mai ine să mă sufoc de căldură şi să'mi torn sticle cu apă pe ceafă, şi să simt apa intrând în
 pantofi...
-i a venit vara. Imediat m'am sim#it alt om. Cam prin iunie am 1ucat cu /osch, "călăul 1uniorilor",
cum i se spunea, pentru că îi e+ecuta pe to#i cei tineri cu loviturile lui precise, puternice şi neiertătoare.
Ce era să fac împotriva lui /osch8 Am încercat să'l atac. Hn orice ca$, aveam mai multe şanse să'i
 prind min!ea deasupra fileului decât să o a1un! după ce ar fi şters linia văruită, ca o lamă de ras.
Când am vă$ut că prind un voleu din două, am început să'mi fac cura1 şi am răsucit câteva min!i. -i
iar am reuşit un stop din două... /osch s'a uitat lun! la mine, dar n'a spus nimic, înainte de serviciul
următor a ătut de mai multe ori min!ea în pământ. Atâta tot. ra sin!ura lui formă de enervare.
A fost un meci !reu pentru /osch. La sfârşit, Junther era roşu ca racul. 0ucasem aproape două ore
 pentru două seturi (/osch ' Ilie 4ăstase <';, '<) 3ouă seturi cât un best of five complet. Nin minte că am avut
un setall în primul set şi două în al doilea. Ce ine ar fi fost să se fi 1ucat şi atunci tiereaG'ul, cu care
îl at acum pe 4eEcome şi pierd la Jraener.
3upă meciul cu /osch am fost lăudat în $iare. "Ilie 4ăstase, foarte un la voleuri şi la smashuri". Asta
m'a ucurat foarte mult. Hntotdeauna am socotit că  for'andul şi bac'andul  sunt "lovituri de
serviciu", fără de care, ineîn#eles, nu se poate, dar pe care le poate învă#a oricine. entru mine, tenisul
a fost întotdeauna arta de a face ceva la care adversarul nu se aşteaptă. Cât de plăcut e să po#i tra!e un
smash în partea opusă celei aşteptate şi să te ui#i cum adversarul a rămas pe loc, spri1init în rachetă, de
 parcă smashul tău l'ar fi trăsnit din senin...
Ceva mai 1os însă urma refrenul cu care începusem să mă oişnuiesc "Cu o pre!ătire fi$ică mai ună,
Ilie 4ăstase se anun#ă un element de perspectivă".
Cum să a1un!i însă la această pre!ătire fi$ică mai ună8 Asta nu prea se scria în articole. Se vorea pe
şoptite că ar fi une halterele. Se răspundea, tot pe şoptite, că halterele strică articula#iile. Iar tenisul
fără articula#ii...
 4u ştiu dacă pre!ătirea fi$ică slaă m'a "a1utat" să numai fiu pe lista pentru "Cupa Jallea" de la
5iccione. -tiu, în schim, că această... plasă mi'a tre$it un dor de revanşă de care nu mă credeam în
stare până atunci.
La câteva $ile după 5iccione, într'unul din cele >@@ de turnee de verificare pe care le'am 1ucat în vreo
doi ani din lipsă de altceva am reuşit să'l întind vreo trei ore pe Ale+e /ardan   (/ardan'4ăstase 9'K, K'9, <';,
<';) în septemrie am devenit campion de 1uniori, câşti!ând la VereGes ( 4ăstase ' VereGes 9'l, 9'Q, 9'l) . este
câteva $ile am intrat şi la "na#ionale", la seniori, îmi dădeam seama când mer!e 1ocul. 3ar cea mai
 ună partidă a mea în acest final de se$on, "după 5iccione", a fost să fie într'un meci intercluuri,
Steaua'ro!resul.
Când l'am vă$ut pe /oa!he "italianul" în fa#a mea, mi'am spus că a venit, în sfârşit, momentul să arăt
cine a fost şi cine nu a fost 5iccione. Am 1ucat în duşmănie. Am dat în min!e de parcă l'aş fi avut în
fa#ă pe 4eEcome. Am aler!at în toate col#urile. 4'am lăsat nici un stop, chiar dacă min!ea aia
a1unsă amenin#a să mă scoată din mână pentru următoarele trei schimuri.
Am câşti!at uşor. i'a plăcut teriil scorul. Astă$i, dacă mă întrea#i cu cât l'am ătut pe 5iche, în
finala indoor'ului american, n'aş putea spune scorul sută la sută, în schim, am să ştiu întotdeauna că
 pe /oa!he l'am ătut cu 9'K, 9'l, 9'>.
Aşa am încheiat anul :9Q. Aveam := ani împlini#i. La vârsta asta, australienii... Ceva îmi spunea
totuşi, mai ales după meciul cu /oa!he, că l'am prins pe 3umne$eu de picior. -i mi'am adus aminte
cu multă plăcere că la :< ani iriac nu reuşise mai mult.
-tiam foarte ine ce făcuse iriac mai în fiecare an. 3e câ#iva ani lipeam toate articolele despre tenis şi
mai ales despre iriac. I'am scris, de altfel, mamei să caute în caietul meu cu lipituri, ca să'mi
!ăsească un articol intitulat "& partidă cu iriac". (ram tocmai după 1ocul nostru cu Africa de Sud).
ie mi'a plăcut foarte mult acel articol. Sper să vă placă şi dumneavoastră. Spre sfârşit, iriac a scris
câteva cuvinte în le!ătură cu mine. Au fost câteva cuvinte care mi'au rămas în cap şi care, dacă vre#i,
m'au tras înainte.
"artida lui iriac" am s'o lipesc însă după ce Ion va a1un!e cu povestirea la sud africanii 2ores şi
Se!al. Am au$it că !a$etarii nu scriu întotdeauna numai cu condeiul. %neori mai decupea$ă dintr'un
$iar, cu a1utorul foarfecelor. -i apoi nu au nevoie decât de pelicanol...
 
Iara Dimledonului
 

Iată o surpri$ă pentru mine. Ilie 4ăstase colec#ionar de articole despre tenis şi mai ales, despre Ion
iriac* Cred că e o !lumă. Ilie nu are pasiunea colec#ionarului. Ilie nu strân!e nici măcar cele mai
importante dintre nenumăratele $iare străine care'i cântă succesele cu titluri care ar putea mân!âia
or!oliul oricărui 1ucător din lume. l spune de fiecare dată că pasiunea de colec#ionar e o manie
 ătrânească. "La ce un să strân! $iarele de ieri, când cele de mâine vor scrie mai mult decât cele de
astă$i8"
&dată, acasă, la /ucureşti, o nepo#ică l'a ru!at să'i aducă şerve#ele din marile restaurante ale lumii.
Ilie a strâns cât a strâns, dar apoi s'a plictisit. Atunci m'am hotărât eu să adun în taină şerve#elele
comandate, înainte de a părăsi hotelul "Xuirinale" din 5oma, pentru a ne duce spre aeroportul 3a
inci, ca să luăm avionul spre /ucureşti, am făcut un pachet şi l'am pus în partea de sus a sacului de
voia1. Cu cinci minute înainte de sosirea pe aeroportul &topeni, în momentul când Ilie s'a tre$it suit,
ca întotdeauna, la $!omotul ro#ilor care ies din corpul avionului, i'am oferit pachetul cu şerve#ele
 pentru nepo#ica lui. -i a fost poate sin!ura dată când l'am vă$ut pe Ilie impresionat...
5epet, sunt foarte curios să văd ce e cu "partida" despre care voreşte. In sfârşit*
Aşadar, revin de la Ale+andria.
Sunt cineva* Lumea mă priveşte cu al#i ochi. Hn materie de interviuri, "Sportul popular" nu mai are, ca
să $ic aşa, e+clusivitate, pentru că încep să cunosc cronicari noi, pe care nu i'am prea vă$ut la tenis,
într'un cuvânt, 4eale 2raser mi'a făcut un mare serviciu.
5eiau imediat 1ocurile. otul mer!e perfect.
in polone$ii. Când îl văd pe JansioreG, am un moment de timiditate, îmi aduc aminte că datorită lui
JansioreG, care m'a ătut acum doi ani, am fost tăiat de pe lista turneului interna#ional de la 5i!a.
/ineîn#eles că momentul de timiditate durea$ă cât un voleu, iar meciul cu JansioreG se consumă într'o
repri$ă de fotal (Niriac'JansioreG 9'l,9'Q,9'@, în cadrul întâlnirii 5omânia'olonia)  La terminarea 1ocului, îi
mul#umesc încă o dată, în !ând, lui 4eale 2raser şi piramidelor.
este câteva $ile 1ucăm cu Israelul, în "Cupa 3avis". Adversari, 3avidson şi 3uit$Gi. Câşti! foarte
uşor la amândoi (Niriac'3avidson 9'@,9'Q,9'Q, Niriac'3uit$Gi 9'Q,9'l,9'l)
3ar starea de rela+are durea$ă foarte pu#in. La câteva $ile după meciul cu Israelul, plecăm la
annovra, pentru al doilea tur al "Cupei 3avis". Aia acum încep să'mi dau seama cât e de !reu să fii
omul nr. l al echipei. ărmureanu şi Costel 4ăstase sunt secun$ii mei.   La annovra, $iarele ne fac o
mare pulicitate. Se  ate monedă pe victoria mea asupra lui 4eale 2raser. itlurile se întind pe toată
 pa!ina. /un!ert, însuşi, mă laudă m'a vă$ut la Cairo.
-i a venit $iua meciului. este o 1umătate de oră urmea$ă să 1oc cu /udin!. Simt nişte frisoane, deşi nu
am nici un fel de emo#ie. Apoi, deodată, mi'e cald. Cer termometrul. Q= de !rade* Sunt olnav, îmi
spun că nu are nici o importan#ă şi apar pe teren.
Hncepe 1ocul. Simt o mare moleşeală. Hncerc să mă a!ă#. ierd primul set. ă fri! tălpile. icioarele mă
ascultă din ce în ce mai pu#in. 0ocul înaintea$ă fără nici o noimă. 4ici nu ştiu prea ine ce fac. ierd
fără drept de apel ( /udin!'Niriac 9'K,9'@,9'Q)
A treia $i, cu /un!ert, istoria se repetă. Cam acelaşi scor ( /un!ert'Niriac 9'l,9'>,9'>). riunele tac. "ult
$!omot pentru nimic".
5ămân multă vreme în vestiar. reau să fiu sin!ur. ă !ândesc la 1ocurile cu /udin! şi /un!ert. Hmi
dau seama că e+istă o sin!ură e+plica#ie tehnica. 3acă #ii atât de mult să fii în hi!hlife'ul tenisului
mondial, nu te po#i a$a atât de mult pe picioare, pe my le(s#
ă îmrac anevoie. Apoi ies aproape pe furiş. 4u #in să le arăt spectatorilor întâr$ia#i cum arată
"învin!ătorul lui 2raser" de la doi paşi.
este câteva $ile a1un! totuşi la Dimledon. Am uitat de /un!ert. Am uitat de /udin!. ăd pentru
 prima oară iara Dimledonului. 4'am reuşit să'mi ima!ine$ vreodată cum poate arăta un teren de
tenis cu iară... ăşesc pe teren. ă aplec. ipăi iara. Am impresia că e capul unui copil tuns cu
maşina nr. K. ân!âi iara. -i încă nu i$utesc să'mi închipui cum a crescut iara Dimledonului.
Apoi aflu că pe aceste terenuri, în aşteptarea turneului de la8n tennis, nu s'a 1ucat de vreo lună. Hl
între pe unul din meşterii Dimledonului "Ce face#i ca să ave#i un covor atât de fin8" "4u facem
nimic îmi răspunde. 4oi, en!le$ii, am !ăsit iara !ata crescută. 4'am făcut decât să'i pieptănăm din
când în când firele".
ă uit în 1ur. Cincispre$ece courts'uri, ca nişte mochete, mă aşteaptă.
Ce aş putea să vă spun despre primul meu turneu la Dimledon8
Am vă$ut, de pildă, oameni dormind noaptea, pe saltele pneumatice, întinse de'a lun!ul trotuarelor,
 

lân!ă casele de ilete, pentru a putea fi primii la ora deschiderii.

Am vă$ut, pentru prima oară, femei 1ucând ca ăra#ii. Crede#i'mă, după ce le'am "descoperit" pe
ar!aret Smith şi pe /illie 0ean Vin!, am fost ucuros că nu mă aflu pe taelul fetelor.
rimul (meu) Dimledon mi'a demonstrat o teriilă lipsă de fante$ie, punându'mă fa#ă în fa#ă, încă
din turul unu, cu... /un!ert.
Am 1ucat, poate, mai ine decât la annovra. Am avut şi două  setballuri, dar asta a fost totul
(/un!ert'Niriac <';, 9'>, 9'Q)  Cât timp am putut veni la fileu, a mers cum a mers. în seturile următoare însă,
când iara lucioasă a Dimledonului a transformat min!ile în mici comete, a treuit să cede$ mă
aflam în fa#a unei tehnici noi. Cei mai mul#i dintre invita#ii Dimledonului cunoşteau această tehnică.
 4eale 2raser, învinsul meu de la Cairo, avea să a1un!ă în semifinală, învin!ând'ul pe &ssuna. Iar titlul
suprem avea să'i revină lui 5od Laver, care a început să 1oace tenis tot în $ona !a$onului cântat de
om 0ones, pentru a descoperi apoi  $!ura, la 5oland Jarros, la >@ de ani.
'am întors acasă oarecum descumpănit. Aveam în fa#ă un drum imens ca să pot re$ista în 'i('lifeul 
tenisului. La câteva $ile după întoarcere, Jo!u i$iru m'a criticat în "Sportul popular". i'a părut rău doar 
de faptul că'mi spunea în pulic ceea ce eu ştiam foarte ine după lec#iile de la annovra şi Dimledon.
Hn timpul iernii n'am renun#at la hochei. -tiam foarte ine că, indiferent de perfec#ionările tehnice, va treui
să stau ine pe picioare.
Spre sfârşitul lui ianuarie, am lăsat crosa şi am reintrat în sala de tenis. imp de aproape o lună de $ile
mi'am astupat urechile, ca să nu aud cifrele comunicate de aritru. & lună întrea!ă nu m'a interesat scorul.
Su impresia annovrei şi a Dimledonului, am transformat în simple 1ocuri de antrenament sau, mai ine
$is, în 1ocuri şcoală până şi meciurile mai importante, îmi aduc aminte că într'un meci cu Serester nu m'a
interesat decât voleul din fa#ă. Am câşti!at foarte !reu ( Niriac'Serester 9'Q,:>'lK,<';), dar mi'am dat seama că este
e+act ceea ce treuie să fac. Hntr'un alt meci, cu /osch, am lucrat mereu a doua min!e de serviciu şi
 for'and 'ul. 0ocul l'am pierdut, mul#i mi'au prevestit sfârşitul, lestemând crosa, dar eu ştiam că toate
aceste "luări de po$i#ie" se datorea$ă nerădării. & nerădare pe care o stârnisem eu, lăsându'i să'şi
închipuie, în urma victoriei asupra lui 4eale 2raser, că tenisul e o treaă mai uşoară decât face impresia.
... în martie plec la Cairo. Sunt pu#in cam ame#it de pe urma nesfârşitelor corecturi pe care mi le'am impus,
dar reuşesc să'l at pe en!le$ul ills ( Niriac'ills 9'Q,>'9,9'@) Apoi oma* Câşti! la /un!ert* Hmi vine să stri!
de ucurie, îmi dau seama că  /un!ert, cel care s'a distrat cu mine la annovra, a rămas acelaşi. u, în
schim, nu mai sunt acelaşi, pentru că am avut rădarea să 1oc cu Serester şi să pierd la /osch.
Hncântat de faptul că voleul şi serviciul mer! mult mai ine, îl atac în turul doi pe Arilla. -i atacul
mer!e strună. Araii aplaudă. Sunt, în fond, învin!ătorul lui 2raser...
  Câşti! primul set cu 9'>. 2or#e$ într'al doilea. Arilla e nevoit să rămână dincolo de linia de fund.
A1un! la ;'@. Sunt atât de si!ur că n'am adversar, încât cede$ un !hem pe serviciul meu, ca să câşti!
cu brea la 9'l şi să încep al treilea set servind.
Hn acel moment, Teul de piatră al tenisului decide că merit să fiu pedepsit, încep să !reşesc. Jreşelile
se #in lan#. ierd setul cu <', de la ;'@* ăd ne!ru în fa#a ochilor. 3upă ce am făcut $ece !hemuri la
rând, pierd al treilea set cu @'9, în urma unei serii care a #inut cu tot dinadinsul să e!ale$e frumoasa
mea serie de start.
Aşa am pierdut meciul cu Arilla (Arilla'Niriac >'9,'<,9'@,9'Q). Am lucrat o iarnă întrea!ă ca să modific cu
două !rade un!hiul voleului şi să cresc cu >@@ de !rame for#a serviciului, pentru ca să descopăr, încă o
dată, în oraşul victoriei asupra lui 2raser, că tenisul nu depinde doar de !rade şi !rame.
  3upă ce am pierdut la Arilla, mi'am încercat norocul la dulu, cu ills. 4'am 1ucat rău, dar 
andarine şi ietran!eli erau mai uni. Când m'am întors acasă, am prins "Sportul", care pulica
discret, într'un caleidoscop, scorul partidei la dulu ='l@,9'=. 4'am mai dat nici un interviu, pentru
simplul fapt că nu mi l'a cerut nimeni.
3ar a venit din nou vremea "Cupei 3avis", când totul se uită, de parcă "Salatiera" ar fi vră1ită. 3e astă
dată am că$ut cu lve#ia. -i am câşti!at uşor ;'@. 4u ştiu dacă   partida mea cu /londel a durat mai
mult de o oră (Niriac'/londel 9'l,9'l,9'l).
A urmat 5oland Jarrosul. Simplul fapt că am fost trimis la 5oland Jarros după... Arilla, mi'a dat
cura1. -i cura1ul mi'a adus o victorie de trei ori mai pre#ioasă decât posiila victorie asupra lui Arilla
victorie asupra propriilor mele îndoieli. 3in păcate, pe teren am că$ut cu un cap de serie /o eEitt.
3upă ce i'am luat primul set, vreo trei sute de spectatori s'au mutat de pe "Central" spre terenul
nostru. 3ar minunea nu s'a întâmplat. 4oilor mei suporteri le'am putut oferi doar un set frumos în
final (eEitt'Niriac >'9,9'l,9'>,<';).
-i totuşi era limpede că picioarele mele, my le(s, aveau acum, tot mai mult, spri1inul rachetei.
 

Acasă, în turul doi al "Cupei 3avis", am primit vi$ita Africii de Sud. Se repeta, oarecum, istoria
meciului cu 4oua Teelandă. 3e astă dată însă perechea 2ores'Se!al era mai puternică decât echipa
lui Lou Jerrard, iar pentru mine meciul pre$enta o dificultate în plus, pentru că nu eram, pentru to#i,
omul nr. l al echipei.
eciul cu Africa de Sud l'am pierdut. u însă am câşti!at amele simpluri( Niriac'Se!al 9'Q,;'<,<';,9'K, Niriac'
2ores 9'l,:Q'l:,9'Q) . A decis dulul. 4oi nu ştiam încă ce este dulul. 4ici eu, şi nici /ardan.
 !onsieur .asta$l cum spune /orotra, urmând dorin#a dumneavoastră, am a1uns cu povestea la 2ores
şi Se!al. 3ra!ă Ilie, spune'mi odată ce e cu faimoasa "partidă iriac", de care nu reuşesc să'mi aduc
aminte. -i, mai ales, sunt foarte curios să aflu ce e cu vorele din final.
iriac despre 4ăstase în :9Q8 Imposiil*
 
& partidă cu iriac
(din colec#ia personală Ilie 4ăstase)
 adevărat că în :9Q eu nu însemnam nimic pentru iriac. Cu toate astea, cele câteva cuvinte
imposiile , din final, e+istă. Iată de ce îi ro! pe cei de acasă, să pun data şi numele $iarului în care a
apărut reporta1ul ( a!a$in", :; iunie :9Q).
ă ro! deci să citi#i şi să'mi permite#i ca la sfârşit să  pun şi eu câteva cuvinte.
  In seara în care corespondentul de Ia /ucureşti al lui 2rance resse transmitea arisului vestea că
iriac l'a învins în "Cupa 3avis", la /ucureşti, pe 2ores, cel mai un 1ucător sud'african, redactorul
de tenis al a!en#iei france$e a e+clamat "!ais cest fantastiBue" 
erforman#a e, într'adevăr, ieşită din comun. 2ores, unul dintre cei mai uni 1ucători de atac din
lume, finalist la 2orest ills, e o mare piatră de încercare pentru orice tenisman... 3ouă $ile mai târ$iu,
un alt as suda'frican, Se!al, a fost tăiat de atuul lui iriac. 3acă mai adău!ăm că la recentul 5oland
Jarros, iriac l'a învins şi pe sud'africanul 3rsdale, e+presia 'attric, rostită cu amară  ironie de
3iepraam, al patrulea 1ucător sud'african, e perfect 1ustificată, în An!lia, 'attricul este performan#a
fotalisului care înscrie trei !oluri într'un meci...
-i acum, stima#i cititori, vă invit la o partidă între Ion iriac şi reporterul necunoscut, în care acesta din
urmă e convins că va fi înfrânt de verva campionului nostru
 Ce $ici, iriac, de acest prim semestru al anului :9Q8
 Cam prematur. La >Q iunie, deci cu şapte $ile înainte de finalul semestrului, începe Dimledonul.
  /ine, dar eu am venit în mod special înaintea Dimledonului, ca să te pot prinde într'o ună
dispo$i#ie.
 4u răspund la ironii.
 3e acord. Ce'ai învă#at în acest se$on8
 Imens. Se spune că o călătorie valorea$ă mai mult decât o sută de căr#i citite. La tenis, un turneu e cât
doi ani de antrenament.
 reci la nume proprii. Jeneralită#ile plictisesc.
 3e acord, într'un turneu te întâlneşti cu $eci de oameni, cu $eci de stiluri, cu $eci de caractere. -i toate
aceste confruntări î#i modelea$ă mâna, !ândirea tactică şi puterea de luptă. La Cairo, de pildă, l'am
 ătut pe ills, dar am vă$ut cât de eficace e min!ea lovită în urcare, înainte de punctul mort. Cu alte
cuvinte, am putut studia "şcoala en!le$ă".
Aurmat'/un!ert. L'am învins şi pe el (9'>,Q'9,9'Q), dar am învă#at mult de la acest !erman... fante$ist,
 pe care'l consider cel mai talentat 1ucător de pe continent. ehnica lui în lovirea min!ii din încheietura
mîinii este uimitoare. In afară de asta, am învă#at şi din lipsa lui de concentrare. Aşa e întotdeauna
înve#i şi de la ine, şi de la rău. Hn al treilea meci, cu spaniolul Arilla, totul s'a întors, după cum ştii
 ine. Adau! un amănunt. La ;@, aritrul mi'a dat   min!i noi. Serveam eu. Am făcut un calcul simplu
 pierd un !hem, ca să închei cu 9'l şi să încep setul trei pe serviciul meu. 3ar calculul a fost !reşit. A urmat,
în mod firesc, prăuşirea morală. Ce să'i faci8 Hnve#i din toate. omentul Arilla mi s'a întipărit în minte
 pentru totdeauna...
La Ale+andria am câşti!at cu 9'K,9'Q împotriva australianului Darren 0acPues, dar apoi am pierdut la
spaniolul Couder, cu l'9,9'=. Couder este unul dintre ultimii mohicani ai 1ocului de pe fundul terenului.
răieşte din re!ularitate, passin!shot'uri şi stopuri. Când mi'am dat seama că treuie să atac, la l'9 şi @'K,
am făcut cinci !hemuri la rând, dar era prea târ$iu.
 3ouă vore despre dulul cu ills.
 

 Instructiv. Am o#inut câteva victorii. Am pierdut !reu, în fa#a cuplului ietran!eli'andarino. Hn primul
set, noi am avut :'> setball#  un consum care te căleşte.
 Ce a fost la 5oland Jarros8
 9'Q,9'>,9'> cu france$ul Lacroi+, Q'l cu 3rsdale şi un 1oc frumos cu australianul /o eEitt, al şaselea
din lume, la care am câşti!at primul set. Hn acest meci am "!hicit" multe din "secretele" şcolii australiene.
Apoi, după cum ştii, 2ores şi Se!al în "Cupa 3avis". Cred că aceste două victorii, pe care le socotesc
medaliile de ar!int şi ron$ ale carierei mele (cea de aur e cu 2raser), se datorea$ă roda1ului tehnic, tactic şi
 psihic pe courts'urile de pretutindeni.
Ce faci ca să urci8
 5evin la for'and 'ul plat, cu pu#in topspin, vreau să lucre$ reverul de sus (în stilul lui Se!al), să impun mai
multă acurate#e stilului şi, mai ales, să vin tot mai des la fileu.
 Care e orientarea !enerală în lumea tenisului8
 +istă trei cate!orii de 1ucători. "Turătorii", care atacă totul (merson, 2ores, Stole, LundPuist, 3armon
ş. a.), 1ucătorii comple#i (Santana, /un!ert) şi defensivii prin e+celen#ă (Couder, /arcla). &rientarea
!enerală este spre un 1oc complet, cu tendin#ă spre prima cate!orie, adică tot mai multă pedală pe atac. Cât
 priveşte defensivii, doar o re$erva#ie specială îi va face să supravie#uiască.
... în drum spre vestiar, iriac face reflec#ii.
3acă aş lua totul de la capăt, aş investi cel mai mare capital în lovitura de serviciu. Serviciul e a$a. entru
mine, ordinea loviturilor e limpede serviciu, voleu, smash şi aia după aceea  for'and sau bac'and#
...e un teren vecin, foarte tinerii Ilie 4ăstase şi /oa!he se antrenea$ă de $or. & ultimă întreare
 Ce $ici, "Niri"8 Cine î#i va fi succesorul8
 Cel care mă va ataca. Altfel, o să îmătrânim împreună...
Acesta e, după cum v'am spus, articolul. Acesta e finalul. ie mi'au rămas în minte mai ales cuvintele din
final, "o să îmătrânim împreună". ână în seara aceea, am stat deseori să ale! între atac şi apărare... L'am
urmărit deseori pe iriac. i s'a părut că are un  passin(s'ot care nu iartă. i'am spus că orice venire la
fileu e, în cel mai un ca$, un fel de loterie. 4imeni nu reuşea să vină la fileu în fa#a lui iriac. ai ales pe
reverul lui Ion.
Hn $iua când am citit pronosticul lui iriac "succesorul meu va fi cel care mă va ataca", am început să
cântăresc ca la farmacie fiecare cuvânt. Ceva îmi spunea că această invita#ie la atac ar putea fi o nouă
momeală a lui iriac, dar, până la urmă, am cre$ut în sinceritatea pronosticului dat de Ion. în fond, atât eu,
cât şi /oa!he eram încă nişte ăie#i de min!i pe lân!ă învin!ătorul lui 4eale 2raser, care pleca peste câteva
$ile, cu avionul, la Dimledon...

  2inala de la &pati1a
Suntem, aşadar, în iunie :9Q. lec pentru a doua oară la Dimledon. Sunt mândru de hattricG'ul meu
împotriva sud'africanilor. 2ores, Se!al şi 3rsdale... A1un! la Londra. & revăd cu ucurie, îmi place
să mă arunc în omniu$ele roşii, cu eta1. Tiarele scriu despre "Ion iriac, învin!ătorul lui 2ores şi
Se!al".
La Dimledon plouă, dar antrenamentele continuă. 4imeni nu e supărat pe ploaia ritanică... 0ucăm
mereu... louă mărunt, peste cor$ile rachetelor... 3ar ce importan#ă are asta8 "3unlop"ul şi
"Sla$en!ers"ul oferă rachete noi 1ucătorilor. Sunt şi eu pe lista invita#ilor de onoare ai faricilor. 
adevărat, rachetele oferite lui Laversau merson au şi portretul destinatarului încrustat pe mâner, dar 
 poate că îmi va veni şi mie o dată rândul...
ă uit pe tael. rimul meu adversar e un american SisGa. Aş fi preferat, desi!ur, să fie JansioreG sau
Iovanovici, dar n'am ce face. Acesta e Dimledonul. Dimledonul e oricând !ata să'l elimine din
 primul tur chiar pe câşti!ătorul de anul trecut al... Dimledonului,   aşa cum avea să se întâmple peste
 patru ani, când Santana a fost eliminat chiar din start, de către "Charlito" asarell.
ierdut pe unul dintre cele :; terenuri ale "catedralei" tenisului, sunt învins în trei seturi ( SisGa ' Niriac 9'K,
9'>,<';), îmi pare rău că sunt unul dintre cei 9K de tenismani care părăsesc concursul din primul tur, dar,
iarăşi, nu am ce face... îmi mai rămâne şansa dulului, dar nici aici nu sunt mai norocos. 3ulul e, la
urma urmei, mai mult decât cuplarea a două nume /sennen (2inlanda) ' iriac (5omânia) ( Leius,
Lihaciov ' /sennen, iriac '<,<';,9'Q).
ărăsesc Dimledonul şi mă opresc la TinnoEit$. Am sen$a#ia unei retro!radări, dar strân! pumnii.
Dimledonul nu poate fi recucerit doar cu păreri de rău. -i re$ultatele sunt clare. Acum pot spune cu
mândrie "Am fost şi eu la Dimledon*" Câşti! turneul de la TinnoEit$ fără prea multe eforturi, în
finală trec de Ciu Cenhu. învinsul meu pare un nerecunoscut, dar dacă mă !ândesc că în semifinală la
 

eliminat pe 0an Vodes, îmi dau seama că Dimledonul n'a fost o simplă e+cursie pentru mine.
... este numai o lună, plec la VatoEice şi câşti! încă un turneu. %ltimii mei trei învinşi oleceG,
SGonecGi, JansioreG ( Niriac'oleceG 9'>,9'l,9'>, Niriac'SGonecGi 9'>,;'<,9'l,9'>, Niriac'JansioreG 9'Q,'<,K'9,9'K).
ine toamna. 2ac, ca de oicei, unele socoteli. A1un! la o conclu$ie nu prea optimistă, îmi dau seama
că reuşesc să'i at pe cei mici şi sunt prea cuminte în fa#a celor mari (cu câteva e+cep#ii, ineîn#eles).
-i am aproape >; de ani...
Hnchei se$onul printr'un re$ultat devenit oarecum un refle+. Câşti! pentru a cincea oară titlul de
campion repulican.  un titlu 1uiliar, dar care nu'mi prile1uieşte o ucurie prea mare. Câşti! fără nici
o dificultate (Niriac'ărmureanu K'9,9'Q,9'Q,9'>). Am, într'un fel, re!retul finalelor cu Jo!u i$iru, care mă
oli!au la un efort special. Acum mi'e teamă că traverse$ un punct mort. Acesta e şi motivul pentru
care, deşi am aproape >; de ani, nu pot renun#a la hochei. &dată cu venirea iernii, îmi reiau locul în
echipa na#ională de hochei, în linie cu ar!a. 0ucăm cu o puternică echipă cehoslovacă, Chomoutov, şi
câşti!ăm cu 9'K. "4a#ionala" se pre!ăteşte pentru &limpiada de la iena şi eu nu mă pot sustra!e
mira1ului de a vedea flacăra olimpică ar$ând la doi paşi de mine.
A1un! la iena. Hmi dau seama ca &limpiada rămâne oricum cea mai mare sărătoare a sportului.
itlul meu de campion interna#ional de tenis al Austriei mi se pare atât de neînsemnat...
ă întorc acasă. e drum am timp să mă !ândesc la tenis. Citesc într'un $iar viene$ că 3icG ancho
Jon$ales nu are rivali, deşi a împlinit Q9 de ani. 2ără să vreau, mă !ândesc că această dulă e+isten#ă
 pe care o duc mă #ine în loc. -i astfel renun# definitiv la hochei. 3e acum încolo voi mi$a pe o sin!ură
carte. 3acă voi mai putea mi$a pe această sin!ură carte.
... In parcul ro!resul a înflorit din nou liliacul. 5eiau 1ocurile de tenis, în sală n'am prea avut timp de
antrenament. in tenismanii sovietici. ine Leius, împreună cu Lihaciov. I'am vă$ut ultima oară la
Dimledon.
Spre surprinderea mea, 1ocul mer!e. Câşti! uşor la Leius ( Niriac'Leius <';,9'Q,9'Q). Câşti! la fel de uşor la
Lihaciov (Niriac'Lihaciov 9'l,>'9,9'>,9'K). Ce ine că am 1ucat cu SisGa* SisGa m'a oli!at sa mă dau peste
cap la  Dimledon. -i TinnoEit$ul, şi VatoEice, şi aceste două victorii la Leius şi Lihaciov au fost
 posiile pentru că SisGa m'a "mitraliat" la Dimledon cu min!ile lui !rele. Acolo, pe iara
Dimledonului, am aflat, în numai două ore, care este diferen#a între tenisul violent şi cel doar amail.
Acum aştept să plec, pentru a treia oară, la Dimledon. i'e totuna dacă voi 1uca din nou cu SisGa sau
chiar cu Laver. Simt nevoia unui efort deoseit. reau cu tot dinadinsul să mă conecte$ la un curent
care să mă răscolească. 3in păcate însă, nu pot pleca la Dimledon. Dimledonul rămâne doar un
vis...
răiesc un moment !reu. Am convin!erea că părăsesc arena interna#ională. otuşi, plec la AnGara, cu
/ardan. Câşti!ăm dulul, 1ucând în finală cu un cuplu al cărui renume se opreşte în fa#a podului
Jalata, nei$utind să traverse$e /osforul ( iriac, /ardan'/alaş, /ari 9'K,9'>,Q'9,9'K).
Hntors acasă, citesc un titlu care mă pune pe !ânduri "%n frumos succes al tenismanilor noştri". itlul
se referă culmea* la această victorie asupra perechii /alaş'/ari. ă !ândesc, nu fără triste#e, că am
a1uns să am o cotă de presti!iu tare mică dacă şi această victorie lipsită de strălucire poate fi socotită
"un frumos succes".
Am irosit oare cinci ani8 3acă ar fi să iau începutulşi sfârşitul "cincinalului" meu, un alt răspuns n'ar 
 putea fi dat. Cu e+act cinci ani în urmă, "tânăra speran#ă" Ion iriac era purtată pe ra#e, după victoria
asupra unui (lobetrotter, &ttEa. Iar după aceşti cinci ani, maturul Ion iriac este !ratulat, cu o tristă
delicate#e, pentru performan#a de la AnGara. S'ar părea, într'adevăr, că am irosit cinci ani.
  -i totuşi, timpul începe să cur!ă din nou în favoarea mea. Hn septemrie plec la &pati1a, în
Iu!oslavia. e drum mă !ândesc că mă aşteaptă un nou turneu tip AnGara, dar, o dată sosit acolo, îmi
dau seama că e cu totul altceva.
  In primul tur, un australian Sarcram. -i pentru că Sarcram nu e Laver, câşti! uşor ( Niriac'Sarcram 9'>,
9'K). Hn turul doi, încă un australian, aproape celeru Carmichael. -i iar îmi a1un! doar două seturi, în
sferturi (Niriac'Carmichael9':,='9) de necre$ut* un al treilea australian StiEens. -i re$ultatul e la fel de
simetric. ot două seturi ( Niriac'StiEens 9'K,<';).
Semifinala cu italianul &livieri a fost mult mai uşoară decât 1ocurile cu "can!urii" ( iriac'&livieri 9'K,9'>),
şi iată'mă, pe neaşteptate, în finală. Hntâmplarea a făcut, desi!ur, ca după cei trei australieni şi un
italian să mă aflu în fa#a unui italo'australian. A#i !hicit, proail, că este vora despre artin
ulli!an.
Hn finala de la &pati1a am sim#it că se 1oacă, de fapt, viitorul meu în tenis. artin ulli!an era un
 

nume mare. 2usese finalist la Dimledon, în :9>. Cu alte cuvinte, pentru mine, ulli!an era un nou
 4eale 2raser, la care, îmi dădeam seama, se adău!a şi faptul că ne aflam la doi paşi de Adriatica, în
#ara lui ilici şi Iovanovici. Aşa se face că am 1ucat din nou de parcă mi s'ar fi acordat o ultimă şansă.
-i am câşti!at* (Niriac'ulli!an 9'K,9'K,>'9,>'9,9'>). La numai o lună după AnGara**
(Ilie 4ăstase socoteşte că victoria mea asupra lui 4eale 2raser a fost momentul cel mai important al
carierei mele. u cred însă că Ilie nu e un un istoric. 2inala  de la &pati1a e, de fapt, acest moment. La
Cairo, cu doi ani în urmă, am învins, e adevărat, un mare 1ucător, dar asta s'a întâmplat într'un turneu
căruia uropa nu'i acorda totuşi prea multă încredere, în a$a vechiului său comple+ de superioritate
tradus prin formula dispre#uitoare " un pentru &rient". La &pati1a, în schim, am învins un australian
adoptat de uropa. -i, vă ro! să mă crede#i, spiritul meu practic a întrevă$ut în seara aceea
 posiilită#ile noii mele rela#ii cu artin ulli!an. Iată de ce am #inut atât de mult să câşti! această
finală.
3upă &pati1a, am 1ucat într'un nou turneu, la Split. Am confirmat, într'un fel, pentru că am o#inut o a
doua victorie la ulli!an. Am pierdut, în schim, finala cu ilici...( ilici'Niriac 9'@,9'>,l'9,Q'9,9'>). ilici era
acasă la el. ( chiar din Split). -i nu cunosc ciclist care să nu câşti!e etapa care se sfârşeşte în oraşul
său natal. 3e ce n'ar fi la fel şi la tenis8 Jlumesc, ineîn#eles... ilici e un mare 1ucător.
... Aşa am încheiat se$onul :9K. Cu toate că trecuseră doar două luni de la cele întâmplate la AnGara,
acum, după ulli!an, eram confirmat ca 1ucător de tenis. -i nu mai aşteptam să mi se lipească nările
de !er, pentru hochei...
Spre sfârşitul lui octomrie am primit o scrisoare, eram invitat pentru un turneu, imediat după Anul
 4ou. 4u mai era o invita#ie pentru Cairo sau Ale+andria. "Tona iriac" se lăr!ea. ă chemau
finlande$ii, pentru un turneu de sală.
'am antrenat şi în seara de a1un...

  3easupra editeranei...
i'e foarte !reu să mă at cu iriac în această parte a povestirii, în timp ce el voreşte despre &pati1a
şi ulli!an, eu sunt încă la "Cupa Jallea" şi la micile răfuieli cu /oa!he. 3ar pentru că mă despart
doar vreo >@@ de $ile de seara de a1un în care Ion se antrena pentru elsinGi, am să vă ro! să mă ierta#i
 pentru !raa cu care am să trec peste aceste două sute de $ile. 3e fapt, performan#a mea nr. l în aceste
două sute de $ile n'a fost o#inută pe terenul de tenis. Intr'o $i de mai, caricaturistul 4ea!u 5ădulescu
mi'a făcut un desen în "Sportul". Asta s'a întâmplat înaintea unui meci cu %n!aria (tineret). u am
socotit că apari#ia caricaturii e un mare succes al meu. In fond, fără pu#ină reclamă e !reu să ră$eşti...
3in păcate, caricatura nu m'a a1utat prea mult în 1oc, şi astfel am pierdut partida cu cel mai sla
 1ucător ma!hiar, unul Jadi. Nin minte că în $iua aceea Jo!u i$iru s'a supărat rău de tot pe mine şi
mi'a spus că un meci nu se câşti!ă cu caricaturi, ci cu min!i mai lun!i. Am în!hi#it în sec, şi mi'a prins
 ine.
A doua $i l'am ătut pe cel mai un om al un!urilor, ar!a ( 4ăstase'ar!a 9'K,K'9,9'> ).
Hn rest, aproape nimic. /a nu* Am a1uns în semifinală la TinnoEit$ dacă asta e o performan#ă la := ani
şi am continuat să 1oc meciuri de antrenament, pentru "CupaJallea". 3e fapt, ne antrenam ca să ne
aflăm în treaă. 4e aştepta un 1oc cu onaco. Iar ăie#ii de la onte Carlo erau ple$irişti sută la sută.
în aceste condi#ii, am mai făcut un antrenament, cu Landau 9'@,9'l. 3in păcate însă, după acest meci
m'am îmolnăvit şi am lipsit la întâlnirea cu Jrecia, revenind pe teren aia la 5epulicanele de 1uniori
din :9K, unde mă aştepta din nou... VereGes (I n finala campionatului de 1uniori :9K, 4ăstase'VereGes 9'>,9'l,9'Q).
-i acum, pentru că l'am a1uns din urmă pe iriac cu amintirile, să presupunem că ne'am fi aflat
împreună în sala de antrenament Steaua, în noaptea de a1un. Spun să presupunem, pentru că eu nu
aveam încă fanatismul în antrenament al lui Ion şi nici nu mă aştepta turneul de la elsinGi. u aveam
să 1oc peste câteva $ile în "clasica" noastră "Cupă de iarnă", pentru al scoate pe ărmureanu sau pe
/osch câşti!ător.
-i totuşi minunea s'a întâmplat. & minune ca toate minunile, adică pe neaşteptate.
... Stau în vestiar, chiar pe locul unde citisem "Sportul", cu... 4eEcome şi nu'mi vine să cred... L'am
 ătut pe ărmureanu, 1ucătorul nr. > al anului :9K ( 4ăstase'ărmureanu Q'9,K'9,9'@,9'K,='9). Hncerc să aflu
din privirea lui ărmureanu cam ce valoare ar putea avea victoria mea, dar etre e fudul şi nu'mi dă
nici o aten#ie... este câteva $ile 1oc finala cu /osch, "călăul 1uniorilor", în timp ce mă îndrept spre
linia de fund, repet ca un automat câteva cuvinte "Am să'l atac tot timpul* Am   să'l atac tot timpul*
Am să'l atac tot timpul*"
 

/osch începe serios, ca întotdeauna. /a parcă şi mai serios. oate că se !ândeşte la ărmureanu.
Atac mereu. Am 1urat să atac mereu. ă !ăsesc pe linia de fund numai când servesc. -i reuşesc să
câşti! în cinci seturi ( 4ăstase'/osch 9'=,9'>,;'<,9'@,9'K). La început nu'mi vine să cred, dar văd că /osch îmi
strân!e mâna, foarte !rav, aşa că nu mai încape nici o îndoială."
3upă ce am primit "Cupa de iarnă", nea Costică Chivaru m'a îmră#işat si mi'a dat, $âmind, o
 omoană de ciocolată, ca pe timpuri
 /ravo, Ilie* Ai 1ucat foarte ine.
 i'a mers atacul. Am 1ucat numai eu. -i totuşi a fost tare !reu. Cinci seturi*
 Asta nu contea$ă. rincipalul e că le'ai dat la amândoi câte un 9'@. Ysta e scorul tău, Ilie... 9'@*
Sau @'9*
 Ai să râ$i. Chiar aşa e*...
... este o oră am intrat pe teren pentru dulu. u eram cu opovici, iar în fa#a noastră 1ucau 3ron şi
VereGes. ă sim#eam foarte ine. ă !ândeam tot timpul la vorele lui nea Costică Chivaru.
Am început 1ocul $urând. Turam spre fileu. Turam spre culoarele laterale. lon1am. ă
rosto!oleam. 2ăceam tume. Aruncam racheta ca să prind un stop imposiil, încercam crosuri
imposiile. Serveam "a doua" mai tare decât prima. ram într'un moment când nu mă puteam
stăpâni...
3eodată, la scorul de Q'K, în timp ce schimam terenul, l'am vă$ut pe Jo!u i$iru că se duce spre
aritru şi'i spune că echipa opovici'4ăstase aandonea$ă... -tiu că  am scăpat racheta din mână. ram
uimit, îmi dădeam seama că nu puteam pierde, chiar dacă adversarii ne conduceau cu K'Q. 'am uitat
lun! la Jo!u i$iru. S'a uitat furios spre mine. Am avut impresia că e !ata !ata să'mi dea cu racheta
în cap. S'a stăpânit însă. Am reuşit să'l între, cu o oarecare teamă "3e ce nu mai 1ucăm8" i'a
răspuns rece "entru că nu mi'ai respectat indica#iile tactice".
Am reintrat în vestiar. Am aruncat racheta întrun col#. Hn $iua primului meu succes adevărat "Cupa de
iarnă :9;", cu cei mari eram tratat din nou ca un ăiat de min!i, pentru vina de a fi avut cu pu#in în
urmă o ucurie prea mare.
Am rămas multă vreme în vestiar, îmi dădeam seama că un antrenor are, în fond, dreptul de ai cere
elevului său să 1oace într'un anumit fel, ca să câşti!e meciul. 3ar nu despre asta era vora...
  Hn $iua victoriei asupra lui /osch, eu mi'am $is că treuie să încerc ceva cu care să'mi surprind
adversarii. -tiam că nu eram un 1ucător de re!ularitate. 4u aveam cum să'i at pe cei mari cu un
 far'and puternic sau cu un serviciu în for#ă. i'am $is atunci că principala mea armă va fi ideea de a
 1uca pe dos, dacă era cu putin#ă acest stil de 1oc. Câşti!ând la /osch numai pe atac ceea ce era, de
asemenea, o surpri$ă , mi'am $is că va fi şi mai ine dacă voi ataca împotriva le!ilor tenisului şi mă
voi apăra tot împotriva acestor le!i. ra, dacă vre#i, un plan de copil, dar era un plan. -i am vrut să
încerc să pun în aplicare acest plan chiar în partida de dulu cu 3ron şi VereGes tocmai pentru că
răspunderea nu era atât de mare.
Jo!u i$iru avea, desi!ur, dreptul să oprească 1ocul, sanc#ionând'umă pentru nerespectarea
indica#iilor tactice. Acesta e şi motivul pentru care m'am supus fără să scot un cuvânt, în fond, eram
doar un iet câşti!ător al unei "Cupe de iarnă". 3ar mi'am $is, în acelaşi timp, că la prima oca$ie voi
încerca să'mi pun din nou în aplicare planul, indiferent de risc. Hn orice ca$, seara aceea de ianuarie nu
a fost prea plăcută pentru mine. La urma urmei, părerea unui fost campion contea$ă în ochii lumii.
-i mie îmi lipseau tocmai ochii în!ăduitori ai lumii, care să aproe încercările mele copilăreşti sau
neuneşti, sau cum vre#i să le spune#i.
 este câteva $ile însă, a venit şi oma cea mare. Când mă aşteptam mai pu#in, am fost anun#at că voi
 pleca în !ipt. Ilie 4ăstase în !ipt** Aşa am început să număr $ilele până la întoarcerea lui Ion iriac
din 2inlanda...
  -i am plecat în !ipt. Cu emo#ii destule. ra primul meu $or peste mare. 3ar iriac a fost un cu
mine... în !eneral, deutan#ii sunt întotdeauna "la mi1loc" în asemenea situa#ii, îmi aduc aminte, cu ani
în urmă, un tânăr fotalist, care şedea în avion lân!ă !eam, în dreptul aripii, alături de antrenorul său, a
fost ru!at de acesta sa arunce un !hemotoc de hârtie prin hulou. -i s'a chinuit vreo cinci minute ca să
deschidă !emule#ul rotund. ă da#i seama ce a urmat după ce deutantul "s'a prins" că to#i ceilal#i
râdeau.
 3easupra editeranei, iriac m'a întreat aşa, întro doară
' -i ce ai de !ând să faci în !ipt, Ilie8
' Să încerc şi eu o lipitură. oate reuşesc să câşti! un meci la un om cu nume.
 

' rea pu#in, Ilie. !iptul ăsta e doar o tramulină.

' e care ai reuşit să o foloseşti, acum trei ani, cu 2raser.
 4'a fost destul. In tenis, o înfrân!ere î#i şter!e din palmares $ece victorii, iar după aceea nu sunt
destule nici $ece victorii ca să uite o sin!ură înfrân!ere. Aşa e 1ocul ăsta al nostru.
 /ine, dar când po#i spune, în sfârşit, că ai reali$at ceva8 Hn fond, ai fost şi la Dimledon...
 Hn tenis nu e totul să participi, ca la &limpiadă, în tenis eşti cineva aia după ce ai i$utit să faci
ocolul pământului într'un sin!ur an.
Adică8
 Aici, în !ipt, e începutul. Apoi, dacă te invită cineva, faci o săritură spre alermo sau spre essina,
în Sicilia. (entru că tenisul mer!e cu soarele). 3upă essina, urci un pic spre 5e!!io Calaria. Asta
se întâmplă cam prin aprilie. Cei care nu rămân în Italia, pleacă pe Coasta de A$ur, la 4issa, la onte
Carlo. 3epinde de re$ultate.otul depinde de re$ultate.
  Cei ce rămân în Italia, după ce termină 5e!!io Calaria, urcă spre 4eapole... u n'am fost încă în
Italia, dar ştiu cu ochii închişi drumul tenisului... 3upă 4eapole vine o altă săptămână, la 5oma,
 pentru "2oro Italico"...Cine are timp trece şi pe la 2loren#a. 5epet însă numai dacă eşti invitat###
%rmea$ă, în !eneral, o pau$ă pentru "Cupa 3avis", şi "ocolul" continuă. 3upă "Cupa 3avis", 1ucătorii
mari stau şi ale! între /ru+elles, amur! şi /ornemouth. Apoi vine 5oland Jarros. arele 5oland
Jarros. -i iarăşi se adună "trenul" tenisului, care, între noi fie vora, nu e tren, ci avion, cu aeroporturi
traversate în !oană, pentru că această cursă a tenisului e neunie curată, în care aia ai timp să'i arunci
 oului vali$a şi paşaportul, la intrarea în hotel afară te şi aşteaptă maşina care să te ducă pe court,
unde aritrul e nervos şi se uită  mereu la ceas... -i astfel începe marea traversare.
 Ce fel de traversare8
 Canalul ânecii, spre Dimledon, cu un mic prolo!, care se numeşte Xueen?s Clu, adică Cluul
re!inei.
 -i apoi8
 Apoi vine iar "Cupa 3avis", pentru cei care "rămân în viată".
 /ine, dar rămân cel mult >@. Ceilal#i ce fac8
 Se răspândesc din nou în toată lumea, în pau$a pe care le'o dăruieşte "Cupa 3avis". %nii pleacă la
Lu!ano. Al#ii a1un! la ravemunde. ai e şi StocGholmul. Laver şi merson îşi aduc aminte că la ei
acasă, în acest final de iulie, soarele nu mai fri!e atât de puternic, pentru că a început iarna, şi fac o
escală de vreo trei patru turnee, la Sdne sau la erth. 3ar asta durea$ă foarte pu#in, pentru că
"circul" se urneşte din nou, pentru a doua traversare.
 Care altă traversare8
 Atlanticul. Spre 2orest ills. Acolo se adună din nou toată "lumea ună". /ineîn#eles, numai cu
invitaţii### -i aşa se termină anul. 3ar aia terminat, ocolul se reia...în ultimul timp, startul nu se mai dă
doar în !ipt, pentru că tenisul nu mai vrea să depindă de soare. 4oul ocol începe şi în sălile
americane, se continuă în Caraie şi apoi ia drumul uropei... alermo... essina... Catania...
 4eapole... 2iren$e... Alpii... Lu!ano... arisul... Londra... /ineîn#eles, întotdeauna numai cu invitaţii#
Iar acolo unde lista e deschisă, vin calificările. La aris, de pildă, sosesc Q@@ de 1ucători, dar a1un! pe
teren doar :>=. Ceilal#i urcă în triune. La Londra idem...
 -i cum vin aceste invita#ii8
 2oarte simplu. Ca la cocGtailurile închise. "Av1nd în  vedere că mister *lie .ăstase a obţinut o serie
de re$ultate care îl recomandă, propunem ca domnia sa###" 
 3omnia sa8
 3a, Ilie. Când cineva are nevoie de tine, devii peste noapte domnia ta###
###  4ici n'am ştiut când am ateri$at la Cairo. -i chiar a doua $i aveam să aflu cât e de !reu să devii
domnia sa# artin ulli!an mi'a permis să fac doar patru !hemuri ( . ulli!an'4ăstase 9'>,9'>). ra în
mare formă. -i totuşi, împotriva aceluiaşi artin ulli!an, iriac a avut a treia $i K'@ în setul decisiv.
3in păcate, până la urmă a pierdut meciul. Cu două $ile în urmă, învinsese un australian pur sân!e
Ven 2letcher (Niriac'V. 2letcher 9'K,<';). u  n'am  făcut aproape nimic. Spun aproape nimic, pentru că am
avut totuşi timp să văd că min!ea   $oară foarte repede şi că nu mai pot s'o lovesc în cădere, ca pe
"ro!resul". Ceea ce nu era chiar nimic...
3upă Ale+andria, am luat avionul spre casă. Ceilal#i plecau spre 4issa şi onte Carlo, ca să continue
"ocolul pământului în Q9; de $ile"... în dreptul nostru era scris, deocamdată, forfait...
Hntorşi acasă, am intrat imediat în 1oc. Nin minte că 3ron a fost primul meu adversar. -i meciul cu
 

3ron a fost pentru mine un fel de 1oacă. Acum eu eram artin ulli!an, iar 3ron era Ilie 4ăstase. Ce
mult a contat pentru mine acel turneu în care am făcut patru !hemuri la ulli!an*...
este câteva $ile au venit la /ucureşti tenismanii sovietici. Seniorii şi "tineretul". Nin minte că iriac a
terminat cu Lihaciov în vreo ;@ de minute ( Niriac'Lihaciov 9'l,9'@,9'l) şi a întrerupt două   seturi la $ero, cu
etreveli, din cau$a întunericului... ( Niriac'etreveli 9'l,'<,l'Q întrerupt şi necontinuat). u am 1ucat la "tineret",
cu !orov... A fost un meci foarte lun!... Credincios planului sanc#ionat cândva de Jo!u i$iru, am
făcut tot ce'mi propusesem, căutând să 1oc "pe dos", ca să provoc surpri$a. Am pierdut meciul după
vreo trei ore de luptă ( !orov'4ăstase;'<,9'K,:>'l@,l'9,9'Q). Cronicarii mi'au reproşat artificiile în 1os,
lăudând'ul în schim pe VereGes pentru faptul că 1uca foarte simplu. A doua $i, VereGes a făcut patru
!hemuri mari şi late la !orov. u, cel neserios, făcusem Q@. Hn aprilie am urcat iar în avion şi am
 plecat la Soci. Cu o seară înainte, iriac lua şi el avionul, pentru 4eapole. Hncepea, cu alte cuvinte, sa
se rotească în 1urul pământului. 3rumurile noastre se despăr#eau. 3ar nu pentru multă vreme...

  Lu!ano, via 2loren#a...

Hntradevăr, în aprilie :9;, după "micul !ipt", drumurile noastre se despart, Ilie pleacă la Soci, "între
$ăpe$i şi portocali", iar eu pornesc, în sfârşit, spre Italia.
i se pare ciudat, poate, că ătrânul Ion iriac, care a încon1urat între timp !loul de vreo $ece ori, a
descoperit aia în 9;, la >9 de ani... -i totuşi aşa este...
Cine m'a adus în Italia8 oate ulli!an, învinsul meu de la &pati1a şi Split. oate Iovanovici, cu care
mă împrietenisem între timp. 4'aş putea să vă spun. Sunt si!ur însă că nici ulli!an şi nici Iovanovici
nu mi'ar fi făcut rost de invita#ii dacă nu le'aş fi oferit plăcerea de a !usta din cupa înfrân!erii.
rimul reper italian, aeroportul din 5oma. Apoi, trenul spre 4eapole. -i ta+iul de ri!oare, spre ennis
Clu. -i prima pă#anie. -oferul cel vesel, sim#ind proail că sunt un novice pe pământul italian, mi'a
încasat diurna pe vreo trei $ile pentru cei doi Gilometri parcurşi.
&dată a1uns în Italia, mă osedea$ă un sin!ur !ând să nu pierd primul meci. -i reuşesc să aduc la
îndeplinire acest plan minimal. Câşti! la italianul 3i asso ( Niriac ' 3i asso 9'Q,Q'9,9'@). Sunt foarte
mul#umit. 3e ce8 entru că un 1ucător care pierde din primul tur are sen$a#ia peniilă că e un tolerat,
chiar dacă mai are de 1ucat, eventual, un dulu ăra#i sau un dulu mi+t.
Hn turul doi, câşti!, iarăşi, la /ora Iovanovici ( Niriac'Iovanovici l'9,<';,9'>). Acum mă pot plima de$involt
 printre mesele ennis Cluului... Iovanovici e un nume, şi astfel a1un! să dau primele auto!rafe
italiene, unor copii. A doua $i, copiii solicitan#i de auto!rafe se transformă în câteva fete frumoase,
 pentru că /olo!na, al treilea învins al meu ( Niriac'/olo!na 9'l,9'Q), e un ăiat foarte pre$entail şi transferul
de simpatie îmi pare normal, chiar dacă eu sunt mult mai timid.
Hn finală 1oc cu amailul meu amfitrion. artin ulli!an. Apar pe teren fără nici o emo#ie. Câşti!
 primul set, dar le pierd pe următoarele două. entru mine, în ciuda acestui eşec final, 4eapole rămâne
adevărata poartă spre tenisul mare.
Luni diminea#a plecăm spre 5e!!io Calaria. artin ulli!an mă invită în frumosul său "Alfa
5omeo".
  Hntâmplarea face să 1oc din nou cu 3i asso. Câşti! ceva mai !reu ( Niriac ' 3i asso 9'l,Q'9,9'l). Apoi
 pierd la americanul 3onald 3ell ( 3onald 3ell ' Niriac 9'Q,>'9,9'>). Hntre timp, france$ul /arcla mă invită să
 1ucăm şi dulu. Accept imediat, dar pierdem. Câşti! totuşi un prieten. Acum am trei prieteni în Italia
artin, /ora şi /arcla. lecăm la 5oma. în micul "2errari" al lui 3i asso. Suntem patru "şoferul"
3i asso, artin, /ora şi eu.
  &prim la o trattoria, în plin câmp. Coorâm. artin comandă patru Campari şi un de1un complet.
Când sosesc paharele cu Campari, italo'australianul închină în cinstea mea. Sunt surprins. o#i ştiu că
astă$i,  mai :9;, împlinesc >9 de ani... Când duc paharul la !ură, mâna'mi tremură. /ăutura îmi
fri!e plăcut între! corpul. & simt cum pătrunde, de parcă aş privi un "corpus humanus" de sticlă, la ora
de naturale.
ă simt pu#in stin!herit. Sunt eu oare un mare 1ucător de tenis8 In orice ca$, aten#ia specială a noilor 
mei prieteni mă pune pe !ânduri.
La 5oma am !hinion, în primul tur îl întâlnesc pe spaniolul Jisert, o vulpe a "ci$mei" italiene. ierd
în patru seturi. ă !ândesc la paharele de Campari şi am 1ena atletului care, creditat cu un :@,> pe
sută, alear!ă un :@,.
La 5oma însă, văd foarte mult tenis de clasă. ă impresionea$ă on 5oche, îl re!ăsesc pe
 

 4eEcome, care şi'a simplificat şi mai mult 1ocul, îmi dau seama, privind'ul pe 5iche, că aşa $isa
mea tenacitate e un fel de dans pe $!ură în compara#ie cu calvarul pe care şi'l impune Cliff. ă uit cu
admira#ie la Santana, care pare să 1oace pin!pon! pe terenul de tenis. -i, peste toate, sunt atras de 1ocul
ele!ant al lui ietran!eli.
5e$ultatul final e o semisurpri$ă. artin ulli!an câşti!ă "2oro Italico", învin!ândul pe Santana
(ulli!an'Santana l'9,9'K,9'Q,9'l). Sunt ucuros de două ori. Hn primul rând pentru că a câşti!at artin, iar în
al doilea rând ierta#i'mi fante$ia pentru că Santana a fost învins de omul pe care eu l'am ătut de
două ori la &pati1a şi la Split.
ărăsim 5oma. %rcăm spre 2loren#a. oscana e o !rădină nesfârşită. Luni diminea#a fac o plimare
 prin "oraşul lui 3ante". (i s'au povestit atâtea despre 2loren#a*) 4e apropiem de ia#a 3omului. La
un moment dat, 3i asso îmi spune că e ca$ul să'mi pun palma la ochi. ă supun. Sunt condus de
mână, câ#iva paşi. Apoi, deodată, 3i asso îmi îndepărtea$ă palma de pe ochi. Am un şoc. Stau
nemişcat. Cred că n'am vă$ut niciodată un lucru mai frumos ca 3omul. ă uit la 3i asso. ă
 priveşte şi el cu o mândrie infinită, vă$ându'mi reac#ia. I$utesc să spun şi eu două vore "3ra!ă
ietro, am avut impresia, în prima clipă, că 3omul e de ciocolată". 3i asso $âmeşte, cu ochii lui
inteli!en#i "-i eu am avut prima oară aceeaşi impresie. -tii de ce8  mai simplu decât î#i închipui.
este drum e cofetăria otta, ale cărei arome a1un! până aici. -i sim#urile se asocia$ă, pentru că
nimeni nu e dispus să accepte că această minune care se numeşte 3omul din 2loren#a a fost $idită din
 piatră".
Am stat multă vreme în ia$$a del 3uomo. Apoi m'am dus la hotel, în !raă, ca să'mi iau rachetele.
3upă amia$ă aveam să 1oc cu un italian Ciardi.
Am câşti!at la Ciardi (Niriac'Ciardi9'>,9'Q). Imediat după meci, m'am uitat pe talou. Adversarul următor
/oEre (Australia). 'am liniştit. 4oii mei prieteni nu mi'ar fi putut reproşa o înfrân!ere la /oEre,
 pentru că /oEre era de două ori mai tare decât Jisert. -i totuşi am câşti!at la /oEre ( Niriac ' /oEre
9'Q,9'K). Cum a fost cu putin#ă8 oate pentru că am putut 1uca, indiferent de re$ultatele o#inute, la
 4eapole, 5e!!io şi 5oma. oate pentru că am 1ucat mult mai ine, în urma "cursului de perfec#ionare"
urmat, vrând nevrând, la "2oro Italico". -i poate pentru că traversasem oscana în maşină, la invita#ia
lui ulli!an şi 3i asso, fapt care întarea în mine !ândul că sunt un 1ucător de tenis.
urul trei. Câşti! la un alt australian 3avidson* ( Niriac'3avidson 9'>,Q'9,9'K). Sunt în semifinală** La
2loren#a*** ă felicită ietran!eli. artin ulli!an $âmeşte superior, cu vanitatea omului care "a
ştiut ce aduce în Italia".
0oc semifinala. -i câşti! din nou* La me+icanul 2o+** ( Niriac'2o+9'K,9'Q)
Hn $iua finalei, arena e arhiplină, îmi aud numele la tot pasul. iriac, fără sedilă...
Hn fa#a mea, me+icanul &suna. Hncep foarte tare. Câşti! setul destul de uşor. Conduc şi în al doilea. Am
un setball# -i încă unul, chiar pe serviciul meu. 3ar &suna mă "întoarce". ierd în ultimele două seturi.
(&suna'Niriac >'9,'<,9'Q,9'Q). ierd finala. 3ar nu'mi permit să fiu afectat. 4u vreau să $druncin un echiliru
care se formea$ă. 2loren#a e momentul cel mai limpede al carierei mele de tenisman. -i n'a trecut
decât un an de când 1ucam cu /ardan, în urcia.
A doua $i după finala cu &suna, plecăm to#i la aris, pentru 5oland Jarros. 3e astădată, norocul mă
 părăseşte. ierd la /arthes e adevărat, la cel mai un /arthes în trei seturi ( /arthes'Niriac <';,9'Q,9'>). ă
!ândesc că am for#at, poate, prea mult. "Circuitul" italian n'a fost o simplă !lumă.
3ar tenisul nu te lasă să medite$i. & tele!ramă mă invită în lve#ia, la Lu!ano, pentru un  (rand 
tournoi# ă simt oosit, dar îmi dau seama că nu am voie să refu$, chiar cu riscul eliminării din primul
tur.
5euşesc să mă odihnesc două $ile la Lu!ano. lve#ia e neasemuit de frumoasă la sfârşit de mai. 5espir 
uşurat. Am trecut de primul tur. Am câşti!at la ra$ilianul 5oPues. Hn  turul doi, /un!ert* Al doilea cap
de serie** &mul care s'a distrat cu mine la annovra, în "Cupa 3avis".
Câşti! primul set. Hl pierd pe al doilea. 3ar îl câşti! pe cel decisiv, la mare luptă, cu ='9, după
matc'balluri nenumărate, de o parte şi de alta ( Niriac'/un!ert 9'>,K'9,='9).
este noapte, devin popular în lve#ia. %n reporter scrie pentru prima oară $ şi nu , e+plicând că
numele 1ucătorilor mari treuie pronun#at corect.
Al treilea adversar, al treilea nume sonor oren %lrich. 3ar eu trăiesc încă euforia neaşteptatei mele
victorii la /un!ert şi câşti! uşor ( Niriac'%lrich9'>,9'Q).
Al patrulea tur mi'a adus cea mai mare victorie a anului. Am câşti!at la ietran!eli, cu un scor !reu de
reali$at chiar şi în fa#a lui 3ron sau opovici 9'l,9'Q.
 

  A doua $i urma să 1oc finala cu 2red Stolle. &r!ani$atorii au #inut să 1ucăm în nocturnă. 3ar Stolle a
refu$at. A urmat tra!erea la sor#i. -i am câşti!at eu*... Ce mult aş fi vrut însă să 1oc acea finală*
ram "în serie", cum se spune. -i aveam de luat o revanşă, pentru Cairo ?9>.
... Am luat avionul spre casă. Aveam în ra#e "rofeul Lu!ano". e aeroport mă aşteptau /ardan,
-tefan Jeor!escu, doctorul &iştea şi al#i 1ucători de tenis. i'au arătat un "Sportul". Aveam o
foto!rafie pe prima pa!ină. Ca fotaliştii* Asta se întâmpla pentru prima oară (e+ceptând, ineîn#eles,
 protocolul "Cupei 3avis", dominat întotdeauna de caricaturi în fa#a fileului). Articolul victoriei mele
era semnat de un $iarist străin, altă inova#ie,  Jaston 4icole.
-i când mă !ândesc că era cât p'aci să renun# la  Lu!ano*...
A doua $i mi se iau interviuri. 5adu oia mă întreă dacă nu sunt oosit după "campania din Italia" şi după
Lu!ano. Hi răspund că aşa ar fi normal să fie, dar că nu'mi pot permite lu+ul. La aris, pe terenurile de la
5oland Jarros, l'am vă$ut pe 5o merson schimând min!i de antrenament după un e+tenuant "cinci
seturi" de concurs. Ai tu dreptul, iriac, să defineşti ooseala8
-i totuşi mă odihnesc un pic. Apoi plec la amaia. 0oc în toate proele. ise$ ca într'o ună $i amaia să
fie un onte Carlo sau &stende al tenisului, într'o seară, la radio, aflu că 5o merson a câşti!at
Dimledonul :9;, învin!ândul în finală pe Stolle (9'>,9'K,9'K). "în finală cu Stolle*" -i eu am a1uns,
acum trei săptămâni, în finală cu Stolle...
3upă amaia, plec la Atena, la /alcaniadă. ierd la ilici (ilici'Niriac l'9,9'K,'<,9'K), dar câşti! la
Valo!heropoulos, "copilul teriil" al tuturor courts'urilor cu iară sau $!ură (Niriac'Valo!heropoulos :l',9'Q,9'K).
Hn au!ust 1oc la %niversiada de la /udapesta, în semifinală câşti! uşor la americanul 2o+ (Niriac'2o+9'Q,9'l),
 pe care nu l'am mai vă$ut de la 2loren#a, în finală reuşesc să împuşc doi iepuri. Câşti! la Leius (Niriac'Leius Q'
9,Q'9,9'Q,9'>,9'>), devenind campion mondial universitar, şi cuceresc titlul de maestru emerit al sportului.
  Apoi plec la /el!rad, "cravaşat", parcă, de acest :9;, care vrea să mă lichide$e cu orice pre#... I$utesc
să'l învin! pe en!le$ul iGe San!ster (9'>,9'l), dar pierd la /ora Iovanovici (>'9,l'9,;'<)... îmi pare ine că
nu a fost invers. e /ora l'aş mai fi prins, sunt si!ur, dar San!ster ar fi putut să'mi scape.
  In sfârşit, acasă* Sunt din nou campion, în sistemul de două manşe. otali$e$ :< puncte. ărmureanu
vine pe locul II, cu :>. Ilie e aia pe locul III, cu numai trei puncte, îmi fac ilan#ul, ca de oicei, îmi
dau seama că am avut un an un. Am câşti!at la Ven 2letcher, etreveli, 3iasso, Iovanovici,
/oEre, 3avidson, 2o+, ietran!eli, /un!ert, %lrich, Valo!heropoulos, Leius, San!ster. Sunt şi
maestru emerit al sportului.
-i totuşi ceva nu'mi dă pace. 4u pot să uit că într'o după amia$ă de septemrie, la Clu1, în cadrul
campionatului na#ional, Ilie 4ăstase mi'a luat primul set. Hn seara aceea aş fi dat ucuros trei dintre
cele mai mari succese :9;, aş fi renun#at fără să e$it la victoriile asupra lui ietran!eli, /un!ert sau
/oEre, ca să nu fi pierdut acest set pe care n'am vrut să'l pierd.
Nin minte totul, pas cu pas. Ilie mi'a făcut primul brea# Apoi am schimat terenul. -i, deodată, în
spatele lui Ilie, l'am !ăsit pe Jo!u i$iru. Hn timp ce îi dădea o rachetă nouă, l'am au$it pe Jo!u
spunându'i ceva lui Ilie. Am vrut să stri! "4u e  fairplay, Jo!ule*", dar mi'am în!hi#it cuvintele, în
fond, nu aveam nici un drept... Jo!u s'a uitat lun! la mine. &chii lui oosi#i aveau o strălucire rece.
enise ora revanşei lui, prin Ilie 4ăstase.
i'am luat racheta. ram oosit. 'am îndreptat spre linia de serviciu. Am mers cu pas domol, ca să
mă stăpânesc. L'am privit pe Ilie. Tâmea. Am servit cu toată for#a de care eram capail. 'am dus la
fileu, de fiecare dată, ca să'l intimide$ definitiv. Atacurile mele au reuşit, Ilie a început să ată în
retra!ere. Am câşti!at detaşat următoarele trei seturi. -i aşa am alun!at !ândul că aş putea îmătrâni
vreodată... (iriac ' 4ăstase >'9,9'K,9'K,9'l)

  "Cineva, acolo, sus, mă iueşte"

 4'aş fi cre$ut că Ion iriac a acordat atâta aten#ie setului pe care i l'am câşti!at atunci, în :9;, la
Clu1. Ca să fiu sincer, eu n'am socotit că e o performan#ă în fond, în tenis se întâmplă de toate. e de
altă parte însă, aş vrea să'i mul#umesc chiar acum lui Ion pentru amintirea setului de la Clu1. 2ără acest
set, anul meu :9; ar fi aproape e!al cu $ero.
  reuie să recunosc că de la o vreme 1ocul nu'mi prea mer!ea, în turneul de la amaia, când to#i se
aşteptau la o performan#ă din partea mea, am pierdut tocmai la 5autener!... -i ce mânioşi au fost to#i
în seara aceea...A doua $i, în "Sportul popular" până şi lândul -tefan Jeor!escu m'a aşe$at la col#, cu
 predica de ri!oare "S'ar cuveni ca Ilie 4ăstase să dovedească mai multă serio$itate în pre!ătire".
3upă amaia am fost la TinnoEit$, dar, cu e+cep#ia unei victorii la polone$ul 4oEicGi, n'am făcut
 

ceva deoseit. 3e altfel, în vara lui :9;, foarte mul#i au decis că eu mi'am cam atins limitele. oate
că de aceea n'am mai fost trimis la /alcaniada de la Atena, în schim, a treuit să 1oc cu elve#ienii, la
/udapesta, în "Cupa Jallea".
  Hn septemrie reuşesc să câşti! turneul de la arna. 3ar ce repre$enta arna fa#ă de speran#ele mele8
ai ales că a doua $i, în timp ce silaiseam în "4aroden Sport" cronica finalei mele ( 4ăstase'ar!a >'9,9'>,
9'K,Q'9,9'>), am vă$ut în coloana de alături că, în aceeaşi după amia$ă, Santana câşti!a 2orest illsul,
învin!ând'ul pe 3rsdale (9'>,<',<';,9'l).
... Am au$it că anul acesta australienii au selec#ionat câ#iva ăie#i de :='l ani pentru viitoarea
"Salatieră". i urmea$ă să readucă tenisul în Australia, la Sdne sau la elourne. e unii i'am şi
vă$ut 1ucând. Au foarte multă stofă. 3e ce am amintit selec#ia australiană8 entru că, la >@ de ani, eu
nu i$utisem să fac mai nimic. La arna, depildă, aveam : ani împlini#i.
Cel mai un re$ultat al meu până la : ani a fost tot setul luat lui iriac.  adevărat, tot la : ani am
venit pe locul III, la "na#ionale", cu Leti#ia ân, în proa de dulu mi+t, dar eram în doi, aşa că...
... -i totuşi, în aceste momente !rele pentru mine, se !ăsesc oameni care cred în mine. iriac, însuşi,
deşi nu'mi prea dă aten#ie, voreşte despre mine cu prietenii lui. Atunci eu ciulesc urechile şi ascult
 Are o mână formidailă, deşi loveşte cu  for'and 'ul prea de 1os. 4u ştiu însă dacă o să re$iste fi$ic... 
atât de su#irel... -i, vă ro! să nota#i, n'a dat încă de !reu.
Intervine cineva
' /ine, dar dacă na're for'and , dacă na're nici fi$ic, atunci ce are8
' Are un set la mine, răspunde iriac $âmind... -i apoi, încruntându'se Are un set pe care n'am vrut
să'l pierd. %n set în care nici n'am apucat să văd când mi'a făcut două brea 'uri.
  Hn feruarie ?99, plec cu iriac la &slo. l e cap de serie, iar eu sunt, hai să râdem pu#in, valetul capului
de serie. 3in păcate, pierd chiar din primul tur, la un norve!ian ( SioEell'4ăstase 9'K,9'Q). iriac încearcă să'mi
e+plice ca pe parchet min!ea e mult mai rapidă, dar eu îmi dau seama că nu e totul chiar simplu...
Hncerc să'l a1ut la dulu, ca să nu fiu doar valetul capului de serie. Câşti!ăm la doi norve!ieni. Câşti!ăm la
doi suede$i, în schim, cei doi france$i mă păcălesc de'a inelea, strecurându'mi pe su rachetă min!ile pe
care le aşteptam prea mult, vora lui iriac, chiar şi pe $!ură ( iriac, 4ăstase ' 3inne, ulesdra 9'K, 9'Q, iriac, 4ăstase '
olm,elander 9'Q,<';, Contet, /eust ' Niriac, 4ăstase 9'>,<';).
3upă &slo, plecăm la oscova. -i aici însă ies din primul tur. ă ate !orov (!orov'4ăstase 9'>,9'>).
-i !orov e doar valetul lui etreveli. Apoi, culmea pierd şi "consolarea". ă ate un en!le$... StiEelt...
 4ici o le!ătură cu StilEell.
 4e întoarcem acasă. iriac e oarecum supărat pe mine. 3ă un interviu "Sportului" "ro!resele lui Ilie
 4ăstase întâr$ie". ă !ândesc cu teamă dacă nu cumva a venit momentul ca iriac să renun#e la mine, aşa
cum a renun#at şi la ărmureanu. 3ar iarăşi se întâmplă minunea, îmi dau seama că cineva continuă să mă
iuească şi să mă împin!ă spre treptele avionului de Cairo.
Aia a1unşi în !ipt, 1ucăm cu echipa %niunii Sovietice. ine $iua dulului. iriac ar vrea să 1oace cu
ărmureanu. (oate că'şi aminteşte de meciul nostru cu france$ii /eust şi Contet, de la &slo.) u tac. Ce
mult aş vrea să nu fiu în acest moment în cameră. iriac nu mă mena1ea$ă "3acă vre#i să avem o şansă,
lăsa#i'mă să 1oc cu ărmureanu*" oată lumea tace. -tefan Ceor!escu tra!e  lun! din #i!ară. Apoi o
striveşte într'o scrumieră de marmură ală şi rosteşte câteva cuvinte, cu o voce aspră, pe care nu i'aş fi
 ănuit'o vreodată "Astă$i, la dulu, am stailit definitiv, 1oacă Ilie 4ăstase*" -i din nou tăcere. etrică
ărmureanu îşi potriveşte nervos cor$ile rachetei. 3e fapt, nici nu ştiu ce are să potrivească racheta e
nouă.
  -i 1ucăm dulul. etreveli şi Lihaciov sunt foarte tari. Asta se vede chiar de la primele min!i. 3ar iriac
a uitat, pe neaşteptate, că ar fi preferat să 1oace cu ărmureanu. ă conduce, cu !las şoptit, pe tot terenul.
ierdem primul set. Hl câşti!ăm pe al doilea. er!em "cap'cap" în setul decisiv... K'K... ;';... 9'; şi Q@'@
 pentru noi* -i servesc eu* Hncep să tremur la !ândul că mai avem de făcut doar două min!i. ă uit la -tefan
Jeor!escu. Hmi $âmeşte şi îmi face semn cotul mai sus* Servesc** Sunt atât de în!ro$it la !ândul că aş
 putea face !reşeală de picior, încât mă retra! cu un metru.
Am servit* in!ea $oară în dia!onală. Am un moment de e$itare. 2ileul mi se pare prea departe, şi rămân
 pe loc. etreveli acoperă min!ea cu un cros, lân!ă fileu. ă arunc, dar e prea târ$iu. La Q@'l; fac aceeaşi
!reşeală. ierdem setul şi meciul...
i'e pu#ină frică de ce o să urme$e acum. iriac tace. Se aşa$ă calm în fotoliu. u nu îndră$nesc sa mă aşe$
în fotoliul meu, deşi sunt mort de ooseală. -tefan Jeor!escu fumea$ă, privind cerul decolorat. iriac ea
dintr'o sticlă de Coca Cola, ca şi cum nimic nu s'ar fi întâmplat. Apoi mi se adresea$ă direct
' Ai 1ucat foarte ine, puştiule. 3ar dacă vrei să mai 1oci dulu cu mine, nu mai rămâi pe linia de fund după
 

serviciu.
' i'a fost frică să nu fac !reşeală de picior.
' Atunci, re$olvă'#i !reşeala de picior*
-i mi'a întins sticlu#a de Coca Cola. Asta însemna, de fapt, că mă iertase.
A doua $i am 1ucat simplu cu art 5iessen ( 4ăstase'5iessen 9'@,K'9,9'K) . 'am povestit meciul. A fost meciul
 aloanelor. A treia oară am pierdut în fa#a lui iriac, dar i'am mai câşti!at un set al doilea set "furat" de la
Ion iriac (Niriac'4ăstase 9'Q,K'9,9'K) .
  Am stat destul de mult în triună la Cairo. este câteva $ile am plecat la Ale+andria. 4'am mai vrut să
arunc aloane, îmi atinsesem scopul cu art 5iessen. La Ale+andria am 1ucat la atac chiar cu riscul
!reşelilor de picior. Am făcut un meci frumos cu australianul Ven 2letcher. Am dat tot ce am putut. 4'am
renun#at la nici o min!e. icioarele îmi ardeau. i'am scos pantofii. Am continuat să aler! în ciorapi. 3ar 
lutul uscat şi crăpat era fierinte ca o plită încinsă. Am ieşit de pe teren cu ăşici la picioare, vechea (şi
noua) mea oală. Am pierdut frumos ( 2letcher'4ăstase 9'Q,l'9,9'l). Ven 2letcher mi'a strâns mâna ărăteşte .
3upă acest 1oc am urcat în triună şi am stat aşa până la terminarea turneului. Nin să vă spun însă că am
avut ce vedea. Lui iriac nu i'a putut sta nimeni în cale. 3upă Lu!ano era normal să vină Ale+andria, ca să
le!e anul :99 de :9;.
ă las acum în tovărăşia lui Ion iriac, care, vă ro! să mă crede#i, are ce povesti. 4oi ne vom reîntâlni la
aris, peste o lună, unde, din nou, prin nu ştiu ce minune, protectorul meu din umră va spune la fel de
apăsat ca şi -tefan Jeor!escu, în după amia$a aceea toridă, la Cairo "chipa na#ională a 5omâniei pentru
meciul de 6Cupa 3avis7 cu 2ran#a se compune din Ion iriac şi Ilie 4ăstase".

  enisul e şi un ritual

  3a* Are dreptate Ilie. Am ce povesti. entru mine, acest an :99 a fost foarte frumos. A fost ca un
vârte1, în numai 9@ sau <@ de $ile, începând din martie, am cucerit coasta e!ipteană... Am devenit
campion la /ru+elles. Am a1uns printre primii pe Coasta de A$ur. Am fost ru!at de Julas şi
ietran!eli să 1oc dulu cu ei. (-i am facut'o...) în sfârşit, la capătul celor 9@ sau <@ de $ile, am
descoperit la aris, într'o seară, un mare 1ucător Ilie 4ăstase...-i acum, dacă'mi permite#i, am să revin
 pe coasta e!ipteană...
  Aici, în !ipt, iau startul în aer lier. Câşti! uşor la prietenul nostru l Shaffei ( iriac'I Shaffei 9'K,9'>).
(Acest l Shaffei care e înstare să câşti!e astă$i la 5od Laver, iar mâine să piardă la un tânăr asolvent
de cole!iu, să $icem 0ohn Smith...) 3upă l Shaffei, câşti! la Leius aproape la fel de uşor ( Niriac'Leius
9'>,9'Q). Apoi pierd la Slava etreveli ( etreveli'Niriac 9'Q,<';,9'K)... între timp, 1oc şi dulu,   cu Julas.
A1un! în finala de dulu mi+t, unde pierd în fa#a so#ilor Jraener (ClarG şi Carole). Amintesc toate
acestea pentru a vă da seama că venea ceva lume la Cairo şi Ale+andria.
  A1un! din nou la Ale+andria. ă simt în formă. Am o mare încredere în for#ele mele. Hmi aduc
aminte de "campania din Italia". 3e "ătălia de la Lu!ano"... -i asta contea$ă enorm pentru mine.
Hn primul tur, câşti! la un suede$ (scu$a#i'mi lipsa dememorie) ( iriac'0ahr 9'K,9'>). Apoi 1oc cu 0avorsGi şi
câşti! în Q> de minute ( Niriac'0avorsGi 9'@,9'l). eciul cu Lihaciov nu durea$ă mult mai mult ( Niriac'Lihaciov
9'>,9'l), în schim, în semifinală, Julas, partenerul meu de dulu, mă #ine pe teren până la căderea
nop#ii. 5euşesc totuşi o victorie la limită ( Niriac'Julas 9'>,9'>,>'9,Q'9,9'Q). %rmea$ă o noapte ală. Am peste
K@ de !rade feră. -i mâine 1oc finala cu art 5iessen...
2era nu scade nici măcar în prea1ma 1ocului. -i totuşi, spre surprinderea celorlal#i, şi în primul rând
spre surprinderea mea, câşti! finala cu art 5iessen...( Niriac'5iessen Q'9,9'>,9'Q,9'K). Hn clipa în care reintru
în vestiar miracol* am Q9 cu ... 3ar sunt foarte oosit. Stau culcat pe o anchetă aproape o oră. -i
am timp să mă !ândesc că e un re$ultat de care aveam asolută nevoie pentru a primi "tichetele"
necesare arelui &col...
ărăsesc !iptul în mare !raă. ă despart de Ilie pe aeroportul /ăneasa. 4ici nu am timp să trec pe
acasă. reuie să a1un! la /ru+elles*...
  urneul de la /ru+elles mă poartă ca o avalanşă, în   prima $i câşti! două simpluri matineu şi seara.
Câşti! semifinala cu LundPuist (Niriac'LundPuist l'9, 9'l, 9'>), iar în finală repet scorul cu australianul
Carmichael ((Niriac'Carmichael l'9, 9'l, 9'>), amicul meu de la &pati1a. Cronicarii el!ieni sunt foarte
!alan#i cu mine. "Les sports" scrie "Splendidul rever al lui iriac a înfrânt re$isten#a înverşunată a lui
Carmichael".
  Hmi dau seama tot mai ine că m'am înscris pe orită. ictoria la Carmichael e mult mai "!rea"
decât pare. Cu o $i înainte, australianul îl învinsese pe om &GGer. Iar &GGer e favoritul lui 2red err
 

şi al lui arr opman. 3upă /ru+elles, invita#iile cur!. Acum am posiilitatea să ale!. oi încerca o
"fereastră" pe Coasta de A$ur...lec la 4issa. Hmi permit lu+ul de a mer!e cu trenul, de la aris...
entru un 1ucător de tenis, asta e o formă de odihnă.
  La 4issa mă uimeşte a!ita#ia mondenă. Am impresia că asist la un carnaval. 5euşesc să mă adun cu
multă !reutate. 4'am ce face. Am intrat în horă. 4u mai pot da înapoi. reuie să mă acomode$. i'e
!reu. aieturile mele raşovene încearcă să'şi invoce drepturile...
Câşti! în turul doi la /eust. Hmi pare rău pentru france$i, dar n'am ce face. Seara suntem invita#i la un
 (ardenparty# Aş vrea să nu mer!, dar 4icola ietran!eli mă tre$eşte la realitate "şti neun8* enisul
nu e numai un sport. enisul e şi un ritual. %n sin!ur pas !reşit, şi eşti e+comunicat. -i mie mi'a fost
!reu la început, dar n'am avut încotro".
  Hn turul trei câşti! la oleceG ( Niriac'oleceG9'Q,9'>). 3ar, chiar a doua $i, pierd la Julas (l'9,Q'9). -i
totuşi nu părăsesc 4issa fără   o victorie. Alături de el!a 4iessen, câşti! dulul mi+t. La su!estia lui
 4icola, treuie să'mi procur o haină ală pentru următorul  (ardenparţy# el!a va veni în rochie de
seară. 3a, tenisul e un ritual...
recem la onte Carlo.  la un pas. %n nou start, în premieră 1oc cu el!ianul 3e JroncGel. 4u'mi
opune prea multă re$isten#ă. %rmea$ă columianul Alvare$. "2ace#i 1ocurile*" aud, parcă, refrenul de
la onte Carlo. -i fac douăspre$ece, în timp ce Alvare$ rămâne doar cu patru. Apoi câşti! din nou la
/eust. In semifinală îmi iau revanşa asupra lui Julas ( Niriac'Julas 9'Q,@'9,9'>), dar în finală pierd la
 4icola. Câşti!, în schim, dulul, împreună cu învin!ătorul meu. Chilianul intoravo şi olivianul
Jorostia!a reuşesc un sin!ur !hem...
Seara suntem invita#i din nou. ă pre$intă ietran!eli. 5ămânem pe o terasă. 4icola îmi spune în
şoaptă
"-tiu că ai fi preferat să mer!em într'un mic istro. 3ar nu se poate. Aceşti pasiona#i după tenis, care
î#i admiră reverul, sunt curioşi să vadă dacă utonii de la cămaşa ta sunt de aur. 3ar asta nu e totul.
Câteodată eşti mult mai respectat dacă por#i un sacou 6Carvin7 decât unul croit de o altă firmă, mai
 pu#in renumită... /ine că plecăm mâine diminea#ă la Catania. Acolo, totul e mai simplu şi mai direct".
  -i am plecat la Catania. Am a1uns din nou în finală.Apoi am trecut la 4eapole, dar mam lovit rău
de tot la!le$nă. -i am fost nevoit să renun#...
'am întors acasă. este câteva $ile urma să plecăm la aris, pentru "Cupa 3avis". Aveam să 1ucăm
cu 2ran#a.
entru acomodare, ne'am oprit în lve#ia. La Dinterhur am 1ucat un "5omânia ' lve#ia".
  -i a venit "Cupa 3avis", pe 5oland Jarros, 4oi avem, oricum, şansa a doua.
Am apărut pe teren cu Iliu#ă. L'am sim#it emo#ionat. 3in păcate, n'am putut să'l a1ut, deşi am dorit'o
mult. Hn prima partidă am pierdut la 0auffret ( 0auffret'Niriac 9'K,9'K,9'l). Apoi a venit rândul lui. A pierdut şi
el, la 3armon. A fost teriil de afectat de scor ( 3armon'4ăstase 9'l,9'>,9'>). I'am sim#it lacrimile.
A doua $i, proa de dulu. riunele aproape pline, în ciuda scorului net. 3e fapt, în 2ran#a şi, mai
ales, în An!lia, pulicul tenisului vine să'i vadă în primul rând pe idolii săi. Competi#ia propriu$isă
trece pe planul doi. 2orma#ia dulului nostru a fost decisă, aşa cum spunea şi Ilie, împotriva calculelor 
hârtiei. u, ca să fiu sincer, aş fi preferat să 1oc din nou cu ărmureanu, care nu 1ucase cu 3armon şi
care avea ami#ia de a demonstra că e ne!li1at pe nedrept. A intervenit însă un "laic", doctorul 5adu,
care a spus foarte si!ur pe el "Ilie 4ăstase*" 0ucam, deci, pe 5oland Jarros, al treilea sau al patrulea
dulu cu Ilie 4ăstase, ceea ce era, oricum, o mică aventură.
Spre surprinderea triunelor (şi a mea), dulul nostru a început să conducă 1ocul. Am pierdut primul
set, dar le'am câşti!at pe următoarele două. Ilie s'a înveselit rusc. La pau$ă, în vestiar, a început să şi
cânte.
Am revenit pe teren şi am reluat 1ocul, în acest moment sa produs celerul fadin! al celui care avea să
devină curând monsieur .asta$# Au început stopurile şi voleurile imposiile, aşa, de amorul artei. Au
început topspinurile cu şanse de l la sută. -i astfel am pierdut în cinci seturi, când /eust şi Contet
renun#aseră la ideea că mai pot câşti!a (/eust, Contet'Niriac, 4ăstase 9'K,>'9,Q'9,9'K,9'>).
3upă 1oc, Ilie a venit cam spăşit în vestiar. u însă nu eram supărat, chiar dacă vanitatea mea de
selec#ioner, care'l "vă$use" pe ărmureanu pe teren, ar fi avut, poate, nevoia de a se manifesta, în
seara aceea, la 5oland Jarros, l'am admirat, în fond, pe Ilie. In seara aceea am întrevă$ut pentru prima
oară posiilitatea ca două temperamente atât de diferite să'şi apere împreună cele două careuri şi cele
două culoare, în fa#a fileului. Hn seara aceea, pe 5oland Jarros, Ilie mi'a "suflat" multe min!i pe care
eu le'aş fi putut "în!ropa" fără nici un efort în terenul lui /eust sau Contet, dar a şi prins câteva, la
 

numai câ#iva centimetri de fileu, din po$i#ii imposiile, în urma unor plon1oane de acroat, în seara
aceea mi'am dat seama că voleurile şi crosurile imposiile ale lui Ilie 4ăstase pot fi o armă
e+traordinară, dacă eu voi reuşi să închid un!hiurile tocmai în func#ie de aceste mostre de antitenis,
cum se va spune mai târ$iu, cu admira#ie, despre 1ocul lui 4ăstase.
  A treia $i, Ilie a 1ucat mult mai ine la simplu, reuşind în fa#a lui 0auffret un !hem în plus fa#ă de cât
reali$asem eu (0auffret'4ăstase 9'l,9'Q,='9), în sfârşit, în ultimul meci, eu am reuşit punctul de onoare,
câşti!ând la 3armon ( Niriac'3armon Q'9,9'@,9'Q,9'Q). Aia după această victorie, Ilie a început să re!rete
 1oaca sa din partida de dulu
 ' Hmi vine să'mi dau cu racheta în cap*
 3ăi, 3oamne, românului...
Am fi pierdut doar cu Q'>, şi poate că nici n'am fi pierdut... 3acă am fi avut punctul de la dulu, eu aş
fi "întors" setul trei cu 0auffret. L'am vă$ut după 1oc... ra sfârşit...
  3acă... 3acă... 3acă... în "Cupa 3avis", mai mult decât în orice altă formă de concurs, totul depinde
de o sin!ură min!e. Ysta e şi motivul pentru care învinşii au dreptul să apele$e la dacă, e+istă un
milion de dacă pentru a se consola...
Am părăsit arisul cu o presă ună. Hmi aduc aminte că 3enis Lalanne scria despre calită#ile "hors
serie"(ieşite din comun, n. r.) ale lui Ilie 4ăstase. 3e atunci îl stime$ mereu pe 3enis Lalanne.  atât
de !reu să întreve$i calită#ile "hors serie" ale unui 1ucător care nu i$uteşte să ia un sin!ur set în fa#a
lui 0auffret şi 3armon, care, la rândul lor, nu aveau calită#i ieşite din comun.  !es 'omma(es, monsieur 
 7alanne###3e la aris am plecat la 5oma, pentru "2oro Italico". Ilie s'a dovedit încă o dată un ăiat
norocos. 4u ştiu cum s'a întâmplat că, până la urmă, Ilie a 1ucat în locul lui ărmureanu, deşi invitat
fusese etre...
  "2oro Italico" :99 n'a fost prea !ro$av pentru noi, dar simplul fapt că l'am putut urmări pe on
5oche în finală, ca într'o sală de curs, mi s'a părut ceva deoseit.
  3upă 5oma, ne'am despăr#it din nou. Ilie a plecat acasă, pu#in oosit de mul#imea impresiilor 
adunate în 2ran#a şi Italia, iar eu am făcut o escală de câteva $ile la ra!a, de unde am luat avionul
spre /ucureşti cu o victorie la australianul 5a 5uffels ( Niriac'5uffels 9'@,9'K,<';).
  -i acum, pentru că a venit din nou vremea să ne pre!ătim vali$ele şi rachetele, cu !ândul la
Campionatele interna#ionale ale 2ran#ei, care se dispută tot pe 5oland Jarros, am să'l ro! pe Ilie
 4ăstase să continue. remea micilor lui răfuieli cu 3ron şi cu /oa!he a rămas tare departe... Se
apropie vara lui ?99...

  aletul capului de serie...

:99... este câteva minute voi 1uca primul meu 5oland Jarros... Constat, cu o oarecare uimire, că
lumea mă cunoaşte. 3enis Lalanne e din nou foarte amail cu mine "Ce'#i mai fac stopurile, lie8"
otuşi, intru în concurs cu o oarecare teamă. -tiu foarte ine că în palmaresul meu nu e+istă nimic.
oate cu o sin!ură e+cep#ie victoria la art 5iessen. 3ar numai eu ştiu cum am o#inut acea
victorie.
Câşti! în primul rând la france$ul ontrenaud ( 4ăstase'ontrenaud :@'=,9'Q,9'l). Hn vestiar îl !ăsesc pe
iriac. A trecut şi el de primul tur ( Niriac'Dilson 9'Q,9'K,9'K) . A doua $i reuşesc să'l at pe cehoslovacul
Vodes, după vreo patru ore de 1oc ( 4ăstase'Vodes 9'Q,;'<,;'<,9'K,9'l). iriac a terminat din nou mai devreme,
cu toate că a avut un adversar mai puternic 3avidson(Australia) ( Niriac'3avidson 9'K,9'K,;'<,<';).
  A treia $i ne pre$entăm pentru dulu, pe "Central". rimul nostru dulu într'un mare turneu. Iar 
şansele nu depăşesc l la sută. Hi avem în fa#ă pe capii de serie 5iche   omer! (S%A)... în triună e
lume pu#ină. Asta se datorea$ă în primul rând... pre$en#ei noastre, îl $ăresc însă pe 3enis Lalanne şi
asta îmi face plăcere... ă apropii de iriac, îi şoptesc la ureche
' îmi dai voie să atac orice8
' La Cairo nu #i'am cerut decât asta.
' Cre$i că avem vreo şansă8
' Cu o sin!ură condi#ie să'l plimăm pu#in pe te+an. Care te+an8
' 5iche, roşcovanul. Se aprinde uşor. 4u suportă un contrastop pierdut...
' 4'ai să te superi dacă am să te mai încurc la câte o  min!e8
' 3acă am acceptat să 1oc cu un $ănatic ca tine, nu am voie să mă mai supăr. o#i să 1oci cum ştii, Ilie...
  -i începem 1ocul. omer!, înalt şi solid, serveşte foarte puternic. 5iche, mai scund şi îndesat, e
 

 peste tot. ierdem primul !hem. 3in fericire, în al doilea, iriac serveşte chiar mai tare decât
omer!. -i "aşii" intră, cumin#i, în terenul americanilor... er!em aşa, cap'cap,fără breauri### Când
îmi vine rândul, îmi adun toate puterile şi dau în min!e cu un sin!ur !ând la fileu -i 1ocul mer!e
iarăşi ine. Aud aplau$ele la un voleu de dreapta,"î#i place, iriac8" (Aş vrea să'i spun direct, Ioane,
dar nu îndră$nesc încă). La 9'9, pe serviciul lui 5iche, Ion pune un stop fantastic. (Ce ine a pus
întotdeauna stopul de bac'and, cu cotul sus, când ai impresia, până în ultima clipă, că va da tare*)
Cred că acest stop a fost cheia meciului. Am câşti!at primul set cu ='9. Apoi totul a devenit uşor. u
am prins câteva voleuri cu plon1on, Ion a "scos" câteva  smas'uri tocmai din prelată, şi americanii s'au
 pierdut. 5iche a început să se con!estione$e şi să sufle   în fileu ca o locomotivă, în setul trei, #in
minte, am răsucit un stop care s'a întors în terenul nostru. ra l'@ pentru noi. Cei din triună au râs, şi
asta ne'a a1utat să facem două breauri# (Niriac, 4ăstase'omer!, 5iche Q'9,9'Q,9'l)
  A doua $i, $iarele au scris despre marea surpri$ă de la dublu# S'a mai spus că "principala armă a
românilor este, desi!ur, omo!enitatea se vede clar că acest cuplu 1oacă de multă vreme împreună". 3e
unde să ştie cronicarul france$ că noi doi 1ucaserăm primul nostru dulu mai serios cu patru luni în
urmă, la elsinGi, contra france$ilor /eust şi Contet8*
  A doua $i eu mi'am 1ucat simplul cu 3rsdale ( 3rsdale'4ăstase Q'9,9'K,9'K,9'>), iar Ion l'a întâlnit pe
0auffret (0auffret'Niriac Q'9,<';,9'K,9'>). Am pierdut pe amele fronturi. /ucuriile noastre au fost scurte. -i
eu, şi Ion am câşti!at primul set cu 9'Q. Hmi amintesc că şi scorul final a fosta celaşi. 3rsdale era
foarte tare. 3e 0auffret nu mai voresc. (A doua $i avea să'l ată pe 5o merson).
 -i acum, stima#i cititori, da#i'mi voie să vă poftesc din nou la dulu, deşi invita#ii nu se prea dau pe
5oland Jarros... 3e astă dată îi avem în fa#ă pe cehoslovacii 0avorsGi şi VoudelGa. Acum lucrurile se
schimă. 4e cunoşteam ine. 4e'am întâlnit şi în !ipt.
3upă 5iche şi omer!, ne sim#im favori#i, cu toate că un !a$etar de la RLOPuipe " îi "vede" pe
cehi.
5e$ultatul8 Q'@ pentru noi, în apro+imativ o oră ( iriac, 4ăstase'0avorsGi, VoudelGa 9'>,9'>,9'Q).
3upă această victorie, $iarele dulea$ă numărul de rânduri pentru "Niriac'4ăstase". Ieri, în
RLOPuipe", am avut opt rânduri. Astă$i avem :;. Se scrie că eu sunt is coada care mer!e tiptil spre fileu
şi că iriac stă cu puşca la ochi, ca să'mi acopere înaintarea.
  In turul trei aveam lume multă în triună. 3upă calculele mele, /arnes (/ra$ilia) şi 5odri!ue$ (Chile) au
adus cam 9@ la sută. e ceilal#i K@ i'am adus însă noi sau, ca să fim foarte e+ac#i, i'au adus, cum spun
france$ii, "... *es deu %eunes roumains Bui ont ridiculise *es favoris Ric'eyet  omber( " (W... cei doi tineri
români care i'au ridiculi$at pe favori#ii 5. şi ).
  eciul durea$ă doar câteva minute mai mult decât cel cu 0avorsGi. Aş putea spune că de mult nu mi'am
antrenat mai ine (decât în acest dulu pe 5oland Jarros) smas'ul şi voleul" (iriac, 4ăstase'/arnes, 5odri!ue$
9'K,9'>,9'Q).
  Iată'ne în sferturile 5oland Jarrosului* Au pornit la drum 9K de perechi. Au rămas doar opt. -i printre
cele opt suntem şi noi. ă !ândesc că e foarte ine , chiar dacă mâine avem un alt cap de serie Australia, cu
/oEre şi 3avidson... 3enis Lalanne scrie câteva cuvinte frumoase despre mine "Atunci (n. r., în meciul
de "Cupa 3avis"2ran#a'5omânia), Ilie 4ăstase demonstra calită#i ieşite din comun. Acum el le confirmă.
Ieri, 4ăstase a fost cel mai un din patru".
Ce mi'aş putea dori mai mult8 Am a1uns în turul trei la simplu* Suntem în sferturi la dulu. Sunt foarte
mul#umit. iriac nu e chiar atât de vesel. 3in fericire, el ştie să 1oace chiar când nu e vesel.
/&D5F'3AI3S&4 V.&.* ( iriac, 4ăstase ' /oEre, 3avidson 9'K,9'Q,9'K). -i Q@ de rânduri în "l?Puipe"* "3e
necre$ut* 5omânii, în semifinală, la 5oland Jarros*" "4ici un set pierdut până în semifinală*" u aş
adău!a şi un sin!ur lon(set, primul (='9), cu omer! şi 5iche.
  Laudele cur! ca automoilele pe Champs lsees. ă uit în toate $iarele. Scriu frumos ăie#ii*
3eodată însă îmi piere $âmetul. Conducătorul tenismanilor sovietici, Vali!orsGi, declară nici mai
mult, nici mai pu#in că "misiunea dulului etreveli'Lihaciov (care a eliminat faimosul cuplu Stolle'
merson) e acum mult mai uşoară, pentru că iriac şi 4ăstase repre$intă un ostacol mai mic decât
 perechea australiană /oEre'3avidson, motiv pentru care le şi mul#umim".
  -i totuşi, această declara#ie vine la momentul oportun, într'o sin!ură secundă am uitat că etreveli şi
Lihaciov ne ătuseră cu trei luni în urmă, la Cairo. Am uitat că eram în primele patru duluri de la
5oland Jarros. Am uitat că acest loc mă mul#umise cu o seară înainte. Acum ştiam că treuie să
câşti!ăm, cu orice pre#, meciul cu etreveli şi Lihaciov, în semifinalele arisului.
  0ocul a fost teriil de !reu. in!ile $urau de parcă ar fi fost din spumă de mare. o#i patru ne
 pierduserăm rădarea. u cred că aveam feră. ă osedau mereu cuvintele lui Vali!orsGi. La pau$ă,
 

în vestiar, când scorul era >'l pentru etreveli, nu puteam sta locului, îmi venea să at step, îmi venea
să mă pieptăn mereu, îmi venea să fac !enufle+iuni, să mer! în mâini, să danse$, să deşurue$ ecurile
din vestiar, să tra! perdelu#ele. iriac se uita la mine, de$armat, ştiind că nu are ce face.
  La ieşire n'am mai avut rădare să mer! alături de ceilal#i şi am luat'o la !oană spre scaunul pe care
aritrul nu se urcase.
  Cred că în ultimele două seturi ale meciului cu etreveli şi Lihaciov am făcut cel mai un 1oc al
meu. 4u ştiu dacă, împreună cu iriac, am adunat mai mult de patru !reşeli, îmi aduc aminte de ultima
min!e. Conducem cu ;'l şi K@'l;... Serveşte iriac... Avem două matc'balluri. Sunt la capătul
rădării, îmi spun că mă voi arunca pentru voleu, indiferent de for#a şi direc#ia returului...iriac a
servit* etreveli a ătut lun! de linie* lon1e$. Lovesc scurt cu voleul. Am câşti!at* Am câşti!at** Am
câşti!at*** (iriac, 4ăstase ' etreveli, Lihaciov 9'l,K'9,Q'9,9'Q,9'l)
ot ceea ce a urmat mi'a povestit iriac în vestiar, mult după ultima min!e a meciului. Spune Ion că
am aruncat racheta în sus, că am dus mâinile spre cer, că am stri!at "Vali!orsGi*" şi că am e+ecutat un
salt mortal peste fileu, ateri$ând pe ceafă.
ram în finală, pe 5oland Jarros* Asta se întâmpla în seara în care o fată mă ote$a "VamiGa$e".
A doua $i, în vestiar, înainte de finala cu Jraener'5alston, cura1osul VamiGa$e îşi sim#ea inima
 ătând de frică. Am refu$at cafeaua mă !ândeam cu !roa$ă că aş putea face un infarct. Am aşteptat
tremurând ieşirea pe teren. iriac m'a întreat dacă nu mă simt ine. 4u i'am răspuns nimic, de teamă
că mi'ar fi au$it din#ii clăn#ănind. Am intrat pe teren fără să ştiu precis ce fac. iriac a pus, ca
niciodată, mâna pe umărul meu. A încercat să'mi dea cura1. u n'am reuşit să'l capăt. Am 1ucat sla.
Am pierdut în trei seturi (Q'9,Q'9,@'9). Jraener dădea în min!e de parcă ar fi 1ucat oină sau aseall.
& dată am încercat să pun racheta la voleu. i'a îndoit'o.
  -i totuşi eram finalist la 5oland Jarros* 5oland Jarros*
A urmat Dimledonul. La început m'am 1enat să calc pe iară. Apoi am privit un schim de min!i.
Când am pus mâna pe rachetă, mi'am dat seama că între tenisul   nostru pe $!ură şi la8ntennisul 
en!le$esc e o diferen#ă la fel de mare ca între tenisul de câmp şi cel de masă.
Am că$ut în primul tur cu ra$ilianul Voch. 4'aş putea să vă spun cât am fost de emo#ionat. -i nici n'
aş avea nevoie.  destul, cred, să vă amintesc că în meciul meu de deut, pe Dimledon, am făcut Q>
de !reşeli pe picior. Am pierdut ultimele două seturi la $ero (>'9,@'9,@'9). Cu trei săptămâni în urmă
câşti!am la Vodes, în cinci seturi. Acum, pe Dimledon, o#ineam doar două !hemuri, în fa#a lui
Voch, un 1ucător de valoarea lui Vodes. Cred că !olul meu de aer de la Vodes la Voch e+primă foarte
 ine diferen#a dintre $!ură şi !a$on, pe de o parte, şi diferen#a dintre un om stăpân pe sine şi unul
doorât de sen$a#ia că 1oacă pe... !hea#ă, fără patine, în "catedrala" tenisului.
  Hn aceeaşi seară, iriac pierdea la Ae Se!al, pe care'l învinsese uşor la /ucureşti. Istoria se repeta...
La dulu am reuşit să trecem de turul întâi ( iriac, 4ăstase'Dilson, Jerrard Q'9,9'K,9'Q,;'<,9'K). 3ar dulul e
altceva. in!ea cade mult mai rar pe pământ şi iara nu te mai poate păcăli la tot pasul... în turul doi
am pierdut la Voch şi andarino. oate că am fi pierdut şi la 5oland Jarros. Voch şi andarino
 1ucau, efectiv, demult împreună. 3ar poate că şi noi ne'am pierdut pu#in încrederea. Când eşti nevoit
să te retra!i după primul tur, la simplu, de la Dimledon, e imposiil să evi#i un moment de triste#e, pe
care nu'l poate alun!a nici un ar!ument (real, de altfel) privind iara sau sen$a#ia că eşti sin!ur. 4oi
eram încă foarte sin!uri în această "catedrală", unde se au$eau doar  fifteen t'irty### advanta(e###
out###Iar când au$eai, de pildă, advanta(e,  puteai fi si!ur că e în favoarea lui Dilson, Smith sau
Copperfield.
  3e la Dimledon am plecat la ravemunde. Ion a câşti!at uşor la oren %lrich şi a pierdut !reu la
ilici (Niriac'%lrich 9'l,9'l , ilici'Niriac '<,9'>)
  este câteva $ile însă, aveam să uităm de oala numită !a$on, câşti!ând finala de dulu. A fost, de
fapt, prima noastră victorie totală la dulu. Iar ilici şi Iovanovici, învinşii noştri, erau, poate, chiar 
mai puternici decât /oEre'3avidson sau etreveli'Lihaciov. Apropo de etreveli... în timp ce noi
 1ucam la ravemunde, am aflat că, la StocGholm, etreveli l'a ătut pe Santana, care câşti!ase cu
câteva $ile în urmă Dimledonul...  Don !anuel 0antana### Ce mult l'am admirat eu pe Santana,
sin!urul 1ucător pe care aş fi vrut să'l copie$ în toate...
  3upă ravemunde ne'am întors acasă, pentru prima manşă a "na#ionalelor". u am reuşit să'i iau lui
Ion al treilea set ( Niriac'4ăstase 9'>,9'K,l'9,9'Q). 'am !ândit o clipă că Ion îmi acordă o !ratifica#ie
trimestrială, dar am renun#at imediat la acest !ând era mai mult decât asta. Setul l'am câşti!at la
/raşov, adică la Ion acasă. Iar iriac nu prea e oişnuit să facă daruri, mai ales pe terenul lui.
 

  este câteva $ile am plecat împreună la Ta!re, pentru /alcaniadă. Acolo am făcut, cred eu, pasul
cel mare. Am câşti!at la Iovanovici* ( 4ăstase'Iovanovici 9'>,9'l,Q'9,9'K). -i /ora, care e chiar din Ta!re, mi
s'a părut a fi un adversar mai puternic decât 5iessen în !ipt sau decât tânărul Vodes la aris. A doua
$i am câşti!at şi dulul. ilici'Iovanovici, despre care se spune că au format cel mai un dulu
iu!oslav, mai un cel decât al ătrânilor uncec şi allada, sau pierdut în trei seturi ( iriac, 4ăstase'ilici,
Iovanovici 9'K,9'>,<';), în numai o lună, dulul nostru, născut,   în fond, pe 5oland Jarros, a urcat de la
"cinci seturi" cu ilici'Iovanovici, aşa cum s'a întâmplat la ravemunde, la doar "trei". Cu numai
câteva luni în urmă, îmi era teamă că Ion o să mă aandone$e, ca să caute un partener mai serios. Iată
însă că după Ta!re mi'am dat seama că am câşti!at ătălia cu Julas, cu ietran!eli şi cu toate
tinerele speran#e de acasă...
  3upă Ta!re ne'am întors în /ucureşti, pentru a doua manşă a "repulicanelor". Aici,  err Junther 
/osch, care a avut întotdeauna preten#ii de peda!o!, a #inut să'mi atra!ă aten#ia că victoria asupra lui
Iovanovici treuie să o consider întâmplătoare, dacă vreau să mer! înainte. 5e$ultatul8 'a ătut măr,
în trei seturi (/osch'4ăstase 9'Q,<';,9'>). Hn urma acestei înfrân!eri am venit aia pe locul I în clasamentul
!eneral al campionatului. iriac câşti!a astfel cel de'al optulea titlu consecutiv, în fond, ar fi treuit
să'mi închipui că raşoveanul /osch o să se ată ca un leu pentru prietenul său iriac... -i totuşi, la
aceste campionate :99, am o#inut prima mea semi victorie asupra lui Ion, câşti!ând proa de dulu
mi+t. erechea Niriac'3iar, care era un fel de "Laver'Court" la noi în #ară, s'a vă$ut condusă, după
 primul set, cu un 9'@ şi, vă ro! să mă crede#i, în primul rând pentru că mica mea parteneră, A!neta
Vun, a sim#it că are un ărat lân!ă ea şi a dat tare de tot în min!e. In setul doi, perechea "Laver'
Court" ne'a păcălit cu<';, dar, până la urmă, noi am câşti!at al treilea set cu 9'l. Hmi cer iertare pentru
această veselie oarecum e+a!erată fa#ă de o simplă finală cu dulu mi+t, dar mi'e foarte !reu să mă
a#in. -i nu atât pentru că retrăiesc această victorie, ci pentru că revăd $ilele următoare, ce $ile
frumoase*, ale turneului interna#ional de la /ucureşti, în acele   $ile eu aveam să câşti! poate cea mai
importantă victorie din întrea!a mea carieră de tenisman. rima mea victorie asupra lui Ion iriac ( Ilie
 4ăstase ' Ion iriac ='9,9'K,9'K).
  Hncepând din $iua aceea de septemrie :99, puteam spune, în sfârşit, că nu mai sunt doar "valetul
capului de serie.
 

uropa "mea"...
  3a. Ilie nu mai era valetul capului de serie.
entru mine, ultima lună a lui :99 a trecut !reu. Hn al >='lea an vrei să 1oci mereu. e mână din urmă
ceea ce numim cu atâta resemnare "vârsta maturită#ii".
  Hn ianuarie am plecat în Austria. "aletul" a rămas acasă. -i mi'a părut foarte rău. Cu toate că mă
 ătuse la "Interna#ionalele" noastre, Ilie nu mai era pentru mine "omul de dincolo de fileu", !ata să mă
 pună pe picior !reşit, visul lui de totdeauna, ci iepurele cu ochi de foc din dreapta sau din stân!a, !ata
să plon1e$e pe toată lun!imea fileului pentru un voleu imposiil sau să se ca#ere până în vârful triunei
oficiale, peste aritri, pălării de paie şi umrelu#e colorate, ca să prindă un smash cu o oltă de ;@ de
metri.
  La iena câşti! uşor turneul. 5e$ultatul nu surprinde pe nimeni sunt campion al Austriei, încă de
anul trecut, pe $!ură, în aer lier, la ortschach. A doua $i câşti! şi dulul cu Julas ( iriac, Julas'
VoudelGa, a1ncar 9'Q, 9'K).
  area victorie o o#in însă aia a doua $i. La iena   primesc ştirea că sunt invitat în circuitul nord
american, cu prima escală la Salisur.
3ar, pentru această primă traversare a Atlanticului, vă ro! să'mi permite#i să scot dintr'un alum o
scrisoare pe care am trimis'o $iarului "Sportul popular", într'o $i de martie :9<. Iată, aşadar,
scrisoarea ori!inală, cu un plus de vreo >@ la sută fa#ă de te+tul apărut ceva mai scurt, din motive de
spa#iu...
"lecat din /ucureşti la  feruarie, am sosit a doua $i la Salisur, în S%A. rimul contact a însemnat
şi o primă surpri$ă pentru tenismanul iriac. erenul pe care urma să 1oc meciul meu de deut în patria
lui ilden şi Vrammer era de parchet, dar un parchet acoperit cu un fel de doc verde, pe care erau
imprimate, ca pe un covor ultramodern, oişnuitele linii ale ale marca1ului.
 Chiar de la primul schim, am vă$ut că vite$a cu care circulă min!ea este mult mai mare. ai mult
decât atât, când am încercat să aler!, am sim#it cum pân$a alunecă pe parchet, ca o cârpă udă pe un
mo$aic, de$echilirându'mă. ă spun toate acestea nu pentru a motiva meciul pierdut împotriva lui
 

&rantes, care s'a antrenat timp depatru luni pe parchetul american, ci pentru a vă arăta că acomodarea
 pe un astfel de teren nu e un lucru uşor. aralel cu simplul, am făcut pereche cu Julas, dar am pierdut
la doi aşi Ashe şi asarell, care aveau să şi câşti!e proa de dulu la Salisur.
3upă Salisur a venit ampa, în 2lorida. Aici mi'a făcut impresia că or!ani$atorii nord'americani
sunt puşi pe şotii. erenul !a$dă era, de astădată, de ciment, astfel că to#i repre$entan#ii $!urei au avut
şi mai mult de furcă, în primul tur, Julas, de pildă, a fost condus de un tânăr american cu 9'>,>'@ şi
K@'@, pentru a câşti!a, până la urmă,   ca prin minune, cum de altfel avea să se întâmple şi în turul doi, pe
un teren acoperit cu nisip verde nota ene, în cadrul aceluiaşi concurs, în fa#a unui tânăr me+ican care a
avut matchall. Aici, la ampa, eu am câşti!at în primul tur, la un american, pe ciment, şi la e!ipteanul l
Shaffei, pe nisip verde. In sferturile de finală, am trecut pe... $!ură roşie !alenă. L'am avut ca adversar pe
2ranulovici, cel care îl eliminase cu o $i înainte de ra$ilianul andarine. Am pierdut la limită, după ce am
avut două matc'balluri. Hn ciuda dificultă#ilor de acomodare, am fost invitat la 4eE ForG şi selec#ionat în
echipa uropei pentru un mare concurs. Am avut cinstea să fiu preferat lui ilici, 0auffret, Arilla, alor şi,
în !eneral, tuturor 1ucătorilor europeni afla#i în circuit. Cred că re$ultatele vă sunt cunoscute. uropa a
câşti!at cu >'l. u mi'am câşti!at punctul, învin!ând'ul pe americanul Jene Scott, cu >'9,9'K,9'Q. unctul
nostru l'a pierdut... Santana. Hn al doilea meci uropa 6mea7 a repetat scorul. u am câşti!at la /arnes, cu
>'l. %n amănunt... distractiv am 1ucat, de astădată, pe un alt !en de teren, acoperit cu un plastic verde, care
imită iara.  adevărat, acest teren te îndeamnă la lene, dar ai cel pu#in satisfac#ia că nu aluneci.
  2ăcând un ilan#, aş putea spune că în $ece $ile mi'am apărat şansele pe cinci terenuri cu compo$i#ii
diferite, în aceste condi#ii, nu prea ştii cum... stai. %n sin!ur lucru e si!ur toate aceste schimări derutante
te a1ută să'#i îmunătă#eşti tehnica, deoarece eşti mereu nevoit să utili$e$i alte şi alte procedee.
  Hn aceste prime $ile de martie, la 4eE ForG are loc turneul 6anderilt Jold Cup7, care se dispută după
unul din sistemele de or!ani$are ale turneelor profesioniste. Au fost alcătuite două !rupe A 4eEcome,
Santana,  2roehlin!, Jene Scott şi susemnatul, / cVinle, andarine, Julas, /arnes şi Ashe,
câşti!ătorii !rupelor urmând să 6tra!ă7 finala, în prealail, fiecare 1ucător sus#ine cu adversarii din
!rupa sa doar două seturi, el reali$ând astfel >, : sau $ero puncte. %n amănunt interesant dacă se
a1un!e la 9'9, se mai 1oacă un sin!ur !hem, indiferent cine serveşte. Se câşti!ă la <'9. Cel care pierde
serveşte primul în setul următor. Aşa, de pildă, în primul meci, cel cu 2roehlin!, eu am cedat primul
set cu K'9 şi l'am câşti!at pe al doilea cu 9'l. Am acumulat deci un punct. 3upă numai două ore a
treuit să 1oc cu 4eEcome. 3upă atâta aler!ătură, aia mai călcam. ram şi foarte oosit. Am pierdut
cu >'9,Q'9. 4eEcome mi sa părut un 1ucător de foarte mare clasă.
  Hn meciul următor, cu Santana, am reuşit marea lovitură, câşti!ând cu scorul victoriei lui 4eEcome
asupra mea 9'>,9'Q. Aşa au început să'mi crească... ac#iunile în clasamentul mondial.
  Hn altă ordine de idei, #in să vă spun că am avut oca$ia să'i văd la lucru pe unii 1ucători profesionişti.
Australianul Laver mi se pare formidail. 0oacă cu preci$ia unui root din filmele de aventuri pe care
le transmite televi$iunea de aici. Cred că !reşeşte cel mult o dată la cinci minute.  teriil să 1oci cu o
asemenea si!uran#ă.
e curând..."
... Apoi, furat de !oana nesfârşită a turneelor, n'am mai scris nimic. Am vă$ut pentru prima oară 4eE
ForGul. &raşul m'a speriat un pic. Aveam mereu impresia că mă aflu într'un defileu. Cerul se vedea
undeva, sus de tot. 3ar cine vede 4eE ForGul nu înseamnă că a vă$utAmerica...
  este câteva $ile am a1uns la /aranPuilla, în Columia, pe malul Atlanticului. ă ucuram la !ândul
că voi 1uca în aer lier. 3ar ucuria a fost scurtă. Am omis că mă aflu între cuator şi ropicul
Cancerului. Au urmat $ile de foc. %neori a treuit să 1ucăm şi noaptea, la lumina reflectoarelor. -i
atunci însă era foarte cald. ai cald decât într'un studio de televi$iune.
  Am câşti!at un prim meci la spaniolul Jisert (Niriac'Jisert K'9,9'K,9'>). Apoi l'am ătut pe france$ul
0auffret (Niriac'0auffret 9'K,9'@), cel care mă surclasase cu câteva luni în urmă, la aris, în "Cupa 3avis". In
al treilea 1oc am pierdut la on 5oche (l'9,l'9,;'<), care, când servea, aveam impresia că nu loveşte
cu o rachetă, ci cu o omardă. Apoi ne'am continuat "Circuitul Caraielor", 1ucând la Caracas, la
Curacao, la San 0uan. La Caracas, în ene$uela, am câşti!at la france$ul Coven ('<,9'K). este câteva
$ile am ateri$at şi la Ciudad de e+ico. i'a făcut impresia unui oraş e+traordinar de frumos. 4icăieri
nu m'a impresionat mai mult fante$ia arhitec#ilor. oate că /rasilia, noua capitală a Ama$oanelor,
repre$intă şi mai mult la acest capitol, dar eu n'am vă$ut /ra$ilia. La e+ico Cit am câşti!at
împotriva unui american, SherEood ( Niriac'SherEood :l',<';), şi am pierdut la un altul, Jraener ( Jraener'
Niriac Q'9,9'Q,9'l), pe care aveam să'l reîntâlnesc de atâtea ori. i'am încheiat voia1ul american la SanGt
etersur!, după un scurt "pasa1" la San 0uan. -i aici am făcut l'l. Am câşti!at la indianul Lall (<';,<'
 

;) şi am pierdut aproape simetric la unul meu amic  >l  6reco Valo!heropoulos (K'9,K'9).

  Aşa am terminat Caraiele. raversam Atlanticul, spre uropa, cu o imensă e+perien#ă, care îmi părea
a fi un  succes mai mare decât victoria asupra lui Santana, cel care cu numai câteva luni în urmă câşti!ase
Dimledonul. 5eveneam în uropa cu o mare e+perien#ă de concurs, în fond, ce înseamnă această
e+perien#ă de concurs8 Cred că este posiilitatea de a reduce la minimum numărul situa#iilor inedite. %n
meci de tenis cu Jraener nu seamănă deloc cu unul contra lui Jisert, după cum un meci cu Laver nu are
aproape nici o le!ătură cu o partidă contra lui Santana. Jraener î#i oferă o sută de momente tehnice "de
re$olvat". Jisert î#i oferă o altă sută, dar dintr'o cu totul altă cate!orie. Laver î#i pune şi el în fa#ă două
sute de momente, toate pe muchie de cu#it, datorită for#ei şi mai ales preci$iei. Santana î#i oferă o mie sau o
sută de mii de momente cu devieri de !rade, minute şi chiar secunde, ca o peliculă de film animat, în care
succesiunea provoacă mişcarea. 5idica#i toată această sumă de momente la puterea n #inând seama de
natura diferită a terenurilor, a min!ilor şi, mai ales, de natura momentului psihic, şi ve#i a1un!e la un număr 
cu foarte multe $erouri. +perien#a de concurs este arta de a automati$a cât mai multe momente din
milionul pe care #i'l oferă tenisul, pentru a te putea concentra efectiv asupra celor cu adevărat irepetaile.
  4u ştiu dacă am fost foarte clar. 3acă nu, atunci vă ro! să'mi permite#i să împart vina cu unul dintre
 profesorii mei de la Institutul de Cultură 2i$ică. 3e acord8
  ână una alta da#i'mi voie să ateri$e$ pe aeroportul din aris, unde mă aşteaptă un ăiat su#irel, cu ochi
cal$i şi sfioşi, dar care sunt, de fapt, ochi de ti!ru. re#i să'l cunoaşte#i8  Ilie 4ăstase, care mi'a scris că
mă aşteaptă, după ce a umlat destul de multişor prin 2ran#a, unde a reuşit, se pare, să'şi facă un nume fără
recomandarea "capului de serie" Ion iriac.

  in!ile mele de ar!int...

  Spui că mi'am făcut un nume8 %şor de $is, dra!ă Ion.  !reu să'#i faci un nume. ai ales când eşti
secundul luiiriac.
  Stai să'#i povestesc ce am făcut în timp ce tu ai fost în America, în primul rând am avut cura1ul să
 plec sin!ur la Cairo. Sin!ur înseamnă "fără tine", pentru că nu eram chiar sin!ur era şi Junther 
/osch.
  La Cairo calc cu dreptul, câşti!ând la un e!iptean în vreo Q; de minute. (4ăstase'Vadr Jaafer
9'l,9'l). Hn turul doi însă, avem un !hinion teriil 1oc cu /osch, şi unul din noi treuie să iasă. Hmi
 pare rău, dar a treuit să iasă prietenul tău Junther (4ăstase'/osch l'9,9'K,9'>). -i a fost tare dră!u#
când mi'a strâns mâna "4u'i nimic, Iliu#ă, şi aşa e foarte cald, iar eu sunt atât de ătrân", în sfârşit, în
turul trei, câşti! şi eu la en!le$ul cu care te'ai lăudat tu acum vreo trei ani San!ster ( 4ăstase'San!ster <';,='
9).
3ar marea lovitură era s'o dau la Ale+andria, în sferturi am câşti!at la suede$ul LundPuist (  4ăstase'
LundPuist <';,K'9,<';). (Ce importan#ă avea totuşi victoria mea la LundPuist, când tu mă arai acasă, în
$iare, cu Santana, la 4eE ForG8)
  Hn semifinală l'am ătut pe VorotGov ( 4ăstase'VorotGov Q'9,9'>,9'>,9'Q). 3ar în finală am pierdut "la
musta#ă", în fa#a lui into /ravo ( into /ravo'4ăstase '<,>'9,9'=,9'Q,<';).
  A doua $i ma lăudat "0ournal d?!pte". i'a făcut plăcere să citesc acele rânduri, care mă socoteau
câşti!ătorul moral al turneului, dar parcă ar fi fost mai ine să nu fi ratat matc'ballul pe care l'am
avut la ;'Kpentru mine. otuşi, am plecat din !ipt ca un învin!ător. -i asta nu pentru că aş fi făcut
cine ştie ce mare lucru, ci pentru că aveam în u$unar invita#ia pentru onte Carlo. Asta însemna că
mă înscrisesem oarecum pe traseul "ocolului în Q9; de $ile", de care mi'ai vorit în avion, la primul
nostru $or împreună, spre Cairo.
  3in păcate, primul meu 1oc la onte Carlo m'a cam făcut de râs. "Hnvin!ătorul lui LundPuist" a
 pierdut la un (aproape) ilustru necunoscut italianul a1oli. Ce era de făcut8
  arele avanta1 în tenisul de astă$i e că aproape în fiecare luni via#a începe din nou. Aşa se face că
imediat după onte Carlo am fost înscris pentru turneul de la Ai+ en rovence, la doi paşi de
arsilia...
3e astădată mi'am $is că nu e ca$ul să mă recomand doar "un pentru &rient" şi l'am ătut pe
Lihaciov ( 4ăstase'Lihaciov 9'K,K'9,9'l). i, şi'acum, dra!ă Ioane, vine şi norocul meu cel mare. Hn $iua a
doua am câşti!at la /un!ert ( 4ăstase'/un!ert K'9,<';,9'l). 3a* La /un!ert* La   /un!ert* Cel care peste trei
luni avea să 1oace finala de la Dimledon, cu 4eEcome. Cum a fost8 4'a fost deloc uşor. reuie
să'#i spun că m'am perpelit rău de tot în primele două seturi. 3ar, odată scăpat de teama că aş putea
 

 pierde, am început să dau iute, şi /un!ert a rămas locului, mai ales că provensalii, ca to#i france$ii,
"mer!" cu românii.
  & victorie frumoasă, nu8 ul#umesc* 4umai că a doua $i, în finală, am scrântit'o iarăşi. u ştii că eu
nu mă simt prea ine când îl am în fa#ă de etreveli. Aşa se face că am pierdut în trei seturi ( etreveli'
 4ăstase <';,9'=,9'Q) . 'a dat însă peste cap o min!e "vopsită" de aritru. Am avut K'l în primul set. Apoi
;'Q. La"Q@ e!al" reuşesc un  passin(s'ot   pe linie. Aritrul8 "&ut" Aş fi avut setball# Asta m'a întors
 pe dos. -tii ine că, din nenorocire, o situa#ie de asta nu'mi dă pace trei patru !hemuri la rând. Hn
sfârşit, ce a fost a trecut...
  A doua $i am uitat totul, în "2rance Soir", un fost mare 1ucător, /ru!non, de care ne povestea "nea
ishou" pe ennis Clu, a scris câteva rânduri despre mine "Ilie 4ăstase va a1un!e în scurt timp unul
dintre cei mai mari 1ucători ai uropei."
  Când am citit, nu mi'a venit să cred. Spre seară l'am întâlnit, din întâmplare, pe 3enis Lalanne.
L'am întreat cu teamă
' 4u'i aşa că monsieur /ru!non a vrut doar să mă încura1e$e8
' /ru!non n'a încura1at pe nimeni, niciodată.
' -i atunci8
'  un poet. Spune că e+istă pe lume 1ucători ale căror min!i strălucesc ca ar!intul.
' /ine, dar...
' 4u mă contra$ice. Lasă'i pe cei ătrâni. i ştiu să vadă mai ine, chiar prin ochelari.
' -i care ar fi min!ile mele de ar!int8
' oleul pe amele păr#i.
' Aia mă străduiesc să'l fac pe cel de dreapta.
' & fi vă$ut ceva /ru!non şi'n asta.
'  !erci, monsieur Lalanne, dar să ştii că voi, france$ii, ave#i la noi, în 5omânia, faima că împăr#i#i
complimentele precum căr#ile de 1oc.
' şti un trişor, Ilie...
  Lunea următoare am revenit la Cannes. Ca să fiu sincer, nu'i deloc urât pe Coasta de A$ur. Acolo
am reuşit să'mi iau un fel de revanşă asupra lui into /ravo, câşti!ând finala de dulu mi+t.
u am 1ucat cu domnişoara Salfati ( 4ăstase, Salfati'into /ravo, arter (S%A) 9'l,:K'l9,<';). La simplu însă, am
 pierdut finala în fa#alui Vodes K'9, >'9. -i ştii de ce am pierdut această finală8 entru că am căutat să
 1oc foarte serios, "aşa cum scrie la carte". Să închid un!hiuri... Să atac numai pe min!i tari. 3e altfel,
toate meciurile pe care le voi pierde mai târ$iu, împotriva lui Vodes,  am să le datore$ tot 1ocului "doar 
corect".
  este câteva $ile am 1ucat, din nou la Cannes, în "Concursul Cluului Charlton". Am câşti!at finala
la etrică ărmureanu (<';,K'9,<'>). reuie să recunosc că n'au prea fost "nume".
  -i acum, mă opresc aici. Hmi amintesc cum m'ai luat peste picior când am început să povestesc,
atunci, la aris, şi despre "Charlton", întreându'mă foarte serios dacă nu cumva 1ucătorii au avut voie
să 1oace cu o umrelu#ă de soare în mâna stân!ă...

  %n interme$$o fortuit
 4ota redacţiei# 3in acest moment, adică din aprilie   şi până la sfârşitul anului, nu mai e+istă nici un
centimetru de andă sau vreo însemnare "Niriac'4ăstase". roail că anda s'a şters e+istă multe
întreruperi iar însemnările nu vi$ea$ă această perioadă, mi$ându'se, ineîn#eles, pe presupusa
e+isten#ă a en$ii.
  Aşa stând lucrurile, voi căuta, în calitate de "re!i$or" al căr#ii, să umplu acest !ol cu mi1loace mult
mai pu#in vii, motiv pentru care, stima#i cititori, vă cer scu$e. ă mai amintesc că între momentul
 primirii materialului audiovideo şi cel al redactării finale, iriac şi 4ăstase n'au putut fi repera#i, dat
fiind că în toată această perioadă sau aflat într'un adevărat vârte1, ei fiind, după cum e lesne de în#eles,
cei mai solicita#i  (lobetrotters ai sportului românesc. 3eci, ne vom reîntâlni cu Ion iriac şi Ilie
 4ăstase în ultimele $ile ale anului, la Calcutta (Ioan Chirilă).
W
ai întâi o mărturisire. Ca să refac anda voalată a perioadei aprilie'decemrie :9<, m'am
"redocumentat"  vreo cinci $ile. (4'aş fi cre$ut că iriac şi 4ăstase au 1ucat atât de mult în numai >@@
de $ile).
 

... I'am revă$ut la /ucureşti, în meciul de "Cupa 3avis" cu /el!ia, Ilie 4ăstase, ine rodat pe $!ura
france$ă, câşti!ă la omer!en ( 4ăstase'omer!en 9'Q, ;'<,9'l,9'@). iriac, în schim, nevoit să se readapte$e
"pe roşu", după "vitraliul" de terenuri din S%A şi Caraie, pierde la 3rossart ( 3rossart'Niriac 9'K,9'>,'<). Hn
schim, a doua $i, tandemul ne oferă un mic festival, pentru a nu re!reta faptul că nu am vă$ut seria
5oland Jarros :99. 3rossart şi 3e JroncGel pierd în mai pu#in de o oră ( iriac, 4ăstase'3rossart, 3e CroncGel
9'K,9'@,9'K). Această oră a cuprins şi oişnuita festivitate de pre$entare a echipelor, care, după cum şti#i,
are loc destul de i$ar, ca să fim sinceri înaintea partidei de dulu, când meciurile de "Cupa 3avis"
sunt decise în propor#ie de ;@ la sută. A treia $i, la încrucişarea simplurilor, scorul a urcat spre K'l
( 4ăstase'3rossart 9'>,;'<,:@'=,9'>, Niriac'omer!en ='9,<';,9'=,9'l)* Hn $iua următoare aveam să aflăm că 1ucăm, în
turul următor, cu Spania lui Santana, la /ucureşti. -i tot a doua $i, iriac avea să plece la amur!,
invitat la un mare turneu interna#ional. 5e$ultatul8 2inală cu vestitul 5o merson, un prim set
câşti!at cu 9'l şi încă un pas spre consacrarea europeană ( merson'Niriac l'9,9'Q,9'K,9'>) .
  este câteva $ile, iriac şi 4ăstase se îmarcă simultan, de la amur! şi /ucureşti, pentru 5oma.
(Amândoi sunt foarte iui#i în Italia. iriac e "%rsul", iar Ilie "Ja$ela", cum spunea şi Ashe).
  Ateri$ând aproape simultan, iriac şi 4ăstase 1oacă, tot simultan, pe două terenuri, primul tur 
"roman". Adversarii lor, almieri şi /artoni, reuşesc să adune   acelaşi număr de !hemuri şapte ( iriac'
almieri ='9,9'l,9'@, 4ăstase'/artoni 9'Q,9'>,9'>). In turul doi, iriac, în mare formă, câşti!ă la australianul Ven
2letcher, iar Ilie trece de acchini. în al treilea, iriac câşti!ă la /olo!na, iar 4ăstase pierde la
ulli!an. 5ămas sin!ur, iriac se "ate" cu ulli!an, de care îl lea!ă o mai veche rivalitate. 0ocul se
întrerupe la scorul de 9'Q,<',9'K pentru ulli!an şi nu se mai reia a doua $i iriac şi 4ăstase se urcă
în avion, fac ucla în fa#a pla1ei &stia, taie, ci$ma, italiană în două, $oară peste Adriatica, a1un! acasă
şi pornesc direct spre "otel 4ord" pentru ai saluta pe oaspe#ii lor, Santana, Jisert, Atilla şi foarte
tânărul &rantes...
... e "Centralul" de la ro!resul se lucrea$ă până noaptea târ$iu la montarea unei noi triune de metal.
eciul cu Spania a şi început la casele de ilete.
... -i acum, da#i'mi voie să văd ce am scris despre meciul Spania'5omânia şi să revăd din curio$itate
interviul cu Santana, luat imediat după meci. 3upă aceste două scurte "interludii" va treui să mer!em
mai departe, pentru că ăie#ii noştri au şi re$ervat iletele pentru prima cursă spre 5oland Jarros.

5I TIL S%5/ C% SA4A4A, I5IAC,4YSAS, JIS/5 -l A5ILLA

  :. I5IAC'JIS/5 9'l,9'>,;'<,@'9,9'>.
Luptă aceră, dramatică, epui$antă. iriac a început în stil de campion, confirmând tele!ramele
A!erpres din ultimii ani, amintind atâtea şi atâtea victorii... Apoi Jisert, calm şi impenetrail ca un
călu!ăr franciscan, a i$utit să tempere$e $elul campionului nostru, folosind "tortura" monotoniei... La
>'@ pentru Jisert în setul   cinci, triunele l'au şi vă$ut pe iriac înfrânt, dar prima noastră rachetă a
adunat toate momentele de răscruce ale carierei sale sportive şi le'a convertit într'un sprint final
imparail, care i'a adus şase 1ocuri la rând, după ce pierduse alte $ece consecutive.
5&Z4IA ' SA4IA l ' @

  >. SA4A4A'4YSAS @'9,9'Q,9'Q,9'Q.

ai sunt cinci minute până la începerea meciului. Cineva, în spatele meu, face un pronostic " o
 partidă de K; de minute".
... ă uit la ceas. Au trecut :< minute.  9'@, dar pentru 4ăstase. :< minute în care Santana a
 pronun#at de ; sau 9 ori ";es, !ister###", în fa#a min!ilor imparaile ale lui Ilie... Să notăm, deci
servicii "aşi", for'and 'uri pe linia de fund, cross'uri paralele cu fileul, liftloburi cu racheta sunând ca
o harpă, contrastopuri cu min!i depuse ca pe saltea, într'un cuvânt, între!ul arsenal tehnic al tenisului,
 pre$entat de un elev e+citat de !ândul că a tras iletul pe care îl aştepta.
  Apoi a venit replica lui  !ister Eimbledon, dar o replică "închisă", la pruden#ă, care avea să ni'l
"ascundă" pe marele Santana, stârnind nedumerire. 3e ce8 Startul furiund al lui Ilie a rămas în
memoria campionului, uluit de verva "necunoscutului din #ara lui iriac".
5&Z4IA M SA4IA l'l.

  Q. I5IAC, 4YSAS ' SA4A4A, A5ILLA <';,<';,9'K.

3in nou scepticism în triune... oci de e+per#i "Cuplul Santana'Arilla e printre primele în lume..."
"Santana'Arilla i'au chinuit pe 4eEcome'5oche la   Sdne"... în mi1locul corului de sceptici, o voce
 

de ătrân spri1init într'un aston cu mâner de ar!int "ă teme#i de!eaa, măi copii. Am vă$ut şi eu
ceva în tenis. Am vă$ut 2ran#a câşti!ând de şase ori 6Cupa 3avis7. u cred că astă$i at ai noştri.
Când o pereche e finalistă la 5oland Jarros, po#i să dormi liniştit. Acolo nu a1un!e oricine în finală..."
-i vorele ătrânului s'au împlinit. 2ormidailul ara1 de voleuri al perechii Niriac'4ăstase, min!ile
"mitraliate" de sus, retururile "perfide" şi lourile de o mare preci$ie alistică au frânt re$isten#a
 psihică a lui Arilla şi l'au oli!at pe Santana să !reşească mult.
  Hn taăra spaniolă trece frisonul înfrân!erii. Căpitanul echipei manifestă o nervo$itate pe care nu i'o
 puteam ănui. Santana şi Arilla părăsesc terenul înfrân#i."Astă$i nu se mai dau auto!rafe"... Sin!urul
spaniol care re$istă uralelor mul#imii este crainicul postului de radio adrid, care încearcă să e+plice
ascultătorilor această înfrân!ere de necre$ut...
5&Z4IA ' SA4IA > ' l
... comunică prin telefon 5omeo illara, corespondentul lui 2rance resse, dar e nevoit să mai repete o
dată, la cererea recep#iei...

  K. JIS/5'4YSAS 9'Q,K'9,'<,9'K.
Am pierdut calificarea* Ce păcat... Am pierdut, deşi 4ăstase e de pe acum mai un decât Jisert. Am
 pierdut... Ilie 4ăstase a sim#it povara răspunderii, împotriva lui Santana a 1ucat fluierând... Acum însă
a 1ucat, mai ales la început, ca un avar. A preferat să !reşească în defensivă decât în atac. ăcat* Am
convin!erea că "iureşul 4ăstase" l'ar fi putut învin!e pe Jisert. -i totuşi, Ilie 4ăstase a o#inut o
victorie asupra lui Jisert. I'a oferit cu !enero$itate tinerească două min!i contestate, renun#ând la
retur în prima şi trimi#ând, delierat, amele min!i în fileu la a doua. Apoi Jisert ar fi avut prile1ul
să se revanşe$e, în acea clipă, sorul şi ele!antul Jisert a coorât de pe soclul pe care îl urcase
 pulicul.
5&Z4IA ' SA4IA >'>

  ;. SA4A4A'I5IAC 9'>,='9,<';
Cel mai un Santana din cele trei $ile ucureştene. & tehnică inimitailă, un om 1ucând deseori cu
uşurin#a 1ucătorului de tenis de masă şi imprimând min!ii efecte de neconceput. Cu atât mai mare
meritul lui iriac, în palmaresul o!at al campionului nostru, cele două seturi lun!i în disputa cu
 primul 1ucător al lumii echivalea$ă aproape cu o victorie.

 SA4IA ' 5&Z4IA Q'>

ărăsesc terenul cu amintirea a trei $ile supere, dar şi cu un re!ret amar. Am pierdut cred pentru că
nu am cunoscut valoarea reală a lui Jisert. 4e'am ucurat, după sor#i, că 4ăstase va 1uca cu Jisert
în ultima $i. 4'am ştiut ce poate Jisert şi, mai ales, n'am ştiut ce poate 4ăstase. 3acă 4ăstase ar fi
deutat cu Jisert, proail că echipa 5omâniei ar fi o#inut una dintre cele mai frumoase victorii ale
sportului nostru.
"ister Dimledon" Santana "am avut emo#ii teriile la /ucureşti" olul "4ord otel"ului, la o oră
după ultimul liftcross din ultimul lon!set cu iriac...
 Reporterul: Cum vă sim#i#i, senor anuel8
0: &osit. 2oarte oosit, după trei $ile de teriile   emo#ii. Ave#i o echipă tare, care poate învin!e
ma1oritatea #ărilor europene, aşa că sunt mul#umit de această victorie in etremis#
 R: Ce v'a plăcut la echipa 5omâniei8
S în primul rând, clasa mondială a dulului, for#a lui iriac şi viitorul de aur al lui 4ăstase.
 R: Cum e+plica#i acel @'9 în partida cu Ilie8
S A fost ca o furtună de primăvară, care m'a prins cu ferestrele deschise...
5 Ce v'a plăcut la 4ăstase8
S Are tot cei treuie. inus stăpânirea de sine. Se între#ine prea mult cu pulicul. Ca şi iriac, de altfel, iar 
tenisul este un 1oc al concentrării ma+ime.
5 îl vede#i "urcând" pe 4ăstase8
S 3acă va 1uca mereu cu adversari puternici, îi prevăd o mare carieră mondială în >Q ani.
5 5evenind la meci, cum e+plica#i 1ocul sla al lui Arilla în dulu8
S Arilla n'a 1ucat sla. 3ar, repet, ave#i o foarte puternică echipă de dulu, căreia nu'i lipseşte nimic.
 R: 3ouă vore despre Jisert...
S 0uan a câşti!at calificarea, învin!ându'l pe 4ăstase.
 R: Sunte#i modest...
 

S 4u, dar nu cunosc 1ucător care să fi câşti!at sin!ur un meci la "Cupa 3avis".
5 Când a#i început să 1uca#i tenis8
S La o vârstă care îi surprinde pe comentatori :Q ani.
5 Cine v'a transmis această tehnică uimitoare8
S 4imeni. 3acă ai de spus ceva în tenis, spui. Ca şi în artă. 3acă nu, nu*
5 e#i 1uca la 5oland Jarros8
S 4u. om 1uca cu An!lia. eciul echipei e mai im portant decât orice turneu individual.
5 Ce proiecte ave#i în tenis8
S entru mine totul s'a sfârşit. enisul mi'a oferit totul. Acum treuie să fac loc altora.
 R: Sunte#i căsătorit8
S Am şi doi copii... atru şi doi ani. /ăiat şi fată.
 R: Am au$it că 1uca#i pentru 5eal adrid.
S 4u.  o confu$ie. Sunt administratorul terenurilor de tenis 5eal adrid.
 R: Ca tenisman, proail că nu vă place fotalul.
S 3impotrivă, îl ador. %n sin!ur lucru nu'mi place la fotal, mai e+act la iuitorul de fotal.
5 Care8
S 2aptul că, odată urcat într'o triună de tenis, uită  că nu mai e la fotal.
5 Cum v'a#i sim#it la /ucureşti8
S 2oarte ine. 3in păcate, n'am avut timp să'l vi$ite$. entru noi, sportivii, aspectul turistic al
deplasărilor în străinătate e o ilu$ie. /ineîn#eles, dacă vrei să fii serios de la început până la sfârşit. 3ar 
mi'ar plăcea să revin la /ucureşti, nu cu racheta, ci cu copiii de mână. oate, cine ştie, într'o ună $i
se va întâmpla şi asta...
-i anuel Santana, despre care $iaristul 5adu oia spunea pe ună dreptate că e un toreador scăpat pe
terenul de tenis, s'a îndreptat spre Arilla, care, deşi "n'a 1ucat sla", îşi aştepta maestrul cu o infinită
e+presie de recunoştin#ă...
W
entru tenismanii noştri, 5oland Jarrosul :9< e comme ci, comme sa, cum ar spune france$ii. rimul
adversar al lui iriac, acchini, forfaitea$ă. Al doilea, el!ianul 3e JroncGel, re!retă că n'a forfaitat
iriac câşti!ă  cu 9'l,9'Q,9'>... în schim, al treilea e 0ohn 4eEcome.iriac face o partidă mare scriu
$iarele şi 4eEcome e nevoit să arunce în luptă toate for#ele 9'Q,Q'9,9'Q,K'9,9'Q.
Ilie 4ăstase deutea$ă cu o victorie <';,@'9,<';,9'K la /o oEe. In turul doi, el oli!ă presa france$ă să'l
laude, pentru că învinsul său nu e altul decât Contet K'9,>'9,9'K,9'l,9'Q... în turul trei însă, Vodes,
!eometrul tenisului pe $!ură, câşti!ă destul de clar (9'K,<';,9'Q), deşi Ilie conduce cu ;'Q în setul doi şi cu
Q'l în ultimul.
  Această ieşire simultană în turul trei are două compensa#ii. 3ulul finalist de pe 5oland Jarros îşi
confirmă valoarea, deşi nu atin!e cota :99 (în edi#ia :9<, cuplul Niriac'4ăstase a eliminat perechile Alvare$'/arnes (9'Q,
9'K, 9'Q), /eust'Contet (9'>, 9'>, l'9, 9'Q) şi eEit'cillan(>'9, 9'Q, ='9, Q'9, 9'Q), pentru a pierde în fa#a australienilor merson'2letcher 
(K'9, K'9, K'9), iar iriac, împreună cu Ann 0ones, a1un!e în finala de dulu mi+t.
  %rmea$ă oişnuitul pelerina1 spre Dimledon, cu o primă escală la Xueen?s Clu. Iara en!le$ească
aşteaptă imperturailă, ştiind că ea repre$intă un ostacol pe care continentalii reuşesc să'l învin!ă foarte
rar. Aici, la Cluul re!inei, iriac întâlneşte în primul tur un "tovarăş de suferin#ă", france$ul ontrenaud,
şi câşti!ă uşor (9'l, 9'K). în turul doi însă, 3avidson, specialist al !a$onului, "trece" cu aceeaşi uşurin#ă 9'
@, 9'K.
 4ăstase deutea$ă în fa#a unui alt specialist al !a$onului 3rsdale. -i totuşi, Ilie nu face fi!ură de
crucificat. l pierde la mare luptă (Q'9, ;'<). La dulu, alte două capete de afiş 5oche'4eEcome. 3ar 
min!ea atin!e de mai pu#ine ori "!hea#a" ierii. 3uelul !a$onului cu $!ura devine derul Xueen?s
Cluului. 4eEcome şi 5oche câşti!ă cu 9'K, '<, după ce foştii finalişti de la 5oland Jarros au avut patru
 setballuri# "om învin!e, oare, vre odată iara8"
La Dimledon plouă. in!ea e udă. 4ăstase cade în plasa unui tânăr en!le$, Curtis, şi... K'9,K'9,
>'9. Dimledonul pare decis să opună un veto permanent chiar şi celor cărora /ru!non şi Santana le
 prevăd o carieră mondială. iriac, în schim, după şocurile anilor trecu#i, prinde un culoar în afara
"lumii an!lo sa+one". l câşti!ă la 3iasso (9'>, 9'l, 9'K), repetă victoria la 1apone$ul Datanae (<';,
9'K, '<) şi intră în !rupul primilor :9 1ucători ai lumii, după succesul asupra lui Contet (9'K, 9'l, 9'>).
La dulu, din nou un cuplu "cap de serie" /oEre'3avidson. 3acă vre#i, nimic nu poate su!era mai
 ine această dulă întâlnire /oEre, 3avidson'Niriac,4ăstase, diferen#a $!ură iară... Cu numai un an
în urmă, iriac şi 4ăstase câşti!aseră uşor, la 5oland Jarros, pe $!ură (9'K, 9'Q, 9'K). 3e astă dată însă
 

ei sunt nevoi#i să cede$e în fa#a unui adversar dulu, chiar dacă reuşesc să prelun!ească re$isten#a
 până la căderea nop#ii, în urma unui scor care nu mai cere comentarii 9'=, ='9, ='9, 9'K.
ărăsirea "catedralei" tenisului coincide, ca întotdeauna, cu o victorie care nu e altceva decât
descătuşarea firească după un formidail efort de voin#ă, neîncununat. La ravemunde, Ilie 4ăstase
câşti!ă finala în fa#a lui Leschl, dane$ul, cu uşurin#a cu care pierduse la Curtis (9'K, 9'Q, 9'>). 2inala
de dulu e, de asemenea, o simplă formalitate 9'Q, 9'>, 9'K cu Carlstein olmstrom.
"&colul pământului în Q9; de $ile" continuă în mare vite$ă. Ion şi Ilie fac un fel de tran$it la
3usseldorf. Cele câteva victorii, în mare !raă, la 1amaicanul 5ussel, la vest !ermanul loet$
(4ăstase) şi la france$ul Chanfreau (iriac) sunt mai mult un roda1 pentru /alcaniada de la   /ucureşti,
care nu mai e o întrecere de mâna a doua, pentru că un talou cu ilici, Valo!heropoulos, iriac, 4ăstase şi
2ranulovici ar putea onora orice concurs european pe terre battue, cum ar spune france$ii, sau $!ură, cum
am spune noi.
  Lupta pentru titlu e deschisă. Valo!heropoulos a câşti!at la SanGt etersur! meciul cu iriac (9'K,
9'K), 2ranulovici, deşi de vârsta lui Ilie, a şi făcut "Caraiele", iar ilici e pe punctul de a semna contractul
de profesionist.
  -i totuşi, Cupa /alcanică rămâne la /ucureşti. iriac câşti!ă spectaculos la Valo!heropoulos (9'>, Q'9,
9'l, 9'K). %rmea$ă clasica finală 5omânia'Iu!oslavia. ilici, care escaladea$ă momentul de vârf al carierei
sale, câşti!ă la iriac (9'Q, 9'Q, 9'Q). La dulu însă, iriac şi 4ăstase instalea$ă un adevărat radar în fa#a
fileului. erechea ilici'2ranulovici cedea$ă >'9, ;'<, Q'9. Hn sfârşit, Ilie 4ăstase câşti!ă la Telico
2ranulovici, după un meci frumos ca o cursă de mân1i :l', 9'>, ;'<, 9'Q.
Cupa /alcanică rămâne la /ucureşti. iriac şi 4ăstase pleacă imediat în Italia. 3e astă dată, "ocolul" nu
urmea$ă itinerarul clasic. "4oul circuit italian" începe pe malul Adriaticii, la Seni!allia. Succesul e dulu.
iriac, în mare formă, câşti!ă finala de simplu cu ietran!eli (K'9, 9'K, l'9, 9'>, 9'K). roa perechilor e
aşteptată cu nerădare. Cuplul Niriac'4ăstase e întâmpinat pretutindeni în Italia ca marii cântăre#i şi o#ine
victoria de ri!oare 9'K, <'; cu italienii acchini şi aiolli în finală.
3upă Seni!allia'5iccione. Aici, Ilie 4ăstase se distrea$ă, aş spune, cu temutul ietran!eli (9'Q, 9'>), iar 
după ce câşti!ă şi la chilianul Corne1o, intră în finală... e partea cealaltă a taloului, iriac trece de vechiul
său prieten erlo, "sare" peste aiolli (9'K, 9'K), îl surclasea$ă pe alor (9'K, 9'>) şi a1un!e în finală
cu... 4ăstase.
2inala e aşteptată cu mare interes în #ară. -i nu atât pentru că e o finală românească în... Italia. +istă
însă un duel tacit pentru întâietate între iriac şi 4ăstase. %n duel mai mult în ima!ina#ia suporterilor.
La /ucureşti, la "Interna#ionale", 4ăstase a câşti!at, în sfârşit, finala cu iriac, după ani şi ani de
domnie a acestuia, în care timp a e+ercitat un fel de monarhie asolută asupra tenisului românesc. Ce
va fi acum la 5iccione8
  5ăspunsul vine într'o seară de au!ust, în tropotul mărunt al tele+ului Niriac'4ăstase ='9, '<, ='9.
Aia acum iriac e convins că va face un mare se$on :9=. -i pentru el, Ilie 4ăstase este adevăratul
test al for#ei de 1oc. %n nou popas, la iare!!io. Câşti!ăm dulul în fa#a lui ietran!eli şi Arilla. -i din
nou acasă...
  Se 1oacă, în sfârşit, "Cupa amaia". rintre participan#i, &GGer, unul dintre cei mai uni 1ucători din
lume, en!le$ul StilEell, al cărui nume îl vom rosti cu teamă, peste un an, /udin!, daviscupman'ul  vest
!erman.
resupusul duel Niriac'4ăstase trăieşte în ima!ina#ia suporterilor o nouă edi#ie. Ilie pierde însă la
StilEell (<', l'9, K'9). iriac îl învin!e net pe /udin! (9'K, :@'=, 9'Q), în amintirea înfrân!erii sale de
la annovra (4ăstase "iriac nu uită niciodată nimic*") şi câşti!ă finala cu &GGer (9'l, <';, Q'9, K'9,
9'Q). La dulu, o a doua victorie iriac, 4ăstase'&GGer, /udin! 9'K, <';, 9'K.
3eci, o victorie totală a lui iriac. -i, poate, mai mult decât o victorie pe court# enirea lui &GGer la
amaia, într'o perioadă când  !arlboroul îşi 1oacă turneele la &ran!e, iar ciocolata  .estle a pus
stăpânire pe /ornemouth, e o mare victorie de presti!iu a lui Ion  iriac.
  La sfârşitul lui septemrie se 1oacă "na#ionalele". Ilie 4ăstase, "marcat" de înfrân!erea directă la
StilEell şi de cea indirectă la iriac, mi$ea$ă total pe cartea atacului, aşa cum a făcut'o cândva la sală.
5e$ultatul8 4ăstase'Niriac 9'K, 9'>, 9'Q.
  Tiarele îşi manifestă entu$iasmul.  adevărat, o fac după... /ru!non. Cronicarii scriu despre
"e+ecu#iile tehnice surprin$ătoare". Al#ii îşi e+primă re!rete  postbellum: "3acă Ilie ar fi 1ucat aşa cu
Jisert"...
Să fi oosit iriac8 Anul :9= ne va da răspunsul...
 

  K@.@@@ de Gilometri prin India

3eşi s'ar cuveni ca primul nostru turneu în India să'l povestească Niriac, am să'mi iau totuşi această
liertate...In fond, în a doua 1umătate a anului, eu am să mă aflu într'un pat de spital, la /ucureşti,
astfel că Ion va avea mult mai multe de povestit.
rimul nostru turneu în India*...Am plecat cu vreo săptămână înainte de Anul 4ou, în decemrie. Am
călătorit cu avionul, via oscova, îmi aduc aminte că la oscova erau minus Q; de !rade. este
câteva ore, la Calcutta, erau plus Q;. Spre surprinderea tuturor, "ursul", adică iriac, s'a acomodat mult
mai repede. L'a "e+ecutat" în două seturi pe 2ranulovici. Apoi a câşti!at la primul 1ucător indian, Lall,
şi a avut puterea să 1oace cinci seturi în finală, cu uGer1ea ( Niriac'uGer1ea 9'K, K'9, <';, >'9, 9'K), în timp ce
eu mă aflam în triună, cu un prosop pe cap, su o umrelă nea!ră, pe care o împăr#eam cu un...
suporter. A doua $i,  împreună cu Ion, am câşti!at dulul, împotriva celei mai puternice perechi indiene
(iriac, 4ăstase'Lall, uGer1ea 9'K, <';, 9'K).
  3upă acest prim turneu, a venit revelionul. Am stat până în $ori, ca să punem de acord fusul orar 
indian cu cel românesc. oate că niciodată nu ne'a fost mai mult dor de casă. A fost şi un revelion
neoişnuit. ra cald. Sufocant de cald. entilatoarele $ârnâiau. -i ne era sete. Apă nu puteam ea
n'am ăut niciodată apă în India. Coca Cola, când ei prea multă, î#i dă o sen$a#ie de !rea#ă şi nu'#i
 potoleşte setea. Aşa se face că la mie$ul nop#ii am ciocnit cu orcanele de iaurt, luate din fri!ider.
3upă mie$ul nop#ii, eu şi 2ranulovici ne'am distrat formând numere de telefon. Când chematul
anonim (sau chemata) ridica receptorul, noi spuneam !răi#i "4eE app Fear*" şi închideam. Aveam
astfel impresia că'i felicităm şi pe cei de acasă.
  Aş avea multe de spus despre India. 3ar au scris atâ#ia şi atâ#ia călători despre India. u aş putea
adău!a, cel mult, că am făcut vreo K@.@@@ de Gilometri în două luni şi ceva. Că am călătorit uneori cu
trenul, câte două $ile şi câte două nop#i, fără întrerupere. (Jândi#i'vă că între Calcutta şi adras, de
 pildă, sunt vreo >@@@ de Gilometri, iar între rivandrum, care e lân!ă insula Celon, şi Amritsar sunt
vreo Q@@@ de Gilometri în linie dreaptă.)
La Jauhati, iriac m'a ătut în semifinală. Apoi a câşti!at a doua finală, după Calcutta, învin!ându'l
 pe etreveli (Niriac'etreveli 9'Q, Q'9, 9'Q).
La /an!alore, iriac a a1uns din nou în finală, după cea trecut în semifinală de Vodes ( Niriac'Vodes Q'9, 9'
K, 9'@, K'9, 9'l). etreveli a reuşit însă să'şi ia revanşa, cu ='9, 9'Q, 9'K.
  arele nostru circuit indian avansa foarte !reu. ra cald. 3rumurile cu trenul erau foarte oositoare.
 4u ieşeam din compartiment ceasuri în şir. e culoare, oamenii dormeau pe un fel de perne saltea,
 proail special confec#ionate. &rice ieşire pe culoar era un fel de echiliristică somnoroşii se
înveleau deseori până peste cap şi era nevoie de multă îndemânare pentru a păşi fără să provoci
accidente.
La /oma, în vestul Indiei, iriac a repetat oarecum "1ocul" de la /an!alore, învin!ându'l în
semifinală pe favoritul pulicului indian, Lall (9'Q, 9'K), dar, în finală, a pierdut la acelaşi etreveli
('l:, Q'9, K'9).
etreveli şi iriac... 3oi 1ucători în mare formă. Cât de mult îi invidiam pentru puterea cu care
reuşeau să învin!ă $ăpuşeala*... La /oma am reuşit să câşti!ăm dulul, 1ucând în finală cu Lall şi
uGer1ea, după o semifinală foarte !rea cu Vodes'VuGal   (iriac, 4ăstase'Vodes, VuGal ;'<, Q'9, 9'l, 9'K, <';).
reptat, am început să mă oişnuiesc şi eu cu via#a în India. erioada de acomodare se împlinise. 4u
mă mai speriau automoilele care circulau care cum puteau, urcând pe trotuare, pentru a'şi face drum,
uneori, chiar printre mesele de pe trotuare. Am început să mă oişnuiesc şi cu vacile care circulau în
voie, pe stradă, în a$a dreptului de a fi un animal sfânt. Am început să mă oişnuiesc şi cu vestitele
 sari, ale fetelor, care ascundeau privirilor siluetele frumoase sau urâte.
er!eam deseori la cinemato!raf. Curios e că în India nu e permis sărutul pe ecran, în schim, e+istă
alte surpri$e. &dată, la un cinemato!raf de cartier, am sim#it cum urcă ceva pe piciorul meu !ol eram
în şort. Am dus   mâna instinctiv şi am scos un urlet. o#i s'au întors spre mine, în!ro$i#i. iriac, care
era alături, s'a răstit la mine. Am încercat să'i şoptesc că "alpinistul" de pe piciorul meu era un
şoolan. 4'a cre$ut. 3ar, n'au trecut două minute, şi Ion a fost victima aceluiaşi atac.  adevărat, n'a
stri!at iriac ştie să se stăpânească în orice situa#ie dar mi'a spus la ureche "Să plecăm, Ilie*" 4e'au
urmat şi ceilal#i. A!resorii se înmul#iseră.
3ar să revin la 1oc. iriac e din nou în finală la 4eE 3elhi, după ce câşti!ă în semifinală la VuGal (9'l,
9'K, 9'Q). ierde finala la Lall, întrun meci decis în setul trei (@'9, Q'9, '<, Q'9). 4e revanşăm la
 

dulu, împotriva perechii indiene Lall'uGer1ea (9'l, <', 9'>, 9'>).

A trecut mai ine de o lună de când suntem în India. ână acum, iriac a fost omul nr. l al
Circuitului...0ocurile continuă fără oprire. Allahaad... 5a1alamundi...JEaliori... Amritsar... adras...
Aia acum mă simt şi eu în formă. La Amritsar, urmea$ă să 1oc finala cu iriac, care pare înscris din
oficiu în toate finalele... riunele sunt arhipline. oate pentru că toată lumea ştie că noi doi suntem
incapaili de demonstra#ii conven#ionale, "în stil profesionist", în fond, eu ard de nerădare să aflu
dacă nu cumva victoria mea de la /ucureşti asupra lui iriac a fost o simplă întâmplare.
  Hnainte de 1oc, constat că nu mai am rachetă. %ltima mea rachetă a cedat la încăl$ire. Iau, la
întâmplare, racheta lui 3ron şi încep să 1oc fără să calcule$ nimic, în setul patru simt că'mi plesneşte
capul. 0ucăm de peste două ore. La schimarea terenului, ne prăuşim în fotoliile de nuiele. ă uit la
Ion. Cu prosopul pe cap, parcă e un eduin. 3ar nici eu nu sunt mai rea$. &are cât o să dure$e chinul
ăsta8
Cred că a fost cea mai !rea victorie a mea asupra lui iriac. In setul patru a avut matc'ball, la ='<. Am
servit cu toată puterea. Ion mi'a dat un retur la fel de puternic. Am plon1at ca la înot. Am prins min!ea.
oleul a mers perfect în cros, ce noroc* tocmai pe fundul terenului. 3ar Ion era acolo. Apoi, totul s'a
 petrecut într'o frac#iune de secundă. Când l'am vă$ut pre!ătindu'şi bac'andul lovitura lui preferată
am încremenit o clipă. l era vânătorul, eu eram iepurele. Am fost tentat o clipă să mă arunc în partea
opusă, dar mi'am dat seama că sunt pierdut crosul lui Ion nu'l iartă pe cel care vrea să'i prindă lun!ul
de linie. -i am rămas, cu muşchii încorda#i, pentru un nou plon1on. iriac a vă$ut imediat că un!hiul
de crose închis şi a i$it pe lun! de linie. 3ar eu am şi plecat, ca portarii de fotal la penalt, când totul
depinde doar de inspira#ie. La capătul plon1onului, am reuşit să "aduc" un pic racheta. -i această
"aducere" a amorti$at $orul min!ii. 3in plon1onul meu cu "fie ceo fi", s'a născut un stop pe care n'
am mai reuşit să'l repet vreodată. In setul cinci, Ion a renun#at. ra, proail, la capătul puterilor 
( 4ăstase'Niriac 9'K, 9'=, l'9, :@'=, 9'@).
  Hn total, în India, Ion a câşti!at patru finale de simplu, şi eu tot atâtea. Am învins împreună în şapte
finale de dulu, am pierdut una, iar două s'au întrerupt din cau$a întunericului, fără să fie continuate,
deoarece pro!ramul, foarte o!at, nu putea să aştepte a doua $i... A doua $i sau chiar în noaptea finalei,
eram în tren sau în avion.
  Hmi aduc aminte, la adras, înaintea ultimei noastre finale de simplu, am avut iarăşi proleme cu
racheta.oată diminea#a am râcâit, cu o ucă#ică de sticlă, mânerul unei rachete de împrumut, pentru
ca era prea !ros.3upă amia$ă am reuşit să câşti! finala cu acea racheta de... corec#ie proprie. 3upă 1oc,
Ion a $âmit amar şi mi'a spus pe un ton lând, pe care nu il cunoşteam "3ra!ă Ilie, astă seară pot
spune că tu eşti capail să mă a#i şi cu cioma!ul". Acesta a fost cel mai frumos compliment pe care
mi l'a făcut vreodată iriac.
Am părăsit India convins că am învă#at mult, mai ales de la iriac, care m'a uimit prin preci$ia cu care
a reuşitsă se conducă în acest turneu, în ceea ce mă priveşte, am luat, desi!ur, ca pe o !lumă ideea cu
cioma!ul. Am început să mă consider însă e!alul lui Ion. -i asta însemna foarte mult pentru mine.

  Laver... &GGer... Santana...

Ilie a povestit foarte ine despre primul nostru turneu indian. Constat, de altfel, că e şi un rafinat
reporter, care ştie să tra!ă, pe neoservate, spu$a pe turta lui. Când po#i să voreşti două minute despre
o sin!ură secundă, cum a fost ca$ul bac'and 'ului meu ratat pe lun! de linie, în India, înseamnă că ai
calită#i. A uitat să spună însă că în India am încercat $adarnic să învă#ăm două trei cuvinte. otivul e
că, în cele vreo <@ de $ile petrecute "pe circuit", am străătut aproape între! teritoriul celor :< limi
oficiale şi vreo Q@@ de dialecte, în sfârşit...
  3upă "marele circuit indian", a1un!em pe Coasta de A$ur france$ă. Aici respira#ia e mult mai
uşoară. 3upă etuvele din India, am impresia că $efirul ate fără oprire, deşi, astă$i, turiştii france$i
care vin la amaia spun că ri$a ării 4e!re e incomparail mai pură decât ventilatorul imperfect al
Coastei.
Aşadar, începem 1ocurile. otul pare mai simplu. işcările mai de!a1ate. erenurile mai si!ure, fa#ă
de multele terenuri de lut din India.   Hntâmplarea face, desi!ur, ca noi doi, veni#i din &rient, să 1ucăm,
la Cannes, în aceeaşi $i, cu doi adversari din +tremul Sud &rient neo$eelande$ul arun pentru Ilie şi
australianul 3ile pentru mine. recem de amândoi, cu destule dificultă#i. Apoi, 1ocul mer!e din ce
în ce mai ine. Ilie are două matc'balluri cu amicul Slava etreveli, umra noastră din India. ie
 

îmi revine, însă, plăcerea de a mă revanşa pentru cele două înfrân!eri din "circuit", în finala cu
etreveli, prind o $i ună şi câşti! uşor, de parcă m'aş încăl$i cu Santei, pe "Centralul" de la
ro!resul. (Seria 4ăstase la Cannes :9= ;'<, <';, 9'l cu arun, 9'>, Q'9, 9'> cu 2assender, >'9, 9'>, 9'> cu JansioreG, <', 9'>, ='l@
cu etreveli. Seria iriac la Cannes :9= Q'9, '<, 9'l cu 3ile, 9'Q, '< cu loet$, 9'K, <'; cu !orov, 9'l, 9'Q cu etreveli)
  Hn primele $ile ale lui aprilie, plecăm la 5oma. Suntem, de fapt, oaspe#ii lui ulli!an şi ietran!eli,
de care suntem nedespăr#i#i.
  La 5oma am sim#it că :9= este anul formei mele ma+ime. Ilie urca de asemenea. 3upă ce câşti!a
cântând la en!le$ul aish nu e o !lumă, uneori Ilie cântă pe teren, în ritmul 1ocului el face o partidă
formidailă cu ulli!an. Aia în $iua aceea de aprilie :9= descopăr în el un mare luptător. La situa#ia
de l'l la seturi, ulli!an a avut ;'Q şi serviciul. Apoi a avut 9';, ;'@ şi... serviciul. -i totuşi Ilie a
câşti!at, până la urmă, o partidă de trei ori pierdută.
ie mi'a mers 1ocul mai ine ca oricând, în cele şase meciuri ale "rofeului ariolli", am făcut un
sin!ur lon!set din :9. Hn finală am câşti!at la Ilie, tot în trei seturi. ( Seria 4YSAS la 5oma 9'l, Q'9, 9'Q cu
2ilippucci, 9'>, 9'l cu aish, 9'>, 9'Q, 9'@ cu Casti!lione, 9'Q, >'9, ='9, 9'K cu ulli!an. Seria I5IAC la 5oma 9'@, 9'l cu Lucci, 9'>, 9'@
cu Criston (An!lia), 9'>, 9'Q, 9'Q cu Croita, 9'>, 9'>, 9'l, cu /attricG (An!lia), 9'K, 9'l, 9'> cu 3i asso, '<, 9'Q, 9'K cu Ilie 4ăstase)
/ineîn#eles că setul cel lun! se află printre seturile finale. entru mine, finala de la 5oma a fost un
fel de ara1, după acel K'K din India. Ilie venea peste mine ca pietrele de pe âmpa. -i treuia să re$ist.
A doua $i am 1ucat finala de dulu. Se vedea cât de colo că suntem amândoi în formă. uternicul cuplu
ulli!an'ietran!eli nici nu a avut timp să se încăl$ească. Am câşti!at cu un scor foarte uşor de
re#inut 9'@, 9'Q, 9'Q.
3upă partida de dulu, mi s'a luat un interviu pentru "Corriere della Sera". Am declarat atunci că
echipa 5omâniei :9= are şansa să 1oace finala "Cupei 3avis" (mă a$am pe forma mea, pe e+plo$ia
loviturilor lui Ilie 4ăstase şi pe acel 9'@, 9'Q, 9'Q al dulului nostru cu ulli!an'ietran!eli).
5eporterul italian s'a uitat lun! la mine, a schi#at un $âmet şi a pus o ultimă întreare concretă
"Sunte#i înscrişi pentru Catania şi alermo8" de parcă ar fi vrut să mă tre$ească din somn. I'am
răspuns că am fost ru!a#i cu insisten#ă să venim la Catania alermo şi că am răspuns acestei ru!ămin#i
numai din amici#ie pentru ulli!an şi ietran!eli, dat fiind că aveam peste $ece $ile meciul cu
3anemarca, în "Cupa 3avis", la /ucureşti (această "Cupa 3avis" care, pentru mine, devenise o
osesie).
  -i am coorât la Catania. Aici, ulli!an a uitat complet le!ile ospitalită#ii şi... nea tăiat macaroana,
care începuse să se lun!ească. (ulli!an'4ăstase 9'l, '<, 9'>, ulli!an'Niriac ='9, 9'K, 9'Q). In
schim, am câşti!at dulul (9'l, 9'Q, 9'@ cu into /ravo'Corne1o) şi am 1ucat o interesantă finală de
dulu mi+t, în care pe teren se aflau trei români şi o australiancă ( iriac, . Jourla (Australia) ' Ilie 4ăstase, ludith
3iar K'9, 9'K, <';)
  3e la Catania am urcat în nordul Siciliei, la alermo.
-tiam foarte ine că la !ara din alermo o să vină chiar patronul hotelului "etropol", care #inea
foarte mult să nu cumva să lipsim vreodată din holul în care venea tot oraşul, ca să afle ce mai e prin
lume cu tenisul.
La alermo, art 5iessen şi'a luat revanşa asupra lui Ilie (K'9, 9'K, 9'Q), dar a fost o revanşă de
scurtă durată. 3upă ce am ătut doi australieni (9'@, 9'l cu 0ohnAle+ander şi 9'Q, 9'K cu Creal), a
treuit să'l ră$un pe Ilie ( Niriac'5iessen ='9, 9'@, l'9, 9'K). A doua $i ne'am coali$at din nou împotriva lui
art, ca să atem în semifinala de dulu (iriac, 4ăstase ' 5iessen, m 9'K, 9'Q). Hntre timp, pe
Central, eu am câşti!at finala de mi+t, împreună cu miss Jourla (='9, 9'K, cu Corne1o'Caceres), dar, a
doua $i, a treuit să venim primii la fileu, ca să'i felicităm pe artin ulli!an şi 4iGGi ietran!eli
(ulli!an, ietran!eli'Niriac, 4ăstase Q'9, 9'Q, Q'9, 9'Q, 9'l). oate că eram şi oosi#i... Altfel e !reu de e+plicat acest
meci lun!, după acel Q'@ de la 5oma, iute ca un tren diretissimo# Sau, dacă suporta#i o !lumă, victoria
în finala de la alermo n'a fost, pentru noi, o tenta#ie prea mare, pentru că ocetele siciliene sunt
vestite în lumea întrea!ă, astfel că am preferat să men#inem o atmosferă plăcută în holul hotelului
"etropol" din alermo.
  A doua $i am plecat spre casă, pentru meciul cu 3anemarca, în cadrul "Cupei 3avis". Ilie nu se
sim#ea prea ine. Hn avion îl dureau rinichii. 4u era pentru prima oară. La Catania, într'o noapte, l'am
au$it !emând. L'am tre$it. ra durerea de şale. Am vrut să chem un medic. 4'a primit. "3acă încep cu
doctorii, sunt pierdut." i'a cerut să'i înmoi un prosop în apă fierinte. I l'am aplicat pe spate. Asta l'a
mai liniştit.
Hn avion, durerea a revenit. ai mult însă decât durerea fi$ică, pe Ilie îl chinuiau !ândurile de viitor.
ra deprimat. i'a spus aşa, pe neaşteptate
 

 Ai vă$ut, Ioane8 3upă Catania si alermo, îmi dau seama că sunt un doar pentru India.
 3ar partida cu ulli!an8
 & dată ca niciodată. In fond, nici nu ştiu dacă până acum am făcut în tenis ceea ce ar fi treuit să fac.
Câte'o victorie i$olată, acolo... un /un!ert... un Iovanovici...un ulli!an... oate 5iessen... 2iecare
însă mi'a demonstrat apoi, că, de fapt, sunt specialist în focuri de paie. Ai vă$ut... 5iessen... 3upă trei
ani... "'a întors" aici, laCatania. -i asta în timp ce tu i'ai dat şi un 9'@.
 şti pu#in oosit, Ilie. ai ine culcă'te. -i a adormit în două minute, deşi "3ou!las"ul "Alitaliei"
care ne purta spre casă avea un $um$et enervant.
... In meciul cu 3anemarca n'am avut nici o prolemă, cu toate că oren şi 0or!en %lrich nu erau doi
anonimi, iar după $iua a doua scorul nu arăta mai mult decât >'l pentru noi, spunând, cu alte cuvinte,
că "se mai 1oacă". 0or!en mi'a luat mie un set, iar lui Ilie două. oren n'a reuşit nici atât, deşi venea
cu un nume mai mare. Intr'un cuvânt, a fost un meci mai uşor decât un turneu la Catania sau la
alermo. Aşa e aproape întotdeauna la început în "Cupa 3avis" ( 4ăstase'. %lrich 9'K, 9'K, 9'>, Niriac'0. %lrich 9'
@, >'9, 9'K, '<, Leschl, . %lrich'Niriac, 4ăstase Q'9, '<, 9'>, 9'Q, 4ăstase'0. %lrich 9'>, :l', K'9, K'9, 9'K, Niriac'. %lrich 9'l, 9'Q,
9'K).
3upă împlinirea acestei oli!a#ii oarecum protocolare, am reluat "circuitul italian", plecând la 5e!!io
Calaria, acolo unde ci$ma îşi înmoaie vârful în ca$anul cu apă fiartă de la poalele tnei.
  La 5e!!io am deutat ine amândoi. u am câşti!at uşor la 2o+ (9'Q, 9'K), iar Ilie a trecut de
hillips oore (<';, 9'Q). In turul doi însă, am 1ucat cu întindere, pier$ând la 5iessen cu un scor care
spune, de fapt, totul @'9, >'9. Ilie, în schim, a trecut şi de Creal (9'>, 9'K), iar apoi la "întins" pe
5iessen, în cinci seturi, pier$ând frumos, după ce'l condusese cu două seturi la $ero (5iessen'4ăstase
Q'9, Q'9, 9'Q, 9'K, 9'>). Această înfrân!ere i'a readus una dispo$i#ie. Cele cinci seturi cu art
5iessen i'au demonstrat, dacă mai era nevoie, că nu e ine să faci ilan#uri când te dor rinichii.
  3upă 5e!!io, am plecat la 5oma, pentru "2oro Italico", unde se adună aproape întotdeauna toată
"lumea ună" a tenisului european, înainte de 5oland Jarros şi Dimledon.
  Am început foarte frumos amândoi. Ilie l'a spulerat pe eter Curtis (9'>, 9'Q, 9'Q), adică pe acelaşi
Curtis care îl eliminase cu un an în urmă, la Dimledon, încă din primul tur. (Asta ca să vede#i încă o
dată cât de mare este handicapul nostru, al celor care 1ucăm :: luni pe $!ură şi o lună, cel mult, pe
!a$on.) Hn acest prim tur am reuşit şi eu să "scot" un 1ucător cu firmă mare 2reE cillan(9'>, 9'Q,
9'l). ram în formă, am mai spus'o, şi totul mi se părea foarte simplu, mai ales că picioarele
răspundeau la comen$i fără nici cea mai mică aatere, în turul doi, Ilie rupe trei rachete, dar tot
reuşeşte să'l ată pe italianul occi. u îmi fac, de asemenea, datoria şi câşti! le1er la australianul
Creal (K'9, 9'Q, 9'l, 9'>). Apoi reuşim un nou re$ultat de re$onan#ă. Ilie câşti!ă la australianul 0ohn
Ale+ander (9'>, <';, 9'l), iar eu îl învin! neaşteptat de uşor pe 5a 5uffels (9'l, 9'Q, 9'K).
A1unşi în sferturi, nu mai putem trece. Ilie pierde la  &GGer (Q'9, <';, >'9, Q'9), iar eu îl scap din mână,
încă o data, pe etreveli, la care am >'@ la seturi şi două matc'ball 'uri în setul K (etreveli'Niriac K'
9, K'9, 9'l, ='9, <';). "2oro Italico" rămâne totuşi un un câşti!at pentru amândoi. Am pierdut la doi
 1ucători în fa#a cărora nu ne'am sim#it ine niciodată. Ilie nu i$utea, pe atunci, să înfrunte privirea lui
&GGer, care'i $âmea ironic, la fileu, după fiecare min!e câşti!ată. u, de asemenea, mă sim#eam
stin!herit în fa#a imoilită#ii faciale a lui etreveli. 3ar astea sunt proleme psiholo!ice pe care nu
le'aş putea de$volta în câteva cuvinte. Am să fac, din ele, sunt si!ur, un suiect de studiu, la ătrâne#e,
când o să mi se pară foarte curios că în anul de !ra#ie :<@ mai 1ucam cu rachete de lemn 3unlop sau
Sla$en!ers, fără să apelăm la cine ştie ce comina#ie chimică pornind de la C. (Aud, de altfel, că
 unul meu prieten Junther /osch are o te$ă de licen#ă pe tema psiholo!iei în tenis. Sper să'i aduc şi
eu vreo două mii de e+emple, din e+perien#a mea personală, pentru doctorat.)
3upă "2oro Italico" am revenit câteva $ile acasă, pentru a pleca la &slo, unde aveam să 1ucăm turul
doi al "Cupei 3avis". 5ecapitulând re$ultatele "circuitului italian", îmi men#ineam optimismul fa#ă de
eventuala posiilitate de a 1uca, o dată, cu "Salatiera de ar!int" pe masă. 2ormam, în fond, o echipă
omo!enă. ram doi 1ucători care, puşi fa#ă în fa#ă, nu pot fi despăr#i#i decât după cinci seturi, ultimul
fiind un set de '< sau ='l@...
La &slo am făcut o călătorie plăcută. Capitala 4orve!iei e un oraş frumos, în sfârşit, aici nu #i'e sete.
Se simte parfumul tare al nordului.
0ocurile au fost calme, ca apusurile roşii ale 4orve!iei. Ilie şi'a permis unele !lume. A pierdut primul
set la rd$ sin!urul set pierdut de altfel, în al doilea, a câşti!at cu 9'@. A urmat un al treilea set foarte
strâns, pentru ca în al patrulea să se producă un nou 9'@. u am 1ucat mai... nordic, eliminând orice
 

tenta#ie spre fante$ie. ână la urmă   în doi n'am pierdut nici un set. Cred că am reuşit împreună vreo
>; de breauri# (5omânia'4orve!ia ;'@. 4ăstase'rd$ K'9, 9'@, ='9, 9'@, Niriac'lviG 9'>, 9'>, 9'K, 4ăstase, Niriac'5oss, elander
9'>, ='9, 9'Q, 4ăstase'lviG 9'>, 9'Q, 9'l, Niriac'rd$ 9'>, 9'K, 9'Q)
3upă 1oc, "Aftenposten" a scris "Ilie 4ăstase 1oacă ele!ant şi cu multă inspira#ie. l imprimă partidei
un tempo formidail. La iriac impresionea$ă for#a loviturilor, dar şi felul cum le diri1ea$ă tactic, cu
schimări de direc#ie derutante".
 adevărat, eram în mare formă. este câteva $ile împlineam > de ani.
-i totuşi, drumul nostru spre "Salatieră" s'a oprit la &slo. în turul următor treuia să 1ucăm cu
5epulica SudAfricană. Am declarat forfait, ca protest împotriva discriminărilor rasiale.
este câteva $ile am plecat la aris, pentru 5oland Jarros. Hn clipa în care am urcat în avion, mă
sim#eam în forma ma+imă. 4u credeam totuşi că voi trăi acolo momentul tehnic de vârf al carierei
mele de tenisman.
-i acum, da#i'mi voie să vă invit pe 5oland Jarros...
  Hn primul rând, constat cu mândrie că sunt "cap de serie". Al doilea amator "cap de serie", după /o
eEitt. Hn al doilea rând, îmi dau seama că ha$ardul îmi oferă posiilitatea de a deschide primul open
al istoriei tenisului. ste >= mai :9= şi sunt pro!ramat în premieră mondială open cu france$ul
3eniau. Câşti! uşor (9'l, 9'l, 9'>). Hn schim, Ilie stă iarăşi prost cu rinichii. Cu o seară înain tea
meciului cu australianul Creal, îl olo1esc din nou. Aduc un medic. Se pare că e litia$ă sau, mai pe
româneşte, piatră. Ilie e palid. Am impresia, sau aş vrea să am doar impresia, că văd şi ceva pete !alene pe
fa#a lui ron$ată. -i Ilie pierde la Creal (Creal'4ăstase K'9, ='9, <';, 9'>). Hl ro! sa se odihnească. Hi fac
rost de şe$lon!. 4u vrea să stea la hotel. rea să vadă. rea să mă vadă. 3ar mai e dulul...
Hn turul doi, 1oc cu france$ul 5ouer şi repet, dacă'mi aduc ine aminte, scorul partidei cu 3eniau (iriac'
5ouer 9'l, 9'>, 9'l). Hn turul trei, ştacheta se ridică oleceG. (oleceG l'a eliminat ieri pe profesionistul
5a oore). 0ocul e !reu. Aler! mult şi câşti! foarte !reu (Q'9, ='9, <';, 9'>).
  Hntre timp, începem dulul. Ilie nu mai e palid. Cri$a a trecut. ă !ândesc totuşi că timp de două $ile n'a
 pus mâna pe rachetă... 3in fericire, Ilie nu e un om supus le!ilor curente ale tenisului şi fi$iolo!iei şi astfel
 perechea err (S%A)' Tuleta (cuador) reuşeşte să facă doar două !hemuri (l'9, @'9, l'9).
A doua $i uit de dulu. Am de dat o mare ătălie cu Telico 2ranulovici, unul din favori#ii presei france$e,
"omul cu for'and 'ul de vis". 5e$ultatul e un fel de omă pentru 5oland Jarros. -i asta nu atât în urma
victoriei mele, care e, oarecum, normală, cât datorită scorului "în trepte" 9'K, 9'Q, 9'>.
Sunt deci în sferturile openului de la 5oland Jarros. 3in păcate, viitorul meu adversar este 5od Laver, pe
care boomaerii îl dau favorit la titlu în propor#ie de @ la sută. Sin!ura mea consolare e că mâine 1oc
dulul, aşa că mai am K= de ore până la... e+ecu#ie. Adversarii noştri puternica pereche australo'americană
3ent'Jilintan. Cum însă cuplul Niriac'4ăstase şi'a cam... pierdut de vreo doi   ani comple+ul an!lo'sa+on,
mai ales când se 1oacă pe "roşu", câşti!ăm în patru seturi (K'9, 9'K, 9'Q, 9'Q).
... Iată că a venit şi $iua meciului meu cu Laver...  a doua $i de iunie... recem prin culoarul strâmt al
spectatorilor care nu vor să scape prile1ul de a vedea... "caii". Laver mer!e în fa#ă. Hl simt foarte
rela+at. icioarele i se arcuiesc uşor, de parcă n'ar avea articula#ii. L'am privit acum câteva clipe, în
fa#a vestiarului. ăstrea$ă o oarecare distan#ă fa#ă de oricine. Sau poate că e o simplă impresie a mea.
Are, în orice ca$, ochii reci. 4u comunică. u nici nu e+ist pentru el.
o#i îşi întind !âtul spre Laver, înso#indu'l cu privirea. Apoi, pentru o clipă, apar şi eu, aşa, în treacăt,
 pe retina spectatorilor, în ochii cărora, deşi îi $ăresc doar o sutime de secundă, surprind un 1alnic
sentiment de compătimire.
  Am a1uns pe teren. Laver îmi întinde mâna, de parcă ar aştepta de la mine nişte scrisori de acreditare.
Io strân!, voit, cu putere, ca să'l înfrunt. are surprins. 3ar asta numai o clipă. Imediat îmi face semn
cu mâna, cu un !est de superioritate, invitându'mă să rotesc racheta, pentru ale!erea terenului. Aş vrea
să'i întorc invita#ia, dar renun#, pentru a'mi compune un $âmet care ar vrea să spună că'i respect
vârsta.
Hncepem 1ocul. -tiu totul despre Laver. L'am vă$ut în America. entru el, tenisul nu are secrete. u, în
schim, nu am ce pierde.
Laver 1oacă fără mişcări suplimentare. rea să'şi convin!ă adversarul şi în acest fel că orice încercare
de împotrivire e un efort inutil... -i totuşi, la l'l fac un brea###
Schimăm terenul... Laver nu mă onorea$ă cu privirea. 4u apelea$ă la prosop. rea să spună că n'a
depus nici un  efort, îşi aşea$ă racheta pe masă, de parcă ar aşe$a o vioară în cutie, şi ia alta. Hmi dau
seama că sunt pu#in osedat de tot acest 1oc al campionului şi caut să renun# la micile oserva#ii care
mă men#in într'o stare de dependen#ă. La Q'l reuşesc un nou brea# La ;'l pentru mine, în triună e o
 

rumoare care'mi face multă plăcere. 3ar Laver îşi continuă mişcările de root, ca şi cum n'ar şti care e
scorul.
Am setball Servesc cât pot de tare. in la fileu. Laver pune racheta. -i... "!alite"* -i am să aud încă
de şase ori cuvântul "e!alite", la situa#ia de  setball# 3in fericire, la ;'K şi K@'Q@, adică în ultimă
instan#ă, reuşesc să arunc o min!e tocmai pe linia de fund.
Am câşti!at setul* Sar în sus de ucurie. riunele mă aplaudă. Laver îşi potriveşte părul cu mişcări
lente. La terminarea celui deal doilea set, pe carel câşti! cu acelaşi scor, triunele mă ova#ionea$ă, într'
adevăr, situa#ia e cel pu#in ciudată Laver condus cu două seturi la $ero, pe 5oland Jarros*
La începutul celui de al treilea set mă simt însă oosit. -i nu e o ooseală fi$ică. ă ooseşte !ândul
că omul din fa#a mea nu are nici o reac#ie. Se aşa$ă, comod, în fotoliu. Apoi îşi soare citronada, de
 parcă ar fi un de!ustător de vinuri, în sfârşit, ia, la întâmplare, o rachetă din cele cinci sau şase pe care
şi le'a aşe$at, în evantai, pe masă.
0ocul meu scade. A1un! totuşi la Q'Q. Hmi lipsesc doar trei !hemuri ca să'l at pe Laver. 3ar picioarele
nu mă ascultă. Sau, mai e+act, creierul, oosit de efortul de a înfrunta pe atâtea planuri această maşină,
dă comen$i la care picioarele nu mai pot răspunde, încerc să lovesc cu putere, dar am impresia că în
mâna mea se află un ciocănel pneumatic, de copil, cu care nu pot face nimic. ierd   în cinci seturi (5od
Laver'Ion iriac K'9, K'9, 9'Q, 9'Q, 9'@).
ărăsim terenul. Lumea mă aplaudă. Culoarul e la fel de strâmt. Aud stri!ăte "/ravos, iriac*"
"/ravos, iriac*". Laver îmi face loc. ă invită să ies înaintea lui. Hn acestmoment, maşina dispare.
Constat cu ucurie că Laver e totuşi o fiin#ă umană.
A doua $i, în toate $iarele, sunt la loc de cinste. Cronicarii e+ploatea$ă în primul rând ideea că sunt
"ultimul amator" care părăseşte, după o luptă apri!ă, primul open al istoriei tenisului. RLOPuipe"
scrie "5omânul Ion iriac demonstrea$ă că turneele open nu sunt la discre#ia profesioniştilor. Laver 
însuşi a fost noc do8n în primele două seturi şi numai epui$area fi$ică a adversarului l'a a1utat să
câşti!e".
...3in nou pe teren, pentru dulu. 0ucăm cu două celerită#i Jon$ales'Jimeno. -i n'am dormit toată
noaptea. Am re1ucat de $ece ori meciul cu Laver. Am a1uns la o conclu$ie precisă am pierdut 1ocul cu
Laver pentru că m'au sleit cele şapte  setballuri respinse de maşina numită "5od Laver".
Hn vestiar, mă uit pe furiş la Ilie.  palid. Sunt în!ro$it la !ândul că e în pra!ul unei cri$e de rinichi,
încerc să'i dau cura1. 5e$ultatul e invers Ilie i$ucneşte în plâns."4u mă dor rinichii, Ioane."
"Atunci8" "e ro! să'mi dai două palme... ie frică de Jon$ales şi Jimeno... 3ă'mi, te ro!, două
 palme*" îmi dau seama că nu e de !lumă. 3ar îmi dau seama că treuie să răspund numai printr'o
!lumă. Ii dau o palmă lui Ilie şi'mi dau şi mie una. fectul e peste aşteptări. 4ăstase râde. 5e$ultatul8
Câşti!ăm în trei seturi". 4ăstase face o partidă pe care nu ştiu dacă o   va mai e!ala vreodată.( 4ăstase,
Niriac'Jon$ales, Jimeno 9'>, 9'>,:@'=)
Suntem în semifinală la 5oland Jarros* 3ar noii noştri adversari repre$intă una dintre cele mai
 puternice perechi din istoria tenisului Laver'merson. otărât lucru, turneul de dulu :9= e mult
mai puternic decât cel din :99.
Hncepem în stil mare. 4e iese totul. 4ăstase $oară. u intru imediat în locurile părăsite. erenul e
acoperit peste tot. Laver e surprins de acest permanent schim de locuri. Câşti!ăm primul set cu 9'>.
riunele urlă. Hn setul doi, atacăm mereu. A1un!em la '= pentru noi. Avem avanta1 pe serviciul
australienilor. Suntem la trei... secunde de >'@* Laver se pre!ăteşte să servească. u mă pre!ătesc să
 primesc. 'am hotărât voi da returul puternic, orice s'ar întâmpla* Laver a servit***  afară*** ai
avem o frac#iune de secundă. Laver liftea$ă. 4ăstase stă la pândă, lân!ă linia de centru. in!ea îmi
vine pe for'and, sus. Sunt !ata să i$esc. ai avem o sin!ură $ecime de secundă. 3ar în clipa asta aud
un stri!ăt "touche*" Ce'a fost asta8* ă opresc. Aritrul din scaun se uită întreător spre 4ăstase.
Laver şi merson nu în#ele! nimic. 3ar Ilie repetă "touche", ducând mâna la cap, pentru a arăta ceea
ce n'a vă$ut nimeni min!ea lui Laver îi atinsese tan!en#ial părul. Aritrul anun#a implacail
"!alite*" Arena e în delir. Se aplaudă minute în şir. 4ăstase, stin!herit, se duce la primire, se spri1ină
în rachetă şi stă cu capul plecat. Laver ate min!ea de pământ. Aşteaptă ca pulicul să se potolească.
Aritrul face apeluri insistente. 3ar france$ii nu în#ele! să treacă su tăcere un !est mai frumos decât
 acGhandul lui Laver şi voleul lui merson la un loc. 0ocul se reia într'un târ$iu. ierdem setul cu  
:Q'l;. 4ăstase, "acest tenismen care nu seamănă cu nimeni" ("l?Puipe"), trece imediat într'o formă de
inhii#ie care'l împiedică să mai întoarcă o sin!ură min!e în teren. ierdem în patru seturi un meci în
urma unui "touche" pe care nu ştiu câ#i 1ucători din lume l'ar fi mărturisit ( Laver, merson'Niriac, 4ăstase >'9,
 

:;'lQ, 9'K, 9'Q) 3ar, pentru noi, această semifinală cu Laver şi merson rămâne infinit mai frumoasă decât
finala cu Jraener şi 5alston, 1ucată cu doi ani în urmă...
A doua $i 1oc semifinala de mi+t. Sunt mă!ulit de faptul că Ann 0ones a #inut din nou să 1oace cu mine.
Câşti!ăm în fa#a cuplului raetorius'DalGderi ( Niriac, Ann 0ones'raetorius, DalGden 9'l, 9'>). ierdem, în
schim, finala cu 2rancoise 3urr'/arcla. & finală pe care am fi putut'o câşti!a în două seturi ( /arcla,
3urr'Niriac, Ann 0ones K'9, <';, 9'@).
  Aşa se încheie cel mai frumos Jarros al meu. Am fost "ultimul amator" al openului. Am două seturi
la Laver. Ilie i'a răspuns "maşinii", la dulu, printr'un !est pentru care astă$i ar fi primit, proail,
trofeul fair pla). Hn sfârşit, am avansat cu Ann 0ones până în fa#a "altarului" de la 5oland Jarros.
  A doua $i plecăm spre Lu!ano. 4u însă înainte de a fi semnat câteva sute de auto!rafe.
La Lu!ano ni se face o primire princiară. 3e vină sunt $iarele, pe care ne supărăm de atâtea ori fără
motive foarte precise. Suntem încon1ura#i de reporteri radio şi tele. i se pune o sin!ură întreare
"Cum a fost cu Laver8" 5ăspund concis, ca la o conferin#ă de presă. A doua $i citesc cel pu#in şapte
variante.  adevărat, variante nevinovate, cu foarte multe flori de stil. Hn fond, aşa e ine "Stilul este
omul".
Am început turneul uşor, cu un fel de meci de antrenament. Ilie idem. Aşa a fost şi în turul doi ( Niriac'
occi 9'l, 9'l, Niriac'Sille1 (Italia) 9'@, 9'l, 4ăstase'ollenstein (lve#ia) 9':, 9'>, 4ăstase'Derren (lve#ia) 9'K, 9'@).
A doua $i, Ilie urma să 1oace cu indianul uGer1ea, iar eu cu australianul Ven 2letcher. La hotel am
a1uns devreme. 4e'am culcat. La mie$ul nop#ii m'am tre$it rusc. Ilie !emea. ra lac de sudoare şi
schimonosit de durere. Am repetat "tratamentul" cu prosopul cald. In $adar, m'am hotărât să'l interne$
a doua $i de diminea#ă. 4'a vrut. Spre $iuă, când durerile sau mai potolit, mi'a spus încetişor "Ioane,
eu plec acasă". este o oră era !ata de drum. L'am dus la !ară. A urcat !reu, ducând podul palmei pe
şale. i'a $âmit anevoie. Când a a1uns în dreptul ferestrei compartimentului său, mi'a spus "Ioane,
asta e oală lun!ă. Ce ine e că nu suntem în 6Cupa 3avis7"*
'am întors pe 1os până la hotel. e drum am ăut un EhisG, lucru care nu mi s'a întâmplat niciodată
în $i de meci. Am încercat să dorm. 4'am reuşit. oate EhisGul... -i după amia$ă urma să 1oc cu Ven
2letcher...Stând în pat, mi'am făcut un plan de ătaie dacă pierd la 2letcher, mă întorc pentru câteva
$ile acasă, înainte de Dimledon. In cele din urmă însă, am reuşit să câşti! la "Ven australianul" ( Niriac'
2letcher. ='9, Q'9, <';). A fost !reu. 'a durut capul în tot cursul meciului. 3ar a treuit să mă at. La
Lu!ano aveam o firmă eram ultimul amator învins de profesionişti la 5oland Jarros. -i nu de orice
 profesionist, ci de însuşi şeful clanului, 5od Laver.
Câşti!ând la 2letcher, am a1uns în semifinală. Adversari8 Indianul uGer1ea, cel care eneficiase de
forfaitul lui Ilie. Acum însă, meciul nu se mai 1uca la Calcutta sau la adras, su soarele Indiei. Am
câşti!at într'o oră, a1un!ând în finală (Niriac'uGer1ea 9'@, 9'>).
Hn finală porneam cu şansa a doua. &lande$ul &GGer, celălalt finalist, era favorit cu K'l. rincipalul
motiv câşti!ase cu trei săptămâni în urmă marele premiu al 5omei, adică "2oro Italico".
A fost o finală fierinte. &GGer e un mare 1ucător. Are o uşurin#ă în 1oc care te poate descura1a. 3e
altfel, el şi Ilie 4ăstase sunt cei mai spectaculosi 1ucători din lume. 3ar &GGer nu se mul#umeşte cu
stilul său desăvârşit. l se a1ută în 1oc prin an!a1area unor dueluri psiholo!ice. &GGer are o serie de
viclenii cu care încearcă să te $droească psihic. ai întâi e 1ocul privirilor. l are aerul că vrea să te
hipnoti$e$e. In afară de asta, îşi înso#eşte întotdeauna reuşitele de un între! pro!ram de pantomimă,
care vrea să spună că eşti pierdut.
Hn finala de la Lu!ano ne'am ătut timp de două seturi cu rachetele şi cu... pantomimă. rimele două
seturi au fost pe muchie de cu#it. La un moment dat, &GGer, după ce a e+ecutat un voleu perfect,
făcând !hemul, s'a apropiat de fileu şi mi'a întins min!ea a doua, pe care o avea în u$unar, cu un fel
de reveren#ă ironică. Am în!hi#it în sec, dar am ştiut imediat că treuie să mă revanşe$ cu orice pre#. -i
oca$ia nu a întâr$iat să se ivească. 3upă un lun! schim de min!i, am pus un stop chiar lân!ă fileu, în
momentul în care min!ea a pornit din racheta mea, &GGer a sprintat de pe   fundul terenului, ca să
"prindă" stopul. Atunci am 1ucat totul pe o carte, în clipa în care l'am vă$ut pe &GGer lansat, m'am
întors  cu spatele spre fileu şi am pornit spre linia mea de fund, ca şi cum aş fi considerat punctul
încheiat, în clipa următoare am vă$ut, cu coada ochiului, cum min!ea a1unsă la &GGer a ieşit în aut, în
dreapta mea, pe cros. 3esi!ur că !estul meu a fost riscant. 3acă min!ea ar fi intrat în teren, efectul ar 
fi fost invers. 3in fericire, "fi!ura mea de stil" a avut urmări de$astruoase asupra moralului lui &GGer.
Am câşti!at setul decisiv cu 9'@ ( Niriac'&GGer 9'=, <';, 9'@). este câteva $ile, &GGer avea să'l învin!ă pe
Laver, la Fueens Club#
 

### A1un! din nou la Dimledon. Tăresc de departe stea!urile violet ver$i ale ătrânului  A**   >n(land 
Club# Ca întotdeauna, am foarte pu#in timp pentru acomodare. 4'aş fi avut timp chiar dacă aş fi
renun#at la Lu!ano, de pildă... Dimledonul nu e un câmp de antrenament. Dimledonul e un simplu
câmp de luptă, unde treuie pedepsi#i cei care au avut trufia de a crea terenul roşu, de $!ură.
Hn primul tur câşti! la 1amaicanul 5ussel (<'9, 9'>, ='9), dar în turul doi îmi iese în cale însuşi 5o
merson, supercampionul tenisului verde. 5euşesc să'i iau primul set, dar nu'mi fac prea multe
ilu$ii...( merson'Niriac ;'<, 9'l, 9'>, 9'@)
ă retra! oarecum descura1at. Sunt eu oare cel care la adus în situa#ia de G.d. pe 5od Laver şi care a
terminat cu 9'@ finala de la Lu!ano cu &GGer8
... este două săptămâni a1un! la /aastad. ă simt din nou puternic pe $!ura suede$ă. Americanul
3ell îmi propune să 1ucăm dulul împreună. Accept, în a1unul startului primesc o scrisoare de la Ilie.
I'a fost !reu. Acum e spre ine. 3ă, 3oamne*...
Hn primul tur, câşti! la suede$ul alm, în trei seturi. Apoi 1oc cu ra$ilianul homas Voch. Suntem
 uni prieteni, dar, din păcate, la tenis nu e totul să participi... Câşti!   cu Q'l. ă simt e+traordinar. 0oc
foarte ine finalurile. Iar finalul un e semnul formei.
In turul trei, spaniolul Arilla. ână ieri avea doar faima unui e+celent 1ucător de dulu. Ieri însă, la
 ătut pe ClarG Jraener. otuşi, câşti! şi la Arilla, cu Q'@, ultimul set fiind iarăşi cel mai un...
ictoria asupra învin!ătorului lui Jraener îmi urcă mult ac#iunile. -ase mii de oameni vin să vadă
semifinala mea cu Santana. 3on anuel continuă să fie favorit. 'a ătut la /ucureşti în trei seturi. -i
suede$ii ştiu asta. 4u ştiu, în schim, că anul :9= este anul meu... 0ocul durea$ă patru ore şi $ece
minute. Aproape de neconceput pentru temperamentul lui Santana... La capătul celor patru ore, sunt
învin!ător. 3a* Anul :9= este anul meu. Cele cinci seturi cu Laver la aris, &GGer în lve#ia şi acum
Santana...
:9=*  anul meu cu toate că a doua $i voi pierde finala cu ulli!an. 4imic mai firesc, după patru ore
de luptă cu unul dintre favori#ii turneului de la /aastad. ( Seria iriac la /aastad :9= ='9, 9'>, 9'@ cu alm, 9'K, K'9, 9'
>, 9'l cuVoch, 9'K, 9'K, 9'l cu Arilla, 9'l, ;'<, >'9, <';, 9'Q cu Santana, 9'=, K'9, K'9, K'9 cu ulli!an)
Se$onul meu de vară se încheie...  adevărat, am să mai 1oc la ilversum... Apoi am să trec la
unchen. Am să câşti! la Summers (9'l, 9'>) şi chiar la en!le$ul arG Co+ (9'Q, 9'K, 9'Q). refer însă
să mă opresc aici... Ilie s'a sculat din pat şi a început să 1oace câte o 1umătate de oră pe $i. I'am scris
că vom fi la sfârşitul lui au!ust, împreună, la iare!!io. Se$onul meu de vară se încheie...

  /arranPuilla...
Am plecat din Lu!ano cu !ânduri nu prea ro$e. H'mi spuneam că nu voi putea să re$ist unei noi cri$e.
-i apoi nu e prea plăcut !ândul că ai putea să mori în lve#ia sau în Austria, chiar dacă verdele
 pa1iştilor însorite e mult mai frumos decât verdele ne!uros al Dimledonului.
Am a1uns la /udapesta ca vai de mine. ă sim#eam sin!ur. 4u mă aştepta nimeni. -i totuşi am avut
noroc. La /udapesta, din întâmplare, am întâlnit lotul nostru de aschet ăie#i. Când m'au $ărit, cât
 paci să nu mă recunoască. ram sla şi palid, o paloare de care mi'era frică. ă$ând că aia îmi duc
$ilele, işu 4edeff mi'a propus să'mi dea iletul lui de avion, iar eu să'i dau, în schim, iletul meu
de tren. /ineîn#eles că am primit imediat. 4u ştiu dacă eu, în locul lui, aş fi făcut acest schim. ra, în
orice ca$, un !est care merita, $ic eu, mai mult decât un premiu fair pla pentru nu ştiu ce !ol ratat cu
 unăştiin#ă, deoarece adversarul era că$ut.
A1uns în /ucureşti, m'am dus direct la Salvare. 4'am vrut ca ai mei să mă vadă direct după drum. I'aş
fi putut  speria. La Salvare m'am întins pe un pat pliant, în camera de !ardă. Am fost consultat. i s'a
spus că oala mea ar fi cronică şi că aş avea nevoie de un spital speciali$at... Am plecat acasă. Cu toate
că am intrat râ$ând cu !ura până la urechi, mama şi'a dat seama că sunt foarte olnav. I'am liniştit cu
chiu, cu vai. Intre timp a apărut la noi portarul de atunci al Stelei, remia. 4e'am urcat în tramvaiul >;
şi am pornit spre anduri. Acolo, la spital, remia le'a spus doctorilor că au în fa#ă un "un na#ional".
u am tăcut, pentru că nu e prea ine să te contra$ici cu fotaliştii, în orice ca$, foarte curând, tot
spitalul ştia că "Ilie 4ăstase e un de cu#it". /a mi'a a1uns la ureche şi $vonul că aş fi pe moarte...
La spital a fost foarte !reu.  adevărat, m'au în!ri1it ca într'un sanatoriu de lu+, dar nop#ile mi se
 păreau fără sfârşit. Jândul care mă chinuia cel mai mult era că n'am să mai pot 1uca tenis, în fond, un
tenisman care nu poate să aler!e e ca un pianist căruia i'au fost tăiate de!etele. e#i spune, poate, că nu
e chiar acelaşi lucru... 3ar !ândul că oala mea de rinichi mi'ar putea schima felul de via#ă mă
 

în!ro$ea de'a inelea.

imp de două luni am stat ca pe !himpi, precum fachirii. L'am urmărit pe Ion în fiecare $i, la radio şi
în $iare. Am fost foarte fericit când l'a ătut pe &GGer, care mă învinsese la "2oro Italico". 3upă
victoria lui Ion asupra lui Santana, la /aastad, în diminea#a când a venit "Sportul", a treuit să "re1oc"
 partida cu între! personalul eta1ului nostru. Nin minte că am servit imparail în primul set şi am sărit
din pat în clipa în care am dat ultimul voleu. ă$ând că nu s'a speriat nimeni de faptul că olnavul Ilie
 4ăstase sare ca o min!e, mi'am dat seama, în sfârşit, că litia$a mea s'a dat ătută.
... rimul turneu după oală l'am 1ucat la iare!!io. 4u aveam prea multe ore de lucru în picioare. Aş
 putea spune că la antrenamentele scurte pe care le'am făcut imediat după ieşirea din spital nu mi'am
dat niciodată drumul, îmi sim#eam încă rinichii.
  otul a durat însă până când am au$it primul :;'@. In clipa aceea am uitat de rinichi. Am uitat de
"anduri", am uitat că'l am în fa#ă pe /ora Iovanovici şi am câşti!at uşor, de parcă aş fi revenit direct
de la "2oro Italico". Iar când am vă$ut şi un 9'@ în setul trei (4ăstase'Iovanovici ;'<, ='9, 9'@, 9'Q),
mi'am $is că n'a fost chiar aşa de rea, la urma urmei, oala mea de rinichi.
3upă 1oc, Ion mi'a spus
' Am impresia că ai for#at un pic. Cre$i că e ine8
' 4u ştiu dacă e ine am răspuns. -tiu însă că nu mai puteam aştepta. Am vrut să aflu dacă "mai
mer!e".
Apoi ne'am întors acasă, îmi aduc aminte, în avion am !ăsit un "Sportul". e ultima pa!ină era o
foto!rafie cu Santana, pe vreo trei coloane. Su foto!rafie era scris "Santana for#ea$ă pe etonul
vră1maş de la Cleveland". 3a... Santana 1uca în "Cupa 3avis", cu americanii...
La "na#ionalele" noastre, alt !hinion. Ion a avut o cri$ă de colecistită. Am aandonat la dulu. 0ucam
cu 3ron şi ărmureanu. Ion a părăsit cu !reu terenul. Iată deci că pentru a treia oară soarta ne atră!ea
aten#ia că ar fi fost foarte !reu să 1ucăm "Cupa 3avis", mai ales pe "etonul vră1maş de la Cleveland".
A doua $i am câşti!at uşor finala "na#ională" de simplu (4ăstase'ărmureanu 9'>, 9'>, 9'Q). etrică
n'a 1ucat rău, dar eu eram mort după tenis.
3upă "na#ionale", au venit australienii, pentru turneul de la amaia. Ion a întrerupt antrenamentele.
Intr'o $i,  trecând pe la "Sportul", am răsfoit o "Ja$etta dello Sport". Se pulica un clasament al
tenismanilor. Ion era pe locul  în lume, la amatori, şi pe >Q, la open# Hn urma lui veneau Ven 2letcher,
Cliff 5iche, andarine, Leschl... u, săracul de mine, nici nu mă vedeam de mic ce eram locul >9
la amatori şi KK la... total. i se confirma încă o dată că nu prea reuşisem mare lucru în tenis. 3e fapt,
nici nu ştiam cine erau cei KQ de 1ucători "mai uni ca mine".
Australienii au sosit în frunte cu arr opman, omul despre care se spunea că ştie tot ce s'a
întâmplat în istoria tenisului şi, mai ales, tot ceea ce o să se mai întâmple.
La amaia, am câşti!at la amele speran#e ale lui mister arr ( 4ăstase'hil 3ent 9'l, 9'=, 9'l, 9'Q, 4ăstase'0ohn
Ale+ander 9'K, :l', 9'>). Au fost $ile tare plăcute, într'o după amia$ă, mister arr a #inut un fel de
conferin#ă de presă. I s'au pus întreări nenumărate. A răspuns, foarte amail, la toate. Cineva l'a
întreat despre felul cum "s'ar putea corecta defectele tehnice ale lui Ilie 4ăstase". ister arr a dat
un răspuns care i'a uimit pe to#i, mai pu#in pe mine "Lăsa#i'l să 1oace cum ştie. %neori defectele sunt
mai pre#ioase decât calită#ile". Când a vă$ut însă $âmetul meu triumfător, s'a apropiat de mine şi mi'a
spus, complice, la ureche "Crede'mă totuşi, mister  4ăstase, că e mai ine să'#i faci un serviciu
 producător de aşi, decât să cau#i să seduci fetele cu stopuri care taie respira#ia". I'am $âmit şi l'am
salutat milităreşte "&.V., arr*" 3e atunci, ori de câte ori ne întâlnim, arr opman îmi spune
mister 4ăstase şi se supără dacă'i spun altfel decât arr.
... Spre sfârşitul anului, am plecat în India, împreună   cu . . al nostru, adică cu nea Jică Co$uc.
Asent Ion iriac...
Hnainte de plecare, stau pu#in pe !ânduri nu ştiu dacă fac ine sau nu plecând în India... Cinstit
vorind însă oferte din alte păr#i nu prea aveam.
Hncepem la Jauhati. 4imic nu mi se pare schimat. 2etele tot în sari, sărutul în filme tot inter$is,
micul de1un, în !rădină, tot cu picioarele !hemuite pe ancă, precum /udha, împotriva mini
reptilelor... ână şi noaptea de Anul 4ou a fost aceeaşi. "4eE app Fear*" la telefon, orcanele cu
iaurt pentru "La mul#i ani" şi ventilatoare neputincioase în fa#a ferestrelor.
La adras, profit de lipsa lui iriac şi'l at pe Lall în finală (4ăstase'Lall K'9, 9'>, 9'Q, <';). Apoi
facem un pas de câteva mii de Gilometri până la 4eE 3elhi, unde devin campion interna#ional al
Indiei, tot cu Lall în finală (9'K, 9'>, K'9, 9'K). La Calcutta, în schim, am un neca$ mare. Hn 1ocul cu
 

uGer1ea, care nici nu clipea în fa#a lui Lall, văd că încep să fiu luat la si!ur de domnii aritri. 5ad
una, rad două, rad trei. Apoi mă opresc. ă duc la aritrul din scaun şi'l ro! să facă pu#ină ordine,
 pentru că eu nu am de !ând să pierd la uGer1ea. 3e acord se dă un avertisment. 3ar avertismentul
nu'l vi$ea$ă decât pe unul din aritri. e neaşteptate, "molima" se întinde. -i atunci, după alte câteva
"strâme", îmi iau rachetele şi părăsesc terenul.
ă ro! să mă crede#i, deşi au trecut trei ani, îmi pare rău şi astă$i că am părăsit terenul, atunci, la
Calcutta. Hn fond, pulicul nu avea nici o vină. -i ce'ar fi fost, la urma urmei, dacă aş fi pierdut la
uGer1ea, "locotenentul" lui Lall, după ce'l ătusem chiar pe Lall8
în vestiar, nea Jică era ne!ru de supărare. 3ar nu a   pus paie pe foc. 'a întreat doar atât "-i acum
ce facem, Ilie8" "îmi pare foarte rău, nea Jică. e ro! să le spui oamenilor că le cer scu$e şi că mâine
am să'mi iau o dulă revanşă la Allahaad".
este două $ile, deci nu mâine, la Allahaad, am început 1ocul cu !ândul reailitării. ulicul indian,
foarte !eneros de altfel, m'a aplaudat, uitând cele petrecute la Calcutta. în cele din urmă însă, a treuit
să mă retra! şi de pe courtsurile din Allahaad. Hn seara în care am trecut de turul doi, a!en#ia
Associated ress a transmis că "printre invita#ii la marele circuit american se află şi românul Ilie
 4ăstase". &r!ani$atorii turneului nostru indian şi'au dat seama imediat că o asemenea invita#ie
repre$intă o şansă unică pentru un 1ucător tânăr şi mi'au spus că totul e &. V.
Am plecat imediat. 3ar imediat e un fel de a spune. imp de două $ile am stat în aeroport, la /oma.
%n neoişnuit val de cea#ă coorâse tocmai în India, ca să mă pedepsească pentru cura1ul de a pleca în
America lui Ashe, Jraener sau Cliff 5iche.
ână la urmă însă, tot am plecat. ram în mare întâr$iere. ă sim#eam din nou foarte sin!ur. 4u
aveam nici un an. 5efu$asem, ineîn#eles, anii de u$unar oferi#i de indieni. Aveam doar iletul de
avion.
Am a1uns la 4eE ForG la ora două noaptea. Aeroportul imens. couri ca în filmele de !roa$ă. Aveam
de aşteptat două ore şi ceva. 3in fericire, am şi eu o calitate intru în voră uşor cu fetele. Aşa am
cunoscut o steEardesă el!iană, cu care am făcut pe loc un târ! eu i'am dăruit un mic elefant de
fildeş, iar ea a acceptat să pălăvră!ească cu mine până la plecarea avionului meu spre hiladelphia.
Hn sfârşit, iată'mă la hiladelphia, "capul meu de pod" american. La coorârea din avion am o mare
sen$a#ie de uşurare, dar îmi dau seama, imediat, că sunt foarte sla înarmat am la dispo$i#ie un nume
doamna hener!er şi un număr de telefon. Aşa stând lucrurile, a treuit să'mi fac un nou plan de
 ătaie, mi$ând tot pe... se+ul frumos. 3upă ce m'am învârtit un pic prin aeroport, m'am apropiat de
!hişeul "Alitaliei" circuitele de la Catania şi iare!!io mă învă#aseră lima am spus că sunt prietenul
lui 4icG ietran!eli şi astfel mica Lollori!ida a ridicat telefonul ca s'o sune pe doamna hener!er...
ra cam devreme, aia < diminea#a, dar nici eu nu mă aflam întro situa#ie !ro$avă sin!ur, în "Lumea
nouă", cu un număr de telefon.
Hn timp ce telefonul suna, i'am repetat italiencei numele "4estei$" aşa îmi spusese fata de la "Saena"
că mi s'ar pronun#a în America numele pe care il scrisesem pe o ucă#ică de hârtie, pentru
eventualitatea unei întâlniri la /ru+elles.
Am aşteptat cu emo#ie. La început, doamna hener!er n'a în#eles mare lucru, atunci i'am suflat
telefonistei mele "5umania" şi totul a fost &. V. istress "hen" a dat o adresă, "Lollori!ida" a notat'
o şi mi'a spus să iau un ta+i. I'am mul#umit cu un sărut pe frunte şi am intrat întrun ta+i. mo#iile însă
nu mă părăsiseră. ra foarte posiil ca italianca să fi notat !reşit numărul stră$ii... e drum nu mi'am
luat ochii de la aparatul de ta+at. -i drumul părea fără sfârşit. Cred că am făcut vreo Q@ deGilometri.
Am a1uns în fa#a unei vile. Am sunat. ia deschis un tânăr, între timp a apărut şi o doamnă în vârstă.
i'a lăsat impresia că mă cunoaşte. ra doamna hener!er.
  Cu ta+iul îmi făcusem !ri1i de pomană. ânărul, proail un nepot sau aşa ceva, a coorât în !raă
treptele şi a plătit. i s'a luat o piatră de pe inimă. %n lucru nu în#ele!eam ce le!ătură poate avea
această venerailă doamnă cu turneul nostru de tenis8
ână una alta, doamna "hen", care era, de fapt, în Comitetul de or!ani$are a turneului, mi'a spus că
voi rămâne în seara aceea la vila ei, împreună cu un alt 1ucător, Jimeno, urmând ca a doua $i să fim
!ă$dui#i, pentru întrea!a perioadă a turneului din hiladelphia, la doctorul err.
Am petrecut, deci, prima seară cu Jimeno. 4e'am în#eles foarte ine, pentru că spaniolul Jimeno
voreşte italiana. A doua $i de diminea#ă, eu am fost condus la locuin#a doctorului err, Jimeno
urmând să locuiască în altă parte.
Cine era doctorul err8 %n pasionat după tenis, care'şi făcea o oli!a#ie de onoare din !ă$duirea
 

 1ucătorilor europeni.
La doctorul err am sosit aproape simultan cu 2ranulovici, care urma să locuiască împreună cu mine.
3octorul suporter, fără să piardă prea mult timp cu introducerea, ne'a dat două rânduri de chei, ne'a
spus, în câteva secunde, că eta1ul întâi al vilei sale ne apar#ine, ne'a deschis fri!iderul şi a încheiat
spunând "ă ro! să vă sim#i#i ca la dumneavoastră acasă. e mine o să mă scu$a#i, desi!ur. Am
treuri până peste cap. Sper să ne vedem mâine seară, când o să am câ#iva invita#i în cinstea
dumneavoastră".
-i am rămas sin!ur cu 2ranulovici... TeliGo a fost foarte dră!u#. -tia şi en!le$eşte. ra, dacă nu mă
înşel, la al treilea turneu în America.
  Am ieşit pu#in în oraş. Am revenit curând. Seara ne'am $ăvorât în casă. Se vorea de nişte crime.
Casele erau atacate de ande înarmate. 4e'am culcat devreme. A doua $i urma să 1oc cu Ven
5oseEall, care era cotat ca al doilea 1ucător din lume.
rimul meu meci, cel cu Ven 5oseEall, a fost, ineîn#eles, o înfrân!ere (l'9, Q'9). 4'am să insist
asupra dificultă#ilor pe care le'am avut pe parchet. Ion va vorit pe lar! şi, vă ro! să mă crede#i, n'a
e+a!erat de loc. La primele min!i am avut sen$a#ia că am cinci şase anişori şi că mi'am pus pentru
 prima oară patinele în picioare.
2iind eliminat din primul tur, am urcat în triună. 4u mă ă!a nimeni în seamă, în America, dacă nu
câşti!i, nu repre$in#i nimic.
Stând în triună, am căutat să mă acomode$ cu sala, pentru că nu e chiar atât de uşor să laşi impresia
că nu te deran1ea$ă lo1a foarte apropiată, cu femei şi ăra#i ca la teatru, sau $!omotul ciudat al
min!ilor care lustruiesc parchetul.
Hn finală am avut, întradevăr, ce învă#a. In rolurile principale Laver şi on 5oche. A câşti!ar Laver...
Hn drum spre casă , eram cu TeliGo, mi'am spus în !ând "Ce caut eu aici8"
e la = am coorât pentru serata pe care doctorul err a dat'o în cinstea noastră. ram amândoi foarte
timi$i. Cei mai mul#i dintre invita#i aveau peste 9@ de ani. A treuit să em şi noi un păhărel. e
neaşteptate, m'am tre$it vorind en!le$eşte, în fond, totul e o chestie de tupeu. Adunasem vreo >@ de
cuvinte în !ipt. Alte Q@ în India, încă :@ prin hotelurile din 2ran#a. 2ranulovici m'a învă#at să le!
cuvintele de care dispuneam. Coniacul mi'a dat tupeul fără de care nu puteam vori. "ori" e un   fel
de a spune. ra ca şi cum aş fi 1ucat tenis numai şi numai cu forhandul.
... A doua $i de diminea#ă am plecat la Salisur. -i din nou am avut un adversar puternic încă din
 primul tur /o Lut$. 3ar scorul din partida cu Ven 5oseEall nu s'a mai repetat. Am reuşit să câşti!
un set (Lut$'4ăstase 9'Q, ;'<, 9'Q), iar în ultimul m'am decis să 1oc, încă o dată, pe dos, aşa cum mi'a
 plăcut întotdeauna. Asta le'a plăcut enorm spectatorilor. 5ecunosc, uneori am sărit peste cal, dar mi'
am dat seama foarte repede că americanii sunt nişte copii cărora le place tare mult să vadă cum
favoritul cade dintr'o fentă a outsiderului.
  3upă 1oc, /ill 5iordan, or!ani$atorul principal al turneelor noastre americane, s'a apropiat de mine
şi mi'a spus "îmi pare ine că ai acceptat să vii. Ai 1ucat e+celent".
In drum spre casă, nu mi'am mai pus întrearea "ce caut eu aici8" /a mai mult, am cumpărat, în
tovărăşie cu TeliGo, un ma!netofon micu# şi neam distrat toată seara, imprimând, după radio, ucă#i de
mu$ică de 1a$$, pe care le anun#am alternativ, ca nişte crainici, eu în italieneşte, iar TeliGo în
en!le$eşte.
este câteva $ile aveam să văd finala turneului de la Salisur. 4umele învinsului l Shaffei. 4umele
învin!ătorului sau, mai ine $is, porecla învin!ătorului, "he Viller", adică uci!aşul, alias Stan Smith.
3e ce uci!aşul8 3eoarece dacă nu puneai racheta în drumul min!ii lui, riscai un V.&. uci!ător (Stan
Smith'l Shaffei 9'Q, 9'=, 9'K, 9'K)... "Ce caut eu aici8"
-i am plecat la acon. Acolo lucrurile s'au mai schimat, în primul rând, am întâlnit un european
oren %lrich. -i am câşti!at, cu toate că ăru#a lui oren avea   o pri$ă mare în rândul doamnelor 
din lo1ile sălii, în turul doi, un alt european Vodes. -i iar am câşti!at (l'9, ='9, <';). 3upă aceste două
victorii, am început să am şi eu un nume. ram "învin!ătorul lui Vodes". ram "învin!ătorul lui
%lrich". 4u a1unsesem încă "4ăstase". ai aveam până acolo, în America, înainte de a fi 0ohn Smith
sau Jeor!e Court, eşti (sau nu eşti) proprietarul unui Chevrolet sau 2ord. Aia după ce #i'ai redoândit
numele, începi să ai dreptul la... poreclă sau la un diminutiv, ca, de pildă, "5od", "Charlito" sau "3icG 
ancho".
La acon, prietenia cu TeliGo s'a concreti$at prin formarea unui dulu. 3ulul nostru a reuşit, din
 plecare, un re$ultat neaşteptat. Am câşti!at la ra$ilienii Voch'andarino (9'K, K'9, 9'K). 3upă
 

această victorie, $iarele americane au început să scrie despre "1ucătorii din st"... u urmăream cu
aten#ie toate articolele. ra un prile1 de a învă#a en!le$eşte şi de a vedea, în acelaşi timp, cum
evoluea$ă cota ac#iunilor "4ăstase" la ursa tenisului mondial. 3in păcate, îmi dădeam seama că nu
 prea am acoperire. este câteva luni aveam să împlinesc >Q de ani şi, cu e+cep#ia câtorva victorii
i$olate, nu aveam nimic. "ravemunde :9<" era undeva în urmă. A fost, dealtfel, un concurs mai
restrâns. -i apoi, cred că ; la sută din americani nu ştiu dacă ravemunde e un oraş, un transatlantic
sau o maşină de scris.
...Aşadar, la >Q de ani sunt doar "învin!ătorul lui Vodes". La >Q de ani, 5od Laver câşti!ase
Dimledonul. "Ce caut eu aici8"
3in fericire, circuitul continuă la Curacao. Ieşind în aer lier, am o sen$a#ie de uşurare. 3ar victoria
întâr$ie să vină. -i totuşi, de fiecare dată se întâmplă ceva care'mi între#ine speran#a. 0oc dulul alături
de suede$ul /en!tsson (TeliGo era olnav) şi câşti!ăm în fa#a cuplului an!lo'ra$ilian Co+'andarino
(9'>, <';). Interesant, nu8 %n suede$, un ra$ilian, un en!le$ şi un român. +act ca într'un început de
anecdotă.
...A1un!em la Caracas, în ene$uela. Am aşteptat atât de mult 1ocurile în aer lier... 3ar e teriil de
cald. Cerul e !alen ca în !ipt. Soarele fri!e ca la Calcutta. -i, peste toate, e o $ăpuşeală cum n'am
întâlnit nicăieri. 3iminea#a, când îmi iau cămaşa de pe umeraş, o simt 1ilavă. &ceanul respiră. Lipseşte
aerul. Inspir adânc, în $adar. Simt că mi'ar treui un pic de aer la capătul inspira#iei. 3ar aer nu prea
este.
0ucăm noaptea, la lumina reflectoarelor. -i totuşi, cimentul terenului din Caracas e cald.  adevărat,
 ate un vânt foarte puternic. lasele fac valuri. 3ar vântul e atât de cald încât te sufocă. Sin!urul
avanta1 e că'#i usucă părul, ca la coafor.
La Caracas încep printro victorie. Câşti! în fa#a unui 1ucător foarte ine cotat neo$eelande$ul /rian
2airlie (>'9, :@'=, 9'Q). Hn turul doi, însă, mă ate Vodes (9'>, <';), şi înfrân!erea asta mă doare
teriil, îmi dau seama că nu pot să ies odată în fa#ă. Hncerc să mă console$ cu !ândul că nu pot 1uca
 ine pe ciment, dar nu vreau să mă mint Vodes a avut acelaşi handicap. -i suntem spre sfârşitul
"circuitului"... Ce o fi spunând acum /ill 5iordan8 ă osedea$ă în continuare ideea că în iulie
împlinesc >Q de ani şi că n'am făcut încă nimic.
Hn finala turneului de la Caracas, Voch şi Co+. Câşti!ă ra$ilianul. Vodes8 4icăieri. 4ăstase8 ort şi
el, în floarea tinere#ii...
... lecăm la /arranPuilla. Ce o mai fi şi /arranPuilla8 ă uit pe hartă. & !ăsesc...
Am a1uns la /arranPuilla*  la fel de cald. 3ar asta nu mai are nici o importan#ă, îmi vine să stri! de
 ucurie. erenurile pe care vom 1uca la /arranPuilla sunt din $!ură roşie. ă simt din nou pe picioare.
ă simt acasă.
Hn primul tur continui să trăiesc ucuria de a fi re!ăsit $!ura şi câşti! uşor la australianul 3ent,
oaspetele nostru de la amaia.
Hn turul doi, din nou Australia 5a 5uffels. 0ocul e !reu. Sunt condus de câteva ori. 3ar asta'i ultima
mea şansă, pentru că turneul următor se 1oacă în Statele %nite şi cine ştie ce eton, ciment, !a$on sau
 parchet mă aşteaptă*... Iată de ce 1oc la atac, fără să'mi pese de apărare. 5e$ultatul8 4orocul mă a1ută.
Câşti! în două seturi<';, <';.
Hn turul trei, homas Voch, câşti!ătorul turneului de la Caracas. Aici, la /arranPuilla, ra$ilianul e ca
şi acasă. 3ar atacul meu mer!e ca niciodată. Câşti! din nou, tot în două seturi (9'>, <';).
Am a1uns în semifinală*  cel mai un re$ultat al meu în tot circuitul. -i, poate, în întrea!a mea
carieră de 1ucător. Calculul e simplu chiar dacă am să pierd semifinala cu arG Co+, tot va rămâne
scris în Eorld )ennis că am a1uns până aici trecând de 3ent, 5uffels şi Voch.
A doua $i 1oc dulu. Sunt din nou cu 2ranulovici. 0ocul mer!e foarte ine. ie îmi place mult
forhandul lui TeliGo. l ar vrea să aiă acGhandul meu. Câşti!ăm la perechea dlefsen'2iliol (Q'9,
<';, 9'K)... în $iua următoare, din nou dulu. 0ucăm cu en!le$ii Co+ şi Curtis. 3eşi am mai 1ucat cu
Co+, în dulu, acum două săptămâni, sunt decis să'l "spione$", pentru că mâine am semifinala. -i îl
încerc mereu, pe tot terenul, îi arunc louri momeală, ca să'i sonde$ smashul. 2ranulovici ştie că e un
 1oc e+perimental şi acceptă... 1ocul. Culmea e că reuşim să câşti!ăm uşor (9'Q, 9'Q)*
Sunt în semifinală şi la dulu**
3ar mai întâi a fost semifinala de simplu, în această semifinală aveam să câşti! totul partida, pulicul,
 presa. /a mai mult, am "scos" şi un 9'@, e+act ca în fa#a lui Santana, la /ucureşti (4ăstase'Co+ <';, 9'@,
;'<, 9'K).
 

ram finalist la simplu*

3ar mai întâi a fost semifinala de dulu. -i iar am câşti!at (9'K, 9'Q, 9'>), cu toate că am avut în fa#a
noastră o redutailă echipă australiană /oEre'5uffels.
ram finalist şi la dulu*
Apoi a venit finala cu Vodes (acest Vodes cu care aler! de vreo trei patru ani într'o cursă de urmărire
italiană).
Aveam l'l în întâlnirile noastre. u câşti!asem la arcon, în trei seturi. l mă ătuse "în două", la Caracas.
Când am intrat însă pe teren, am uitat totul. -i astfel, într'o 1umătate de oră, am avut două seturi la $ero.
Apoi am început să mă !ândesc că peste o altă 1umătate de oră voi fi câşti!ătorul turneului de la
/arranPuilla. Câşti!ătorul primului meu mare turneu. este o 1umătate de oră însă era aia K'K. Iar peste
încă o 1umătate de oră era ='=...Aşa am pierdut setul... în pau$ă mi'am spus că el a aler!at, totuşi, mai mult
ca mine... Am pierdut însă şi setul patru...i'am spus că încă nu e târ$iu. 3ar m'am vă$ut condus cu Q'l. Hn
acel moment mi'am adus aminte de iriac, care mi'a spus o dată "Ilie, tu 1oci tenis cu adevărat doar când
eşti condus". 4u vreau să fac o le!ătură directă între acest 1oc al memoriei şi finala mea de la /arranPuilla,
dar, pânăla urmă, am i$utit să fac şase !hemuri la rând (4ăstase'Vodes 9'K, 9'K, ='l@, >'9, 9'Q).
ram campion al Columiei*
A doua $i am 1ucat finala de dulu. Am pierdut în cinci seturi. u n'am fost prea !ro$av. Seria celor 
şase !hemuri consecutive din finala cu Vodes treuia plătită întrun fel (Voch, andarino'4ăstase,
2ranulovici <', 9'K, l'9, 9'K, 9'Q)
Aş putea spune că aici se încheie, de fapt, turneul meu   american.  adevărat, peste câteva $ile am
câşti!at dulul de la SanGt etersur!, tot cu 2ranulovici (4ăstase,2ranulovici'andarino, /elGin 9'K,
='9 în finală) şi am să fiu aplaudat la adison, într'un meci cu Jimeno (>'9, 9'K, >'9), în seara în care
Co+, învinsul meu, îl elimina pe 4eEcome. entru mine însă, "circuitul american :9" rămâne
/arranPuilla. Acolo am scăpat, aş spune, de osesia că sunt un 1ucător de mâna a doua.
Hntr'o seară, la 4eE ForG, imediat după adison, la un !arden part, Ven 5oseEall m'a luat pe după
umăr, spunându'mi  unior# ra de fa#ă şi Laver, care a $âmit ,adău!ând "Ai dreptate, Ven, el este
0uniorul".
Am plecat din Statele %nite cu o oarecare si!uran#ă, îmi dădeam seama că nu mai pot fi surclasat de
nimeni, fie chiar şi de Laver. ra, cred, re$ultatul 1ocurilor cu cei mari. ână atunci, Laver, 5oche sau
Stan Smith erau pentru mine nişte supermani, care nu aveau nimic comun cu noi, 1ucătorii de rând, şi
mai ales cu cei din $ona $!urei. 3upă /arranPuilla însă, am scăpat rusc de acest sentiment de
adora#ie. Ceea ce nu era pu#in lucru...
Am a1uns la alermo. iriac era de vreo două săptămâni în Italia. 0ucase la 5e!!io Calaria şi la
Catania. 4e'am întâlnit, ca întotdeauna, în hol, la "etropol". omentul revederii a şi fost imortali$at
de vreo trei fotoreporteri, apăru#i ca din pământ. Ion s'a uitat lun! la mine. Cred că şi'a dat seama, într'
o sin!ură secundă, că "turneul american" mi'a umflat pu#in pieptul.
  Am început turneul sicilian fără nici o emo#ie, în sferturi am câşti!at la JansioreG (9'K, ='9). iriac
sa distrat cu ar$ano (9'l, 9'Q). Apoi eu am câşti!at la fel de !reu semifinala cu Julas (='9, 9'=,
9'>). iriac mi'a răspuns imediat cu >'@ la /ora Iovanovici (9'>, 9'K).
ram amândoi în finală. & finală cu doi români, la alermo* Cu o seară înainte, în $iarul "Corriere
dello Sport", un comentator foarte cunoscut în Italia, Jior!io /ellani, a făcut un clasament al celor mai
 uni amatori din lume. iriac se afla pe locul 9, înaintea lui asarell, Co+, 5iche, ulli!an. u
continuam să nu apar. Hmi spuneam că /ellani omisese /arranPuilla. 3ar nu era asta. /ellani avea un
 irou între! plin cu fişe, în care se aflau până şi re$ultatele criteriului nostru de 1uniori sau ale
campionatelor şcolare din IraG sau din ada!ascar.
A doua $i am pierdut finala (Niriac'4ăstase K'9, 9'@, 9'>, >'9, 9'>). Ion a 1ucat formidail, de parcă l'
ar fi avut în fa#ă pe Laver. A #inut, poate, să confirme clasamentul "Corrierei", chiar la /ellani acasă, şi
să'mi aducă aminte ceea ce mi'a spus cândva "în tenis, o înfrân!ere şter!e $ece victorii, în timp ce
$ece victorii nu i$utesc să ştear!ă o înfrân!ere".
2inala pierdută la alermo m'a întristat mai pu#in decât alte înfrân!eri în fa#a lui Ion. Hmi dădeam
seama că în capul meu nu e încă ordine deplină după milioanele de impresii culese în "lumea nouă". -i
mai era ceva. %n ceva la care ve#i $âmi, desi!ur, deşi n'ar treui, pentru că sunt foarte sincer acel
ceva e setul pierdut la $ero în fa#a lui iriac. Atunci, după /arranPuilla, eram si!ur că, în mod normal,
eu nu mai pot pierde la $ero în fa#a lui Ion.
entru mine, totul a început la /arranPuilla...
 

  "Salatiera" era pe masă...

a#i dat seama, desi!ur, că /arranPuilla l'a schimat mult pe Ilie. Hn fond, nu e uşor lucru să a1un!i la
 performan#a de a te ucura că ai pierdut un set cu 9'@...3ar asta n'a fost sin!ura schimare, în numai
două luni, Ilie şi'a şlefuit mişcările. oleul lui de dreapta era imparail. Serviciul se întărise. 3e
 acGhand nu mai voresc. -i, peste toate, avea o permanentă licărire de ironie în ochi... Asta înseamnă
că "ăiatul a crescut"...
... 3upă alermo, plecăm la 5oma, pentru "2oro Italico". Suntem foarte ine primi#i. u vin după seria
Laver &GGer Santana, iar Ilie, după /arranPuilla, e mai mult decât un 1ucător european.
Hn primul tur mi se face onoarea de a fi pro!ramat pe "central". 2a#ă de această amailitate a
amfitrionilor noştri italieni, reuşesc să mă port ca un !entleman şi câşti! la sudafricanul 5a oore
(9'l, <';). Ilie trece de asemenea. Adversar el!ianul 3rossart (9'K, <';). Hn turul doi, câşti! la
australianul hillips oore (<';, 9'K, 9'l).
Ilie a1un!e în turul trei, eliminândul pe france$ul /eust (9'l, 9'>, ='9). 3ar totul se sfârşeşte aici. Ilie
cedea$ă în fa#a lui on 5oche, după o luptă care demonstrea$ă spectatorilor români că tenismanul nr.
> al lumii îl poate depăşi pe "0uniorul" lui Laver şi 5oseEall numai după două lon(seturi (<';, <';,
9'Q). In sfârşit, &GGer îşi ia revanşa asupra mea, pentru Lu!ano... A fost un 1oc foarte tare (&GGer'
Niriac 9'l, >'9, 9'K, :l'). &GGer a renun#at la pantomimă. u mi'am dat seama, încă de la primele
min!i, că nu mai are nevoie de o re!ie specială, între Lu!ano şi 5oma, timpul a curs în favoarea lui.
5epet, 1ocul a fost foarte dur. Am împăr#it primele două seturi. &GGer a reuşit breaul victoriei în setul
trei. Hn al patrulea am 1ucat >@ de !hemuri, eu am avut două  setballuri, dar &GGer a fost mai un.
"Ja$eta dello Sport" a acordat partidei noastre un premiu de frumuse#e.
Cu "2oro Italico" se încheie, de fapt, roda1ul nostru pentru "Cupa 3avis". ărăsim Italia. La /ucureşti
ea şteptată echipa 5.A.%...
Am sosit. 5eluăm antrenamentele, deşi am 1ucat mereu. Intr'o $i sunt întreat de un reporter radio
 ă men#ine#i optimismul pentru actuala edi#ie a "Cupei 3avis"8
 3a. Cred că anul acesta, mai mult chiar decât anul trecut, am putea a1un!e în "Challen!e 5ound",
adică în finala cu "Salatiera" pe masă.
 Ce părere ave#i despre întâlnirea cu echipa 5.A.%. 8
 %n meci pentru "Cupa 3avis" n'are aproape nimic comun cu un turneu oişnuit. Aici se schimă
totul. e mine, un meci de "Cupa 3avis" mă solicită nervos de două ori mai mult decât două simpluri
la "2oro Italico" sau 5oland Jarros. otivul principal e desi!ur an!a1area  culorilor na#ionale.
 ra!erea la sor#i ne oferă în premieră meciul Niriac'l Shaffei. Crede#i că vom conduce cu >'@ după
 prima $i8
 4u cred nimic. l Shaffei e un 1ucător unic în felul lui. Astă$i poate câşti!a la Laver sau la merson,
 pentru ca mâine să piardă la un 1unior en!le$ sau român. Si!ur că momentele "Laver" sau "merson"
sunt mai rare, dar, crede#i'mă, nici un 1ucător din lume nu face declara#ii optimiste înaintea unui meci
cu l Shaffei, care, repet, în $ilele lui faste pare tele!hidat în toate mişcările.
...3in păcate, l Shaffei a prins tocmai o asemenea $i, când 1oacă de parcă ar fi în transă. In triunele
"ro!resului" s'a făcut linişte. Liniştea aceea mult prea severă care te solicită şi mai mult.
La căderea serii, cu toate că Ilie a câşti!at destul de uşor la l Sonol, e!alând scorul, pulicul părea
afectat. Am surprins şi câteva $âmete. Tâmeau, desi!ur, cei care citiseră declara#ia mea optimistă în
"Sportul". Tâmeau pentru că era !reu să nu faci o le!ătură între optimismul meu afişat şi această
înfrân!ere la l Shaffei.
A doua $i, l Shaffei şi'a re!ăsit forma oişnuită. 5e$ultatul8 Am câşti!at dulul întro sin!ură oră. e
"ro!resul", pulicul $âmea din nou...
3ar a venit $iua a treia. l Sonol, "cel învins dinainte", a reuşit să'mi ia setul doi. -i a treuit să fac
un mare efort pentru a câşti!a punctul decisiv şi pentru a oli!a triunele să uite că peste câteva $ile
aveam să împlinesc Q@ de ani.
Hn ultimul 1oc, l Shaffei a 1ucat din nou formidail. Ilie a fost nevoit să cede$e şi el, fără drept de
apel, în patru seturi (5omânia'5.A.%. Q'>. l Shaffei'Niriac 9'Q,9'Q,9'Q, 4ăstase'lSonol 9'K, 9'@, 9'K, 4ăstase, Niriac'l Shaffei,
l Sonol 9'Q, 9'K, 9'@,Niriac'l Sonol 9'K,Q'9,9'K,9'Q, l Shaffei'4ăstase 9'>,l'9,9'Q,9'l.)
&#ineam, astfel, o victorie !rea. Asta se sim#ea pe aleile "ro!resului". "Amândoi daviscupmanii români,
învinşi la ei acasă de un e!iptean*" ra un moment !reu. recătorii rosteau numele lui Jo!u i$iru, cel care
cu :@ ani în urmă îl "întorsese" pe ouareG, cu < matc'balluri, învin!ând echipa araă chiar la Cairo...
 4imeni nu părea dispus să accepte ideea că l Shaffei este un foarte mare 1ucător. 4imeni...
 

... lecăm la /ru+elles. u câşti! la VoudelGa (:>'l@, 9'>). 4ăstase are un moment de e$itare. ierde la
Joven (;'<, K'9). Hmi dau seama că Ilie n'a recuperat încă după marea sa călătorie în America. ă !ândesc
tot mai mult la "Cupa 3avis"... A doua $i câşti!ăm un meci mare 9'K, 9'K cu perechea americană Ashe,
asarell. In schim la simplu, eu pierd la 5iche, după un lon(set foarte aplaudat (9'=, Q'9). Hn aceeaşi $i se
 produce marea surpri$ă, care, pentru mine, nu mai e demult o surpri$ă. l Shaffei se distrea$ă cu
 profesionistul iu!oslav ilici (9'Q, 9'Q). ă !ândesc iarăşi la "Cupa 3avis"... 3in fericire, peste câteva $ile,
în turul doi, vom 1uca un meci uşor, cu Israelul. ână una alta însă, treuie să 1oc "sfertul" de dulu mi+t.
Sunt din nou alături de Ann 0ones. Câşti!ăm uşor, în fa#a perechii franco'australiene 5osie 3armon'/o
Carmichael(9'>, 9'>). în semifinală, o reîntâlnire plăcută perechea l Shaffei'Leslie unt (Australia). 0ocul
durea$ă mai pu#in de o oră. l Shaffei, care nu a "di!erat" încă victoria asupra lui ilici, vrea să acopere tot
terenul. 3ar, ca întotdeauna în asemenea situa#ii, re$ultatul este de$astruos  (iriac, Ann 0ones'l Shaffei,
Leslie unt 9'Q, 9'@).
2inala nu se mai 1oacă. Suntem cu to#ii or!ani$atori şi 1ucători în cri$ă de timp. 4i se oferă premiul
eaeBuo# %rcăm în primul avion, spre /ucureşti, pentru "Cupa3avis".
Cele trei $ile ale meciului cu echipa Israelului au fost un simplu antrenament, care ne'a oli!at să
 1ucăm şi dimine#ile pentru a împlini, dacă vre#i, norma de efort ( 5omânia'lsrael ;'@. 4ăstase'Stahol$ 9'>,9'>,9'@,
Niriac'3avidman9'>, <';, 9'>, iriac, 4ăstase'3avidman, 2roman 9'>, 9'@, 9'K, Niriac'Stahol$ 9'>,9'>,9'@, 4ăstase'3avidman 9'@,
9'>,9'K).
Luni diminea#a, înainte de a pleca la aris, pentru 5oland Jarros, am aflat că viitorul nostru adversar 
va fi Spania. -i unde8 La alencia. 3a, la alencia, cu Spania lui Santana, Arilla, &rantes şi Jisert,
adică cu Spania care ne învinsese la /ucureşti... ronosticul meu părea încă o dată o simplă voră
aruncată în vânt.
... 5oland Jarrosul începe cu o surpri$ă, cel pu#in pentru mine. Ilie 4ăstase 1oacă un meci dea dreptul
 i$ar cu attheEs, fiul lui sir Stanle... ierde primul set. Hn următoarele două, attheEs e un simplu
 ăiat de min!i 9'@,9'@ pentru 4ăstase. -i totuşi, Ilie pierde partida (attheEs'4ăstase 9'Q, @'9, @'9,
9'K, ='9). Itinerarul meu la 5oland Jarros :9 nu e mult mai lun!. Câşti! la Valo!heropoulos (9'Q,
<';, 9'@), dar pierd la Santana (Q'9, ;'<, Q'9). La terminarea meciului meu, Ilie râde şi cântă pentru
amândoi "alencia, alencia, eşti o fată minunată*"
"liera#i" de !ri1a simplului, 1ucăm rela+at dulu. recem uşor de primele trei tururi ( iriac, 4ăstase'0ol,
ierson 9'Q,9'Q,9'l,Niriac, 4ăstase'Courcol, /.aul 9'K,9'>,9'>, iriac, 4ăstase'loet$, ohman 9'K,'<,9'@), în sferturi, 1ucăm
foarte ine. 4u ştiu, de fapt, dacă dulul nostru a prins   vreodată o $i mai ună decât în acel sfert de la
aris, când învinşii noştri (cu 9'Q, 9'l, <';) se numeau Ven 5oseEallşi 2red Stolle. 3ar, pentru că
aproape întotdeauna e+istă un dar, mai ales la tenis, Ven şi 2red au fost ră$una#i, a doua $i, de
compatrio#ii lor 5od şi 5o. A#i !hicit, desi!ur, că e vora de Laver şi merson. 4u cred, în schim, că
a#i !hicit şi scorul, pe care totuşi nu mă 1ene$ să'l amintesc >'9, l'9, >'9.
Hntre timp, Ilie 1oacă mi+tul ca un adevărat cavaler de onoare, împreună cu Verr elville, câşti!ă "o
 partidă strălucită" ("l?Puipe") împotriva fra#ilor on 5oche'5osemarie Casals (9'Q, 9'K), pentru a
 pierde a doua $i, cu aceeaşi ele!an#ă, în "cel mai frumos meci al turneului", la ar!aret Court'art
5iessen (9'Q, K'9, >'9).
Seara, pe terasă, trei dintre cele mai une 1ucătoare de tenis din lume, Verr, 5osemarie şi ar!aret, se
întreceau în elo!ii la adresa lui Ilie 4ăstase. Asta mi'a făcut multă plăcere. Când france$ii spun că
femeile fac istoria, ei nu !reşesc chiar sută la sută. In orice ca$, cred că în seara aceea 5osemarie
Casals la părăsit pe on 5oche în favoarea lui Ilie 4ăstase. 3in această prietenie sportivă avea să se
nască, peste un an, un titlu la Dimledon.
Imediat după 5oland Jarros, am plecat la alencia, pentru "Cupa 3avis". alencia ne'a întâmpinat cu
cântece şi cu un fast deoseit. ra!erea la sor#i a fost o adevărată ceremonie, demnă de curtea lui 2ilip
al II'lea. Cu o seară înainte am aflat că Santana nu poate 1uca. Am fost întreat de reporteri "Ce părere
ave#i de faptul că don anuel nu 1oacă8" Am răspuns cu sinceritate "întotdeauna e ine când Santana
nu 1oacă". 3ar meciul era foarte !reu şi fără Santana.
Când am aflat de tra!erea la sor#i, mi'am $is că acest   Spania'5omânia se 1oacă, de fapt, în meciul doi
al primei $ile &rantes'Niriac. i'am închipuit că Ilie va câşti!a deschiderea cu Arilla. i'am spus
însă că un l'l după prima $i ar fi fost un re$ultat cu totul nesi!ur dulul între două cupluri de for#e
e!ale e, în fond, o loterie. -i cine mi'ar fi putut !aranta că la situa#ia de >'> (în eventualitatea ro$ă că
aş fi câşti!at 1ocul cu Arilla), courtul alenciei nu s'ar fi transformat într'o arenă de lupte, pentru
conducerea la victorie a toreadorului &rantes, chiar împotriva lui Ilie 4ăstase*
ă ro! să mă crede#i că am avut dreptate. Ilie a câşti!at uşor, în trei seturi. Arilla nu a avut ce face.
 

oleul lui 4ăstase lăsa impresia că porneşte dintr'o puşcă, nu dintr'o rachetă. Apoi a venit rândul meu.
A fost un meci e+tenuant. 3upă setul patru, care i'a revenit lui &rantes cu 9'l, triunele erau în delir.
Acel l'l după prima $i, de care mi'a fost atâta frică, era pe u$ele tuturor. ână la urmă însă, cei Q@ de
ani ai mei au spus 'alt şi tânărul &rantes mi'a strâns mâna. Conduceam cu >'@ la alencia, su
 privirile melancolice ale lui don anuel Santana.
A doua $i, la dulu, mi'am întărit încă o dată convin!erea că fără acel >'@ n'am fi putut trece de
spanioli.
Hnceputul partidei a fost frumos. Am luat primul set fără dificultă#i, în al doilea am continuat la fel,
a1un!ând să avem ;'l. Au urmat însă câteva min!i pe care cronicarii amaili şi ine crescu#i le califică
în !eneral drept "duioase". Ilie al meu s'a învine#it de ciudă, iar eu mi'am $is că vine furtuna. La ;'K
 pentru noi a mai venit o min!e "duioasă", în acest moment, Ilie a vă$ut roşu în fa#ă ca un taur rănit.
S'a îndreptat spre aritrul din scaun şi a protestat cu voce tare. riunele s'au aprins. e teren au
început să cur!ă pernu#ele de plastic ale spectatorilor. In   câteva secunde, între! terenul s'a umplut cu
 perne, ca într'o piesă de avan!ardă. u am rămas nemişcat. Ilie, în schim, proail în culmea unei
e+cita#ii neoişnuite, şi'a adus aminte că a fost cândva fotalist şi a început să sară "la cap", lovind
 pernu#ele. 3upă această scurtă repri$ă de fotal, el s'a pornit să aşe$e pernu#ele, una peste alta, în
stivă. ra atâta meticulo$itate în opera#iunea de ridicare a turnului de perne, încât o parte din pulic
râdea. e mine însă mă în!ri1orau fe#ele con!estionate ale ma1orită#ii spectatorilor. ă$ând că Ilie a şi
ridicat vreo >@ de eta1e şi nu inten#ionea$ă să se oprească, m'am apropiat de el şi i'am spus vrând să
 par calm "Cred că e ca$ul să încete$i. Altfel ieşim !reu de aici".
ână la urmă, spiritele s'au potolit. Setul l'am pierdut. ra l'l. -i timpul trecea !reu. Hn setul trei am
fost conduşi cu K'>. Am re$istat însă tuturor atacurilor. Am reuşit să câşti!ăm cu '<. e al patrulea l'
am pierdut cu acelaşi scor <'.
%ltimul set a fost cel mai chinuitor. &rantes şi Arilla au avut K'l. Am şi început să mă !ândesc la
meciul meu de a doua $i, cu Arilla... Avea să vină, desi!ur, întrea!a alencie, cronicarii aveau să
de$volte, desi!ur, povestea cu pernu#ele. Hn timp ce schimam terenul, m'am uitat la Ilie. 5âdea. 4u
mai ştiam ce să cred. "Ascultă, Ilie* I'am spus. şti capail să fii serios un sfert de oră8"
Hntr'un sfert de oră era K'K. Am câşti!at ultimul set cu ='9. 0ucasem <@ de !hemuri. Adică, de cinci
ori ='9 sau 9'=. 4'a fost deloc uşor să învin!em Spania la alencia...
A treia $i eu am câşti!at la Arilla. Scorul !eneral urcase la K'@. Ilie n'a mai 1ucat al cincilea meci.
Când aritrul a citit te+tul certificatului medical, triunele au rămas decep#ionate. Sperau ca &rantes
să'l pedepsească  pe tapi#erul îndră$ne# care şi'a permis să construiască un turn de perne. &rantes a
câşti!at uşor la ărmureanu.
Scorul final era K'l ( 5omânia'SpaniaK'l, 4ăstase'Arilla9'K,='9,9'>, Niriac'&rantes 9'K,9'Q,K'9,l'9,9'Q, 4ăstase,Niriac'&rantes,
Arilla 9'K,9'=,'<,<',='9, Niriac'Arilla 9'Q,Q'9,9'>,9'K, &rantes'ărmureanu 9'l,9'l,9'l).
Hn timp ce părăseam courtul, prin oişnuitul culoar viu, am au$it o voce "3acă ar fi 1ucat Santana*"
3e astădată nu m'am putut a#ine eu "ister, dacă te părăseşte când #i'e lumea mai dra!ă".
 4oaptea târ$iu am aflat la radio că vom 1uca finala europeană la /ucureşti, cu echipa %niunii
Sovietice. 2inalissima cu "Salatiera" pe masă nu mai era doar visul meu utopic.
Hnainte de culcare, am !ândit cu voce tare
' 4u'#i pare rău, Ilie, pentru fi!ura cu pernele8
' 3eloc. 4oi nu avem în spate o sută de ani de tenis ca să fim maniera#i cu orice pre#. 4u'mi pare rău
de loc.
-i l'am lăsat să adoarmă.
... A urmat Dimledonul. 3e astă dată nu mai eram doar temerarii care încercau să pătrundă tainele
!a$onului. ram învin!ătorii Spaniei, la alencia* -i mai eram pentru e+per#ii londone$i adversarii
 posiili ai An!liei în finala inter$onală.
Această modificare de optică s'a sim#it şi în 1ocul nostru, în primul tur, eu am câşti!at la hillips
oore (<';,9'K,K'9,9'l), iar Ilie a trecut de un american în mare formă, om Jorman (9'Q,K'9,9'Q,
='l@,9'K). în turul doi am 1ucat cu "patronul" Dimledonului, arG Co+, daviscupman'ul nr. l al
An!liei. Am 1ucat ine şi am pierdut după vreo trei ore de 1oc, timp în care pulicul din triună a
crescut de la o sută la o mie, cu toate că nu ne aflam pe   "Central" (Co+'Niriac >'9, :@'=, '<, :>'l@).
ot în turul doi, Ilie a o#inut o victorie care a făcut sen$a#ie, învinsul lui profesionistul france$
/arthes (9'>,9'K,Q'9,9'Q).
Hntre timp, am asistat la unul dintre cele mai lun!i meciuri din istoria tenisului Jon$ales'asarell.
 

S'au 1ucat peste o sută de !hemuri. A câşti!at marele campion de K: de ani, 3icG ancho Jon$ales
(>>'>K,:9'lK,9'Q,:l'). eciul a durat ; ore şi >@ de minute. 3upă ultima min!e, 3icG ancho a mai
avut puterea să declare "în tenis treuie să ai rădare. Ce păcat că Charlito asarell nu are".
Hn turul trei, Ilie a făcut din nou un 1oc un, de astădată cu ClarG Jraener. 3ar diferen#a dintre !a$on
şi $!ură avea să'şi spună din nou cuvântul (Jraener'4ăstase <';,='9,9'K). -i totuşi, ce distan#ă
imensă între înfrân!erea de anul trecut, în fa#a tânărului Creal, şi acest tur trei cu Jraener, după om
Corman şi /arthes* Să vă mai amintesc că în meciul cu Jraener, Ilie a avut K@'@ la ;'; în primul set,
;'Q, serviciul şi K@'l; în setul doi. ra, într'adevăr, un salt de cel pu#in o clasă...
oate că Ilie are, într'adevăr, dreptate. otul a pornit de la /arranPuilla...
Hn iulie, 4ăstase confirmă saltul de o clasă, câşti!ând un ravemunde dificil, în care au 1ucat, printre
al#ii, ulli!an, Jisert şi Julas ( Seria 4astase la ravemunde :9 9'K,Q'9,9'> cu olmstroem, 9'@,9'> cu ohman, 9'>,<';
cu loet$, în finală, cu Julas, 9'>,<';,l'9,>'9,9'K).
La /ucureşti, în partida cu echipa %niunii Sovietice, am avut un sin!ur meci. Curios e doar faptul că
meciul cel !reu a fost tocmai dulul. (oate pentru că etreveli şi Lihaciov şi'au amintit de semifinala
 1ucată şi pierdută pe 5oland Jarros, în :99). Hn rest, totul a fost simplu ca   ună $iua. u am început cu
un Q'@ la Leius (9'Q,9'Q,='9). Ilie a continuat tot cu un Q'@ la etreveli, dând şi o proă de ravură în
ultimul set, când la "întors" pe etreveli de la Q'; şi patru  setballuri, ca şi cum ai întoarce ceasul înainte de
culcare (9'K,9'>,<';). 3upă maratonul de dulu (9'=,9'l,9'=,9'K,='9), salvat în final, de la Q'K şi :;'K@, Ilie
a câşti!at la Leius (K'9,9'Q,9'>,9'>) şi mi'a permis astfel să mă odihnesc, în ultimul meci, VorotGov a
câşti!at la 3ron. Scor final K'l, ca la alencia.
3eşi mai era foarte pu#in până la meciul următor, cu India, la /ucureşti, Ilie a #inut cu tot dinadinsul să
 plece în Spania, pentru "l [[III Concurso de enis en la Coruna".
Succesul lui a fost total. Ilie s'a distrat cu Arilla (9'>, 9'@) şi la ătut în finală pe Santana (K'9, 9'K, 9'>,
:l'). Hn a1unul finalei, $iarul "o1a" scria că 1ocul este cu atât mai interesant, cu cât se va vedea astfel dacă
 pre$en#a lui Santana în echipa Spaniei, la alencia, ar fi putut modifica re$ultatul.
A doua $i, în "o1a del Lunes" s'a scris despre serviciul lui 4ăstase şi despre voleurile lui "mortale". 3e
asemenea, cronicarul a fost entu$iasmat de faptul că 4ăstase nu s'a prăuşit psihic în setul patru, când
Santana a luat conducerea cu 9';, după ce 4ăstase avusese ;'K şi K@'@.
urneul de la Coruna m'a convins că Ilie se apropie de forma ma+imă cu paşi de săritor de triplu. -i nu
trecuseră nici şapte luni de la "momentul /arranPuilla" care, îmi dădeam seama foarte ine, îi deschisese cu
adevărat aripile.
A urmat meciul cu India. 5itmul nostru de 1oc devenise infernal. ram oosi#i. -i nu atât de efortul fi$ic, în
fond, 1ucând, e+cludeam antrenamentele. ă epui$a însă  osesia finalei cu "Salatiera" pe masă. Iar 
 pentru asta nu aveam voie să facem un sin!ur pas !reşit.
Hnainte de meci, conducătorul dele!a#iei indiene, Samsher Sin!h, a făcut o declara#ie care ne'a
accelerat ătăile pulsului "Cine câşti!ă la /ucureşti mer!e în C'allen(e Round# "Samsher Sin!h era
de două ori diplomat. 2ăcând această declara#ie, el sulinia că meciul e deschis, deci nu e+cludea
şansele echipei sale. Hn afară de asta, o eventuală victorie a echipei noastre l'ar fi scutit de pre!ătirea
unui toast suplimentar, în ceea ce mă priveşte, nu vedeam posiilă o victorie indiană, mai ales prin
 prisma turneelor noastre hivernale.
eciul l'am deschis eu. Am câşti!at în trei seturi la Lall. 4'a fost chiar ca "un dans delicat la ceaiul de
ora ;", cum scria ictor /ănciulescu în "Sportul", citindul pe Jiraudou+, dar, oricum, am evitat orice
moment !reu (9'>,9'Q,9'>). Ilie 4ăstase, în schim, a prelun!it în mod cu totul neaşteptat 1ocul său cu
uGer1ea. Indianul a avut ;'l în setul patru. Spectatorii noştri au început să facă diferite calcule, dar 
setul cinci, câşti!at cu 9'l, a readus calmul în taăra noastră (4ăstase'uGer1ea 9'>,9'K,K'9,K'9,9'l).
A doua $i, la dulu, am avut, întradevăr, un  five ocloc (iriac, 4ăstase'Lall, uGer1ea 9'>,9'>,9'Q).
A treia $i, la scorul de Q'@, au intrat în 1oc ărmureanu şi 3ron. Indienii au apărut cu isra şi
Amrithra1. ărmureanu a terminat destul de repede cu isra (9'>,9'>,9'Q), iar 3ron a întrerupt în
avanta1 >'l. Acest ultim meci nu s'a mai continuat. A fost omolo!at scorul de K'@. Seara, după
terminarea partidei, un mucalit spunea că, datorită nouă, ărmureanu şi 3ron au posiilitatea să se
antrene$e, cu pulic, în 1ocurile oficiale ale "Cupei   3avis". 4u ştiu de ce am avut impresia că vocea
acelui suporter pus pe complimente era chiar vocea care $âmise "pe vremea lui l Shaffei". 3ar 
 pentru că a venit vora despre ărmureanu şi 3ron, aş vrea să vă spun că efortul lor în toată povestea
asta de ani şi ani a "Cupei 3avis" nu se reduce deloc la rolul de "re$erve permanente", aşa cum s'ar 
 putea să se cree$e impresia. 3ron şi ărmureanu au "tras" cot la cot cu noi peste tot. Cu ărmureanu
şi cu 3ron am lucrat sute de ore, mai ales în prea1ma meciurilor. -i e tare chinuitor pentru un sparrin!
 

 partner să servească de o sută de ori la rând într'un sin!ur col#, pentru a "lucra" returul în for#ă al lui
 4ăstase sau iriac. -i e la fel de chinuitor să e+ecu#i o sută de crosuri sau o sută de on lineuri, pentru
a provoca un atac neaşteptat sau un stop eficace. 3ron şi ărmureanu au fost întotdeauna coechipieri
devota#i şi nu re$erve care privesc meciul din triună.
... A doua $i, în timp ce ne îndreptam spre aeroport, ca să plecăm la amur!, pentru un mare turneu,
am aflat că ultimul ostacol în drum spre "Salatieră" se numeşte An!lia, adică Dimledon, Co+ şi
StilEell... An!lia, care învinsese 5epulica 2ederală a Jermaniei, 5epulica Sud Africană şi /ra$ilia...
An!lia, care mi se părea adversarul cel mai !reu... An!lia, care avea totul de partea ei... An!lia, care
 primea acasă la ea, at 'ome, doi 1ucători care nu i$utiseră niciodată să învin!ă iara fină a
Dimledonului.
Am început turneul de la amur! evitând să mă !ândesc la meciul cu An!lia. 3acă vre#i, am făcut'o
delierat. Cu cât !ândeşti mai mult la Dimledon, cu atât te pier$i mai mult. otul creşte, creşte
mereu, ia propor#ii imposiile. e cuprinde un fel de ooseală, din care nu  mai po#i ieşi.
Am început amur!ul cu o victorie. Am câşti!at la vest !ermanul loet$. A fost, de altfel, o victorie
aşteptată. Ilie, în schim, a reali$at o mare surpri$ă, câşti!ând la profesionistul en!le$ 5o!er alor (9'K,
9'Q,9'>). A doua $i urma să 1ucăm cu 2ranulovici (Ilie) şi cu /o eEitt (eu). La prân$, când să ne odihnim
o 1umătate de oră, pentru meci, sună telefonul. 5idic receptorul "Londra la telefon*" Londra8* ă !ândesc
o clipă că e vreun reporter care vrea să mă prindă "în premieră" pentru apropiatul 1oc cu An!lia. 3ar nu am
nevoie de mai mult de un cuvânt ca să'mi dau seama că e vocea lui arr opman. 5eproduc, din
memorie, convorirea
' allo 0ohn*
' allo , mister arr*
' entru numele lui 3umne$eu, ce face#i acolo8
' 0ucăm.
' 4u mai în#ele! nimic. Ce vrei să spui8
' Sunte#i nişte inconştien#i. 'am căutat şi la /ucureşti. 3acă ar fi fost numai Ilie la mi1loc, mi s'ar fi părut
foarte normal. e tine însă te ănuiam un om serios.
' Ce vrei, mister arr8
' In primul rând, #in să'#i spun că voi sunte#i aceia care nu şti#i ce vre#i.
' 3e ce8
' ăi, omule, ai oca$ia, o dată în via#ă, să 1oci în C'allen(e Round, la Cleveland, şi te por#i, iartă'mi
e+presia, ca un fecior de ani !ata.
' -i ce treuie să facem8
' Să veni#i imediat la Londra.
' /ine, dar peste trei ore 1ucăm.
' &. V. 0uca#i şi pierde#i.
' Cre$i că e fair play?
 -air play e să a#i An!lia la ea acasă, în "Cupa 3avis". Suntem şi la dulu.
' 3eclara#i forfait.
' Imposiil*
' Atunci pierde#i într'o oră. Lua#i primul avion. ă aştept poimâine la aeroport.
 -i a închis receptorul.
A doua $i, pe la patru, eram elimina#i, Ilie a pierdut la 2ranulovici. u am pierdut la eEitt. ai !reu
a fost la dulu. /arcla şi 2assender nu reuşeau să câşti!e. Lumea, în triună, a început să şuşotească.
3ar vocea lui arr opman îmi răsuna încă în urechi.
 4e'am întâlnit cu arr la Xueen?s Clu. 3e îndată ce l'am vă$ut, l'am întreat direct
' Ascultă, mister opman* 3e ce #ii atât de mult ca noi să atem An!lia8
A $âmit şi mi'a răspuns imediat
' oate pentru că sunt un provincial al arelui Imperiu şi am o răfuială personală cu etropola.
' 3oar atât8
 ' 4u. 4u e asta. Am, pur şi simplu, plăceri de ătrân. 4u e prima oară că devin consilier tehnic de
amorul artei. Aş putea să vă înşir toate #ările pe care le'am a1utat în "Cupa 3avis". ă a#in însă
 pentru că timpul nostru e cântărit la secundă. Am ătut, de altfel, aproape o sută de pa!ini la maşină. 
 planul victoriei asupra An!liei. 4uv ă speria#i* 4o să vi'l citesc. a!inile astea sunt pentru mine.
entru voi am doar câteva vore. Nine#i minte ine o partidă de tenis se 1oacă, e adevărat, pe teren,
dar ea poate fi câşti!ată sau pierdută încă din vestiar... ai întâi   aş vrea să'#i mul#umesc dumitale,
 

mister  4ăstase, pentru victoria asupra lui 5o!er alor. Când a apărut re$ultatul aici, în $iare, am
sim#it cum creşte în!ri1orarea en!le$ilor. -i asta e foarte ine. 5o cVelvie, secretarul tehnical lui
AII n!land Clu, a şi ătut un pas în retra!ere, declarând "eciul este deschis oricărui re$ultat."
' -i care ar fi cele câteva vore8
' In primul rând, v'aş ru!a să nu da#i nici un interviu. reuie sporită atmosfera de mister. %ltimul
lucru pe care e ine să'l re#ină Co+ şi StilEell e că mister 4ăstase l'a învins pe alor la amur!.
' 2oarte ine. 3e tăcut nu e prea !reu.
' In al doilea rând, avem de discutat o serie de amănunte care valorea$ă, uneori, cât patru aşi şi cinci
voleuri perfecte.
... arr ompan ne'a fi+at apoi o primă şedin#ă de lucru, pentru comunicarea celor "câteva vore".
A coorât în hol, la secundă. ram foarte curios. ă familiari$asem eu oarecum cu maniera
en!le$ească a pre!ătirii 1ocului, dar arr opman era un campion în materie.
A început fără introducere
"3eci, cu interviurile se pare că sunte#i de acord. Nin să vă spun, între altele, că am o#inut două
antrenamente pe terenul nr. l de la Dimledon... -i acum un secret omul de ătut e Co+. Hncepând de
mâine, treuie e+ersat serviciul tăiat. e#i servi puternic numai cu min!ea nouă. ister iriac,
dumneata va treui să'#i educi o idee fi+ă 6Co+, numai pe rever*7  !ister 4ăstase va treui să adopte
o sin!ură tactică sprint rapid spre fileu, la aproape toate min!ile. om discuta pe lar! despre
modalitatea de schimare a min!ilor. om cere schimul la nouă min!i, şi nu la şapte. a
treui să cronometrăm pau$ele la fiecare schimare de teren. Cred că ne vom fi+a la un minut din clipa
în care ultimul 1ucător a atins scaunul. a treui, de asemenea, să prevedem o pau$ă de cinci minute
 pentru eventualitatea unor crampe musculare".
  -i a venit tra!erea la sor#i. u am că$ut în deschidere. Adversar Co+. arr opman a salutat cu
entu$iasm $!omotos re$ultatul tra!erii la sor#i. entru mine era evident că entu$iasmul lui e de
circumstan#ă în fond, nu era prea importantă ordinea dar această a!ita#ie e+a!erată făcea parte din
arsenalul armelor psiholo!ice ale lui . . Aceste arme nu mă împiedicau totuşi să'mi aduc aminte că
arG Co+ mă ătuse cu Q'l, tot la Dimledon, cu numai două luni în urmă, şi că avea o victorie la
 4ăstase, la Curacao, chiar în feruarie...
-i totuşi, meciul "de deschidere" a durat doar =Q de minute. Am câşti!at cu Q'@ (9'K,9'K,9'Q) un 1oc în
care eu amr euşit cinci breaun, în timp ce Co+ a reali$at unul sin!ur. Acest l'@ imens a făcut să treacă
un frison prin triunele care păstrau totuşi calmul. Imediat după 1oc, un reporter de la "3ail +press"
mi'a cerut o declara#ie. -i am dat'o. mar!oul fi+at de arr opman e+pirase. -i pentru că . .
era prin apropiere, am adoptat şi eu tonul en!le$esc, tonul si!uran#ei sau, dacă vre#i, tonul emfa$ei
"3upă turneul de la Dimledon (Co+ câşti!ase cu >'9,:@'=,'<,:>'l@) mi'am dat seama că am nevoie
de numai câteva $ile de acomodare ca să'l at pe Co+. Hn meciul de astă$i s'au comis unele erori de
aritra1, dar ele n'au avut prea multă importan#ă. A treuit doar ca unele puncte să le câşti! de două
ori".
A urmat Ilie. ra foarte emo#ionat. Ii tremurau picioarele. 4u se putea concentra. arr opman îi
 procurase pantofi speciali pentru iară. Ilie dansa când pe un picior, când pe celălalt. ra osedat de
 pantofii pe care îi "sim#ea".
rimul set la pierdut cu K'9. A atacat mereu, potrivit planului. 3ar mâna, tremurândă, nu i$utea să
 plase$e min!ile pe fundul terenului, în setul doi, atacul a mers mult mai ine. -i voleul i'a câşti!at
setul 9'K. Apoi, StilEell a intrat în ritmul Dimledonului, a1utat de triuna care apăsa de fiecare dată
 pe pedale, stârnind un mu!et de or!ă, ca la /iserica 4ea!ră. Ilie n'a mai avut rădare. &rice atac
nereuşit a fost urmat de un altul, şi mai riscant. StilEell a "pasat" tot, cu si!uran#a omului surprins doar 
de înfrân!erea, inoperantă, desi!ur, a coechipierului său Co+.
La căderea serii eram frânt de ooseală, îmi sim#eam inima. ă enerva una dispo$i#ie a lui arr
opman, care spunea că totul s'a desfăşurat conform planului. Ilie era asent, osedat de cine ştie ce
min!e duioasă. Jheor!he Co$uc, căpitanul nostru non playin( (ne1ucător), îşi studia însemnările de
 1oc, sperând parcă să !ăsească o cheie miraculoasă în succesiunea de cifre, puncte şi reaGuri. Hmi
spuneam că acest l'l e cel mai normal scor cu putin#ă, dar cine mi'ar fi putut !aranta că a doua $i, la
dulu, or!a Dimledonului nu'i va duce la victorie pe Co+ şi StilEell.
... Hmi dau seama că acest An!lia'5omânia, pe Dimledon, este tot ceea ce am 1ucat eu vreodată mai
!reu în $ece ani de tenis interna#ional. 3a, trecuseră $ece ani de la meciul meu de deut cu 4oua
Teelandă...
 

Sunt atât de oosit, încât am impresia că arG Co+e ' 3on Jerrard, neo$eelande$ul de acum $ece
ani... Ce mult seamănă între ei.
ă !ândesc cu teamă la faptul că dulul de mâine este un imens semn de întreare. arr opman e
în continuare ine dispus. u nu pot fi. entru el, acest meci cu An!lia e, dacă vre#i, o proă de
virtuo$itate. entru noi însă e cu totul altceva.  meciul pe care treuie să'l dăruim celor de acasă... La
toate marile turnee, pe Dimledon, la "2oro Italico", la 5oland Jarros, câşti!ă sau pierde Ioniriac
sau Ilie 4ăstase, după care urmea$ă, în parante$ă, 5omânia. Astă$i însă, în parante$ă suntem noi.
Astă$i câşti!ă sau pierde Rom1nia#
-i am 1ucat partida de dulu. A fost o partidă !rea, cu toate că scorul ar putea să lase altă impresie
(iriac, 4ăstase ' Co+, StilEell :@'=, Q'9, 9'Q, 9'K).  adevărat că astă$i, după mai ine de un an, mie
imposiil să cred că am fi putut pierde "dulul de la Dimledon", dar ce !reu a fost primul set, la ='=,
când, pe serviciul lui Co+, scorul a1unsese să fie K@'@*
5emontând de la @'K@, am reali$at cel mai consistent brea al între!ului meci. 3upă câşti!area setului,
am sperat că şocul înfrân!erii în set, de la K@'@, va clătina moralul en!le$ilor. 3ar nu s'a întâmplat aşa.
Câşti!ând setul doi, Co+ şi StilEell au preluat şi conducerea psiholo!ică a meciului.
Cu câteva secunde înainte de începerea setului trei, în timp ce Ilie îşi potrivea coafura, în fotoliu, i'am
spus direct
  Ilie, setul ăsta se 1oacă, de fapt, dulul, meciul, Clevelandul şi chiar viitorul nostru de tenismani.
i'a răspuns râ$ând
 Lasă asta, Ioane. u ştiu foarte ine că în tenis se 1oacă mereu şi mereu totul, la fiecare min!e.
Hn setul trei sau produs două evenimente.
rimul
 pulicul en!le$ a fluierat o deci$ie a aritrului ecGel, care l'a penali$at pe Ilie pentru o pretinsă
atin!ere a plasei. Al doilea am câşti!at setul cu 9'Q.
Setul patru a fost şi ultimul (9'K).
Conduceam An!lia cu >'l, pe Dimledon. In fond, chiar dacă am fi pierdut a doua $i amele simpluri,
aveam să părăsim totuşi onorail covorul ostil al "catedralei".
Hn vestiar, Ilie a spus pe neaşteptate "Ascultă, arr* ra!erea la sor#i n'a fost !ro$avă. 3acă Ion ar fi
că$ut în prima $i cu StilEell, astă$i ne'am fi dus în Soho, la o ere rece". arr opman a răspuns
imediat "!ister 4ăstase, toate reflec#iile astea trădea$ă un filo$of. u cred însă că înainte de a medita
 pe tema 1ocului sor#ilor, ar treui să tra!i un pui de somn. 4u de alta, dar mâine seară vei avea nevoie
de ceva for#e proaspete, ca să'i re$işti lui arr în concursul de ere rece".
 4e'am culcat devreme. 3ar n'am putut dormi. 4'am fi putut chiar dacă ni s'ar fi dat cel mai !reu
dintre somnifere.
Sunt din nou pe teren. riuna e plină. Lumea e veselă. Se discută le1er, ca şi cum nici n'am fi apărut
în arenă. Am impresia că mă aflu într'un stal şi că triuna repre$intă scena curselor de cai din " 2air 
Lad".
Hncepem 1ocul. 3ar 1ocul nu'mi mer!e. Am impresia că StilEell cunoaşte fir cu fir !a$onul
Dimledonului. riuna e calmă. 5umoarea a încetat Dimledonul ştie să respecte fa$a de tenis. Se
simte însă o stare euforică printre spectatori. "2otoliile de orchestră" $âmesc cu o oarecare
în!ăduin#ă. StilEell adună puncte, pe nesim#ite. 4u mă pot opune în nici un fel. ierd în trei seturi.
riunele îl ova#ionea$ă pe Jraham StilEell. Acum totul e ca la început.  >'> şi An!lia favorită.
5eintru în vestiar. Sunt nervos. Cel mai mult mă supără consolările "-i aşa, acest meci cu An!lia e o
mare performan#ă. "ă uit la Ilie. Hşi ate palma cu racheta, îl simt copleşit. 4u poate sta locului. Cere
un !ât de Coca'Cola, îşi caută prosopul, îşi desface şiretul. -i'l reînnoadă. 5oa!ă să nu se fume$e nu
fumea$ă însă nimeni, îşi i$eşte călcâiele cu racheta pentru a îndepărta nişte fire de $!ură care nu
e+istă pantofii sunt scoşi din cutie... 4u ştiu ce să'i mai spun. Cel mai ine ar fi să tac. Ilie iese...
Sunt oosit. Aş sta aşa, nemişcat, pe anca vestiarului, fără să'mi pese de faptul că maioul e leoarcă.
3e afară se aud $!omote. Ascult. reau să desluşesc totul. ă !ândesc la Ilie. Arunc totul de pe mine
în câteva secunde. este câteva minute va începe cel mai !reu meci al vie#ii mele.
rec su duş. 5ămîn însă doar câteva secunde. 2ierinte'rece, fierinte'rece. îmi dau seama că treuie
să'mi ascut nervii. 4u ştiu dacă voi re$ista acestui meci. -i Ilie e sin!ur, pe Dimledon...
%rc pe furiş în triună. Aş vrea să nu mă recunoască nimeni, începe 1ocul, Ilie e foarte nervos.
Schimă mereu racheta. 4u'i iese aproape nimic. 4u se poate concentra. Se uită spre triună. ă
caută prin pulic, încerc să'mi compun o privire de om si!ur pe sine. 'a !ăsit*  foarte !răit. A uitat
 

complet de minutul de odihnă.  mereu primul pe teren. Co+ pare foarte calm. 4u se !răeşte.
 4ici nu mai ştiu când s'a terminat primul set. Co+ a câşti!at cu 9'Q. Dimledonul e în delir, Ilie
continuă să'şi schime rachetele. roail că vom pierde...
Hncepe setul doi. Acum aş prefera să fiu în vestiar. ă părăsesc nervii, Ilie e din ce în ce mai !răit.
Serveşte furios. Atacă, l'@* Toreşte ăie#ii de min!i.  2real >'@* Hmi  revin. Serveşte cu disperare. Q'@*
Ce mare 1ucător e Ilie 4ăstase* Serveşte Co+. Ilie răspunde formidail. Am impresia că 1oacă cu ochii
închişi, 1oacă din memorie. Al doilea brea K'@** Dimledonul tace... Serveşte 4ăstase. Co+ caută să
câşti!e timp. Hncearcă un not ready# Hn $adar ;'@*  oare cu putin#ă8 3ar nu apuc să mă liniştesc. Co+ îşi
câşti!ă serviciul ;'l. Hncep să mă osede$e toate seturile pe care le'am pierdut cu Arilla, de la ;'@. Hmi
revine în minte şi meciul pierdut cu Arilla, de la ;'@. 3in fericire însă, istoria nu vrea să se mai repete. Ilie a
redevenit 1ucătorul pe carel ştiu 9'l.
Hncepe setul trei. 3upă Q'9 şi 9'l, şocul setului trei va treui să decidă...
l'l, >'>, Q'Q... 2rea Ilie* K'Q** -i ;'Q*** Serveşte Co+...:;'@... :;'l;... :;'Q@... ai avem două min!i. Co+
atacă. Lun! de linie. Aut* :;'K@* in!e de  setballl 3ar, în acest moment, Ilie 4ăstase are una din
interven#iile care'l vor face celeru şi vor anula toate i$ucnirile lui de nervo$itate, în timp ce Dimledonul
trăieşte drama setballului, Ilie se apropie de aritru şi spune răspicat "Ri('tball" (min!e ună). Aritrul,
deşi surprins, acceptă imediat Q@'Q@. Co+ rămâne perple+. riunele ova#ionea$ă acest !est de o candoare
rarisimă, după atâtea min!i duioase. 0ocul se întrerupse mai ine de un minut. u e$it între admira#ie şi...
teamă. 3ar răsplata vine imediat. Ilie reuşeşte automat breaul victoriei în acest chinuitor set trei.
au$ă... în vestiarul nostru e linişte. Acum vorele nu mai au nici un sens. Suntem foarte aproape de
victorie. arr opman $âmeşte. Ilie îi răspunde tot printr'un $âmet "-tiu ce vrei să spui, arr. Că
arG Co+ e omul de ătut. Ai dreptate, arr. 3ar mai e până atunci".
5evenim. Co+ e, în continuare, foarte stăpân pe sine. S'a pieptănat cu !ri1ă. Alear!ă cu paşi mărun#i
spre masa cu prosoape.
ână la Q'Q am stat nemişcat. Cred că în cele apro+imativ >@ de minute mi'am re#inut respira#ia cel
 pu#in :@. Apoi a venit cel mai important brea din tenis K'Q pentru Ilie. A urmat serviciul lui ;'Q. 4e
mai treuia un sin!ur !hem. Lui Co+ i'ar fi treuit cel pu#in patru. 3ar !ândul că suntem atât de
aproape m'a epui$at. A treuit să părăsesc triuna, îmi era imposiil să mai urmăresc meciul. -i am
coorât.
3e afară se au$ea mu!etul triunei. Am încercat să descifre$ 1ocul, ascultând. A servit Ilie. A atacat.
riuna a tăcut.  @'l;, desi!ur. Co+ a reuşit un  passin(s'ot# Ilie a !reşit, proail, intercep#ia. 3acă
n'ar fi !reşit, ar fi i$ucnit aplau$ele pentru Co+. La Dimledon nu se aplaudă pe !reşelile
adversarului.
Sunt la capătul puterilor. %rc câteva trepte, ca să'i văd fa#a lui Ilie... %ite'l*  livid. Serveşte. Atacă*
5etur formidail Co+. Hncă un punct pierdut @'Q@* 3acă Co+ va "întoarce" breaul, totul e pierdut.
Ilie cere min!i. 4u mai are astâmpăr. 4ici nu se !ândeşte să "taie" seria en!le$ului. -i e pericol mare.
Serveşte* 2ormidail* As* :;'Q@* Hl aud stri!ând la copii "2alls, balls" rea min!i. Serveşte. Atacă*
5etur Co+. oleu 4ăstase, imparail* Q@'Q@* Suntem la două min!i de "Salatieră", visul meu utopic*
Coor din nou. 4u vreau să văd. reau doar să aud. Să deduc. Ce a fost asta8 A servit. K@'Q@*
 !atc'balll, !atc'balll, !atc'balll Acum treuie să mă întorc. reuie* reau să văd ultima min!e,
întind !âtul. Jăsesc un mic "periscop" între doi umeri lipi#i. 4u vreau să scap nici o mişcare. 2i+e$
 piciorul stân! al lui Ilie. ârful se răsuceşte   uşor înăuntru. rea să evite cea mai mică !reşeală de
 picior. Ilie serveşte. uternic. 2oarte puternic. 3ar min!ea e în plasă. 3uc palma la ochi. in!ea a
doua o urmăresc în !ând. -i, deodată, Dimledonul răsuflă. -tiu. -tiu foarte ine. 3ulă !reşeală*
3ulă !reşeală, la matc'balll# K@'K@* !alitate* -i totul de la capăt*
 Coor pentru ultima oară. 4imic nu mă va mai putea întoarce înainte de sfârşit. Aud min!ile. Se 1oacă
mult. Amândoi vor să prelun!ească acest K@'K@. -i iarăşi linişte. 3in nou matc'balll * A servit* 4umăr 
min!ile. %na* 3ouă* rei* 4ăstase* Co+* 4ăstase* Co+* 4ăstase**
Aplau$e* Aplau$e** Dimledonul aplaudă*
Am câşti!at* Am câşti!at* Hncerc să pătrund. rec cu !reu printre oameni. o#i se uită la mine.
roail că am o fa#ă care nu inspiră încredere. i se face loc. Coor. A1un! la Ilie. Jică Co$uc
 plân!e. ă aşe$ în !enunchi, îl cuprind pe Ilie. ă simt foarte puternic acum. o#i ne privesc.
Aplau$ele continuă. Ilie e pe umerii mei. 4u m'am !ândit nici o clipă că aş putea să par ridicol. Sau
caotin. A fost ceva care treuia făcut. 4u ştiu cum aş fi putut consuma altfel cea mai mare ucurie din
via#a mea...
Am învins An!lia* e !a$onul ei cel rău. Hn mi1locul triunelor Dimledonului. Suntem în finala
 

"Cupei 3avis". 4oi, învinşii lui l Shaffei. Suntem în finala "Cupei 3avis". Hntr'o $i de septemrie
vom atin!e "Salatieră de ar!int" care, în mintea mea de adolescent, a fost, cândva, un fel de comoară,
un fel de te$aur din :@@: de nop#i. -i care, vă mărturisesc, continua să fie tot o comoară, de ar!int sau
de fum, chiar în acea seară a victoriei asupra An!liei lui Co+ şi StilEell.
A urmat o noapte lun!ă. 3ar n'am fost în Soho. Concursul de ere rece n'a mai avut loc. ram sfârşi#i.
Am stat întinşi în pat. &oseala ne împiedica să dormim. Am aşteptat $iarele încă de la ivirea $orilor.
Am sunat de mai multe ori. Inutil, ineîn#eles. ra mult prea devreme.
Am coorât înainte de ora servirii micului de1un. Am !ăsit un "&servator". 2oto!rafia lui Ilie, că$ut
 pe spate, în timpul meciului cu Co+. e+t su!estiv "Ilie 4ăstase se va ridica şi îi va învin!e pe Co+ şi
area /ritanic".
Celerul cronicar 0ohn /alantine de la "he Sunda imes" scria o cronică avântată"... cu cât
 pământul îi ardea mai tare su picioare, cu atât românii se dovedeau mai stăpâni pe ei". -i tot el
"arele parado+ al acestui final de meci temperamentalul 4ăstase a fost mai calm decât Co+. Calmul
Co+ a fost mai nervos decât temperamentalul 4ăstase".
ram în finala "Cupei 3avis". ram cu adevărat...... -i am trecut &ceanul. -i am a1uns la 2orest ills.
Americanii ne priveau cu simpatie, dar şi cu o do$ă de în!ăduin#ă, în fond, ce era uropa în tenis, pe
lân!ă America sau Australia*
roail însă că acel $âmet de în!ăduin#ă a fost o simplă impresie pe care o purtăm în noi. Chiar de
la primele $ile de antrenament, am fost uimi#i de mul#imea operatorilor care mişunau în 1urul nostru.
Sunt convins, de altfel, că în cele câteva $ile premer!ătoare 2orest illsului s'au tras mii şi mii de
metri de peliculă, în numele pulicită#ii, în primul rând, şi, ineîn#eles, în numele "spionării" tehnice a
finaliştilor "Cupei 3avis".
2orest illsul :9 a început cu o e+plo$ie de mari propor#ii, care s'a au$it până în 4evada. Hn turul
doi, Ilie 4ăstase a câşti!at la Stan Smith, poreclit "the Giller" (uci!aşul) pentru for#a nimicitoare a
loviturilor sale (4ăstase'Smith ;'<, :>'l@, <';, 9'Q).
artida a plăcut enorm americanilor. A e+istat şi un moment de  suspense, ca într'un Eestern de cea mai
 ună calitate. Condus cu un set şi cu K'l în setul doi, Ilie reface până la Q';, dar Stan Smith are  setball#
Aici, în urma unor schimuri violente la fileu, Stan Smith plasea$ă un cros ca şi imparail. Ilie
 plon1ea$ă spre min!ea care, după cădere, ricoşea$ă dincolo de linia de dulu. 5atând intercep#ia, Ilie
aruncă, din $or, racheta, care reuşeşte, printr'o minune, să trimită min!ea peste plasă. Stan Smith,
 prompt la fileu, retrimite un stop în partea opusă. 3ar, în această 1umătate de secundă, Ilie reuşeşte să
se arunce spre racheta că$ută, să o ridice, să se răsucească şi să plon1e$e de astădată spre min!ea aflată
în partea opusă. La capătul acestei opera#ii uluitoare, min!ea ateri$ea$ă imparail în terenul lui Stan
Smith, care nu mai ştie ce să creadă. !alitate* riunele sunt realmente incendiate. Se aplaudă minute
în şir această paradă ripostă nemaivă$ută, desi!ur, pe un teren american. 4u mai e, cred, ca$ul să vă
spun că televi$iunea americană a reluat o săptămână întrea!ă această fa$ă inimitailă care a făcut din
 4ăstase un fel de l Cordoes al tenisului.
  3in acest moment, 1ocul Stan Smith'Ilie 4ăstase a înre!istrat o schimare de :=@ de !rade. Stan
Smith a cedat treptat atacurilor lui Ilie. La terminarea meciului s'a produs o adevărată încercuire a lui
 4ăstase. ulicitatea necesară a apropiatului meci de "Cupa 3avis" treuia asi!urată până la ultimele
limite, cu atât mai mult cu cât, de astădată, avea un temei fără replică victoria asupra unui titular al
echipei americane.
A doua $i, de diminea#ă, ne'am întâlnit, din întâmplare cu un foarte apreciat cronicar american 0err
&ster.
 4'ea arătat pro!ramul finalei. ra foarte mândru. =@ depa!ini. ârtie velină. Coper#i color, în pro!ram
era scris mult despre noi. Aveam, fiecare, io!rafii amănun#ite. almaresul nostru nu avea asolut nici
o !reşeală. 0err &ster, oprindu'se asupra acestui palmares, m'a întreat despre cele două victorii ale
lui l Shaffei, la /ucureşti. I'am spus că se poate întâmpla oricui, mai ales când evora de l Shaffei.
A doua $i, Ilie a avut prile1ul de a răspunde întreării lui 0err &ster. 3upă primul set era 9'@ pentru
 4ăstase. In setul doi, l Shaffei a aandonat, acu$ând o întindere...
Ilie a părăsit 2orest illsul printre ultimii :9 1ucători. eciul de adio a fost foarte frumos. 3e altfel, un
meci 5oseEall'4ăstase nu poate fi decât frumos, într'o vreme când serviciul puternic şi voleul tind să
devină, în opt ca$uri din $ece, solu#ia unei fa$e cât mai rapide, sutilită#ile tehnice ale lui Ven
5oseEall şi Ilie 4ăstase au i$utit să'i încânte pe cei :;.@@@ de spectatori de pe "Centralul" 2orest
illsului (5oseEall'4ăstase 9'l, <';, K'9, 9'Q).
 

In ultimele $ile ale marelui turneu, taciturnul 5od Laver a declarat în cadrul unei conferin#e de presă
"Aici, la 2orest ills, am fost impresionat de câ#iva 1ucători tineri şi mai ales de românul 4ăstase"...
Laver, impresionat*entru mine era o surpri$ă mult mai mare decât victoria lui Ilie asupra lui Stan
Smith.
... e aeroport, înainte de a pleca spre Cleveland, locul de desfăşurare a finalei, am fost întreat despre
şansele pe care le întrevăd echipei 5omâniei. 5ăspunsul meu a fost simplu "Am au$it că la Cleveland
min!ile $oară mai repede. Asta'i tot ce ştiu, deocamdată". A doua $i am citit că sunt un om ironic.
 4'am în#eles de ce, dar nici n'am avut timp să reflecte$ asupra le!ăturii făcute de reporter. ram la
Cleveland, oraşul visului meu utopic.
...Cleveland* rima impresie8 erenurile în trei culoriverde, roşu, ne!ru...
Cimentul e dur. 3upă primul antrenament, nu ne mai sim#im tălpile. 3ar a doua $i, de diminea#ă,
suntem iarăşi pe teren... 0ucăm mult. Avem adversari puternici SeeEa!en, olmer!... impul trece
!reu. Am avut impresia, după Dimledon, că mă voi calma aici, la Cleveland. 3ar nu e cu putin#ă. i'
e !reu să renun#. Americanii au o voră cine a putut a1un!e în finala "Cupei 3avis" nu e ătut
dinainte... 3e acord, îmi spun, dar această echipă a Americii a câşti!at finala anul trecut, în deplasare,
la Adelaide, în Australia, cu K'l...
Lucrăm de diminea#a până seara. %n reporter de la "he 4eE 3ealer" mă întreaă dacă'mi place
Clevelandul. Hi răspund "4u'l cunosc. -tiu doar că are terenuri de ciment, vopsite în verde, roşu şi
ne!ru".
&rele trec !reu. Se apropie startul. reşedintele 4i+on ne trimite o tele!ramă "îi felicit pe sportivii
români pentru performan#a de până acum", în aceeaşi $i primesc o tele!ramă din Lu!o1, de la un
maistru. ă uimeşte adresa "Ion iriac, 6Cupa 3avis7, Statele %nite". ă între cum de a a1uns
tele!rama asta...
A venit şi $iua tra!erii la sor#i* & adevărată ceremonie. Sala Dindsor a hotelului "ilton". re$idea$ă
 primarul oraşului. omente de emo#ie. S'a tras primul 1oc Ashe'4ăstase. 3eci eu am să urme$ contra
lui Stan Smith. -i'am să închei, în $iua a treia, cu Ashe... /o ala!a, secretarul tehnic cu nume de
coEo sau de şerif, aruncă o voră plină de umor "Am au$it că /ucureştiul e un oraş frumos. Aş
 prefera să'l cunosc totuşi altfel decât la anul, în finala 6Cupei 3avis7". 3eşi un simplu compliment,
simt o uşoară ame#eală la !ândul că s'ar putea întâmpla să fie aşa...
A venit şi $iua cea mare. Stadionul din Cleveland pentru că e un veritail stadion pare un pic
desfăcut... Lume multă. Apar 1ucătorii. Ilie mi se pare iarăşi nervos.  întotdeauna nervos când se uită
în 1os, spre pantofi, căutând o pietricică ima!inară, în care să şute$e. Arthur Ashe poartă un pulover 
!alen (cam strident în această catedrală a sportului al).
%ltimul act a început. 4ăstase atacă. rea să'şi pună adversarul în dificultate. 3ar e foarte nervos. 4ici
nu are rădare să se aşe$e în fotoliu în pau$a de un minut. orneşte, de fiecare dată, cu paşi mărun#i,
spre linia de serviciu. Ii simt muşchii contracta#i.
Arthur Ashe e calm. -tie, desi!ur, că de vreo >; de ani "Salatiera" are !ravate pe soclu doar nume
americane şi australiene.
Ashe câşti!ă primul set cu 9'>.
 4ăstase începe, parcă, mai ine al doilea set. Conduce. Alear!ă. aie terenul în lun! şi'n lat. lon1ea$ă
cura1os, uitând că 1oacă pe ciment. Setul are un moment decisiv 4ăstase conduce cu ='<. Apoi riscă pe
serviciul lui Ashe.  sin!ura solu#ie, de altfel, în fa#a imperturailului Arthur... Ashe e!alea$ă
='=. Ilie nu cedea$ă.
  Astă$i însă şansa nu e de partea lui. Ashe "întoarce" câteva !hemuri de la Q'@ sau chiar :;'K@.
ierdem setul cu:;'lQ...
In setul trei a treuit să mă duc la caine, ca să mă echipe$. Am continuat să ascult la me!afoanele
instalate peste tot. La K'> pentru 4ăstase n'am mai putut sta în vestiar. Am ieşit pe 1umătate echipat.
'am uitat la Ilie. A încercat un topspin# A mai încercat unul. rimul   a ieşit în aut. Al doilea n'a fost
destul de înalt. Sufla vântul. )opspinurile deveneau, astfel, o loterie. 3ar Ilie voia să încerce totul...
Am reintrat în vestiar. Stan Smith era de mult în cel vecin. Am încercat să nu mă mai !ândesc la
meciul pe care Ilie avea să'l piardă peste câteva minute, în după amia$a aceea de septemrie, la
Cleveland, Ilie 4ăstase repre$enta, din păcate, cel mult ;@ la sută din ceea ce fusese cu pu#ine $ile în
urmă, contra lui Smith, la 2orest ills (Arthur Ashe'Ilie 4ăstase 9'>, :;'lQ, <';).
 4e'am reîntâlnit în vestiar, Ilie a spus doar atât "Am 1ucat prost". arr opman l'a ătut pe umăr
"ister 4ăstase, ai trecut pe lân!ă o mare performan#ă". Ilie n'a reac#ionat. ra oosit.
 

& mare performan#ă8 4u'mi dădeam seama dacă .. credea în ce spunea sau începea pre!ătirea
 psiholo!ică a $ilei a treia.
Am intrat pe teren cu he Viller alias Stan Smith. -tiam că "uci!aşul", care este cu nouă ani mai tânăr 
decât mine, i$eşte formidail la serviciu şi vine imediat cu voleul. Acesta e 1ocul american, prin
e+celen#ă. Aşa 1oacă şi Jraener. Aşa 1oacă to#i 1uniorii lor. Jestul frumos, min!ea sau traiectoria
savantă nu mai sunt la modă în America. %n 1oc frumos spun americanii e doar cel care aduce puncte.
3eci ful!erul treuie să se vadă la serviciu, iar trăsnetul să se audă la voleu. Astai tot.
... -i totuşi, treuie să fac ceva împotriva "uci!aşului". Cu armele mele europene. Cu min!ea tăiată,
liftată, şlaisată, stopată...
ai să te văd, mister Smith* Să ştii că nu mă sperie serviciul omă. Santana serveşte mult mai încet,
dar min!ea parcă e vră1ită. e ro! să mă cre$i, când voi, americanii, veni#i în mare vite$ă la fileu, nu
face#i decât să a1uta#i discretul nostru cros european. rei să ştii care e, de fapt, handicapul meu8 Hmi
face mereu impresia că, după un sprint de patru cinci metri, o să mai patine$ câ#iva centimetri. Astai
amintirea $!urei. Aici însă, pe cimentul vostru, treuie să frâne$ rusc. -i mă dor foarte tare !le$nele.
... îmi pare rău că primul set l'am câşti!at aia după :K !hemuri (='9). Cu un 9'K nu ştiu dacă aş mai fi
 pierdut partida. -i a mai fost povestea aceea din setul doi (câşti!at de Smith cu 9'Q). La Q'> pentru tine
eu am făcut o min!e de Q'Q, dar aritrul a decis altfel. -i iată că în loc de Q'Q a fost K'>. Adevărul e că
terenul de ciment e teriil de avanta1os pentru echipa !a$dă. e $!ură, o min!e duioasă poate fi
reconstituită. e ciment, în schim, nu rămâne nici o  urma.
  e ro! să recunoşti, mister Smith, că după setul trei, când te conduceam cu >'l, nu mai erai foarte
si!ur de superioritatea ful!erului şi a trăsnetului asupra uropei. 3ar iarăşi ai avut pu#in noroc. La ;'>
 pentru mine, dacă termin setul imediat, nu se mai ştie. Aşa însă, am a1uns la <';. -i a fost prea mult
 pentru cei Q@ de ani ai mei. Hn ultimele două seturi m'ai ătut mai mult cu aler!area. Ca să nu mai
amintesc de alte cau$e, care n'au mai depins de noi, cei cu racheta în mână. -i am fost atât de aproape
cu acel K'Q în setul cinci... (Smith'Niriac 9'=, 9'Q, ;'<, 9'K, 9'K).
Aşa sa încheiat prima $i. ra >'@ pentru americani. Ar fi putut să fie l'l. Hn fond, am avut K'Q în setul
cinci...
A doua $i de diminea#ă am luat $iarele. Iată ce scria a!en#ia 2rance resse "Ion iriac, mai pu#in
strălucitor decât coechipierul său, a dat totuşi o replică redutailă puternicului voleieur care este Stan
Smith. rin 1ocul  său solid şi prin concentrarea sa deoseită, tenismanul român a fost pe punctul de a
 produce o mare surpri$ă. 3upă pau$ă însă, deci$iile !reşite ale aritrilor, ca şi ratările de serviciu ale
românului l'au făcut să piardă ultimele două manşe".
3upă amia$ă aveam dulul. Ilie nu putea era limpede să uite înfrân!erea la Ashe. 5epeta mereu, ca un
automat "Am 1ucat prost* Am 1ucat prost*" Această idee fi+ă l'a împiedicat să'şi revină în partida de dulu.
 4'aş putea spune că noi nu ne'am 1ucat şansa, între mine şi el a e+istat însă o diferen#ă de tensiune. u am
reuşit să uit că suntem conduşi cu >'@. Ilie însă n'a putut uita. Hn setul trei am avut avanta1 de cinci ori ;'K,
9';, <'9, ='<, '=. -i am pierdut cu... 'l: (scor final ='9, 9'l, ll'). Aventura visului meu utopic se încheia,
de fapt, aici.
3ar ătălia a continuat. A doua $i, Ilie şi'a re!ăsit $âmetul. Scăpase, poate, de osesia re$ultatului, în fond,
simplul fapt că po#i fi osedat de re$ultat la Cleveland, în finala "Cupei 3avis", e o proă de cura1.
Ilie a început foarte ine partida cu Smith. 3eşi americanul a servit realmente ca ful!erul, Ilie a reuşit
breaul la Q'Q, în primul set, cu un voleu de stân!a, care ar fi putut să fie descompus în pa!inile tehnice ale
"Dorld Sportului. La ;'Q, Smith a reali$at patru aşi, dar Ilie a "punctat" imediat, câşti!ând setul l'@.
Setul doi a semănat mult cu primul. Acelaşi brea# Acelaşi final splendid, la ;'K, cu Q@'l;, as, as 9'K...
şi >'@.
La >'@ pentru 4ăstase, setul trei a pus fa#ă'n fa#ă doi o+eri !ata !ata să i$ească din toate puterile. La K'>,
Smith reali$ea$ă patru aşi. Ilie reface distan#a tot cu patru aşi. Apoi, deşi condus cu K@'l;, reuşeşte să
a1un!ă la ;'K şi serviciul. &osit, proail, de această formidailă   canonadă a "aşilor" cu Smith, Ilie
serveşte mai sla, atacă pe min!i moi şi pierde setul.
Al patrulea e setul lui Smith, fără prea multe complica#ii, în schim, al cincilea a fost setul olnavilor de
inimă... S'a mers "cap'cap". Apoi Smith a avut ;'Q. Ilie a refăcut, ;';, şi a condus cu 9';* S'a a1uns la ='<
 pentru 4ăstase* atchall** Jreu de povestit... '=** Al doilea matc'balll ână la :l' pentru Smith, Ilie
avea să mai aiă două matehalluri. -i ce mult am dorit acest punct (punctul de onoare) în finala de la
Cleveland...
%ltima încercare a fost a mea. 3ar era prea târ$iu. Iar Ashe se afla în mare formă, în setul doi am condus cu
K'l,dar am pierdut cu 9'=. Ashe se 1uca având în spate un scor !eneral de K'@ care valora cât un fotoliu
 

foarte, foarte comod.

Am câşti!at setul trei. 4'am acceptat niciodată înfrân!erea fără luptă, în setul patru a venit întunericul. ra
târ$iu. Ashe conducea. eciul a luat sfârşit în seara aceea ( S%A'5omânia ;'@, în finala "Cupei 3avis" în :9. Ashe'
 4ăstase 9'>,:;'lQ,<';, Smith'Niriac 9'=,9'Q,;'<,9'K,9'K, Smith, Lut$'Niriac, 4ăstase ='9,9'l,:l', Smith'4ăstase K'9,K'9,9'K, :l', Ashe'
Niriac 9'Q,='9,Q'9,K'@ E. o.)
 A doua $i urma să plecăm la Dashin!ton.
Aşa a fost la Cleveland. Cu un pic de noroc, ar fi pututsă fie l'K sau chiar >'Q. ăcat de $iua slaă a dulului
nostru. Am fi 1ucat altfel, în ultima $i, fără acel nu prea plăcut @'Q pe cap şi în... piept.
... Când ne'am întors acasă, am făcut o vi$ită redac#iei $iarului "Sportul". La masa rotundă or!ani$ată
adhoc, cineva m'a întreat $âmind dacă vom mai 1uca vreodată în Challen!e round. Am răspuns printr'o
întreare "3e ce nu8" -i am vrut să adau! "Chiar dacă ar fi să 1ucăm, pe parcurs, împotriva lui l Shaffei,
la Cairo".
  Am uitat să vă spun că imediat după Cleveland am participat la câteva turnee în America. Am fost la
Dashin!ton, la Las e!as, la 3enver. 3acă v'aş aminti câteva re$ultate, a#i spune că tenisul e o adevărată
loterie. La 3enver, de pildă, Ilie l'a ătut pe Ashe (9';,K'9,9';) şi a câşti!at finala cu... Smith (9';,9';). Hn
timpul acestui turneu, celerul schior 0ean Claude Vill a fost atât de entu$iasmat de 1ocul lui Ilie, încât i'a
făcut cadou o !heată uriaşă, un fel de statuetă, repre$entând schiul. Această !heată se află şi astă$i, în
ori!inal, pe televi$orul mamei lui Ilie, în 3rumul aerei... ot la 3enver, eu am trecut de asarell şi de
Lut$. In numai două $ile deci am învins împreună cam toată echipa Statelor %nite.
 4u* enisul nu e o loterie, dar, în anul de !ra#ie :9, noi 1ucam de la e!al la e!al cu o echipă ale cărei
re$erve se numeau ClarG Jraener, Cliff 5iche, asarell şi Lut$. -i cu toate că nu'mi plac fra$ele cu dacă,
mi'aş în!ădui să vă mărturisesc un !ând dacă Ilie ar fi avut atunci, la Cleveland, forma între!ului său an
:<@, sau măcar forma din noiemrie :9, de la StocGholm, "Salatiera de ar!int" ar fi făcut cea mai
ciudată călătorie din istoria ei, poposind la /ucureşti.
... Am amintit de StocGholm. Hnainte de StocGholm însă, am fost la aris, pentru un concurs de sală. Acolo,
în sala ierre de Couertin, eu mi'am permis să câşti! la ilici (9'l, 9'K), învin!ătorul lui... l Shaffei.
Stima#i cititori, v'am re#inut foarte mult. Aproape cât meciul Jon$ales'asarell, de la Dimledon. Sper că
ma'#i !ratificat însă cu rădarea dumneavoastră. Aş fi vrut să vă povestesc şi despre StocGholm, dar am să'i
las locul lui Ilie. La StocGholm începe cea mai frumoasă serie din cariera lui 4ăstase. & serie care va dura
vreo ;@@  de $ile. e mine vă ro!, încă o dată, să mă ierta#i pentru această prea lun!ă poveste... Acum
mi'e dor de /raşov. Aş vrea să urc pe ostăvar, să'mi pun schiurile şi să încep coorârea. Sunt $ile
când această coorâre se încheie chiar în fa#a casei mele. Când i'am povestit asta lui don anuel
Santana, nu i'a venit să creadă "3acă aş fi putut face asemenea coorâri de asm, n'aş mai fi 1ucat
tenis". orea câşti!ătorul Dimledonului...

Jeneralul şi locotenentul său

Cele ;@@ de $ile pe care mi le acordă, cu atâta culantă, Ion s'au născut, de fapt, la Cleveland. oate că
şi "Salatiera", înduioşată un pic de înfrân!erile mele în fa#a lui Ashe şi Smith, şi a spus că merit şi eu o
soartă ceva mai ună.
Cele ;@@ de $ile au fost pentru mine un fel de vârte1, care m'a cuprins cu rutalitate şi m'a purtat
haihui, unde nici nu visam. Acuma, între noi fie vora, sunt si!ur că am avut şi noroc. 2ără noroc, mai
ales în tenis, nu prea po#i face mare lucru. ora aceea de duh "norocul îi a1ută pe cei puternici" mi se
 pare foarte ine !ăsită pentru adolescen#i. %neori însă norocul îi a1ută şi pe cei slai. u cred că nu
sunt un om prea puternic. 3acă ar fi ca norocul să'i a1ute doar pe cei puternici, iriac ar fi treuit să fie
 primul lui ales. 4u cunosc un om mai puternic decât iriac. Ca să fiu sincer, eu cred că "Salatiera" a
râs pu#in când am atins'o, timid, prima oară, şi s'a hotărât să mă a1ute.
%n sin!ur lucru v'aş ru!a. 'aş ru!a să nu vă aştepta#i   la o poveste amănun#ită, ca a lui iriac. u nu
 prea ştiu să povestesc. iriac #ine minte foarte uşor totul. u uit la fel de uşor. 3acă accepta#i acest
"pro!ram" destul de nesi!ur, sunt !ata să vă înso#esc în Suedia.
StocGholm* Se spune că e un oraş rece. u însă mă simt foarte ine la StocGholm. Capitala Suediei mă
iueşte. Am constatat, în !eneral, că nordicii mă iuesc mai mult decât cei din sud. +istă cronicari en!le$i
sau suede$i care n'ar scrie un sin!ur rând urât despre mine. +istă, în schim, o fran#u$oaică, sau aşa ceva,
care mă în#eapă de fiecare dată. In sfârşit, fiecare cu meseria lui.
La StocGholm mi'a plăcut să 1oc întotdeauna. Aşa s'a întâmplat şi atunci, în noiemrie :9. -i a fost un
turneu mare. %n open mare, cu Laver, cu on 5oche, cu Stolle, cu art 5iessen, cu Ashe, cu Santana, cu
Stan Smith...rau to#i monştrii sacri, ce să mai vorim* 3ar eram şi eu, favoritul "Salatierei de ar!int"...
 

Am început turneul de parcă aş fi 1ucat cu /alo!h sau VereGes, la Clu1. 3in păcate, am fost nevoit să fiu
nepoliticos chiar din primul tur, câşti!ând la un suede$, Tahr (9'l, 9'Q). Hn turul doi mi'a ieşit în cale capul
de serie nr. >, on 5oche. 3oar Laver ar fi putut să fie eventual un adversar mai puternic... în partea
cealaltă a taloului, iriac, care eliminase în primul tur un alt suede$ (4orer! 9'K, 9'l), s'a vă$ut fa#ă'n
fa#ă cu art 5iessen. ă închipui#i cât de tare era turneul, dacă într'un al treilea meci al serii se întâlneau
5od Laver cu 2red Stolle, o finală de Dimledon oricând posiilă.
-ti#i care au fost re$ultatele acestei seri8 iriac l'a ătut pe art 5iessen (9'=, 9'Q, 9'K), Stolle a reali$at
surpri$a serii, câşti!ând la 5od Laver (<';, ='l@, 9'K), iar eu am a1uns în prima pa!ină a $iarelor politice
suede$e, cu por tret mare, în urma super surpri$ei 9'K,9'> cu on 5oche*
3in nefericire, în seara următoare am că$ut cu iriac. La terminarea meciului (4ăstase'Niriac 9'l,
9'Q), Ion mi'a spus "4u'mi pare rău că am pierdut. & să'mi pară rău, poate, mâine, dacă o să te ată
Stan Smith în semifinală. Ce mult aş fi vrut să 1oc cu el revanşa pentru Cleveland. u #i'ai luat'o, la
3enver. 2ă'o pentru mine de astă dată... Succes, Ilie*"
-i am 1ucat semifinala cu Stan Smith. "%ci!aşul" câşti!ase la Stolle, învin!ătorul lui 5od Laver. 3e
fapt, nici nu'mi venea să cred că sunt în semifinala unui asemenea turneu. /arranPuilla mi se părea
acum un fel de "şuşă" pe lân!ă taloul cu favori#i de aici. -i ce repede au că$ut* ă cuprindea
ame#eala la !ândul că Laver şi 5oche, primii doi 1ucători din lume, se aflau în triună şi aveau să
 privească de sus, nici voră la străduin#ele mele în fa#a "uci!aşului". ână la urmă însă, le'am servit
!arnitura completă. Am câşti!at la Stan Smith (9'K,Q'9,9'>), învin!ătorul lui Stolle, care, la rândul său,
îl învinsese pe Laver, care Laver... -i aşa mai departe... 4u mai e, cred, ca$ul să vă spun că acest
turneu suede$, cu toată finala pierdută la ilici, şter!ea cam tot ceea ce făcusem până atunci. ictoria
mea asupra lui Co+, pe Dimledon, mi se părea acum tare neînsemnată. 3eşi, dacă admitem că în
tenis se lea!ă totul, StocGholmul n'ar fi fost posiil fără Cleveland, iar Clevelandul a depins atât de
mult de arG Co+.
In decemrie am dat o raită pe la Ancona, în Italia. 2iind ă!at în pri$ă, am câşti!at turneul, ătându'l
în finală pe 2ranulovici ('<,9'K,9'>), care câşti!ase la Santana(9'Q,>'9,9'K).
Aşa se încheie primele K; de $ile din cele ;@@. Spre   sfârşitul anului, "CesGoslovensGi Sport" a făcut
oişnuita sa anchetă interna#ională, pentru stailirea celor mai uni 1ucători europeni ai anului. u am
venit pe "Q", după &GGer şi Jimeno. 3upă mine veneau 2ranulovici, maestrul Santana, Vodes, papa
iriac, ilici, StilEell, alor, Co+, ulli!an, fratele &rantes, /arthes... 4u era rău deloc, în fond,
urcasem "pe Q" din... trei lovituri:) /arranPuilla, >) Cleveland şi Q) StocGholm. Ce simplu pare,
uneori, totul. -i, în fond, cât e de !reu...
Hn ianuarie am fost acasă, întotdeauna mi'e dor de casă. Cu vreo câ#iva ani în urmă, turam la !ândul
că nu plec la ich sau la Sopot. Acum însă, aia aştept o "fereastră" ca să a1un! acasă, să intru în sală,
la Steaua, să fac o şuetă cu ViGi opovici, tovarăşul meu de suferin#ă, să mă duc la "3oi cocoşi", să'mi
re!ăsesc verişoara care verişoară8 să intru în sala orească, pentru aschet, să'l ascult pe 3an
Spătaru, să dorm în voie în oiana /raşov, să uit pu#in $!omotul triunei de la alermo sau uuitul
min!ilor de la adison.
3upă "Anul nou cu sănătate", am intrat iar în sala cu nisip 1ilav de la Steaua. reuia să pre!ătim noul
nostru turneu american.
rima escală, tot la hiladelphia. 3e astă dată însă, fără emo#iile cu ta+iul.
Intru foarte decis să 1oc. Câşti! la profesionistul Jimeno (9'>,<';). /o Carmichael, pe care'l admir 
foarte mult, îmi cedea$ă surprin$ător de uşor (9'>,9'l). Apoi vine rândul profesionistului en!le$ 5o!er 
alor(9'K,9'K). Hncep să intru la idei prea mer! ine toate. Sala Spectrum mă aplaudă. -i mie îmi
 place foarte mult, pentru că nu's ipocrit, în turul trei, oma cea mare 1oc cu Laver. Au$isem atâtea
despre Laver* artea cea mai rea  era că'l şi vă$usem, în toată America se spunea că un 1ucător de tenis
care 1oacă împotriva lui Laver e ca un !anster de rând care se întâlneşte în aceeaşi afacere cu Al
Capone.
Iată'l şi pe Laver* Ca să fiu sincer, nu'mi face plăcere să'l privesc. Are ora$ul ca de ceară. are un
mort.
Hncepem. e neaşteptate mă cuprinde o ună dispo$i#ie ciudată, îmi vine chiar să râd. Culmea e că râd
 pentru că Laver e stân!aci. -i râd mereu, deşi nu prea văd ce e cara!hios în faptul că Laver dă cu
stân!a.
oată sala e cu mine. Câşti! primul set. La Laver* 3ar îl pierd pe al doilea, în setul trei mă simt
e+traordinar. Laver loveşte ca un automat. u răsucesc min!ile. Laver serveşte cu putere. u tai
 

min!ile. A1un!em la ;';. Hncep să vise$. %rmea$ă 9'9. Aici intervine re!ulamentul tiereaGului. 
ultimul !hem. Sau, mai ine $is, se 1oacă ultimele :> min!i. Cel care câşti!ă primul şapte min!i e
învin!ător. Aia acum îmi dau seama că sunt pierdut. aşina din fa#a mea se simte formidail când
 ate metronomul şi'#i în!hea#ă ătăile inimii. ierd la Laver cu <'9 în setul decisiv. Sala Spectrum mă
aplaudă ca pe un învin!ător. 3e ce oare8 oate pentru că un tiebrea cu Laver e ca o victorie. Sau
 poate pentru că lumea s'a cam plictisit de 1ocul perfect al lui Laver şi vrea să ia în ra#e un om care
mai !reşeşte din când în când.
entru mine, hiladelphia e, oricum, un succes. Au 1ucat K= de profesionişti. u am rămas printre
ultimii opt, fiind învins de ister )ennis, care avea să câşti!e şi finala cuon 5oche, mai uşor decât
"sfertul" cu mine (Laver'.5oche 9'Q,<'9,9'>).
3ar marea lovitură am dat'o la dulu. Am avut o serie foarte frumoasă, în primul tur am 1ucat cu sete
mare. Hi  aveam în fa#ă pe 5o!er alor, profesionistul, şi pe Cliff 5iche. -i dacă en!le$ul e un adevărat
!entleman, Cliff, "te+anul", e atât de rău, încât î#i vine să'i dai cu ceva în cap. 3upă 5o!er şi Cliff (>'9,
9'>,9'Q), am câşti!at la Voch şi Sool. Au urmat &sorne şi 0im canus. Hn cele din urmă am ătut un
cuplu celeru 5alston, Ashe. A fost un meci scurt (9'K,9'Q), adică vora lui iriac e+act ceea ce treuie în
sală, astfel încât spectatorii să te iuească pentru că le permi#i să ia un ceai la o oră potrivită.
Niriac'4ăstase, campioni de dulu la hiladelphia*
A urmat, la aEthorne, un turneu american mie'n sută, adică ful!er. -i iarăşi au venit to#i arosanii. -i
iarăşi am urcat pe podium, în primul rând l'am ătut pe te+anul cel rău (9'K cu Cliff 5iche), apoi am
 pierdut la Stan'Smith (;'9), dar am încheiat ele!ant, cu un frumos lon(set, la Ashe (='<).
... Am a1uns la Salisur. ot ce a fost până acum e!al cu $ero. Concurs formidail. ult peste StocGholm.
 American indoor# G# 0# &pen# Campionatul de sală al Americii. re$entă asolut toată lumea, de la 5od
Laver la prietenul l Shaffei.
Hn a1un, şuetă mare. %n fel de cocGtail. Se discută despre şanse. Se fac pariuri. /ill 5iordan, or!ani$atorul,
n'are ce face şi aruncă o voră "2avoritul meu e 4ast". Cineva îi răspunde hohotind "î#i dau cotă ;@ la
unu". /ill sare în fa#ă "&. V., ate palma". ă uit la /ill. 5âde. Hn !ândul meu cre$i că mi'ai făcut vreun
serviciu8 Cu ;@ la unu sunt e+trem outsider# Am cel pu#in :; favori#i înaintea mea.
Hn sfârşit, fie ce'o fi* rimul tur vest!ermanul loet$. -i lumea e iarăşi cu mine. Am un fel de neunie. 4u
mă pot stăpâni. ă dau peste cap la încăl$ire. -i nu ca să fac pe interesantul. 4u* Am un plus de ener!ie
 pe care treuie să o consum.
Am trecut de primul tur* 3ar n'a fost deloc simplu (K'9,<';,9'l). Hntr'un G# 0# &pen nimic nu e simplu.
Hn turul doi, en!le$ul "Jerr" /attricG... -i mai !reu. e la vreo :>'l> în primul set, lestem momentul
când or!ani$atorii openului Salisur au renun#at la tiebrea# In sfârşit, câşti! cu :;'lQ. Hn setul doi
însă "Jerr" îşi dă sufletul. Câşti! cu 9'@. 3upă ultima min!e, îmi iau elan, at ca 2osur şi mă arunc
 peste fileu. /attricG se sperie, eu îi strân! mâna şi triuna aplaudă în picioare. &. V., mister 4ast*
Hn turul trei, unul meu prieten ne(rone, adică Arthur Ashe. Simt că încep să mă fri!ă călcâiele. 4u pot
uita Clevelandul. ă uit la Arthur. ricoul lui !alen îmi atra!e privirile. Cred că e o !reşeală să por#i
un tricou !alen la tenis. Jalenul, pentru mine cel pu#in, e o #intă. Jalenul te e+cită. e înfurie.
e Ashe am hotărât să'l 1oc total. Să nu'i dau timp să !ândească. Să'l aler!. Să'l aler! şi eu. Să'l
ame#esc. Să'l răsucesc. Să'l umilesc. Să'l oli! să fie spontan. Să ne provocăm. Să ne atem la un
metru de fileu. Să nu avem timp să trecem racheta de pe o parte pe cealaltă. Să 1ucăm cu minerul, cu
cotul, cu fruntea. Să ne prăuşim amândoi după ultima min!e.
-i am 1ucat cum mi'am propus. A fost o partidă foarte frumoasă. Americanii au uitat că în tenis se
aplaudă numai după fa$ă. Am avut impresia că sunt la un meci de o+, cu e+plo$ii la aproape toate
loviturile. imp de două seturi, nici unul dintre noi n'a rămas dator, în setul trei însă, am reuşit să
câşti! cu două reaGuri (4ăstase'Ashe='9,;'<,9'>), ceea ce lui Ashe i se întâmplă foarte rar.
A fost o seară foarte plăcută. Am câşti!at la 1ucătorul nr. l al Americii, iar iriac mi'a făcut un cadou
imens, oprindu'l din cursă pe &GGer, în fa#a căruia eu nu m'am sim#it ine niciodată (Niriac'&GGer
9'Q,<';).
Hnainte de a părăsi sala, s'a $vonit că on 5oche, adversarul meu de a doua $i, s'ar putea să nu se
 pre$inte, fiind accidentat. Tei#a mea, "Salatiera de ar!int", a socotit proail că merit un loc de
semifinalist la Salisur. -i, fie vora între noi, mi s'a luat o piatră de pe inimă, deşi cîşti!asem la
5oche, cu nici trei luni în urmă, la StocGholm. ora lui Ion, "întotdeauna e ine când nu 1oacă
Santana", se potrivea foarte ine şi aici.
-i a venit semifinala. Adversar 5o!er alor. Acelaşi 5o!er alor care îl eliminase cu o seară înainte
 pe iriac (ll',9'l), în timp ce eu aveam lier prin nepre$entarea lui 5oche. Se vede însă că alor avea
 

"comple+ul 4ăstase", aşa cum şi eu aveam "comple+ul &GGer sau Jraener" uite că am a1uns să
voresc ca din căr#i.
Hn semifinala cu alor mi'a mers totul. Am câşti!at fără un efort prea mare. Cum vă spuneam, eram
foarte vesel, chiar după ce alor mi'a câşti!at un set. Hmi aduc aminte, pe la începutul setului trei,
când mi'am făcut numărul, plesnind un bac'and în cros, cu spatele la fileu, o fată din lo1ă mi'a
aruncat o !aroafa. Ce era să fac8 am aplecat, am ridicat !aroafa, am făcut o reveren#ă, am sărutat
floarea, m'am apropiat de masă şi am pus !aroafa întro sticlă cu apă minerală. ă ro! să mă crede#i,
am fost aplaudat mai mult decât în urma acGhandului cu spatele. 3upă meci, /ill 5iordan m'a
felicitat şi mi'a spus
 Nine minte, 4ast* âine, în finala cu Cliff 5iche, vreau să dau marea lovitură. reau să câşti! cota
de ;@ la unu.
Cea făcut Cliff8
 L'a ătut pe l Shaffei, învin!ătorul lui Laver. ra finalist al indoorului american, împotriva unui
american* Si!ur că mâine va veni şi fata cu !aroafa. şti un mare don 0uan, mister 4ast. -tii să seduci
întro clipă.
 4'a fost ceva deoseit. Ar fi făcut'o oricine.
 Jlumeşti. 5od Laver s'ar fi înclinat uşor, ca un ministru, şi ar fi cerut ăiatului de min!i să depună
floarea pe masă.
 4u cred, /ill.
ram deci finalist al indoorului american (în semifinală, 4ăstase'alor 9'K,9'=,9'Q,9'Q).
A doua $i m'am pre$entat pentru finală. Sala era ticsită. Cliff 5iche nici nu se uita la mine. u nu
 prea eram în apele mele. -i aveam feră.
Am pierdut primul set. -i totuşi, pulicul era cu mine. L'am pierdut şi pe al doilea. Ceva nu mer!ea.
Iar lui 5iche îi ieşeau toate, în setul patru, Cliff a a1uns la K'l. Hi mai treuiau două !hemuri, înainte
de a servi în al şaselea !hem al setului, mi s'a întâmplat ceva cu totul ciudat. Am sim#it nevoia să'mi
ies din pepeni. Să în1ur. -i am în1urat în !ura mare. Am urlat atât de tare, încât în sală s'a făcut linişte.
Spectatorii i'am vă$ut erau uimi#i o fi înneunit 4ast. A urmat însă cea mai frumoasă serie din câte
am avut vreodată. In trei patru minute am a1uns la K'; şi serviciul. Aveam sen$a#ia că mer! pe sârmă.
La ;'K pentru el, Cliff, deşi nu servea, a 1ucat potul. -i a a1uns la matc'ball# Hn sală se au$ea respira#ia
celor din lo1i. -i am servit. 4u mi'a venit să cred. As* !alitate* Am servit din nou, Cliff a închis,
desi!ur, ochii şi a i$it din toate puterile, în acele clipe el nu mai avea în mână o rachetă, ci un aston
de aseall. in!ea a trecut pe lân!ă mine ca o cometă. Al doilea matc'balll 3oamne, de'ar mai
intra un as* 3ar n'a intrat. Am liftat mult min!ea a doua. Cliff, pre!ătit să i$ească din nou, ca să mă
termine, a fost surprins de $orul prea înalt al min!ii. 5eturul a plecat, astfel, mai sla. Am plon1at în
disperare şi am în!ropat min!ea cu voleul tocmai pe fundul terenului, înviat din mor#i pentru a doua
oară, am "tras" imediat doi aşi la rând şi am e!alat ;';* Sala, în delir. ra si!ur că finala se va
 prelun!i cinci seturi. 5iche, uimit de această reac#ie a sălii, s'a "a!ă#at" de mine, a mai luat o dată un
!hem avans, la 9'9, dar asta a fost totul. 3in acel moment am reuşit nouă !hemuri consecutive. 3upă
@'> (la seturi)şi l'K în setul patru, după cele matc'balluri, reuşeam să câşti! cu 9'@ setul cinci...
La câteva minute după terminarea meciului, am avut un moment !reu. Am sim#it că'mi pierd
cunoştin#a. ram epui$at în urma celor cinci seturi cu Cliff 5iche. i'am revenit în momentul în care
 primarul din Salisur mi'a înmânat Cupa de campion interna#ional al Americii.
A doua $i, de diminea#ă, am cumpărat toate $iarele apărute la chioşcuri. oiam să mă convin! încă o
dată, şi încă o dată, că sunt campion al Americii...
"he venin! Star" din Dashin!ton m'a... întins pe cinci coIoane "Ric'ey, victim of super comebac#
5*C)&R; 2; .A0)A0> !AH>0 0G9>R7A)*5>0 -7&E# Adica apro+imativ, "5iche victima unei
formidaile reveniri.ictoria lui 4ăstase a stârnit o cascadă de superlative". Cel mai entu$iasmat mi
s'a părut 3onald 3ell, căpitanul ne1ucător de la Cleveland, care a declarat tot în "Star" "4ăstase are
un poten#ial fără limite. +ecută voleuri ca Jon$ales şi are topspinul lui Santana". Comentatorul de la
"erald riune" a fost şi el foarte amail "Jaleria celor K @@@ de pe locurile în picioare l'a sus#inut
frenetic pe 4ast. l este viitorul astru al tenisului, Ilie e un ăiat tare simpatic şi pre$en#a lui
înseamnă un mare câşti! pentru tenis". Când a citit acest pasa1, Ion mi'a spus
' Ilie, ăsta e complimentul cel mai frumos. 3e ce8
' entru că !aleria celor în picioare este cel mai impar#ial aritru. La ilano, la Scala, orice cântăre#,
cât de mare, când aude aplau$e după vreo arie ine cântată, se uită întotdeauna sus, spre !alerie. 3acă
 

!aleria de lân!ă plafon aplaudă, înseamnă că a câşti!at partida.

... Cronicarii mi'au amintit în articolele lor că am câşti!at la rând ultimele nouă !hemuri ale finalei. /a
mai mult, statisticienii au pre$entat ca pe o omă faptul că din ultimele K@ de puncte ale partidei eu
am câşti!at Q; "coeficient nemaiîntâlnit într'o finală de concurs mare, în care sunt an!a1a#i doi 1ucători
de superclasă".
entru prima oară în cariera mea am păstrat toate $iarele cumpărate. ra în $iua de >Q feruarie :<@,
la Salisur. ână atunci, pentru mine $iarele mureau chiar în $iua apari#iei. La Salisur mi s'a părut
însă că treuie să păstre$ $iarele. ram aproape convins că acest indoor american va rămâne cea mai
frumoasă performan#ă a tenismenului Ilie 4ăstase. -i'mi spuneam asta, deşi aveam doar >Q de ani şi
 1umătate.
Hn primele $ile de martie am plecat în Australia, pentru un mare concurs pe !a$on, la Sdne. ra
sin!urul continent pe care nu'l vă$usem.
Hn Australia n'am 1ucat !ro$av.  *ndoorul american mă sleise, iar !a$onul australian mi s'a părut mai
 perfid chiar decât cel al Dimledonului. Am câşti!at un prim meci la c3onald (9'Q,9'K,9'K), dar am
 pierdut la 0ohn Cooper (Q'9,Q'9,<';,K'9), care'l ătuse cu o $i înainte pe 2red Stolle.
iriac a 1ucat mai ine decât mine. A câşti!at la profesionistul american /uchol$ (9'l,9'K,9'K) şi a
 pierdut un 1oc foarte aplaudat cu Laver, "împăratul" Australiei, după ce câşti!ase primul set, având de
cinci ori prile1ul de al lua şi pe al treilea (Laver'Niriac K'9,9'Q,<';,9'>).
entru mine, Australia a fost o scurtă trecere, fără amintiri prea multe. ram încă osedat de victoria
indoorului american şi nu mă puteam aduna. 3e altfel, e şi !reu să te aduni pe un court ca acela din
Sdne, un fel de arenă de fotal en!le$ească, cu triună acoperită şi cu peste :;.@@@ de spectatori.
Australia, vă ro! să nu vă supăra#i, nu mi'a plăcut. Australienii sunt prea !ravi pentru mine. Iar 
australiencele prea sore.
Am vă$ut nenumărate terenuri de tenis. Am impresia însă că tinerii australieni 1oacă tenis fără o
 plăcere deoseită. arcă ar fi la o oră de !imnastică oli!atorie. enisul nu pare să'i distre$e.  mai
mult, cred, un taiet de familie. 5acheta într'o casă australiană e un oiect la fel de anal ca şi peria de
haine la noi. Am au$it că în Australia 1oacă tenis o 1umătate din popula#ie. roail că din câteva
milioane de 1ucători de rând nu e !reu să sco#i un Laver sau un 4eEcome. arca e mai frumos totuşi
tenisul 1ucat de noi, cei care nu l'am învă#at în familie...
...Am plecat din Australia spre 5e!!io Calaria, în Italia. ram nerădător să revăd uropa. i se
 părea că sunt la capătul lumii. La Sdne nu m'am sim#it prea ine, deşi se spune că e cel mai
european dintre oraşele australiene.
Am plecat cu un avion al companiei "Alitalia", spre   5oma. Chiar în uşa avionului m'a întâmpinat o
italiancă dră!u#ă, steEardesă, care semăna cu Claudia Cardinale. Intrasem deci în uropa, deşi mai
aveam vreo :@.@@@ de Gilometri până în Italia.
rimul popas 5e!!io Calaria. Aici m'a cuprins în!ri1orarea. In calitatea mea de câşti!ător al
Indoorului american, aş fi putut face mai mult decât să pierd la italianul anatta. 3e asemenea, nu
 puteam să mă console$ cu ideea că după victoria de la Salisur am dreptul să produc... surpri$e.
La onte Carlo încep să'mi revin în formă. in pe locul trei, câşti!ând un meci foarte !reu, la iriac
(<';,9'=,9'>,;'<,9'>). entru mine, o victorie la iriac a fost întotdeauna un arometru de mare
 preci$ie.
lecăm la 5oma* entru "2oro Italico". Aia aici încep să mă simt în formă, în sfârşit, pot respira în
voie după sălile americane şi $ilele de vară australiană. La 5oma suntem foarte ine primi#i. iriac
cunoaşte pe toată lumea, iar eu am câşti!at indoorul american.
Hncepe turneul. Câşti! la Joven. Simt o plăcere teriilă 1ucând. In primul set am impresia că plutesc.
Apoi îmi permit câteva "numere", dar, până la urmă, e tot Q'@ (9'@,9'>,<';). Hn turul doi, adio !lume,
 pentru că'l am în fa#ă pe mister Jraham StilEell, cel care m'a umilit pe Dimledon, în "Cupa 3avis".
Acum revanşa mea e totală 9'K,9'Q,9'>.
Imediat după simplu, trecem la dulu. 3i 3omenico şi 3i atteo au doar satisfac#ia unui set (9'>,
9'Q,K'9,<';). Hn turul doi, vechile noastre cunoştin#e pari$iene 0auffret şi Joven nu reuşesc nici atât
(Q'9,9'>,<';,9'>).
0oc în continuare pe două talouri. La dulu, cuplul 2ranulovici'Vodes se numără printre favori#ii
turneului, dar cronicarii ar fi treuit să'şi aducă aminte că noi doi am câşti!at, cu numai două luni în
urmă, marele premiu de la hiladelphia. Scorul cu care câşti!ăm la Vodes'2ranulovici (9'Q,9'K,9'>) e
în orice ca$ neoişnuit pentru o semifinală la "2oro Italico".
 

Iată'ne deci în finala de dulu*

%rmea$ă o $i de pau$ă, după care va treui să 1oc semifinala de simplu cu profesionistul ilici. Hn $iua
de pau$ă, n'am ce face şi accept, împreună cu iriac, să 1ucăm fotal, pe "2laminio".
 o după amia$ă frumoasă la 5oma. Tiarele au anun#at meciul nostru de fotal cu litere mari. chipele
sunt fa#ă'n fa#ă. Hn triune sunt peste Q@@@ de oameni. e teren, de o parte sunt tenismenii din "2oro
Italico", iar de cealaltă o cominată de actori şi $iarişti din 5oma. Hn echipa actorilor, printre al#ii,
Jianni orandi, Interlle!hi, ăratul Antonellei Lualdi, plus întăririle de ri!oare, cum ar fi, de pildă,
$iaristul 5eno omasi, cu care m'am împrietenit mai demult...
A fost un 1oc ca'n filme. S'a râs cu poftă. u am drilat ca pe /onaparte. Tiarele scriseseră, de altfel,
în "avancronici" că eu aş fi fost cândva centru înaintaş al echipei campioane Steaua.
iriac a 1ucat stoper, iar eu vârf stân!a. iriac i'a speriat pe to#i cu intrările lui tip 4elu 4unEeiller.
Jaleria actorilor i'a înso#it toate intrările dure cu un "e" lun!, alternat cu scandări precise "/affone*"
u am aler!at mult, am drilat tot ce am întâlnit în cale şi am înscris mai multe !oluri, în ciuda
"etonului" advers.
Seara m'am culcat mort de ooseală. ă durea capul. Aler!asem ca pe maidan. Am adormit imediat.
3iminea#a însă a fost ca într'un coşmar. 4'am putut să   mă ridic din pat. Aveam o feră teriilă, e+act
la muşchii pe care tenisul nu'i solicită, cedândui fotalului. Iar după amia$a aveam să 1oc semifinala
cu ilici*
Speriat dea inelea, l'am tre$it pe Ion. i'a spus că n'are nimic. L'am vă$ut însă în!ri1orat şi pe el.
S'a sculat din pat. A început să mă mase$e. Apoi a dat drumul la apă fierinte şi m'a ă!at în cadă. Am
stat aşa mai ine de o oră. arcă m'am sim#it ceva mai ine. 3e umlat însă, umlam tot ca după o
cri$ă de luma!o.
Am a1uns pe teren frânt de ooseală. 2ăceam mari eforturi ca să nu se vadă în ce hal sunt. ilici a
apărut impo$ant, cu cei aproape doi metri înăl#ime. Am căutat să prelun!esc încăl$irea cât mai mult, ca
să scad cantitatea de acid... fotalistic din muşchi, dar era !reu. ierd primul set cu K'9 (proail că
n'am transpirat destul). ierd şi al doilea set (l'9). Am o stare de moleşeală. ilici se uită lun! la mine
"şti olnav, 4ăstase8" "4'am nimic", îi răspund, în setul trei, ilici începe în stil american, cu servicii
tari şi voleuri lar!i, ca să încheie frumos, pentru presă şi pentru firmă. 3ar cum tenisul vora lui nea
arin /ădin "îi pierde pe cei trufaşi", dru(ar ilici pierde primul brea la mine. /a mai mult, îl
 pierde şi pe al doilea, pentru că passin!shotul meu s'a tre$it din somn şi toate min!ile şter! varul de pe
linii. Aşa câşti! setul cu 9'l, într'un moment când nu mai speram mare lucru.
-i a venit pau$a. Ion m'a ru!at să mă mişc mereu învestiar, pentru ca nu cumva să'mi revină fera
musculară. 3ar eu tot m'am aşe$at îmi venea să mă întind. ram frânt.
3upă pau$ă, ilici a1un!e la K'l. Hmi dau seama că sunt e+act în situa#ia de la Salisur, din finala cu
5iche. Hmi $ic însă că ulciorul... 3eodată însă, în capul meu oosit se   aprinde un ecule# verde în
definitiv, ilici nu e mai un decât 5iche, iar eu sunt campionul supercomebacului, cum scria "venin!
Star" din Dashin!ton.
In tenis, $ic eu, totul e să a1un!i la situa#ia în care numai ai ce pierde. reuie să recunosc că la starea asta a
mea de linişte a contriuit şi meciul de fotal, 1ucat cu o $i înainte până la epui$are.
e neaşteptate, reuşesc să întorc setul patru la <'; pentru mine, într'un timp record. 2inalul ridică triunele
în picioare. Câşti! ultimul set ca la Salisur, chiar dacă n'a mai fost 9'@, ci doar 9'>. Culmea e că la
terminarea meciului mă sim#eam atât de odihnit, încât m'a osedat multă vreme secretul acestei reveniri
fi$ice cu totul ine+plicaile.
3upă meci, ilici mi'a reproşat că "m'am 1ucat" în primele seturi, ca să'mi at 1oc de el în final. u am
tăcut. ra !reu să'i e+plic comebacul meu. -i mai era ceva mă flata teriil ideea că un mare 1ucător mă
crede capail "să'i dau apă" într'un început de meci, pentru ca să închei frumos, în aplau$ele spectatorilor 
(4ăstase'iliciK'9,l'9,9'l,<';,9'>).
A doua $i am 1ucat finala la dulu. Startul a fost catastrofal. rimul set l'am pierdut cu 9'@. -i am mai
 pierdut primele trei !hemuri din setul doi. Adversari8 Australienii /oEre şi 3avidson. 3upă @'Q însă, totul
se răstoarnă ca într'un 1oc de copii, începem să 1ucăm fără !reşeală. iriac e peste tot. Am impresia că e un
liliac cu aripi lar!i. 5acheta lui e imensă. ie nu'mi rămâne decât să în#ep câteva min!i la fileu. -i min!ile
devin imparaile, pentru că în#epătura le de$umflă şi le culcă frumos în culoarul de dulu. 3e la @'Q
a1un!em la :@'=* Cu alte cuvinte, în timp ce noi făceam două !hemuri, australienii reuşeau unul sin!ur.
Câşti!ăm în cinci seturi un meci în care am pornit cu un handicap de nouă !hemuri (iriac, 4ăstase'
/oEre,3avidson @'9,:@'=,9'Q,9'=,9'l).
3upă hiladelphia, "2oro Italico" e cronolo!ic al doilea "clasic" al anului. reau să spun prin asta că
 

Ion iriac e mult prea modest atunci când se retra!e total din"seria celor ;@@ de $ile".
Hn sfârşit, 1oc finala de simplu. Adversar Vodes. 4'aş putea să vă spun prea multe lucruri despre
această finală pe care am câşti!at'o destul de uşor (4ăstase'Vodes 9'Q,l'9,9'Q,='9). Intre mine şi
Vodes a e+istat deseori un echiliru de for#e pe teren. Să nu mă crede#i un închipuit n'am fost
niciodată dar mi'am permis şi eu o conclu$ie, după vreo cinci ani. In $ilele în care noi amândoi eram
în formă, am câşti!at eu. &ri de câte ori am 1ucat mai sla amândoi, a câşti!at el. 5epet, nu e o formă
de în!âmfare. 4u fac decât să recunosc prin asta că 0an Vodes are un sistem nervos mai solid ca al
meu.
...3upă "2oro Italico" am fost, vă ro! să mă crede#i, foarte fericit. Tiarele adunate într'o $i de feruarie
:<@, la Salisur, puteau fi acum aruncate. itlul de la "2oro Italico" era cel pu#in la fel de valoros ca
şi cel din America. uteam privi înainte...
A doua $i am cumpărat din nou $iare. ram numit "il campionissimo". Am citit ne!ru pe al "Ilie
 4ăstase este 1ucătorul antitenis prin e+celen#ă... enismanul român este un fante$ist într'o lume în care
aproape to#i 1ucătorii mi$ea$ă pe for#ă". In sfârşit, e+ista cineva care să aproe vechea mea idee fi+ă,
care'mi spunea că marea mea şansă e să 1oc tenis pe dos.
... 4e mai rămânea o săptămână până la plecarea în   Iran, pentru "Cupa 3avis". entru a nu întrerupe
antrenamentele am făcut două scurte popasuri la 4eapole şi 2loren#a. u am preferat "dulcele 4apoli". Am
câşti!at lit$ turneul, învin!ându'l în finală pe ulli!an(9'l,K'9,9'K,9'Q). iriac a fost la fel de inspirat,
 plecând la 2loren#a, unde a câşti!at cu Iovanovici (='9,9'K,9'>).
 4e'am reîntâlnit la 5oma. 3e acolo am plecat spre eheran. ra prin Q sau K mai. recuseră vreo :9@ de
$ile din cele ;@@ stailite de iriac, în cinci luni şi 1umătate câşti!asem două mari concursuri open: %. S.
&penul (cu Cliff 5iche) şi "2oro Italico" (cu 0an Vodes şi 4iGGi ilici). Am avut o clipă impresia că vise$.
3e fapt, în avion mi se întâmplă să plutesc între vis şi via#ă. 'am tre$it rusc şi am avut sen$a#ia
în!ro$itoare că am visat. 3ar l'am vă$ut pe iriac. rivea prin huloul avionului spre $area norilor.
otul era adevărat*
...La eheran am câşti!at cu K'l meciul de "Cupa 3avis" cu fra#ii AGari. unctul l'a pierdut etrică
ărmureanu. iriac n'a pierdut nici un set. u însă am cedat trei. iriac a ştiut întotdeauna, mai ine decât
mine, că 3avis cup este cu totul altceva decât un concurs interna#ional oişnuit, fie el chiar şi un open cu K=
de profesionişti.(5omânia'Iran K'l. 4ăstase'. AGari :@'=,9'@,9'=,;'<,9'Q, Niriac'.AGari 9'@, 9'l, <';, iriac, 4ăstase'. şi .
AGari 9'Q, Q'9, 9'Q, 9'Q,4ăstase'. AGari 9'K,K'9,9'>,9'Q, . AGari'ărmureanu 9'l,9'K,9'Q.)
3e la eheran am plecat spre /ru+elles, pentru un nou open# A fost un concurs formidail, întotdeauna îmi
amintesc cu plăcere de acest open, deşi am pierdut finala. Adevărul e că la /ru+elles n'am 1ucat mai sla
decât la Salisur sau la 5oma. -i apoi, la /ru+elles am stailit un   record care, pentru mine, valorea$ă mai
mult decât titlul în toate cele cinci partide 1ucate, inclusiv finala cu &GGer, am câşti!at câte un set la $ero.
Iar adversarii mei s'au numit, în ordine, Jraham StilEell, 0ohn Ale+ander, hillips oore, Cliff 5iche şi
om &GGer.

.# R# *ată seria lui *lie .astase la 2ruelles: 9'>,9'@,9'>cu StilEell, 9'Q,Q'9,9'l,9'@ cu 0ohn Ale+ander, 9'
l,9'l,<',9'@ cu hillips oore, 9'@,9'K,9'> cu Cliff 5iche, Q'9,K'9,9'@,9'K,K'9 cu &GGer.)

In cadrul aceleiaşi note a redacţiei, să reproducem c1teva pasa%e din două $iare bel(iene, în le(ătură cu
 semifinala cu Cliff Ric'ey, înc'eiată, după cum vedeţi, cu un scor dea dreptul neverosimil, şi cu finala
 pierdută la &GGer.

"Les Sports" din 19 mai 1970

"Ric'ey nu merita mai mult" 
"Ilie 4ăstase s'a distrat vineri cu hillips oore şi s'a 1ucat cu Cliff 5iche în semifinală... Americanul a
încercat să profite de cea mai mică !reşeală a adversarului său, dar acesta din urmă a !reşit foarte pu#in.
rimul set, mai ales, a fost dominat de măiestria românului. 4ăstase este un mare actor, care are uneori
tendin#a de a'şi for#a talentul şi care ar vrea să ştie până unde ar putea mer!e, în afară de asta, lui îi place să
se 1oace cu inimile fetelor frumoase. Cert e că se+ul frumos nu'l lasă insensiil. 3ar toate aceste
considera#ii e+tratenis nu ne împiedică să vedem în el un viitor 6campion mondial7.
2ără îndoială, asemenea australienilor, el poate declanşa ful!ere, dar marea lui for#ă re$idă în numerele de
înaltă acroa#ie... Lourile şi stopurile pe care le'a plasat lui 5iche au fost atât de perfecte, încât
americanul a !ăsit foarte rar o solu#ie.
& oră şi :; minute de schimuri... := seturi la =. Iată un ilan# care voreşte de la sine".
 

"Le soir" din 19 mai 1970

"& finală de toata frumuseţea" 
"3upă o luptă de două ore şi : minute, aplau$ele pulicului s'au îndreptat mai mult spre învins decât
spre învin!ător. 5evenind de la >'@ pentru &GGer (n. r. la seturi), pentru a e!ala la >'>, după nouă
!hemuri consecutive, 4ăstase a fost tare !hinionist când o !ravă !reşeală a unui aritru i'a permis lui
&GGer să reali$e$e un brea într'un moment hotărâtor al ultimului set. 4ăstase a făcut eforturi
supraomeneşti pentru a reface acest handicap. l a avut chiar patru min!i de brea la Q'> pentru
&GGer, dar, nereuşind, a treuit să cede$e, în cele din urmă, cu K'9, în setul cinci, după ce a reali$at
 passin!shoturi e+traordinare, din po$i#ii disperate, şi voleuri fantastice. Loviturile cele mai frumoase
au fost ale lui 4ăstase şi nici unul dintre spectatori nu va uita curând fenomenul  passin(s'ot pe rever,
cu spatele la fileu, pe care &GGer l'a respins !reu, in etremis, de pe fundul terenului.
...5omânul a făcut dovada unei superiorită#i incontestaile la serviciu şi voleu. entru noi, el rămâne
una din marile vedete ale tenisului de mâine".
"Les Sports" din 20 mai 1970
"&finală ecepţională între &er si .ăstase" 
"enis de vis*"
"om &GGer era favorit şi a câşti!at, dar victoria lui a fost infinit mai !rea decât cea o#inută anul
trecut, în dauna unui alt 1ucător din est, TeliGo 2ranulovici. 2ranulovici era necunoscut. 4ăstase a
început să fie un  nume după C'allen(e Roundul sus#inut împreună cuiriac, în 6Cupa 3avis7. 3ar ce
imens pro!res într'un sin!ur an* 4e'am putea întrea, chiar dacă el nu are mai multă clasă decât
învin!ătorul său. 4u treuie uitată acea faimoasă min!e pe care noi am vă$ut'o atin!ând linia, dar pe care
aritrul a dat'o aut, ceea ce i'a permis olande$ului să reali$e$e breaul din setul cinci.
... 4e întreăm mereu dacă ar treui să admirăm mai mult lourile şi lifturile profesionistului olande$ decât
stopurile şi retururile imposiile ale românului. Am putea vori despre !eniu, dacă nu ne'am teme să
minimali$ăm acest cuvânt.
&penul el!ian de anul trecut a fost o reuşită. Ce calificativ să folosim pentru cel recent încheiat8
 !erci, monsieur .ăstase, votre retour fut formidable" (ul#umim, domnule 4ăstase, revenirea dumneavoastră a fost
formidailă*)
 
 .# R# 0ăi dăm din nou cuv1ntul lui *lie .ăstase:###
3acă am pierdut finala de simplu a openului el!ian, am reuşit, în schim, împreună cu Ion, a treia mare
victorie interna#ională în :<: la dulu. (rimele două hiladelphia şi 5oma...) 3upă o frumoasă
semifinală cu profesioniştii ilici şi /arthes (9'>,9'K,l'9,9'Q), precedată, în sferturi, de "eterna revanşă" cu
Co+ şi StilEell (9'K,9'>,<',9'>), am câşti!at o finală foarte aplaudată la /oEre'5iessen (9'>,Q'9,:l',
9'K). u am 1ucat la numai o 1umătate de oră după finala cu &GGer, dar asta nu a avut prea multă
importan#ă, pentru că iriac a făcut ca terenul nostru să fie acoperit, de fapt, în... trei. în orice ca$, la ultimul
set, tot pulicul din triunele arenei Leopold s'a ridicat în picioare. %ltima min!e a fost un schim de cel
 pu#in >@ de voleuri. 3upă 1oc, comentatorul el!ian 0ean 3uriau spunea "Jeneralul (adică iriac) şi
locotenentul său (adică eu) sunt de fapt o sin!ură fiin#ă. Sincroni$area mişcărilor lor este aproape
 perfectă".
ie mi'a făcut plăcere această ierarhie de onoare.  adevărat, am avut un moment de tresărire,
amintindu'mi că am fost cândva "valetul capului de serie", dar asta a durat o sin!ură clipă, în fond, Ion
continua să fie şeful de stat ma1or al echipei noastre, iar eu primeam chiar înseara victoriei de la
/ru+elles vestea că sunt "primul cap de serie" la 5oland Jarros, avându'i în urma mea, în ordine, pe
Stan Smith, Santana, Ashe, 2ranulovici, /o eEitt, Vodes, 5iche, etreveli, iriac, 0auffret, oad,
&rantes, Joven, 5a 5uffels şi 3icG Creal.
... A doua $i, de diminea#ă, am luat "Saena" pentru /ucureşti. Am urcat în avion împreună cu Ashe,
asarell şi Stan Smith, care, fiind la /ru+elles, au primit cu plăcere invita#ia de a ne face o vi$ită,
 pentru a 1uca un meci demonstrativ, la /ucureşti, adică un fel de Challen!e 5ound fără "Salatieră".
ro!ramul pe care ni'l impuseserăm în ultimul timp era, de fapt, curată neunie. La >= aprilie am 1ucat
finala la "2oro Italico". La Q@ aprilie am început turneul de la 4eapole (eu) şi pe cel de la 2loren#a
(iriac). La :: mai am terminat cele trei $ile de "Cupa 3avis" cu Iranul. La := mai aveam încheiat
turneul de la /ru+elles, cu cinci simpluri şi patru duluri. La >@ mai plecarea la /ucureşti, pentru a
 1uca, după formula "Cupei 3avis", cu americanii. La >@ mai aveam să 1ucăm "Cupa 3avis", tot la
/ucureşti, cu Jrecia, pentru a pleca cu primul avion, la >; mai, spre aris, la 5oland Jarros. -i, în
 

orice ca$, până la Q@ iunie sau l iulie, aveam să 1ucăm şi ariorul, cu 2ranulovici   şi Spear (piei,
satană*), şi Dimledonul, pe trei fronturi...oată lista asta plus $orurile cu avionul aveau să se consume în
9@ de $ile. Cum a fost cu putin#ă8 3e ce am acceptat8 oate că o să vorim mai încolo. 3eocamdată...
3ouă vore despre vi$ita unului meu prieten ne(rone (Ashe), a portoricanului (asarell) şi a "uci!aşului"
(Stan Smith)... Am 1ucat, în sfârşit, fără osesia re$ultatului. u am schimat câteva min!i une cu asarell
(9'l,9'>), iar iriac la învins pe Ashe (9'K,9'K). Apoi am ătut, to#i patru, daraana la fileu (iriac, 4ăstase'
Ashe,asarell 9'K,='9,Q'9,9'K). Hn sfârşit, iriac şi asarell au împăr#it două seturi cât... trei ('l: şi 9'Q),
întrerupând, normal, pentru că a doua $i aveam totuşi un meci de "Cupa 3avis", cu Jrecia. La urmă de tot
am făcut trei seturi tari cu Ashe (9'l,;'<,9'Q), ca să intru direct în meciulcu Valo!heropoulos, peste >@ de
ore.
In toate aceste $ile am fost la şosea, la Sna!ov, la /ucur, pe alea rahovei. Stan Smith, care n'a putut 1uca,
fiind uşor accidentat, a fost purtătorul de cuvânt al celorlal#i doi, declarând "oi, românii, sunte#i în
 pro!res fa#ă de anul trecut şi cred că ve#i fi din nou adversarii noştri în C'allen(e Round# Ceea ce ar fi
deoseit de plăcut". La care ne(rone a adău!at $âmind ca un contraasist de 1a$$ pus pe şotii "3ar nu mai
 plăcut decât în aceste $ile formidaile, într'o #ară pe care n'o ănuiam atât de frumoasă".
A doua $i am început meciul cu Jrecia. A fost destul de uşor. u am câşti!at în trei seturi la
Valo!heropoulos. A urmat iriac cu Javrilidis. Ion a lăsat un sin!ur !hem. 3upă victoria de la dulu tot Q@
am cedat $iua a treia cuplului iorel arcu ureşan. iorel a făcut trei seturi frumoase cu Ar!hiriou, dar 
ureşan, deşi a câşti!at, a 1ucat vreo trei ore, pier$ând >@ de !hemuri la Javrilidis.
La terminarea 1ocului, n'am putut evita o compara#ie "/ătrânul" iriac, în al Q>'lea an al său, a
câşti!at, indirect, meciul său cu foarte tânărul ureşan* ( 5omânia'Jrecia ;'@. 4ăstase'Valo!heropoulos 9'>,<';,9'K,
Niriac''Javrilidis 9'@,9'l,9'@, Valo!heropoulos, Ar!hiriou'Niriac, 4ăstase 9'K,9'l,9'>, . arcu'Ar!hiriou 9'l,9'Q,9'K, ureşan'Javrilidis
9'=,Q'9,9'l,9'>,9'Q)
 Ce o să mai fac când nu va mai 1uca iriac8
... -i am plecat la 5oland Jarros. ă apăsa teriil onoarea de a fi "cap de serie nr. l". 3in cei :9 "capi
de serie", cel pu#in şapte ar fi putut să conteste hotărârea or!ani$atorilor de a mă urca în vârful
urnului iffel. -i când spun asta, mă !ândesc la Stan Smith, la Santana, Ashe, 2ranulovici, /o
eEitt, Vodes şi 5iche.
A fost foarte tare concursul de la 5oland Jarros*
u am început printr'o victorie la france$ul atriG rois (<';, 9'Q,9'>), iar iriac a câşti!at la un alt
france$ (9'l,9'@,9'K cu 0ean ierre Courcol). Hncă din primul tur, numeroşi "mor#i" şi "răni#i"... rintre
"mor#i", /ora Iovanovici, americanul 0im &sorne, australienii 0ohn Ale+ander şi 3ile, spaniolul
Arilla, chilianul into /ravo, ra$ilianul andarine, Valo!heropoulos...
In turul doi, câşti! din nou, la australianul 2letcher, e+act cu scorul cu care Ion îl ătuse la /ucureşti
 pe Javrilidis (9'@,9'l,9'@). La rândul său, iriac trece de 3iatteo(9'K,>'9,<';,9'l).
3ar "măcelul" continuă, în turul doi, !hilotina 5oland Jarrosului cade peste capete simandicoaseom
Jorman, /o Carmichael, canus, eEitt cap de serie* hillips oore, asarell, Jisert.
 4ici turul trei nu e o prolemă. u câşti! la un alt france$, LeclercP (9'>,9'l,9'K), iar iriac îl
"e+ecută" pe en!le$ul /attricG, în trei seturi (9'>,'<,9'>). Suntem în "primii   :9" la 5oland Jarros. Hn
turul patru, eu câşti! la australianul Creal (9'K,9'Q,9'K). Sunt în primii opt la 5oland Jarros* iriac
 părăseşte simplul împreună cu Santana, etreveli, oad şi &rantes, dar înfrân!erea lui în fa#a lui
Vodes, cel care va câşti!a turneul, adună pulicul de pe toate terenurile (Vodes'Niriac K'9,<';,K'9,9'
>, 9'>). & sin!ură compara#ie ar fi suficientă ca să ne dăm seama ce a însemnat 1ocul Vodes'Niriac la
"cota" 5oland Jarrosului în timp ce Vodes a trecut de iriac după cinci seturi, în finală el avea să
câşti!e la 2ranulovici cu Q'@ (9'>,9'K,9'@).
Hn aceeaşi după amia$ă am început dulul. -i am intrat direct în turul trei. 3ulul nostru avea un nume
la 5oland Jarros. Hn afară de asta, secretarii tehnici pentru fi+area capilor de serie ştiau, desi!ur, că am
câşti!at hiladelphia, 5oma şi /ru+ellesul.
Hn primul 1oc am reuşit un Q'l (9'Q,9'l,@'9,<'; cu into /ravo 5odri!ue$).
A doua $i m'am pre$entat pentru "sfertul" de simplu cu Cliff 5iche. 4u vreau să lun!esc prea mult
vora, pentru că nici nu'mi face plăcere am pierdut* (5iche'4ăstase <';,'<,K'9,9'Q). Am 1ucat sla.
oate că am făcut şi o socoteală de om prea si!ur de sine, stailind o le!ătură cu /ru+ellesul, unde
câşti!asem cu Q'@, lăsându'i doar şase !hemuri "te+anului cel rău". -i totuşi aş fi putut câşti!a şi la
5oland Jarros. Hn setul doi am avut Q'@,;'Q,<'9 şi  setballl# ână la urmă însă, am pierdut cu <'. ram
nervos. ra şi foarte cald (sau mi se părea). -tiu că am schimat şase rachete. 4u reuşeam să !ăsesc
una potrivită. 3upă ce am câşti!at setul trei, mi'am $is că se va repeta noaptea de la Salisur... Am
 

intrat în vestiar. 'am odihnit. iriac a fost foarte amail, îmi dădeam seama   că'şi cântăreşte vorele
şi !esturile, ca să mă relanse$e în 1oc. "Corsarul" cum îi spuneau france$ii se dovedea încă o dată un
 ărat şi 1umătate.
Am revenit pe teren, în acel moment a început un fel de mascaradă care m'a scos din sărite. Câteva
$eci de alonaşe ver$i, pe care scria "am am", au fost lansatespre cer. Cei din triună nu au re$istat
tenta#iei şi au urmărit ca nişte copii $orul alonaşelor. /alonaşele ver$i pluteau în cinstea unei
aniversări a 2edera#iei 2rance$e de enis. i s'a părut cara!hioasă toată această poveste cu alonaşele
într'un 1oc în care te poate deruta până şi mişcarea unui spectator întâr$iat în triună. e Dimledon
n'ar fi cu putin#ă aşa ceva...
Am pierdut setul patru şi meciul. /alonaşele nu se mai vedeau. Cu sau fără alonaşe, treuie să
recunosc că am 1ucat sla. A doua $i, în RLOPuipe", se scria pe lar! despre meciul meu pierdut "La
început, 4ăstase, îmătat, proail, de succesele din acest an, ni s'a părut mult prea încre$ător în
for#ele sale... 3upă pau$ă, ultimele şanse ale campionului român şi'au luat $orul o dată cu
 alonaşele... 3ere!lat de aceste alonaşe, el a cedat patru !hemuri la rând, setul şi meciul".
/unul meu prieten mai mare, 3ennis Lallane, a fost foarte necă1it în urma înfrân!erii mele. A scris un
articol a doua $i. %n articol foarte frumos, în stilul lui atât de personal, îmi pare rău că nu mai am
articolul. L'am decupat şi apoi l'am pierdutW.
(W3ra!ă llie, am !ăsit articolul. Iată pasa1ul la care te referi, proail (i.eh.) "%n campion de tenis al epocii noastre este un un tânăr care nu
 priveşte niciodată soarele dimine#ii fără să fie osedat de faptul că terenul de tenis îl aşteaptă. 3upă câ#iva ani, el reali$ea$ă un total fantastic
de forhanduri, revere, servicii, fără a se mai !ândi la altceva decât la manevra uşoară pentru înşuruarea a mereu aceluiaşi ulon al. Chiar 
dacă 1ucătorul în chestiune are, în !eneral, mai multe avanta1e decât în mină, la u$ină, la şcoală, e limpede ca rasa campionilor ermetici, ca  sa
nu $ic rearativi, s'a proliferat în dauna artiştilor şi a e+ueran#ilor . 'am întreat întotdeauna dacă un 1ucător de Q@ de ani, atunci când
serveşte pentru a :@ a milioana oară în via#ă, mai are puterea de a se mai !ândi la altceva... ste asolut reconfortant pentru noi să vedem un
campion dominat de sentimentele unui muritor de rând. -i e asolut în firea lucrurilor ca un campion ca românul 4ăstase să'şi consume
nervii în fa#a încăpă#ânării lui Cliff 5iche, un fel de icGe 5oone despre care 3ron a spus că va fi într'o $i 1ucătorul nr. l al lumii, dar 
care mai are mult ca să confirme acest pronostic...)

3upă terminarea meciului cu Cliff 5iche, iriac a acordat un interviu unui reporter înarmat cu un
ma!netofon, i'a vorit cu vocea sa e!ală, fără introducere "Acum vom mi$a totul pe dulu. Cred că ne
va a1uta mult faptul că vom putea 1uca fără osesia simplului".
L'am privit cu insisten#ă. 4imic nu'l putea clinti. 4ici măcar înfrân!erea mea, care l'a întristat, aşa
cum spunea şi sunt asolut si!ur de sinceritatea lui "mai mult decât propria lui înfrân!ere la Vodes".
A doua $i am 1ucat cu vechii şi unii noştri prieteni ulli!an şi ietran!eli. A fost o după amia$ă
 lândă, în care am fi preferat să stăm cu artin şi 4icG la o şuetă prelun!ită, în fa#a unui pahar de vin
roşu, pe "teme italiene". A treuit însă să 1ucăm. -i a mai treuit să câşti!ăm în trei seturi (9'>,9'K, ='
9). 4icG începea să îmătrânească...
Când am reintrat în vestiar, Ion m'a întreat dacă ştiu câte meciuri de simplu şi de dulu a 1ucat
ietran!eli, pentru Italia, în "Cupa 3avis". 4u ştiam. Am spus la întâmplare vreo ;@,9@... Ion a râs,
spunând "este 9@ . 4icG ietran!eli e recordmanul asolut, cu :; de meciuri 1ucate".
Seara, într'un mic istro, 4icG a adău!at "Iar din cele :;, am câşti!at ::9, adică <@ la sută. ă
urmea$ă el!ianul /richant, cu :>: de meciuri, iar pe locul trei e !ermanul von Cramm, cu :@>
meciuri, dar cu =@ la sută la victorii"...
A fost, într'adevăr, o seară de amintiri. u aveam opt ani când 4icG ietran!eli 1uca pentru prima oară
în "Cupa 3avis"...
 4e'am culcat devreme, pentru că a doua $i treuia să începem dulul mi+t, direct în turul doi. Ion avea
să 1oace cu ir!inia Dade, "cap de serie nr. Q" la simplu, iar eu cu 5osemarie Casals, ultimul "cap de
serie". Am câşti!at amândoi. u şi cu 5osie am trecut de perechea etersen'Jorostia!a (9'l,9'K), iar 
Ion cu ir!inia Dade au câşti!atla cuplul /onicelli'2illol (9'K,9'K).
In turul trei, eu am avut pau$ă perechea Julas'/orGa nu s'a pre$entat. Ion şi ir!inia au câşti!at la
Sander!'4oEicGi (9'K,:Q'l:).
In $iua următoare am revenit la dulu ăra#i. Am 1ucat "sfertul" cu france$ii /arcla'Contet. -i seria
victorioasă a "#inut" (9'l,9'=,9'l,9'K). este o oră am reluat "mi+tul" în condi#ii speciale sau, mai ine
$is, fratricide iriac, Dade ' 4ăstase, Casals. Am ru!at'o pe 5osie să dea cât mai tare în min!e, ca să
 pot plon1a la fileu. Cu această tactică, deloc savantă, am câşti!at uşor (9'l,9'Q). A doua $i avea să'mi
 pară tare rău că am făcut atâta risipă de plon1oane, pentru că am pierdut în semifinală la 3urr ,/arcla
(Q'9,K'9). Cred că perechea Dade,Niriac iar fi necă1it mai mult pe cei doi france$i. &, dacă aş fi ştiut*
 

... -i a venit semifinala de dulu ăra#i. 4'a fost prea uşor. Australienii, chiar dacă nu se numesc
Laver  sau merson, ştiu dulu cu carul, în fond, ei încep să înve#e tenisul nu ca la noi dreapta, stân!a. La
ei, a$a e serviciul. -i, imediat, voleul. 3ar acest avans în materie de instruire n'a făcut decât să
 prelun!ească meciul. ână la urmă, am câşti!at !reu, dar si!ur (iriac, 4ăstase'Creal, Stone 9'K,;'<,
'<,9'Q).
Aşa am a1uns din nou în finală, la 5oland Jarros. Adversari8 Ashe, asarell, prietenii noştri de la
/ucureşti. Acum avea să se vadă dacă 1ocul de la /ucureşti a fost un simplu divertisment.
In diminea#a finalei, m'am întâlnit cu Valo!heropoulos
 Ce face#i, Ilie8
 4u ştiu.  !reu.
 Sunt convins că ate#i.
 3e unde eşti atât de si!ur8
 4u po#i pierde de două ori la rând.
 Cum adică "de două ori la rând"8
 u treuia să câşti!i simplul, în 1ocul cu Cliff 5iche te'ai ătut sin!ur. 3e astădată nu te va lăsa
 ătrânul lup de mare iriac.
 e asta conte$ şi eu, "Valo"...
3upă amia$ă, în finală, am 1ucat mai rapid decât la hiladelphia, am servit mai ine decât la "2oro
Italice" şi am dat retururile mai rela+at decât la /ru+elles. Am câşti!at într'o oră şi ceva (9'>,9'K,9'Q).
0ocul de la /ucureşti durase două...
ram deci campioni mondiali de dulu pe $!ură, după cinci ani de încercări. 2rance resse transmitea,
în aceeaşi seară, pentru lumea întrea!ă "La dulu, românii n'au fost oli!a#i să'şi solicite prea mult
talentul pentru ai învin!e pe Ashe şi asarell. "In fond, ce importan#ă mai avea faptul că pierdusem sau
că "mă ătusem sin!ur" la 5iche8 A fost, mi'am $is, o simplă frână de motor pe care şi'a permis'o
"capul de serie nr. l" de la 5olandJarros...
...La numai o săptămână după acest formidail 5oland Jarros, am trăit ariorul, unde am ieşit din
cursa "Cupei 3avis", deşi 1ucasem C'allen(e Roundul cu nouă luni în urmă, deşi câşti!asem între timp
 patru "clasice" de dulu, iar eu a1unsesem cap de serie nr. l la 5oland Jarros, după Salisur şi 5oma.
rima $i de la arior nu anun#a nimic rău. iriac a câşti!at fără proleme 1ocul cu Spear (l'9,9'K,9'K,
9'>). Apoi am intrat eu. 3in păcate, mi'am păstrat nervo$itatea din fa#a lui 5iche şi am pierdut la
2ranulovici (Q'9,9'Q,>'9,l'9). Au fost, e adevărat, câteva min!i mutate de aritri eterna poveste* dar n'aş
vrea să discut pe tema asta după mai ine de un an şi 1umătate, când peste $!ura de la arior au curs
va!oane de apă, iar liniile sau mai tras de o mie de ori. Hn fond, eu am pierdut la arior în compania unui
mare tenisman, care îl surclasase cu numai o săptămână în urmă pe Arthur Ashe, la aris, chiar pe 5oland
Jarros.
A doua $i totul a decurs iarăşi foarte normal. Am câşti!at dulul (iriac, 4ăstase'2ranulovici, Spear <';,
9'=,9'l,9'Q).
3in nefericire, în $iua a treia am fost "eroul" ariorului. Am reuşit să pierd la Spear* (;'<,9'=,>'9). Cum8
ie mi se pare simplu am 1ucat cel mai sla meci al anului, în timp ce Spear aşa cum a şi declarat în timp
ce era purtat pe ra#e a "prins" cel mai un meci al carierei sale de tenisman.
A urmat partida care ar fi putut să mă salve$e. iriac a intrat pe teren uitând, cu voin#a lui e+traordinară, că
2ranulovici a câşti!at la Ashe şi la... 4ăstase. l a început o formidailă ătălie cu între! ariorul. La >'@
(9'l,<'; pentru iriac) eram aproape si!ur că vom câşti!a. 3ar 2ranulovici a reuşit să câşti!e setul trei (9'
Q). iriac n'a cedat. -i a adunat ultimele for#e, puse la !rea încercare de iadul din triună, şi a reuşit să
conducă cu Q'l în setul patru. 3ar asta a fost totul. La K'Q pentru 2ranulovici, ariorul era 1ucat
(2ranulovici'Niriac l'9,;'<,9'K,9'@). ronosticul lui Stan Smith "ne vom reîntâlni cu românii în
C'allen(e Round că$use...
3upă meci am sim#it nevoia de a întrerupe tăcerea !rea din vestiar
' Hmi pare foarte rău, Ioane. Am 1ucat catastrofal.
' Se întâmplă, Ilie. 3ar marele vinovat eu sunt. L'am avut pe 2ranulovici în mână.
ândrul iriac nu voia să'mi cede$e mie oli!a#ia de a fi câşti!at meciul. 5ămânea totuşi scris că el
adunase un punct şi 1umătate, în timp ce eu mă înscrisesem doar cu o 1umătate... oate că eram oosit.
oate că se adunaseră prea multe concursuri. 3ar cine lasă să treacă vreun dans la >Q de ani8*...
... Ce'a fost a trecut. Sunt din nou la Dimledon. or de curio$itate să aflu dacă mai sunt cap de serie,
după aris şi arior. -i sunt.  adevărat, aia în po$i#ia a opta, dar sunt* e locul întâi, ineîn#eles,
Laver. Hl urmea$ă 4eEcome. ă surprinde oarecum locul trei al lui Ashe. Hn fond, am fost elimina#i
 

amândoi, în sferturi, la 5oland Jarros. e patru şi cinci, 5oche şi 5oseEall. rimul european
2ranulovici. uteam fi mândru. Acest pro!res se datora ariorului. e şapte, înaintea mea, Stan
Smith. Locul meu opt nu era rău deloc. Aveam în fa#ă "pachetul australian" şi doi americani Ashe,
Smith, adică lumea an!lo'sa+onă, plus 2ranulovici. Hntradevăr, nu era rău deloc, mai ales că în urma
mea se afla, printre al#ii, 5o merson. -i ca să vede#i ce înseamnă Dimledon, da#i'mi voie să vă
amintesc că profesionistul american 3ennis 5alston era "cap de serie" nr. :;.
 4e'am uitat apoi pe taloul de dulu. 4u fi!uram printre cei opt capi de serie. Asta'i situa#ia mi'am $is.
'am uitat la Ion. Se întunecase. i'a spus scurt Rino*" L'am urmat. A intrat la comisia tehnică.
 Cu ce vă pot fi de folos8, a întreat un lun!an care nu se mai termina în timp ce se ridica de pe scaun.
 Cu o e+plica#ie. 'aş fi aşteptat ca perechea Niriac'4ăstase să fi!ure$e în !rupul capilor de serie.
 3acă mi'e permis, pe cine contesta#i8
 4u contest pe nimeni, deşi aş putea avea oiec#ii la cel pu#in patru cupluri.
 3e pildă8
  3e pildă /oEre'3avidson, cuplul nr. =, pe care l'am învins acum două luni, în finală, la 5oma. Acesta e
un amănunt dintre multe altele. ai important mi se pare faptul că faimoasa comisie tehnică a
Dimledonului nu ştie că perechea 4ăstase'Niriac a câşti!at în acest an hiladelphia, 5oma, /ru+elles şi
5oland Jarros.
 ister iriac, am înre!istrat contesta#ia dv. îmi pare rău că e făcută cu mare întâr$iere. ă urăm succes.
i'ar părea ine să ne fi înşelat.
-i întrevederea a luat sfârşit.
A doua $i a început Dimledonul. -i s'a produs primul cutremur. Vodes, câşti!ătorul 5oland Jarrosului, a
fost eliminat de etreveli. A că$ut, deci, chiar din start, un cap de serie* şi au mai că$ut 2red Stolle, artin
ulli!an, StilEell, 5a oore... u am câşti!at le neo$eelande$ul &n arun (9'=,9'@,<';,='9). iriac a
"trecut"de Lihaciov (='9,9'>,9'K). 3e fapt, la Dimledon, orice 1ucător, cât de celeru, doreşte cu
înfri!urare să se vadă în turul doi. Cred că până şi Laver nu poate rosti detaşat cuvântul Dimledon, care e
infinit mai mult decât numele unui comple+ de :; terenuri !a$onate.
Hn turul doi, iriac cade cu Jraener. -i pierde la mare luptă, fiind învins în primul rând de o întindere
(Jraener'Niriac K'9,:K'l>,9'>, aandon).
... -i acum, da#i'mi voie să vă ofer încă o dovadă a for#ei e+traordinare a Dimledonului. Hn turul doi,
Ilie 4ăstase, "capul de serie nr. l" de la aris, îl întâlneşte pe Cliff 5iche, cel care va câşti!a 2. I. L. .
:<@. 4ici mai mult, nici mai pu#in decât finala indoorului american dela Salisur*
Am 1ucat frumos. 'am concentrat. 4'am uitat alonaşele arisului. Am fost condus cu >'l la seturi,
dar am terminat în for#ă (4ăstase'5iche <';,l'9,>'9,9'K,9'Q). eciul a fost transmis în direct la . .
2red err, fostul campion de la Dimledon, a scris a doua $i un articol mare despre mine. "Dorld
ennis"'ul mi'a dat >: de rânduri în "he Dimledon Stor" şi, pe deasupra, m'a plasat pe copertă,
 1ustificând'o prin cuvinte care mă stin!hereau eram un atlet frumos, un tenisman de clasă
interna#ională, un pe orice fel de teren (8*) în final se spunea că stilul meu de 1oc este inimitail şi că
doar cel al lui &GGer îl e!alea$ă ca spectaculo$itate.
... în turul trei am o#inut o nouă victorie (9'Q,9'l,9'=,K'9,9'l cu sudafricanulerr 5an). 3in cei :>=
"pleca#i", am mai rămas doar :9. Hn fond, îmi 1ustificasem pre$en#a printre "capii de serie". 3upă 1oc,
m'am distrat urmărind pe talou efectele "secerei" Dimledonului. în turul trei au că$ut cilan,
asarell, Lall, Co+, 3rsdale, andarine, Lut$, 2ranulovici capul de serie* l Shaffei, 3avidson şi
al#ii. Ce mare turneu s'ar fi putut or!ani$a, în orice oraş al lumii, cu cei "secera#i" în turul trei la
Dimledon*
urul patru mi'a fost fatal şi mie. "&mul meu", Jraener, a i$it în min!e cu o for#ă !reu de închipuit.
u am încercat să... tempori$e$, dar a fost în $adar, în acest tur de adio am avut o sin!ură consolare.
Lista celor opt elimina#i se pre$enta astfel, în ordinea taloului :) Laver, >) 4ăstase, Q) 5iessen,
K) om Corman, ;) /o eEitt, 9) Ashe, <) Stan Smith, =) 3ennis 5alston. ram, orice s'ar spune, în
cea mai selectă companie posiilă.
Hntre timp am început dulul. 4efiind "cap de serie", am avut adversari puternici încă din primul tur. -i
totuşi am câşti!at uşor, împotriva unor specialişti ai !a$onului (9'K,9'>,9'Q cu sudafricanii 3iepraam,
Vro!). în turul doi americanii SeeEa!en şi Steele. & nouă victorie, ceva mai !rea (9'Q,9'K,Q'9,'<).
0ucam cu sete, aşa cum 1ucasem la aris, cu patru ani în urmă. ram oseda#i în permanen#ă de
întrevederea cu secretarul tehnic al  Dimledonului.
Hn turul trei, după ultima min!e a partidei, iriac a aruncat racheta în sus. ra un !est neoişnuit pentru
Ion. 3ar eu cunoşteam motivul, învinşii noştri se numeau 3rsdale şi alor (9'K,9'Q,9'Q), "capii de
 

serie" nr.<. ram deci printre primele opt duluri din lume. iriac câşti!ase partida cu secretarul
tehnic.
Hn turul patru am avut în fa#ă un nou cuplu "cap de serie" &GGer şi 5iessen, favori#ii nr. >, după
 4eEcome'5oche. 3ar, pentru că socotelile cu secretarul tehnic nu puteau fi încheiate numai la limită,
am mai scos, dintr'o revoltă firească, un Q@ sec (4ăstase, iriac'&GGer, 5iessen 9'K,9'K,:@'=). Aşa am
intrat în !rupul de patru al celor mai une cupluri din lume. Hn aceeaşi seară, faimoasa pereche Laver'
merson pierdea în trei seturi la 5oseEall'Stolle. Hn semifinală am 1ucat chiar cu perechea 5oseEall -
Stolle. A fost, cred, unul dintre dulurile cele mai frumoase pe care le'am 1ucat. Am pierdut primul set
(K'9), dar l'am câşti!at pe al doilea, în setul trei, nici unul din noi patru nu a rămas dator. S'a 1ucat de
 parcă am fi fost în setul cinci. 5achetele noastre deveniseră mitraliere. Sau comis destule !reşeli de
aritra1, în care, cum se spune "min!ea duioasă a fost atriuită favori#ilor". Am pierdut setul cu ='l@.
Al patrulea set, care, pentru cei mai mul#i dintre spectatorii afla#i în triune, treuia să repre$inte
sfârşitul, a avut un epilo! neoişnuit într'un dulu de Dimledon 9'@ pentru noi* 3in păcate, 1ocul s'a
întrerupt. Se întuneca. -i asta tocmai într'un moment când merson şi Stolle nu mai a1un!eau nici o
min!e... A doua $i am pierdut setul cinci (Q'9). La intrarea în vestiar surpri$ă* ne aştepta secretarul
tehnic. A intrat cu noi şi ne'a spus "îmi pare ine că a#i avut dreptate. ă ro! să'mi permite#i să vă
atriui, retroactiv, po$i#ia a treia pe lista capilor de serie".
Aşa s'a încheiat pentru noi dulul de la Dimledon. Cred că această semifinală pierdută la limită are
cel pu#in valoarea titlului de la 5oland Jarros. 3easupra noastră se aflau doar două perechi
australiene 4eEcome'5oche şi 5oseEall'Stolle.
Cea mai mare surpri$ă în acest Dimledon :<: mi'a produs'o însă proa de dulu mi+t, unde am
continuat să 1oc cu 5osemarie Casals. Ca şi la dulu, nu eram capi de serie. -i nici nu aveam preten#ia.
&r!ani$atorii aleseseră patru cupluri :) 5iesse'Court, >) eEitt'Vin!, Q) cillan'3alton şi
K) 5alston'3urr.
Am început uşor, ca pe un rin! de dans fără prea multă lume. Am câşti!at întro oră (9'>,9'K cu
 perechea australiană rimrose'Llod). reuie să şti#i că 5osie e o fată   inimoasă şi loveşte cu putere,
deşi e mică, mică de tot.
In turul următor am reali$at spuneau to#i o mare surpri$ă, învin!ând al doilea cuplu favorit (eEitt'
Vin!). Hntre noi fie spus, pentru mine nu era o surpri$ă prea mare. Surpri$a putea fi cel mult pentru cei
care stailiseră ordinea capilor de serie (4ăstase, Casals'eEitt Vin!;'<,='9,9'>).
3upă această... surpri$ă, ne'am propus un timeout, învin!ând foarte uşor un alt cuplu australian (9'>,
9'K cu /oEre'Stove). e neaşteptate ne'am tre$it un cuplu sudat. -i astfel am a1uns în semifinală, cu
acelaşi scor (9'>,9'K cu o altă pereche australiană Stolle'Joolahon!). u, cel pu#in, îmi depăşisem
 planul, 5osie era încă ocupată cu simplul.
entru semifinală am folosit ceva din "tehnica" lui iriac, în diminea#a meciului, am ieşit la o cafea
împreună cu domnişoara Casals şi i'am spus "3ra!a mea '5osemarie, dacă mă iueşti, te'aş ru!a să
 1oci astă$i pentru mine. Nin foarte mult să'i atem pe capii de serie". A părut mirată. I'am e+plicat că
vreau să primesc scu$ele secretarului tehnic şi pentru dulul mi+t. A amu$at'o teriil întrea!a poveste.
3upă amia$ă am câşti!at la cillan'3alton (;'<,9'>,9'K). 5osie s'a #inut de cuvânt a 1ucat pentru
mine. 3ar nu i'am rămas dator, în finală, eu am 1ucat pentru ea. Am câşti!at !reu (9'Q,K'9,'<) la
etreveli'oro$ova, dar a meritat efortul. ram campion la Dimledon*  adevărat, eram campion
cu concursul pre#ios al domnişoarei 5osemarie Casals. Asta l'a făcut pe iriac să spună că un $âmet
de femeie m'a convins mai mult decât toate eforturile lui peda!o!ice din ultimii cinci ani.
ram campion la Dimledon*
3e la Dimledon am plecat peste &cean, la Dashin!ton. Am 1ucat destul de ine (9'>, <'; cu VurleEit$,
9'>, 9'@ cu canus, 9'>, 9'> cu ancho Ju$man şi ;'<,9'K,9'K cu /o eEitt), dar am pierdut la Cliff 
5iche (Q'9,>'9). Continuam totuşi să conduc cu K'Q în "meciul meu cu Cliff.
3acă eu am 1ucat ine, iriac a 1ucat şi mai ine, o#inând o mare victorie (9'>,:@'l>,9'> cu Stan Smith), pe
care înfrân!erea în fa#a lui Arthur Ashe (l'9,9'K,Q'9) n'a putut s'o facă uitată.
 4e'am continuat "itinerarul american" spre Cincinatti, unde am câşti!at dulul (9'K,9'Q cu Jraener'Smith
în semifinală şi 9'Q,9'K cu /o eEitt'cillan în finală).
La începutul lui au!ust am revenit în uropa. ram invita#i peste tot. iriac pierdea cel pu#in o oră pe $i cu
coresponden#a, pentru a scu$a asen#a noastră la diferite turnee. entru primul concurs european, iriac a
ales unchenul. -i a ştiut ce să alea!ă, pentru că unchenul i'a adus o victorie strălucită. 3upă ce l'a
învins pe cillan (9'>,9'l,9'K), el a reuşit să câşti!e la profesionistul iu!oslav ilici (>'9,'<,9'Q,9'K),
 

care mă învinsese în semifinală (K'9,>'9,9'Q,9'l,9'K).

entru turneul următor, dreptul de ale!ere mi'a revenit mie. -i am ales amur!ul. Hnceputul a fost foarte
 un. Am câşti!at la Julas (9'Q,9'K,l'9,:@'=) şi mi'am luat revanşa asupra lui 2ranulovici, pentru arior 
(='l@,K'9,<';,9'Q,9'>). Hn semifinală am câşti!at la marele favorit on 5oche (Q'9,<';,9'l,9'K). 3ar a venit
finala cu &GGer. 3upă trei seturi (la K'9,9'Q,9'Q pentru &GGer), am sim#it o durere ascu#ită în tendonul lui
Achile. Am terminat şchiopătând. ierdeam finala cu K'9 în ultimul set.
este două $ile m'am sim#it ceva mai ine. Am făcut însă o mare !reşeală luând startul şi la Vit$uhel,
în Austria. Acolo am sim#it un nou 1un!hi la tendonul vulnerail. 4'am putut termina concursul. 'am
întors acasă cu primul avion. entru mine, se$onul părea să se încheie. ierdeam 2orest illsul şi
ieşeam din cursa pentru marele premiu 2. I. L. .
imp de o lună mi'am în!ri1it tendonul. -i n'a fost deloc uşor. ă oseda !ândul că am să'mi pierd
sprintul. edicii îmi recomandau repaus total. reuia să evit până şi plimarea pe 1os. e de altă parte
însă, instinctul meu de 1ucător îmi spunea că acest repaus complet e mult mai rău decât antrenamentul.
Aşa se face că m'am antrenat pe ascuns. 4u ştiam dacă fac ine. Ceva îmi spunea însă că ieşirea din
ritm e moartea unui tenisman.
este o lună am plecat la StocGholm, pentru turneul campionilor. ram decis să nu for#e$. iriac a
câşti!at uşor. u am venit "pe doi". 3ar tendonul era tot olnav. La "na#ionale" am clacat din nou, în
fa#a lui ărmureanu, când conduceam cu 9'l şi >'l... Am avut o noapte în!ro$itoare. Ceva îmi spunea
că acesta e sfârşitul.
-i am mai stat o lună. iriac a plecat pentru "circuitul en!le$", îi invidiam sănătatea şi, mai ales,
!le$nele tari, călite pe !hea#ă, la hochei, sau cu schiurile, pe ostăvar. (3acă stau să mă !ândesc, nici
nu ştiu dacă am pus vreodată schiurile în picioare.)
Hntr'o $i am primit revista "VicGer Sport a!a$in". Comentatorul de tenis pre$enta clasamentul celor 
mai uni 1ucători ai anului. e primul loc era 4eEcome. e doi 5oseEall. e trei 5oche. Laver era
 pe patru. Ashe pe cinci. u pe şase* Am sărit în sus de ucurie. ram primul european la open# ram
 primul amator din lume*
/ucuria de moment m'a făcut să uit că tendonul mi'e olnav. Am citit comentariul "Ilie 4ăstase şi &GGer 
au mi1loacele necesare pentru a se impune împotriva oricărui adversar, dar nu şi re$isten#a necesară pentru
turneele cele mai !rele".
Aceste rânduri m'au supărat teriil, pentru că erau adevărate. i'am spus imediat că treuie să 1oc.
Indiferent cum. Chiar şi cu tendonul plesnit. este trei $ile i'am telefonat lui iriac şi am fi+at o întâlnire în
Nara Jalilor. 4u mai aveam rădare. reuia să'mi demonstre$ mie, înaintea celor de la VicGer, că "am
re$isten#a necesară".
 4e'am întâlnit la Aeravon. Hnainte de asta, însă pe aeroportul din Londra, am avut o surpri$ă formidailă,
în chioşcuri eram pe coperta colorată a lui "Dorld ennis", cu un frumos voleu de stân!a. i'am $is
imediat că treuie să fie şi clasamentul :<@. Am cumpărat revista. Am răsfoit'o în !raă. 4'am !ăsit
clasamentul. Am cerut o altă revistă "LaEn ennis". -i l'am !ăsit* 'am uitat cine scrie Lance in!a.
%ra*** ram tot pe locul 9. Hn cap erau patru australieni. Aceiaşi 4eEcome, 5oseEall, Laver şi 5oche. e
cinci &GGer. e şase eu* Am fu!it cu ochii printre rânduri "4ăstase a impresionat cel mai mult în Italia.
3ar el a avut un an foarte un şi în ?9. îl admir pe acest român runet pentru flerul lui formidail şi 6the
 rillance of shot7, adică strălucirea loviturii".
Am stri!at în !ura mare ")'an you, mister )in(ay" şi am fu!it spre ta+iurile cele ne!re, unde stai în
spatele şoferului, după ce'#i pui vali$a şi rachetele în stân!a lui, într'un fel de lo1ă pentru a!a1e.
I'am arătat lui Ion revista. & cumpărase. -tia pe dinafară tot clasamentul. i'a spus imediat "Cel mai
important lucru e că anul trecut nu fi!urai între primii  :>. Acesta este, într'adevăr, un salt".
Am 1ucat în câteva turnee mai mici. 4u voiam turnee mari. enisem în An!lia ca să'mi recapăt
încrederea în puterea tendonului. -i nu'l for#am. i'era frică de un răspuns ne!ativ.
Am început să accelere$ spre sfârşit, pe Demle. 3ulul mi s'a părut cel mai lipsit de riscuri. Am
câşti!at la Ashe'5alston ('=, 9'K). Am câşti!at şi la Jraener'5iche (<'>,K'9,9'>). Am pierdut doar 
finala, la Smith'5oseEall (K'9,Q'9,>'9). ă vindecam 1ucând cu celerită#ile lumii tenisului...
 4e'am întors acasă. ă sim#eam mai ine. iciorul mi se părea refăcut complet. Am fost câteva $ile la
munte. Am întrerupt antrenamentele. Aşteptam în linişte Anul nou. 3ar am primit o tele!ramă. ram
invita#i la Ancona, în Italia. 4e'am luat rachetele şi ne'am oprit la aeroport. ram, totuşi, în!ri1orat. 4u
mă antrenasem deloc de vreo $ece $ile.
Am sosit la Ancona. este o săptămână, în "Ja$etta dello Sport" a apărut un titlu pe şase coloane
"4ăstase a făcut vid la Ancona". ra o e+a!erare, fără îndoială, deşi am câşti!at concursul ( Seria 4astase la
 

Ancona <';,='9 cu iriac, 9'>,9'> cu anatta, :='l9,<'; cu VuGal, 9'l,9'K cu ietran!eli, :l',9'K cu 2ranulovici).
Aşa sa încheiat anul meu :<@. iciorul era refăcut. i'am permis să renun# din nou, complet, la
rachetă. 4ici nu mai ştiam dacă e rău sau ine. Ancona mi'a dovedit că pot 1uca şi după $ece $ile de
somnoterapie.
Cu vreo două $ile înainte de sfârşitul anului, am fost invitat în sala 2loreasca. Am primit o uriaşă cupă
de cristal, într'o cutie ele!antă, căptuşită cu catifea roşie. ra cupa oferită "celui mai un sportiv al
anului". ulicul  din sală m'a ova#ionat minute în şir. Coorând de pe scenă, n'am !ăsit treptele. ra
să cad. 4ea Costică Chivaru se afla în 1osul scării. 'a îmră#işat şi mi'a spus "In timp ce coorai
treptele, #i'ai potrivit picioarele cu vârfurile înăuntru, ca pe /onaparte, acum $ece ani". 'am uitat la
el. Avea lacrimi în ochi...
Când să ies, un reporter m'a ru!at să'i spun câteva cuvinte şi a dat drumul en$ii, fără să aştepte
acordul meu. -tia, desi!ur, că nu sunt omul care să fac pe !ro$avul.
W
' Cum ai primit vestea că eşti cel mai un sportiv al anului8
' 'a mirat foarte mult*
' 3e ce8
' Am cre$ut că e o !lumă. entru mine, Jruia, de pildă, a fost şi rămâne un idol. Hntotdeauna mi'am $is
că el face un lucru mai !reu decât mine. Că eu mă 1oc, într'un fel... -i apoi, mai erau atâ#ia sportivi
mari... Sunt foarte necă1it... 3a, sunt foarte necă1it de faptul că udor şi Ceapura nu fi!urea$ă pe lista
 primilor $ece. u ştiu foarte ine ce înseamnă să fii sin!ur împotriva unor mari vedete, în afară de
asta, îmi pare o teriilă nedreptate asen#a lui iriac. 3ar aici e mai altfel. "Niri" ştie foarte ine că
frumoasa mea cupă din cutia de catifea e şi a lui...
' Cum te sim#i printre coloşii tenisului8
' Coloşii mă iuesc. Laver şi 5oseEall, care nu voresc cu nimeni, sunt foarte dră!u#i cu mine. & dată,
după un meci, Laver a venit spre mine şi m'a ătut pe umăr, spunându'mi "A$i ai 1ucat ine, 4ast".
Iar triuna, care': ştia pe distantul Laver, a rămas cu !ura căscată.
' 3e ce #i se spune 4ast, Ilie8
' 'a ote$at 0ulie, fata directorului de la "Dorld ennis". A vrut ea să fie pu#in răutăcioasă, dar am
s'o  învă# o dată să'mi rostească numele sunet cu sunet, aşa cum şi eu m'am chinuit să pronun#
menid%er, când, de fapt, se scrie mana(er#
 Ce planuri ai pentru ?<:, Ilie8
' Să dau la fel de ine în min!e. Asta înseamnă...Că vreau tot.
' Adică8
' reau să'mi mear!ă 1ocul. reau să mă #ină şi piciorul. 3acă va fi aşa, s'ar putea să câşti! la mul#i
aşi. Am a1uns, cred, să mă apropii de cei foarte mari, aşa că, pentru ei, o victorie a mea nu mai e o
surpri$ă atât de mare.
' Cine cre$i că e 1ucătorul nr. l, astă$i8
' Laver, fără îndoială.
' 3e ce8
' -tie tot şi e e!al "la to#i factorii".
' Nie ce'#i lipseşte, Ilie8
' Liniştea lui Laver. 3acă Laver !reşeşte o min!eu şoară, el reuşeşte să lase impresia că asta nu'l
deran1ea$ă deloc, deşi, poate, e !ata !ata să rupă mânerul rachetei. u, în schim, nu mă pot stăpâni.
Simt cum mi se urcă sân!ele în cap.
' -i cei de făcut, Ilie8
' 4imic. 3acă am să dau şi mai ine în min!e, am să'l învin! pe Laver fără să'mi stăpânesc sân!ele...
W
... 4e'am odihnit, în continuare, două săptămâni. 3e astă dată însă, cu antrenamente tari. Se odihneau
nervii. 0ucam în sala 2loreasca, cu trenin!uri dule, în vestiar ne prăuşeam $droi#i.
Hntr'o seară, în timp ce eram culca#i pe cuşete, în vestiar, ca să ne tra!em răsuflarea, iriac mi'a spus
' e'am au$it, Ilie, dând interviul acela, chiar aici, în sală. 4'am în#eles de ce Jruia e mai un decât
tine. -i, mai ales, n'am în#eles de ce tu "te 1oci, într'un fel".
' Am spus'o şi eu, aşa...
' Atunci, e în re!ulă. 4'aş fi cre$ut că ai să înve#i să dai indirecte în convoririle cu $iariştii.
3iscu#ia a continuat, mai în !lumă, mai în serios, îmi dădeam seama însă că mândrul iriac e supărat.
 

 4u mă putea ierta pentru faptul că am îndră$nit să fac o apropiere între handal şi tenis.
Spre sfârşitul lui ianuarie urma să plecăm în S%A, pentru marele circuit indoor# 3in păcate, iriac s'a
îmolnăvit. %nii spuneau că e vora de o cri$ă de colecistită. Al#ii !ăsiseră nişte pietre, ca la mine. Se
vorea şi despre nevoia unei opera#ii. iriac le'a răspuns tuturor "3e plecat, tot plec. La Q> de ani nu
mai po#i aştepta".
...4e aflăm pe &topeni. lecăm. iriac e palid, îl simt ri!id, îmi dau seama că face economie de
mişcări. 5efu$ă totuşi să'l a1ut la a!a1e. e aeroport e lume multă. Cunoscu#i. iriac mă întreă pe
neaşteptate "Sper că n'ai uitat tichetul de vaccinare". ă caut prin u$unare. 4u'l am. L'am uitat.
iriac se uită lun! la mine"3u'te imediat şi fă'#i un nou vaccin, dacă nu vrei să $aci într'un aeroport,
în Irlanda sau în Canada". ă conforme$. Ce noroc am avut că m'a întreat* ă duc spre punctul
medical. 5eporterii sunt veseli. ot sta, în sfârşit, de voră, câteva minute, cu Ion iriac, purtătorul de
cuvânt al cuplului Niriac'4ăstase...

 4esfârşita licita#ieW
3avis cupmanii noştri iau deci un nou start. Suntem pe aeroportul &topeni.
' Cu ce !ânduri pleci, iriac8
'  !reu.  din ce în ce mai !reu.
' 3e ce8
' entru că avem de apărat nişte titluri... Acum cinci ani nu repre$entam mare lucru.  adevărat, eu
aveam destule victorii de la 4eale 2raser la ulli!an sau ietran!eli, dar nimeni sau aproape nimeni
nu au$ise de Ion iriac pe itinerarul Caraielor, de pildă... Cât despre Ilie, el era doar un ăiat foarte,
foarte talentat, dar de care nu se prea au$ise, deşi îl ătuse pe Ven 2letcher, la Ale+andria, după un
meci pe care n'am să'l uit.
' 3e ce8
' entru că atunci l'am "sim#it" pentru prima oară pe Ilie... entru că atunci l'am vă$ut aler!ând pe
lutul acela crăpat şi încins, numai în ciorapi...
' Hn ciorapi8
' 3a. în ciorapi. Ca să prindă mai uşor min!ile australianului.
' Ce #i'a adus :<@8
' i'a adus destule victorii, îmi pare rău însă că cele patru victorii ale mele la primii $ece ai anului,
adică la &GGer, la Stan Smith, la 4ăstase şi la ilici, n'au fost suficiente pentru a mă clasa între primii
$ece sportivi români :<@... ă osedea$ă, în schim, !ândul că Ilie e pe primul loc. %n loc
incontestail, pentru că revine unui foarte mare 1ucător.
' Cre$i că va avea un se$on un8
' 3epinde de ce în#ele!i prin "se$on un". Cu ani în urmă eram foarte fericit să câşti!ăm la
Valo!heropoulos şi JansioreG. Astă$i însă preten#iile au crescut, iar când Ilie 4ăstase câşti!ă
"interna#ionalele" Americii, 5oma,Dimledonul cu Casals şi 5oland Jarrosul cu ătrânul său prieten
iriac, nu pu#ini sunt aceia care spun că :<@ ar fi putut să fie un an mai un.
' oi doi sunte#i... răspun$ători de această nesfârşită licita#ie la care participă nenumăra#i suporteri ai
tenisului românesc.
' ul#umesc* Să nu uităm însă că tenisul e un sport de foarte mare u$ură, care nu se re$olvă în Q de
secunde, aşa cum am vă$ut la săniu#a fetelor... u, de pildă, nu cred că m'am refăcut total sufleteşte,
 ineîn#eles de pe urma meciului cu Laver, de pe 5oland Jarros, acum trei ani, când am avut două
seturi la $ero. Să nu uităm că şi Ilie a avut anul trecut două situa#ii din care nu ştiu câ#i 1ucători celeri
ar fi ieşit...
' Când8
' rima la Salisur, în finala indoorului american, cu puternicul 5iche...
' e referi la acel matc'ball
 La cele două matc'balluri ale lui 5iche... Adică la situa#ia de >'@ la seturi, ;'K şi matc'ball# Crede'mă, e
teriil de !reu să re$işti într'un asemenea moment... -i e la fel de !reu să câşti!i, la 5oma, semifinala cu
 profesionistul ilici, când acesta are două seturi la $ero şi un K'l în setul trei. oate astea lasă urme...
' 3a, e adevărat...
' 5epet ce'am mai spus. Astă$i, Ilie 4ăstase poate învin!e pe orice 1ucător din lume, dar tenisul e mult mai
mult decât un şut fericit sau chiar decât o victorie asupra lui Laver.
 

' Ce $ici de "Cupa 3avis"8

' Am aşteptat cu înfri!urare tra!erea la sor#i. Speram că o să fie ine. -i aici e foarte !reu. otul se
raportea$ă inevitail* La faptul că acum un an şi 1umătate am 1ucat cu "Salatiera" pe masă. eciul cu
&landa e mai uşor, desi!ur, dar cel cu Iu!oslavia nu e deloc o formalitate, chiar dacă avem în palmares cu
K'l la alencia şi un Q'> la Londra, iar specialiştii spun că 5omânia pleacă cu un avans de un punct în toate
meciurile, datorită dulului.
' roiecte personale8
' reau să 1oc şi să câşti! cât mai multe meciuri, în :9= am fost finalist în >Q din cele >= de turnee la care
am participat...
' Succes, ăie#i*
' %rea$ă'ne, deocamdată, să putem dormi în avion, ca să uităm că ne aflăm la :@.@@@ de metri deasupra
&ceanului.
' Scrie'ne* Am să vă scriu...

ă ofer acest palmares...

&ma'a
 4YSAS'/roEn 9'Q, K'9, <'; 4YSAS'Jorman 9'l, 9'Q 4YSAS'Voch 9'K, @'9, 9'K 4YSAS'5iche 9'K, 9'Q, 9'l.
 Ric'mond 
 4YSAS'asarell ;'<, <';, <'; 4YSAS'Jimeno Q'9, 9'Q, <'9, 4YSAS'4eEcome 9'>, K'9, <'9, 4YSAS'Ashe Q'9, 9'>, 9'K,
 4ăstase'J5A/45 9'>, 9'l, K'9, >'9, >'9
5anderbilt 
 4YSAS'Curtis 9'>, 9'Q, 4YSAS'&rantes 9'>, 9'>, 4YSAS'Jorman 9'<, <'9, <'; , 4ăstase'J5A/45 9'<, 9'<, 4YSAS'Voch <'9, K'9,
9'>
0alisbury
 4YSAS'Connors ;'<, 9'K, 9'>, 4YSAS'5ussel 9'K, 9'K, 4YSAS'Jorman K'9, 9'Q, 9'>
 !acon
 4YSAS'2roehlin! 9'K,<';
 4YSAS'iriac<'9,9'l
 4YSAS'dlefsen 9'Q,Q'9,9'Q
 4YSAS'2illol K'9,9'>,9'@
 4ăstase'25A4%L&ICI K'9,;'<,<';,9'Q,9'<.
 ampton
 4YSAS'eald 9'Q,9'@. 4YSAS'5ussel 9'Q,9'> 4YSAS'2roehlin! 9'K,9'l. 4YSAS'2ranulovici l'9,9'@,9'>,;'<,<';. 4YSAS'Jraener 
<';,9'K,<'9.
 4. 5. Acest palmares !reu e!alail cuprinde deci trei titluri câşti!ate (&maha, 5ichmond, ampton), un loc de fînalist (acon) şi doua locuri
în semifinală (anderilt şi Salisur). Să men#ionăm, de asemenea, victoria finală a cuplului Niriac'4ăstase la ampton.

5eclamele luminoase...( Scrisoarea lui lon iriac, trimisă de la 4eE ForG la :Q feruarie :<:)
Acum e seară la 4eE ForG... e masa camerei noastre de hotel, lumina lămpii cu aa1ur cade pe
hârtiile cu antet... 4ăstase e culcat pe spate. Are ochii închişi, dar îmi dau seama că nu doarme. rivesc
din nou filele ale de hârtie mată  .ational   *ndoor )ennis 7td# -i hârtia mă îndeamnă să scriu despre
Ilie 4ăstase, care încearcă să doarmă, fără să i$utească.
... 3espre Ilie 4ăstase s'a scris mult. roail că este cel mai cunoscut sportiv român. 5e$ultatele
tenismanului 4ăstase au fost recunoscute cum nu se poate mai ine în marele event :9'<@ de "cel
mai un sportiv român". In afara !rani#elor #ării noastre, el este, fără îndoială, fi!ura cea mai cunoscută
a sportului românesc. 3e ce 4ăstase şi nu lolanda /alaş sau Aurel ernescu, de pildă8 entru simplul
motiv că aproape toate 1ocurile lui 4ăstase sunt televi$ate la aris, în aEaii, la StocGholm sau în
onolulu, pentru că, în fiecare $i, un mare număr   de $iare din lumea întrea!ă îi men#ionea$ă numele,
indiferent dacă a câşti!at sau dacă a pierdut, pentru că, în fiecare seară, la posturile de radio ale
enisului, noul "imperiu în care soarele nu apune niciodată", to#i crainicii rostesc numele lui "4ast".
 4u vreau să fac io!rafia lui 4ăstase şi nici să'i pre$int palmaresul. 3oresc numai să vi'l pre$int pe
Ilie aşa cum este el şi sper ca această indiscre#ie să nu'l supere.
... Se împlinesc şase ani de când, timp de aproape :: luni pe ani, împart cu 4ăstase terenul de tenis,
camera de hotel, masa de prân$ sau cea de seară. -i astfel am a1uns să'l cunosc pe 4ăstase mult mai
 ine decât se cunoaşte el pe sine. Aşa stând lucrurile, sper să nu vi se pară curios faptul că Ilie 4ăstase,
cel care, !reşind o min!e, aruncă racheta în slăvile cerului sau se ceartă cu aritrul, este una dintre cele
mai timide făpturi din câte am avut eu prile1ul să cunosc vreodată... în acelaşi timp însă el este omul pe
care umorul nu'l părăseşte niciodată mai mult de cinci minute. 3acă pierde un 1oc mare, chiar şi după
ce a avut, să $icem, două matc'ball 'uri, înfrân!erea îl afectea$ă doar câteva clipe. Când învin!e şi este
asaltat de $iarişti, reporteri radio sau tele (şi asta se întâmplă de ani de $ile), Ilie e mereu speriat, iar 
răspunsurile lui sunt de o modestie pe care nu o poate ănui nimeni din cei care îl văd 1ucând.
 

Se$onul a început, după cum ine şti#i, în câteva $ile, Ilie a ătut aproape toată crema tenisului
mondial 5iche, Jimeno, asarell, 4eEcome, Ashe. "4eE ForG imes" din :: feruarie spune că,
 privind în ansamlu, 4ăstase este astă$i sin!urul rival al lui 5od Laver. 3ealtfel, el este 1ucătorul după
care profesioniştii aruncă lassoul în fiecare săptămână, pentru al face să semne$e un  contract.
Când, la 5ichmond, a trecut !reu de asarell (;'<,<';,<';), mi'a mărturisit că e mul#umit că nu a
 pierdut în primul tur. I'am dat toate ar!umentele pentru al convin!e că poate câşti!a concursul, în
ciuda pre$en#ei lui 4eEcome, 5oseEall, Ashe. A râs cu poftă. 3upă ce, în semifinală, l'a învins pe
 4eEcome, care, înainte de 1oc, îi promisese o "lec#ie de tenis" (nu au fost şi nici nu pot fi uni
 prieteni), i'a strâns mâna şi mi'a spus că nu'i prea mer!e 1ocul, că e prea lent... în sfârşit, după ce a
câşti!at acest mare concurs open, mi'a şoptit la ureche că a fost "un mare norocos"...
Ilie 4ăstase este de o modestie pe care nu am întâlnit'o la nici unul din sportivii de talia lui (poate,
doar, 5oseEall). Astă$i, la noi acasă, popularitatea lui 3inu sau 5ăducanu e mai mare, dar, în afara
#ării, 4ăstase nu are rival.
Sosind în S%A, am telefonat unor prieteni din Los An!eles, !ândindu'mă să le fac o surpri$ă. 3ar nu
ama pucat să pronun# "Alo", că am şi au$it în receptor "Ce mai faci, Ion8" 2oarte mirat, i'am întreat
cum de şi'au dat seama că sunt eu. 5ăspunsul a fost simplu "Ieri seara, la . ., l'am vă$ut pe Ilie
 1ucând cu 4eEcome, şi ştiam că sunte#i împreună". (3e la 5ichmond la Los An!eles sunt ;@@@ de
Gilometri.)
... Cred că Ilie a adormit. a treui să tra! storurile. 5eclamele luminoase clipesc enervant. Am să trec
în vestiul, ca să citesc $iarele. Sper să vă scriu din nou, cât decurând...

Ion I5IAC

5omanul meu de aventuri...

Când m'am întors în #ară, acum o săptămână ( început de martie :<:), primul lucru pe care l'am făcut a fost
să citesc $iarele noastre din ianuarie şi feruarie. 3e ce8 ă spun drept, pentru că, ori de câte ori 1oc în
străinătate, mă !ândesc mereu la ce vor spune cei de acasă.
5ăsfoind $iarele, mi'am dat seama că amănuntele "circuitului american :<:" nu se prea cunosc, astfel
încât am să'mi permit să de$vălui câteva din ele. 3upă cum ve#i vedea, n'o fac dintr'un or!oliu al
învin!ătorului, ci, dimpotrivă, pentru a arăta că victoria depinde, de cele mai multe ori, de un simplu
fir de păr...
Am plecat spre S%A cu un mare deficit de antrenament. ram şi în!ri1orat din pricina sănătă#ii lui
iriac. ă !ândeam cu o oarecare do$ă de e!oism şi la faptul că nu voi eneficia de "!hida1ul" lui.
(Arthur Ashe, care e asolventul unei şcoli militare, sus#ine că iriac este "şeful de stat ma1or" al
tandemului român.)
A1unşi la &maha, am constatat că iriac are meci peste o oră. I'am spus că ar fi mai ine să renun#e,
dar el n'a acceptat şi a pierdut, fireşte, în fa#a lui 2roehlin!, un meci în care m'am mirat cum a putut să
stea în picioare. 3ar ooseala avea să'şi spună cuvântul şi în meciul meu de deut. 3eşi am 1ucat a
doua $i, m'am chinuit mult ca să'l at cu <; în setul decisiv pe necunoscutul Charlie /roEn...3e fapt,
aceşti necunoscu#i sunt parcă anume puşi să'#i a!e e#e în roate. ot la &maha, ClarG Jraener a fost
eliminat de "necunoscutul" paGistane$ 5ahim.
Cred că victoria din finala de la &maha asupra lui 5iche a fost sin!ura mea victorie fără emo#ii până
în ultima seară de la ampton.
re#i câteva e+emple8 La 5ichmond, asarell a avut un set, ;'K şi Q@'@... Apoi, Jimeno, care îl ătuse
 pe 2ranulovici cu un tur înainte, m'a condus cu K'l (*) în setul decisiv... Situa#ia cea mai disperată am
avut'o însă în meciul cu 4eEcome. Campionul de pe Dimledon mă conducea cu ;'Q şi Q@'@ pe
serviciul lui (*). La Q@'@ a servit 4eEcome, din dreapta sa, şi a #âşnit spre fileu. u am dat returul pe
lun! de linie, dar 4eEcome a venit olid cu voleul de bac'and şi a trimis min!ea puternic în partea
cealaltă a terenului. 4u ştiu de unde am avut puterea să mă arunc în direc#ia min!ii. Cred că în clipa
aceea am avut cel pu#in startul lui 0ohn Carlos. In momentul în care m'am apropiat de min!e, am lovit
în neştire. 4eEcome, la fileu, n'a avut timpul nici măcar să'şi potrivească racheta. in!ea a "şters"
linia. Cei 9 @@@ de oameni din triunele sălii din 5ichmond sau ridicat to#i în picioare. Am aşteptat
mult liniştea pulicului. 'am uitat între timp în ochii lui 4eEcome. 4u i$utea să'şi ascundă
 

uimirea. In clipa aceea mi'am dat seama că am câşti!at... ână la sfârşit, adică până la <'9 pentru
mine,  de la Q'; şi @'Q@, am avut impresia că 4eEcome nu poate uita crosul meu din aler!are... 3upă
meci, iriac mi'a spus că am făcut cel mai un 1oc din via#a mea şi că acel cros poate fi socotit lovitura
mea nr. :. Cred că are dreptate. Cu acel cros (al disperării, ca să fiu sincer) am i$utit să'l dere!le$ pe
campionul Dimledonului...
In finala cu Ashe am avut cinstea să fiu comentat la . . de 4eEcome însuşi. -i aici însă peripe#iile
au fost teriile, în setul decisiv, la Q'> pentru Ashe, mi'am pierdut serviciul. 3eci, K'> pentru el şi
Q@'@. Hn @ la sută din ca$uri, un meci între 1ucători de valori apropiate nu poate avea decât un sin!ur 
de$nodământ într'o asemenea situa#ie. -i totuşi, în acest moment !reu, am început să 1oc e+act ca după
crosul din partida cu 4eEcome. 4'am mai !reşit nici o min!e. Am câşti!at, astfel, turneul open de la
5ichmond, împotriva "copilului iuit" al 5ichmondului (Ashe e ori!inar din statul ir!inia). Am fost
aplaudat îndelun!... ulicul s'a dovedit de o oiectivitate care m'a uluit.
3upă terminarea meciului, Ion m'a îmră#işat, dar n'a omis să'mi spună "3acă ai să'#i mai continui
astfel rom1nul de aventuri în acest circuit, nu este e+clus să'mi provoci un infarct la Q: de ani". I'am
răspuns "Ioane dra!ă, am descoperit tactica victoriei. otul e să a1un! în situa#ii disperate".
-i "romanul meu de aventuri" a continuat cu peripe#ii şi mai cumplite. La ampton, în semifinala cu
2ranulovici, am avut ;'Q şi matc'ball în setul patru, îmi lipsea deci o sin!ură min!e pentru victorie.
3e astă dată însă, 2ranulovici m'a "întors" şi am a1uns la >'> la seturi, în setul decisiv, al cincilea,
osedat de !ândul că pierdusem, cu pu#in înainte, un meci cu 2ranulovici "pe o sin !ură min!e",
tiebrea (9'<), mi'am pierdut ritmul şi astfel am a1uns să fiu condus cu K'@ în acest set decisiv. Ce a
urmat e !reu de închipuit. 2ranulovici a avut < (*) matc'balluri. 3ar steaua mea era undeva sus. Am
re$istat tuturor acestor matchall'uri şi am câşti!at.
Hn sfârşit, a venit şi finala cu ClarG Jraener. Cu acel Jraener în fa#a căruia nu câşti!asem niciodată.
ă !ândeam, îndeosei, la cei de acasă, care ştiau că am fost învins de cinci ori... îmi dădeam seama,
 pe de o parte, că îmi făcusem pe deplin datoria în acest circuit indoor, dar lipsa unei victorii la
Jraener nu'mi dădea pace, mai ales că în ultimele două întâlniri, cu pu#ine $ile în urmă, pierdusem
"la musta#ă" (9'< în prima întâlnire şi două seturi la $ero în a doua).
Hnainte de 1oc, iriac mi'a spus că povestea cu "comple+ul Jraener" e   o inven#ie !a$etărească şi că
lucrurile  sunt mult mai simple. "Important e să dai returul mai tare, pentru ca Jraener să nu'şi poată
face 1ocul în fa#a fileului, după serviciu".
Hn $iua finalei de la ampton, retururile mele mai puternice nu i'au mai permis să'şi facă 1ocul. Aşa
am o#inut prima victorie împotriva unui 1ucător "feroce", care părea de neînvins.
ă ro! să mă ierta#i pentru numeroasele cuvinte tehnice, poate plicticoase. Sper însă că v'am su!erat
ceva din "românul meu de aventuri". Am uitat să vă spun că iriac n'a asistat la finala mea cu
Jraener din motive de... inimă. S'a plimat pe culoarele din afara sălii, "privind" prin intermediul
vocii crainicului şi al aplau$elor... 3upă meci, mi'a reconstituit partida ca şi cum ar fi notat totul...
Aşa a fost în circuitul indoor :<: al Americii...

Clanul tenismanilor 
 In rolurile principale# Rod 7aver, Cliff Ric'ey şi###*lie.ăstase
Am fost ru!at deseori să'i pre$int pe câ#iva dintre aşii pe care i'am întâlnit (4ăstase şi cu mine) în
ultimii ani. Cineva făcea oserva#ia, perfect normală, potrivit căreia, de la mii de Gilometri depărtate,
 1ucătorii de tenis nu sunt decât nişte raporturi... cifrice furni$ate de a!en#iile de presă interna#ionale.
Aşa stând lucrurile, să începem...
Acest mare clu al supertenismanilor, cum le place să spună cronicarilor şi reporterilor an!losa+oni, e
un adevărat panopticum. Să'l luăm, de pildă, pe amicul 5iche, CLI22 5ICF, care e mai cunoscut
 prin... intermediul lui Ilie 4ăstase. Cliff e un om tare dificil. Iată, de pildă, la &maha, cu o 1umătate de
oră înaintea finalei în care avea să fie "pulveri$at" de Ilie, s'a întâmplat următoarea scenă... 4ăstase se
echipa în vestiar... în acelaşi vestiar se echipau Voch şi Jraener... în momentul în care a intrat 5iche,
Iliu#ă l'a întâmpinat cu 1ovialitate "allo, Cliff*"
Spre uimirea tuturor, 5iche i'a rete$at'o lui Ilie "4u voresc cu tine*" -i a ieşit din vestiar, lăsându'i
 pe to#i cu !ura căscată.
Cliff 5iche e un om tare ciudat. 2ace adevărate cri$e de nervi dacă adoarme cu :@ minute peste ora
 proiectată. ănâncă în special conserve pentru copii, care îi oferă o !aran#ie în plus.  un adevărat
 

metronom... otul e  calculat minut cu minut. Are o nevastă foarte frumoasă, pe care o poartă în toate
turneele, pentru ca re!imul de familie să nu sufere nici o aatere...
e teren e un sclav al tenisului. 4iciodată n'am vă$ut un 1ucător apărându'şi cu atâta disperare şansele.
Ce păcat că acest 1ucător foarte inimos e atât de pu#in sociail.
La polul opus se află 5&F 5S&4, pe care l'aş considera marele !entleman al tenisului mondial.
 4u ni s'a întâmplat vreodată nici lui Ilie, nici mie să părăsim terenul fără ca 5o să fi !ăsit un cuvânt
de îmărătare la înfrân!ere sau de laudă la victorie. 3e asemenea, 5o merson are puterea de a se
sustra!e ritmului aproape mecani$at al turneelor... 4u e un secret pentru nimeni faptul că în prea1ma
turneelor se dă o adevărată ătălie pentru o#inerea terenurilor de antrenament. Când ai o#inut o
 1umătate de oră, înseamnă că o#ii foarte mult...-i totuşi, nu o dată, 5o merson ne'a poftit să
împăr#im cu el terenul "în patru", când i'ar fi fost mult mai simplu să 1oace "în doi". Aşa ceva nu s'ar fi
 putut întâmpla vreodată cu Laver.
Apropo de LA5... Iată o maşină umană. Laver nu clipeşte* Laver nu râde. Laver nu se încruntă.
Laver nu se !răeşte. 4u protestea$ă. 4u cedea$ă nici o min!e chiar dacă adversarul său a fost frustrat
de un punct perfect valail. Laver e, într'un cuvânt, o maşină. e#i spune "-i   totuşi, această maşină
 pierde din când în când, aşa cum s'a întâmplat cu Co+, în Australia". 3e acord. 3in când în când,
maşina îşi permite o scurtă revi$ie. Iar cel care i$uteşte să prindă acest moment "învin!e", aşa cum
s'a întâmplat cu Co+, în Australia, sau cu l Shaffei, anul trecut, la Salisur...
& fi!ură mult mai vie, mai pitorească, e aceea a ra$ilianului V&C... Acest Voch e un hippie. %n
hippie :@@ la sută. -i nu numai ca aspect.  un hippie care nu scapă prile1ul de a'şi e+pune principiile.
isea$ă un imperiu mondial al păcii, fără să ar!umente$e însă asupra căilor care duc într'acolo. Voch
este un foarte un şi sincer prieten. -i are mult umor. L'am întreat o dată "3e ce î#i laşi părul atât de
lun!8" i'a răspuns cu o candoare şmecherească "ă #ine mai uşor minte lumea. 3acă'mi uită
numele, spune simplu 6Cel cu părul lun!7*"
In rest, ce să vă mai spun8 AS e un ăiat corect, dar e+trem de rece... J5A/45 e fudul...
25A4%L&ICI e un om solid... în sfârşit, 4DC&/ are o mor!ă !reu de închipuit, înainte de
meciul cu 4ăstase, la 5ichmond, i'a promis lui Ilie "o lec#ie de tenis". 3in fericire, Ilie nu'l ia în serios
niciodată. -i astfel s'a întâmplat că, după ce a fost eliminat în semifinală, la 5ichmond, 3 CY5
 4YSAS, 0ohn 4eEcome a comentat pentru televi$iune finala 4ăstase'Ashe. Hnainte de finală,
trecând prin fa#a triunelor, Ilie l'a $ărit pe 4eEcome în fa#a monitorului . . şi a ridicat ra#ele
admirativ, cu un $âmet care n'a scăpat nimănui şi care spunea "şti mare meşter în vore, sir 0ohn.
 4u te văd pe teren. 'ai amenin#at de pomană". reuie să adau! că astfel de tachinări sunt frecvente
în "clanul" tenismanilor, dar ele nu iau niciodată amploarea "duelurilor" Cla' 2ra$ier...
Am uitat să vă povestesc despre 5&SDALL, sin!urul australian fără serviciu puternic. l
compensea$ă însă acest nea1uns printr'o preci$ie în lovitură pe care nici Laver nu o are. e 5oseEall
l'am vă$ut dând şase min!i "pe linie" în timpul unui sin!ur punct.
3upă această scurtă trecere în revistă, nu pot să omit totuşi faptul că fi!ura cea mai populară a
circuitului indoor, de pildă, şi nu numai a acestui circuit, este "4ASF" care, prin 1ocul său în afara
oricăror canoane şi de o spectaculo$itate nemaivă$ută acolo, este întotdeauna 1ucătorul cel mai
aplaudat. 3eseori, reporterii americani îi atriuie epitetele cele mai diverse. 3ar cel mai apropiat epitet
mi s'a părut a fi ill /uho!lindă.
... 'a întreat o dată cineva despre felul cum ne petrecem timpul lier. 5ăspund nu prea avem timp
lier. Aşa $isul timp lier. Aşa $isul timp lier e umplut întotdeauna cu tot soiul de recep#ii la
!uvernator, la primar, la preşedintele cutărei şi cutărei institu#ii, sau diferite vi$ite. Intr'o $i, la amia$ă,
am fost invita#i să vi$ităm portavionul "Venned", cel mai mare din lume. Ceilal#i s'au dus. u a
treuit să renun#, deoarece peste o oră 1ucam cu &rantes.  super tenisul, dar turneul de tenis este o
încercare epui$antă...

Cele ;@@ de $ile

 4e'am întors acasă... Am fost primi#i cu mare căldură. ariorul apar#inea deci trecutului. 3eşi era
încă iarnă, am vă$ut copii 1ucând tenis pe asfalt, cu ătacele. lasa era de cretă, min!ea era cu uline,
dar copiii ştiau să numere :;'@, K@'l;, !hem, set.
Hntr'o $i am fost invita#i la televi$iune. iriac a oferit . . ului filmul în culori de la Cleveland. Cu o
seară înainte l'am vă$ut în !arsoniera lui, pe un ecran mic, improvi$at pe perete. 4imic nu e mai
frumos pentru mine decât !enericul acestui film, în care Ashe, iriac, Smith şi eu plutim cu
 

încetinitorul, în ritm de vals.

A doua $i am fost în sala 2loreasca. Am stat de voră în fa#a oiectivului. u eram emo#ionat. iriac a
intervenit e+act când a fost ca$ul, ca la dulu. S'a scris a doua $i că am participat la o emisiune foarte
reuşită. %nul dintre cronicarii . . nu mai #in minte cine a scris că !estul lui iriac, când mi'a şters
fruntea cu atista, a fost un moment foarte tele!enic. 4'am în#eles prea ine de ce. Se vede că
reporta1ul televi$at e o treaă mai complicată decât voleul nostru.
Am plecat la l aprilie, parcă, spre Coasta de A$ur. Aveam în pro!ram două openuri pe $!ură, la 4isa şi
la onte Carlo. 3upă 5ichmond şi ampton, "leii" mă aşteptau să mă sfâşie.
La început a fost 4isa. rimul 1oc el!ianul /rossart. 5eacomodare complicată cu $!ura (la 2loreasca e tot
 parchet). Scor final >'l (Q'9, ;'>,9'l). A urmat en!le$ul Clifton. 2ără proleme (9'>, 9'Q). Hn turul trei,
numele france$ului 0auffret a fost scandat de întrea!a Coastă, dar eu petrecusem iarna într'o cu totul altă
companie (K'9,9'>,9'>). Semifinala am 1ucat'o cu &rantes, în fa#a căruia m'am sim#it în formă, întotdeauna,
chiar dacă nu eram (9'>,9'Q). In sfârşit, finala cu 0an Vodes. A fost o ătălie cruntă în cele două seturi, în al
treilea, Vodes a avut un sin!ur moment de slăiciune. 3ar un astfel de moment în tenis (4ăstase'Vodes
:@'=,:l',9'l)... în mai pu#in de o oră am revenit pe teren, cu Ion, ca să câşti!ăm finala cu /arthes'0ouffret
(9'Q,9'Q). ram stăpânii Coastei...
A doua $i am început un nou open: onte Carlo. urneu foarte tare. ram aia al treilea cap de serie, după
ce fusesem nr. l la 5oland Jarros. rimul era &GGer. Am în#eles pierdusem finala de la /ru+elles. Al doilea
alor. Asta n'am în#eles'o nu mai pierdusem de mult la alor.
Am început turneul contra... 2ran#ei. -i am câşti!at (9'l, 9'@ cu 5ouer). Hn turul doi s'a trecut pe "trei din
cinci". -i JansioreG, specialistul 1ocurilor pe Coasta deA$ur, n'a re$istat (9'Q,9'l,9'K). Hn turul trei am
câşti!at destul de uşor la australianul Creal, pe care'l întâlneam pretutindeni (9'Q,9'K,<',9'>). Hn partea
cealaltă a taloului, iriac a "îndoliat" Coasta, câşti!ând la rois, învin!ătorul lui Vodes (9'K, K'9, 9'Q,
;'<, 9'l).
0oc semifinala cu alor* ierd primul set, dar asta e tot ce pot pierde, în ultimele două seturi fac un
e+celent antrenament pentru finală (4ăstase'alor >'9,<';,9'l,9'l).
2inala cu &GGer îmi aduce o victorie care, pentru mine, e mai pre#ioasă chiar decât partida câşti!ată la
 4eEcome. reuia să uit într'un fel /ru+ellesul şi amur!ul (4ăstase'&GGer Q'9,9'=,9'l,9'l).
... lecăm în Sicilia. La alermo ar fi putut să fie foarte simplu, deşi mă cam speria interminaila serie
&maha'5ichmond'ampton'4isa'onte Carlo. La alermo era foarte cald. Am început turneul cu
 ăşici la picioare. 4u mai puteam aler!a. Am pierdut la /arthes, pe două tiebreaun (9'<,9'<).
2or#asem, poate, prea mult.
3in fericire, am avut prile1ul să mă odihnesc curând, în 1ocul de "Cupa 3avis" cu &landa, la /ucureşti
(5omânia'&landa ;'@. Niriac'emmes <';, 9'l, 9'Q, 4ăstase'ordG 9'>, 9'>, 9'Q, iriac, 4ăstase'emmes, ordG 9'>, 9'Q, 9'=, 9'>,
Niriac'ordG 9'l, 9'l, 9'l, 4ăstase'emmes 9'@, 9'>, 9'K). Am petrecut o săptămână calmă. 5ecuperarea, cum spun
specialiştii, a fost completă.
In turul doi urma să 1ucăm la el Aviv, cu Israelul. Acest 1oc, fiind o simplă plimare peste editerană,
am plecat la adrid, pentru a 1uca între timp turneul "uerta de ierro".
Au fost câteva $ile frumoase la adrid. u am câşti!at la chilianul Corne1o (9'Q,'<) şi am terminat în
vreo ;@ deminute cu andarine (9'@,9'l). iriac era în mare formă şi s'a distrat cu e+profesionistul
sudafrican 5a oore(9'>,9'>). & mare surpri$ă a fost înfrân!erea lui Santana de către vest!ermanul
lschemroich. A doua $i însă, iriac a 1ucat ca în ?9= şi l'a readus pe simpaticul arald la realitate
(9'l,9'K,9'l). u, la rândul meu, am câşti!at la ulli!an (9'K,9'Q,='9), a1un!ând în finală cu Ion.
%ltima $i o nouă finală românească peste hotare a admirat victoria lui iriac (<';,9'l,9'@).
In proa de dulu, totul s'a întâmplat ca întrun 8eeend la alma de allorca, deşi perechile pe care
le'am învins nu erau anonime (9'l, 9'Q cu Jisert'Salvare$, 9'l,9'K cu 2roehlin!'canus şi 9'Q,
<';,Q'9,9'Q cu Voch'andarino).
3upă adrid am luat drumul Israelului, îmi aduc aminte că la el Aviv apa mării era caldă şi că ne'am
 ron$at frumos. 0ocurile pe cât de scurte, pe atât de aplaudate. Scorul final a fost 9@:= pentru noi
(5omânia'lsrael ;'@. Niriac'Stahol$ 9'@,9'@,9'@, 4ăstase'Shalem9'l,9'l,9'Q, iriac, 3ron'2ruman, Stahol$ 9'>,9'>,9'Q, 4ăstase'
Stahol$ 9'@,9'@,9'l, Niriac'Shalem 9'@,9'>,9'Q).

... Suntem din nou la aris, pentru 5oland Jarros. Calc cu dreptul, câşti!ând la Voch (9'>,9'>,9'K). Hn
turul doi, /arani îmi ia un set (9'l,9'Q,Q'9,9'l), fi+ându'mi parcă ritmul, pentru că 1ocul cu
australianul 5a 5uffels îl câşti! tot cu Q'l (K'9,9'>,9'>,9'>). %rmea$ă un nou Q'l cu 4ovicGi (9'l,9'l,
Q'9,<';). -i cu aceasta, "deschiderea" cum se spune la şah se încheie.
 

Hn sferturi, n'as putea spune că sunt favorit, îl am în fa#ă pe Stan Smith. -i totuşi reuşesc să'l atra! într'
un 1oc de fente. Stan încearcă să simplifice totul, să reducă 1ocul la serviciu şi voleu, dar mie îmi ies
 ine stopurile, topspinurile şi lon(line'urile. în plus, nu dau două min!i la rând cu aceeaşi for#ă. 0oc
tenis cu !ândul la Santana, la &GGer, la 5oseEall şi la to#i cei care ştiu să taie 1ocul "o+erilor"
tenisului cu un plus de fine#e.
Hn acest sfert am reuşit să 1oc un tenis frumos, pentru că la sfârşitul meciului m'a felicitat arcel
/ernard, fostul mare campion al 2ran#ei. 3enis Lalanne, protectorul meu în presa sportivă france$ă,
$âmea su#ire, fumându'şi pipa.
In semifinală am că$ut cu 2ranulovici. ă !ândeam că e+act cu un an în urmă, aici, pe 5oland Jarros,
TeliGo îl ătuse, tot în semifinală, pe 5iche, învin!ătorul meu de atunci. 2ără nervii din meciul cu
Cliff aş fi 1ucat eu finala pe 5oland Jarros, 1ustificându'mi po$i#ia de lider al capilor de serie.
Semifinala cu TeliGo avea să'mi mărească acest re!ret. Am câşti!at uşor, după un 9''@ în primul set
(4ăstase'2ranulovici 9'@,>'9,9'K,9'Q).
2inala cu Vodes o #ine#i, proail, minte. S'a dat la televi$or. u am fost olnav, e adevărat. Avusesem
feră mare. 3ar câşti!asem cu feră şi la Salisur. oate că totuşi or!anismul are limite, chiar la >;
de ani. ai mult decât ooseala fi$ică, accentuată de oală, m'au trădat nervii. Cu nervii tari de la
Salisur aş fi câşti!at uşor meciul cu 0an Vodes. 3e altfel, mi'a lipsit foarte pu#in ca să "întorc" 1ocul
încă din primul set. Atunci am avut ;'Q. Apoi am avut ;'Kşi  setball# La 9'< mi s'a luat o min!e clară de
către doamna aceea ele!antă care şedea picior peste picior pe scaunul de aritra1. 3acă aş fi câşti!at
 primul set, Vodes n'ar mai fivenit la fileu cu atâta si!uran#ă, în setul patru am avut Q'l şi K'Q. 4'am
 putut mai mult. /ateriile mele erau descărcate. Cursa celor ;@@ de $ile fusese prea lun!ă.
-tiu că iriac a comentat finala mea cu Vodes. -tiu că a încheiat cu cuvintele "rincipalul e că
 4ăstase a a1uns în finală nu că a pierdut'o".
Aşa se încheie cele ;@@ de $ile ale mele.  !reu să'mi închipui că voi putea să repet vreodată această
serie care începe la StocGholm, într'o seară de noiemrie :9, şi se încheie pe 5oland Jarros, în
:<:...
3a#i'mi voie să trec acum microfonul, pentru final, talentatului crainic Ion iriac. ie mi'ar fi
imposiil...

Ar fi fost prea frumos.

3a. Am comentat finala lui 4ăstase cu Vodes, la televi$iune, din studio. ul#i s'au mirat că am plecat
în !raă de la aris, renun#ând să'mi apăr, împreună cu 4ăstase, titlul de campion la dulu, pe 5oland
Jarros. Adevărul e că eu m'am considerat an!a1at încă din seara înfrân!erii de la arior pentru edi#ia
?<: a "Cupei 3avis". Am şi scris asta, încă în martie, în revista "a!a$in" "entru anul :<:, planul
nostru nr. l rămâne "Cupa 3avis". Avem convin!erea că acest an va şter!e "întâmplarea" din ?<@, pe
care o vrem, cu nerădare, uitată. re#i un pronostic8 In primele $ile ale lui mai, în momentul primului
serviciu în meciul cu &landa, ne socotim an!a1a#i în cel mai mare turneu al anului. %n turneu mai
important decât Dimledonul...
Iată de ce am părăsit arisul cu mult înainte de termen. Iată de ce am vă$ut finala Vodes'4ăstase la
/ucureşti pe micul ecran.
rimul mare hop după "înviorarea" din meciurile cu &landa şi Israelul a fost cel cu Iu!oslavia, la
/ucureşti.
Ilie, despre care v'am mai spus că îşi recapătă umorul pierdut în ma+imum cinci minute, a uitat foarte
repede că a pierdut la aris titlul mondial pe $!ură. Aşa se face că i'au treuit doar trei seturi pentru a
încheia cu TeliGo 2ranulovici. Hn al doilea meci eu am dat peste un Iovanovici în mare formă. Am
câşti!at !reu. A doua $i am 1ucat un dulu le1er. 2aptul că am câşti!at cu Q'@, după un 9'@ în primul
set, spune totul. In $iua a treia, lipsa mi$ei a înlesnit ele!an#a în 1oc a lui 2ranulovici. Am pierdut în
 patru seturi. %ltima partidă i'a revenit lui Ilie. Iovanovici a aandonat în setul trei, acu$ând o
întindere...(  5omânia'lu!oslavia K'l. 4ăstase'2ranulovici <';,9'>,9'Q, Niriac'Iovanovici 9'K,<';,>'9,9'K, iriac, 4ăstase'2ranulovici,
Iovanovici 9'@,9'K,'<, 2ranulovici'iriac 9'K,9'@,K'9,9'Q, 4ăstase'Iovanovici K'9,9'@,l'@, a)
A urmat Dimledonul. Am a1uns târ$iu. A plouat două $ile. 3e acomodare nu putea fi vora. Am şi
 1ucat sla. Adevărul e că ne domina sufleteşte "Cupa 3avis". o#i ne instalaseră mari favori#i în 1ocul
cu echipa vest!ermană, dar astea erau doar vore cu un an în urmă, /un!ert şi VuhnGe 1ucaseră "cu
 

Salatiera pe masă".
Am părăsit Dimledonul uitând că trecusem, de fapt, trei tururi la dulu. Am vrut să renun#ăm la
/aastad, dar a fost imposiil în Suedia suntem întotdeauna invita#i de onoare.
Ilie a câşti!at uşor simplul (<'9, 9'Q, l'9, 9'Q cu 5a 5uffels în semifinală şi 9'<,9'>,9'l,9'K cu
Leschl, în finală), în afară de asta, am făcut şi un un antrenament de dulu pe $!ură, după
Dimledon, câşti!ând finala cu SeeEa!en'into /ravo (<'9,9'l).
eciul cu /un!ert şi VuhnGe a fost, spre surprinderea mea, o simplă formalitate. 3ace vre#i,
/ucureştiul :<: a fost ariorul lor. Aceasta a fost sin!ura e+plica#ie   a acestui neaşteptat ;'@,
încheiat de etrică ărmureanu, pentru... mena1area susemnatului decan de vârstă ( 5omânia'5. 2. a
Jermaniei ;'@. Niriac'VuhnGe 9'Q, Q'9, 9'Q, <';, 4ăstase'/un!ert 9'>, 9'Q, 9'>, iriac, 4ăstase'2asser!er, ohman ='9, 9'K, 9'K,
 4ăstase'VuhnGe 9'@, 9'K, 9'K, ărmureanu'/un!ert 9'>, <'9, 9'l).
... Hn acest moment începe marea aventură. otul se precipită. lecăm în India. ensiunea creşte. 
cald. 4iciodată parcă nu a fost aşa de cald în India. Aerul condi#ionat al hotelului î#i creea$ă ilu$ia că
nimic nu s'a schimat, dar, de îndată ce a1un!i pe terasă, sen$a#ia de sufocare te !âtuie. Tilele trec
!reu. ine tra!erea la sor#i. Surpri$ă* /ile#elele din urna sor#ilor sunt trase de însăşi Indira Jhandi.
Acest !est de stimă fa#ă de sport capătă noi interpretări în creierul nostru oosit de aşteptare. "Indienii
mer! la câşti!" !ândeşte fiecare, fără să'şi mărturisească însă !ândul. -i e din ce în ce mai cald. louă
des, în repri$e osedante.
Hn sfârşit, începe meciul. riunele sunt arhipline. ulicul e $!omotos asta am ştiut'o întotdeauna
dar cu ani în urmă, aici, în India, nu 1ucam "Cupa 3avis".
A câşti!at 4ăstase* La uGer1ea. ă !ândesc că toate !ândurile ne!re au fost doar urmarea ooselii.
Intru eu, cu Lall. eciul e teriil de !reu. Ja$onul e ud. in!ea patinea$ă. %neori am impresia că e o
 pietricică din cele pe care le aruncam, copil fiind, pe luciul apei, ca să văd de câte ori reuşeşte să
#âşnească la suprafa#ă, ca peştişorii $urători. 3e cele mai multe ori nu fac decât să calcule$ un!hiul
cel mai un pentru locarea min!ii.
0ocul avansea$ă !reu. ierd primul set cu :>'lK. Hn triună $!omotul creşte. Indienii discută cu
aprindere, chiar în timpul fa$elor. %nii, am impresia, nici nu se interesea$ă de 1ocul propriu$is.
Important e ca scorul să le fie   favorail... încep să mă !ândesc că eliminarea Australiei, aici, în India,
nu mai e chiar o surpri$ă atât de mare.
ierd în trei seturi, după ce 1oc vreo ;@ de !hemuri un maraton cu un formidail deficit de o+i!en
(Lall'Niriac:K'l>,9'Q,'<).
A doua $i 1ucăm dulul. Câşti!ăm primul set. Hl pierdem pe al doilea. 0ocul se prelun!eşte. Jreşim
mult. in!ile indiene, mult prea !rele, ne derutea$ă. -i e imposiil să re#ii mereu acest amănunt care
modifică lovitura de fiecare dată.
Se întunecă.  din ce în ce mai !reu. Hntrerupem într'un moment nefavorail indienii conduc cu 9'; în
acest set trei.
 4oaptea e nesfârşită, în fond, dulul a fost întotdeauna principala noastră for#ă. Jândurile ne!re
cooară din nou în camerele noastre. ă !ândesc la vulturii care se roteau în 1urul terenului în timp ce
 1ucam.
 4u pot dormi. Afară plouă. Ce rol imens are avanta1ul terenului, aici, în India* Lall şi uGer1ea au ales
iara. Au ales min!ile. Cât priveşte pulicul...
ă !ândesc la meciurile de "Cupa 3avis" pe care le 1ucăm acasă. Sunt convins că pulicul nostru e cel
mai oiectiv din lume, imediat după cel en!le$, în afară de asta, terenul e mereu acelaşi. in!ile de
asemenea. Se 1oacă în !eneral cu 3unlop, o min!e pe care o cunosc to#i tenismanii din lume.
Adorm !reu, spre $iuă. louă mereu. Când ne tre$im, cerul e la câ#iva metri de alconul hotelului.
louă. 4u cred că vom putea continua. Aşteptare şi incertitudine...
Către amia$ă se anun#ă, în sfârşit, că 1ocurile se amână. estea e neplăcută. Acel 9'; pentru Lall şi
uGer1ea ne domină pe to#i. Spre seară, din fericire, un eveniment   neaşteptat înviorea$ă totul. Aflăm la
radio că /ra$ilia conduce cu Q'@ în meciul cu Cehoslovacia* Vodes a pierdut la andarino* Vodes,
câşti!ătorul 5oland Jarrosului* -tirea e salutată $!omotos de întrea!a noastră dele!a#ie. ă$ând această
reac#ie, mi'am dat seama că nimeni nu se !ândeşte la o înfrân!ere în acest meci cu India. o#i calculea$ă
mai departe, socotind că meciul cu /ra$ilia e mai uşor decât cel cu echipa lui Vodes, la ra!a sau la
/ratislava.
A doua $i am reluat dulul. -i s'a produs al doilea eveniment neaşteptat. Continuarea setului trei a durat
şapte minute. Iar ultimul, 1ucat în între!ime, s'a prelun!it doar : minute. Conduceam cu >'l...
 

Am fost întreat deseori dacă vestea victoriei ra$iliene a înlesnit succesul din India. Cred că da. -i dacă
admitem că da, atunci treuie să mul#umim osedantelor ploi indiene...
In ultima $i am 1ucat cu uGer1ea. La >'l, meciul nu era încheiat. 3ar eu nu 1ucam un simplu meci. u îmi
 1ucam finalul în "Cupa 3avis", după :> ani. în seara victoriei la dulu, am decis ca :<: să fie ultimul meu
an în "Cupa 3avis". -i voiam să închei frumos, în C'allen(e Round, aşa cum promisesem în martie, la
%$inele 5epulica, într'o dupăamia$ă de neuitat, când am fost aplaudat cu mult mai multă căldură decât în
triunele ro!resului, foarte oiective, e adevărat, dar uneori pu#in cam reci...
eciul meu cu uGer1ea s'a întrerupt la >'l în favoarea mea (Q'9,<';,9'Q). A doua $i uGer1ea nu s'a mai
 pre$entat. Se îmolnăvise.
5epre$enta#ia de adio a dat'o Ilie. Lall era în mare formă, e adevărat, dar sunt $ile când nici un 1ucător din
lume nu'i poate re$ista lui... ill /uho!lindă. -i Lall a treuit  să cede$e, în ultimele două seturi n'a făcut
decât să $âmească cu o frumoasă resemnare indiană ( 5omânia'India K'l. 4ăstase'uGer1ea 9'Q,9'Q,9'K, Lall'iriac
:K'l>,9'Q,'<, iriac, 4ăstase'Lall, uGer1ea 9'Q,9'=,='9,9'l, Niriac'uGer1ea Q'9,<';,9'Q, E. o., 4ăstase'Lall 9'Q,='l@,9'l,9'l).
... -i am a1uns la Sao aulo. e Voch şi pe andarine i'am învins deseori. 3ar nu la Sao aulo. Acolo,
în /ra$ilia, vechea lo$incă sportivă "Acasă te a1ută şi $idurile" nu era o simplă metaforă. A sim#it'o
Vodes, în 1ocul cu andarine. A sim#it'o echipa Statelor %nite, care fusese învinsă în /ra$ilia.
rimirea a fost cu surle şi fanfare sau, mai ine $is, cu tamurine şi cu sama. 4ăstase a devenit
curând "ele al tenisului". Strate!ie psiholo!ică, fără îndoială. u am răspuns cu brea: "îmi pare ine
că 1ucăm cu /ra$ilia. chipa noastră, avându'l pe 4ăstase, are trei puncte si!ure. e celelalte am să
încerc sa le marche$ eu". 5eporterii s'au uitat lun! la mine. u am reuşit să nu $âmesc şi astfel
efectul a fost cel aşteptat. o#i au că$ut pe !ânduri.
 4ăstase a început, într'adevăr, ca un ele al tenisului. eciul a durat pu#in. 2ormidaila !alerie
 ra$iliană nici n'a apucat să se or!ani$e$e. Iar eu a treuit să !răesc echiparea, pentru a nu fi aşteptat
 prea mult de aritru...
Hn meciul cu Voch am început ine şi am terminat sla. homas Voch a fost mai un, dar nu vă pute#i
închipui ce înseamnă să 1oci în fa#a a =@@@ de oameni care aplaudă în delir orice min!e pornită din
racheta idolului lor, pentru ca tu, străinule, să fii si!ur că ai de înfruntat =@@: rachete.
La l'l, eram, totuşi, la un pas de C'allen(e Round#
A doua $i s'a produs drama. Am pierdut dulul* 4u ştiu cum s'a desfăşurat fiesta ra$iliană la
întoarcerea  lui ele din e+ic. 4u cunosc adevăratele propor#ii ale Carnavalului. -tiu însă că nu am
vă$ut niciodată o asemenea de$lăn#uire a ucuriei populare, după ce Voch şi andarino au câşti!at la
campionii 5oland Jarrosului şi la semifinaliştii Dimledonului.
A fost un moment în!ro$itor. A doua $i, 4ăstase era, în continuare, favorit la Voch, pe care nu l'a luat
în serios niciodată, dar andarino rămânea învin!ătorul lui Vodes. Iar acum, unul dintre cele "trei
 puncte si!ure" treuia să'l câşti! eu, la >'>, în fa#a celor =@@@ de spectatori ra$ilieni care pre!ăteau
fiesta, anun#ată în toate $iarele. A doua $i, 4ăstase şi'a făcut datoria, câşti!ând uşor la Voch, cu Q'@.
Am intrat pe teren. 3eclarasem cu o $i în urmă că "a câşti!a la Sao aulo este e!al cu a traversa atto
Jrosso în picioarele !oale". Cei =@@@ de spectatori ra$ilieni păreau decişi să'mi demonstre$e că am
avut dreptate. ram în infern.
-i ce simplu a fost până la urmă totul* Am câşti!at un !hem. /omardamentul triunelor s'a înte#it. La
Q'@ pentru mine, urletul continuu al triunei a început să scadă. La 9'@, Sao aulo a devenit un oraş
european. La al $ecelea !hem consecutiv, în triună era o linişte funerară. Am continuat să 1oc cu o
 preci$ie de care nu mă credeam capail. Am încheiat repede. Am părăsit terenul prote1a#i de poli#işti, îi
răpisem /ra$iliei sportive o victorie pe care ei o comparau doar cu înfrân!erea echipei na#ionale de
fotal, în :;@, pe aracana, în fa#a %ru!uaului ( 5omânia'/ra$ilia Q'>. 4ăstase'andarino 9'K,9'l,9'l, Voch'NiriacK'
9, 9'K, 9'Q, '<, Voch, andarino'Niriac, 4ăstas l'9, 9'Q, 9'Q, Q'9, 9'K, 4ăstase'Voch 9'K,9'@,='9, Niriac'andarino 9'@,9'>,9'K). La
masa presei, cronicarii !ăsiseră un titlu comun "ra imposiil vencer".
Aveam să 1ucăm din nou în C'allen(e Round rofe#ia lui Stan Smith se împlinea...
 4e'am întors pentru câteva $ile acasă. Am fost întreat "Cum s'a 1ucat meciul cu andarino8" Am
răspuns"A fost cel mai un meci din întrea!a mea carieră de tenisman. 'am sim#it la fel de tânăr ca
şi în :;, când punctul meu, tot ultimul, a decis în 1ocul cu 4oua Teelandă, la /ucureşti".
Au fost $ile de neuitat. o#i mă implorau din priviri să renun# la ideea de a nu mai 1uca în "Cupa
3avis". %n prieten mi'a povestit că în seara victoriei, la amaia, în clipa în care s'a anun#at re$ultatul
final de la Sao aulo, între! restaurantul "odern" a cântat "ul#i ani trăiască*", cu un diri1or 
improvi$at, urcat pe masă, ca dansatoarele de pe vremuri. 2iesta se mutase în 5omânia.
 

... Cu câteva minute înainte de îmarcarea în avion, pentru Charlotte, un reporter m'a întreat
' ute#i să'mi face#i un calcul rece al şanselor noastre la Charlotte8
' Chiar foarte rece. Cinci la sută câşti!ă americanii cu ;'@. >; la sută, tot ei, cu K'l. ;; la sută victoria
lor cu Q'>. K; la sută câşti!ăm noi cu Q'>.
' Cu alte cuvinte, totul se reduce la un cinci la sută...
' Chiar aşa.
' 4u cumva eşti prea optimist8
' 4u.
' Cum ve$i reparti$area punctelor8
' 3ulul nostru, învins la Sao aulo, are prima şansă chiar în fa#a finaliştilor de la 2orest ills. 4ăstase
are un punct ca şi si!ur. 5estul depinde de acel ; la sută.
Sunt din nou acasă. este două $ile (n. r. sfârşit de octomrie :<:) plec la Aeravon, în Nara Jalilor.
Sunt osedat de cele întâmplate la Charlotte. Curios e totuşi că !ândurile mele !ravitea$ă doar în 1urul
unor cifre şi un!hiuri. otul e al. Astract. 4u pot povesti aproape nimic despre oraşul Charlotte.
Cine ştie, poate mai târ$iu...Am şi uitat de elicopterul care $vânta terenul ud, în cel mai pur stil
american. 4ici nu mai #in minte cum arăta 2roehlin!. -tiu doar că purta o şepcu#ă pe cap. ărea un
medic venit la ăi. A fost şi Spiess, marele cântăre#, împreună cu noi. Aia aştepta să'şi amâne
 plecarea la 4eEForG, ca s'o facem lată, pe româneşte, chiar cu riscul penali$ării pentru asen#a de la
repeti#ia etropolitanului. reuia să îndeplinesc o sin!ură condi#ie să câşti! la Smith. 3ar toate astea
sunt acum foarte tuluri...
In capul meu, cum v'am mai spus, totul se lea!ă ca într'un 1oc de numere. ă !ândesc la Ilie. Hn
 primul set al meciului cu Smith a fost condus cu ;'@. Apoi a remontat e+traordinar ;';. -i a mai făcut
trei min!i la rând @'K@ pe serviciul lui Smith. Sunt convins astă$i că dacă Ilie ar fi reuşit o sin!ură
min!e din cele trei posiile, ar fi câşti!at setul şi partida. 5estul ar fi fost o simplă chestiune de
tehnică, cum ar spune /o 2ischer.
Când am apărut pe teren, pentru meciul cu 2roehlin!, mi'a fost imposiil să alun! din minte acel ;'; şi
mai ales acel @'K@. -i mă sim#eam stin!herit în fa#a triunei. Ilie pierduse meciul la un scor mai
cate!oric decât toate cele cinci de la Cleveland.
Am început 1ocul cu un soi de disperare. L'am pisat pe 2roehlin! pe rever până la e+asperare. ra tare
neîndemânatic încercând să'şi potrivească cotul. L'am surclasat timp de două seturi scorul (9'Q şi 9'l)
spune totul. Aveam impresia că voi retrăi seara de la Sao aulo, cu  andarine.
-i a început setul trei. i'am câşti!at primul serviciu l'@. Serveşte 2roehlin!. u dau returul
imparail @'l;. Serveşte din nou 2roehlin!. +ecut un  passin(s'ot  pe linie, a chiar în partea
interioară a liniei. Aritrul de linie tace. Asolut normal. in!ea a fost ună. 3ar 2roehlin! cere
interven#ia aritrului de scaun. Apare arr opman, aritrul principal al meciului. Se uită la min!e,
îşi plimă privirea. Caută, evident, o urmă. -i apoi decide :;'l; în loc de @'Q@.
Hn acest moment încep să fier. -i totul se întoarce. ierd setul.  destul să pier$i un brea, pentru ca
totul să se întâmple ca în vestita cursă a roaştei şi a lui Achile cel iute de picior.
au$a n'a i$utit să mă calme$e, îmi apărea mereu în fa#ă acel @'Q@ de brea, care a trăit câteva
secunde pe taela electronică.
Setul trei a avut aproape aceeaşi istorie. 0ocul trecuse de partea lui 2roehlin!. Hn fond, e atât de lo!ic,
la tenis. -i nu numai la tenis, în setul cinci am fost condus cu ;'>. 3ar mi'am 1ucat ultima carte şi am
a1uns la 9'9. Aici meciul s'a întrerupt. Se lăsase întunericul.
Cred că ănui#i câte variante de continuare am "1ucat" noaptea, neputând dormi...
Iată'ne din nou pe teren. Serveşte 2roehlin!. :;'@* Q@'@. Apoi reuşesc un  passin(s'ot frumos. Q@'l;*
2roehlin! dulă !reşeală Q@'Q@* 4u mai pot suporta tensiunea* -i nici 2roehlin!. Serveşte din nou.
Jreşeşte prima min!e. 2ac un pas înainte. 2roehlin! liftea$ă mult, trimi#ând min!ea cu oltă. Am un
moment de e$itare. ână la urmă, tai min!ea în cros. in!ea loveşte anda* K@'Q@* As şi !hem*
%ltimul !hem, la 9'<, are o istorie ciudată. Am 1ucat foarte ine toate min!ile. La primul meu cros,
2roehlin! s'a de$echilirat. -i în loc ca racheta să lovească lo!ic, în contracros, unde'l aşteptam cu
nerădare, min!ea a atins lemnul şi s'a dus cuminte în partea opusă. %na din celerele min!i pentru care se
spune  * am sorry (scu$ă'mă). Ceea ce a făcut şi 2roehlin!. La @'l; am trimis un lo foarte frumos.
2roehlin! a rotit racheta, pe bac'and, partea lui slaă, împotriva oricăror re!uli. 3upă meci avea sa'mi
spună că nu'şi aminteşte să mai fi e+ecutat o asemenea roată cu bac'andul#
Am pierdut cu 9'=. otul s'a întâmplat în şapte minute. Aceste şapte minute care repre$intă micul ; la sută
 

 pe care l'am acordat, din start, americanilor.

La un sfert de oră după cele şapte minute funeste, am 1ucat dulul. Smith şi van 3illen, finaliştii de la
2orest ills, au fost nevoi#i să plon1e$e de nenumărate ori în afara culoarului de dulu. 4u s'a pus nici un
moment la îndoială victoria noastră. L'am 1ucat mereu pe Smith şi l'am "e+ecutat" pe van 3illen.
A treia $i m'am ătut cu Smith până la 9'9, în primul set. Aia cu un an în urmă câşti!asem la Smith, tot în
Statele %nite. Tarurile însă erau de astă dată aruncate...
3upă meciul cu Smith, am fost invita#i la Casa Ală, pentru un 1oc demonstrativ. Al cincilea 1oc ar fi urmat
să'l sus#ină ărmureanu. Am mul#umit pentru invita#ie, dar am declinat'o. Aveam sen$a#ia că vom comite
un sacrile!iu a!ateli$ând C'allen(e Roundul#
%ltimul 1oc a fost o... 1oacă. Ilie 4ăstase, re!ăsit ca prin farmec, s'a distrat cu 2roehlin!. La schimarea
terenului, !lumea mereu cu "!irafa". A câşti!at uşor. ierdeam,   astfel, cu >'Q...(S%A'5omânia Q'> în Challen!e
5ound :<:. Smith'4ăstase <';,9'Q,9'l, 2roehlin!'Niriac Q'9, l'9, 9'l, 9'Q, ='9, iriac, 4ăstase'Smith, van3illen <';,9'K,='9, Smith'Niriac
='9,9'Q,9'@, 4ăstase'2roehlin! 9'Q, 9'l, l'9, 9'K).
 4iciodată după ră$oi o #ară europeană, e+ceptând insula mamă, nu a i$utit un scor la limită în C'allen(e
 Round# 4ici Spania lui Santana, care a 1ucat finala la Sdne şi la /risane (l'K în amele edi#ii), nici Italia
lui ietran!eli (l'K la Sdne şi @'; la elourne).
La anchet s'au spus, ca întotdeauna, lucruri frumoase. Stan Smith a atras aten#ia asupra faptului că
"4ast" şi"irr" /a au 1ucat trei finale consecutive la mii şi mii de Gilometri de casă 4eE 3elhi, Sao
aulo şi Charlotte.
Am ăut un pahar de şampanie. Am mai ăut unul. 0ocul numerelor nu mă mai oseda. L'am $ărit pe arr
opman. 'a întreat
' 3e ce eşti necă1it, 0ohn8
' 4u sunt.
' 4ici nu treuie. "Salatiera" pe care o re!reta#i, în mod firesc, astă$i, ar fi treuit câşti!ată la Cleveland.
ot "demonstra acest lucru la orice oră din $i şi din noapte.
'am uitat la arr, care căuta şi el o cupă de şampanie. 4u puteam fi supărat pe el, deşi acel :;'l; în loc
de @'Q@ a fost opera lui. Hnainte de 1oc m'am !ândit o clipă să propun recu$area aritrului arr opman.
i'am spus că arr opman care ne'a condus la Cleveland, în calitate de consilier tehnic, va fi osedat de
ideea că orice deci$ie pe o min!e duioasă ar putea fi interpretată ca o formă de spri1in a foştilor săi elevi.
-i aşa s'a întâmplat. Cu toate acestea, am renun#at imediat la ideea recu$ării. 4'ar fi fost fair'pla, să pun
măcar o clipă la îndoială...fair'pla'ul lui mister arr.
Apoi au început toasturile. Am felicitat echipa ame ricana. i'am e+primat admira#ia fa#ă de ideea
sportivă de a or!ani$a această finală pe $!ură. Am spus, ca un divertisment, câteva cuvinte despre cele
şapte minute care m'au despăr#it pe mine de suprema satisfac#ie sportivă. Am şi !lumit cu 2roehlin!,
care era e+act în fa#a mea. Am încheiat cu "Ar fi fost prea frumos". 4iciodată nu mi s'a întâmplat să
fiu mai emo#ionat decât la rostirea acestor cuvinte anale. area noastră aventură se încheia. Ilie
continua să $âmească...
area noastră aventură. 4'aş fi cre$ut că voi a1un!e până aici, în după amia$a când am 1ucat cu
doctorul intsch. Adevărul e totuşi că am reali$at totul în doi. u m'am străduit să tempere$ elanurile
aventurii într'un sport dominat de echilirul an!losa+on, Ilie ia for#at toate limitele, a1un!ând până la
forme de frene$ie care au deşteptat până şi sim#urile adormite ale celor din fotoliile de orchestră.
Am fi putut oare face mai mult decât am făcut8 oate, printrun eneficiu al ha$ardului. Astă$i însă
nu'mi reproşe$ nimic. -i nici lui Ilie. &, dacă l'a#i fi vă$ut cu cupa în mână, la Salisur, după victoria
asupra lui Cliff 5iche. ra un mort frumos...
... Am ocolit !loul de $eci de ori. Am 1ucat pe toate continentele. Ilie va câşti!a, într'o ună $i,
Dimledonul. -i o va face când ne vom aştepta mai pu#in. u însă, ătrânul lui !eneral, Ion iriac, am
să mă mândresc întotdeauna cu cei doi copii ai mei un ăiat, Cleveland, şi o fată, Charlotte...
 
Serile de la Couertin...
ărturisesc că n'aş fi cre$ut să scriu acest tiebrea  pentru suplimentul de tira1 la "Ar fi fost prea
frumos". 4u mi'aş fi închipuit că la întoarcerea acasă două luni după apari#ie voi căuta, în $adar, o
carte la /ucureşti, la Sinaia sau la /raşov.
reuie să recunosc că ..'ul a făcut o neaşteptată pulicitate căr#ii noastre, transmi#ând "serile de la
Couertin". Ca să nu mai pun la socoteală arta cu care aşa cum mi s'a spus Ion Nirac a ştiut să
"1oace", împreună cu mine, în studio, de la aproape Q @@@ de Gilometri.
-i totuşi, mie foarte !reu să scriu acest supliment, chiar dacă am prile1ul să amintesc câte ceva din
 

serile petrecute la aris, în decemrie :<:.

3ificultatea cea mai mare a fost provocată tot de ătrânul meu !eneral iriac. -i iată de ce...
Hn ultimele rânduri ale primei edi#ii, iriac scrie ne!ru pe al "într'o ună $i Ilie va câşti!a
Dimledonul. -i o va face când ne vom aştepta mai pu#in". ă da#i seama că nu e prea uşor să porneşti
la drum cu o asemenea sarcină   de plan, chiar dacă ai câşti!at Couertinul, după ce ai trecut de
merson, 4eEcome şi Laver, în sală, la Londra.
Ca să fiu sincer, e foarte !reu să câşti!i Dimledonul. u nici nu prea sunt avanta1at de "iara sfântă".
Cel mai un !a$on posiil chiar dacă e stropit de pe vremea lui 4elson nu e o suprafa#ă perfectă, ca
aceea a covorului de la Couertin, pe care po#i să 1oci şi ile. Iată de ce mie nu'mi convine deloc iara
Dimledonului. Iată de ce mă simt de$armat în fa#a unei !ropi#e pe care o poate adânci oricând
călcâiul furios al lui 5iche sau Jraener.
Hn sfârşit, vom trăi şi vom vedea... 3eocamdată, mi$e$ pe simpatia tipo!rafilor de la Casa Scânteii,
care mi'au promis că vor scoate acest supliment de tira1 cu vreo două săptămâni înaintea
Dimledonului :<>. Asta m'ar avanta1a mult, pentru că m'ar scuti de privirile ironice ale cititorilor,
în ca$ul în care aş fi eliminat foarte repede, aşa cum i s'a întâmplat în primul tur şi lui Santana, un
 1ucător care n'a fost mai sla decât Ilie 4ăstase.
3eci, să lăsăm Dimledonul...
A$i e >Q aprilie şi mă simt tare ine. Aici, la 4issa, coasta arde. Am şi un pahar de şampanie în fa#ă.
Acum două ore am câşti!at 4isa, 1ucând în finală cu Vodes. Când mă !ândesc la scor, îmi vine să şi
râd 9'@,9'>,9'Q cu Vodes* La noi acasă e+ista cel pu#in :@ 1ucători pe care nu'i pot ate cu un
asemenea scor...
Adevărul e că tenisul se 1oacă mai mult cu inima decât cu mâna. La adrid am câşti!at foarte !reu la
Vodes, după trei tiereaGuri. ot ce a urmat în finala cu 2rantiseG ala a fost ca un fel de elierare. -i
mi'a ieşit asolut totul. Am câşti!at cu 9'@,9'@,9'l. Acest :='l mi'a făcut mare plăcere. Spania e o #ară
care mă iueşte, fetele sunt foarte frumoase, şi e tare ine când po#i deveni "cap de serie",  aşa cum am
fost şi anul acesta, deşi iriac mă ătuse ultima oară, la adrid, în mai :<:.
rimăvara asta a lui ?<> a început ine. 'am distrat câşti!ând turneul de la onte Carlo, apoi am
devenit campion al Spaniei, iar acum l'am învins pentru a doua oară (într'o sin!ură săptămână) pe
Vodes, după un 9'@ în primul set... Aceste succese mă pun însă pe !ânduri. iriac a spus că eu voi
câşti!a Dimledonul "când ne vom aştepta mai pu#in". -i pentru că am multă încredere în iriac, îmi
dau seama că nu mai sunt favoritul Dimledonului, deoarece am câşti!at consecutiv la onte Carlo,
la adrid şi la 4isa.
Să nu ne pierdem totuşi vremea cu calcule. Acest epilo! îmi cere să reintru în sala Couertin.
... Am spus odată că nu prea păstre$ $iarele care scriu despre turneele mele victorioase, pentru că,
oricum altele noi le vor în!ăleni pe cele vechi. Cu toate astea, pro!ramul de la Couertin îl păstre$ şi
astă$i. Sper, ineîn#eles, că la ora când citi#i rândurile mele, acest frumos pro!ram să nu mai e+iste în
scrinul mamei, din 3rumul aerei, dar, deocamdată, îl păstre$, deşi peste Couertin s'ar cuveni să se
afle pro!ramele de la onte Carlo, adrid şi 4isa.
ro!ramul de la Couertin, dacă vre#i să mă crede#i, m'a a1utat la câşti!area turneului "celor şapte". -i
iată de ce... în finalul pre$entării mele ca 1ucător de tenis era scris "4ăstase, care, în octomrie :<:, a
repurtat, pe Demle, una dintre cele mai strălucite victorii ale sale, ătându'i succesiv pe 4eEcome,
Corman şi Laver, are un 1oc ele!ant şi uşor, o frumoasă 6tuşă7 a min!ii, dar e uneori ne!li1ent şi
deconcentrat".
Aşadar, ne!li1ent şi distrat...
Când am citit aceste două epitete, mi'am adus aminte de nişte cuvinte ale lui An!elo 4iculescu, care
făcea o compara#ie între ele şi useio preferându'l pe acesta din urmă. Iată ce spunea antrenorul
echipei na#ionale de fotal "useio e totuşi mai sutil decât ele. Hn afară de asta, africanul are o mai
mare do$ă de artistic în tot ceea ce face. Compara#ia fi$ică îi e de asemenea favorailă lui useio.
ele poate fi confundat oricând cu un flăcău din cartierul 2lamen!o. useio vine direct din lumea de
 asm a 1un!lei. Teul ele mi s'a părut mai om decât useio poate pentru că l'am vă$ut chircinduse
de durere. e useio l'am vă$ut doar $âmind, chiar când avea un anda1 pe cap. 3eşi sunt amândoi
sculpta#i în aanos, e limpede că măicu#a 4atura a şlefuit mai mult la useio. e#i spune, poate, că
ele are o mai mare continuitate în 1oc. 3e acord. useio are, într'adevăr, pau$e în 1oc. 3ar acestea
nu sunt pau$e de pe urma epui$ării. 3impotrivă, sunt pau$e strate!ice. 0e dă mort cum se spune.
ie mi'a plăcut teriil vora asta "se dă mort". entrucă aşa e. Hn sport, când adversarul e de for#a ta,
 

aşa cum au fost to#i cei şase adversari ai mei de la Couertin, treuie să ştii "să te dai mort", e+act ca
useio, pentru ca apoi să'l iei prin surprindere.
Când am câşti!at la aris primul meci al turneului, cel cu Cliff 5iche (;'<,9'K,='9), s'a scris că soarta
 partidei a fost hotărâtă pe muchie de cu#it, în clipa în care aritrul a !lumit, anun#ându'mă la serviciu
cu "Au service, monsieur 4asta$", dar eu ştiu că 5iche a pierdut pentru că "m'am dat mort" timp de
 patru !hemuri, mer!ând cu simularea mor#ii până la @'K în setul decisiv.
  "La @'K, în setul trei, sala Couertin era posomorâtă. Sin!urul care rămăsese cu $âmetul pe u$e era
Ilie 4ăstase. 3e sus, din triună, aveam impresia că acest $âmet era o formă a resemnării. La un
moment dat, aritrul l'a îndemnat să !răească schimul de terenuri cu un 6plus vite, 4asta$*7 (n. r#
mai repede, 4ăstase). Ilie s'a oprit pentru un moment şi i'a atras aten#ia, $âmind ca un copil
6onsieur 4asta$7. Aritrul a făcut ha$, iar sala a !ustat !luma, în momentul în care 4ăstase a a1uns
la locul serviciului, aritrul a mărit do$a de umor anun#ând la microfon 6Au service, monsieur 
 4asta$*7 întrea!a sală a apreciat acest schim de !lume, care a reamintit tuturor că tenisul e un 1oc.
3oar Cliff 5iche s'a întunecat, tră!ându'şi şi mai mult capul între umeri.
2urat de aceste 6schimuri7, reporterul a uitat pentru o clipă că 4ăstase, nr. > al arelui remiu, este
totuşi condus cu K'@. 3ar una dispo$i#ie a sălii i'a amintit că, în :<@, în finala indoorului american,
5iche îl conducea pe 4ăstase tot cu K'@, în setul patru. -i mi'am adus aminte şi de vorele lui Ion
iriac 6Ilie 1oacă mult mai ine când este condus7. Aşa a început formidaila replică a lui Ilie
 4ăstase, de la @'K şi avanta1 pentru 5iche.
... 4ăstase a câşti!at, deci, din nou la te+anul roşcovan. i'e !reu să'mi închipui, de altfel,
 posiilitatea unui re$ultat invers, deşi am asistat, de fapt, nu atât la o victorie, cât la salvarea unui
meci.
 4ăstase are o clasă incomparail mai mare decât 5iche. -i totuşi te+anul a fost la un pas de victorie.
rietenii france$i ai lui 4ăstase, veni#i în număr mare la caină, i'au reproşat momentele de cădere,
care ar fi putut proveni de la an!a1area sa în micile dueluri psiholo!ice cu Cliff, la schimarea
terenului. uturor acestora Ilie le'a răspuns stupefiant, ca un rever din piruetă 63ra!ii mei, astă$i,
dacă nu mă enervam, nu câşti!am7.
oate că 4ăstase are dreptate".
...Ce vre#i8 enisul e un 1oc foarte complicat. Smith şi 5iche vor să'l simplifice cu tot dinadinsul. u,
dimpotrivă, vreau să'l complic şi mai mult. 3acă într'un 1oc lucrurile sunt mai complicate, câşti!ă cel
care ştie să improvi$e$e. 3e fapt, despre toate astea s'a mai scris într'o cronică, "3e la ersailles la
ilton", din care vreau să reproduc unele pasa1e
  3uminică seara, aici, la aris, după consumarea ultimei min!i a acestui veritail 6turnir7 Smith'
5iche, sus#inut cu archeu$a, nu cu racheta de tenis, a e+istat un moment de triste#e... Această victorie
a lui Smith accentuea$ă !raa tenisului în direc#ia simplificării. e vremea lui Cochet şi /orotra spun
france$ii tenisul era frumos ca palatul ersailles. A$i, ei seamănă tot mai mult cu hotelul ilton. -i
france$ii au dreptate.
Hn sala Couertin, când 1oacă Smith sau Jraener, fa$a e de un simplism de'a dreptul de$olant. %n
serviciu puternic, un retur a$at pe 6fie ce'o fi7, o min!e care trece furioasă fileul sau este interceptată
de un voleu de cele mai multe ori imparail şi... cam atâta. enisul se !răeşte*
3esi!ur, Smith şi Jraener nu pot fi învinui#i de această precipitare a celui mai ele!ant dintre sporturi.
Stan are :,Q m, iar ClarG doar cu ceva mai pu#in. i au făcut foarte repede un calcul în stil american
şi au investit totul la capitolul for#ă. Această investi#ie de anver!ură a determinat fatalmente renun#area
la aproape tot ce #ine de şlefuirea tehnicii. 3e altfel, ori de câte ori adversarul   reuşeşte să repună
min!ea în 1oc, i$utind să depăşească aria stereotipului serviciu'retur'voleu, Smith şi Jraener 
manifestă o de$orientare similară, dacă vre#i, cu aceea a 6omului mecanic7 care a pierdut le!ătura cu
centrul decomandă.
%neori, stereotipul propriu$is este înso#it de !esturi care trădea$ă în fapt imensa muncă depusă pentru
automati$area fa$ei. ClarG Jraener, de pildă, înainte de a servi, ate invariail min!ea de trei ori cu
racheta, apoi face o pau$ă întotdeauna de aceeaşi durată pentru a lovi min!ea de covor, de astădată cu
mâna. 3acă intrarea în ritm a fost 6dulată7 de un $!omot sau de mişcarea unui spectator, totul se reia
de la capăt. Am asistat la patru asemenea reluări în această seară. /ineîn#eles, adversarii au două
solu#ii să'şi iasă din fire sau să se resemne$e. In amele ca$uri, avanta1ul e de partea celui care
serveşte.
Al doilea cuplu de stil, Vodes'5iche, mi$ea$ă pe perfec#iunea tehnicii elementare. Aici a decis lipsa
 

de înăl#ime. Având comple+ul uriaşilor, amândoi şi'au dat seama că sin!ura posiilitate este de a
răspunde întotdeauna corect din punct de vedere tehnic şi de a încerca recuperarea aceleiaşi min!i
 până în pân$ele ale. Aşa se e+plică marile succese ale acestor doi 1ucători, cărora î#i este imposiil să
le acor$i !irul la o privire superficială. 4u e întâmplător faptul că 5iche este, până acum, cel mai
!lorios învins al 6urneului campionilor7. A pierdut de la K'@ cu 4ăstase şi după ce a avut trei
matc'balluri la Smith.
-i acum, despre 4ăstase şi 2ranulovici. i sunt favori#ii triunelor, pentru că au readus ersailles'ul în
sala Couertin. Aş vrea să vă spun că, în aceste două prime $ile, sin!urele stopuri şi topspinuri au fost
semnate de 4ăstase. %ralele sălii Couertin, adresate acestor ornamente neoişnuite a$i, dovedesc că
dinamismul tenisului ?<: n'a i$utit să compense$e !olul creat prin aandonarea 6şcolii vechilor 
maeştri7.
Hn 1ocul cu 5iche, la ultima min!e, 4ăstase a avut cura1ul de a încheia cu un stop. in!ea a plecat
uşor din rachetă. 5iche a rămas pironit pe linia de fund. Apoi min!ea a lovit anda. oate inimile sau
oprit, dar !hemotocul al a că$ut cuminte în terenul lui Cliff. 2ileul celerei săli Couertin trecea
simolic de partea lui 4ăstase".
...Când m'am întors acasă, venind de la aris, după Couertin, am fost întreat dacă am cre$ut
vreodată, înainte de turneu, că aş putea ieşi învin!ător în "urneul campionilor". Am spus tuturor că
visul meu la începutul fiecărui turneu, mare sau mic, e sa trec de primul tur. 3upă acest prim tur, dacă
trec de el, mi se ia o povară de pe umeri. -i totuşi, înainte de Couertin am avut două momente când
"am vă$ut" victoria. Cu o $i înainte de primul meu meci, cel cu Cliff 5iche, în sala plină de tehnicieni
şi lucrători care montau covorul cărămi$iu, l'am au$it pe aritrul &sterta! spunând reporterilor "Acest
covor roşu, pe care nu'l cunoaşte nici unul dintre cei şapte aşi, îl avanta1ea$ă pe... 4ăstase. 3e ce8
entru că 4ăstase simte tenisul ca nimeni altul. "Nin minte că am stri!at în fu!ă 6erci, papa
&sterta!*7 şi am pornit spre vestiar, oarecum stin!herit de faptul că au$isem pronosticul ătrânului
aritru, care'mi făcuse, cei drept, o mare plăcere.
Seara, în hotelul "/eau Soleil", l'am au$it pe redactorul căr#ii noastre vorind cu /ucureştiul.
Avancronica se încheia cam aşa "4ăstase rămâne marele meu favorit pentru că a pierdut în fa#a lui
Smith, la Charlotte, pentru că a fost învins de 5iche, la 5oland Jarros, în :<@, pentru că a pierdut
finala 5oland Jarros :<: în fa#a lui Vodes, pentru că a fost eliminat de /arthes la alermo, acum
câteva luni, pentru că are un scor net defavorail în întâlnirile cu Jraener şi pentru că a fost învins,
acum o săptămână, de 2ranulovici, la /uenos Aires. "ra, dacă vre#i, o formă cam ciudată de a#i
sus#ine favoritul, dar mie mi'a plăcut tocmai ideea asta.
Hn seara a doua #in minte, era duminică n'am prea avut ce face aveam $i lieră. 'am uitat la 1ocul
celorlal#i. L'am studiat un pic pe Jraener. (Aveam să 1oc cu el a doua $i, luni, şi nu'mi dădea pace
!ândul că pierd mereu la ClarG.) 3e privit însă, n'am putut privi mai mult de $ece minute mă scotea
din fire ideea că pot pierde în fa#a unui 1ucător care ştie doar să i$ească în min!e şi care înlocuia
acum frumoasa noastră rachetă de lemn cu una de o#el, tocmai pentru ca min!ea să $oare mai iute.
Am coorât în sală, apoi am trecut în vestiare. Am intrat. Smith stătea nemişcat, ca întotdeauna, în
 u$unarul meu de la palton am vă$ut un "Sportul". ra darul pilo#ilor români de la A5&, care mi'l
trimiteau de la aeroportul "Le /our!et". Am început să citesc imediat, mai ales când am vă$ut că încă
din primele rânduri se voreşte despre Jraener
"4u ştiu de ce am impresia că astă$i se 1oacă 6soarta7 urneului campionilor. ă !ândesc, desi!ur, la
meciul lui 4ăstase cu Jraener. Aseară, într'un moment de respiro, l'am ru!at pe Ilie să'mi facă
 pronosticuri pentru meciurile care urmea$ă. A luat creionul, a privit pro!ramul tiparit şi a pus câte un
 plus... necrolo!ic în dreptul tuturor adversarilor, cu o sin!ură e+cep#ie Jraener".
Hn aşteptarea acestui meci foarte !reu, vă propun să   ne rela+ăm pu#in. entru această rela+are aş vrea
să ale!em un 1oc de transfocator, începând cu Stan Smith, omul nr. :.
6he Viller7 este, de fapt, un om foarte lând. 4u are nimic din aerul unei vedete. Am impresia că este
timid şi stân!aci, pentru că acu$ă din plin comple+ul vervei fran#u$eşti a reporterilor care'l încon1oară.
Când se află în apropierea lui 6Sancho7, Cliff 5iche, asemănarea cu 3on Xui1otte este dea dreptul
uimitoare. L'am admirat mult în meciul cu 5iche. A trecut ele!ant peste momentele matchall'urilor.
Stan Smith nu aruncă racheta. 4u se răsteşte la copiii de min!i. 4u'şi corectea$ă vanitos mişcarea
după o !reşeală. 4u manifestă o ucurie e+a!erată după min!i ine plasate, pentru a nu'şi 1i!ni
adversarul, în 1ocul lui Cliff, el şi'a permis un sin!ur moment de e+pansiune. La Q@'@ în ultimul !hem,
a ridicat două de!ete în sus, semnul victoriei. 3ar a facut'o cu destulă discre#ie.
 

Cliff 5iche e un pachet de nervi. %nii îi spun uldo!ul. Al#ii icGe 5oone. Cliff nu voreşte cu
nimeni. 4ici chiar cu Stan Smith, partenerul său de dulu. Sin!ura persoană cu care comunică e so#ia
sa, aflată în triună, şi pe care caută s'o convin!ă prin !esturi, după fiecare min!e pierdută, că nu
întâmplător şase dintre cei nouă aritri de linie, cifrele sunt e+acte, poartă ochelari.
Vodes e un ăiat dră!u# şi re$ervat. 2rance$ii îl simpati$ea$ă pentru că a câşti!at de două ori 5oland
Jarrosul şi pentru că seamănă cu A$navour. La min!ile duioase mimea$ă cu mult rafinament rolul
victimei. -i aritrii nu sunt insensiili.
2ranulovici pluteşte pe culoare. 2etele au o admira#ie secretă pentru acest Alioşa Varama$ov la care
maiul   înlocuieşte sutana. La /uenos Aires, 4ăstase s'a împăcat cu 2ranulovici, după vreo doi ani de
răceală. oresc amândoi italieneşte. TeliGo se străduieşte să înve#e lima noastră. Sâmătă seara, în
vestiar, în timp ce 4ăstase se afla pe masa de masa1, după partida cu 5iche, TeliGo a făcut alu$ie la
6norocul7 lui Ilie, într'o foarte curată limă românească.
ClarG Jraener e un atlet frumos. are mai curând un decatlonist. Celiatarii septetului îl acu$ă că e
su papuc.4u ştiu cât adevăr e în asta, dar ori de câte ori ClarG dă auto!rafe, so#ia sa, Carole, se află în
apropiere.
ierre /arthes e oarecum distant. S'ar putea să fie urmarea celor patru ani de profesionism, care ar 
reclama un aer profesoral fa#ă de partenerii săi de astă$i. Ar fi o e+plica#ie.
Ilie 4ăstase mi se pare cel mai natural dintre to#i. 3e aici şi popularitatea lui crescândă. Ieri la prân$,
am intrat împreună cu el într'un restaurant italian. (Avea aici o cunoştin#ă veche.) A fost întâmpinat cu
mare pompă. o#i chelnerii purtau veste roşii ne!re, fiind suporterii lui A.C. ilan. Ilie a cerut un
"Chianti" şi a făcut o !lumă, ironi$ându'i pe cei de la Interna$ionale. ă închipui#i cum a reac#ionat
 pulicul lui 5ivera.
3upă masă am intrat într'un ma!a$in, pe Champs lsees. Ilie vroia să'şi cumpere o cravată. La
 plecare, vân$ătorul, care îl recunoscuse, la complimentat în uşă "ă ro! din suflet, monsieur .asta$,
să aduce#i o foto!rafie pentru noi". Apoi a adău!at, în cele mai autentic stil pari$ian "reau să se ştie
că suntem furni$orii câşti!ătorului de la Couertin"*
-i a rămas pentru 1oi, cu o condi#ie "victorie la Jraener".
... A CZ-IJA LA J5A/45*** 9'Q,9'>*** -i nici nu mai #in minte cum s'a întâmplat. Iată de ce
sunt nevoit să apele$ din nou la colec#ia $iarului "Sportul"
"Când scriu aceste rânduri, a trecut o oră de la ultima min!e a meciului 4ăstase'Jraener, care a început la
= şi s'a încheiat la  decemrie, ora arisului.  aproape două noaptea. 4e aflăm la dru(storeul din lace
de l?toile, pentru prima edi#ie a $iarelor. Suntem încă su impresia 6cascadei7 4ăstase din partida cu
Jraener. Cunoaşte#i, desi!ur, durata acestui meci eşalonat pe două $ile doar KK de minute.
 4ăstase a început cu @'Q@, din două dule !reşeli la serviciu. 3ar, după acest re!la1, au venit :> 6min!i de
aur7 şi... Q'@. Apoi Jraener şi'a adus aminte că a câşti!at două din cele trei 1ocuri cu 4ăstase în 6Circuitul
indoor :<:7 şi a e!alat la Q'Q.
3in acest moment a e+istat un sin!ur 1ucător pe teren. Scorul acestei perioade ('>) este aproape
neverosimil pentru un meci între doi 1ucători cu o cotă interna#ională oarecum apropiată (repet cotă şi nu
clasă, pentru că e cu totul altceva).
Cu ce a câşti!at 4ăstase8 Cu voleul de dreapta şi, în primul rând, cu formidailele sale retururi. 4iciodată
un retur n'a semănat cu celălalt. Cele mai eficace însă au fost retururile moi, trimise perfid spre... !le$nele
adversarului. 3e cele mai multe ori Jraener a fost atât de surprins de aceste min!i insolente, care îl
înfruntau direct, încât era !ata să se împiedice de min!ea furişată pe su racheta pusă pentru voleu, min!e
care amenin#a sa se transforme într'o coa1ă de portocală din filmele cu Stan şi /ran.
3acă am vori însă doar despre voleul de dreapta şi despre retur, ar însemna că nedreptă#im toate celelalte
arme ale acelui 1oc ful!er, în care modificarea permanentă a intensită#ii loviturilor la dere!lat complet
 pe ClarG Jraener.
Sunt foarte curios dacă, după $droirea 6comple+ului Jraener7, Ilie 4ăstase va reuşi să pună capăt şi
6comple+ului Vodes7. 3ar asta este o prolemă a noastră, a suporterilor lui Ilie 4ăstase. Acum o oră,
la terminarea meciului Jraener'4ăstase, un tânăr cronicar de la 6ennis de 2rance7 spunea în stilul
tranşant al vârstei sale 63upă acest 4ăstase'Jraener, sin!urul meci care mă interesea$ă este cel de
duminică seara, între 4ast şi Smith7.
...La ora asta târ$ie suflă un vânt rece pe marile ulevarde. Se aud $!omote ciudate. o#i copacii de pe
Champs lsees sunt împodoi#i pentru sărători cu un fel de roşcove de alamă, în fiecare copac se
!ăsesc câteva sute de 6roşcove7. Iar copacii sunt şi ei cu sutele. e Champs lsees, copacii cântă,
 poate amintirea clinchetului şi săniilor arisului de altădată. Acest spectacol feeric mă face să mă
 

!ândesc dacă nu cumva să vise$ că în ultimele K@ de $ile 4ăstase a câşti!at la merson, Jorman,
 4eEcome, Laver, 5iche şi Jraener, adică la aproape tot ce au mai un America şi Australia la un
loc. -i îi dau dreptate tânărului reporter de la 6ennis de 2rance7 6eciul cel mare se 1oacă,
într'adevăr, în ultima $i a urneului campionilor7.
Stima#i cititori, aş fi foarte ucuros ca re$ultatul din partida cu 0an Vodes să dea !ir acestor rânduri
care nu vor decât să sărătorească o splendidă victorie a supercampionului nostru. 3acă re$ultatul nu
va fi cel aşteptat, vă ro! să'mi permite#i să nu... retra! nici unul din cuvintele scrise".
... ă închipui#i că după acest final mi'ar fi fost imposiil să mă !ândesc la înfrân!ere. 3ar mă aştepta
o $i !rea, la sfârşitul căreia urma să'l întâlnesc pe amicul 0an Vodes, care mă ătuse la 5oland Jarros,
în fa#a a două milioane de telespectatori români.
... Am câşti!at la Vodes* ;'<,9'>,9'>, după o $i lun!ă, de care am să'mi amintesc multă vreme...
3iminea#a a fost demonstra#ia din sala Couertin, în fa#a copiilor arisului. 4oi, to#i cei şapte, am
 1ucat în fa#a copiilor. Conducătorul tehnic france$ al "!alei campionilor" a ştiut să alea!ă foarte ine
suiectele pre$entate. Stan Smith a demonstrat, în amănunt, cum se efectuea$ă lovitura de serviciu.
Lui Cliff 5iche i'a fost re$ervat returul de serviciu, iar lui Vodes reverul în for#ă. Jraener a arătat
meciul. /arthes stopul. 2ranulovici şi cu mine forhandul şi acGhandul tăiat şi liftat. 3upă terminarea
!alei, am semnat sute de auto!rafe, într'o 1umătate de oră, pe pro!ramele dăruite copiilor la intrare. -i
acum, pentru că aia am intrat în vestiar, da#i'mi voie să'i trec pi+ul lui Ion Chirilă, pentru completarea
orelor care au precedat meciul meu cu Vodes
"Când am ieşit din vestiar se făcuse ora ;. 4ăstase avusese o noapte scurtă după partida cu Jraener.
-i totuşi, Ilie nu a renun#at la oişnuitul antrenament de la ora :@ diminea#a. 3upă aceea, masa1ul,
înainte de prân$, !ala, încheiată târ$iu, după K. Iar peste două ore aveau să înceapă meciurile. Aflat 6în
cri$ă de timp7, Ilie a sărit peste somnul de după amia$ă. A preferat să mear!ă la cinema. i'a spus că
somnul l'ar moleşi, ceea ce ar fi periculos înaintea unui 1oc ca acela cu 0an Vodes. 6 mult mai
odihnitor să'l văd pe Louis de 2unes. -i unde mai pui ca la un film cu 2unes î#i po#i antrena şi
refle+ele7. Tis şi făcut   s'a dus la cinemato!raf. e la < şi ceva, Vodes m'a întreat dacă a venit
 4ăstase. Campionul de la 5oland Jarros era echipat de mult. I'am spus că Ilie treuie să vină dintr'un
moment în altul. 4'a fost chiar aşa. Ilie a venit la <,>;. artida 5iche /arthes începuse de >@ de
minute.
2rance$ii sus#in că meciul 4ăstase Vodes merită 6remiul de frumuse#e7, fiind cel mai un din tot ce
s'a 1ucat până acum. Această partidă este de fapt 6la elle7, adică marea revanşă a lui 4ăstase pentru
acea dramatică finală pari$iană, care ne'a provocat atâtea îndoieli în primăvară. In fa#a aceluiaşi
 pulic, 1ucătorul nostru a dovedit că este mai un decât dulul câşti!ător de la 5oland Jarros.
La :@.:; după 1oc în caina lui 4ăstase s'a pre$entat un reporter de la 62rance Soir7.
3ialo!
' Ai făcut un 1oc foarte un, 4ast*
' Aceasta i'o datore$ lui Louis de 2unes.
5eporterul a părut surprins de ori!inalitatea replicii,  notată în carnet, dar s'a resemnat. Ca şi Vodes, de
altfel.
 Am câşti!at la 2ranulovici* Q'9,9'l,9'>* Am vă$ut'o după 1oc pe comentatoarea de la RlOPuipe". 4u
mă prea iueşte, îi plac an!losa+onii. îi place si!uran#a. & în#ele! foarte ine. Chiar acum îmi
reproşea$ă că pierd de fiecare dată primul set şi'i cree$ dificultă#i profesionale. 3eseori e nevoită să
cooare la telefon în timpul meciului, pentru prima parte a cronicii, care se dă de oicei după primul
set. -i cum, de cele mai multe ori, în partea a doua se întâmplă invers "când 1oacă 4ăstase", iata de ea
e nevoită să'i roa!e pe tipo!rafi, la sfârşitul meciului, să renun#e la partea de introducere.
Astă$i însă sunt la a patra victorie consecutivă şi reportera e oli!ată să scrie două vore une despre
mine. Am să vă reproduc câteva pasa1e din $iarele pari $iene. Când o să a1un!e#i la RlOPuipe", să şti#i că
e vora despre... prietena mea.
"Le onde"
"%n foarte mare 4ăstase şi un mare Vodes au salvat seara de 1oi,  decemrie. >a(eraţi, domnilor 
reporteriJ# Acest 4ăstase este un 5oin ood venit să cucerească oraşul. (0ă mă bată Dumne$eu dacă
înţele( ceva)# -i totul îi surâde. ( Absolut de acordJ# l porneşte la atac cu de$involtura ră$oinicilor de vi#ă.
9oate că e prea mult spusJ# In opo$i#ie cu spiritul metodic al lui Vodes, 4ăstase inventea$ă mereu un 1oc
strălucitor, călău$it de instinctul său. Cei doi adversari s'au aflat în fa#a unei revanşe şi, de data asta,
 4ăstase a luat lucrurile în serios, renun#ând la oişnuitele sale !iumuşlucuri tehnice". (Ce ipocriţi sunteţi,
 

domnilor reporteriiJ Spectatorii l'au aclamat fără re$erve".

"2i!aro"
"Ilie 4ăstase, al cărui 1oc #ine uneori mai mult de prestidi!ita#ie, a oferit un recital super, care i'a pasionat
 pe spectatori. lasându'şi min!ile cu veritailă virtuo$itate, el l'a dominat pe Vodes, care pare să aiă unele
dificultă#i de adaptare la covorul sintetic, fiind deseori depăşit la capitolul vite$ă". .u e asta# Are dreptate
 papa &sterta(#J
"2rance Soir"
"Hmpotriva lui Vodes, 4ăstase a făcut o demonstra#ie de fante$ie. 5omânul este proail 1ucătorul cel mai
talentat şi mai spectaculos din lume". De acord cu dumneavoastră, cu o sin(ură condiţie: să c1şti( 
Eimbledonul#J
"L?Puipe"
"Ilie 4ăstase, cu talentul remarcail pe care'l posedă, ar putea deveni, fără îndoială, campion al lumii. otul
e să ştim dacă acest tânăr fante$ist va reuşi să se staili$e$e într'o ună $i, să capete ceea ce se cheamă
autocontrol. 4u e mai pu#in adevărat însă ca pe lân!ă  6maşinile perfec#ionate7 americane şi australiene
care au dominat tenisul mondial în perioada de după ră$oi este asolut reconfortant să ve$i un 1ucător 
atât de inspirat, care să'şi permită lu+ul de a se amu$a în toată liertatea pe teren. Deai şti, madame,
c1t de (reu e să laşi impresia că te amu$i pe terenJ La >; de ani, Ilie 4ăstase, recentul câşti!ător al
turneului Demle, unde a câşti!at la Laver şi 4eEcome, cunoaşte aproape toate secretele 1ocului. l
este capail să improvi$e$e, indiferent de po$i#ie, o lovitură strălucită, cu care să'l de$oriente$e pe
adversar".
"Sportul"/ucureşti
"ă ro! să'mi permite#i să suscriu fără e$itare la elo!iile presei pari$iene. Aş avea o sin!ură re$ervă
nu ştiu dacă recomandarea din 6l?Puipe7, care se referea la 6staili$are7, este cea mai potrivită pentru
acest 5oin ood al tenisului.
ă aflu în vestiarul victoriei asupra lui 2ranulovici. rei $iarişti en!le$i, însumând aproape >@@ de ani,
au for#at literalmente uşa vestiarului în care 4ast a îmrăcat costumul lui Adam. Hn fa#a acestei
6a!resiuni7, Ilie s'a refu!iat su duş. 3ar venerailii comentatori en!le$i, care l'au vă$ut desi!ur şi pe
ilden, au început să'şi stri!e întreările, pentru a învin!e $!omotul apei. 4ăstase răspundea urlând.
e carnetele trioului en!le$, picăturile de apă deviate se transformau în ful!i alaştri. otuşi,
impasiilii !a$etari ritanici îşi continuau travaliul, de parcă s'ar fi aflat în sala de conferin#e a
Couertinului, unde, peste câteva minute, 0acG Vramer, directorul concursului, avea să ridice un pahar 
de EhisG în sănătatea lui Ilie 4ăstase".
K
ictorie* ictorie** ictorie***
Am câşti!at la Stan Smith ;'<,<'9,9'Q*
Asta e tot ce vă pot spune...
W
. S. 3in partea redactorului
"omentul cel mai frumos din această săptămână de supertenis pari$ian nu mi se pare nici resurec#ia
lui 4ăstase în partida cu Cliff 5iche, nici focul de artificii din meciul cu Jraener, nici pulveri$area
 acGhandului de vis al lui Vodes, nici e+plo$iile din partida cu 2ranulovici, nici uimitoarele 6lun!uri
de linie7 din finalul... finalei cu Stan Smith, ci declara#ia campionului român la părăsirea sălii care'l
ova#iona în picioare. Iată ce mi'a spus Ilie 6Astăseară n'am pierdut nici o clipă credin#a în victorie.
 4ici după ce am irosit primul set de la ;'>, nici în tensiunea tiebreaului şi nici măcar după ce Stan
Smith mi'a întors la loc reaGul de la l'@, în ultimul set. e ro! insistent să transmi#i acasă că am 1ucat
 pentru pulicul românesc. Am 1ucat pentru Costică Chivaru, pentru Ion iriac şi pentru to#i cei ce
m'au a1utat să a1un! aici7.
Hn clipa în care reporterii en!le$i s'au convins că Ilie 4ăstase şi'a terminat declaraţia pentru Rom1nia,
vestiarul a devenit o veritailă melee de ru!. o#i s'au repe$it cu microfoanele peste el. 4ăstase era
undeva pe 1os, pe duşumea, ca un fotalist strivit de coechipieri după marcarea !olului victorios într'o
finală de campionat mondial.
A fost un meci mare. Hnainte de 1oc, în holul sălii Couertin, primul ministru al 2ran#ei, domnul
0acPues Chaan 3elmas, s'a îndreptat spre 4ăstase, la strâns de umeri şi i'a spus 6Am venit să te văd,
 4asta$, pentru că 1oci foarte ine7. Apoi a început meciul, pe care, desi!ur, l'a#i privit pe micile
ecrane, ca şi noi, cei din triuna, cu mâna la piept, în dreptul inimii, pentru a face fa#ă emo#iilor. 3upă
ce ultima min!e s'a pierdut în fundalul scenei, convin!erea tuturor a rămas una sin!ură 6%n mare
 

 4ăstase l'a învins pe cel mai un Stan Smith7.

Aşa se încheie un an de tenis de'a dreptul faulos, în care supercampionul nostru a început cu seria
Jimeno'asarell'Ashe'4eEcome de la 5ichmond, în feruarie, pentru al încheia la :> decemrie, la
aris, în fa#a a şase mari campioni, în frunte cu Stan Smith însuşi.
Acum, comentatorii din întrea!a lume vor alcătui tradi#ionalele clasamente anuale.  posiil ca
 4eEcome sau Smith să rămână totuşi pe locul întâi. ie, însă, da#i'mi voie să vă reamintesc o
 poveste pe care am au$it'o cu ani în urmă... în secolul trecut, e+ista o dispută între criticii mu$icali
 pentru a desemna cel mai un pianist din lume. La un moment dat, unii a1unseseră la conclu$ia că
faimosul haler! este cel mai un. A urmat însă o replică elocventă a unui cronicar viene$ 6
adevărat că haler! este cel mai un pianist, dar Lis$t este sin!urul7.
3a#i'mi voie să pun rivalitatea 4ăstase'Smith în ecua#ia Lis$t'haler!..."

e aeroport, din întâmplare...

3upă Charlotte, ne despăr#im din nou. 4umai de$amă!irea ne mai uneşte. Ilie vine acasă. u mer! în
An!lia. 5eîntâlnirea8 oveste de film pe aeroport, cu totul întâmplător, ca într'un roman ine pus la
 punct... l începe un mare turneu în sală, la Demle, în compania celor mai strălucitoare stele ale
tenisului mondial, îşi mărturiseşte frica, în fa#a celor mari8 Aş, de unde* Se teme că va pierde în prima
$i, la cine ştie ce 1ucător venit din calificări* Cum se e+plică această frică8 Ilie este nu numai timid, dar 
şi foarte modest. 3e acasă, unde revenisem, urmăresc marşul său triumfal, căruia îi cade victimă mai
întâi merson. Apoi, în fa#a lui, iarăşi 4eEcome* /ănuiesc ră$oiul psiholo!ic provocat din nou de
australian, dar treuie să aştept $iarele de a doua $i 4ăstase l'a învins şi de data asta* -i apoi surpri$a
cea mare prima victorie asupra lui 5od Laver* Surpri$ă pentru cei ce nu l'au vă$ut 1ucând prea des pe
Ilie. In fond, cine este acest Laver8 l repre$intă un mit care domină tenisul mondial din :9>. enisul
amator, profesionist, financiar, spectacular. 3ar epoca lui se apropie de sfârşit. Il va înlocui Smith sau
 4ăstase8 ste !reu de spus, dar Ilie l'a învins pe Laver, şi încă într'o partidă spectaculoasă, după cum
afirmă specialiştii.

C%5I4S
%n fel de prefa#ă cu pla şi read......................................:<
" est shot are m le!sU...................................................>:
3ra!a mea 5osemarie........................................................>9
La /raşov nin!ea cu ful!i mari........................................Q<
3oi ochi alaştri..................................................................K;
arisul, noaptea..................................................................;:
Italia era departe.................................................................;9
3rumul spre... 2raser..........................................................9@
Sticle cu apă pe ceafă.........................................................<=
Iara Dimledonului.........................................................=Q
& partidă cu iriac..............................................................@
2inala de la &pati1a.............................................................K
3easupra editeranei.....................................................:@@
Lu!ano, via 2loren#a.........................................................:@
"Cineva, acolo, sus, mă iueşte".....................................::<
enisul e şi un ritual..........................................................:>>
aletul capului de serie....................................................:Q<
uropa "mea"......................................................................:K<
in!ile mele de ar!int.....................................................:;Q
%n interme$$o fortuit......................................................:;<
K@.@@@ de Gilometri prin India.........................................:<@
Laver... &GGer... Santana..................................................:<9
/arranPuilla.......................................................................:K
"Salatiera" era pe masă.....................................................>:@
Jeneralul şi locotenentul său.........................................>K;
 4esfârşita licita#ie.............................................................>==
ă ofer acest palmares.....................................................>:
5eclamele luminoase.......................................................>>
5omanul meu de aventuri...............................................>;
Clanul tenismenilor.........................................................>
 

Cele ;@@ de $ile....................................................................Q@Q

Ar fi fost prea frumos........................................................Q@=
Serile de la Couertin......................................................Q>:
e aeroport, din întâmplare............................................QK@