Grinzi din beton armat

1. Condiţii referitoare la materiale

La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane cel puţin
de clasă C 20/25.
Elementele structurale se armează numai cu bare din oţel profilat. Fac
excepţie etrierii închişi şi agrafele pentru armarea transversală care pot fi executaţi
din bare neprofilate.
În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oţeluri cu alungiri
specifice corespunzătoare efortului maxim de cel puţin 7,5%. Această condiţie
esterealizată de oţelurile din clasa C. În afara zonelor critice se poate utiliza oţel
din clasa B. (0)
2. Condiţii geometrice
Lăţimea grinzilor va fi cel puţin 200 mm.
Raportul între lăţimea bw şi înălţimea secţiunii hw nu va fi mai mic decât 1/4.
Excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel mult
1/3 din lăţimea bc a stâlpului, normală la axa grinzii.
3. Eforturi de proiectare
3.1. Generalităţi

Valorile de proiectare ale eforturilor se determină prin ajustarea eforturilor

obţinute din calculul structural în combinaţia seismică de proiectare, conform
regulilor ierarhizării capacităţilor de rezistenţă de la 5.2.3.3.3 (P100) şi a
prevederilor suplimentare date în prezenta secţiune a codului. (0

3.2. Eforturi de proiectare

Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele obţinute direct

din calculul structural în combinaţia seismică de proiectare.
Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare în grinzi se determină din
echilibrul fiecărei deschideri sub încărcarea transversală din combinaţia seismică
de proiectare şi momentele de la extremităţile grinzii corespunzând formării
articulaţiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod, după caz,
pentru fiecare sens de acţiune seismică. Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare
nu se vor lua mai mici decât valorile rezultate din calculul structural în combinația
seismică de proiectare multiplicate cu γRd.
La fiecare secţiune de capăt se calculează două valori de proiectare ale
forţelor tăietoare, cea maximă, VEd,max, şi cea minimă, VEd,min, care corespund
valorilor maxime ale momentelor pozitive şi negative, Mdb,i, care se dezvoltă la
cele 2 extremităţi, i=1 şi i=2, ale grinzii. Aceste momente se pot determina cu: (0)
în care:
MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în
sensul
corespunzător sensului de acţiune a forţelor orizontale;
γRd - factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului,
γRd =1,2
ΣMRc şi ΣMRb - sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale
stâlpilor şi grinzilor care întră în nodul învecinat secţiunii de calcul; valoarea ΣM Rc
corespunde forţei axiale din stâlp în combinația seismică de proiectare, pentru
sensul considerat al acţiunii seismice.

4. Verificări la starea limită ultimă şi prevederi de alcătuire

4.1. Rezistenţa la încovoiere şi forţă tăietoare

Pentru calculul grinzilor la starea limită ultimă, la încovoiere şi forţă

tăietoare, se utilizează ca document normativ de referinţă SR EN 1992-1-1.
Lăţimea efectivă a grinzilor cu secţiune în formă de T, în zona aripilor, beff,
se determină după cum urmează :
- în cazul grinzilor care intră într-un stâlp de margine, beff se ia egală cu lăţimea
stâlpului, bc, dacă nu există grinzi transversale în nod, şi egală cu bc plus de două
ori grosimea plăcii, hf, de fiecare parte a grinzii, dacă asemenea grinzi există.
- în cazul grinzilor care intră în stâlpii interiori, beff este mai mare decât valorile
indicate mai sus cu câte 2hf de fiecare parte a grinzii;
Armăturile din placă paralele cu grinda se consideră active în preluarea
momentelor grinzii pe reazeme dacă sunt plasate la interiorul dimensiunii beff şi
dacă sunt ancorate adecvat.
În zonele critice ale grinzilor, înclinarea diagonalelor comprimate în modelul
de grindă cu zăbrele se ia egală cu 45°.
Modul de dimensionare la forţa tăietoare şi de armare transversală a zonelor
critice se stabilesc în funcţie de valoarea algebrică a raportului între forţa tăietoare
minimă şi cea maximă, ζ = VEd min / VEd max, în secţiunea de calcul: (0)
(i) Dacă: ζ≥ -0,5 calculul şi armarea transversală se efectuează pe baza prevederilor
specifice din SR EN 1992-1-1
(ii) Dacă ζ < -0,5
şi
în care,
fctd - valoarea de proiectare a rezistenţei betonului la întindere

valoarea maximă a forţei tăietoare de proiectare pe grindă

calculul şi armarea transversală se efectuează pe baza prevederilor specifice din SR

EN 1992-1-1
(iii) Dacă: (ζ < -0,5 şi

atunci jumătate din valoarea forţei tăietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealaltă jumătate prin armături înclinate dispuse
pe două direcţii înclinate cu ±45° faţă de axa grinzii.

Figura 1

Verificarea armăturii înclinate se face cu relaţia:

în care:
Asi - aria armăturii pe una din cele două direcţii înclinate şi anume cea care
traversează planul potenţial de lunecare
α - unghiul de înclinare al armăturii Asi

4.2. Asigurarea cerinţelor de ductilitate locală

Zonele de la extremităţile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, măsurate de la
faţa stâlpilor, precum şi zonele cu această lungime, situate de o parte şi de alta a
unei secţiuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinaţiei
seismice de proiectare, se consideră zone critice (disipative).
 Cerinţele de ductilitate în zonele critice ale grinzilor se consideră satisfăcute
dacă sunt îndeplinite condiţiile de armare date în continuare.
Cel puţin jumătate din secţiunea de armătură întinsă se prevede şi în zona
comprimată a acestor sectiuni.

Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă, , satisface

condiţia :

în care,
f ctm - valoarea medie a rezistenţei la întindere a betonului
f yk - valoarea caracteristică a limitei de curgere a oţelului
d înălțimea efectivă a secțiunii.
Armăturile longitudinale se vor dimensiona astfel încât înălţimea zonei
comprimate xu să nu se depăşească valoarea de 0,25d. La calculul lui xu se va ţine
seama şi de contribuţia armăturilor din zona comprimată.
Se prevede armare continuă pe toată deschiderea grinzii. Astfel:
- la partea superioară şi inferioară a grinzilor se prevăd cel puţin câte două
bare cu suprafaţa profilată cu diametrul ≥14 mm;
- cel puţin un sfert din armătura maximă de la partea superioară a grinzilor se
prevede continuă pe toată lungimea grinzii; ( )
Etrierii prevăzuţi în zona critică trebuie să respecte condiţiile : (0)
- diametrul etrierilor dbw ≥6 mm;
- distanţa dintre etrieri, s, va fi astfel încât : ( )
s ≤ min {hw /4; 150 mm; 8dbL}
în care dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale.

4.3. Grinzi de cuplare

Prevederile din acest paragraf se referă la elementele de beton armat cu
proporţii de grinzi de cuplare scurte (orientativ l/hw≤2,0) , caracterizate de
mecanisme de cedare la forţă tăietoare. Prevederi suplimetare pentru calculul şi
armarea grinzilor de cuplare sunt date în CR 2-1-1.1.
Calculul şi alcătuirea grinzilor se poate face pe baza regulilor pentru grinzi
de tip curent, dacă este îndeplinită condiţia:
VEd ≤ bw d fctd (2)
în care,
VEd - forţa tăietoare de proiectare considerând echilibrul grinzi încărcată la
capete cu valorile de proiectare ale momentelor capabile, MRd
 Dacă condiţia (2) nu este îndeplinită, armarea grinzilor de cuplare se
realizează prin armătura dispusă după diagonalele grinzii, pe baza relaţiei:

(3)
unde:
α - unghiul format de barele diagonale cu axa grinzii
VEd - valoarea de proiectare a forţei tăietoare calculată cu relaţia:

MEd - valoarea de proiectare a momentului încovoietor.

Notă: armătura diagonală dispusă conform relaţiei (3) serveşte şi la preluarea
momentelor încovoietoare din grindă
Armăturile diagonale se aranjează sub forma unor carcase pentru stâlpi, cu
lungimea laturii de cel puţin 0,5 bw. Lungimea de ancorare a armăturilor înclinate
în pereţii adiacenţi trebuie să fie cu cel puţin 50% mai mare decât cea determinată
conform SR EN 1992-1-1. (0)
Armăturile diagonale sunt legate cu etrierii închişi pentru a preveni
flambajul acestora.
Etrierii vor avea diametrul de cel puţin dbL/4 şi cel puţin 8 mm. Distanţa
între etrieri nu va depăşi cea mai mică dintre valorile 100 mm şi 0,3 din distanţa
interax a armăturii longitudinale a carcasei diagonale.

5. Proiectarea grinzilor din clasa de ductilitate medie

5.1. Condiţii referitoare la materiale

La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane cel puţin

de clasă C 20/25.
Elementele structurale se armează numai cu bare din oţel profilat. Fac
excepţie etrierii închişi şi agrafele pentru armarea transversală care pot fi executaţi
din bare neprofilate.
În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oţeluri cu alungiri
specifice corespunzătoare efortului maxim de cel puţin 7,5%. Această condiţie
esterealizată de oţelurile din clasa C. În afara zonelor critice se poate utiliza oţel
din clasa B.

5.2. Condiţii geometrice

Lăţimea grinzilor va fi cel puţin 200 mm.

 Raportul între lăţimea bw şi înălţimea secţiunii hw nu va fi mai mic decât
1/4.

5.3. Eforturi de proiectare

Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele obţinute direct
din calculul structural în combinaţia seismică de proiectare.
Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare în grinzi se determină din
echilibrul fiecărei deschideri sub încărcarea transversală din combinaţia seismică
de proiectare şi momentele de la extremităţile grinzii corespunzând formării
articulaţiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod, după caz,
pentru fiecare sens de acţiune seismică. Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare
nu se vor lua mai mici decât valorile rezultate din calculul structural în combinația
seismică de proiectare multiplicate cu γRd.
La fiecare secţiune de capăt se calculează două valori de proiectare ale
forţelor tăietoare, cea maximă, VEd,max, şi cea minimă, VEd,min, care corespund
valorilor maxime ale momentelor pozitive şi negative, Mdb,i, care se dezvoltă la
cele 2 extremităţi, i=1 şi i=2, ale grinzii. Aceste momente se pot determina cu: (0)

în care:
MRb,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în
sensul corespunzător sensului de acţiune a forţelor orizontale;
γRd - factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului,
γRd =1,0
ΣMRc şi ΣMRb - sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale
stâlpilor şi grinzilor care întră în nodul învecinat secţiunii de calcul; valoarea
ΣMRc corespunde forţei axiale din stâlp în combinația seismică de proiectare,
pentru sensul considerat al acţiunii seismice.

Grinzi de cuplare
Prevederile din acest paragraf se referă la elementele de beton armat cu
proporţii de grinzi de cuplare scurte (orientativ l/hw≤2,0) , caracterizate de
mecanisme de cedare la forţă tăietoare. Prevederi suplimetare pentru calculul şi
armarea grinzilor de cuplare sunt date în CR 2-1-1.1.
Calculul şi alcătuirea grinzilor se poate face pe baza regulilor pentru grinzi de tip
curent, dacă este îndeplinită condiţia:
VEd ≤ 1,5 bw d fctd (5)
în care,
VEd - forţa tăietoare de proiectare considerând echilibrul grinzi încărcată la
capete cu
valorile de proiectare ale momentelor capabile, MRd
Dacă condiţia (5) nu este îndeplinită, armarea grinzilor de cuplare se
realizează prin armătura dispusă după diagonalele grinzii, pe baza relaţiei:

(3)
unde:
α - unghiul format de barele diagonale cu axa grinzii
VEd - valoarea de proiectare a forţei tăietoare calculată cu relaţia:

MEd - valoarea de proiectare a momentului încovoietor.

Notă: armătura diagonală dispusă conform relaţiei (3) serveşte şi la preluarea
momentelor încovoietoare din grindă

Armăturile diagonale se aranjează sub forma unor carcase pentru stâlpi, cu

lungimea laturii de cel puţin 0,5 bw. Lungimea de ancorare a armăturilor înclinate
în pereţii adiacenţi trebuie să fie cu cel puţin 50% mai mare decât cea determinată
conform SR EN 1992-1-1. (0)
Armăturile diagonale sunt legate cu etrierii închişi pentru a preveni
flambajul acestora.
Etrierii vor avea diametrul de cel puţin dbL/4 şi cel puţin 8 mm. Distanţa
între etrieri nu va depăşi cea mai mică dintre valorile 100 mm şi 0,3 din distanţa
interax a armăturii longitudinale a carcasei diagonale.

5.4. Verificări la starea limită ultimă şi prevederi de alcătuire

5.4.1.Rezistenţa la încovoiere şi forţă tăietoare

Se utilizează 4.1.

5.4.2. Asigurarea ductilităţii locale

Zonele de la extremităţile grinzilor cu lungimea lcr = hw, măsurate de la faţa
stâlpilor, precum şi zonele cu această lungime situate de o parte şi de alta a unei
secţiuni din câmpul grinzii unde poate interveni curgerea în cazul combinaţiei
seismice de proiectare, se consideră zone critice.
Cerinţele de ductilitate în zonele critice se consideră satisfăcute dacă sunt
îndeplinite condiţiile de armare date la 5.3.4.1.2.(3)-(7), cu excepţia relaţiei (5.10)
care se modifică astfel : (0)
s ≤ min {hw /4; 200 mm; 8dbL}
6. Ancoraje şi înnădiri
6.1. Generalităţi
La proiectarea zonelor de ancorare şi a celor de înnădire ale armăturilor se
aplică prevederile SR EN 1992-1-1, capitolul 8, împreună cu prevederile
suplimentare date în prezenta secţiune.
Ancorarea armăturilor se va realiza în afara zonelor critice. De regulă, şi
înnădirea armăturilor se recomandă să se realizeze în afara zonelor critice.
În afara zonelor critice, lungimile de ancorare şi cele de înnădire ale armăturilor se
calculează pe baza prevederilor capitolului 8 din SR EN 1992-1-1.
Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor şi stâlpilor din
structurile proiectate pentru DCH se măsoară de la o secţiune situată la 5dbL de la
faţa elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul acestuia (Figura 5.6).
Lungimile de ancorare vor fi cu 20% mai mari decat cele determinate conform SR
EN 1992-1-1.
Armăturile transversale, etrieri şi agrafe, din grinzi, stâlpi şi pereţi vor fi
prevăzute cu cârlige cu lungimea 10 dbw îndoite la un unghi de 135°.(0)

Figura 2

6.2. Ancorarea armăturii

În situaţia în care zona critică sub momente pozitive se formează la faţa
nodului, armăturile de la partea inferioară se ancorează în nod, la interiorul
carcasei de armături a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea vecină, dincolo de
marginile zonei critice, într-o zonă cu valori mici ale eforturilor de proiectare.
 Figura 3.
Diametrul armăturilor longitudinale care trec prin nodurile grindă – stâlp se
limitează superior prin condiţiile: (0)

în care:
hc - dimensiunea laturii stâlpului paralelă cu barele
As2, As1 - aria de armătură comprimată şi, respectiv, întinsă din grinzi care
traversează nodul
fctm - valoarea medie a rezistenţei la întindere a betonului
fyd - valoarea medie a limitei de curgere a oţelului
νd - forţa axială normalizată de proiectare în situaţia de proiectare seismică

6.3.Înnădirea armăturilor
În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice semnificative, conform
configurației mecanismului de plastificare, nu sunt admise înnădiri prin
suprapunere.
În restul zonelor critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie
evitată.
În zonele critice nu sunt admise îmbinări prin suprapuneri sudate.
Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin
încercări efectuate în condiţii compatibile cu clasa de ductilitate selectată.
În cazul în care la armarea stâlpilor şi a elementelor de margine ale pereţilor
se aplică înnădiri prin suprapunerea barelor de armătură în zona critică de la partea
inferioară a unui nivel, lungimea de înnădire l0 se determină cu relaţia:
în care
- proporţia armăturilor care se înnădesc în secţiune
lbd - lungimea de ancorare de bază calculată conform SR EN 1992-1-1
Distanţa s dintre armăturile transversale în zone de suprapunere va fi cel
mult min {h/4; 100 mm}, unde h este dimensiunea minimă a secţiunii transversale.
Aria Ast a secţiunii unei ramuri a armăturii transversale în zona de înnădire va fi
cel puţin: (0)

unde fyd şi fywd sunt valorile de proiectare ale rezistenţei la curgere a armăturilor
longitudinale şi transversale.