RISIPA ALIMENTARĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII ȘI GRIJA FAȚĂ

DE MEDIU
Aliona MĂRÎI
Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea Tehnologia Alimentelor, gr.FFT-201, Republica Moldova

alionamarii96@gmail.com

Coordinator științific: Chirsanova Aurica, dr., conf.univ., șef Departament Alimentație și Nutriție, Facultatea Tehnologia
Alimentelor

În anul 2020, între 720 și 811 milioane de oameni s-au confruntat cu foame. Numărul de
oameni afectați de foame a crescut considerabil în urma pandemiei Covid-19. După ce a rămas practic
neschimbată din 2014 până în 2019, prevalența subnutriției a urcat la aproximativ 9,9% în 2020, de la
8,4% cu un an mai devreme. Aproximativ una din cinci persoane (21 la sută din populație) s-a
confruntat cu foamea în Africa în 2020 – mai mult decât dublu față de orice altă regiune. Aceasta
reprezintă o creștere de 3 puncte procentuale într-un an. Urmează America Latină și Caraibe (9,1 la
sută) și Asia (9,0 la sută), cu creșteri de 2,0 și, respectiv, 1,1 puncte procentuale între 2019 și 2020. În
același timp, se estimează că 88 de milioane de tone de alimente sunt risipite anual în UE iar costurile
asociate sunt estimate la 143 de miliarde EUR [1]. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru
Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o treime din toate alimentele produse în lume sunt
pierdute sau risipite [2]. Mâncarea care se culege, dar în cele din urmă pierdută sau irosită, consumă
aproximativ un sfert din toată apa folosită în agricultură în fiecare an și necesită o suprafață de teren de
dimensiunea Chinei. Deșeurile alimentare generează aproximativ 8% din global emisii de gaze cu efect
de seră. Astfel, Legea privind prevenirea pierderii și risipei alimentare contribuie la:
 reducerea cantităților de deșeuri alimentare generate de operatorii economici;
 asigurarea cu produse alimentare sigure a persoanelor social vulnerabile.
Pandemia Covid-19 a afectat fiecare sector al economiei. Impactul socio-economic, în special
din cauza distanțării sociale, autoizolării și restricțiilor de călătorie, au dus la blocarea întregii societăți,
a milioane de locuri de muncă fiind pierdute sau transformate în muncă la distanță. Servicii alimentare,
de exemplu în hoteluri, cantine, restaurantele, cafenelele etc. au fost oprite, reduse foarte mult sau
reclasificate în servicii de livrare[3]. Atât consumul de alimente, cât și comportamentul alimentar al
consumatorului au suferit modificări din cauza focarul pandemiei de Covid-19 la începutul lunii martie
2020. Principalele consecințe ale situației au fost legate de stocuri foarte mari de produse alimentare
foarte perisabile, întreruperi ale lanțului alimentar, creșteri impresionante ale stocurilor de alimente
achiziționate în distribuții la scara larga cauzate de „stocul efect” și „efect de ședere acasă” și o
creștere bruscă a risipei alimentare pe tot parcursul aprovizionării lanț cu produse alimentare, de la
fazele agricole până la consum.
Pierderea de alimente pe cap de locuitor în Europa și America de Nord sunt de 280-300
kg/an. În Africa subsahariană și Asia de Sud/Sud-Est sunt de 120-170 kg/an. Producția totală pe cap de
locuitor de părți comestibile de alimente pentru consum uman este: în Europa și America de Nord circa
900 kg/an și în Africa sub-sahariană și Asia de Sud/Sud-Est, 460 kg/an [4].
 Reducerea pierderilor și a deșeurilor alimentare reprezintă o țintă importantă de Dezvoltare
Durabilă, în special în ceea ce privește securitatea alimentară, nutriția și sustenabilitatea mediului.
Astfel, se abordează ideea reducerii cu 50% a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor pe plan mondial
la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorului până în 2030, precum și reducerea pierderilor
alimentare la nivelul lanțurilor de producție și aprovizionare, inclusiv a pierderilor în sectorul
producției primare, al transportului și al depozitării. Cercetările UE arată că responsabilitatea pentru
risipa alimentară revine:
- 42% din gospodării (gospodării)
- 32% dintre producătorii de alimente
- 5% pentru comercianții cu amănuntul
- 15% pentru sectorul de catering.
Cea mai bună soluție pentru combaterea crizei alimentare este sprijinirea fermelor familiale. În
medie, fiecare cetăţean al ţărilor balcanice aruncă o jumătate de kilogram pe zi. Un număr
impresionant de consumatorii revin la alimentele tradiționale care făceau parte din dieta lor. Pentru
aceasta, fermele familiale, fermele mici și fermele ecologice sunt din ce în ce mai dezvoltate ca
răspuns la pesticide și chimicale[5].

Concluzii
Principalele cauze pentru care se aruncă alimentele sunt:
 degradarea rapidă (26%), estimarea eronată a cantității de alimente care se consumă la o masă
(21%) și cumpărăturile în exces (14%).
 Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt: mâncăruri gătite (25%), pâine/produse de
panificație (21%), legume (21%), și fructe (16%).
 Principalele metode prin care consumatorii pot reduce cantitatea de deșeuri alimentare din
propria gospodărie sunt: evaluarea corectă a consumului propriu cu achiziția de alimente
corespunzătoare (47%), sisteme de colectare selectivă a deșeurilor, care să includă recipiente
separate pentru deșeuri alimentare/organice (30%), achiziționarea unor alimente cu termenul de
valabilitate crescut (11%)
 Există o strânsă corelație între risipa alimentară și starea mediului. Pentru fiecare kg de hrană
produs (prin procesare) se eliberează în atmosferă 4,5 kg de CO2. Având în vedere risipa
alimentară de aproximativ 89 de milioane de tone produse în Europa, ar rezulta un echivalent a
370 de milioane de tone de CO2, ceea ce intensifică efectul de seră.

Bibliografie

1. Key figures on Europe, Eurostat, Luxembourg: Publications Office of the European Union,
2017 https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/8309812/KS-EI-17-001-EN-N.pdf/
b7df53f5-4faf-48a6-aca1-c650d40c9239
2. CHIRSANOVA, Aurica; REŞITCA, Vladislav. Factori de bază ce influenţează politicile
alimentare şi nutriţionale la nivel internaţional . In: Meridian Ingineresc. 2013, nr. 3, pp. 86-90.
ISSN 1683-853X. https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/27531
3. CHIRSANOVA, Aurica; CALCATINIUC, Dumitru. The impact of food waste and ways to
minimize IT. In: Journal of Social Sciences. 2021, nr. 4(1), pp. 128-139. ISSN 2587-
3490.10.52326/jss.utm.2021.4(1).15 https://doi.org/10.52326/jss.utm.2021.4(1).15
4. CALCATINIUC, Dumitru; GRIŢCO, Cătălina; CHIRSANOVA, Aurica; BOIŞTEAN,
Alina. The impact of organic food on the moldavan market. In: Microbial Biotechnology.
Ediția 4, 11-12 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul de
Microbiologie şi Biotehnologie, 2018, p. 76. ISBN 978-9975-3178-8-7.
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/76-76_1.pdf
5. Anul reducerii risipei, 2014. Available:
http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/risipa_alimentara/anul-2014- anul-combaterii-risipei-
alimentare.pdf