Oxizi, Baze, Saruri, Acizi

Oxizi

a.Definiție: Compus chimic poliementar , în componența căruia intra oxigenul su un

alt element.In molecula unui oxid , ambele valente ale oxigenului sunt satisfăcute de
celălalt element , care poate fi , după împrejurări , metal sau nemetal.

b.Scriere:Formula oricărui oxid se poate scrie corect cand se cunosc simbolurile

elementelor ce-l compun și valențele acestor elemente.

c.Proprietățile Oxidului:

1.Oxid cu proprietăți acide : oxid metalic ,care formează cu apa un acid .

Ex: Dioxidul de carbon : Cao + H2O = H2CO3

2.Oxid cu proprietăți bazice : Oxid metalic, care cu apa formează o baza.

Ex: Oxidul de calciu : CaO + H2O = Ca(OH)2

3.Oxid cu proprietăți bazice și acide ( amfoter ): oxid , care reacționează cu un acid

ca o bază ,și cu o baza ca un acid . Substanta amfotera : substanța care , în
soluție apoasa , poate functiona atat ca un acid ( fata de o baza ) , cat si ca o bază (
fata de un acid tare ).

La elementele din grupele principale , în cadrul unei perioade , proprietățile bazice

ale oxizilor devin mai slabe odată cu creșterea numărului de ordine al elementelor .
Din contra , proprietatile acide ale oxizilor devin mai puternice.In fiecare grupa
principala, pentru o treaptă de oxidare data a atomilor , proprietățile bazice ale
oxizilor cresc odată cu creșterea numărului de ordine al elementelor , proprietățile
acide , din contra scad .În special elementele grupelor a III-a si a IV-a principale
( grupa Borului, și grupa Carbonului) principale formeaza oxizi care prezinta atat
propietati acide ,cat și bazice .

Oxizi cu valenta I.Elementele care formează oxizi cu valenta I se afla In grupa 1-a
a VII-a (principale ) si grupa I-a secundara .

Grupa I-a principala :Oxid de Litiu ( Li2O), Oxid de Sodiu ( Na2O), Oxid de
Potasiu (K2O), Oxid de Rubidiu ( Rb2O), Oxid de cesiu ( Cs2O), Oxid de
franciu (Fr2O).

Grupa I-a secundară : Oxid de argint (Ag2O), oxid de aur (Au2O), oxid de
Unununium ( Uuu2O).

Grupa a VII-a principala :nemetale OXIZI NEMETALICI

Oxizi cu valenta II. Elemntele care formeaza oxizi cu valenta II se afla in grupa a
II-a , a IV-a (principale).

Grupa a II-a principala : oxid de beriliu (BeO), oxid de magneziu (MgO), oxid de
calciu (CaO), Oxid de strontiu (SrO), oxid de bariu ( BaO), Oxid de radiu (RaO);

Grupa a IV-a principala : oxid de germaniu (GeO) , oxid de staniu (SnO) , oxid de
plumb (PbO);(restule de elemente nemetale Oxizi nemetalici )

Alte elemente care formeaza oxizi cu valenta II : oxid de zinc (ZnO), oxid de
mercur(HgO), oxid de fier II ( FeO), oxid de cupru (CuO).

Oxizi cu valenta III.Elemtele care formeaza oxizi cu valenta III sunt in grupa a
III-a si a V-a principale.

Grupa a III-a principala: oxid de aluminiu (Al2O3), oxid de galiu(Ga2O3), oxid de

indiu (In2O3), oxid de Taliu (Tl2O3).

Grupa a V-a principala oxid de arsen ( As2O3), oxid de stibiu ( Sb2O3) oxid de
bismut (Bi2O3). (restule de elemente nemetale Oxizi nemetalici )

Alte elemente care formeaza oxizi cu valenta III : oxid de crom ( Cr2O3), oxid de
fier III(Fe2O3), oxid de cupru(Cu2O3).

Oxizi nemetalici:

Grupa a VII-a : oxid de clor[pentaoxid de clor si heptaoxid de clor ],(Cl2O5),

(Cl2O7).

Oxid de brom

Oxid de iod

Oxid de astatin

Oxid de fluor(F2O)

Grupa a VI-a : oxid de sulf [dioxid de sulf si trioxid de sulf ],(SO2),(SO3)

Grupa a IV-a : oxid de carbon [monoxid de carbon si dioxid de carbon], ( CO),

(CO2)

Oxid de siliciu
Grupa a V-a :oxid de azot [trioxid de azot si pentaoxid de azot ],(N2O3),(N2O5)

Oxid de fosfor [trioxid de fosfor si pentaoxid de fosfor ],(P2O3),(P2O5)

Cel mai important oxid nemetalic pentru omenire este oxidul de hidrogen sau apa,
H2O.

2.Baze.

a.Definitia:.Dupa Arrhenius:compus chimic , care in solutie apoasa sau in topitura

formeaza ioni cu sarcina pozitiva si ioni hidroxil cu sarcina negativa , care se misca
liberi .

Dupa Bronsted : substanta ( molecula sau ioni) , care in interactiunea cu un acid

( adesea cu o molecula de apa ) accepta ioni de hidrogen ( protoni )(acceptor de
protoni ).

Dupa Lewis : substanta , care dispune de cel pitin o pereche de electroni liberi ,
care poate completa deficitul de electroni al unui acid ( donor de perechi de electroni
).

b. Formare .

O baza se formeaza dintrun metal si radicalul hidroxil.

Radicalul hidroxil este o grupare din doua elemente OH( oxigen si hidrogen) , si are
valenta I

c.Formule

Baze cu valenta 1:LiOH, KOH, CsOH, AgOH, NaOH, RbOH, FrOH, AuOH ;Baze

Baze cu valenta II: Ca(OH)2, Mg(OH)2, Ca(OH)2, Sr(OH)2, Ba(OH)2, Ra(OH)2,

GE(OH)2, Sn(OH)2, Pb(OH)2, Zn(OH)2, Hg(OH)2, Fe(OH)2, Cu(OH)2 ;

Baze cu valenta III: Al(OH)3, Ga(OH)3, In(OH)3, As(OH)3, Sb(OH)3, Bi(OH)3,

Cr(OH)3, Fe(OH)3, Cu(OH)3 ;

3.Acid.
a.Definitia: Dupa Arrhenius : compus chimic , care formeaza in solutii apoase ioni
de hidrogen cu sarcina pozitiva si ioni radical acid cu sarcina negativa, care se misca
liber .

Dupa Bronsted : substanta (molecule sau ioni) , care in interactiunea cu o baza

(adesea o molecula de apa ) cedeaza ioni de hidrogen (protoni ) (donor de
protoni ).

Dupa Lewis : substanta , care dispune de un deficit de electroni , pe care il poate

completa cu o pereche de electroni liberi ai unei baze (acceptor de perechi de
electroni ) .

b.Molecula de baza a unui acid este HIDRONIU, H O+.

c.Formule , numele anionului, valente ,numele acidului

HF Ion florura , I , Acid Flourhidric

HCl , Ion clorura , I, Acid Clorhidric

HClO Ion Clorat , Acid Clorat

HClO Ion perclorat, Acid Percloric

HBr , Ion Bromura , I, Acid Bromhidric

HI, Ion iodura , I , Acid Iodhidric

H2S , ion hidrogensulfura , II , Acid sulfhidric

H2SO3 , ion sulfit , acid sulfuros

H2SO4 , ion sulfat , II , acid sulfuric

H2S2O3, ion tiosulfat , acid tiosulfuric

HNO2 , ion nitrit , acid azotos

HNO3 , ion nitrat , I , acid azotic

H3PO4 , ion fosfat , III, acid fosforic

H2CO3 , ion carbonat , II, acid carbonic

H2SiO3, acid silicic

H4SiO4 , ion silicat , acid ortosilicic

HCN , ion cianura , acid cianhidric

HSCN, ion tiocianat , acid tiocianic

4.Saruri.

a.Definitie:Compus chimic cu structura cristalina , alcatuit din ioni metalici sau ioni
de amoniu cu sarcina pozitiva (cationi) si din ioni radical acid cu sarcina negativa
( anioni)

Sarurile , in stare de agregare solida , se prezinta ca retele ionice si in solutie

apoasa sau in tpitura formeaza ioni care se misca liber.

b. Obtinere.1.Reactia acizilor cu bazele (neutralizarea )

2.Precipitarea sarurilor greu solubile , din solutii apoase

3.Reactia metalelor comune cu acizi

4.Reactia metalelor cu nemetale

c.Saruri,denumiri:

Floruri F(I), Cloruri Cl(I), Bromuri Br(I), Ioduri I(I), Sulfuri S(II), Sulfati SO4(II),
Azotati NO(I), Carbonati CO3(II), Fosfati PO4(III)

d.Saruri, formule:

1.Floruri : LiF, KF, CsF, AgF, NaF, RbF, FrF, AuF ;

BeF2, MgF2, CaF2, SrF2, BaF2, RaF2, GeF2, SnF2, PbF2, ZnF2, HgF2, FeF2, CuF2 ;

AlF3, GaF3, InF3, TlF3, AsF3, SbF3, BiF3, CrF3, FeF3, CuF3 ;

2.Cloruri : LiCl, KCl, CsCl, AgCl, NaCl, RbCl, FrCl, AuCl ;

BeCl2, MgCl2, CaCl2, SrCl2, BaCL2, RaCl2, GeCl2, SnCl2, PbCl2, ZnCL2, HgCl2,
FeCl2, CuCl2 ;

AlCl3, GaCl3, InCl3, TlCl3, AsCl3, SbCl3, BiCl3, CrCl3, FeCl3, CuCl3 ;

Bromuri LiBr, KBr, CsBr, AgBr, NaBr, RbBr, FrBr, AuBr ;

BeBr2, MgBr2, CaBr2, SrBr2, BaBr2, RaBr2, GeBr2, SnBr2, PbBr2, ZnBr2, HgBr2,
FeBr2, CuBr2 ;

AlBr3, GaBr3, InBr3, TlBr3, AsBr3, SbBr3, BiBr3, CrBr3, FeBr3, CuBr3 ;
4.Ioduri: LiI, KI, CsI, AgI, NaI, RbI, FrI, AuI ;

BeI2, MgI2, CaI2, SrI2, BaI2, RaI2, GeI2, SnI2, PbI2, ZnI2, HgI2, FeI2 CuI2 ;

AlI3, GaI3, InI3, TlI3, AsI3, SbI3, BiI3, CrI3, FeI3, CuI3 ;

La restul SARURILOR , se copie radicalul , se verifica valenta elementului si a

sarii,si se scrie formula dorita.

Cationul (grec. ἰόν [ión] = cel mișcător) este un ion încărcat electric
pozitiv,

ANIÓN - Ion cu sarcină electrică negativă,

disociație - Descompunere a moleculelor în molecule mai simple sau în

ioni

Un electrolit slab este un electrolit care nu disociază complet în soluție

apoasă soluție
Un electrolit puternic este o solut sau o soluție , care este un
electrolit care disociază complet în soluți

CATÓD, catozi, s. m. (în opoziție cu anod) Polul negativ al unei pile

electrice.

ANÓD, anozi, s. m. Electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat

de electroliză

electroliții se pot ioniza atunci când sunt dizolvați în apă, în timp ce

nonelectroliții nu se pot ioniza atunci când dizolvați în apă.
 Formula Nume
moleculară

SO52- Peroxomonosul
fat

SO42- Sulfat

SO32- Sulfit

S2O82- Peroxodisulfat

S2O72- Pirosulfat
S2O62- Ditionat

S2O52- Metabisulfit

S2O42- Ditionit

S2O32- Tiosulfat

S4O62- Tetrationat