Sunteți pe pagina 1din 8

Despre machiaj si podoabe

de ierodiacon Savatie

Este greu s ne nchipuim o nghesuial ntr-un troleibuz n care s nu fie nici o femeie machiat si fr bijuterii. Chiar si atunci cnd vrem s deosebim un copil dac este biat sau fetit, ne uitm la urechi dac are cercei. Tot asa si n cazul adolescentilor, deoarece lungimea prului nu mai este un semn distinctiv, cum nu mai sunt nici pantalonii si fusta, ci numai bijuteriile si machiajul fetelor ne salveaz n astfel de situatii, de multe ori chiar incomode. Cu toate c, cu tristete trebuie s recunoastem, ntlnim tot mai multi bieti machiati si mpodobiti. Nu este un lucru strin s spunem c cerceii si machiajul pot fi ntlnite chiar si n biseric, n special n bisericile din orasele mari. n jurul acestora se face mult haz n cercurile btrnelor, care le ntmpin cu priviri neprietenoase, iar de multe ori devenim martorii unor scene care, mai cu seam dac suntem nceptori, ne tulbur pe parcursul ntregii Liturghii si ne pot strica chiar ziua ntreag. Cineva care nimereste de cteva ori peste astfel de scene, dac nu este ncercat n credint, smintindu-se, foarte usor poate abandona biserica respectiv, iar n cazurile grave, poate s se abat de la dreapta credint ortodox si s devin membru al unei secte. Asadar, au sau nu dreptate bbutele care fac astfel de "scene"? Poate ceea ce le face s ne fie att de antipatice nu este chiar faptul pe care ni-l reproseaz, ci numai modul n care o fac? Dar poate c acuzatiile lor sunt ntr-adevr prea grave, cci nu poate s fie adevrat c toate femeile care poart cercei si se machiaz sunt n mod obligatoriu si desfrnate? Multe dintre ele sunt cstorite si umbl de mult vreme la biseric si nimeni nu le-a vzut sau s fi auzit s-si nsele sotul. Este oare chiar att de grav dac o femeie poart cercei si se machiaz, dar n schimb nu-si nsal sotul? n timp ce alta poate s nu se machieze deloc si s par smerit, totusi s fie o mare desfrnat? Ce spune Biblia? Pentru c noi crestinii ortodocsi, cu privire la orice lucru, trebuie s cercetm si s credem numai Sfintei Scripturi, tot asa se cuvine s procedm si n cazul acesta. Despre inele si cercei si podoabe femeiesti n general avem foarte multe referiri att n Vechiul, ct si n Noul Testament. De exemplu, la proorocul Isaia gsim: Pentru c fiicele Sionului sunt att de mndre si umbl cu grumajii pe sus si cu priviri obraznice, cu pasi domoli, cu zngnit de inele la picioarele lor Cum s nu recunoastem n aceste cuvinte pe fetele din zilele noastre, mai ales n zilele clduroase de var? Dar iat c ceea ce se spune mai departe despre ele este nspimnttor, cci vine de la un om care a profetit si nasterea lui Hristos din fecioar si s-a mplinit. Zice proorocul: Domnul va plesuvi crestetul capului fiicelor Sionului, Domnul va descoperi goliciunea lor (Isaia 3, 16-17). Adic, Domnul va descoperi desertciunea si zdrnicia acestui mod de viat n ziua Judectii. n ziua aceea va lua Domnul toate podoabele: inele, sori, lunite, cercei, brtri, vluri, cununi, lntisoare, cingtori, miresme, talismane, inele, verigi de nas, vesminte de srbtoare, mantii, saluri, pungi, oglinzi, pnzeturi subtiri, turbane si tunici. Atunci va fi n loc de miresme, putreziciune, si n loc de cingtori, frnghie, n loc de crlionti fcuti cu fierul, plesuvie, n loc de vesmnt pretios, zdrente, si n loc de frumusete, pecete de robie (3, 18-24). Iat ct de felurite si ct de multe erau podoabele nc de pe vremea proorocului Isaia! Iat c, pe lng cercei si inele, proorocul aminteste chiar si prul fcut cu fierul si verigile de nas, care n tara noastr abia acum ncep s capete popularitate, dup modelul rtcirii occidentalilor. Asadar, nu este adevrat s zicem c trim o alt vreme, mai modern, si c acum nici nu s-ar putea fr bijuterii si machiaj. Cei care spun c "s-au schimbat vremurile" se nsal. Nu vremurile s-au schimbat, ci oamenii. Soarele rsare tot de la rsrit si apune la apus, ziua are tot 24 de ore, sunt tot sapte zile n sptmn, dar firea oamenilor s-a schimbat. Vedem c podoabele femeiesti au o vechime foarte mare si, ntr-o oarecare msur, putem vorbi chiar despre aspectul oarecum primitiv al mpodobirii femeilor. Cred c fiecare a avut ocazia s vad la televizor, sau mcar n reviste, imagini ale femeilor din triburile care nc mai exist n zonele putin

umblate ale vestului slbatic, descoperite nu demult. Si femeile aborigenilor poart cercei n nas, inele si brtri si practic machiajul, fr s fie ctusi de putin moderne. Dar... nu cred c este cazul nostru. Cci nu toate femeile se machiaz violent si nici nu poart bijuterii vulgare. Ce ru poate s fie ntr-un inel sobru sau ntr-un cercel discret, care aproape c nici nu se observ, ntr-o brtar bine aleas sau un lntisor, dac nu sunt deloc vulgare? Ce au toate acestea cu desfrnarea? Cci chiar dac poate unele femei se si gndesc la asta, multe din ele nu au nici un scop necurat. Ele fac asta doar pentru sotul legitim, iar cele mai tinere, pentru alesul lor. Unele ns nu o fac nici mcar pentru att, ci pur si simplu, pentru a nu se deosebi de semenele lor, pentru a nu prea niste trnoaice. De ce dar Dumnezeu care este mult-milostiv si este Dragostea nssi, dup cum zise Sf. Ioan Teologul si Evanghelistul, fgduieste pedepse att de groaznice pentru niste mruntisuri ca acestea?! Trebuie s explicm lucrurile, pentru c altfel reiese c Dumnezeu este ru si rzbuntor, ceea ce nu se potriveste cu nvttura noastr despre Cel Care ne-a adus din nefiint la fiint, iar atunci cnd L-am prsit si L-am trdat pn-ntr-att a jelit cderea noastr, nct a trimis pe unicul Su Fiu cel mult iubit drept jertf de rscumprare pentru noi. Podoabele femeiesti sunt de origine pgn si peste tot n Sfnta Scriptur au o conotatie negativ nsusi Dumnezeu a dat pricepere oamenilor s fureasc podoabe: Iat, Eu am rnduit anume pe Betalael, fiul lui Uri, fiul lui Or, din semintia lui Iuda si l-am umplut de duh dumnezeiesc, de ntelepciune, de pricepere, de stiint si de iscusint la tot lucrul, ca s fac lucruri de aur, de argint si de aram, de mtase violet, stacojie si visinie, si de in rsucit, s slefuiasc pietre scumpe pentru podoabe si s sape n lemn tot felul de lucruri (Iesirea 31, 2-5). Acestea ns i-au fost date omului ca el s le foloseasc ntru slava lui Dumnezeu, anume pentru ridicarea cortului n vremea lui Moise (iar azi pentru pictarea icoanelor si confectionarea obiectelor de cult bisericesti) si nu pentru mpodobirea femeilor. Dar, asa cum n rai protoprintii nostri Adam si Eva au folosit darul vointei libere mpotriva lor, alegnd moartea n locul nemuririi, tot asa si oamenii de mai trziu, mostenind n ei smnta relei mpotriviri, au folosit si toate celelalte daruri ale lui Dumnezeu din ce n ce mai mult mpotriva lor, dup cum scrie si dumnezeiescul Apostol Pavel, c: au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestriccios cu asemnarea chipului omului celui striccios (Romani 1, 23). mpodobirea femeilor se practica la popoarele pgne, unde acestea [femeile] sau erau ridicate la rangul de zeitti, sau erau puse n slujba unor zeitti si duhuri: fiicele lor nfrumusetate si mpodobite ca chipurile templului, le certa David (Ps. 143, 12). Multe din bijuteriile pgne, mai ales din cele egiptene, s-au pstrat si astzi n muzee si fiecare are cel putin nchipuire despre ele, chiar si din manualele de istorie scolare. Modelele egiptene sunt preluate cu mare succes de creatorii de mod contemporani: serpi, motive solare, cocostrci, diferite psri, animale si plante stilizate, cucerind tot mai mult gusturile fetelor de astzi. Dar aceste motive nu erau ntmpltoare, cci se stie c pgnii se nchinau soarelui, lunii, animalelor si chiar pietrelor. Podoabele femeiesti, ct si cele brbtesti, reprezentau aceste obiecte idolesti. Trind mult vreme n robia egiptean, poporul evreu a preluat multe obiceiuri, pentru care a atras mnia lui Dumnezeu. Ei aveau porunc de la Dumnezeu: De datinile pmntului Egiptului n care ati trit s nu v tineti, nici de datinile pmntului Canaanului n care am s v duc, s nu v tineti nici s nu umblati dup obiceiurile lor (Levitic. 18, 3). Idolii dumnezeilor lor s-i ardeti n foc; s nu doresti a lua argintul sau aurul de pe ei, ca s nu-ti fie aceasta curs. Si urciunea idoleasc s n-o duci n casa ta ca s nu cazi sub blestem ca ea (Deut. 7, 25-26). Dar poate c acestea le-a zis Dumnezeu numai pentru evrei si numai pentru timpul acela? Cci multe dintre porunci s-au dat anume astfel, pentru un anume timp si situatie, iar mai trziu au fost schimbate, cum ar fi tierea mprejur, ziua smbetei s.a. Dup cum spune si Apostolul neamurilor Pavel: c de v veti tia mprejur, Hristos nu v va folosi la nimic (Galateni 5, 2); si cei ce voiti s v ndreptati prin Lege v-ati ndeprtat de Hristos, ati czut din har (5, 4).

Se pare c nu. Acelasi Apostol scrie n Epistola ctre Timotei: Asemenea si femeile, n mbrcminte cuviincioas, fcndu-si lor podoab din sfial si din cumintenie, nu din pr mpletit si din aur, sau din mrgritare, sau din vesminte de mult pret; ci din fapte bune, precum se cuvine unor femei temtoare de Dumnezeu (2, 9). Iarsi vedem c se specific aurul si mrgritarele ca ceva negativ. Fr ndoial, bijuteriile sunt izvor de rutate. Nu n zadar din ele s-a fcut si cel mai mare ru cu putint, simbolul lepdrii de Dumnezeu - vitelul de aur din Vechiul Testament. Atunci cnd poporul evreu s-a rzvrtit mpotriva lui Dumnezeu el si-a fcut idol din cerceii femeilor si fetelor israelite (Ies. 32, 1-4). Dintotdeauna bijuteriile si podoabele au fost simboluri ale desfrnatelor. Iat cum descrie Sf. Ioan Teologul n Apocalips pe desfrnata cea mare. Si a venit unul din cei sapte ngeri, care aveau cele sapte cupe, si a grit ctre mine, zicnd: Vino s-ti art judecata desfrnatei celei mari, care sade pe ape multe, cu care au desfrnat mpratii pmntului si cei ce locuiesc pe pmnt s-au mbtat de vinul desfrnrii ei. Si m-am dus, n duh, n pustie si am vzut o femeie seznd pe o fiar rosie, plin de nume de hul, avnd sapte capete si zece coarne. Si femeia era mbrcat n purpur si n stof stacojie si mpodobit cu aur si cu pietre scumpe si mrgritare (17, 1-4). Iat c ceea ce o personalizeaz pe desfrnat sunt aurul, pietrele scumpe si mrgritarele. Despre nici o femeie n-am vrea s se spun n ziua judectii: Si am vzut o femeie, beat de sngele sfintilor si de sngele mucenicilor lui Iisus, si vznd-o, m-am mirat cu mirare mare (Apocalipsa 17, 6). S scoatem de pe noi, ca dovad a pocintei, podoabele si hainele nfrumusetate. Cci atunci cnd a voit s-i ierte pentru idolul pe care si l-au fcut, Dumnezeu le-a zis iudeilor, prin Moise: Voi sunteti popor ndrtnic. De voi merge eu n mijlocul vostru ntr-o clipeal v voi pierde. Dezbrcati acum de pe voi hainele voastre cele frumoase si podoabele voastre si voi vedea ce voi face cu voi (Ies. 33, 5-6). Lepdarea podoabelor si a hainelor frumoase este un mod de a milostivi pe Dumnezeu, pentru care putem cpta iertare de pcate: Si iat noi am adus prinos Domnului, fiecare ce am putut dobndi din lucrurile de aur: lanturi, brtri, inele, cercei si salbe, pentru curtirea sufletelor noastre naintea Domnului (Num. 31, 50). O estimare psihanalitic Dar acum s dm o explicatie mai exact si mai rational, folosindu-ne chiar de experienta psihologiei n acest sens, pentru a fi mai aproape de ntelegerea si sensibilitatea omului contemporan. Ce determin pe o femeie s se machieze, s-si pun cercei si s poarte inele, fie c este tnr, btrn, bogat, srac, frumoas sau urt? Pentru ce au fost inventate bijuteriile, machiajul, vlurile si toate celelalte? Au ele vreo legtur cu desfrnarea? n ce msur? Pentru cei care poate nu stiu (nu-i nici un ru n asta), trebuie s le spunem c a existat un medic nvtat la sfrsitul secolului 19, pe nume Sigmund Freud, evreu, care a trit n Austria, ntemeietorul unei ramuri care mbin medicina cu psihologia, numit psihanaliz. Aceast stiint se ocup de studiul comportamentului uman si ncearc s stabileasc, pe ct ngduie Dumnezeu, factorii sau motivele care determin anumite hotrri ale oamenilor, n diferite situatii, mai ales n cazul bolilor si dereglrilor psiho-afective. Trebuie s stim c Sigmund Freud a aplicat si a fondat aceast metod ndeosebi n cazul nevrozelor si al isteriei, cercetnd mii de cazuri, ceea ce, se ntelege, este un lucru special si nu poate fi aplicat la toti oamenii la fel de usor si cu garantia unui rezultat plauzibil. Acesta a si fost motivul pentru care Freud, dar mai ales urmasii lui, au dat nastere unor preri despre sufletul omului foarte duntoare si potrivnice nvtturii Bisericii Ortodoxe, pentru care nici nu recomandm s-l citeasc nimeni, pentru a nu-si pricinui rni mari si foarte-foarte greu de vindecat. Totusi, multe din ideile psihanalizei sunt bune si sunt folosite si astzi cu succes n tratarea multor dereglri psiho-afective. Pe scurt, psihanaliza sustine c fiecare om, pe lng latura sa constient mai are si alta mai putin cunoscut, tainic, adic subconstientul. Aici, n subconstient, este locul n care se depoziteaz toate gndurile si pornirile noastre rele, rusinoase: gndurile de ucidere si sinucidere, de desfrnare, de sete dup bogtii, de care n mod normal ne rusinm si nu ne place ca altcineva s ni le cunoasc. Procesul de ascundere a gndurilor neplcute se numeste refulare iar cel de descoperire, de scoatere la iveal a lor se numeste defulare. De fapt, aceasta si este cheia principal a vindecrilor prin metoda psihanalitic, adic descoperirea si defularea cauzelor anumitor nelinisti si suferinte, sondnd memoria pacientului pn la copilrie. Este evident mprumutul lui Freud din practica spovedaniei crestine. Totusi, ceea ce face ca dereglrile persoanelor tratate prin metoda psihanalizei s se rennoiasc dup o

perioad de timp, este faptul c, spre deosebire de mrturisirea ortodox, acestia, desi au dobndit o liniste vremelnic prin actul mrturisirii, ei nu au cptat dezlegarea acelor pcate prin care se aduce linistea desvrsit si statornicia, care se d doar de nceptorul linistei si al statorniciei, Domnul nostru Iisus Hristos, prin mna preotului. n limbajul ortodox, subconstientul este locul tuturor patimilor, dar si al ndemnurilor care vin de la diavol, care lucreaz n ascunsul nostru. Aceste patimi si porniri ascunse, pe care nu le dm pe fat, totusi ne influenteaz foarte puternic latura noastr constient, determinnd si de multe ori chiar conducnd din umbr faptele si actiunile noastre. Partea rea a psihanalizei este tocmai faptul c ea l nftiseaz pe om ca pe un rob condamnat al tuturor acestor patimi si porniri ascunse, care-i determin din umbr viata n chip fatal si oarecum mpotriva voii lui. Totusi, nu putem nega multe din concluziile psihanalizei despre subconstientul nostru, cci ele se adeveresc si de practica de dou mii de ani a Ortodoxiei, fiind nregistrate n tratatele de ascetic ale Sfintilor Printi. Desigur, stiinta psihanalizei despre modul n care subconstientul influenteaz si rbufneste n constient nici nu se poate compara cu amploarea si exactitatea asceticii ortodoxe, lucru care poate fi confirmat de orice psiholog, dac va cerceta faptul. Cu toate acestea, apelm, fr nici un compromis din punct de vedere al nvtturii ortodoxe, la acesti termeni de constient si subconstient ai psihanalizei, si ne folosim de metoda ei, pentru c ea este mai usor de nteles pentru omul contemporan. Dar si pentru c astfel ne atragem argumente si din afara Ortodoxiei, cele ale stiintei si ale practicii medicinii si psihologiei, pentru cei care nc nu au credint desvrsit si nu au cunoscut c plintatea adevrului este n Ortodoxie. Tipuri de femei si motivele pentru care se mpodobesc Asadar, putem clasifica, cu aproximatie, tipurile de femei si motivele pentru care se mpodobesc, n functie de vrst, frumusete, situatie material si origine social. Primul motiv si cel mai frecvent, pentru care o femeie se mpodobeste este dorinta de a iesi n evident, fie pentru a-si arta frumusetea fizic, fie pentru a-si arta originea social bun, adic bogtia. Exist chiar cazul patologic al acestui gen de femei, adic istericele. n cazul isteriei femeile se machiaz si se mbrac foarte strident si de cele mai multe ori neconventional, numai pentru a atrage atentia. Aceste femei sufer foarte mult dac nu li se acord atentie si pot deveni chiar agresive. De obicei ele nu rabd si te ntreab singure dac le st bine n cutare rochie sau ti dau s le mirosi gtul ca s le spui dac ti place parfumul cu care s-au dat. Nu trebuie s le judecm aspru pentru c, repet, este vorba de o form de boal. Totusi, veti spune c majoritatea femeilor sufer mai mult sau mai putin de aceast boal! Aici nu trebuie s amestecm si desfrnatele notorii, care de multe ori practic aceleasi metode. Asta nu nseamn c istericele nu sunt si desfrnate, ci pur si simplu c, spre deosebire de altele, ele sunt si bolnave. Desigur, machiajul are n primul rnd menirea de a ascunde imperfectiunile. Asa este vopsitul genelor, al buzelor, fondul de ten s.a. De exemplu, dac o femeie are buzele foarte subtiri si strmbe si pe deasupra fr culoare, ea si le ngroas cu ruj si cu creionul de contur. Sau dac o femeie are o culoare urt a fetei sau zbrcituri, ea se va da cu fond de ten. Asadar, sunt de nteles motivele pentru care se machiaz femeile trecute de tinerete si cele, ca s ne exprimm asa, mai urtele. Dar oare nu-si scot ele de cele mai multe ori, tocmai prin aceasta, n evident toate defectele pe care ar fi vrut s le ascund? Atunci de ce se machiaz femeile frumoase si tinere, care nici mcar nu au defecte, ci dimpotriv? n cazul acestora machiajul are tocmai rolul invers, nu de a masca un oarecare defect, ci de a pune n evident o calitate, de exemplu frumusetea buzelor sau a ochilor. Acestea folosesc de obicei o cosmetic foarte scump si au cercetat tratatele de mod. Dar si din rndul acestora cele mai multe, n loc s se nfrumuseteze, dup cum au vrut, stric si ce au avut frumos de la Dumnezeu. Tot asa este si cu bijuteriile. Nu va purta inele o femeie care are degetele butucnoase si scurte, pentru a nu atrage atentia asupra lor. Sau nu-si va despleti prul una care are prul srmos si gros, ci numai cea cu prul moale si mtsos. La fel cum nu poart fust scurt cea cu picioare scurte si strmbe, mai

ales dac mai este si grsut. Cu toate c foarte multe din aceste srmane, pe care Dumnezeu prin pronia Sa a vrut s le fereasc mai usor de moartea desfrului, se mpopotoneaz exact pe dos de cum ar trebui. Asadar, trebuie s deosebim dou categorii mari de femei care se mpodobesc: prima, care face aceasta pentru a-si ascunde unele defecte, dintr-un complex de inferioritate, fie c este vorba de aspectul fizic, fie de originea si situatia social. Cealalt categorie sunt femeile frumoase, care se mpodobesc pentru a-si scoate n evident calittile fizice, adic pentru a prea si mai frumoase, dar de multe ori si pentru a-si etala buna situatie financiar. Exist si categoria celor care se machiaz pentru c asa au vzut si cred c este un lucru care tine de bunele maniere. Cu toate acestea, orice om cu minte bun ntelege c a cuta la spiritul vremii este un semn de slbiciune si lips de personalitate. n spatele grijii pentru haine frumoase si podoabe se ascunde, totusi, complexul de infioritate si teama de a nu plcea. Femeile ntelepte nu-si pun ndejdea nici n vopsele, pe care le spal ploaia si le stric sudoarea, nici n hainele care se nvechesc si se arunc, ci n propriile virtuti. De aceea, atunci cnd vom vedea n biseric o femeie machiat si mpodobit, trebuie s o tratm n functie de aceasta. Cci, ntr-un fel este cea care s-a machiat influentat de moda timpului, fr pricepere, folosind o cosmetic ieftin si nepotrivit, si altfel este cea care si-a fcut din machiaj o meserie. Acest fel de machiaj este bttor la ochi si chiar scandalos. Totusi, o astfel de femeie va renunta mai usor dect una machiat mai discret, dar cu o cosmetic scump si cu mult art. Cci aceasta din urm a cheltuit foarte multi bani si timp pn a ajuns la discretia machiajului care pare mai nevinovat dect al celor dinti, dar nu este. De aceea, vznd srcia, stngcia, ntr-un cuvnt complexul de inferioritate al celor dinti, chiar dac mascat de o nepotrivit ndrzneal, s nu le bruscm, c nu stiu ce fac. Cu att mai mult lucrul acesta este valabil n cazul celor din a doua categorie, care din cauza orgoliului, s-ar putea s nu mai vin niciodat. n ultim instant, bijuteriile au o menire strict erotic. Ele pun n evident zonele erogene ale corpului uman, adic zonele corpului care, prin atingere, duc cel mai repede la excitarea sexual, de parc n-ar fi tot trupul nostru numai bube din tlpile picioarelor pn n crestetul capului, dup cum s-a spus despre Iov (Iov 2, 7). Iov avea bube trupesti, lepr, iar noi avem bubele poftei de desfrnare, care supureaz n chip nevzut pe trupurile noastre, din tlpi si pn-n crestet. Despre aceste zone erogene s-au scris sute de mii de crti si reviste, pe care nu cred c este om s nu le fi vzut vreodat, fr s vrea, la tarabe sau pe garduri. Aceast asa numit art a dragostei, prin care omul este chemat s batjocoreasc asemnarea lui Dumnezeu si s ntreac n spurcciuni pe dobitoace, a ptruns n tara noastr mai ales dup cderea comunismului. Ea cunoaste o traditie de mii de ani n filosofiile si pseudo-religiile orientale, cum ar fi cele ale Indiei si Chinei, care nvat c n timpul plcerii sexuale (orgasm) omul se contopeste cu absolutul, de fapt cu diavolul. Exist numeroase secte care propovduiesc anume acest fel de unire cu dumnezeu, rspndite acum si n tara noastr. Cartea fundamental care cuprinde aceste nvtturi se numeste kama-sutra si a fost tradus si n limba romn, aducnd mult moarte n rndurile tinerilor, dar si al celor cstoriti, spre rusinea lor. Exist prerea printre femei c brbatilor le plac mai mult femeile machiate si mpodobite si multe sunt geloase pe ele. Din aceast cauz, vznd c brbatul lor trage cu ochiul dup astfel de femei, de ciud multe ncep s se machieze. Prerea aceasta este fals. Faptul c brbatii trag cu ochiul dup femeile machiate si mpopotonate nu este deloc o dovad a frumusetii acestora, ci pur si simplu, prin tinuta lor, acestea si exprim predispozitia lor pentru curvie. De aceea si brbatii se uit mai mult dup ele, deoarece ei stiu c pentru a cuceri o femeie cuminte e nevoie de timp, rbdare si seriozitate, ceea ce nu li se cere n cazul unei paparude cu care poti s faci ce vrei fr nici o rspundere. Altfel cum s-ar explica faptul c atunci cnd vine vorba de cstorie, toti caut fete cuminti? Astfel, cele care se machiaz si se mpopotoneaz chiar cred c sunt frumoase, nestiind c brbatii care mai nainte le-au strns n brate si le-au spus vorbe de alint, pe urm, cnd rmn ntre ei, povestesc totul cu deamnuntul, le batjocoresc si rd de ele, numindu-le proaste. Glasul inimii

Dar nu cred c avem nevoie de chiar att de multe dovezi pentru a ajunge la un rspuns att de simplu! Dovada cea mai bun este ca fiecare s se aplece cu grij mare peste sufletul su si s priveasc n adncuri cu sinceritate. Care este motivul pentru care o femeie se mpodobeste? Nou ne place s citim n aproapele pornirile inimii si att de usor judecm despre fiecare c a fcut cutare sau cutare lucru din cutare motiv. Suspectm att de lesne si cu atta fermitate lucrurile din inima aproapelui, chiar si dup ce ni se spune c nu-i adevrat. Cum dar vom crede c numai eu, c numai tu, suntem feriti de ochiul aproapelui si c numai despre noi nu se stie adevrul? Toate cele tainice ale noastre sunt date pe fat! Si asa stiind, s ne aplecm cu grij mare peste sufletul nostru si s ne ntrebm: care este motivul pentru care ne mpodobim? Ce ne-au adus toate acestea? Ce au adus prietenelor noastre inflamatiile si durerile pe care le-au suportat din cauza gurilor din urechi, timpul pierdut cu smulsul sprncenelor, cu frunzele de varz, castravetii si glbenusul de ou pe care si le ntind pe fat? Epilrile, pe care un brbat, dac ar fi, nu stiu dac le-ar suporta fr lacrimi; si toate celelalte lucruri, pe ct de absurde, pe att de jenante? Toate acestea, fr s urmreasc nici un scop, ci pur si simplu? Iat ziua n care timpul le va egala pe toate, atunci si cele blonde si cele brunete vor ncrunti deopotriv! Si nu vor mai fi plete pe spate, nici fuste scurte, nici tricouri transparente. Cci de toate cu care acum ne ludm atunci ne vom rusina. Atunci vom privi cu team si ngretosare la propriul trup sau. mai bine zis, la ceea ce va rmne din el. Si atunci va fi mirosul cel greu, de btrn, pe care nu-l vom nltura cu nici un spun, orict l-am spla. Lnticuri, cercei, coliere care acum ne nfrumuseteaz atunci ne vor sluti si vor arta btrnetea noastr si mai crud, n timp ce iubitii din tineretea noastr vor juca table n parc sau se vor ntoarce cu laptele de la alimentar, ntr-un oras strin, pentru nepotii de la alt femeie. Iar asta se va ntmpla negresit. De ce nu vrem s fim vesnici, ci ne ucidem singuri, fr nici un rost? Uite cu ct migal nsiruieste proorocul armele mortii noastre! Inele, sori, lunite, cercei, brtri, vluri, cununi, lntisoare, cingtori, miresme, talismane, inele, verigi de nas, vesminte de srbtoare, mantii, saluri, pungi, oglinzi, pnzeturi subtiri, turbane si tunici. Vrnd de la noi parc s-l oprim, s strigm: Ajunge! Nu mai vreau s le stiu! Parc ar astepta s-i zicem: Nu-i adevrat! Nu despre mine se zic acestea! Dar glasul nostru ntrzie s se aud. Nu mai avem nici inocenta s zicem: Nu-i adevrat! si nici puterea pentru: Ajunge, nu mai vreau s le cunosc! Cci setea noastr de plceri nu ne d voie. Inima noastr nu ne mai ascult. Nu mai suntem stpni, ci robi. Sf. Ioan Gur de Aur - Despre femeile care poart podoabe de aur si se mpodobesc Domnul nostru Iisus Hristos, dup nvierea Sa, li S-a artat mai nti femeilor. Una dintre ele era si Maria Magdalena, desfrnata despre care se scrie n Evanghelii. Despre acest mare pogormnt al lui Dumnezeu ctre femei, Sf. Ioan Gur de Aur exclam: Uit-te cum si Domnul, prin femei, binevesteste ucenicilor! Domnul - lucru pe care l-am spus adeseori ridic la cinste neamul cel mai dispretuit, neamul femeiesc, i d bune ndejdi si-i vindec durerea. Care dintre voi n-ar vrea s fie ca acelea si s cuprind picioarele lui Iisus? Puteti si acum, toti cti vreti! Puteti s-I cuprindeti nu numai picioarele, ci si minile si capul acela sfnt, mprtsindu-v, cu cuget curat cu nfricostoarele taine. Nu numai aici pe pmnt; ci l veti vedea si n ziua aceea a judectii, cu slava aceea nespus, cnd va veni cu popor de ngeri, dac veti vrea s fiti iubitori de oameni, dac veti vrea s fiti milostivi si veti auzi nu numai aceste cuvinte: Bucurati-v!, ci si cuvintele acelea: Veniti, binecuvntatii Printelui Meu, de mosteniti mprtia cea gtit vou de la ntemeierea lumii (Matei 25, 34). Fiti, dar, milostivi, ca s auziti aceste cuvinte! Iar voi, femeilor, care purtati bijuterii de aur si ati vzut drumul acestor femei, lepdati, chiar trziu, boala poftei dup aur! Deci, dac doriti s fiti cu acele femei, schimbati podoaba cu care sunteti mpodobite cu podoaba milosteniei. Spune-mi, ce folos ai de pe urma acestor podoabe pretioase, de pe urma hainelor tesute cu aur? - Mi se bucur si mi se veseleste sufletul de ele! - Eu te-am ntrebat de folos, iar tu mi-ai vorbit de pagub. Nimic nu este mai pgubitor ca a te interesa de bijuterii de aur, a te bucura de ele si a-ti lipi inima de ele. Robia aceasta cumplit ajunge si mai

amar cnd ti face plcut robia. De care fapt se va ngriji vreodat cum trebuie, cnd va nesocoti grijile lumesti cum se cuvine, o femeie care socoteste c merit s se bucure cnd e legat cu aur? Cel care se bucur c st n nchisoare nu va voi niciodat s scape de nchisoare. Tot asa si femeia aceasta; ca un prizonier de rzboi, robit de aceast poft rea, nu va suferi s aud cu dorul si rvna cuvenit vorbindu-i-se de cele duhovnicesti si nici nu va face vreo fapt bun. Care, dar, ti este folosul de pe urma podoabei acesteia, de pe urma acestei moliciuni? - mi fac plcere bijuteriile! - Iarsi mi-ai vorbit de pagub si de pierzare! - Dar m cinstesc mult cei ce m vd. - Si ce-i cu asta? O alt pricin de stricciune, care te face cnd nfumurat, cnd obraznic. Haide, dar, ngduie-mi s-ti art eu pagubele, odat ce tu nu mi-ai spus folosul. Care sunt, dar, pagubele ce ti le aduc bijuteriile? Grija e mai mare dect plcerea. Din pricina asta multi din cei ce te vd - negresit dintre cei legati de pmnt - se bucur mai mult dect tine, care porti aurul si bijuteriile. Tu te mpodobesti cu podoabe care-ti aduc griji; aceia si desfteaz privirile fr s aib vreo grij. O alt grij apoi. Esti umilit si invidiat de toti. Vecinele si prietenele, piscate de invidie, se narmeaz mpotriva brbatilor lor si dezlntuie mpotriva ta rzboaie cumplite. Pe lng aceste pagube, altele: ti cheltuiesti tot timpul liber si toat grija cu gtelile; nu te lipesti cu toat inima de faptele cele duhovnicesti; esti plin de nfumurare, de obrznicie si slav desart; esti legat strns de pmnt si se taie aripile si n loc de vultur, ajungi cine si porc. ncetnd de a te mai uita si a zbura la cer, cauti n jos ca porcii; si, cotrobind prin gurile pmntului dup aur, sufletul tu si pierde brbtia si libertatea. Spui c-si ntorc oamenii privirile spre tine cnd te arti n oras? Dar tocmai pentru asta n-ar trebui s porti aur, ca s nu ajungi spectacol de teatru, ca s nu intri n gura tuturor brfitorilor. Nici unul din cei ce-si ntorc privirile spre tine nu te admir, ci-si bat joc de tine c-ti plac podoabele, c esti o nfumurat, c esti o femeie vanitoas. Dac te duci la biseric, nu pleci de acolo fr vreun folos sufletesc, ci cu mii si mii de cuvinte de batjocur, de ocri si de blesteme, nu numai de la cei care te vd, ci si de la profet. Isaia, cel cu mare glas, ndat ce te vede strig: Acestea zice Domnul ctre fetele cele ngmfate ale Sionului: Pentru c au umblat cu grumajii ridicati, pentru c au fcut cu ochiul, pentru c-si trsc hainele cu psitul picioarelor, pentru c joac din picioare, Domnul va dezveli podoaba lor si n locul mirosului celui plcut va fi praf si n loc de bru se vor ncinge cu funie (Isaia 3,15. 23). De acestea vei avea parte si tu, n loc de podoab. C aceste cuvinte n-au fost spuse numai pentru fetele Sionului, ci oricrei femei care face ca ele. mpreun cu profetul Isaia st acuzator si Pavel, spunnd lui Timotei s porunceasc femeilor s nu se mpodobeasc cu mpletituri de pr sau cu aur sau cu mrgritare sau cu haine scumpe (1Timotei 2,9). Deci, n orice mprejurare, ti este vtmtoare purtarea de bijuterii; dar mai cu seam cnd te duci la biseric, cnd treci printre sraci. Dac ai cuta s te nvinuiesti amarnic pe tine nsti, n-ai putea-o face mai bine dect mbrcndu-te cu astfel de haine si podoabe, semn de cruzime si neomenie. Gndeste-te cte stomacuri flmnde lasi cu podoabele acestea, cte trupuri dezbrcate, cu luxul acesta drcesc! Cu mult mai bine ar fi s hrnesti sufletele celor flmnzi dect s-si guresti lobul urechilor si s atrni de urechi, degeaba si fr de rost, hrana a mii si mii de sraci. Este oare o slav s fii bogat? Este oare o laud s porti pe tine bijuterii de aur? Chiar dac podoabele acestea ar fi cstigate prin munc cinstit, totusi vina ta este nespus de mare; gndeste-te ns ct de covrsitoare este atunci cnd sunt cstigate cu necinste si nedreptate! Spui c-ti sunt dragi laudele si slava? Dezbrac aceast podoab plin de batjocur si toti te vor admira si te vei bucura si de slav si de plcere curat; asa ns esti batjocorit si-ti pregtesti cu ele multe prilejuri de suprri. Dac ierti vreuna din ele gndeste-te cte necazuri ti pricinuiesti! Cte slujnice nu-s btute, cti oameni nu sunt necjiti, cti nu sunt arestati, cti nu sunt ntemnitati! Din pricina podoabelor acestora, judecti, anchete, mii si mii de blesteme si nvinuiri; femeia este blestemat si nvinuit de brbat, brbatul de prieteni, iar sufletul de el nsusi. - Dar bijuteriile nu se pierd! - Tocmai acest lucru nu este usor! Dar chiar dac le-ai feri totdeauna e pierdere si asa pstrate dau mult btaie de cap, mult grij si scrb si nici un cstig. Ce venit aduc ele n cas? Ce folos celei ce le poart? Nici un folos, ci mult urtenie si nvinuiri din toate prtile. Cum vei putea sruta si cuprinde picioarele lui Hristos cnd esti mpopotonat asa? Hristos si ntoarce fata de la aceast podoab. De

aceea a primit s Se nasc n casa teslarului; dar, mai bine spus, nici n casa aceea, ci ntr-o colib si ntr-o iesle. Cum vei putea s-L vezi pe El cnd nu ai frumusetea cea poftit de El, cnd nu porti podoaba plcut Lui, ci una urt de El? Cnd te apropii de El nu trebuie s fii mpodobit cu astfel de haine, ci mbrcat cu virtute. Gndeste-te ce este n definitiv aurul? Nimic altceva dect pmnt si cenus. Bag-l n ap si s-a fcut glod! Gndeste-te si rusineaz-te cnd faci din glod stpn, cnd lasi toate si stai lng aur, cnd l porti si-l plimbi pretutindeni, chiar cnd te duci la biseric, atunci cnd mai cu seam ar trebui s fugi de el. Nu s-a zidit biserica ca s-ti arti n ea bogtia aceasta, ci bogtia cea duhovniceasc. Tu ns, ca si cum te-ai duce la parad, nu la biseric, asa te mpodobesti din cap pn n picioare; imiti pe cele de pe scen si porti pe tine gunoiul acesta vrednic de batjocur. Din pricina asta sufletele multora se vatm, iar dup terminarea slujbei de la biseric, n case si la mese, ai s auzi pe cei mai multi vorbind tocmai de gtelile acestea. n loc s spun: Profetul si apostolul au spus cutare si cutare, vorbesc de luxul hainelor, de mrimea pietrelor scumpe si de toat mpopotoneala celor ce se mbrac asa. Aceste discutii v fac si pe voi si pe casnicii vostri lenesi spre milostenie. Nici unul din voi n-ar dori s rup repede ceva din aurriile acestea si s hrneasc un flmnd. Cum ai putea hrni pe un altul cu pretul uneia din aceste bijuterii, cnd tu nsti vrei mai degrab s duci o viat amar dect s-ti vezi mputinate podoabele? Multe femei se uit la bijuteriile lor ca la niste fiinte si tin la ele mai mult dect la copiii lor. - Doamne fereste! mi se rspunde. - Artati-mi asta! Artati-mi-o prin fapte, pentru c eu vd c acum lucrurile stau cu totul astfel. Care femeie, stpnit tare de dragostea de giuvaericale, si-a prefcut n bani giuvaericalele ca s smulg din ghearele mortii sufletul unui copil? Dar pentru ce vorbesc de sufletul unui copil? Care femeie si-a rscumprat cu ele sufletul ei pierdut? Dimpotriv, vd c multi si vnd n fiecare zi sufletul de dragul bijuteriilor. Dac li se mbolnveste trupul fac tot ce pot, dar dac vd c li se stric sufletul, nu fac nimic, ci privesc cu nepsare si sufletul lor si sufletul copiilor lor ca s le rmn giuvaericalele, care pier cu timpul si ele. Pui pe tine aurrii n valoare de mii de talanti, iar mdularul lui Hristos nu are nici hrana cea de toat zilele. Stpnul de obste al universului a dat deopotriv tuturor si cerul si cele din ceruri si masa cea duhovniceasc. Tu ns nu-i dai Lui nici pe cele pieritoare, ca s fii legat necontenit cu lanturile acestea cumplite. Din pricina aceasta miile si miile de pcate, din pricina aceasta brbatii ajung niste desfrnati, pentru c voi, femeile, nu-i faceti s triasc crestineste, nu-i faceti s filosofeze, ci-i nvtati s le plac podoabele cu care se mpodobesc femeile stricate; din pricina aceasta si cad repede n bratele desfrului. Dar dac i-ati nvta s dispretuiasc astfel de podoabe si s le fac bucurie castitatea, evlavia si smerenia, n-ar fi prinsi cu atta usurint n ghearele desfrului. Poate s se mpodobeasc asa desfrnatele! Ba, chiar mai mult dect atta, dar nu pentru brbatii vostri! Obisnuiti dar pe brbatii vostri s le plac podoaba aceasta duhovniceasc, pe care n-o pot vedea la desfrnate. M ntrebi cum l poti face pe brbatul tu s capete acest obicei? ndeprteaz de la tine gtelile si giuvaericalele si pune-ti podoaba cea duhovniceasc. Asa ti vei feri brbatul de orice pericol, iar tu vei fi pretuit. Dumnezeu te va milui, toti oamenii te vor admira si vei avea parte si de bunttile cele viitoare, cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Cruia slava si puterea n vecii vecilor, Amin.