- "Educatia pentru sanatate" n scolile din Romnia Capitolul I Abstract Lucrarea de fata se doreste a fi "o tragere de mneca" pentru

decidentii din educatie, la nivel de Curriculum National. O problem 616o1410g 59; declarata comuna pentru ntreaga Uniune Europeana - "Educatia pentru sanatate" - este lasata la ambitia claselor politice romnesti, care, odata ajunse la putere, nu continua sau continua, dar schimba nepotrivit, masurile luate n politica educatiei de catre puterea guvernanta.

Capitolul II Consideratii preliminare "Educatia pentru sanatate" n Romnia trebuie sa devina o tinta strategica a nvatamntului preuniversitar. Copiii de azi vor deveni adultii de mine. Copiii sanatosi de azi vor deveni adultii sanatosi de mine. Necesitatea unui demers de analiza asupra acestui domeniu a venit n primul rnd din experienta de cadru didactic, att de profesor ct si de diriginte, din cunoasterea nevoilor elevilor de azi (ntr-o societate a cunoasterii, o societate din ce in ce mai practica), a caror obiective sunt cu totul altele la vrste comparabile cu ale elevilor de acum 10 ani. Desi Romnia pare sa-si fi ales calea corecta n ceea ce priveste dezvoltarea mediului de afaceri, poate chiar a ntregii economii, n ceea ce priveste nvatamntul si sanatatea (domenii a caror rezultate se vad n timp ndelungat, dar a caror efecte de politici pot fi necrutatoare) este sigur faptul ca mergem nca "pe bjbite", ca mai avem multe de nvatat. Cele doua directii (nvatamntul si sanatatea) merg mna n mna. Este unul din motivele pentru care Banca Mondiala a sprijinit programul "Educatia pentru sanatate" n Romnia. Desi ar fi trebuit sa fie un obiectiv al Ministerului Educatiei nca de dupa revolutie, ca un raspuns al analizei attor sisteme educationale europene si nu numai, programul vine foarte trziu (dar mai bine, dect niciodata). O societate prost educata si bolnava - aceasta pare a fi caracteristica principala a societatii romnesti din prezent. Ca dovada, regasim Romnia n clasamente ale OMS, nefavorabile noua: locul 1 n Europa la bolnavii de hepatita B si C locul 1 n Europa si 2 n lume la avorturi primitive locul 1 n Europa la mortalitate cauzata de ntreruperi de sarcina locul 1 n lume la rata mortalitatii infantile
1

locul 1 n lume la numarul de abandonuri de copii n maternitati locul 1 n Europa de Est la cancer locul 1 n Europa si 3 la nivel mondial la bolnavii de tuberculoza locul 1 n Europa la cancerul de col uterin locul 4 ca rata a mortalitatii cauzate de afectiunile hepatice locul 1 n Europa la decese produse de accidentele de circulatie locul 1 n lume la incidenta bolilor cardio-vasculare ultimul loc n Europa la donatori de organe ultimul loc n Europa la prevenirea gripei

Sunt clasamente n care ne-am putea ndeparta de primul loc, sau respectiv ultimul loc, printr-o educatie sustinuta n scoala. Semnale de alarma se pot trage si din perspectiva comportamentelor de risc la tinerii, n ultimul deceniu, Romnia confruntndu-se din ce n ce mai mult cu cresterea consumului de droguri n rndul tinerilor, scaderea vrstei de consum de alcool, cresterea numarului de cazuri de violenta, cresterea numarului de sinucideri n rndul adolescentilor. scoala este locul pe unde trec toti cetatenii (tinerii, care prin educatia primita si vor educa indirect si parintii, acolo unde nu mai este cazul), iar o colaborare ntre Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii este binevenita. Capitolul III Metodologie Prezenta lucrare se bazeaza n primul rnd pe discutii de tip focus-grup realizate cu elevi, n scoli din mediul rural n care nu a fost promovata disciplina "Educatie pentru sanatate", cu parinti, dar si cu cadre didactice care predau disciplina, cu diriginti (profesori de consiliere si orientare scolara). Pentru realizarea lucrarii s-au mai luat n considerare numeroasele surse de informare ale diferitelor site-uri de specialitate (al Guvernului Romniei, al M.Ed.C, al M.S.F. ), precum si reactii, sondaje de opinie, chestionare ale forurilor competente, afisate n diferite surse mass-media. Acestea reprezinta si una din limitele analizei, prin lipsa datelor cantitative proprii si interpretarea unor date, uneori prezentate, poate, subiectiv. Capitolul IV Politica educationala a programului "Educatia pentru sanatate" Pentru a ncuraja institutiile si agentiile educationale si de sanatate sa-si coordoneze eforturile pentru a promova sanatatea n scoli, OMS (WHO) a convenit
2

ntrunirea unui comitet de experti n acest sens (Expert Committee on Comprehensive School Health Education and Promotion) la Geneva, n Elevetia, ntre 18 si 22 septembrie 1995. "Educatia pentru sanatate" a devenit o prioritate pentru educatia globala, lucru accentuat de organismele internationale. UNESCO afirma: "Sanatatea n rndul elevilor este o investitie n viitorul unei tari si n capacitatea poporului sau de a asigura dezvoltarea economica si sociala. Un program eficace de sanatate a educatiei, de igiena si nutritie ofera mai multe avantaje:  raspunde unei nevoi contemporane de educatie  creste eficacitatea altor tipuri de investitii n dezvoltarea copilului  ofera garantie unor rezultate scolare mai bune  permite o mbunatatire a echitatii sociale  este o strategie rentabila" n cadrul problemelor sociale si de sanatate, educatia pentru sanatate recunoaste n cadrul comportamentelor de risc, adesea, cauze, factori si conditii care tin de ambele domenii. Educatia pentru sanatate permite elevului sa dezvolte si sa manifeste cunostinte, comportamente, compentente si practici din ce n ce mai sofisticate, care i motiveaza n a pastra si ameliora sanatatea, a preveni boli si a reduce comportamentele de risc (UNESCO). Numarul mereu n crestere al persoanelor care au adoptat un stil de viata nesanatos fata de ei nsisi si fata de ceilalti, de cele mai multe ori si ca urmare a unei informari deficitare, a impus dezvoltarea programelor de educatie pentru sanatate si desfasurarea unor actiuni de instruire specifice, mai cu seama n institutiile de nvatamnt din Romnia. Programul "Educatia pentru sanatate" a fost introdus n scolile din Romnia ncepnd anul scolar 2003/2004 sub forma unei discipline de studiu optionale sau ca ore integrate n alte materii. n tara noastra nca nu s-a nteles statutul de disciplina optionala. n foarte multe scoli disciplinele optionale sunt stabilite de conducere, plecnd de la disciplinele necesare promovarii unor examene nationale, nelundu-se n seama dorintele cadrelor didactice, dar mai ales cele ale parintilor si elevilor, cum este cel mai normal. Demersul de analiza n cauza si propune sa arate slaba eficienta a programului si, de asemenea necesitatea introducerii ca disciplina obligatorie n Curriculum National. Obiectivele, temele alese n cadrul disciplinei disciplinei sunt foarte bine realizate. Ceea ce credem ca lipseste programului este o buna organizare si o inadvertenta ntre obiective si ceea ce este luat n discutie prin ghidurile propuse de M.Ed.C.. Conform programei M.Ed.C., principalele teme abordate sunt: - Notiuni elementare de anatomie si fiziologie, etapele cresterii si dezvoltarii organismului. - Igiena personala (mini si unghii, dinti, nas si gura, par, mbracaminte). - Activitate fizica si odihna.

- Sanatatea mediului (locuinta, poluarea etc.) - Sanatatea mentala (apartenenta la un grup, politete si regulile sale, roluri sociale, relatii interpersonale, stresul etc. ). - Sanatatea alimentara (clasificarea alimentelor, piramida unei alimentatii echilibrate, protectia consumatorului etc.). - Sanatatea reproducerii (cilul menstrual, metode de contraceptie, infectii transmisibile pe cale sexuala). - Bioetica. - Consumul si abuzul de substante toxice - drogurile, alcoolul, tutunul precum si consecintele ce deriva din acestea cum ar fi: absenteism si abandon scolar, delincventa juvenila (comportamente cu risc). - Accidente, violenta, abuz fizic (inclusiv reguli de acordare a primului ajutor), violenta n familie. Toate sunt teme ce nu ar trebui sa lipseasca n nici un an din discutiile cu elevii. S-a ncercat abordarea sumara a temelor legate de sanatate prin orele de dirigentie, dar programa pentru consiliere si orientare scolara este mult prea vasta si, mai ales la clasele terminale, se pune mult accent pe orientarea elevilor spre profilurile scolare adecvate. Biologia, ca obiect care ar mai avea o legatura directa cu "Educatia pentru sanatate", are, la fel, o programa mult prea ncarcata, si axata pe dobndirea de cunostinte legate de botanica, zoologie, genetica, poate mai mult dect pe anatomia si fiziologia omului. Programul are ca parteneri: - foarte multe institutii publice: M.Ed.C, M.S.F., M.T.S., M.A.P.N., M.I, A.N.P.C., M.P.P.M., S.R.I., A.N.T.T.S.; ONG-uri: Salvati Copiii, Tineri pentru Tineri, Societatea Romna de Crucea Rosie, Liga Romna pentru Sanatate Mintala, Comitetul Olimpic si Sportiv Romn - Academia Olimpica Romna, Asociatia Romna pentru Ambalaje si Mediu, Asociatia Romna Anti-SIDA, Romanian Angel Appeal, Centrul Parteneriat pentru Egalitate - donatori internationali, companii particulare. Desi printre institutiile publice partenere se regaseste si Ministerul Sanatatii si Familiei, doar activitatea ONG-urilor s-a facut resimtita pna n prezent, dar si acesta legata n primul rnd de educatia sexuala si comportamentele de risc dezvoltate de abuzul de droguri (deci activitate ce priveste elevii doar de o anumita vrsta). Medicul scolar reprezinta persoana care, alaturi de diriginte, poate ajuta elevii. Colaborarea dintre cele doua persoane consideram ca este definitorie pentru realizarea programului dorit de guvernanti. Totusi, n implementarea lui, medicii scolari nu au fost deloc solicitati, formarea n acest sens primind-o doar cadrele didactice. Pe de alta parte medicul scolar este un subiect "tabu" att
4

pentru M.Ed.C ct si pentru MSF. La noi in tara, fiecarui medic scolar i revin 2.000-2.500 de elevi si prescolari, ceea ce nseamna 2-3 scoli medii si gradinite. Datorita numarului mare de elevi, ct si necesitatii de a-si mparti atentia ntre mai multe instituii de nvatamnt, medicul scolar nu are timpul necesar sa faca o educatie medicala adecvata elevilor, sa discute problemele esentiale cum ar fi: educatia sexuala, igiena, consumul de droguri, regimul de activitate si odihna sau alimentatia sanatoasa. (sursa: http://www.presspro-medic.ro/article--xClinic-Medicina_Scolara--1706.html) Mentionam din punctele slabe ale programului si programei:
- de la nceput programa contine idei gresit formulate, mai nti prin faptul ca fiecare cadru didactic este responsabil de dezvoltarea armonioasa a elevului, a starii lui de bine si a unei calitati superioare a vietii nu exista doar cadre didactice care vor sa si asume acest lucru, dupa cum este precizat n programa; este una din finalitatile educatiei si deci este gresit tratata ideea n cadrul unei discipline optionale; pe de alta parte se precizeaza faptul ca se formeaza atitudini si deprinderi indispensabile, dar care sunt lasate doar la alegerea unor cadre-formatori si facilitatori - desi se foloseste varianta modulara, cadrul didactic avnd optiunea de a alege la ce nivel de clasa sa realizeze disciplina (I/II, III/IV, V/VI, VII/VIII, IX/X, XI/XII), se ntlnesc formulari din care reiese importanta discutarii unor anumite teme la un anumit nivel scolar sau din care reiese necesitatea unei continuari a temelor pe 2-3 ani de studiu - pna la clasa a IX-a/a X-a nu se prevede nimic clar legat de influenta mass-media asupra sanatatii mintale a copiilor, desi este cunoscut faptul ca utilizarea excesiva a calculatorului, a internetului, a televizorului ncepe de la vrste foarte tinere, si n orice situatie este mai buna prevenirea dect tratarea; scoala reprezinta doar 21.1% din valoarea surselor de informare solicitate de catre populatie pe tematica medicala, fata de 65% reprezentnd sursele de informare TV (sursa: www.sanatatea.com ) - este total gresita ideea de a formula valori si atitudini fata de sanatate doar la clasele liceale, odata ce nvatamntul obligatoriu este cel al claselor I-X; nca odata mentionam, a preveni este mai bine dect a trata; n general nvatamntul romnesc nu face referiri la dezvoltarea valorilor si atitudinilor, ceea ce este o lipsa grava n educatie - abordarea insuficient documentata a unor teme ca educatia sexuala, orientarea sexuala, bioetica (eutanasia), a atras atentia reprezentantilor cultelor religioase din tara, institutia Bisericii fiind foarte importanta nca n reprezentarea ncrederii romnilor (sursa: http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=7979&lang=r, http://www.crestinismortodox.ro/html/stiri/25_octombrie_2004.html ) Dintre problemele remarcate de Centrul pentru Studii Teologice Aplicate, n cadrul Simpozionului "Educatia pentru sanatate", probleme reale ale programului, amintim:

contradictia dintre materialele elaborate n cadrul Programului de "Educatie pentru sanatate" si protectia persoanei n ntregul ei "fizic si moral, spiritual si social" promovata de cadrul juridic national si international. calitatea stiintifica si pedagogica a materialelor elaborate si aprobate n cadrul programului national de educatie pentru sanatate este deficitara.
5

nu se acorda nici un fel de atentie consecintelor dezastruoase ale avortului. un program national de educatie pentru sanatate nu poate si nu trebuie sa faca apologia anarho-sexualismului, fenomen destructiv pentru societate. materialele luate n studiu deturneaza grav mesajul bioeticii. unele perspective legate de educatia pentru o alimentatie sanatoasa nu sunt suficient de fundamentate stiintific. alte aspecte medicale sunt prezentate neglijent, n ciuda importantei cunoasterii avantajelor si dezavantajelor conexe. De asemenea, este inegala tratarea disciplinei si a preocuparii fata de reusita programului pe cele doua medii scolare: urban si rural. Este clar faptul ca exista decalaje de obiective si competente chiar n cadrul programului "Educatia pentru sanatate" ntre scolile din mediul urban si cele din mediul rural. Temele trebuie abordate n maniera diferita, n scolile de la tara, scoli n care disciplina optionala de multe ori nici nu a intrat n atentia cadrelor didactice. Popularizarea programului n mediul rural s-a facut foarte slab, mediu din care provin cele mai multe si mai grave probleme de educatie a sanatatii. Daca pentru mediul urban accentul se va pune pe abuzul de droguri, n mediul rural trebuie pornit de la notiuni elementare de igiena, ca folosirea periutei si a pastei de dinti, a sapunului etc. Aici poate interveni hotartor medicul scolar n ajutorul dirigintelui, dar dupa cum am mai vazut, acesta este inexistent n multe din institutiile scolare. Totusi, consideram ca, n acelasi mod n care au fost mobilizati cea mai mare parte a dirigintilor la sfrsitul anului scolar 2005-2006 pentru a fi formati pentru noua nfatisare a obiectului (transformarea dirigentiei n consiliere si orientare scolara) - considerata de multe dintre cadrele didactice inutila, ntruct recompensarea materiala promisa nu s-a realizat iar informatiile primite nu au reprezentat nimic nou - n aceeasi maniera se putea realiza si formarea dirigintilor pe programul "Educatie pentru sanatate". Ar fi fost o abordare mult mai eficienta, dect cea folosita, pe judetele pilot. Este de recomandat ca disciplina sa intre n aceeasi arie curriculara de consiliere si orientare, tot sub apanajul dirigintilor, ntruct opinia unanima a cadrelor didactice este aceea ca o ora pe saptamna pentru ntlniri si discutii ntre diriginte si elevi este insuficienta. Pentru carentele pe care Romnia le are n acest domeniu se impunea tratarea acestei discipline ca obligatorie n scoli.

Capitolul V Concluzii Din ceea ce s-a observat, problemele tratate mai sus au ca principala cauza proasta organizare a sistemului de nvatamnt romnesc si abia dupa aceea se poate motiva cu fondurile putine alocate pentru nvatamnt, scuza folosita pentru justificarea tuturor problemelor din sistem. Din discutiile purtate cu persoanele cele mai implicate n program (elevi si cadre didactice), se recomanda o abordare mai "activa" a introducerii disciplinei, si permanenta ei n cadrul Curriculum National, ca facnd parte din aria curriculara "Consiliere si orientare". De asemenea este de dorit o formare profesionala a dirigintilor pe acest domeniu, data fiind insuficienta orelor de consiliere si orientare fata de necesitatile reale ale elevilor. Se doreste o mai buna comunicare cu reprezentantii M.S.F., n primul rnd cu medicii scolari - abia aici se poate spune ca lipseste cu desavrsire o finantare clara - fiind necesara prezenta lor n fiecare scoala. Actiunea ONGurilor ar trebui orientata si spre mediul rural si problemele caracteristice ale acestuia, nu doar spre comportamentele de risc ale tinerilor din mediul urban. Programul "Educatia pentru sanatate" este binevenit; este o initiativa laudabila a ministerului, dar a fost prost implementat, atragndu-si critici din partea multora din participantii la program. Neajunsurile se vad la ntocmirea programei si a ghidurilor pentru formatori. Pericolul vine si de la clasa politica romneasca care de cele mai multe ori neaga eficienta politicilor opozitiei. "Sanatatea Publica este baza pe care se sprijina fericirea individuala si puterea tarii". Benjamin Disraeli, premier al Marii Britanii (1875)