HOTĂRÂREA PLENULUI

CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

De modificare şi completare a Hotărârii Plenului CSJ nr. 12 din 27.11.2009

„Cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislaţiei, referitoare la răspunderea
cărăuşului în contractul transportului de bunuri”

Ţinând cont de modificările şi completările operate în Codul civil, Codul

transporturilor rutiere şi alte legi aferente transportului rutier, în temeiul art. 2 lit. d),
art. 16 lit. c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. 17 CPC, Plenul
Curţii Supreme de Justiţie

hotărăşte:

Se modifică şi se completează Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.

12 din 27.11.2009 „Cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislaţiei, referitoare la
răspunderea cărăuşului în contractul transportului de bunuri”, după cum urmează:

1. La punctul 1, alineatul (8) se exclude.

2. La punctul 2, alineatul (1):

a) sintagma „Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr. 116-XIV
din 29.07.1998, MO nr. 90-91 din 01-10-1998” se substituie cu sintagma „Codul
transporturilor rutiere, aprobat prin Legea nr. 150 din 17.07.2014.”;
b) după sintagma „- Regulamentul cu privire la autorizarea, controlul şi
efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce
depăşesc limitele admise, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1073 din
01.10.2007, MO nr.161-164 din 12.10.2007” se introduce o nouă sintagmă: „-
Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri, aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr. 773 din 20.06.2016”.

3. Punctul 5 va avea următorul cuprins:

„5. Se va reţine că, în dreptul transporturilor, faza judiciară este precedată de
înaintarea reclamaţiilor, care este obligatorie pentru părţi, norma judiciară având
un caracter imperativ.
În transportul feroviar acţiunile referitoare la transportul de mărfuri, bagaje
şi mesagerii pot fi înaintate căii ferate, în termen de un an de la data producerii
evenimentului ce a servit drept temei pentru înaintarea reclamaţiei (art. 161 alin.
(2) Codul transportului feroviar). Reclamaţiile împotriva căii ferate pot fi înaintate,
în termen de 6 luni, iar reclamaţiile referitoare la amenzi şi penalităţi – în termen
de 45 de zile. Termenele de înaintare a reclamaţiilor se calculează (începând să
curgă), în modul prevăzut la art. 159 din Codul transportului feroviar. Acţiunile pot
fi înaintate, numai după expirarea termenelor, prevăzute la art. 159 sau până la
expirarea acestora, dacă calea ferată a răspuns la reclamaţie. Calea ferată poate
înainta acţiuni, referitoare la transportul de călători, mărfuri, bagaje şi mesagerii,
destinatarilor mărfurilor, expeditorilor de mărfuri şi călătorilor, în termen de un an
de la data producerii evenimentului ce a servit drept temei pentru intentarea
acţiunii (art. 162 alin. (1) din Codul transportului feroviar).
În transportul maritim, pretenţiile faţă de transportator pot fi expuse în
decursul a 6 luni, iar transportatorul e obligat să examineze, în termen de 3 luni,
pretenţiile aferente transportului maritim şi, în termen de 6 luni, pretenţiile aferente
transportului în trafic mixt. Prescripţia reclamaţiilor va începe să decurgă, potrivit
prevederilor art. 388 şi 389 din Codul navigaţiei maritime comerciale al RM.
Astfel, în transportul maritim este exclusă aplicarea prescripţiei de 6 luni, la
înaintarea acţiunii în judecată.
În transportul aerian, reclamaţiile urmează a fi adresate transportatorului,
într-un interval de 7 zile de la primirea bagajelor înregistrate şi de 14 zile de la data
primirii mărfii. În caz de întârziere, reclamaţia trebuie făcută cel târziu într-un
termen de 21 de zile de la data la care bagajele sau mărfurile au fost puse la
dispoziţia sa. Dreptul la despăgubire este anulat, dacă acţiunea în responsabilitate
nu este introdusă, în termen de 2 ani de la data sosirii la destinaţie sau de la data la
care aeronava ar fi trebuit să sosească, sau de la data încetării transportului (art. 31
şi 35 din Convenţia pentru unificarea anumitor reguli, referitoare la transportul
aerian internaţional, încheiat la Montreal, la 28 mai 1999).
Codul transporturilor rutiere nu conţine prevederi concrete cu privire la
termenele înaintării pretenţiilor şi acţiunii, însă face referire la prevederile
Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri, aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr. 773 din 20.06.2016, în care se stipulează că dacă destinatarul
preia încărcătura, fără a verifica, împreună cu operatorul de transport, starea
acesteia şi fără a formula, faţă de transportator, obiecţii, cu indicarea distrugerilor,
pierderilor sau deteriorărilor, se va prezuma, până la proba contrară, că
destinatarul a primit încărcătura în starea descrisă în documentele de transport.
Obiecţiile urmează a fi făcute, dacă este vorba de pierderi sau deteriorări, ce pot fi
observate la o examinare exterioară, cel târziu la recepţionarea încărcăturii.
Dacă destinatarul şi operatorul de transport au verificat împreună starea
încărcăturii, dovada contrară rezultatului acestei verificări se admite doar în cazul
unor pierderi sau deteriorări, ce nu pot fi recunoscute la examinarea exterioară şi
în cazul formulării de către destinatar a unor obiecţii scrise faţă de transportator, în
decursul a 7 zile, neluând în considerare duminicile şi sărbătorile legale.
Dacă rezervele nu privesc pierderi sau deteriorări, care pot fi recunoscute la
o examinare exterioară, obiecţiile urmează a fi făcute în scris, în decursul a 7 zile,
neluând în considerare duminicile şi sărbătorile legale, după recepţionare.
Pentru încălcarea termenului de livrare se pot cere despăgubiri, doar dacă, în
termen de 21 de zile, din momentul în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia
destinatarului, este înaintată o obiecţie scrisă către operatorul de transport.
La calculul termenelor stabilite nu se ia în considerare ziua recepţionării sau
ziua în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia destinatarului.
Termenul de prescripţie în raporturile de transport este de un an. În cazul
intenţiei sau al culpei grave, termenul de prescripţie este de 3 ani.
Curgerea termenului de prescripţie începe:
a) în caz de pierdere parţială, de deteriorare a încărcăturii sau de încălcare a
termenului de transportare – din ziua predării încărcăturii către destinatar;
b) în cazul distrugerii sau pierderii totale – în a 30-a zi de la expirarea termenului
de transportare, iar dacă acest termen nu este stabilit de părţi sau de lege – în cea
de-a 60-a zi din ziua preluării încărcăturii de către operatorul de transport;
c) în toate celelalte cazuri – în ziua expirării unui termen de 3 luni de la data
încheierii contractului de transport.
Reclamaţiile şi acţiunile, referitoare la transporturile rutiere de mărfuri, se
examinează în modul stabilit de Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din
6 iunie 2002, Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014 şi prezentul
Regulament, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data primirii
pretenţiei sau plângerii.
Totodată, se va reţine că în transportul internaţional al mărfurilor, cu
vehicule, se va aplica Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al
mărfurilor pe şosele (CMR, GENEVA, 1956). Potrivit art. 32 al acesteia, acţiunile
ce derivă din transporturile supuse acestei convenţii se prescriu, în termen de un
an, cu excepţia dolului sau culpei pentru care termenul este de 5 ani. Reclamaţiile
pentru pierderi sau avarii pot fi făcute, în decurs de 7 zile de la data eliberării
mărfii, cu excepţia duminicilor şi sărbătorilor legale, iar în cazul depăşirii
termenului de livrare, în termen de 21 de zile.
Din cele relatate rezultă că prevederile alin. (1) art. 1021 CC, ce vizează
termenul de înaintare a acţiunilor, cu excepţia intenţiei sau a culpei grave, coincide
cu termenul stipulat în art. 32 din Convenţia menţionată (CMR) şi este de un an.
De asemenea, coincide şi termenul de înaintare a pretenţiilor de 7 şi 21 de zile (art.
1020 CC şi art. 30 CMR).
Se va reţine că prevederile art. 268 lit. d) şi art. 1021 din CC urmează a fi
interpretate în sensul că termenul de prescripţie pentru sesizarea instanţei de
judecată, de 6 luni, este un termen în care se pot înainta doar reclamaţiile, în
transportul maritim şi feroviar.
Art. 1021 alin. (2) CC prevede termenele de la care începe să curgă
prescripţia. În cazul invocării unei alte pretenţii decât pierderea parţială sau totală
a mărfii sau încălcarea termenului de transportare, termenul de prescripţie, de un
an, va începe să curgă din ziua expirării unui termen de 3 luni de la data încheierii
contractului de transport.”
(Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 33 din 10 decembrie 2015 cu
privire la termenele de prescripţie în contractul de transport auto de mărfuri)

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi

Chişinău, 16 octombrie 2017

nr. 28