Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

Utilizarea microscopului operator

dentar in restaurarile compozite

1. Istorie si dovezi stiintifice

2. Componente, clasificari, avantaje, dezavantaje
3. Beneficiile tomatol de tratament
4. Ergonomia si setup-ul
5. Reglarea microscopului si a parfocalitatii
6. Lucrul in oglinda

1. Istorie si dovezi stiintifice

Microscopul (grec. Mikrós: mic; skopein: a observa)

= instrument optic care transmite o imagine mărită a unui obiect
tomatolo printr-un sistem de tomat.

Istoric:
1979- restaurari directe la microscop
2002- restaurari minim tomatol

SITUATIA MICROSCOPIEI DENTARE IN ROMANIA

 august 2005 – instalarea primului (Microscop Operator Dentar)
MOD
 decembrie 2005 – Fondarea Societatii Romane de Microscopie
Dentara
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

 aprox 250 de MOD in functiune in prezent Romania. Medie 5

MOD/judet

In prezent, utilizam cel mai des microscopul in :

 endodontie cel mai frecvent
 chirurgie (dento alveolara, parodontala, periapicala)
 stomatologie restaurativa
 protetica
 ortodontie

Magnificatie si rezolutie studiu:

Ochiul uman:- 200u (microns)
 2.5X loupes- 100u
 4X loupes - 50u
 Sharp explorer ~40u
 8X microscope -25u
 10X microscope -20u
 14X microscope -14.3u
 20X microscope -10u

2. Componente, clasificare, avantaje, dezavantaje

 COMPONENTE
A. Cap optic
B. Sursa de lumina
C. Accesorii
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

A. Magnificarea= capul optic

Cea mai importanta componenta a microscopului, componentele
acestuia:
 Ocularele- “cupe de cauciuc” , ele inlatura lumina venita din
lateral, astfel incat sa obtinem o vizibilitate mai buna
 Schimbatorul de trepte- microscoapele au mai multe trepte de
magnificatie, ajungand unele pana la 5 trepte. Endodontii
folosesc de regula cele mai mari trepte, pe cand in
stomatologia restaurativa utilizam de cele mai multe ori trepte
mici sau medii.
 Lentila- cea mai importanta component, ea produce marirea
campului operator.

B. Sursa de lumina
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

LED, Halogen Xenon

Iluminarea poate sa fie inclusa la nivelul capului optic, mai ales in
cazul microscoapelor care au LED. Pentru ca ledul nu incalzeste si
poate fi inclus in capul optic, pe cand becul cu halogen
supraincalzeste si ar avea nevoie de un ventilator inclus la nivelul
capului optic ceea ce face nepractica manipularea. In cazul celor cu
halogen, becul este pozitionat intr-o cutie separate la nivelul
stativului.
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

C. Accesorii
 stativ,
 beamspleater are scopul de a diviza fascicolul campului
operator al imaginii in 2, una spre ochiul operatorului, iar
cealalta poate fi redirectionata spre lateral spre un alt cap
optic pentru ca asistenta sa poata si ea vizualiza
operatiunea,
 adaptor camera,
 filtere au si ele doua scopuri majore, in cazul restauratii
exista un filtru portocaliu pentru a preveni fotopolimerizarea
excesiva realizata de lumina puternica a microscopului, sau
mai exista un filtru verde care se utilizeaza in chirurgie
pentru a crea un contrast mai bun cu vasele de sange.
 prelungintoare oculare/ brat,
 camera foto/video, montata la nivelul beamspleaterului.

 CLASIFICARE

A) Dupa magnificatie:
 magnificatie mica (2.5x - 8x)
 magnificatie medie (8x - 14x)
 magnificatie mare (14x - 30x)
Grossman’s Endodontic Practice 12th ed.

B) Dupa modul de fixare:

 pe tavan
 pe perete
 pe pardosea-cele mai utile si manevrabile

C) Dupa sursa de lumina:

 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

 LED – cele mai raspandite, datorita pretului si calitatilor de

iluminat
 halogen
 xenon

 AVANTAJE

1. Vizibilitate crescuta
Datorita magnificarii si a luminii transmisa prin fibra optica la campul
operator este posibila tratarea cu mai multa precizie in conditii de
vizibilitate incomparabil imbunatatite fata de privirea directa.

2. Creste calitatea tratamentului

Exista numeroase articole publicate pe tema cresterii calitatii
tratememtelor efectuate sub control microscopic.

3. Pozitie ergonomica de lucru

Scaderea drastica a oboselii oculare, a afectiunilor musculo-scheletale si
scad oboseala psihica, cresterea calitatii vietii medicului

4. Sentimentul de “control” , precizie dar si si satisfactie al medicului

Observarea in detaliu a anatomiei, mofologiei, configuratiei tesuturilor
dentare si a materialelor aploicate da siguranta si precizie.
Satisfactia personala este de asemenea crescuta.

5. Creste capacitatea de comunicare cu asistenta si pacientului prin

intermediul fotografiilor
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

6. Mai putina iatrogenie, de exemplu: nu exista riscul sa atingi dintele

vecin in prepararea cavitatilor de clasa II.

 DEZAVANTAZE

 perioada de invatare ( studii care cuantifica asta, spune ca

perioada de invatare este inre 3 luni-1,2 ani)
 limitarea spatiului de lucru
 necesita asistent medical
 miscarile instrumentelor au amplitudini mici ( miscarea ampla a
bratelor este greu de reprodus )
 cost mare
 reticenta la nou

 ETAPE

I. diagnostic
II. prepararea cavitatii
III. finisarea preparatiei
IV. verificarea inchiderilor (diga, matrici, compozit)
V. realizarea obturatiei (stratificare si modelare)
VI. finisare
VII. managementul deschiderilor camerei pulpare

In cazul acestor etape cu “bold” s-a demonstrate eficacitatea utilizarii

microscopului.
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

I. DIAGNOSTIC

Identificarea cu usurinta a:
 fisurilor din smalt
 zonelor de smalt demineralizat
 deschiderilor mici ale camerei pulpare
 zonelor de infiltratie
 fracturilor

II. Prepararea cavitatii/ indepartea obturatiei vechi

si exereza dentine

Sa fie realizata minim-invaziv:

 izolarea
 folosirea icurilor (prewedging)
 principiile clasice ale prepararii cavitatilor
 indicator de carie
 transformam in clasa 1 unde e cazul

Daca este cazul se realizeaza pregatirea prerestaurare, care presupune:

1. amperentarea suprafeti oluzala realizand o cheie ocluzala, “Stemp
technique”
2. amprentarea proximo-vestibulo-orala (diga lichida+inel)
“Custom ring”
3. reconstructia subgingivala “deep margin elevation”
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

III. Finisarea preparatiei

 conturul
 bizotarea
 controlul tesutului restant (eliminarea completa a zonelor de
smalt demineralizat si dentina infiltrata de pe peretii cavitatii)

IV. Verificarea etansietatii

 etansitatea foliei de diga pe dinte

 inchiderea matricilor pe dinte
 prezenta zonelor de infiltratie salivara
V. Realizarea obturatiei

 controlul surplusurilor
 controlul golurilor si impuritatilor
 controlul refacerii detaliilor anatomice

VI. Finisarea obturatiei

 controlul surplusului de compozit (ocluzal sau proximal)

 golurile de suprafata
 particule restante din materialele de finisare

VII. Managementul deschiderilor camerei pulpare

4. Ergonomia in cabinetul dentar

 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

 Pasul1: Stetarea pozi1ei medicului

 Pasul 2: Setarea pozi1ei pacientului (defapt a
fotoliului dentar)
 Pasul 3: Setarea pozi1ei asistentului medical

 Pasul 4: setarea microscopului si mobilierului

(masute mobile; masuta unit)

Lucrul cu microscopul operator dentar

 Rezulta in anumite solicitari ale organismului, - MOD intra in
circuite operative.
 Ambele considerente au impus stabilirea unor criterii ergonomice
de lucru specifice.

 Conditii preliminare majore pentru folosirea microscopului

a) Aplicarea sistemului de diga
Diga este necesare pentru izolarea campului in vederea adeziunii, a
prevenirii inseminarii bacteriene in cazul deschiderii accidentale a
camerei pulpare , si pentru a oferi liniste operatorie medicului
daca nu s-a realizat o izolare cu diga, oglinda se va aburi imediat din
cauza respiratiei pacientului si vederea va fi imposibila.
Pentru absorbtia luminii reflectate si accentuarea contrastului se
recomanda utilizarea foliilor de diga albastre sau verzi

b) Lucrul in oglinda (vedere indirecta)

Pentru ca nu ne putem modifica pozitia constant, in majoritatea
cazurilor lucram in vedere indirecta de pe pozitia microscopului,
aoclo unde se afla ocularele.
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

c) Respectarea ergonomiei din pozitie sezanda

De la ora 12 aproximativ.

 Recomandari referitoare la ergonomie

pentru lucrul la MOD
1. Setati-va propria pozitie ergonomica pe
scaunul medicului [medic]
2. Setati pozitia orizontala a pacientului in fotoliul stomatologic
[pacient]
3. Pozitionati MOD deasupra fetei pacientului [corp microscop]
4. Plasati zona de lucru chiar in centru spotului luminos [lumina]
5. Reglati distanta focala minima prin urcarea/coborarea scaunului
pacientului
6. Verificati daca aveti o pozitia corecta a corpului -> Spatele drept
Pozitia sagitala a capului: – coloana cervicala sa fie in continuarea
coloanei toracice
Pozitia laterala a capului – linia bipupilara sa fie perfect orizontala

 Porfocalitatea-reglarea imaginii

1. reglati dioptriile pe “0” la fiecare ocular

2. alegeti cea mai MARE treapta de marire si ajustati

dioptriile pana obtineti o imagine clara

3. alegeti apoi cea mai mica treapta de magnificatie

si reglati succesiv dioptriile (prima data la un ochi
apoi la celalalt) pana obtineti o imagine clara cu
fiecare ochi

 Camera atasata la beamspleater se

monteaza pe partea ochiului dominant
 Microscopul dentar | Cursul V Odontologie

 Vizibilitate
1. Vedere directa (cand lucram
ocluzal la dintii inferiori sau
vestibular la frontalii
superiori)
2. Vedere indirecta
3. Oglinda pozitionata la
distanta pentru a crea spatiu
instrumentelor
4. Oglinda uneori chiar inafara
cavitatii orale
5. Se poate utiliza si o oglinda
foto

 Lucrul in oglinda
1. Oglinda curata in
permanenta (stearsa, suflata
cu spray-ul)
2. Oglinda trebuie
plasata la distanta de
dintele in lucru
pentru a permite inserarea instrumentelor.
3. Repozitionarea oglinzii impune ajustarea reglarii focusului
microscopului facand intreaga procedura cronofaga si posibil chiar
enervanta.

Lucrul cu instrumentele de modelat compozit:

modelare cuspizi situati de partea mainii drepte a operatorului