dr.

Cristian Ghiță

EVALUARE INIȚIALĂ – ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

I. Pentru întrebările de mai jos alegeți răspunsul corect conform cheii de răspuns:
A – 1,2,3 B – 1,3 C – 2,4 D – 4 E – toate răspunsurile adevărate/false

10. Cu privire la celulele țesutului nervos lipsite de organite celulare specifice putem afirma următoarele:
1. Intervin în sinteza unui acid nucleic pe care îl regăsim în structura cromozomilor
2. Pot prezenta prelungiri, variabile ca număr
3. Activitatea lor de sinteză este influențată în timpul embriogenezei de către o serie de hormoni care
conțin în moleculă atomi de iod
4. Prezintă capacitatea de a genera și conduce potențiale de acțiune
11. Secționarea rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali se poate manifesta clinic prin:
1. Pierderea reflexelor rotulian și ahilean prin paralizia efectorului muscular
2. Imposibilitatea coordonării pașilor în timpul mersului
3. Pierderea completă a tonusului muscular în regiunile afectate
4. Tulburări ale reflexelor de micțiune și defecație
12. O leziune la nivelul substanței albe dintre talamus și corpii striați, la nivelul emisferului cerebral stâng,
poate produce:
1. Afectarea controlului voluntar al deglutiției și fonației
2. Paralizia membrelor superior și inferior de parte dreaptă
3. Pierderea sensibilității algice de la nivel volar dreapta
4. Influențează și activitatea glandelor lacrimale și salivare
13. Următoarele fibre nervoase pot participa la sinapse cu interneuroni:
1. Fibre axonale lungi, mielinizate, cu origine corticală și localizare în vecinătatea fisurii mediane ventrale la
nivelul substanței albe medulare
2. Axoni ai neuronilor care prezintă terminații dendritice grupate în jurul unor celule polinucleate
proprioceptive
3. Fibre încrucișate, cu origine în nuclei proprii ai mezencefalului și localizare în cordonul medular lateral
4. Axoni ai unor neuroni care prezintă terminații dendritice butonate
14. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la neuronii ganglionari:
1. Prin prelungirile lor centrale pot realiza sinapse cu neuroni de origine ai unor fibre lemniscale
2. Prin prelungirile lor celulipete și mielinizate pot realiza contact sinaptic cu proprioceptori polinucleați
3. Pot reprezenta locul de origine al unor fibre senzoriale care se vor distribui în regiunea capului
4. Ca și neuronii din nucleul salivator superior, pot fi celule binucleate, cu nuclei excentrici
15. Alegeți afimațiile corecte din cele de mai jos:
1. Fibrele vegetative cu origine extranevraxială care asigură inervația unor glande exocrine tegumentare
din regiunea toracelui posterior, au traseu prin ramul dorsal și mediație colinergică
2. Fasciculul descendent localizat cel mai periferic în cordonul medular lateral conduce motilitatea
semiautomată și are originea în etajul din TC unde se închide reflexul de mioză
3. La nivelul mezencefalului, axonii deutoneuronilor bulbari încrucișați sunt asezați anterior și ușor medual
de axonii deutoneuronilor medulari încrucișați
4. Neuronii vegetativi din coarnele laterale S2 – S4 asigură inervația unor viscere implicate în funcții de
reproducere
16. Neuronii care formează rădăcina posterioară a nervului spinal pot fi:
1. Senzitivi
2. Vegetativi
3. Somatici
4. Proprioceptivi
dr. Cristian Ghiță

17. La nivel neuronal, moleculele proteice:

1. Sunt prezente în structura substanței cromatofile
2. Există sub aspect fibrilar la nivelul axoplasmei și citoplasmei dendritelor
3. Asigură interacțiunea cu moleculele de norepinefrină
4. Sunt prezente în structura butonului terminal
18. Activitatea motorie voluntară sau involuntară poate fi afectată în leziuni ale:
1. Unor mase de substanță cenușie localizate lateral și superior de talamus
2. Fibrelor corticonucleare și ale cordoanelor medulare laterale
3. Ramurilor ventrale și dorsale
4. Olivelor bulbare și nucleilor vestibulari
19. O hemisecțiune medulară dreaptă la nivelul mielomerului T7 va produce:
1. Pierderea simțului mișcării în spațiu pentru policele drept
2. Pierderea simțului vibrator pentru tegumentul gambei stângi și antebrațului stâng
3. Paralizia completă membrului inferior stâng
4. Pierderea sensibilității epicritice și hipotonie musculară la nivelul membrului inferior drept
20. O leziune care cuprinde spațiul (în sens transversal) dintre marginea anterioară a penduculului cerebral
stâng și apeductul Sylvius poate determina:
1. Perturbarea controlului motilității voluntare la nivelul membrelor drepte
2. Afectarea tonusului muscular pentru grupele musculare ale membrului inferior drept
3. Întreruperea eferențelor cu origine în nuclei de substanță cenușie de la baza emisferelor cerebrale
4. Tulburări tactile fine ale regiunii palmare stângi și tactile grosiere ale regiuni palmare drepte
21. Alegeți afirmațiile adevărate din cele expuse mai jos:
1. Medial de pedunculii cerebeloși mijloci – componenta motorie și mai subțire a perechii V de nervi
cranieni
2. Tectumul – nu participă la delimitarea cavității ventriculului IV și prezintă nuclei conectați cu substanța
cenușie metatalamică
3. Între piramidele bulbare și olivele bulbare, dinspre superior spre inferior – originea aparentă a nervilor
IX, X si XI
4. Între olivele bulbare și PCI, nervul cranian cu grosimea cea mai mare este nervul pneumogastric
22. Următorii receptori fac parte din clasa receptorilor tonici:
1. Receptorii căi ce conduce informații pe calea PCS la scoarța paleocerebelului
2. Terminații nervoase lipsite de mielină și butonate
3. Receptorii maculari ai urechii interne
4. Corpusculii Vater – Pacinii
23. Trunchiul nervului spinal conține:
1. Axoni care conduc comenzi spre mușchi somatici și dendrite care conduc informații de la mucoasa
faringiană
2. Axoni ai neuronilor preganglionari simpatici și prelungiri periferice ale unor neuroni viscerosenzitivi
3. Axoni care conduc informații de la piele și dendrite care conduc informații de la mușchi
4. Axoni ai neuronilor somatici alfa și gamma și prelungiri celulipete ale unor neuroni somatosenzitivi
24. Stimularea următorilor receptori determina formarea de senzații în cortexul din girul postcentral:
1. Unor receptori polinucleați localizați printre fibrele musculare scheletice
2. Unor receptori încapsulați care decelează scăderea temperaturii mediului ambiant
3. Corpusculilor lamelați
4. Corpusculilor Meissner, Golgi și Ruffini
25. Fibrele cortico-nucleare pot influența controlul voluntar al:
1. Deglutiției
2. Masticației
3. Fonației
4. Clipitului
26. Pe fața medială a emisferului cerebral respectiv se proiectează fibrele:
dr. Cristian Ghiță

1. Care conduc sensibilitatea termoalgică de la nivelul membrului inferior stâng

2. Care conduc informații exteroceptive cu punct de plecare la nivelul nucleului Goll
3. Care conduc informații presionale de la membrul inferior drept
4. Care intră în alcătuirea fasciculului Gowers
27. Un neuron pseudounipolar somatosenzitiv poate:
1. Constitui calea aferentă a unui reflex osteotendinos cu centrul nervos în substanța cenușie a măduvei
lombare
2. Prezenta o prelungire celulifugă lungă, directă, localizată în cordoanele medulare posterioare
3. Participa, prin componenta periferică care conține noduri Ranvier, la formarea corpusculilor
neurotendinoși Golgi
4. Poate fi localizat intranevraxial
28. Conducerea saltatorie a impulsului nervos se realizează la nivelul:
1. Fibrelor senzitive care tranzitează ramura comunicantă albă
2. Terminațiilor centrale ale motoneuronilor alfa și gamma
3. Majorității fibrelor din alcătuirea sistemului piramidal
4. Sinapselor axo-axonice și plăcilor motorii
29. Fasciculele ascendente încrucișate care nu fac sinapsă la nivelul trunchiului cerebral:
1. au origine la nivelul neuronilor pseudounipolari ganglionari de tip somatosenzitiv
2. se pot localiza atât la nivelul cordoanelor medulare laterale cât și în cele posterioare
3. conțin axoni ai neuronilor somato și viscerosenzitivi din cornul posterior
4. pot conduce informații ce se vor proiecta în lobul anterior al cerebelului, controlând astfel distribuția
tonusului muscular
30. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la chemoreceptori:
1. pot fi stimulați și de distrugeri tisulare întinse
2. se pot localiza în structuri tubulare ce conțin țesut conjunctiv fluid
3. pot conține terminații butonate și neurofibrile
4. au o viteză de adaptare constantă pe toată durata aplicării stimulului
31. În timpul perioadei de repaus membranar:
1. electronegativitatea feței membranare interne se datorează și unui mecanism de cotransport
2. permeabilitatea canalelor de scurgere pentru K+ este majoritară
3. este necesar consumul energetic pentru a asigura excitabilitatea celulară
4. proteinele cărăuș asigură deplasarea ionilor între cele doua fețe membranare
32. Sinapse care necesită existența unor joncțiuni între cele două celule pot fi prezente la nivelul:
1. unor celule musculare uninucleate, cu perioadă de depolarizare prelungită
2. musculaturii multiunitare
3. etajului cortical
4. musculaturii somatice
33. Următoarele fenomene biologice necesită implicarea unor mecanisme de transport pasiv facilitat:
1. înregistrarea pantei descendente a PA pentru celula nervoasă
2. scăderea diferenței de potential între cele 2 fețe membranare
3. apariția unui potențial post-sinaptic excitator
4. menținerea concentrației calciului scazută intracelular
34. Interneuronii sunt localizați:
1. Între protoneuroni și neuroni somatomotori
2. Între neuroni cu rol în menținerea tonusului muscular
3. Între axonul neuronului visecerosenzitiv și neuronul visceromotor
4. Între cele două emisfere cerebrale
35. Talamusul poate stabili conexiuni cu:
1. axonii deutoneuronilor căii spino-bulbare, cu originea în etajul din trunchiul cerebral implicat controlul
deglutiției
dr. Cristian Ghiță

2. neocortexul receptor situat anterior de șanțul central Rolando, pe fața laterală a emisferului cerebral
respectiv
3. fibre lemniscale cu origine bulbară sau spinală
4. coarnele medulare mai alungite și mai înguste de parte opusă
36. Următoarele fascicule/tracturi au origine extranevraxială:
1. Fasciculele implicate în conducerea de informații tactile de la nivelul discurilor Meissner
2. Fasciculele Flechsig și Burdach
3. Fasciculele așezate cel mai periferic în cordoanele medulare latearale
4. Fibrele care traversează ramul comunicant cenușiu
37. Următoarele considerente anatomice sunt corecte:
1. Calea aferentă a unui reflex conține atât prelungirile neuronale cât și pericarionul
2. Mușchiul cvadriceps femural are tendonul de inserție la nivelul osului mai gros și așezat medial din
gambă
3. Majoritatea reflexelor miotatice implică mușchi extensori, pe când cele nociceptive grupe musculare
flexoare
4. La realizarea reflexelor polisinapatice medulare participă axoni ai neuronilor intercalari, grupați sub
forma fasciculelor fundamentale
38. Informații tactile sunt conduse de următoarele structuri:
1. Lemniscul medial
2. Fibre axonale cu origine în cornul medular posterior și traiect prin cordonul medular lateral opus
3. Fibre ale fasciculelor fundamentale
4. Fasciculul tecto-spinal
39. Sunt reflexe vegetative care se închid la nivelul pontin:
1. Cardioinhibitor
2. Salivator al glandei submaxilare
3. Cornean de clipire
4. De supt – la nou născut
40. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la substanța reticulată:
1. Se localizează în substanța albă medulară
2. Reprezintă locul de origine al unor fascicule descendente
3. Este localizată în substanța cenușie
4. Este mai bine evidențiată în regiunea intumescențelor
41. Este incorect să clasificăm neuronii după diferite criterii ca fiind:
1. Vegetativi visceromotori
2. Viscerosenzitivi proprioceptivi
3. Periferici – de execuție
4. Mixti
42. Viteza de conducere a impulsului nervos la nivel neuronal depinde de:
1. Gradul de mielinizare al fibrelor
2. Localizarea fibrelor
3. Diametrul fibrelor
4. Prezența sau absența tecii Henle
43. Celule epiteliale senzoriale sunt prezente în structura:
1. Mugurilor gustativi
2. Maculelor otolitice
3. Organului Corti
4. Mucoasei olfactive
44. Un potențial local:
1. poate apărea ca urmare a deschiderii unor proteine – canal cu situs de legare pentru neurotransmițători
2. are amplitudine gradată în funcție de frecvența cu care este aplicat stimulul respectiv
3. se poate suma la nivelul pericarionului, determinând atingerea unui prag de declanșare
dr. Cristian Ghiță

4. poate fi măsurat la nivelul terminațiilor axonale butonate

45. Alegeți din enunțurile de mai jos pe cel/cele corect/e:
1. la nivelul axonilor mielinizați, densitatea canalelor de Na+ este mai mare la nivelul segmentelor
internodale
2. organitele celulare specifice absente in celulele ependimare lipsesc și la nivelul axoplasmei
3. teaca de mielină a prelungirii celulifuge extranevraxiale este sintetizată de o singură celula Schwann
4. potențialul terminal de placă și potențialul post-sinaptic excitator sunt potențiale gradate
46. Aferențele bulbului provin de la:
1. Ganglionul spinal
2. Coarnele posterioare medulare
3. Neocortexul motor
4. Corpii striați
47. Dendrita neuronului somatomotor din coarnele anterioare ale măduvei face sinapsă cu:
1. Axoni ai altor neuroni medulari
2. Axoni ai neuronilor piramidali din scoarță
3. Axoni ai neuronilor din cornul medular posterior
4. Axoni ai neuronilor din ggl. spinali
48. Secționând jumătatea stângă a bulbului rahidian, deasupra decusației motorii, apar:
1. Tulburări de sensibilitate grosieră la nivelul halucelui drept
2. Afectarea funcțiilor motorii voluntare ale membrului superior drept
3. Tulburări ale simțului mișcării în spațiu pentru membrele drepte
4. Afectarea actului de ventilație pulmonară și a reflexelor cardiovasculare adaptative
49. Sunt corecte următoarele raporturi anatomice:
1. Fasciculul gracillis și Burdach sunt separate de substanța cenușie intermediară din bara transversală a
H-ului prin fasciculul fundamental posterior
2. Fasciculul rubrospinal este așezat medial de fasciculele Gowers și Flechsig și anterior de fasciculul
piramidal încrucișat
3. Fasciculul spinotectal este așezat anterior de fasciculul vestibulospinal lateral și lateral de cel
reticulospinal lateral
4. Fasciculul olivospinal este localizat ventral față de fasciculul tectospinal
50. Nuclei de origine pentru unele fascicule descendente se găsesc la nivelul:
1. Tectumului
2. Talamusului și metatalamusului
3. Nucleilor bazali
4. Nucleilor cohleari și vestibulari
51. Sunt caracteristici comune ale căilor sensibilităților tactile:
1. Originea fasciculelor ce deservesc aceste sensibilități la nivelul cornului posterior medular
2. Dispunerea laterală a fasciculelor de proiecție față de fasciculele descendente, la nivel medular
3. Localizarea protoneuronului de tip pseudounipolar în ganglionul spinal de pe ramura dorsală spinală
4. Originea la nivelul unor mecanoreceptori de la care conduc impulsuri către lobul parietal
52. Reflexul de înghițire este cel mai probabil afectat în cazul unei leziuni de la nivelul:
1. Segmentului medular unde se află centrul reflexului de midriază
2. Regiunii localizate superior de șanțul ponto-peduncular
3. Structurii nervoase care reprezintă sediul comportamentelor instinctive
4. Structurii anatomice unde decusează calea piramidală
53. Dacă este lezat cordonul anterior stâng la nivelul măduvei cervicale:
1. Dispare sensibilitatea epicritică la nivelul membrelor superioare
2. Este afectată sensibilitatea proprioceptivă la nivelul membrelor inferioare
3. Sunt afectate în totalitate comenzile voluntare pornite din emisferul stâng
4. Dispare sensibilitatea protopatică a membrului superior și inferior din partea dreptă
54. Referitor la placa motorie este adevărat că:
dr. Cristian Ghiță

1. Include o componentă nervoasă și alta musculară, conectate prin desmozomi

2. Caracterizează exclusiv fibrele musculare extrafusale
3. Butonul terminal conține vezicule cu noradrenalină, iar sarcolema prezintă receptori pentru acest
neuromediator
4. La nivelul membranei postsinaptice, se generază inițial un potențial care nu se supune legii totul sau
nimic
55. Sinapsele chimice prezintă următoarele proprietăți structurale:
1. Componenta presinaptică este butonul terminal al unui axon
2. Impulsul nervos este condus unidirecțional
3. Componenta postsinaptică poate fi neurilema sau sarcolema
4. Impulsul nervos poate fi condus bidirecțional

SUCCES!!!
😊