Introducere in INTERNET

ACADEMIA ROMÂNĂ
SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată,
Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală
Introducere în
INTERNET
Note de curs
Acad. Gheorghe Tecuci

Dr. ing. Dan Tufiş
Dr. ing. Ştefan Trăuşan-Matu
Ing. Lorina Negreanu
Ing. Dana Trifănescu
Ing. Silviu Călinoiu
Ing. Cristina Niculescu
Ing. Dorin Marcu
Ing. Mihai Ciocoiu
Ing. Ştefan Bruda
Bucureşti, 1997
.
Introducere în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
Contribuţia autorilor
Acad. Gheorghe Tecuci: Introducere

Dr. ing. Dan Tufiş: 6 (parţial)
Dr. ing. Ştefan Trăuşan-Matu 1
Ing. Lorina Negreanu 5
Ing. Dana Trifănescu 6 (parţial) şi 8 (parţial)
Ing. Silviu Călinoiu 3 (parţial) şi 7
Ing. Cristina Niculescu 3 (parţial) şi 8 (parţial)
Ing. Dorin Marcu 2 (parţial)
Ing. Mihai Ciocoiu 4
Ing. Ştefan Bruda: 2 (parţial)
. 2
Cuprins
_________________________________________________________________________________________
CUPRINS
Introducere .............................................................................................................. 7
Comunicarea prin INTERNET: o necesitate ................................................... 7

Ce oferă comunicarea prin reţeaua INTERNET ............................................... 7
Un nod de comunicare în Casa Academiei ....................................................... 9
Laboratorul INTERNET: o resursă comună ..................................................... 9
Instruire pentru utilizarea reţelei INTERNET .................................................. 9
Suport material şi ştiinţific ............................................................................... 10
1. Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de

calculatoare ............................................................................................................... 13
1.1. Introducere ................................................................................................. 13

1.2. Convenţii de notaţie ................................................................................... 16
1.3. Calculatorul: mijloc de stocare, actualizare şi regăsire a unor
volume considerabile de informaţii complex structurate ........................ 16
1.4. Reţeaua internaţională de calculatoare INTERNET .................................. 19
1.5. Adrese pe INTERNET .............................................................................. 20
1.5.1. Adresa unui calculator................................................................... 20
1.5.2. Adresa unei persoane ................................................................... 21
1.5.3. Adresa unui document ................................................................. 21
1.6. Lansarea unei sesiuni de lucru pe un calculator ....................................... 22
1.7. Instrumente destinate realizării unei interacţiuni "prietenoase"
om-calculator ............................................................................................. 24
1.8. Reguli de comportare socială pe reţelele de calculatoare .......................... 27
1.9. Clase de servicii puse la dispoziţie în cadrul reţelelor de calculatoare...... 28
1.10. Sistemul World Wide Web (WWW)....................................................... 31
1.10.1. Organizarea complexă a informaţiilor sub formă de hipertext .. 31
1.10.2. Sistemul WWW. Parcurgerea WWW ........................................ 34
2. Poşta electronică .................................................................................................. 35
2.1. Preliminarii ................................................................................................ 35

2.2. Introducere ................................................................................................ 35
2.3. Cum se foloseşte poşta electronică ? ......................................................... 37
2.3.1. Adresa electronică a destinatarului .............................................. 37
2.3.2. Subiectul mesajului ....................................................................... 39
2.3.3. Adresa expeditorului unui mesaj şi datele de trimitere, respectiv
primire a acestuia ......................................................................... 39
2.3.4. Adresa de răspuns la un mesaj ..................................................... 40
2.3.5. Când ceva nu merge bine ............................................................. 42
2.4. mail: un serviciu simplu pentru poşta electronică .................................... 43
2.5. Mail Tool: poşta electronică cu interfaţă grafică ..................................... 51
2.6. Concluzii .................................................................................................. 57
. 3
_________________________________________________________________________________________
3. FTP - transferul electronic al documentelor ..................................................... 59
3.1. Introducere ................................................................................................. 59

3.1.1. Reţeaua ......................................................................................... 61
3.1.2. Mii de documente ......................................................................... 61
3.2. archie sau prietenul la nevoie se cunoaşte ................................................ 62
3.3. Transferul documentelor cu ajutorul FTP ................................................. 66
3.3.1 Lansarea ftp ................................................................................... 66
3.3.2 Cum se termină o sesiune ftp ? ..................................................... 68
3.3.3 Utilizarea informaţiilor oferite de archie ....................................... 69
3.3.4. Ce informaţie se găseşte pe un calculator? .................................. 70
3.3.5 Comenzi ftp ................................................................................... 71
3.3.6 Semnificaţia ultimelor litere din numele unui fişier ..................... 74
3.4. Transferul fişierelor cu ajutorul programului xftp .................................... 75
3.4.1. Lansarea programului xftp ............................................................. 75
3.4.2. Comenzi pentru programul xftp .................................................... 76
3.5. Adrese FTP interesante ............................................................................. 82
4. Căutarea informaţiei în INTERNET ................................................................. 85

4.1. Archie ....................................................................................................... 85
4.1.1. Archie prin telnet .......................................................................... 86
4.1.2. Archie prin mail ........................................................................... 88
4.1.3. Xarchie ......................................................................................... 89
4.2. Whois ........................................................................................................ 93
4.3. Netfind ...................................................................................................... 95
5. Netscape ................................................................................................................ 99
5.1. Introducere ................................................................................................ 99
5.2. Ce este o pagină ? ..................................................................................... 102
5.3. URL (Uniform Resource Locator) ............................................................ 103
5.4. Ce este o legătură ? .................................................................................... 104
5.5. Cum pot fi utilizate legăturile? ................................................................. 105
5.6. Utilizarea listelor history şi bookmark .................................................... 106
5.7. Se poate scrie într-o pagină? ...................................................................... 109
5.8. Servere de ştiri. Poşta electronică ............................................................. 110
5.8.1. Cum pot fi citite informaţii Usenet? ............................................ 111
5.8.2. Utilizarea serviciilor poştei electronice ........................................ 112
5.9. Cum pot fi păstrate paginile pe calculatorul local ..................................... 119
5.10. Tipărirea şi regăsirea informaţiei în pagină ........................................... 120
6. Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire

Harvest ................................................................................................................. 123
6.1. Preliminarii ............................................................................................... 123

6.2. Introducere ................................................................................................ 123
. 4
Cuprins
_________________________________________________________________________________________
6.3. Căutarea în spaţiul WWW ......................................................................... 124

6.4. Sistemul de regăsire a informaţiilor Harvest ............................................. 128
6.4.1 Arhitectura sistemului Harvest ...................................................... 128
6.4.2. Dialogul între utilizator şi Harvest .............................................. 129
6.5. Concluzii ................................................................................................... 139
6.6. Anexă ........................................................................................................ 140
7. HotJava - Program de navigare INTERNET .................................................... 143
7.1. Introducere ................................................................................................ 143

7.2. HotJava contra Netscape .......................................................................... 144
7.3. Cum arată programul ................................................................................ 145
7.3.1. Elementele ferestrei HotJava ........................................................ 147
7.3.2. Butoanele HotJava ....................................................................... 147
7.3.3. Specificarea adreselor URL ......................................................... 148
7.4. Comenzi disponibile HotJava ................................................................... 148
7.4.1. Meniul de comenzi File ................................................................ 149
7.5. Cum se trimit mesaje prin poşta electronică ? .......................................... 151
7.6. Citirea grupurilor de ştiri ......................................................................... 152
7.7. Transferul electronic al documentelor ...................................................... 152
7.8. Concluzii ................................................................................................... 155
8. Glosar de termeni ................................................................................................ 157
Bibliografie selectivă ................................................................................................ 169
. 5
Introducere
_________________________________________________________________________________________
Introducere
Comunicarea prin INTERNET: o necesitate
INTERNET este reţeaua internaţională de comunicaţie prin calculatoare ce

asigură conectivitatea şi transferul de informaţii aproape instantaneu, la costuri
foarte mici, între organizaţii şi persoane din întreaga lume. Câteva zeci de
milioane de oameni au acces la această reţea care cunoaşte o expansiune foarte
rapidă.
Accesul la INTERNET şi la informaţiile pe care acesta le conţine este foarte

important pentru orice ţară sau organizaţie. Este atât de important încât
congresul SUA a dezbătut chiar problema asigurării de către guvern a accesului
la INTERNET pentru fiecare persoană.
Ce oferă comunicarea prin reţeaua INTERNET
Dintr-un anumit punct de vedere, reţeaua INTERNET este doar un alt mijloc de
comunicare accesibil oricărei persoane ce dispune de un calculator cu un
program de acces la reţea, un modem ce converteşte informaţia din calculator
într-o formă transmisibilă pe o linie telefonică, o linie de telefon obişnuită şi un
cont pe un calculator conectat la INTERNET. Dintr-un alt punct de vedere însă,
INTERNET-ul depăşeşte cu mult capabilităţile celorlalte mijloace de
comunicare şi va duce negreşit la o modificare substanţială a felului în care noi
comunicăm ca fiinţe umane.
Reţeaua este un mijloc universal de comunicare. Prin ea se pot obţine şi trimite

tot felul de informaţii. Locurile unde aceste informaţii se găsesc au adrese care
sunt similare adreselor poştale. Dacă adresa este cunoscută (şi există facilităţi de
a afla adresele dorite) se poate trimite informaţie la acea adresă sau se poate
căuta o anumită informaţie ce poate fi utilizată în modul dorit. Utilizând un
program de poştă electronică se pot trimite şi primi scrisori, memorii, invitaţii,
lucrări ştiinţifice, imagini, sunete, etc. De asemenea se poate stoca toată
.
_________________________________________________________________________________________
corespondenţa considerată a fi importantă. Există colecţii de informaţii

memorate în reţea sub forma unor "biblioteci electronice" grupate pe domenii de
interes şi identificabile prin adresă, informaţii ce sunt foarte uşor accesibile cu
programe speciale de căutare ca, de exemplu, Netscape. Tot prin reţea se poate
avea acces la informaţia existentă în mari biblioteci din lume, cum ar fi
Biblioteca Congresului Statelor Unite (a cărei adresa electronică este
http://www.loc.gov/). In plus, aceste biblioteci sunt "deschise" 24 de ore pe zi şi
nu are nici o importanţă unde sunt situate pe glob. Intr-adevăr, este la fel de
uşor pentru cineva din Bucureşti să "viziteze" Biblioteca Congresului ca pentru
cineva din Washington D.C. Aceste tipuri de servicii şi multe altele, pot fi
folosite de către oricine, fără a fi un expert în calculatoare, aşa cum se poate
folosi un telefon fără a fi operator de telefoane, sau un sistem audio/video fără a
fi specialist în electronică. De exemplu, elevii şcolilor elementare din SUA
primesc teme ce necesită căutarea de informaţii pe INTERNET.
Reţeaua permite un contact direct între persoane indiferent de poziţia lor

geografică. Cercetătorii din SUA, Europa occidentală dar şi din alte ţări,
comunică intre ei mai ales prin intermediul reţelei. Chiar profesorii din aceeaşi
catedră universitară comunică intre ei mai mult prin reţea decât prin discuţii
directe. Acelaşi lucru este valabil şi in ceea ce priveşte consultaţiile acordate
studenţilor care, in cea mai mare parte, au acces la reţea direct de la domiciliu.
Funcţionează curent liste de specialitate ca, de exemplu, ML (Machine
Learning) list sau KDD (Knowledge Discovery in Data Bases) list. Acestea sunt
buletine de informaţii ce se trimit periodic cercetătorilor înregistraţi in aceste
liste, informaţiile fiind furnizate de către aceiaşi cercetători. Acesta este modul
curent în care se anunţă o conferinţă ştiinţifică, o apariţie editorială de interes,
un rezultat ştiinţific recent obţinut, se discută o problemă controversată, sau se
cer informaţii privind un anumit subiect. Este modul cel mai uşor şi rapid prin
care un cercetător se poate adresa comunităţii sale ştiinţifice şi se poate menţine
la curent cu ultimele evoluţii din domeniul său. Reţeaua a devenit şi mijlocul cel
mai rapid şi mai economic de acces la cele mai recente publicaţii ştiinţifice. In
afara faptului că există reviste electronice, de exemplu, International Journal of
Intelligent Data Analysis, a devenit o practică curentă ca fiecare catedră
universitară, laborator, grup de cercetare, sau chiar cercetător individual, să facă
accesibile lucrările sale pe reţea. Este de aceea vital ca cercetătorii instituţiilor
Academiei Române (inclusiv cei din domenii umaniste) să aibă acces la acest
tip de comunicare.
. 8
Introducere
_________________________________________________________________________________________
Un nod de comunicare în Casa Academiei
Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea

Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală, din cadrul Secţiei de Ştiinţa şi
Tehnologia Informaţiei a Academiei Române, are sediul în Casa Academiei. In
acest Centru, câţiva specialişti desfăşoară cercetări de vârf în domeniul
inteligenţei artificiale. Deşi nou înfiinţat, Centrul are deja legături ştiinţifice cu
instituţii de prestigiu în domeniu din întreaga lume. Cunoscând importanţa
transferului rapid de informaţii în domeniul ştiinţific, Centrul a depus un efort
susţinut în scopul dezvoltării în Casa Academiei a unui nod puternic de
comunicaţie prin reţea, la care să se poată conecta cu uşurinţă şi alte institute
sau centre de cercetare ale Academiei. Începând din 1995 nodul Centrului este
operaţional şi sperăm că în cel mai scurt timp majoritatea instituţiilor din Casa
Academiei se vor conecta la el.
Laboratorul INTERNET: o resursă comună
Pornind de la accesul actual extrem de redus al cercetătorilor Academiei

Române la comunicarea prin reţeaua de calculatoare şi de la dificultăţile
actuale (în primul rând materiale, dar şi de specialitate) de conectare directă la
nodul de comunicaţie din Centrul nostru, am organizat un laborator care să
faciliteze accesul la reţea pentru toţi cei interesaţi din cadrul Casei Academiei.
Acest laborator, numit Laboratorul INTERNET, funcţionează ca un laborator
universitar la care are acces gratuit personalul din Casa Academiei.
Instruire pentru utilizarea reţelei INTERNET
Am dori ca un număr cât mai mare de cercetători din institutele Academiei

Române (inclusiv cele umaniste) să utilizeze comunicarea prin reţea şi
Laboratorul INTERNET. In acest scop, Centrul nostru organizează periodic
. 9
_________________________________________________________________________________________
cursuri gratuite de iniţiere privind comunicarea prin reţea. Aceste cursuri se

adresează oricărei persoane, chiar dacă nu a folosit niciodată un calculator.
Pentru facilitarea iniţierii în utilizarea INTERNET-ului, cercetătorii Centrului

au pregătit aceste Note de Curs ce completează prelegerile şi exerciţiile
practice pe calculator.
Suport material şi ştiinţific

Am dori să menţionăm că deşi utilizarea laboratorului INTERNET şi
participarea la cursurile de instruire sunt gratuite, organizarea şi funcţionarea
acestora, precum şi a nodului din cadrul Centrului necesită eforturi materiale şi
umane deosebite şi nu ar fi posibile fără sprijinul primit de la mai multe
fundaţii, firme, organizaţii şi persoane, dintre care dorim să menţionăm pe cele
mai importante.
Un merit deosebit revine Prof. Stephen R. Ruth, de la Universitatea George

Mason din SUA, împreună cu care s-a elaborat proiectul laboratorului
INTERNET şi a cursurilor de instruire, precum şi fundaţiei Andrew Mellon
din New York, a cărei donaţie de peste 50,000 de dolari a permis dotarea
laboratorului şi organizarea cursurilor. Acesta este unul dintre cele mai mari
proiecte ale fundaţiei Andrew Mellon în România.
Firma SUN Microsystems a sprijinit cu deosebită generozitate proiectul nostru,

donând Centrului cinci sisteme SUN™ SPARCstations™ ce completează
dotarea Laboratorului INTERNET la nivelul celor mai exigente standarde
europene. Deosebite mulţumiri se cuvin domnului Darryl Parker, directorul
firmei Sun pentru Europa Centrală precum şi domnului Eugen Mihăilă,
directorul firmei Cybernetics, partener al firmei SUN în România.
Acad. Mihai Drăgănescu a avut rolul determinant în promovarea cercetărilor

de inteligenţă artificială în România şi în înfiinţarea acestui Centru de cercetări
avansate al Academiei. Tot Acad. Drăgănescu este cel ce a susţinut, cu 20 de
ani în urmă, primele cercetări în domeniul reţelelor de calculatoare efectuate în
ţara noastră, la Institutului de Cercetări în Informatică. ICI este astăzi nodul
central al ţării, asigurând conectarea Centrului la reţea. Mulţumim, cu această
ocazie, conducerii ICI şi în special dr. ing. Eugen Stăicuţ, directorul Reţelei
Naţionale de Calculatoare.
. 10
Introducere
_________________________________________________________________________________________
Acest proiect nu se putea realiza fără sprijinul conducerii actuale a Academiei

Române care a dispus afectarea unor resurse materiale şi umane necesare
funcţionării laboratorului INTERNET.
O serie de alte colaborări internaţionale ale Centrului nostru au facilitat

dezvoltarea nodului Centrului şi implicit a laboratorului INTERNET. Intre
acestea dorim să menţionăm colaborarea cu IDSIA - Elvetia (a cărei donaţie a
stat la baza configuraţiei iniţiale a nodul Centrului), "The US National
Research Council Twinning Program with Romania", precum şi proiectele
ILPNET, MULTEXT-EAST, TELRI şi ELSNET-Goes-East, finanţate de
Comunitatea Economică Europeană.
Funcţionarea nodului de comunicaţie al Centrului, a laboratorului INTERNET

şi a şcolii de instruire sunt rezultatul efortului deosebit al membrilor Centrului
care au participat în mod substanţial la elaborarea acestui proiect, au pregătit
cu grijă aceste note de curs şi conduc cursurile de instruire, toate acestea în
afara temelor lor curente de cercetare.
Acad. Gheorghe Tecuci
. 11
Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare
_________________________________________________________________________________________
1. Noţiuni fundamentale în
înţelegerea şi utilizarea reţelelor
internaţionale de calculatoare
1.1. Introducere
Este astăzi binecunoscută tuturor larga răspândire a calculatoarelor electronice
în aproape toate domeniile activităţii umane. Acest proces este în continuă
desfăşurare şi este foarte greu de previzionat unde se va ajunge şi cât de mult
se va schimba în viitor viaţa de zi cu zi, atât la serviciu cât şi acasă, datorită
calculatoarelor. Se spune, de exemplu, chiar că analfabetul secolului al XXI-lea
va fi cel care nu va şti să lucreze cu un calculator.
Printre cele mai răspândite utilizări ale unui calculator sunt memorarea şi
prelucrarea informaţiilor, în general, şi a textelor, în particular. în plus,
posibilităţile de prelucrare oferite de calculatoare permit structurarea complexă
şi regăsirea uşoară a informaţiilor memorate.
în paralel cu progresele în domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o

dezvoltare spectaculoasă îl constituie telecomunicaţiile. Astăzi se poate
comunica rapid între oricare două puncte de pe glob. Posibilităţile de
comunicare au fost folosite şi în transferul de informaţii între calculatoare
aflate chiar la distanţe considerabile. Din sinergia între facilităţile de memorare
structurată, de prelucrare şi accesare a informaţiilor oferite de calculatoare şi
posibilităţile crescânde ale domeniului telecomunicaţiilor, au apărut si, în
prezent, au o extindere explozivă reţelele internaţionale de calculatoare.
Pentru a pune la dispoziţie serviciile calculatoarelor electronice unui spectru

cât mai larg de utilizatori, au fost dezvoltate instrumente concepute astfel încât
să permită accesul la reţelele de calculatoare chiar a celor care nu au nici cea
mai mică idee asupra a ceea ce este şi cum funcţionează un calculator. Se poate
spune că, deja de acum, calculatorul devine un "aparat" banal chiar pentru un
copil, cum ar fi, de exemplu, telefonul sau telecomanda unui televizor. Similar
cu aceste aparate banale, un utilizator al lui nu trebuie să ştie nimic despre
13
.
_________________________________________________________________________________________
funcţionarea acestuia, ci numai cum se foloseşte. Această comparaţie între

telefon, telecomanda unui televizor şi calculator nu este aleasă întâmplător, în
viitorul nu foarte îndepărtat preconizându-se ca, în fiecare casă, acestea să fie
integrate într-un singur dispozitiv care va permite atât comunicarea prin
(video) telefon, receptarea de programe interactive de televiziune, primirea
acasă a unor reviste şi jurnale "electronice", accesul la bănci de date aflate pe
orice calculator de pe glob şi, bineînţeles, utilizarea programelor de pe
calculatorul propriu sau de pe oricare alt calculator de pe glob. Aceste facilităţi
vor fi puse la dispoziţie prin aşa-numitele "magistrale informaţionale" care vor
împânzi globul.
Lucrarea de faţă este destinată, în special, celor care îşi desfăşoară activitatea
într-una din instituţiile Academiei Române, de la cele cu un specific umanist şi
ajungând la centrele de cercetări avansate în domenii de vârf ale ştiinţei şi
tehnologiei. Bineînţeles că lucrarea este la fel de utilă oricui vrea să se iniţieze
în utilizarea reţelelor de calculatoare dar, ţinând cont totuşi de auditoriul ţintă,
exemplele care vor fi date precum şi analizele făcute vor fi din domeniul şi
pentru cei care activează în domeniul academic (spre deosebire de, spre
exemplu, utilizarea reţelelor de calculatoare în lumea afacerilor, a petrecerii
timpului liber etc.).
De la bun început trebuie precizat faptul că această lucrare nu este şi nu

cuprinde o iniţiere în calculatoare. Dintr-un punct de vedere, cel care parcurge
aceste rânduri ar putea să considere că este în faţa unui manual de utilizare a
unui "aparat casnic" nou, cu multiple facilităţi cum ar fi un televizor cu
telecomandă şi teletext şi cu facilităţi de a comunica folosind ceva asemănător
telefonului.
în primul rând, pentru a înţelege cum poate fi întrebuinţat un aparat trebuie

ştiut ce "butoane" sau alte comenzi are (de exemplu, un automobil are volan,
pedale, schimbător de viteze, butoane pentru faruri, ştergător de parbriz etc.).
Din acest punct de vedere, un calculator poate primi comenzi date de la o
tastatură similară cu cea a unei maşini de scris, într-un anumit limbaj simplu,
ca şi cum am scrie cuiva foarte pe scurt ce trebuie să facă. Textul comenzii
scris de utilizator precum şi rezultatele comenzilor sunt afişate pe un ecran
similar televizorului. Pe acest ecran sunt figurate uneori şi nişte liste de
comenzi posibile (denumite meniuri prin analogie cu listele de produse care
specifică ce mâncăruri pot fi comandate într-un restaurant) şi / sau "butoane"
care pot fi alese sau "apăsate" folosind un obiect denumit, datorită formei sale,
"şoricel" ("mouse").
. 14
_________________________________________________________________________________________
În al doilea rând, trebuie precizat ce poate să facă "aparatul" care se doreşte a fi

folosit. Foarte pe scurt, la nivelul unei persoane care nu ştie nimic despre
calculatoare dar care doreşte să utilizeze facilităţile unei reţele de calculatoare,
se poate spune că un calculator interpretează şi apoi execută fidel comenzile
primite, poate memora cantităţi remarcabile de informaţii, poate prelucra
informaţii şi poate fi folosit pentru comunicare la distanţă (dacă este conectat la
o reţea de calculatoare).
Plecând de la consideraţiile anterioare, în continuare se vor trece în revistă

câteva idei de bază, util de ştiut de către cei care vor să folosească reţelele
internaţionale de calculatoare. De asemenea, se vor defini şi explica conceptele
de bază care vor fi folosite în celelalte capitole ale lucrării.
Ideile de bază ale lucrului în reţele de calculatoare sunt:
• Calculatorul este un mijloc comod de stocare şi de actualizare a unor

volume considerabile de informaţii complex structurate, permiţând
accesul rapid la datele de interes.
• Calculatoarele pot fi conectate astfel încât să comunice între ele,

formând reţele cu întindere planetară.
• Reţelele de calculatoare pun la dispoziţie variate clase de servicii pentru

comunicare între persoane şi grupuri de persoane, de regăsire şi
transfer de informaţii de orice natură.
• Pentru utilizarea calculatoarelor de către nespecialişti în informatică au

fost dezvoltate instrumente de interacţiune om-calculator "prietenoase"
• Pentru protecţia informaţiilor secrete sau care sunt destinate unor

grupuri restrânse de utilizatori, accesul la calculatoarele aflate în reţea
este controlat.
• Deoarece pe reţea lucrează concomitent un număr considerabil de

utilizatori, fiecare dintre aceştia trebuie să urmeze nişte reguli de
“etichetă”, de comportare socială.
. 15
_________________________________________________________________________________________
1.2. Convenţii de notaţie

Pe parcursul acestui manual au fost folosite următoarele convenţii de notaţie:
italic pentru concepte noi introduse de acest curs;

courier pentru capturile dialogurilor utilizator - calculator, cu varianta
CourierBold pentru textul introdus de utilizator.
1.3. Calculatorul: mijloc de stocare,

actualizare şi regăsire a unor volume
considerabile de informaţii complex
structurate
Până la apariţia şi dezvoltarea calculatoarelor, singurele modalităţi de stocare a
informaţiilor erau creierul uman şi, în formă scrisă, pe hârtie, în cărţi, reviste
etc. Posibilităţile umane de stocare de informaţii au proprietăţi remarcabile din
punct de vedere al structurării şi regăsirii informaţiilor (de exemplu, prin
asociaţii de idei), al posibilităţilor de actualizare atât prin adăugare cât şi prin
restructurare a informaţiilor existente. Din păcate însă, volumul de informaţii
care pot fi stocate este limitat, accesul la informaţii de către un număr mare de
persoane este redus şi, odată cu dispariţia celui care a memorat informaţiile,
acestea sunt pierdute pentru totdeauna.
Stocarea informaţiilor în formă scrisă, pe hârtie, are avantajul unei durate

foarte mari în timp. Pe de altă parte, cărţile pot fi consultate de un număr
considerabil de persoane interesate. Dezavantajul stocării pe hârtie al
informaţiilor este atât volumul fizic relativ mare ocupat, dificultatea structurării
complexe a informaţiilor (altfel decât în capitole secţiuni şi sub-secţiuni cu
eventuale tabele de indecşi şi referinţe între zone de text) cât şi imposibilitatea
modificării unui text odată stocat (tipărit). De asemenea, găsirea unor date de
interes într-un volum mare de informaţii este, de multe ori, deosebit de dificilă.
. 16
_________________________________________________________________________________________
Calculatoarele electronice au oferit soluţii pentru stocarea într-un volum fizic

mult redus faţă de cel scris a unei cantităţi considerabile de informaţii. Stocarea
se poate face în forma magnetică, asemănător memorării imaginilor şi sunetelor
pe (video)casete. în plus, similar memoriei umane, aceste informaţii pot fi
puternic structurate, pot fi actualizate şi chiar restructurate. Găsirea datelor de
interes este mult facilitată de o serie de instrumente pe care orice calculator le
poate pune la dispoziţie. De asemenea, accesul la informaţii a unui număr mult
mai mare de utilizatori este extins remarcabil prin conectarea calculatoarelor în
reţele cu acoperire planetară.
Informaţiile sunt grupate fizic într-un calculator în unităţi denumite documente

sau, folosind un termen deja intrat în limbajul oricărui informatician, fişiere.
Un document (fişier) poate corespunde, de exemplu, la o carte, un articol, un
capitol dintr-o carte, o colecţie de date de test sau de rezultate obţinute în urma
unor măsurători . Fişierele pot fi grupate, la rândul lor, în aşa numite
directoare. Orice calculator are spaţiul de memorie disponibil împărţit pe mai
multe directoare organizate ierarhic (un director poate conţine unul sau mai
multe fişiere şi / sau directoare; fiecare director, la rândul lui poate conţine alte
directoare, ş.a.m.d.). Se spune că structura spaţiului de memorie este organizată
ierarhic, sub forma unui arbore (“tree”, în engleză), fişierele fiind frunzele
arborelui. Pentru a regăsi un fişier, trebuie specificată calea (“path”, în
engleză) care trebuie parcursă în arbore de la rădăcină la frunza-fişier
respectivă.
De exemplu, în figura de mai jos este ilustrată o parte a unei structuri
arborescente de directoare de pe un calculator :
C:
|
........
+--MSOFFICE
| |
| +--OFFICE
| | +--SETUP
| | +--MSN
| | +--SHORTC~1
| | +--OFFICE
| |
| +--POWERPNT
| | +--XLATORS
| |
| +--ACCESS
| | +--SAMPLES
. 17
_________________________________________________________________________________________
| | +--BITMAPS
| | +--DBWIZ
| | +- STYLES
| | +--NEWOBJ
| |
| +--TEMPLA~1
| | +--BINDERS
| | +--PRESEN~1
| | +--LETTER~1
| | +--MEMOS
..........
Fiecare director conţine un număr de subdirectoare şi/sau fişiere. De exemplu,

directorul “STYLES”, conţine fişierele:
clouds.wmf
confid~1.bmp
flax.bmp
globe.wmf
pattern.bmp
sea_dusk.wmf
stone.bmp
Pentru regăsirea fişierului denumit pattern.bmp, trebuie specificată calea prin

care se ajunge la el, adică (rădăcina este “C:” care, pe calculatorul considerat,
semnifică un spaţiu de memorie pe disc):
C:\MSOFFICE\ACCESS\BITMAPS\STYLES\pattern.bmp
După cum se va vedea ulterior, în afară de organizarea arborescentă,

informaţiile mai pot fi organizate pe calculatoare şi în formă de reţea, ca
hipertext sau hipermedia, organizare care se potriveşte “ca o mănuşă” cu
reţelele de calculatoare.
. 18
_________________________________________________________________________________________
1.4. Reţeaua internaţională de calculatoare

INTERNET
Majoritatea persoanelor de pe glob au acces şi ştiu să utilizeze un telefon.
Astăzi se poate comunica intre oricare două puncte de pe glob prin intermediul
acestui dispozitiv. Transmiterea informaţiilor prin liniile telefonice pleacă de la
ideea traducerii semnalului sonor produs de vocea umană într-un semnal
electric care este transmis pe un fir (sau prin satelit) la destinaţia dorită (oricât
de îndepărtată). La destinaţie, semnalul electric este tradus din nou în semnal
sonor care poate fi recepţionat de urechea umană.
Ideea comunicării între doua persoane prin telefon a fost extinsă natural la
comunicarea între două calculatoare. Diferenţă între cele două situaţii este doar
că sursa şi ţinta comunicării nu mai este vocea umană ci reprezentarea
electronică a informaţiilor din memoria calculatorului (de exemplu, a textelor
unor lucrări, a unor reviste, cărţi, a unor mesaje, etc.). în acest mod, în prezent,
oricare două calculatoare de pe glob, dacă între ele există o cale de
comunicaţie, pot intra în "dialog", indiferent de distanţa între ele. în plus, spre
deosebire de comunicarea umană, prin voce, caracterizată de un timp relativ
mare de transmitere a informaţiilor, calculatoarele comunică cu o viteză
apreciabilă, permiţând transferul unor volume considerabile de date doar în
câteva secunde. Se poate spune că, în acest mod, se pune la dispoziţie o "poştă
electronică" ultra-rapidă. De fapt, unul dintre cele mai simple servicii puse la
dispoziţia utilizatorilor reţelelor de calculatoare este chiar un echivalent
electronic al poştei, serviciul "mail" ("poşta" în limba engleză).
După cum comunicarea prin telefon a dus la dezvoltarea unei reţele telefonice
internaţionale, dezvoltarea comunicării între calculatoare a dus la apariţia şi
extinderea unei reţele internaţionale de calculatoare denumită INTERNET.
Această reţea a fost obţinută prin interconectarea mai multor reţele locale (ca şi
în cazul reţelelor telefonice).
Orice reţea are două mulţimi de entităţi: noduri şi arce. Fiecare calculator
cuplat în reţea şi, care poate fi sursa sau destinaţia unor apeluri, este un nod în
reţea. în mulţimea de calculatoare conectate în reţea se disting unele care
permit efectuarea unor servicii speciale. Un astfel de calculator este denumit
server.
. 19
_________________________________________________________________________________________
Legătura între două calculatoare se face fizic printr-un mediu de transmitere a

informaţiilor. Acest mediu poate fi o linie telefonică obişnuită, un cablu
dedicat conectării a două calculatoare (cablu pentru transmisii electrice sau
fibră optică) sau sub formă ondulatorie în cazul unor transmisii prin satelit. în
funcţie de performanţele mediului folosit pentru transmiterea informaţiei se pot
obţine conexiuni şi, prin urmare, comunicări mai rapide sau mai lente.
Conectarea calculatoarelor în reţele permite însă, spre deosebire de telefoane,

pe lângă comunicarea rapidă, şi alte servicii, cum ar fi regăsirea de informaţii
şi lucrul la distanţă. Altfel spus, de pe orice calculator de pe glob se pot
prelucra informaţii (folosind reţelele de comunicare) de pe orice alt calculator
de pe glob. De exemplu, dacă sunteţi în deplasare în altă localitate puteţi folosi
calculatorul pe care lucraţi curent prin lucrul la distanţă, prin reţea.
1.5. Adrese pe INTERNET

Deoarece INTERNET este o reţea, în care sunt conectate un număr imens de
calculatoare, pe fiecare calculator putând lucra mai multe persoane şi, totodată,
putând fi depozitate un număr de documente, trebuie să putem să identificăm,
să regăsim un calculator, o persoană sau un document. De aceea, s-a stabilit o
modalitate unică de regăsire a acestor entităţi, valabilă pentru toată reţeaua
INTERNET. Aceste modalităţi de regăsire sunt similare adresei sau numărului
de telefon. Adresa unui calculator este construită din specificări din ce în ce
mai precise, plecând de la codul ţării. Adresa unei persoane şi adresa unui
document, după cum se va vedea mai jos, sunt obţinute prin adăugarea
informaţiei de identificare pe calculatorul respectiv, la adresa calculatorului.
1.5.1 Adresa unui calculator
Pentru a comunica într-o reţea unde sunt mai multe noduri, fiecare nod trebuie
să poată fi cumva identificat, să aibă o adresă. în acest scop, similar cu
numărul de telefon al unui abonat, fiecare calculator legat în reţea (deci care
este nod în reţea) are o adresă unică formată din mai multe numere separate
prin puncte (atenţie! - spre deosebire de numerele de telefon, punctele fac
efectiv parte din adresă).
. 20
_________________________________________________________________________________________
Pentru a uşura memorarea şi utilizarea acestor adrese, fiecărei adrese numerice

îi corespunde şi o secvenţă de litere care au o anumită logică şi care elimină
necesitatea memorării unor lungi secvenţe de numere. Grupurile de cifre,
respectiv litere, reprezintă o identificare din ce în ce mai precisă a
calculatorului (a nodului) în reţea, plecând de la dreapta la stânga. Pentru
marea majoritate a operaţiilor făcute de utilizatorii INTERNET-ului, folosirea
adresei cu litere este suficientă.
De exemplu, unul din calculatoarele reţelei Academiei Române are adresa

numerică: "193.230.39.4", acesteia corespunzându-i adresa cu litere:
"thor.racai.ro". Secvenţele de litere cuprinse între puncte semnifică, în acest
caz, faptul că este vorba de România ("ro"), de Centrul de Cercetări Avansate
în învăţare Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelare Conceptuală
al Academiei Române ("racai") şi, în sfârşit, de calculatorul denumit "thor". Alt
calculator din aceeaşi reţea locală are, de exemplu, adresa: "odin.racai.ro". Un
alt exemplu este codul Catedrei de Calculatoare din Universitatea "Politehnica"
Bucureşti: "cs.pub.ro" (c-omputer s-cience department of p-olytechnical u-
niversity of b-ucharest, ro-mania).
1.5.2. Adresa unei persoane
Fiecare utilizator de pe un calculator aflat în reţea, pentru a deveni ţinta unui

mesaj, are adăugată la adresa calculatorului pe care se află un nume, pe care el,
împreună cu cel care administrează calculatorul (pentru a evita situaţia ca doua
persoane să aibă acelaşi nume) l-au ales (de exemplu, numele său de familie).
Astfel, pentru ca Ştefan Trăuşan (autorul acestor rânduri) să primească o
"scrisoare electronică", adresa la care aceasta trebuie trimisă este
"trausan@valhalla.racai.ro". După cum se vede şi din acest exemplu, adresa
unei anumite persoane este obţinută prin adăugarea numelui ales de persoana
respectivă la adresa calculatorului pe care este accesibil. între nume şi adresa
calculatorului este inserat caracterul "@".
1.5.3. Adresa unui document

După cum s-a arătat în secţiunea 1.3, regăsirea unui document pe un calculator
se poate face prin specificarea căii în arborele de directoare al calculatorului
respectiv. în contextul reţelei INTERNET, pentru a regăsi un document mai
trebuie adăugată, bineînţeles, adresa calculatorului pe care se află documentul
respectiv. în plus, deoarece pe INTERNET există mai multe tipuri de servicii
. 21
_________________________________________________________________________________________
puse la dispoziţia utilizatorilor, la adresa unui document se adaugă şi

modalitatea de obţinere a documentului. în general, se poate spune că adresa
unui document are următoarea formă generală:
serviciu:adresă_server\cale
Serviciul poate fi:
http - “HyperText Transfer Protocol” - pentru citirea de documente de tip

hipertext;
ftp - “File Transfer protocol” - pentru transferul unui document.
Această adresă este denumită URL (“Uniform Resource Locator”). URL mai
poate include şi alte servicii, cum ar fi:
gopher - protocol Gopher

mailto - adresa de poştă electronică a unei persoane, cu forma generală:
mailto:nume@adresă_calculator
news - Usenet news
telnet, rlogin şi tn3270 - lansarea de sesiuni interactive pe alte calculatoare
wais - Wide Area Information Servers
1.6. Lansarea unei sesiuni de lucru pe un

calculator
După cum s-a precizat anterior, orice persoană care lucrează pe un calculator
aflat într-o reţea, pentru a putea comunica, are atribuit un nume de acces pe
acel calculator. Se foloseşte, de obicei, termenul că un anumit utilizator are un
cont deschis pe acel calculator. în acest cont utilizatorul poate să creeze şi să
memoreze documente sau poate solicita serviciile pe care calculatorul le pune
la dispoziţie.
Pentru protecţia informaţiilor secrete sau care sunt destinate unor grupuri
restrânse de utilizatori, accesul la calculatoarele aflate în reţea este controlat.
De aceea, pentru accesul la calculator utilizatorul trebuie indice numele său şi
o parola prin care se previne accesul altor persoane la contul său. Utilizatorul
poate, prin comenzi specifice, să indice care din documentele memorate pe
calculatorul său pot fi examinate sau modificate de alte persoane sau grupuri de
persoane şi care documente nu pot fi vizualizate de alte persoane.
. 22
_________________________________________________________________________________________
În momentul în care un utilizator începe o sesiune de lucru la calculator este

întrebat asupra numelui său de acces la calculator şi asupra parolei sale de
acces. Dacă numele şi parola sunt corecte el este informat că poate lucra pe
calculator, acesta aşteptând comenzi. Faptul că se aşteaptă în continuare
introducerea unei comenzi de către utilizator este indicat prin afişarea unui
cuvânt specific denumit prompt. De cele mai multe ori, promptul este format
din numele calculatorului pe care se lucrează urmat de caracterul “%”. Excepţii
la această regulă o constituie diferitele servicii pe care calculatorul le pune la
dispoziţie şi pentru care există prompt-uri specifice (de obicei cu numele
serviciului respectiv, de exemplu, “ftp>“).
După lansarea cu succes a sesiunii de lucru şi apariţia prompt-ului, în jargonul

utilizatorilor de calculatoare, se spune că, în acest moment, utilizatorul este
“logat” pe calculator. După terminarea sesiunii de lucru la calculator, pentru a
indica faptul că utilizatorul a terminat se dă comanda “exit”. Un exemplu de
sesiune de lucru pe calculatorul denumit “oblio” este dat în continuare:
oblio console login:trauşan

Password:
Last login : Mon Nov 27 13:58:35 on console
Sun Microsystems Inc. SunOS 5.4
oblio%
.............
oblio%exit
Utilizatorul poate să-şi schimbe ori de câte ori doreşte parola. Acest lucru se
poate face cu comanda “nispasswd” ca în exemplul de mai jos:
tyr% nispasswd
Changing password for trausan on NIS+ server.
Old login password:
New login password:
Re-enter new password:
NIS+ password information changed for trausan
NIS+ credential information changed for trausan
tyr% nispasswd
Old login password:
Sorry.
. 23
_________________________________________________________________________________________
Trebuie făcută o remarcă: noua parolă trebuie să conţină cel puţin şase
caractere, să difere cu cel puţin trei caractere de vechea parolă şi să conţină cel
puţin două caractere alfabetice şi un caracter numeric sau semn special. Dacă
nu se respectă aceste restricţii, calculatorul va semnala o eroare, ca în exemplul
de mai jos:
tyr% nispasswd
Old login password:
New login password:
Password is too short - must be at least 6 characters.
New login password:
Passwords must differ by at least 3 positions.
New login password:
Must contain at least two alphabetic characters and
at least one numeric or special character.
1.7. Instrumente destinate realizării unei

interacţiuni "prietenoase" om-calculator
Pentru a facilita accesul unei game cât mai largi de utilizatori la calculator, au
fost imaginate modalităţi cât mai simple şi intuitive de comunicare om-
calculator. Orice calculator are o tastatură similară unei maşini de scris, prin
care se pot introduce comenzi. Aceste comenzi precum şi răspunsurile date de
calculator nu sunt tipărite pe hârtie (ca la o maşină de scris) ci sunt vizualizate
pe ecranul calculatorului (ca şi cum pe ecran ar fi vizualizată hârtia pe care ar
scrie maşina de scris). Această modalitate de comunicare, de tip “maşină de
scris”, prin care utilizatorul introduce de la tastatură comenzi necesită însă
învăţarea limbajului acelor comenzi şi, prin aceasta, reduce foarte mult accesul
unor persoane neiniţiate la facilităţile calculatoarelor. De aceea, au fost
imaginate modalităţi de comandă mai simple, similare cu, de exemplu, cele ale
telecomenzii unui televizor, prin apăsarea unor butoane.
Spre deosebire de telecomanda unui televizor, butoanele folosite pentru

dialogul om-calculator nu sunt realizate fizic ci ele sunt vizualizate pe ecranul
calculatorului. Apăsarea lor se face folosind un dispozitiv denumit mouse
(şoricel) care este legat cu un cablu de calculator şi are plasate deasupra unul,
două sau trei butoane. Acest dispozitiv poate fi deplasat cu mâna pe masa pe
care este plasat calculatorul. Fiecare mişcare făcută cu mâna împreună cu
. 24
_________________________________________________________________________________________
mouse-ul este vizualizată pe ecran prin deplasarea unei mici figuri, denumită
prompt care, de obicei, are forma unei mici săgeţi oblice. Pentru "apăsarea"
unui buton sau selectarea unei opţiuni dintr-o listă de opţiuni, se aduce figura
ataşată mişcărilor mouse-ului deasupra butonului sau opţiunii respective şi se
apasă butonul din stânga aflat pe mouse.
Metafora telecomenzii unui televizor nu este singura care este folosită în

asigurarea unei interacţiuni cât mai simple între utilizator şi calculator. O altă
metaforă larg utilizată este cea a meniului. Oricine ştie că, de obicei, la un
restaurant, pentru a alege felurile de preparate dorite, este pus la dispoziţie un
meniu care conţine posibilităţile de comenzi. Similar, în interacţiunea om-
calculator, de multe ori, în situaţia în care utilizatorul poate da o comandă
dintr-o mulţime posibilă de variante, pe ecranul calculatorului este afişată lista
de opţiuni, utilizatorul putând alege varianta dorită prin selectarea acesteia de
exemplu, cu mouse-ul. O astfel de listă de opţiuni din care se poate face o
selectare este denumită meniu. în cazul în care este necesară gruparea mai
multor opţiuni împreună cu alte modalităţi de comandă, cum ar fi butoane sau
zone în care utilizatorul poate introduce un anumit text, se recurge la aşa
numitele casete (sau cutii) de dialog.
În unele din serviciile puse la dispoziţie celor care lucrează pe reţele de

calculatoare mai este folosită şi o altă metaforă des întâlnită în interacţiunea
om-calculator: metafora biroului. Conform acestei metafore, pe ecranul
calculatorului, diversele informaţii afişate sunt grupate în aşa numitele ferestre,
similar cu gruparea informaţiilor pe pagini de hârtie. După cum paginile de
hârtie sunt plasate pe biroul de lucru şi pot fi deplasate şi / sau suprapuse
(acoperite parţial sau total una de către alta), aşa şi ferestrele sunt plasate pe
ecranul calculatorului şi pot fi deplasate, aduse în faţă sau acoperite de alte
ferestre. Folosirea termenului de fereastră în locul celui de pagină de hârtie este
justificată de faptul că, spre deosebire de paginile de hârtie (care au o
dimensiune bine precizată şi în ele intră un volum limitat de informaţii),
dimensiunea unei ferestre poate fi modificată şi, în plus, într-o fereastră, în
general, se poate vizualiza la un moment dat eventual doar un fragment dintr-
un anumit document mai mare. Pentru a înţelege ultima idee, trebuie imaginat
un document ca un sul de hârtie având o lungime oricât de mare, fereastra pe
ecran corespunzând unei deschizături dreptunghiulare prin care se poate vedea
doar un număr limitat de rânduri succesive din document.
Pentru a “rula” sulul de hârtie care reprezintă documentul, pe latura de jos şi pe

cea din dreapta a ferestrei apar aşa numitele bare de defilare. O bară de defilare
conţine două butoane pentru a deplasa sulul în sus respectiv în jos prin faţa
. 25
_________________________________________________________________________________________
ferestrei. Direcţia în care declanşează deplasarea fiecare buton este sugerată

printr-o săgeată.
Pentru a avea o idee asupra plasării relative a ferestrei în cadrul documentului,

între cele două butoane din bara de defilare este vizualizat un dreptunghi
denumit ascensor deoarece el se deplasează în sus sau în jos odată cu
deplasarea relativă a ferestrei în susul sau în josul documentului.
Un exemplu de fereastră pentru înţelegerea noţiunilor introduse este dat mai

jos. în acest exemplu sunt trei butoane (“Submit”, “Reset” şi “None”) şi o bară
de defilare la dreapta.
. 26
_________________________________________________________________________________________
În sfârşit, pentru a încheia trecerea în revistă a modalităţilor de interacţiune

prietenoasă om-calculator trebuie precizat că, de multe ori, anumite servicii
oferite de calculator sunt vizualizate prin intermediul unor mici figuri sugestive
pentru serviciul oferit, denumite iconiţe. Lansarea serviciului respectiv se poate
face prin apăsarea cu butonul mouse-ului (o data sau, în alte cazuri, de două ori
succesiv) a figurii respective. Un exemplu de astfel de iconiţă este dat mai jos.
1.8. Reguli de comportare socială pe reţelele

de calculatoare
Pe reţelele de calculatoare lucrează în acelaşi timp un număr apreciabil de
persoane şi, în anumite situaţii, ei se pot stânjeni reciproc. De aceea, fiecare
utilizator care lucrează în reţea trebuie să urmeze nişte reguli de comportare
socială.
În primul rând, utilizatorul unei reţele trebuie să fie conştient că şi alţii lucrează
în paralel cu el. De aceea, el trebuie să nu abuzeze, de exemplu, de nişte
servicii consumatoare de resurse (orice serviciu folosit de un utilizator
consumă timp şi spaţiu de memorare pe calculator) care ar putea îngreuna
accesul altui utilizator. De asemenea, trebuie evitate utilizări prost concepute
şi, bineînţeles, perturbarea intenţionată a altor utilizatori. Nu se vor utiliza
serviciilor puse la dispoziţie de reţea în scopuri antisociale sau comerciale
(asupra acestui ultim aspect se va reveni imediat). în decursul prezentei lucrări,
în cadrul fiecărui serviciu prezentat se va reveni asupra acestor aspecte de
comportare socială.
Reţelele de calculatoare sunt folosite atât în scop ştiinţific, de exemplu, de

institute de cercetare sau de învăţământ (şi, în acest caz, multe din serviciile
puse la dispoziţie sunt subvenţionate) cât şi în scop comercial, de firme. în cea
de-a doua situaţie, serviciile pe reţea sunt plătite de utilizatori. Nu trebuie uitat
însă că, chiar şi în cazul utilizării reţelei în scopuri ştiinţifice, legile referitoare
la proprietatea intelectuală rămân valabile ca şi în cazul materialelor publicate
în cărţi sau reviste sau al programelor de calculator. De aceea, dacă se copiază
. 27
_________________________________________________________________________________________
documente de pe un nod din reţea trebuie ca utilizatorul să se intereseze asupra

drepturilor de folosire ale acestor documente. în acest scop, de multe ori, în
directoarele din care se pot copia documente este memorat şi un document cu
numele Readme, în care sunt precizate condiţiile în care poate fi utilizat
documentele copiate (de exemplu, numai în scopuri ştiinţifice şi nu
comerciale).
1.9. Clase de servicii puse la dispoziţie în

cadrul reţelelor de calculatoare
O primă clasă de servicii puse la dispoziţie în cadrul reţelelor de calculatoare
este comunicarea între persoane. Această comunicare poate fi între două
persoane sau între un grup de persoane. Comunicarea între doua persoane se
face prin intermediul serviciului de poştă electronică ("E-mail"). De exemplu,
daca se doreşte trimiterea unui mesaj lui Dorin Marcu (care are numele de cont
mdorin pe calculatorul valhalla.racai.ro) se poate proceda după cum urmează
(detaliile referitoare la utilizarea serviciilor exemplificate în această secţiune
vor fi date în capitolele următoare):
thor% mail mdorin@valhalla.racai.ro

Subject: Am primit cartea!
Buna,
Am primit cartea pe care o aşteptam. Când ai timp treci pe la
mine sa o vezi.
Stefan
.
EOT
thor%
în momentul în care Dorin Marcu doreşte să citească mail-ul pe care l-a primit
va lansa în execuţie serviciul mail după cum urmează:
valhalla% mail
mailx version 5.0 Fri Jul 15 21:21:05 PDT 1994 Type ? for help.
"/var/mail/mdorin": 3 messages 3 new
>N 1 popa@cs.pub.ro Fri Nov 10 11:08 123/3844 Colective de cercetare (f
N 2 Mailer-Daemon@thor Mon Nov 27 13:24 60/1881 Returned mail: User unkno
N 3 trausan@thor Mon Nov 27 13:27 19/580 Am primit cartea!
&3
Message 3:
From trausan@thor Mon Nov 27 13:27 EET 1995
. 28
_________________________________________________________________________________________
Date: Mon, 27 Nov 1995 13:30:32 +0200

From: trausan@thor (Stefan Trausan)
To: mdorin@valhalla.racai.ro
Subject: Am primit cartea!
Buna,
Am primit cartea pe care o aşteptam. Când ai timp treci pe la
mine sa o vezi.
Stefan
&q
Comunicarea între un grup de persoane cu interese comune (de exemplu,

cercetătorii interesaţi în diagnosticul hepatitei sau cercetătorii interesaţi în
inteligenţa artificială) se poate face prin aşa numitele liste de interes. Aceste
liste de interes sunt adrese (similare adresei unei persoane) la care oricine poate
trimite un mesaj prin poşta electronică legat de subiectul de interes (de
exemplu, anunţul unei noi conferinţe, rezumatul unei noi lucrări, o noutate în
domeniu, apariţia unei cărţi, o remarcă la o anumită idee sau abordare etc.).
Orice persoană interesată poate să se înscrie la o astfel de listă, printr-un mesaj
trimis prin poşta electronică la adresa de înscriere a listei respective. Din
momentul includerii în listă, el va primi mesajele trimise de alte persoane listei.
în acest mod, cei interesaţi pe un anumit subiect pot schimba idei, noutăţi,
articole, etc.
Un alt serviciu important pus la dispoziţie de reţelele de calculatoare este lucrul

la distanţă pe un calculator. Pentru a exemplifica această posibilitate să
presupunem că autorul acestor rânduri lucrează de obicei pe calculatorul
"thor.racai.ro" sub numele de trăuşan, că se află în Australia la un congres şi
doreşte să vadă dacă a primit vreun mesaj important acasă. în acest scop se
poate folosi comanda denumită telnet:
oblio% telnet thor.racai.ro
Trying 193.230.39.4 ...

Connected to thor.
Escape character is '^]'.
UNIX(r) System V Release 4.0 (thor)
login: trausan
Password:
Sun Microsystems Inc. SunOS 5.4 Generic July 1994
thor%
. 29
_________________________________________________________________________________________
În acest moment a apărut promptul calculatorului thor indicând faptul că se

poate lucra pe acest calculator.
O a treia clasă, deosebit de importantă, de servicii care sunt puse la dispoziţia

utilizatorilor reţelelor de calculatoare sunt destinate sprijinirii activităţii de
documentare. în această clasă de servicii intră mai multe categorii de facilităţi:
căutarea unei persoane, căutarea unei informaţii, transferul de documente.
Pentru căutarea unei anumite persoane este pus la dispoziţie serviciul denumit
"finger”. De exemplu, dacă se doreşte aflarea de informaţii despre Dorin
Marcu, cu numele de cont pe calculator mdorin se procedează după cum
urmează:
thor% finger mdorin

Login name: mdorin In real life: Dorin Marcu
Directory: /home/mdorin Shell: /bin/csh
On since Nov 22 13:33:15 on pts/1
4 days 23 hours Idle Time
No unread mail
No Plan.
thor%
Pentru căutarea unor documente de interes, parcurgerea acestora şi, eventual,

copierea lor din locul unde au fost găsite pe calculatorul propriu pentru
consultări ulterioare (articole, cărţi etc.), sunt puse la dispoziţie mai multe
instrumente cum ar fi: "archie" şi "gopher" (pentru căutarea unor documente),
"ftp" (pentru copierea de documente de la o sursă de pe reţea pe calculatorul
propriu) şi "mosaic", "lynx", "netscape" sau "harvest" pentru căutare,
parcurgere şi copiere. Un exemplu de utilizare a serviciului ftp pentru copierea
documentului doc1 este dat în continuare.
thor% ftp apolo.cs.pub.ro
Connected to apolo.cs.pub.ro.
220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready.
Name (apolo.cs.pub.ro:trausan): anonymous
Password:
230 Guest connection accepted. Restrictions apply.

Remote system type is UNIX.
Using binary mode to transfer files.
ftp>
ftp> get doc1
. 30
_________________________________________________________________________________________
ftp> bye
thor%
1.10. Sistemul World Wide Web (WWW)

1.10.1. Organizarea complexă a informaţiilor sub formă
de hipertext
în această secţiune se va prezenta un concept deosebit de important:

hipertextul, esenţial în înţelegerea facilităţilor şi modului de utilizare a
sistemelor de tip Mosaic, Netscape sau Harvest. De aceea, se va aloca un spaţiu
mai amplu introducerii acestei noţiuni care poate părea mai dificil de înţeles la
prima vedere pentru cineva nefamiliarizat cu posibilităţile calculatoarelor.
Indiferent de metoda de stocare (hârtie sau suport magnetic), informaţia se

poate prezenta într-una din următoarele forme de organizare:
1) organizare liniară de tip "roman". în acest caz, informaţia trebuie parcursă în

ordine, de la început la sfârşit, pentru a putea obţine o imagine de ansamblu
asupra ei. Un roman nu poate fi citit decât în ordinea stabilită de autorul său.
2) organizare sub forma ierarhică, arborescentă, pe nivele (de exemplu, în

capitole, secţiuni şi sub-secţiuni), a textelor. Spre deosebire de roman (care, şi
el poate avea mai multe capitole şi secţiuni, deci se poate spune că are o
organizare pe nivele), în acest caz nu este necesară parcurgerea întregului text.
Cititorul se poate menţine la nivele mai generale sau poate aprofunda acele
noţiuni care i se par mai interesante, prin parcurgerea doar a unor ramuri din
arborele în care este organizat textul. Ordinea de parcurgere a textului în acest
caz nu mai este atât de strictă ca la un roman.
3) organizare asociativă, în reţele de informaţii, după modelul oferit de

memoria şi gândirea umană. O metaforă a unei astfel de organizări este
"tratatul ştiinţific". în acest caz, pe lângă textul propriu-zis, există o tabelă de
indecşi în care sunt enumerate subiectele sau / şi conceptele importante din
carte împreună cu pagina unde pot fi găsite. In acest mod, cititorul poate căuta
direct un anumit subiect. De asemenea, in text există foarte multe referiri la alte
subiecte, există formule numerotate care sunt eventual referite ulterior, detalieri
separate ale unor concepte, definiţii, enunţuri şi demonstraţii, trimiteri in josul
paginii, la bibliografie sau la anexe. Plecând de la analizele şi experimentele
făcute asupra memoriei şi a modalităţilor de reprezentare şi prelucrare a
cunoştinţelor de către om, se poate spune că memoria noastră de lungă durată
. 31
_________________________________________________________________________________________
este de tip asociativ. Mai mult, cunoştinţele noastre sunt foarte strâns legate
unele de altele formând o reţea complexă. învăţarea unei noţiuni noi se face
prin asocierea ei cu altele vechi, "ştiute". Altfel spus, avem o organizare de tip
reţea a informaţiei, insă o organizare foarte versatilă, care se modifică rapid in
funcţie şi de factori psihologici (motivaţie, stare de spirit, stimuli externi) sau
chiar fizici.
Bineînţeles că cea mai adecvată formă de organizare a informaţiilor ştiinţifice

este cea de-a treia, asociativă, in reţea, care este cea mai apropiată de modul
uman de a gândi. în plus, calculatoarele actuale oferă puternice facilităţi de
vizualizare grafică a textelor (inclusiv a figurilor si chiar, în plus, a sunetelor şi
filmelor) şi a structurii acestora, de acces rapid la informaţiile dorite. Sistemele
dezvoltate conform acestei direcţii sunt aşa numitele sisteme hipertext şi
hipermedia. Scheletul pe care sunt organizate informaţiile într-un astfel de
sistem îl reprezintă un graf ale cărui noduri sunt conceptele importante ale
domeniului şi ale cărui arce sunt relaţii între aceste concepte.
Avantajele hipertextului devin evidente atunci când se iau in considerare

dezavantajele inerente ale mediului de informare tradiţional: cartea tipărită, în
care prezentarea informaţiei este exclusiv liniară. Detaliile sunt inserate in text,
abătând atenţia cititorului de la general către specific. Mutarea de la un subiect
la altul este greoaie, presupunând o căutare care, de cele mai multe ori, este
plictisitoare. Revenirea la subiectul anterior este de asemenea greoaie.
Hipertextul menţine capacitatea de stocare a unei mari cantităţi de informaţie,

oferită de cartea scrisă, dar înlătură toate limitările contextuale. în contrast cu
liniaritatea "obiectivă" a informaţiei tipărite, sistemul hipertext oferă
utilizatorului o liniaritate "subiectivă". Aceasta înseamnă că, în loc să urmeze
cursul normal al documentului, utilizatorul poate alege o anumita cale de
explorare dintr-o mulţime de astfel de căi posibile, definite de cel care a creat
hipertextul. Rezultă deci că decizia privind ordinea prezentării informaţiei trece
din sarcina celui care elaborează documentul în sarcina celui care îl citeşte (cu
menţiunea că anumite limitări de parcurgere ar fi totuşi necesare pentru a
asigura o citire coerentă a documentului).
Dezvoltarea susţinută a calculatoarelor a făcut ca în ziua de azi imaginea

însoţită de sunet să devină o formă de propagare a informaţiei cel puţin la fel
de importantă ca şi textul scris. Este cunoscut că mass-media audiovizuală a
detronat-o de mult pe cea scrisă din punct de vedere al audienţei.
. 32
_________________________________________________________________________________________
In lumea calculatoarelor această ofensivă audio-video a fost întârziată de mai

lenta dezvoltare a tehnologiei in acest domeniu. O procesare "decentă" de
imagine şi sunet necesită procesoare rapide, plăci video sau audio performante,
monitoare de înalta fidelitate etc. Pe măsură ce calculatoarele au putut face faţă
unor astfel de solicitări, noţiunea de hipertext s-a extins in mod natural spre cea
de hipermedia (un subdomeniu al aplicaţiilor multimedia). Nodurile unei reţele
hipermedia pot conţine imagini, sunete, texte, chiar acţiuni, sau orice
combinaţie a acestora. în cazul acestor sisteme unei legături i se pot asocia
acţiuni dintre cele mai diverse, cum ar fi afişarea unei fotografii însoţită de un
text explicativ, derularea unui film sau a unei melodii, toate cu posibilitatea
stopării, a revenirii in starea anterioară sau a continuării explorării prin
alegerea unei alte legături.
Principalele elemente ale unui sistem hipertext sunt:
1) Nodurile (paginile)
Nodul (pagina) este un bloc de informaţii cuprins in reţeaua sistemului

hipertext. Sunt porţiuni de text, a căror semnificaţie e mai mult sau mai puţin
unitară, după cum a gândit-o creatorul hipertext-ului. Nodurile pot cuprinde
fragmente de text, secvenţe de sunete, acţiuni executabile sau orice combinaţie
a acestora.
2) ţintele
ţinta ("target") este o parte dintr-un nod care constituie originea unei legături
către alt nod. Este de obicei un cuvânt, un grup de cuvinte sau o altă
informaţie din nod (de exemplu o porţiune dintr-o imagine). Pe ecran, ţintele
apar cu o culoare sau strălucire diferită de cea a textului obişnuit
("highlighted"). Atunci când cursorul atinge o astfel de ţintă ea devine activă şi
capătă un aspect special (de exemplu se colorează altfel decât restul ţintelor).
3) Legăturile
Fiecare nod este legat de alte noduri din reţeaua hipertextului, ceea ce permite
utilizatorului să treacă de la un nod la altul. Existenta unei legături intre două
noduri A si B ale hipertextului oferă utilizatorului aflat in nodul A posibilitatea
de a accesa direct nodul B, fără a mai trece prin alte noduri. Păstrând analogia
cu cartea scrisă, legăturile pot fi privite ca nişte "semne de carte" marcate la
care cititorul se poate muta oricând.
. 33
_________________________________________________________________________________________
1.10.2.Sistemul WWW. Parcurgerea WWW.
Sistemul World Wide Web este un hipertext extins la scara întregului glob prin
INTERNET. Pe fiecare calculator pot fi plasate unul sau mai multe documente
care constituie noduri (pagini) în hipertext. Oriunde într-o astfel de pagină
poate exista o ţintă care este legată la o altă pagină, de pe acelaşi sau de pe alt
calculator, în acest mod putând fi unite informaţii aflate în locuri diferite. O
nouă pagină pentru WWW poate fi creată uşor chiar de utilizatori nu neapărat
profesionişti în informatică, în acest scop existând mai multe editoare de texte
specializate.
Parcurgerea WWW, prin trecerea de la un nod la altul, poate implica (eventual

chiar fără ca utilizatorul să-şi dea seama) un itinerar prin mai multe
calculatoare aflate în diferite locuri pe glob. Parcurgerea hipertextului WWW
precum şi apelarea altor servicii puse la dispoziţie pe reţea (ftp, mail etc.) se
poate face cu mai multe sisteme, din care amintim: "Lynx", "Mosaic" sau
"Netscape". Sistemul Netscape, care s-a impus faţă de celelalte, oferă o
interfaţă prietenoasă pentru accesarea WWW. Mai mult, el oferă interfeţe
prietenoase pentru toate serviciile disponibile pe INTERNET. într-un capitol
separat al acestei lucrări, sistemul Netscape va fi prezentat în detaliu. Sistemul
Lynx este util în situaţiile când nu se dispune de grafică interactivă (pentru
ferestre stil MS-Windows sau X-Windows), deoarece el este conceput în mod
alfanumeric, fără grafică.
În plus, WWW poate conţine acum nu numai text şi imagini ci, în momentul
parcurgerii unui nod în hipertext, se pot lansa în execuţie chiar diverse
programe aflate pe calculatoarele vizitate. Se pot, de exemplu, consulta baze de
date de pe acele calculatoare sau se pot lansa programe care realizează
animarea unor imagini sau chiar care intră în dialog cu utilizatorul aflat la
distanţă.
. 34
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
2. Poşta electronică
2.1. Preliminarii
Oamenii au dorit întotdeauna să corespondeze unii cu alţii în cel mai rapid mod
posibil, în acest scop folosind toate cunoştinţele utile pe care le aveau la un
anumit moment dat. Pe măsură ce acestea au evoluat, curierii, poştalionul,
trenul, apoi telegraful şi telefonul iar acum calculatoarele, au fost utilizate
pentru realizarea acestui deziderat. Dorinţa de comunicare este factorul
principal care a condus la interconectarea calculatoarelor în reţele de
calculatoare ce cuprind astăzi întreaga lume. Poşta electronică (pe scurt, email)
este una din cele mai importante aplicaţii care facilitează comunicarea dintre
utilizatorii conectaţi la o reţea de calculatoare.
Scopul acestui capitol este de a informa cititorul asupra următoarelor:

• ce este poşta electronică;
• ce asemănări şi ce deosebiri există între poşta electronică şi poşta obişnuită;
• cum se poate utiliza poşta electronică pentru a trimite şi a primi
corespondenţă pe un calculatorul conectat în reţea.
Secţiunea de faţă nu intenţionează să ofere un manual complet pentru utilizarea

diferitelor facilităţi de poştă electronică, şi nici să prezinte exhaustiv modul în
care se desfăşoară activitatea acestora, pentru a nu încărca utilizatorul obişnuit
cu un bagaj de cunoştinţe nefolositor pentru cea mai mare parte a problemelor
la care acesta trebuie să facă faţă atunci când se ocupă de corespondenţa
electronică. De aceea, pentru informaţii care depăşesc cadrul acestei prezentări,
cititorul este rugat să apeleze la referinţele bibliografice prezentate la sfârşit.
2.2. Introducere
Creatorii serviciilor care oferă posibilitatea comunicării prin reţea s-au inspirat
din modul în care oamenii comunică unii cu alţii în viaţa de zi cu zi. Aşa a
apărut poşta electronică precum şi alte servicii care fac posibilă schimbarea de
35
.
_________________________________________________________________________________________
mesaje între oameni prin intermediul calculatoarelor. Deşi se aseamănă foarte

mult cu poşta obişnuită, poşta electronică are în plus câteva trăsături
caracteristice mediului prin care este distribuită, precum şi utilizării
calculatoarelor pentru a trimite şi primi mesaje.
Poşta electronică oferă posibilitatea de a:

• păstra legătura cu persoane din întreaga lume, la un preţ mult mai mic decât
cel al unei convorbiri telefonice obişnuite, sau al unei scrisori expediate prin
poşta obişnuită;
• discuta subiecte importante şi/sau interesante în orice domeniu cu persoane
avizate, colaboratori, indiferent de situarea geografică a acestora;
• scrie şi trimite mesaje (scrisori) care vor ajunge la destinaţie uneori în doar
câteva secunde, alteori în câteva minute, dar în orice caz cu mult mai repede
decât scrisorile obişnuite;
• primi mesaje din întreaga lume, a le citi, a le tipări pe hârtie pentru a le
utiliza pe urmă în diferite moduri, a răspunde la scrisori incluzând chiar
mesajul primit în scrisoarea de răspuns;
• ataşa la o scrisoare diferite documente (create tot pe calculator), şi a primi
documente ataşate la scrisori;
• trimite aceeaşi scrisoare la mai multe persoane în acelaşi timp, fără a fi
necesară scrierea acesteia pentru fiecare destinatar separat;
• specifica subiectul mesajului pentru a atrage atenţia destinatarului asupra
importanţei pe care trebuie să o acorde scrisorii respective, cu posibilitatea
de a cunoaşte subiectul unei scrisori primite fără a fi mai nevoie să fie
parcursă în întregime.
Un mesaj trimis prin poştă electronică se poate rătăci întocmai ca o scrisoare

obişnuită, sau se poate întoarce înapoi atunci când destinatarul ei nu a fost
specificat corect. Un mesaj de poştă electronică poate fi şters din greşeală
întocmai cum se poate pierde o scrisoare obişnuită, care nu va mai fi regăsită
niciodată.
În subcapitolul următor vor fi prezentate aspectele cele mai importante ale

poştei electronice. Utilizând comparaţii cu modul de utilizare a poştei
obişnuite, vor fi descrise principalele operaţii care pot fi efectuate cu poşta
electronică. Această prezentare va fi făcută la modul general, evitându-se cât
mai mult posibil referiri la servicii particulare concepute pentru utilizarea
poştei electronice. Subcapitolele 3 şi 4 vor explica modul concret de folosire a
două dintre serviciile de poştă electronică, deosebirea dintre ele constând mai
mult în modul de comunicare cu serviciul decât în ceea ce priveşte partea de
poştă electronică propriu-zisă.
. 36
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
2.3. Cum se foloseşte poşta electronică ?

O scrisoare trimisă sau primită prin intermediul poştei electronice este
alcătuită, asemănător unei scrisori obişnuite dintr-un “plic”, care conţine
adresele expeditorului şi destinatarului (precum şi alte informaţii caracteristice
numai poştei electronice), şi corpul scrisorii. Corpul unei scrisori, conţinând
mesajul propriu-zis care urmează să fie trimis, este asemănător cu cel conţinut
într-o scrisoare obişnuită. Informaţiile corespunzătoare celor scrise pe plic sunt
grupate în cazul mesajului electronic la începutul scrisorii, sub forma unui
antet (header în limba engleză). Aceste informaţii sunt utile în primul rând
serviciului de trimitere a mesajului pentru a şti cum să-l manevreze astfel încât
acesta să ajungă la destinaţie. O parte din aceste informaţii trebuie completate
de către expeditor; altele sunt adăugate automat de către serviciul folosit, în
momentul trimiterii mesajului sau pe parcursul procesului de distribuire a
mesajului. Multe din ele nu interesează nici expeditorul, nici destinatarul. Se
vor descrie în cele ce urmează câteva din aceste informaţii care sunt utile
destinatarului, pentru a afla numele şi adresa expeditorului alături de alte
elemente ce caracterizează un anumit mesaj primit, precum şi informaţii pe
care trebuie să le furnizeze expeditorul la trimiterea unui mesaj.
2.3.1. Adresa electronică a destinatarului
Pentru a trimite sau primi mesaje prin poşta electronică, trebuie în primul rând
cunoscută o adresă electronică. În momentul în care se începe lucrul pe un
calculator conectat la INTERNET, acesta generează automat o adresă
electronică pentru utilizator. Conceptul de adresă electronică este asemănător
celui de adresă poştală din lumea reală: pentru a primi scrisori, trebuie să existe
o adresă la care poştaşul să distribuie scrisorile; această adresă trebuie scrisă pe
plic de către expeditor, pentru ca scrisoarea trimisă să ajungă la destinatar.
Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte poşta electronică.
Adresa electronică
În INTERNET, adresele calculatoarelor sunt structurate asemănător adreselor
din lumea reală. Adresa unei persoane trebuie să specifice ţara, judeţul
(provincia, regiunea sau statul), oraşul în care locuieşte, strada, numărul casei
sau al blocului, numărul apartamentului şi, nu în ultimul rând, numele
. 37
_________________________________________________________________________________________
persoanei respective. O situaţie asemănătoare este întâlnită şi în INTERNET.

Adresa unei persoane este compusă alăturând toate aceste informaţii şi
separându-le prin puncte pentru a le putea distinge unele de altele. Singura
excepţie apare la numele persoanei, care este separat de restul adresei prin
semnul @ (în limba engleză at, adică la, de la). Astfel adresa X@Y capătă
semnificaţia "persoana X de la adresa Y").
Exemplu
Adresa unuia dintre autorii acestei secţiuni este următoarea :
mdorin@oblio.racai.ro
Ea este compusă din numele ţării (ro de la România), numele institutului

(racai), numele calculatorului (oblio) şi contul folosit pentru a lucra pe
calculator (mdorin). Pentru a simplifica lucrurile, se poate imagina contul ca un
fel de nume electronic pe care utilizatorul îl poartă atunci când lucrează cu
calculatorul.
Pentru adresele de poşta electronică există următoarea terminologie:

mdorin este numele persoanei,
oblio este numele calculatorului, iar
racai.ro este domeniul în care este situat calculatorul respectiv.
Pentru a trimite un mesaj prin poşta electronică, o persoană trebuie să specifice

adresa electronică a destinatarului, în dreptul unei linii din antetul mesajului
care începe cu expresia To:
To: mdorin@oblio.racai.ro
Se poate trimite aceeaşi scrisoare simultan la mai mulţi destinatari, specificând

în linia respectivă mai multe adrese, separate prin câte un spaţiu. De exemplu:
To: mdorin@oblio.racai.ro bruda@valhalla.racai.ro
Aceasta are drept rezultat trimiterea unei copii a mesajului respectiv în mod
direct la ambele adrese specificate. Există posibilitatea de a trimite un mesaj
unei persoane în mod direct, şi în acelaşi timp a trimite acelaşi mesaj unei alte
persoane pentru care mesajul respectiv s-ar putea dovedi util. Acest mod este
diferit de cel prezentat mai sus, în care ambele persoane sunt direct interesate
de mesajul trimis. Se poate imagina o situaţie în care un mesaj trimis unei
persoane este de asemenea trimis ca dovadă a unei acţiuni unei alte persoane
care are în acest caz statut de “martor”. În acest caz, specificarea destinatarilor
se face astfel:
. 38
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
To: mdorin@oblio.racai.ro
Cc: bruda@valhalla.racai.ro
Expresia Cc înseamnă Carbon copy, iar adresa care urmează este cea a
persoanei martor. În limba română expresia consacrată în acest caz este “în
atenţia ...”.
2.3.2. Subiectul mesajului
O altă componentă importantă a unui mesaj de poştă electronică este subiectul

acestuia. În cazul scrisorilor trimise prin poşta obişnuită, nu este neapărat
necesară specificarea subiectului unei scrisori. În primul rând, deoarece o
scrisoare obişnuită abordează în general mai multe subiecte în cuprinsul ei,
datorită faptului că distribuirea ei la destinatar durează mai mult, şi nimeni nu
trimite prea multe scrisori unei anumite persoane într-o perioadă mică de
timp. Poşta electronică pe de altă parte circulă mult mai rapid, astfel încât se
pot primi zeci de mesaje de la aceeaşi persoană în numai câteva ore! Un astfel
de mesaj poate conţine doar câteva rânduri referitoare la un subiect bine
precizat. Trebuie să existe o modalitate de a le sorta şi de a le citi într-o
anumită ordine, dependentă de subiectul acestora (nu numai în funcţie de
ordinea primirii). În al doilea rând, mesajele pot avea diferite priorităţi. Un
mesaj cu o comunicare urgentă ar trebui citit înaintea altuia care a venit mai
devreme, dar conţine (de exemplu) o invitaţie la un eveniment care va avea loc
peste două săptămâni.
Toate aceste considerente au condus la decizia de a oferi pentru mesajele de

poştă electronică posibilitatea specificării unui anumit subiect ce caracterizează
mesajul asociat.
Exemplu
Atunci când se va trimite un mesaj se va completa o linie (iar când se va primi
un mesaj se va observa o linie) asemănătoare cu aceasta:
Subject: Cum staţi cu predarea lucrării trimestriale ?
2.3.3. Adresa expeditorului unui mesaj şi datele de trimitere

respectiv primire a acestuia
. 39
_________________________________________________________________________________________
Alte informaţii care sunt utile atunci când se primeşte un mesaj sunt persoana
(adresa) expeditoare, data la care acesta a fost trimis de către persoana
respectiva, precum şi data la care mesajul a ajuns pe calculatorul destinatarului.
Data (ziua/luna/anul precum şi ora exactă) la care a fost trimis mesajul este
locală expeditorului, iar ordinea specificării componentelor acesteia poate
diferi în funcţie de fusul orar şi alte considerente de ordin geografic; data la
care mesajul a ajuns pe calculatorul destinatarului este locală pentru zona în
care acesta este situat. Pentru a uşura munca utilizatorilor, aceste informaţii
sunt generate şi incluse automat în antetul mesajului de către serviciul de poştă
electronică care transmite mesajul, respectiv de cel care îl recepţionează, pe
baza informaţiilor oferite de către calculatoarele destinatarului, respectiv
expeditorului.
Exemplu
În mesajele primite de la alte persoane, se vor observa câteva linii de text cu un
conţinut asemănător:
From mpopescu@athena.whitehouse.gov Thu Nov 2 15:46 EET 1995
Date: Thu, 2 Nov 95 08:52:30 EST
From: mpopescu@athena.whitehouse.gov (Mihai Popescu)
Ce informaţii pot fi extrase din aceste linii? În primul rând, că mesajul a fost
trimis de la persoana cu adresa electronică mpopescu@athena.whitehouse.gov
pe data de joi (Thursday), 2 noiembrie 1995 (November), la ora locală 8 şi 52
de minute dimineaţa, fusul orar EST (partea de est a Statelor Unite). El a ajuns
pe calculatorul destinatarului în aceeaşi zi (joi, 2 noiembrie 1995) la ora locală
15 şi 46 de minute, fusul orar est-european (EET), din care face parte şi
România. Calculând, se obţine durata transmiterii mesajului de 54 de minute.
2.3.4. Adresa de răspuns la un mesaj
De multe ori nu este foarte clar cine anume a trimis un mesaj, şi asta datorită
faptului că există posibilitatea ca adresa respectivă să nu corespundă unei
persoane. Alteori, se doreşte răspunderea la un anumit mesaj, astfel ca adresa
destinatarului să fie completată automat de către serviciul de poştă electronică,
pe baza informaţiilor pe care acesta le extrage singur din mesajul primit. Există
anumite situaţii în care expeditorul unui mesaj este diferit de persoana care
trebuie să primească răspunsul la mesajul respectiv. Pentru toate aceste situaţii
a fost adăugată o informaţie suplimentară la antetul mesajelor, informaţie
generată automat de către serviciul de poştă electronică, sau furnizată în cazuri
. 40
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
speciale de expeditorul mesajului. În antetul unui mesaj primit, această

informaţie corespunde liniei:
Reply-to: postmaster@oblio.racai.ro
Dacă se recurge la această modalitate de răspuns, pe lângă generarea automată

a adresei destinatarului, serviciul de poştă electronică generează automat şi
subiectul mesajului, adăugând la subiectul mesajului la care se răspunde
prefixul Re: pentru a sublinia că este vorba de un răspuns (Reply) la mesajul cu
subiectul respectiv.
Exemplu
Subject: Re: Cum staţi cu predarea lucrării trimestriale ?
va fi subiectul generat automat ca răspuns la mesajul cu subiectul

Subject: Cum staţi cu predarea lucrării trimestriale ?
primit anterior.
Cu aceasta s-a încheiat prezentarea informaţiilor utile expeditorului sau

destinatarului pentru înţelegerea respectiv compunerea antetului unei scrisori.
După completarea informaţiilor necesare pentru antet, expeditorul va începe
scrierea mesajul propriu-zis. Pentru această operaţie, cele mai multe dintre
serviciile de poştă electronică conţin o facilitate pentru editare de texte
încorporată, mai mult sau mai puţin performantă. La terminarea mesajului,
expeditorul va semnala încheierea conceperii mesajului către serviciul de poştă
electronică, care va iniţia procedurile de transmitere a mesajului către
destinaţie. Din momentul terminării scrierii mesajului, implicarea expeditorului
în activitatea corespunzătoare poştei electronice s-a încheiat. La destinaţie,
mesajul sosit este prelucrat de către serviciul de poştă electronică
corespunzător, şi afişat la cererea destinatarului. Acesta poate să răspundă la
mesajul primit, folosind sau nu facilităţile de răspuns automat, poate să-l
depoziteze în altă parte pentru utilizări ulterioare, sau poate să-l tipărească la
imprimantă ca pe orice alt document, pentru a-l putea studia şi atunci când nu
lucrează pe calculator. Toate aceste operaţii sunt dependente mai mult sau mai
puţin de serviciul folosit pentru manipularea poştei electronice. Operaţiile de
trimitere de mesaje, citire de mesaje şi răspuns la mesaje sunt însă comune
tuturor serviciilor, iar principiile de utilizare a poştei electronice descrise în
acest capitol sunt universal valabile.
. 41
_________________________________________________________________________________________
O scurtă recapitulare
Pentru a trimite un mesaj, expeditorul trebuie să completeze următoarele
elemente ale antetului:
• adresa destinatarului, în dreptul expresiei To:

• subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject:
• adresa unei persoane martor (dacă este cazul), în dreptul expresiei Cc:
şi să compună textul mesajului propriu-zis.
Pentru a răspunde unui mesaj, expeditorul trebuie să completeze următoarele
• adresa destinatarului, în dreptul expresiei To: (numai în cazul variantei

elemente ale antetului:
neautomate de răspuns);
• subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: (numai în cazul variantei
neautomate de răspuns, sau dacă doreşte explicit asta);
• adresa unei persoane martor (dacă este cazul), în dreptul expresiei: Cc:
• şi să compună textul mesajului propriu-zis, incluzând în mesajul de răspuns
mesajul primit, dacă este necesar şi în acelaşi timp posibil.
Destinatarul unui mesaj poate afla următoarele informaţii utile din antetul
• adresa expeditorului, în dreptul expresiei From:

mesajului respectiv:
• subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: (chiar înainte de a
• adresele tuturor destinatarilor principali ai mesajului, în dreptul expresiei

“deschide“ mesajul propriu-zis)
• adresele tuturor destinatarilor “martor” ai mesajului, în dreptul expresiei Cc:

To:
• data primirii mesajului, la sfârşitul liniei din dreptul expresiei From

• data transmiterii mesajului , în dreptul expresiei Date:
2.3.5. Când ceva nu merge bine
A fost trimis un mesaj unei persoane, şi la scurt timp expeditorul primeşte un

mesaj de la un utilizator cu nume foarte straniu: Mailer-Daemon! Dacă se
încearcă citirea acestui mesaj, se va observa prezenţa unui antet mult mai lung,
şi la sfârşit mesajul pe care expeditorul l-a trimis cu puţin timp înainte. Ce s-a
întâmplat?
. 42
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
Atunci când adresa destinatarului este scrisă greşit (adică nu există nici o
adresă identică cu cea specificată de expeditor), sau reţeaua a fost întreruptă
din diverse cauze undeva pe traseul dintre expeditor şi destinatar, sau
calculatorul destinatarului a fost oprit din diverse motive o perioadă mai mare
de timp, serviciul de poştă electronică nu reuşeşte să distribuie mesajul, şi
informează expeditorul asupra acestui lucru returnând mesajul trimis împreună
cu explicaţii referitoare la motivul returnării. Ca subiect, va oferi o scurtă
explicaţie a nereuşitei.
Exemplu
From mdorin Thu Nov 2 09:10 EET 1995
Date: Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200
From: Mail Delivery Subsystem <Mailer-Daemon@oblio.racai.ro>
Subject: Returned mail: User unknown
To: mdorin
----- Transcript of session follows -----

Connected to tyr:
>>> RCPT To:<mihaic@tyr>
<<< 550 <mihaic@tyr>... User unknown
550 mihaic@tyr.racai.ro... User unknown
----- Unsent message follows -----

Return-Path: <mdorin>
Received: by oblio.racai.ro (5.x/SMI-SVR4)
id AA00725; Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200
Date: Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200
From: Dorin Marcu <mdorin@oblio.racai.ro>
Message-Id: <9511020710.AA00725@oblio.racai.ro>
Errors-To: mdorin
To: mihaic@valhalla.racai.ro
Cc: mihaic@tyr.racai.ro
X-Sun-Charset: US-ASCII
Mesajul trimis de câtre expeditor este inclus aici . . .
În cazul returnării mesajului cu subiectul “User unknown” ca mai sus înseamnă

că adresa specificată pentru destinatar nu este corectă. Soluţia este
retransmiterea mesajului încă odată, de această dată cu o adresă corectă. Dacă
însă cauza este cu totul alta, trebuie informat administratorului de reţea, care va
fi în măsură să elimine această cauză. Dacă problema nu este la nivel local,
soluţia este retransmiterea încă odată a mesajului după o perioadă de timp.
2.4. mail: un serviciu simplu pentru poşta

electronică
. 43
_________________________________________________________________________________________
Serviciul pentru poştă electronică mail este primul serviciu creat pentru
trimiterea şi recepţionarea mesajelor în reţelele de calculatoare. Cu toate că de
la data creării sale atât calculatoarele cât şi serviciile oferite de acestea au
evoluat foarte mult, mail a fost rescris de fiecare dată pentru noile condiţii de
funcţionare fără a fi îmbunătăţit. Motivul este că deşi nu are prea multe
facilităţi, este foarte simplu de utilizat, şi, cu toate că au fost create între timp
alte servicii mult mai performante decât acesta, mail rămâne serviciul cu care
toată lumea face primii paşi în lumea poştei electronice, fiind totodată şi un
standard în materie: orice maşină conectată la INTERNET va avea acest
serviciu. În cele ce urmează vor fi prezentate pe scurt, prin exemple,
principalele facilităţi ale acestui serviciu.
Trimiterea unui mesaj cu mail

De la tastatură se introduce următoarea comandă:
mail adresa electronica a destinatarului
după care se apăsă tasta "Return". În funcţie de modul în care a fost configurat
serviciul de către administratorul de reţea, acesta va afişa pe ecran mai multe
linii, pe măsură ce acestea sunt completate, în care se vor solicita diverse
informaţii pentru antetul mesajului. În cele mai multe cazuri acestea vor consta
în subiectul mesajului:
Subject: subiectul mesajului
şi eventualii destinatari “martori”:

Cc: adresa destinatarului “martor”
Tasta “Return” va trebui apăsată după ce se termină de completat fiecare linie

de antet.
Aşa cum s-a explicat în capitolul doi, se poate trimite un mesaj la mai mulţi
destinatari în acelaşi timp. Pentru aceasta, în loc de o singură adresă pot fi
completate mai multe adrese distincte, separate printr-un spaţiu.
După completarea tuturor componentelor de antet solicitate, utilizatorului i se

va oferi posibilitatea de a scrie mesajul propriu-zis. Editorul care oferă
posibilitatea scrierii mesajului este incorporat în mail, dar nu este prea
performant. După ce se termină de scris o linie de text trebuie apăsată tasta
“Return” pentru a trece pe linia următoare, din acel moment linia anterioară
nemaiputând fi modificată! De aceea trebuie compus cu mare atenţie mesajul,
. 44
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
pentru a nu se face greşeli care să nu mai poată fi reparate. În cadrul liniei

curente pot fi folosite tastele cu săgeţi pentru deplasarea poziţiei cursorului, şi
tasta “Back Space” pentru a şterge caracterul din stânga cursorului.
La sfârşitul mesajului, pe o linie nouă, se va pune punct (.) pe prima poziţie a

liniei. Aceasta va semnala serviciului că s-a terminat de scris mesajul şi că
poate să înceapă procedurile pentru trimitea acestuia la destinaţie. După ce
mesajul a fost trimis, serviciul îşi va încheia automat activitatea şi se va reveni
în starea dinaintea începerii lucrului cu el.
Exemplu
În acest exemplu, expeditorul trimite un mesaj la adresa
aurel@sunsite.cs.mit.edu cu subiectul “O noua carte interesanta!". La sfârşitul
fiecărei linii trebuie apăsată tasta “Return”. Aceasta nu a fost ilustrată explicit
în exemplu, pentru a nu încărca textul.
#mail aurel@sunsite.cs.mit.edu
Subject: O noua carte interesanta!
Draga Aurel,
Azi a apărut in librarii tratatul la care am lucrat in ultimii doi ani. A venit multa lume la lansare, aşa ca
am fost destul de emoţionat. S-au si cumpărat destul de multe exemplare, iar editorul meu părea foarte
optimist. Ti-am trimis si ţie doua exemplare prin posta, nu ştiu când vor ajunge.
Te rog sa-mi trimiţi observaţiile tale.
Cu bine,
Alex.
.
EOT
#
Cum se procedează dacă la un moment dat se face o greşeală care nu mai poate
fi reparată, sau se decide (din anumite motive) să nu se mai trimită mesajul pe
jumătate scris? Se vor apăsa în acelaşi timp tastele “Control” şi “C”. Serviciul
va afişa pe ecran următorul mesaj:
(Interrupt -- one more to kill letter)
Dacă se decide abandonarea mesajului, se va repeta încă odată combinaţia de

taste şi mesajul nu va mai fi trimis. Dacă s-au apăsat tastele respective din
greşeală, sau se decide totuşi trimiterea mesajului, se va apăsa orice altă tastă
pentru a continua compunerea mesajului, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Includerea unui document

. 45
_________________________________________________________________________________________
Mail nu oferă prea multe facilităţi în ceea ce priveşte scrierea mesajelor. Este
foarte normal sa se utilizeze în acest scop un alt serviciu, mai prietenos sau mai
performant. Este necesar deci să existe o posibilitate ca pe parcursul scrierii
mesajului cu ajutorul serviciului mail să poată fi inclus conţinutul acelui
document.
Trebuie făcută o observaţie foarte importantă aici, şi anume că nu orice tip de

document poate fi inclus într-un mesaj trimis cu mail. Datorită faptului că
atunci când a fost creat serviciul mail nu existau decât documente cuprinzând
texte simple, fără desene sau alte reprezentări grafice, singurul tip de
documente ce pot fi incluse direct sunt documentele text simple. Pentru a
include un astfel de document într-un mesaj trimis cu mail, se utilizează
următoarea comandă compusă din două părţi separate printr-un spaţiu:
~r nume document
unde numele documentului trebuie să conţină toată informaţia necesară pentru

regăsirea documentului dorit. Această comandă trebuie dată la începutul unei
linii noi, asemenea comenzii “punct” pentru terminarea compunerii mesajului.
Serviciul încarcă documentul în mesaj fără a-i afişa conţinutul! Deasupra sau
dedesubtul documentului respectiv se pot situa alte propoziţii scrise de către
expeditor cu editorul incorporat în mail. Pot fi incluse mai multe documente
într-un mesaj de poştă electronică.
Într-un anumit mesaj trebuie inclus documentul “predare.txt” care conţine

observaţii cu privire la predarea unei lucrări trimestriale. Mesajul va arăta
astfel:
#mail dec@odin.racai.ro
Subject: Predarea din decembrie.
Stimata comisie,
Includ in acest mesaj observaţiile mele cu privire la predarea numărul AC-205-95.
~r predare.txt
"predare.txt" 101/2360
Pentru explicarea poziţiei mele, va rog să mă contactaţi.
.
EOT
#
Dacă serviciul găseşte şi reuşeşte să includă conţinutul documentului respectiv,

va genera o linie imediat sub comanda respectivă, specificând numele
. 46
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
documentului între ghilimele şi alte informaţii ce-l caracterizează. Mesajul se

încheie în mod obişnuit cu comanda “punct”.
. 47
_________________________________________________________________________________________
Citirea mesajelor primite

Serviciul mail are două moduri de funcţionare. Unul este folosit numai atunci
când se doreşte trimiterea de mesaje unor persoane şi a fost descris până acum.
Al doilea mod oferă posibilitatea unor operaţii interactive: pot fi citite mesaje,
pot fi salvate, imprimate pe hârtie, se poate răspunde la acestea etc. Pentru a
folosi cel de-al doilea mod de lucru se va apela serviciul mail fără a mai
specifica o adresă de poştă electronică. Dacă nu a sosit pentru utilizator nici un
mesaj, serviciul va afişa mesajul
no mail for nume utilizator
şi se va termina automat. Dacă există mesaje pentru utilizator, serviciul va afişa

câte o singură linie pentru fiecare mesaj, care va conţine (în această ordine)
tipul mesajului, numărul curent al acestuia, adresa expeditorului, data sosirii şi
subiectul mesajului, după care va aştepta o comandă de la utilizator imediat
după promptul “&”.
Semnificaţia informaţiilor afişate este următoarea:

• tipul mesajului reflectă operaţiile la care acesta a fost supus; poate fi:
“N” pentru un mesaj sosit de curând şi care nu a mai fost văzut,
“U” pentru un mesaj care a venit mai demult dar care nu a fost citit,
“>“ pentru a marca mesajul curent, etc;
lipsa oricărui semn pentru această informaţie semnifică un mesaj care a fost
• numărul mesajului reprezintă poziţia sa între celelalte mesaje, în funcţie de

citit deja;
• adresa expeditorului, data sosirii şi subiectul mesajului conţin informaţiile

ordinea sosirii
corespunzătoare din antetul mesajului respectiv.
Pentru a citi un mesaj este suficient să se specifice de la tastatură numărul

mesajului dorit, şi acesta va fi afişat pe ecran. Pentru revenirea la afişarea
mesajelor în mod antet (câte o linie pentru fiecare mesaj) se va utiliza comanda
“h”. Aproape toate comenzile care pot fi utilizate se referă la un anumit mesaj.
Ele se referă implicit la mesajul curent, marcat cu semnul “>“. Dacă se doreşte
acţionarea asupra unui alt mesaj, se poate specifica explicit numărul acestuia
atunci când se apelează comanda respectivă.
Dacă mesajul care se citeşte este prea lung, el va defila pe ecran până la sfârşit,
şi astfel nu se va putea citi decât partea finală. Pentru citirea întregului mesaj,
mesajul va trebui salvat ca un document de sine stătător cu ajutorul comenzii
“s”, urmată de un spaţiu şi de numele documentului în care se face salvarea.
. 48
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
De exemplu, comanda:
s nume
salvează mesajul curent în documentul “nume”, iar comanda:

s 12 nume
salvează mesajul cu numărul 12 în documentul "nume". Dacă documentul

specificat nu există, el va fi creat, iar dacă există, mesajul va fi adăugat la
sfârşitul lui. După această operaţie, mesajul respectiv va fi marcat cu un
asterisc (“*”), pentru a semnala că a fost deja salvat.
Pentru a şterge un mesaj, se foloseşte comanda “d”, atât implicit pentru mesajul
curent, cât şi explicit pentru un mesaj cu numărul specificat. Mesajul respectiv
nu va mai fi afişat, dar ştergerea efectivă a mesajului are efect doar după
încheierea sesiunii. Astfel, se poate recupera mesajul cu ajutorul comenzii “u”
urmată de numărul mesajului şters.
Pentru a răspunde la un mesaj se va utiliza comanda “r”, serviciul generând
automat adresa de răspuns şi subiectul mesajului. Compunerea scrisorii se va
face în acelaşi mod cu trimiterea uneia noi, aşa cum s-a explicat în paragraful
respectiv.
Există o mulţime de alte comenzi care pot fi utile. Pentru a afla toate comenzile
precum şi o scurtă explicaţie a efectului utilizării acestora se va utiliza
comanda “?”. De asemenea, pentru a afla mai multe informaţii despre mail, se
poate utiliza comanda
man mail
de la promptul calculatorului (în afara serviciului mail).
După încheierea operaţiilor legate de poşta electronică, părăsirea serviciului

mail se face cu ajutorul comenzii “q”.
Exemplu
În cele ce urmează va fi prezentată o sesiune de lucru obişnuită cu mail, în care
se va citi un mesaj, se va răspunde la el, şi pe urmă va fi salvat într-un
document. Sesiunea se încheie cu ştergerea mesajului şi părăsirea serviciului.
%mail
mailx version 5.0 Fri Jul 15 21:21:05 PDT 1994 Type ? for help.
"/var/mail/alex": 6 messages 1 new 1 unread
. 49
_________________________________________________________________________________________
1 owner-inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call

for Papers
2 aurel@sunsite.cs.mi Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A
nins la Sinaia!
U 3 oracle@cs.indiana. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The
Oracle information
4 rusu@atlet.aefs.ro Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent!
Teste atletism!
5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani
>N 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361
Tratat.
&
• la pornirea serviciului de mail, acesta afişează câteva informaţii referitoare la

Observaţii:
data lansării şi numărul de mesaje primite de utilizator (alex);

• din cauza lungimii, atât unele adrese cât şi unele subiecte ale mesajelor sunt
afişate doar parţial; ele pot fi citite integral odată cu întreg mesajul respectiv.
• utilizatorul a primit un nou mesaj : 6;
• exista un mesaj (3) pe care utilizatorul l-a primit în urmă cu 2 zile, l-a
observat, dar nu l-a citit. Mesajul este ca atare marcat cu litera “U”.
&6
Message 6:
From aurel@sunsite.cs.mit.edu Sun Nov 5 14:26 EET 1995
Date: Sun, 5 Nov 1995 7:12:35 PDT
From: Aurel Popa <aurel@sunsite.cs.mit.edu>
To: alex@tyr.racai.ro
Subject: Tratat.
Draga Alex,
Am primit cu plăcere ştirea despre apariţia cărţii tale. Aştept cu nerăbdare sa primesc volumele pe care mi le-ai
trimis. Durează cam doua săptămâni până ajung aici.
Cu toate ca nu le-am citit încă, sunt convins ca este o lucrare de calitate.
Felicitări !
Cu bine,
Aurel.
&h
1 owner-inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for
Papers
nins la Sinaia!
Oracle information
Teste atletism!
5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20
ani
> 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361
Tratat.
&
. 50
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
• utilizatorul a dat serviciului comanda pentru afişarea mesajului 6;

Observaţii:
• după citirea acestui mesaj, utilizatorul a decis să reafişeze antetele tuturor

mesajelor primite; se observă faptul că mesajul 6 nu mai este marcat ca nou
primit (“N”):
& s 6 aurel
"aurel" [New file] 15/372
&h
Papers
nins la Sinaia!
Oracle information
Teste atletism!
5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20
ani
>* 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361
Tratat.
&
• utilizatorul a decis să salveze mesajul 6 pentru a-l arăta colaboratorilor săi;

Observaţii:
în acest scop a utilizat comanda “s” pentru a-l salva în documentul cu

numele “aurel“; serviciul certifică încheierea cu succes a acestei operaţiuni
precizând dimensiunea documentului scris, precum şi faptul că documentul a
fost creat cu această ocazie;
• după aceasta, utilizatorul a decis din nou să afişeze antetele tuturor mesajelor
primite; se observă faptul că mesajul 6 este marcat şi cu asteriscul ce
semnifică faptul că respectivul mesaj a fost salvat.
&d6
&h
Papers
nins la Sinaia!
Oracle information
Teste atletism!
> 5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20
ani
&q
Held 5 messages in /var/mail/alex
%
. 51
_________________________________________________________________________________________
Observaţii.
• utilizatorul a decis să şteargă mesajul 6. L-a salvat deja şi doreşte să
elibereze spaţiul ocupat de acest mesaj în calculator; În acest scop a utilizat
comanda “d”; următoarea comandă de afişare a mesajelor în format antet
confirmă reuşita operaţiunii, prin faptul că mesajul respectiv nu mai apare în
lista mesajelor primite; la părăsirea serviciului mail cu ajutorul comenzii “q”
mesajul este şters efectiv, nemaiputând fi recuperat;
• serviciul afişează la terminare numărul de mesaje care sunt păstrate pe
calculator, putând fi citite la viitoarea sesiune de lucru.
2.5. Mail Tool: poşta electronică cu interfaţă

grafică
Interfaţa grafică constă într-un sistem de ferestre, meniuri, butoane, precum şi
alte elemente care permit utilizatorului un contact cu calculatorul mult mai
intuitiv şi mai apropiat de modul în care se folosesc diferite obiecte în viaţa
reală. Prezenţa unei interfeţe grafice uşurează foarte mult operaţiile
corespunzătoare poştei electronice. Editorul de texte pus la dispoziţie pentru a
scrie un mesaj este mai comod de utilizat, iar prin folosirea mouse-ului,
aproape toate comenzile care trebuie apelate se reduc la poziţionarea săgeţii-
indicator asupra elementului corespunzător comenzii dorite, şi apăsarea unui
buton de pe mouse pentru executarea acesteia. Toate cele învăţate până acum
despre poşta electronică pot fi aplicate întocmai, dar mult mai simplu pentru
utilizator. În plus, este posibilă ataşarea la mesajul trimis a documentelor de ce
cuprind date de tipuri diferite (desene, sunete etc.), deoarece serviciile
disponibile la ora actuală ştiu cum să le trimită intacte la destinaţie.
Deoarece există mai multe facilităţi care oferă posibilitatea utilizării

interfeţelor grafice (depinzând în primul rând de tipul de calculator pe care
aceste facilităţi rulează), au fost produse diferite tipuri de servicii pentru poşta
electronică în mod grafic, fiecare corespunzând unei anume interfeţe grafice.
Cu toate acestea, pentru a evita necesitatea de a învăţa mereu cum se utilizează
noi servicii pentru poşta electronică, modul în care utilizatorul interacţionează
cu serviciul este foarte asemănător la toate. In cele ce urmează va fi prezentat
Mail Tool, serviciul existent pe calculatoarele SUN.
• scrie şi expedia mesaje de poştă electronică;

Mail Tool poate fi utilizat pentru a:
. 52
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
• primi şi citi mesaje de poştă electronică;

• ataşa la mesajul trimis documente cu diferite tipuri de informaţii (audio,
• retransmite un mesaj primit unei alte persoane interesate;

imagini etc.);
• răspunde la mesajele primite;

• imprima mesajele primite, sau a le salva pentru prelucrări ulterioare.
Mail Tool afişează una sau mai multe ferestre pe ecran, în funcţie de activitatea
pe care o desfăşoară. Aceste ferestre oferă posibilitatea de a efectua simultan
diferite operaţii asupra mai multor mesaje. Când Mail Tool este în aşteptare,
acesta nu afişează pe ecran decât o icoană. Pentru a utiliza Mail Tool, se va
executa un dublu-clic cu butonul din stânga al mouse-ului pe icoana
serviciului. În figura de mai jos sunt prezentate cele trei icoane pe care Mail
Tool le afişează pentru situaţiile în care nu există mesaje, există mesaje,
respectiv există mesaje noi:
nu există mesaje există mesaje există mesaje noi
La trezirea la viaţă a serviciului va apare pe ecran fereastra principală (Header

Window), în care vor fi afişate mesajele primite. Semnificaţia componentelor
unui mesaj precum şi forma de afişare a antetelor mesajelor este aceeaşi ca şi în
cazul serviciului mail.

Cu fereastra principală deschisă, se selectează mesajul dorit făcând un clic cu
butonul stâng al mouse-ului, în momentul în care cursorul-săgeată indică
mesajul respectiv. Mesajul va fi afişat într-o fereastră proprie (View Window)
atunci când se va executa un dublu-clic cu butonul stâng al mouse-ului având
cursorul-săgeată poziţionat pe mesajul respectiv, putând fi citit independent de
activarea altor mesaje. Astfel, pot fi afişate simultan mai multe mesaje pe
ecran, fiecare în fereastra proprie, dacă se execută succesiv comanda descrisă
mai sus asupra antetelor mai multor mesaje. Sunt prezente pe ecran în acelaşi
timp atât fereastra principală cât şi ferestrele de citire ale mesajelor. Mesajul
curent selectat este încadrat de un dreptunghi subţire. Mesajele care sunt afişate
în ferestre de vizualizare sunt marcate suplimentar cu o săgeată orizontală. În
figura de mai jos sunt prezentate fereastra principală precum şi o fereastră de
vizualizare, pentru citirea unui mesaj.
. 53
_________________________________________________________________________________________
Cum se şterge un mesaj

În fereastra principală se selectează mesajul care trebuie şters şi pe urmă se
face clic pe butonul “Delete”.
. 54
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
Pentru a anula ştergerea unui mesaj, se selectează una din sub-opţiunile

meniului “Edit”, opţiunea “Undelete”:
• “Last” permite refacerea ultimului mesaj şters,

• “From List” oferă posibilitatea refacerii unui mesaj oarecare, selectat din
lista mesajelor care pot fi recuperate.
Cum se trimite un mesaj

Având fereastra principală deschisă, se va selecta butonul “Compose” pentru a
scrie un nou mesaj.
Se deschide în acest scop o nouă fereastra (Compose Window). Această

fereastră conţine în partea de sus cele 3 elemente ale antetului unei scrisori care
trebuie completate de către expeditor (adresa destinatarului, subiectul
mesajului şi eventualii destinatari martori). Pentru a completa una din aceste
informaţii, selectarea se face cu ajutorul mouse-ului. Nu există o anumită
ordine de completare (ca în cazul serviciului mail), putându-se scrie întâi chiar
mesajul propriu-zis! Este important însă ca în momentul trimiterii mesajului
toate informaţiile necesare distribuirii să fie deja completate.
Textul mesajului propriu-zis este completat în partea de mijloc a ferestrei de

compunere.
În momentul în care aţi terminat editarea, pentru a trimite efectiv mesajul se

face un clic cu mouse-ul pe butonul “Deliver”, fără a mai fi necesară scrierea
unui punct în corpul mesajului ca în cazul serviciului mail. În figura de mai jos
este prezentată fereastra de compunere, conţinând un mesaj pregătit pentru
expediere.
. 55
_________________________________________________________________________________________
Cum se ataşează un document

Pentru a ataşa un document la un mesaj se selectează în partea de jos a ferestrei
de compunere meniul “File”, şi se foloseşte opţiunea “Open” pentru a căuta
documentul dorit. Se va deschide o nouă fereastră. Se selectează documentul
dorit cu ajutorul mouse-ului, şi pe urmă se selectează cu mouse-ul butonul
"Add". Documentul va fi automat ataşat la mesaj, o icoană a acestuia apărând
în partea de jos a ferestrei de compunere. În figura de mai jos este prezentată
partea din fereastra de compunere utilizată pentru ataşarea documentelor la
mesaje, conţinând un document ataşat.
. 56
Poşta electronică
_________________________________________________________________________________________
Cum se salvează un mesaj

Se va selecta mesajul care trebuie salvat în fereastra principală, apoi se va
completa numele documentului în care se doreşte salvarea în partea de sus a
ferestrei principale, în dreptul liniei “Mail File” (faza 1 în figură).
2b 2a
1
2
Mesajul poate fi pe urmă copiat în document făcând clic cu mouse-ul pe

butonul “Copy”, acesta rămânând în acelaşi timp şi în fereastra principală (faza
2a), sau poate fi mutat în document, caz în care mesajul va fi şters din fereastra
principală, făcând clic cu mouse-ul pe butonul “Move” (faza 2b).
Salvarea unui document ataşat mesajului se face astfel: se selectează mesajul

respectiv, şi se afişează în fereastra de vizualizare. Aceasta va conţine în partea
de jos un spaţiu în care sunt afişate icoanele tuturor documentelor ataşate. Va fi
selectat cu mouse-ul documentul care trebuie salvat. Din meniul “File” situat în
aceeaşi zonă a ferestrei se va selecta opţiunea “Save As” şi se va completa
numele documentului în care se doreşte salvarea, după care se va selecta
butonul “Save”.
Cum se răspunde la un mesaj

În fereastra principală se va selecta mesajul la care urmează să se răspundă. Se
va selecta apoi din meniul “Reply” opţiunea ce corespunde intenţiilor
utilizatorului.
Ca răspuns, va fi deschisă automat fereastra de compunere a mesajelor, în care

o parte din informaţiile antetului au fost deja completate de către serviciu. În
cazul în care s-a optat pentru includerea mesajului primit în răspuns, acesta va
. 57
_________________________________________________________________________________________
fi deasemenea afişat în fereastră, oferind posibilitatea de a se face observaţii în

imediata vecinătate a liniilor de text ale mesajului primit. În continuare se
procedează întocmai ca la trimiterea unui mesaj.
Încheierea lucrului cu Mail Tool

Pentru a încheia sesiunea de lucru, trebuie doar apăsat butonul "Done", iar
Mail Tool va trece din nou în starea de aşteptare, afişând doar icoana sa. Abia
acum mesajele care au fost şterse de către utilizator sunt şterse efectiv,
nemaiputând fi recuperate.
2.6. Concluzii
Secţiunea care se încheie aici a avut principalul scop de a obişnui utilizatorul
cu ideea de poştă electronică, şi de a explica pe scurt principalele operaţii care
se pot face cu aceasta.
Serviciile pentru utilizarea mesajelor poştei electronice sunt mult mai
complexe decât au fost prezentate aici, oferind posibilităţi foarte variate, şi o
gamă aproape completă de servicii. Mai mult, aceste servicii evoluează
continuu, fiind mereu mai complete, mai complexe, mai uşor de mânuit. Este
sarcina fiecărui utilizator să rămână la curent cu lucrurile noi care apar zilnic
în INTERNET. Pentru asta este suficient să se corespondeze cu cei care produc
aceste noutăţi (deci noutăţi despre email folosind email - aceasta este o practică
răspândită în INTERNET). Utilizatorul este îndemnat să folosească capitolul
de faţă ca pe o uşă deschisă către cunoaştere.
. 58
FTP - transferul electronic al documentelor
_________________________________________________________________________________________
3. FTP - transferul electronic al

documentelor
3.1. Introducere
Probabil că deja titlul lucrării a reuşit să declanşeze un semnal de alarmă în
mintea cititorilor. Să încercăm să dăm câteva explicaţii. Mai întâi ftp. Acesta
este acronimul de la file transfer protocol, adică protocol de transfer al
fişierelor. De la bun început vă atragem atenţia că această informaţie nu vă
foloseşte la nimic, dar de câte ori nu ne-am chinuit mintea ca să ne imaginăm
ce se ascunde în spatele unui acronim? Tot ce trebuie reţinut este acest nume,
ftp. El reprezintă numele unei facilităţi oferite de către calculator, cam la fel
cum tele-textul este o facilitate a televiziunii. De altfel metafora televiziunii va
fi des utilizată în cadrul lucrării. Pentru a oferi un balon de optimism celor care
cred că nu vor putea utiliza niciodată calculatoarele pentru că sunt prea
complicate, vă invit să vă imaginaţi ce faceţi când porniţi televizorul. De
obicei, apăsaţi blazat pe un buton oarecare din cele peste zece care se află pe
panoul de comandă şi aşteptaţi ca imediat să apară imaginile transmise de
canalul selectat implicit. Nici unul dintre dumneavoastră nu se gândeşte în acel
moment că semnalul electronic de televiziune este captat de antenă, că apăsarea
butonului pune în funcţiune circuitele care decodifică semnalul de televiziune
şi îl transformă într-un fascicul electronic ce bombardează suprafaţa tubului
catodic, etc. Nu mai continui, probabil că unii dintre dumneavoastră s-au şi
plictisit. Ce am vrut să facem cu acest exemplu este să vă sugerăm principiul
cutiei negre. Nici un aparat nu este greu de folosit dacă ştim cum reacţionează
la acţiunile noastre. Nu trebuie să ştim şi cum realizează acest lucru.
Să continuăm parcurgerea titlului lucrării. De abia am reuşit să trecem de cele

trei litere de început că ne împiedicăm de alte cuvinte ciudate. Ce înseamnă
transfer electronic ? Cuvântul transfer are un înţeles clar pentru toată lumea,
actul de a transfera, de a trece ceva (obiect, etc.) de la cineva la altcineva. Bine,
bine dar ce înseamnă electronic? Pur şi simplu este vorba de faptul că obiectele
transmise sunt transferate prin semnal electronic. De fapt, lucrurile sunt un pic
59
.
_________________________________________________________________________________________
mai fine pentru că singurul tip de obiect transferabil electronic este informaţia.
Aceasta este o idee extrem de importantă deci se cuvine repetată,
Transferul electronic transportă numai informaţie, el nu poate transporta

obiecte fizice.
Transferul mai implică o sursă şi o destinaţie a transferului. În cazul semnalului

de televiziune, care este tot informaţie, sursa este postul care emite iar
destinaţia este televizorul. În cazul ftp-ului transferul are loc între două
calculatoare. Deci, pentru a putea face transfer electronic dintr-o parte a lumii
în cealaltă, este necesar, nu şi suficient, ca în cele două puncte să existe două
calculatoare pornite. Condiţia nu este şi suficientă pentru că mai trebuie
îndeplinite o sumedenie de alte condiţii. Din fericire nu este treaba
dumneavoastră să aveţi grijă de îndeplinirea lor. De exemplu, este imperios
necesar să existe mediul prin care semnalul electronic să circule dintr-un punct
în altul. Asupra acestei idei, mediul care permite transmiterea semnalului
electronic între calculatoare, vom reveni pentru că ea explică ce înseamnă
vestitul INTERNET.
În sfârşit, am ajuns la ultimul cuvânt din titlu, document. Bineînţeles că toată

lumea ştie ce înseamnă un document, dar în sensul de obiect fizic. După cum
am spus, prin transfer electronic nu pot fi vehiculate obiecte fizice ci doar
informaţii şi atunci cuvântul document are cu totul alt sens. Probabil o
denumire mai corectă ar fi document electronic pentru că la fel ca tot ce există
în lumea calculatoarelor este vorba doar de o convenţie de interpretare a
semnalelor. Deja cu ultima frază, credem că am nedumerit o parte dintre
cititori. Ce înseamnă convenţie de interpretare a semnalelor? Vă reamintim că,
de fiecare dată când mai aveţi astfel de probleme, să lăsaţi principiul cutiei
negre să acţioneze, principiul acţiune-răspuns. În această idee, documentul
electronic este ca un document obişnuit. Ce pot face cu un document obişnuit?
Pot să-l citesc, pot să-l multiplic la o maşină de copiat, pot să-l arunc la coş, pot
să-l modific, etc. Dacă aş putea face toate aceste operaţii cu un document
electronic, atunci aş putea fi convins că termenul document este corect. Ei bine,
toate aceste operaţii se pot face şi încă multe altele. Concluzia ultimului
paragraf este sintetizată în cele ce urmează.
Priviţi documentul electronic ca pe o carte sau ca pe un articol. Singura

deosebire este suportul fizic pe care este depusă informaţia. In primul caz este
un suport electric iar în al doilea caz este hârtia. Nu uitaţi principiul cutiei
negre: dacă la acţiuni similare efectuate asupra a două “obiecte” distincte se
. 60
_________________________________________________________________________________________
obţin rezultate similare atunci probabil că obiectele sunt similare din punct de
vedere conceptual.
3.1.1. Reţeaua
În secţiunea anterioară spuneam că o condiţie pentru transferul electronic este
ca între cele două calculatoare, sursă şi destinaţie, să existe un mediu propice
transmisiei. Mediul aceste există, credeţi-ne pe cuvânt, şi îmbracă cele mai
diverse forme. Transmisiile se fac prin satelit, prin cabluri transoceanice, prin
linii telefonice, prin fibră optică, etc. Ideea la care vrem să ajungem este că
această interconectare, interconectare în sensul acestui mediu de transmisie, a
mai multor calculatoare duce cu gândul la o reţea asemănătoare reţelei
telefonice de exemplu. Chiar acesta este cuvântul utilizat, reţea de
calculatoare.
Trebuie subliniat că reţele sunt entităţi distincte ce realizează gruparea

calculatoarelor. Este foarte posibil ca două calculatoare conectate în reţea să nu
poată comunica datorită faptului că se află în reţele diferite. Nu vom continua
acest subiect pentru că la ora actuală există o reţea ce acoperă majoritatea
covârşitoare a calculatoarelor, reţeaua INTERNET. Există şanse foarte mari ca
o maşina, dacă este conectată în reţea, să fie conectată la INTERNET.
Recapitulând,
INTERNET este o reţea de calculatoare. Reţeaua este mediul cu ajutorul

căruia se realizează transferul electronic al informaţiei (documentelor)
între calculatoare.
Câteva elemente de “argou”. Foarte des se pune semnul egal între reţea şi
INTERNET. Puteţi face şi dumneavoastră acelaşi lucru, bazându-vă pe
observaţia că majoritatea calculatoarelor sunt în reţeaua INTERNET. Mai mult,
dacă transferaţi un document de pe alt calculator pe calculatorul
dumneavoastră se foloseşte expresia “am luat documentul X de pe reţea” sau,
mai specific, “am luat documentul X de pe maşina M”.
3.1.2. Mii de documente

Mii de calculatoare conectate la INTERNET au biblioteci de documente şi
programe (arhive) accesibile publicului larg. Mare parte din conţinutul lor
constă în programe gratis sau la un preţ foarte redus. Dacă doriţi la un moment
dat un program de comunicaţii pentru calculatorul IBM pe care îl aveţi, sau
dacă vreţi un nou joc pentru calculatorul Amiga, le puteţi găsi pe amândouă pe
. 61
_________________________________________________________________________________________
reţea. Există de asemenea şi biblioteci de documente. Dacă doriţi o copie după

o decizie recentă a Curţii Supreme a Statelor Unite, o puteţi găsi pe reţea. Copii
ale documentelor istorice, precum Declaraţia de Independenţa a Statelor Unite
sau traducerea în engleză a unei telegrame a lui Lenin prin care ordona
execuţia unor ţărani răsculaţi se pot obţine fără probleme. Se pot găsi poezii,
textele unor cântece celebre, chiar rezumate ale unor filme.
Toate aceste informaţii sunt păstrate pe calculator sub formă de documente

electronice. Lucrarea de faţă îşi propune să vă înveţe cum să le aduceţi pe
calculatorul dumneavoastră chiar dacă documentul iniţial se află pe un
calculator al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, în clădirea
Pentagonului. După cum am mai spus cu un document fie el pe hârtie sau
electronic se mai pot face o sumedenie de lucruri. Lucrarea nu vă învaţă cum se
modifică (editează) un document, cum se multiplică un document, cum se
“aruncă la coş”. Ceea ce vă învaţă este totuşi extrem de important. Cum să
căpătaţi un document a cărui obţinere ar fi durat luni de zile prin poştă, în cazul
fericit în care aţi fi ştiut unde să-l cereţi. În plus, vă învaţă tehnici elementare
de căutare a unui document după nume. Imaginaţi-vă că intraţi într-o bibliotecă
cu un milion de cărţi pentru care nu aveţi nici o informaţie de căutare. Practic,
nu veţi putea face nimic. INTERNET-ul este o astfel de bibliotecă imensă şi
deci este absolut necesar să ştiţi cum să căutaţi o informaţie.
3.2. archie sau prietenul la nevoie se

cunoaşte
Metafora folosită în prezentarea ftp ar fi următoarea. Să presupunem că un
cercetător caută manuscrise referitoare la războiul celor două roze. Obţinerea
unor documente referitoare la subiect are două faze. Prima este căutarea, în
care cercetătorul detectează bibliotecile sau muzeele în care se află
documentele. Urmează apoi transferul in care într-un fel sau altul se obţin
copii după documentele respective. Dacă este mai norocos, ar putea face el
deplasarea în străinătate, dar nu întotdeauna se poate şi uneori este şi incomod.
În cele ce urmează, vom discuta prima etapă, urmând ca secţiunea următoare să
dezvolte problema transferului.
Cum se poate găsi o informaţie pe care o doreşti? Informaţia în cazul nostru se

află sub formă de documente. Întrebarea re-formulată este, “Cum se poate găsi
adresa unde se află un anumit document?”. Cititorul alert probabil că a
observat introducerea unui concept nou, acela de adresă. Ce este o adresă? Am
mai spus că documentele se află în memoria calculatoarelor. Dacă eu vreau să
. 62
_________________________________________________________________________________________
obţin un document din memoria unui calculator aflat în clădirea Pentagonului

sau a British Museum va trebui să specific clar că mă refer la acel calculator şi
nu la altul. Ideea este foarte simplă. Aşa cum orice clădire are o adresă, orice
calculator conectat la INTERNET are o adresă. Când mă refer la un calculator
conectat în INTERNET folosesc o adresă, la fel cum când mă refer la o clădire
folosesc adresa clădirii pentru referinţe.
Nu vom face acum “disecţia” modului de formare al adreselor. Ele au o

structură, aşa cum şi adresele obişnuite au stradă, oraş, ţară, etc. Nu o vom face
pentru că informaţia nu este esenţială, atât timp cât cunoaştem adresa exactă.
Deci vom privi adresa ca un obiect intangibil. Aşa cum o ştim o vom şi folosi.
Pentru a vă satisface curiozitatea iată câteva adrese de calculatoare,
apolo.cs.pub.ro
odin.racai.ro
roearn.ici.ro
bufallo.ai.mit.edu
parsifal.rice.cs.edu
qtronix.surrey.ac.uk
Deci problema la ora actuală ar fi cam următoarea: vrem să căutăm documente

referitoare la un anumit subiect. Procesul de căutare va fi considerat terminat
atunci când vom obţine adresele calculatoarelor pe care se află documentele
respective.
Una din numeroasele metode de căutare, se numeşte archie. Acesta este un

program care bazat pe nişte informaţii de căutare destul de primitive încearcă
să descopere documente care corespund celor căutate. Căutarea este primitivă
pentru că nu se pot specifică criterii de căutare de tipul cuvinte cheie sau
conţinut parţial al documentului. Căutarea se face numai după titlu.
Documentele electronice păstrate într-un calculator au toate un nume. Ideea
cred că se cuvine repetată:
Orice document electronic are un nume.
Archie poate căuta documente specificând parţial numele documentului. De

exemplu, dacă informaţia de căutare este war atunci archie va prezenta toate
documentele care conţin în nume aceste trei litere în succesiune, war.
Archie este un program. Ca orice program pentru calculator pentru a-l putea
utiliza trebuie pornit. Există mai multe modalităţi de a porni archie.
. 63
_________________________________________________________________________________________
Archie prin telnet

Pornirea archie prin aceasta metodă se face în felul următor:
$ telnet archie.mcgill.ca [RETURN]
Reamintim convenţia de notaţie, referitoare la introducerea comenzilor pentru

calculator. Tot ce trebuie introdus de către utilizator este prezentat cu litere
îngroşate, iar ce afişează calculatorul este prezentat cu litere normale. Toate
aceste “dialoguri” sunt întotdeauna scoase în evidenţă într-o secţiune indentată.
Comanda descrisă mai sus se realizează astfel: se apasă succesiv tastele ce au
înscrise literele din descriere deci,
t, e, l, n, e, t, [spaţiu], a, r, c, h, i, e, ., .........
Acolo unde apare un spaţiu se utilizează tasta pentru spaţiu (cea mai lungă
dintre taste) şi totul se încheie prin apăsarea tastei RETURN. Parantezele ce
delimitează tasta RETURN în descrierea comenzii nu se tastează. Ele sunt
folosite pentru a delimita caracterele RETURN ce nu reprezintă o secvenţă ci
numele unei taste. Deci, [RETURN] înseamnă apăsarea tastei RETURN, şi nu
apăsarea tastelor R, E, T, U, R şi N.
În loc de archie.mcgill.ca care este de fapt adresa unui calculator se pot folosi
următoarele:
archie.mcgill.ca
archie.sura.net
archie.unl.edu
archie.ans.net
archie.rutgers.edu
Nu uitaţi ca între telnet şi una dintre adresele de mai sus să introduceţi un

spaţiu prin apăsarea tastei space.
La cererea de introducere a numelui de cont (login-name), tastaţi:
archie [RETURN]
După conectare, cea mai importantă comandă este,
prog nume-document [RETURN]
Secvenţa de caractere nume-document a fost în mod deliberat scrisă înclinat

pentru a semnifica faptul că în acea poziţie trebuie introdusă informaţia de
. 64
_________________________________________________________________________________________
căutare, adică numele parţial al documentului. Deci după ce tastaţi prog urmat
de spaţiu, va trebui să introduceţi numele parţial al documentului şi nu
secvenţa de caractere nume-document. De exemplu o operaţie de căutare ar fi:
prog war [RETURN]
Dacă nu sunteţi sigur de denumirea completă a documentului încercaţi să

introduceţi o parte de care sunteţi sigur. De exemplu, un nume de document
precum scheme va funcţiona la fel de bine ca revised_report_on_scheme. Este
important să nu folosiţi un nume de care nu sunteţi foarte sigur, ci să vă limitaţi
la partea de care sunteţi sigur.
Ce informaţii ne oferă archie ?
Să studiem o clipă ce informaţii ne oferă archie pentru a vedea la ce pot fi ele

folosite. Pentru o comandă, ca mai jos,
prog zterm [RETURN]
archie va răspunde cam în felul următor,
Host sumex-aim.stanford.edu
Location: /info-mac/comm
FILE -rw-r--r-- 258256 Feb 15 17:07 zterm-09.hqx
Location: /info-mac/misc
FILE -rw-r--r-- 7490 Sep 12 1991 zterm-sys7-color-icons.hqx
De menţionat că în exemplul de mai sus răspunsul dat de archie este destul de

scurt. În unele cazuri el poate fi extrem de lung, mai ales dacă utilizaţi ca şir de
căutare un şir foarte mic. De pildă dacă folosiţi comanda,
prog t [RETURN]
vor fi afişate toate documentele din arhivele INTERNET care conţin litera a în
nume. Probabil că există cel puţin câteva zeci de mii de fişiere care îndeplinesc
această condiţie. Reluăm răspunsul dat de archie mai jos, dar evidenţiind
câteva aspecte importante.
Host sumex-aim.stanford.edu
Location: /info-mac/comm
FILE -rw-r--r-- 258256 Feb 15 17:07 zterm-09.hqx
. 65
_________________________________________________________________________________________
Location: /info-mac/misc
FILE -rw-r--r-- 7490 Sep 12 1991 zterm-sys7-color-icons.hqx
Pentru fiecare document al cărui nume îndeplineşte condiţia de căutare, archie

oferă trei informaţii:
Host (Gazda) este calculatorul pe care s-a găsit documentul respectiv.

Calculatorul este specificat prin adresa sa.
Location (Calea) este adresa documentului pe calculatorul respectiv.

Vom reveni asupra acestei noţiuni dar pe scurt, orice document dintr-un
calculator are o adresă aşa cum orice carte dintr-o bibliotecă are o
adresă. Experienţa arată că noţiunea de adresă a unui document este greu
de asimilat, dar trebuie să aveţi în minte modul de a căuta într-o
bibliotecă. Nimeni nu se mai miră de vreo două sute de ani încoace că
pentru a căuta o carte într-o bibliotecă se duce la un index unde găseşte
adresa cărţii sub forma: sala X, corpul Y, raftul III, poziţia 123. Exact
acelaşi mecanism se aplică şi pentru păstrarea documentelor pe
calculator. Dacă vreţi, pe lângă alte trăsături, calculatorul este şi o mare
bibliotecă electronică.
File (Numele) este numele documentului, noţiune cu care deja ne-am

familiarizat.
Aceste trei informaţii sunt suficiente pentru a putea obţine documentul

respectiv.
3.3. Transferul documentelor cu

ajutorul FTP
3.3.1 Lansarea ftp

În secţiunea anterioară am prezentat modul în care se caută documente pe
calculatoarele conectate la INTERNET. In cele ce urmează ne vom ocupă de
problema obţinerii lor, adică a transferului lor. Am învăţat că informaţie pe
care o obţinem de la archie este în forma:
adresa calculatorului în cadrul reţelei
. 66
_________________________________________________________________________________________
adresa documentului în cadrul calculatorului

numele documentului
Pentru a folosi aceste informaţii primul lucru pe care trebuie să-l facem este să
pornim program ftp. Aceasta se face cu o comandă de formă:
$ ftp adresă-calculator [RETURN]
Trebuie subliniat că se consideră a fi o impoliteţe conectarea la o adresă în

timpul orelor de lucru de la adresa respectivă (6a.m.-6p.m.). Aceasta pentru că
transferul fişierelor consumă o mare parte a puterii de calcul care în timpul
orelor de lucru este destinată funcţiei principale a calculatorului. Există însă şi
calculatoare dedicate pentru servicii gen ftp, acestea fiind accesibile 24 de ore
din 24. La sfârşitul acestei lucrări vor fi prezentate astfel de adrese.
Vom prezenta, în continuare un exemplu de interacţiune calculator-utilizator

pentru a avea o imagine asupra celor ce se întâmplă.
$ ftp apolo.cs.pub.ro[RETURN]
Name (apolo.cs.pub.ro:csilviu):
Dacă nu se întâmplă nimic în, să zicem, un minut, atunci utilizaţi ctrl-c pentru
a reveni în linia de comandă a sistemului dvs. Secvenţa ctrl-c se obţine apăsând
simultan tasta Ctrl (control) şi tasta având înscrisă litera c. Nu trebuie să vă
forţaţi să obţineţi o apăsare simultană, putând de exemplu, apasă întâi tasta Ctrl
şi cu ea apăsată să apăsaţi şi c. Conexiunea cu maşina de unde se doreşte
obţinerea documentului este făcută în momentul în care ceva asemănător
ultimelor trei linii din exemplul de mai sus se afişează pe ecranul
calculatorului. Dacă legătura a fost realizată, atunci introduceţi:
anonymous [RETURN]
De foarte multe ori se întâlneşte formularea ftp anonymous. Aveţi acum şi

motivul acestei denumiri. În general maşinile ce oferă servicii ftp anonymous
sunt disponibile publicului larg şi de aceea sunt anonime, adică nu este nevoie
să vă oferiţi numele. După introducerea numelui, anonymous, vi se va cere
parola. Drept parolă, introduceţi adresa dumneavoastră de e-mail. Dacă, de
exemplu, numele de cont pe care îl aveţi este csilviu iar maşina pe care lucraţi
. 67
_________________________________________________________________________________________
are adresa odin.racai.ro atunci adresa de e-mail pe care trebuie să o introduceţi

este:
csilviu@odin.racai.ro [RETURN]
Reluăm în cele ce urmează întregul dialog pentru a avea o imagine de

ansamblu asupra celor întâmplate. Am inclus şi răspunsul pe care îl primiţi
după introducerea parolei.
Name (apolo.cs.pub.ro:csilviu): anonymous [RETURN]
Password: csilviu@odin.racai.ro [RETURN]
230 Guest connection accepted. Restrictions apply.

Remote system type is UNIX.
Using binary mode to transfer files.
ftp>
3.3.2 Cum se termină o sesiune ftp ?

Principala problemă pe care o au majoritatea utilizatorilor este, Cum se iese
dintr-un program? adică cum se poate opri programul. Pare amuzant, dar de
foarte multe ori se întâmplă ca programele să aibă un mod de ieşire greu de
imaginat, de exemplu printr-o combinaţie complicată de taste, şi atunci
utilizatorii sunt pur şi simplu prinşi în capcană neputând ieşi din program decât
prin oprirea calculatorului. Programele ftp diferă uneori, de la un calculator la
altul, dar una din comenzile următoare va funcţiona cu siguranţă:
ftp> bye [RETURN]

ftp> quit [RETURN]
ftp> exit [RETURN]
Încercaţi doar una dintre ele, în ordinea prezentării. Dacă oprirea programului a
reuşit, se afişează un mesaj şi în acest caz nu continuaţi cu introducerea
celorlalte comenzi.
Imediat după ce aţi introdus parola cerută sunteţi în linia de comandă a

programului ftp. Înainte de orice altceva, tastaţi comanda,
ftp> binary [RETURN]
. 68
_________________________________________________________________________________________
Din motive care depăşesc nivelul de detaliere propus pentru această lucrare ea
trebuie întotdeauna dată imediat după ce aţi reuşit să vă conectaţi.
3.3.3 Utilizarea informaţiilor oferite de archie

În secţiunile următoare vor fi prezentate şi alte comenzi ftp dar experienţa arată
că în majoritatea cazurilor o să folosiţi o singură comandă, get, împreună cu
informaţiile oferite de archie, adică:
• adresă calculator
• adresă document
• nume document
Primul pas care trebuie făcut pentru a obţine documentul căutat este de a lansa
ftp transmiţând adresa calculatorului pe care se află documentul. Pentru a avea
posibilitatea de exemplificare, să presupunem că, am căutat documente având
în nume caracterele scheme şi am obţinut următoarele informaţii:
Host: apolo.cs.pub.ro
Location: /pub/lang/lisp
File: scheme.tar.gz
Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să pornim ftp cu adresa
calculatorului prin,
După ce se termină procedura de conectare (introducere nume şi parolă) şi se

utilizează şi comanda binary, singurele comenzi care mai trebuie transmise
sunt:
ftp> get /pub/lang/lisp/scheme.tar.gz [RETURN]

ftp> bye [RETURN]
Comanda get care aduce documentul de pe calculatorul aflat la distanţă

primeşte la lansare o combinaţie între adresa documentului şi numele său. Mai
precis cele două sunt pur şi simplu alăturate (prima fiind adresa documentului,
numele venind pe locul al doilea), iar în locul în care cele două sunt unite se
introduce caracterul / (unul din butoanele aflate pe tastatură are inscripţionat
. 69
_________________________________________________________________________________________
acest caracter). Cu alte cuvinte, reţeta pentru obţinerea unui fişier, dacă avem
cele trei informaţii archie, calculator, adresă, nume este:
$ ftp calculator[RETURN]
... operaţiuni de conectare (nume, parolă)
ftp> binary [RETURN]

ftp> get adresă/nume [RETURN]
ftp> bye [RETURN]
“Reţeta” de mai sus este foarte importantă. Este, de fapt, tot ce trebuie reţinut
despre ftp într-o primă instanţă. Afirmaţia este justificată de modul în care o să
folosiţi ftp în viitor. Adresele de ftp (adică triada calculator, adresă, nume) se
schimbă între diverşi oameni cam în acelaşi mod în care gospodinele schimbă
reţete culinare. Încet, încet o să vă treziţi bombardaţi cu informaţii de genul
“vezi că la adresa cutare se află un document care este esenţial pentru proiectul
nostru de cercetare” sau “vezi că la adresa cutare se află un document cu nişte
bancuri excelente”.
3.3.4. Ce informaţie se găseşte pe un calculator?
Pe un calculator se pot afla mii sau chiar zeci de mii de documente. Ele trebuie
organizate cumva pentru a putea opera cu ele. Gândiţi-vă la diferenţa dintre o
grămadă de cărţi aşezate în mijlocul unei camere şi aceleaşi cărţi organizate pe
rafturi într-un corp de bibliotecă. Metafora bibliotecii poate fi dusă chiar mai
departe. După un moment de gândire putem realiza că o bibliotecă este formată
din două tipuri de entităţi, anume cărţi şi recipiente pentru cărţi. Poate recipient
nu este cuvântul cel mai fericit, dar are sensul de loc în care se pot păstra cărţi.
Vom folosi în continuare acest cuvânt. Exemple de recipiente ar fi camera,
corpul de bibliotecă, raftul, cutia, etc. După un nou moment de gândire ne vom
da seama de două proprietăţi ale recipientelor. Prima trăsătură este că pentru a
facilita găsirea cărţilor, într-o bibliotecă serioasă toate aceste recipiente au un
nume cu ajutorul căruia se face identificarea rapidă a unei cărţi. A doua
proprietate este că aceste recipiente pot fi unele în altele. De exemplu, o
camera conţine corpuri, corpurile conţin rafturi iar rafturile conţin cărţi.
Destul cu explicaţiile despre bibliotecă. Acum urmează “hopul cel mare”.

Calculatorul pentru a păstra documente are o organizare similară. Cărţile se
numesc documente (fişiere), iar recipientele se numesc directoare. În rest,
. 70
_________________________________________________________________________________________
lucrurile sunt la fel din punct de vedere conceptual. Deci directoarele au un

nume şi pot fi conţinute unele în altele. Există o mică diferenţa ne-esenţială,
anume că în orice director pot exista directoare şi documente. La o bibliotecă,
numai recipientele de ultim nivel (rafturi) pot conţine cărţi. Nu putem spune că
o cameră conţine o carte, nu pentru că nu ar fi adevărat dar informaţia ar fi
incompletă pentru regăsirea cărţii. Ar fi completă doar dacă, de pildă, locul
cărţii ar fi pe podeaua camerei, ceea ce nu este realist.
Când vrem să transmitem poziţia unei cărţi vom spune ceva de genul, “cartea
se află în camera X, corpul Y, raftul III, poziţia 134”. Studiind cu atenţie
observăm că, în mod natural, adresa este dată specificând recipiente din ce în
ce mai mici. Exact la fel se întâmplă lucrurile şi pentru adresa unui document.
Pentru a forma această adresă se specifică numele directoarelor în ordinea în
care sunt incluse unul în celălalt, nume separate prin caracterul /.
Cea mai utilizată comandă ftp este comanda ls cu care se afişează conţinutul
unui director. Rezultatul produs de comanda ls conţine o sumedenie de detalii,
dar important este ca undeva în extremitatea dreaptă se află numele fişierului.
De remarcat că, pe lângă fişiere, vor mai fi probabil afişate şi directoare. Iată
un exemplu de informaţii afişate în urma executării comenzii ls:
ftp> ls [RETURN]
200 PORT command successful.

150 Opening ASCII mode data connection for /bin/ls.
total 9
drwxrwxr-x 8 root wheel 1024 Sep 28 16:16 .
drwxrwxr-x 8 root wheel 1024 Sep 28 16:16 ..
drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 bin
drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 etc
drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Dec 3 1993 incoming
drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Nov 17 1993 lib
drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 pub
drwxrwxr-x 3 root wheel 1024 Sep 28 16:16 usr
-rw-r--r-- 1 root root 312 Aug 1 1994 welcome.msg
226 Transfer complete.
3.3.5 Comenzi ftp
. 71
_________________________________________________________________________________________
În general, majoritatea maşinilor ce oferă servicii de ftp anonymous conţin un

document în care sunt prezentate informaţii generale legate de maşină, resurse
şi modul de utilizare. Acest document se numeşte, de obicei, readme sau
README sau welcome. Să aducem acest fişier. În linia de comandă ftp, tastaţi:
ftp> get README [RETURN]
De reţinut că în majoritatea cazurilor, trebuie respectat întocmai tipul literelor

(majuscule sau minuscule). Reamintim că pentru obţinerea majusculei unei
litere se apasă simultan tasta Shift şi tasta ce are întipărită litera dorită. Ca
rezultat, al execuţiei comenzii get se obţine:

150 Opening BINARY mode data connection for README (4444 bytes).
226 Transfer complete. 4444 bytes received in 1.177seconds (3.8 Kbytes/s)
În acest moment documentul transferat se află deja în directorul dumneavoastră

curent de pe maşina destinaţie (cea pe care lucraţi). Pentru a aduce mai multe
fişiere printr-o singură comandă se utilizează comanda mget. De exemplu,
pentru a aduce toate fişierele terminate în “.msg” se utilizează comanda:
ftp> mget *.msg[RETURN]

mget welcome.msg? y[RETURN]
150 Opening BINARY mode data connection for welcome.msg (312 bytes).
312 bytes received in 0.00147 secs (2.1e+02 Kbytes/sec)
ftp> prompt[RETURN]
Interactive mode off.
ftp> mget *.msg[RETURN]

local: welcome.msg remote: welcome.msg
150 Opening BINARY mode data connection for welcome.msg (312 bytes).
312 bytes received in 0.00813 secs (37 Kbytes/sec)
ftp> prompt[RETURN]
Interactive mode on.
Această comandă va copia fiecare fişier ce are un nume terminat prin .msg din
directorul curent. Înainte de a copia fiecare dintre fişierele ce îndeplinesc
. 72
_________________________________________________________________________________________
condiţia specificată o să vi se ceară confirmarea transferului. Dacă doriţi să

economisiţi timpul şi ştiţi că vreţi să transferaţi toate fişierele, puteţi utiliza
comanda prompt înainte de comanda mget. Cu ajutorul ei se dezactivează
cererea de confirmare a transferului. Deci, în cazul în care nu doriţi
confirmarea transferului, secvenţa de comenzi utilizată este:
ftp> prompt
ftp> mget *.msg
Pentru a vedea conţinutul unui director, utilizaţi comanda cd, ca mai jos:
ftp> cd nume_director [RETURN]
Utilizaţi apoi comanda ls,
ftp> ls [RETURN]
Pentru a reveni în directorul imediat superior, utilizaţi:
ftp> cd .. [RETURN]
Trebuie subliniat că mişcarea prin directoare consumă timp mai ales pentru o
legătură lentă. O variantă alternativă pentru transferul unui fişier este prin
specificarea căii complete în cadrul comenzii get, ca mai jos:
ftp> get director/.../nume_document [RETURN]
Această soluţie trebuie folosită cât mai frecvent, având in vedere că

documentul este găsit cu ajutorul lui archie care oricum dă calea completă.
Trebuie înţeles că transferul de documente se face între maşini de natura foarte
diferită uneori (procesor, sistem de operare, etc.). Datorită diferenţelor uneori
apar probleme. Una dintre cele mai des întâlnite este cea a numelor
documentelor. Multe sisteme nu acceptă mai mult de 8/12 caractere (DOS) şi
atunci dacă pe maşina de unde veţi face transferul documentul are douăzeci de
caractere, programul ftp s-ar putea să refuze transferul când se utilizează
comanda get. Există o formă pentru get care rezolvă acest gen de probleme:
ftp> get nume_document nume_nou [RETURN]
Prin această comandă se transferă fişierul specificat imediat după get, dar
numele care i se va da pe maşina destinaţie este dat de al doilea şir nume_nou.
De exemplu, în urma comenzii:
. 73
_________________________________________________________________________________________
ftp> get British_Museum_Index.html bmindex [RETURN]
documentul ce are numele British_Museum_Index.html pe calculatorul sursă,

va fi transferat pe calculatorul destinaţie sub numele de bmindex.
3.3.6 Semnificaţia ultimelor litere din numele unui fişier

Pentru a reduce durata unui transfer (să nu uităm că mediul de transmisie costă
bani, şi încă bani mulţi) foarte multe documente se găsesc într-un format
comprimat. Fără a intra în amănunte, există programe care prelucrează un
document, comprimatoare, micşorându-i uneori substanţial dimensiunea.
Există bineînţeles programele duale, numite decomprimatoare, care transformă
versiunea comprimată în forma iniţială a documentului. Lucrurile sunt oarecum
asemănătoare ca natură cu telefonia cu mesaje criptate utilizată pentru
convorbirile ultrasecrete.
Din păcate lucrurile sunt complicate de faptul că există mai multe perechi de
programe comprimator/decomprimator care nu sunt compatibile între ele.
Compatibilitatea se referă la faptul că un fişier comprimat cu un anumit
comprimator nu poate fi decomprimat cu alt decomprimator decât perechea
potrivită. În general după ultimele litere din denumirea unui fişier vă puteţi da
seama de natura fişierului. Iată în continuare cele mai utilizate sufixe:
.txt.sau .TXT
Terminaţia txt vine de la text. Fişierul este un document (text), care poate fi
citit.
.ps.sau .PS
Terminaţia ps vine de la PostScript. Fişierul este un document postscript. El

poate fi tipărit pe orice imprimantă PostScript.
.doc.sau .DOC
. 74
_________________________________________________________________________________________
Terminaţia doc vine de la document. Fişierul este un document (nu neapărat

text simplu).
Toate terminaţiile prezentate până acum sunt pentru fişiere ce nu au fost

comprimate. Dacă pe lângă aceste terminaţii se mai adaugă şi cele de mai jos
atunci fişierele sunt comprimate.
.Z
Terminaţia indică o metodă de compresie utilizată sub UNIX. Pentru

decompresie, folosiţi comanda,
$ uncompress nume_fisier.Z [RETURN]
.zip sau .ZIP
Terminaţia indică folosirea unui program de compresie foarte comun mai

ales pe sistemul de operare DOS, numit pkzip. Multe sisteme UNIX permit
decompresia acestor fişiere cu comanda unzip.
$ unzip nume_fisier.zip [RETURN]
.gz
Terminaţia indică folosirea unui program de compresie foarte comun mai

ales pe sistemul de operare UNIX, numit gzip. Decompresia se face cu:
$ gunzip nume_fisier.gz [RETURN]
Mai există o sumedenie de alte terminaţii ce au o semnificaţie aparte, .zoo,

.shar, .tar, .hqx, .arc, .lhz, etc. Nu le vom prezenta pentru că sunt informaţii
foarte particulare şi care se rezolvă cel mai bine chiar la “faţa locului”.
3.4 Transferul fişierelor cu ajutorul

programului xftp
xftp este un program care asigură o interfaţă grafică utilizator (LLNL
XFTP) pentru protocolul FTP.
LLNL XFTP nu execută programul "ftp", în schimb, interfaţa comunică cu
servere FTP aflate la distanţă.
. 75
_________________________________________________________________________________________
LLNL XFTP este un "X client" şi urmează standardele OSF/Motif şi a fost

scris de Neale Smith, membru al Departamentului de Calculatoare Livermore
la Laboratorul Naţional Lawrence Livermore (LLNL), Universitatea California.
3.4.1 Lansarea programului xftp

valhalla% xftp&
Odată lansat, se va deschide fereastra programului:
Interfaţa dispune de o serie de meniuri cu submeniuri, grupate în fereastra

principala (pe care de acum o vom numi ecran) în 4 locuri: sus, lateral (stânga,
dreapta) şi central. De asemenea, sunt afişate 3 ferestre de vizualizare. În prima
fereastră s-a selectat implicit conţinutul directorului contului în care se
lucrează (sunt afişate numele tuturor fişierelor şi directoarelor). În fereastra a
. 76
_________________________________________________________________________________________
doua vor apărea informaţii corespunzătoare contului din calculatorul accesat,

iar fereastra din partea de jos a ecranului este destinată mesajelor de eroare, ce
vor apare în cazul unei operări necorespunzătoare a programului.
3.4.2 Comenzi pentru programul xftp
Din meniul de comenzi din partea dreaptă se selectează submeniul Connect,

care dă posibilitatea conectării locale (în acest caz putându-se realiza pur şi
simplu o copiere de fişiere din calculatorul pe care se lucrează în contul
propriu) sau la distanţă, pe un calculator unde utilizatorul mai are un cont
(comanda Connect to Remote..) sau la un server FTP Anonymous (Connect to
Anonymous..):
În cazul conectării la distanţă, pe un calculator unde utilizatorul mai are un

cont, va apărea următoarea fereastră:
. 77
_________________________________________________________________________________________
unde trebuie completat câmpul

Host Name cu adresa
calculatorului accesat şi câmpul
User Name cu numele de cont al
utilizatorului (care poate fi altul
decât cel de pe calculatorul curent);
în urma acestor operaţii se dă
comanda de conectare, apăsându-
se butonul Connect. Ca urmare, se
va deschide o nouă fereastră care
cere parola corespunzătoare:
Analog, dacă se alege accesarea unui server FTP Anonymous, va apărea o

fereastră:
. 78
_________________________________________________________________________________________
în care se va completa formularul

în dreptul Host Name cu adresa
Serverului FTP Anonymous care
se doreşte accesat (în acest caz nu
se mai cere parola).
Dacă datele au fost corecte, în
fereastra din dreapta vor apărea
numele fişierelor şi directoarelor
din contul sau din serverul
respectiv. Pentru a putea transfera
un anumit fişier, trebuie să ne
poziţionăm în directorul în care se
afla acesta. Poziţionarea la nivelul
unui director se face pentru
subdirectoare selectând şi clicând
cu mouse-ul numele directorului
părinte; întoarcerea într-un director
de pe un nivel ierarhic superior se
poate realiza selectând din lista
de directoare afişate la apăsarea butonului din dreptul lui Dir:, aflat deasupra
ferestrei.
Alte comenzi asupra directoarelor se pot efectua şi din meniurile pereche
poziţionate deasupra ferestrelor laterale, acţionând submeniul Dir, de unde se
pot da comenzi de schimbare director curent, de creare directori, de vizualizare
conţinut director curent:
. 79
_________________________________________________________________________________________
Analog se procedează şi pentru calculatorul celălalt, care în general este cel de

la care se lucrează si reprezintă destinaţia, acţionând comenzi similare în
jumătatea cealaltă de ecran.
Se selectează unul sau mai multe fişiere ce se doresc transferate; din acest
moment se pot activa comenzile din grupul central: <<Copy<<(transfer),
<<Rcopy<< (transfer recursiv) sau View (vizualizarea fişierelor în mod text).
Se apasă <<Copy<< sau <<Rcopy<<: drept urmare, fişierul sau fişierele se
vor transfera în contul dumneavoastră.
Închiderea conexiunii se poate face tot din meniul de comenzi Connect ,
acţionând comanda Disconnect , după care se poate face o nouă conectare, la
alt calculator sau se poate ieşi din aplicaţie, selectând din meniul principal,
submeniul File şi comanda Quit.
Observaţii
• Transferul recursiv se comportă identic cu cel simplu în cazul selectării
directe a fişierelor; atunci când selecţia este a unui director, această
. 80
_________________________________________________________________________________________
comandă va realiza un transfer al tuturor fişierelor aflate pe ramificaţiile
• Atenţie: sa nu transferaţi un fişier cu acelaşi nume cu altul din contul

directorului respectiv.
dumneavoastră; se va copia peste cel existent; soluţia este schimbarea in

prealabil a numelui fişierului dumneavoastră.
• Altă problemă este a locului unde copiaţi aceste fişiere; chiar şi la
dumneavoastră pe calculator nu aveţi drepturi depline (citire, modificare,
ştergere, execuţie) decât pentru fişierele aflate în contul ce vă aparţine!
• Transferul poate fi făcut şi în sens invers, de la dumneavoastră din cont
către calculatorul la care aţi făcut legătura , cu condiţia să aveţi drept de
scriere în directorul ales din contul accesat.
Exemplu
Să se aducă un fişier din serverul FTP Anonymous ftp.imar.ro, aflat pe calea:
/pub/trieste/pictures/vangogh, în contul curent al utilizatorului.
Rezolvare
1. Se parcurg paşii de conectare descrişi până acum. Se ajunge cu ecranul in
forma din pagina următoare, unde este selectat implicit transferul de tip
Binary.
2. Acţionăm asupra comenzilor de schimbare de director (din aproape în
aproape) în fereastra din partea dreapta sau selectăm cu mouse-ul comanda
Change Directory; opţional, putem schimba şi în contul nostru directorul
destinaţie.
3. Se ajunge în directorul cerut, fapt verificat cu comanda Display Directory
Path din submeniul Dir al meniului orizontal de comenzi din partea
dreaptă.
4. Pentru a transfera unul din fişiere, de exemplu fişierul "rcaa27908.jpeg", se
selectează numele lui, apoi se apasă pe comanda Copy. Apare o fereastră
nouă în care se cere încă o dată
. 81
_________________________________________________________________________________________
validarea cererii de transfer; după confirmare (apăsarea butonului OK), va

începe transferul efectiv, care se poate urmări într-o nouă fereastră:
. 82
_________________________________________________________________________________________
5. După terminarea transferului, fişierul se va găsi în contul dumneavoastră în

directorul în care v-aţi poziţionat.
6. Se închide conexiunea şi apoi aplicaţia (cum am prezentat mai sus).
3.5. Adrese FTP interesante

Există sute de adrese ftp, adică maşini pe care se poate executa ftp. Cel mai
bine când căutaţi ceva să folosiţi archie. Sperăm că cele prezentate în
continuare vor constitui tot atâtea motive de a utiliza ftp. Este vorba de o
enumerare a unor informaţii ce pot fi obţinute cu ajutorul transferului
electronic de documente.
Librării
• rtfm.mit.edu (directorul pub/usenet/rec.arts.books) - liste cu librării în
diverse oraşe din Statele Unite.
• ariel.unm.edu (directorul /library);

Biblioteci
• ftp.unt.edu (directorul /library);

• ftp.jvnc.net (directorul /pub/meckler).
• quartz.rutgers.edu ((directorul /pub/journals);

Reviste
Literatură
• mrcnext.cso.uiuc.edu (directorul /etext);;
• nic.funet.fi (directorul: /pub/doc/gutenberg)
Pe aceste calculatoare se depun rezultatele aşa-numitului proiect Gutenberg.
Proiectul reprezintă efortul unor entuziaşti de a traduce cărţi şi de a le pune sub
formă de document electronic la dispoziţia tuturor. Există de pildă cărţi ale lui
Lewis Carrol şi Mark Twain.
• atari.archive.umich.edu - acest calculator conţine documente ce acoperă o

Shakespeare
mare parte a scrierilor maestrului, comedii, poezii, piese istorice, etc.).
Artă
• nic.funet.fi (directorul /pub/doc-library);
• sunsite.unc.edu (directorul /pub/multimedia-pictures/OTIS);
. 83
_________________________________________________________________________________________
Medicină
• spinner.gac.edu (directorul /pub/fam-med).
• huh.harvard.edu (directorul /pub).

Biologie
Biologie moleculară
• ucselx.sdsu.edu
(directorul /pub/doc/netinfo/molecular+biologz.resources).
• stanzi.bchem.washington.edu (directorul /pub) - software pentru grafică

Chimie
moleculară.
• rtfm.mit.edu (directorul pub/usenet/rec.travel.air) - informaţi despre modul

Consumatori
în care se fac rezervările pentru liniile aeriene, cum se obţine cel mai bun
preţ pentru un bilet, etc.
• ariel.unm.edu (directorul /ethics);

Calculatoare
• prep.ai.mit.edu (directorul /pubgnu).
Informaţii despre reţea

• archive.cis.ohio-state.edu (directorul /pub/netinfo);
• ftp.msstate.edu (directorul /pub/docs).
Politică
• whitehouse.gov (cuvântări ale preşedintelui Statelor Unite, stenograme ale
conferintelor de presă şi alte informaţii).
• nptn.org (directorul pub/e.texts/freedom.shrine) - documente istorice

Istorie
importante precum Magna Carta, Declara, Declaraţia de Independenţă a
• ra.msstate.edu - documente istorice pentru cele mai diferite perioade. (Se

Statelor Unite, etc.
găsesc de la detalii despre strategiile utilizate în lupta de Attilla, până la

textele cântecelor cântate de soldaţii americani în războiul din Vietnam).
• seq1.loc.gov - biblioteca Congresului Statelor Unite a colecţionat şi tradus
o mulţime de documente ale guvernului sovietic. În directorul
. 84
_________________________________________________________________________________________
pub/soviet.archive/text.english se pot găsi documente precum scrisoarea lui

Lenin ce ordona execuţia unor ţărani răsculaţi, răspunsul lui Hruşciov dat
lui Kennedy în timpul crizei rachetelor din Cuba.
Gătit (reţete)
• wuarchive.wustl.edu ( directorul usenet/rec.food.cooking/recipes);
• gatekeeper.dec.com (directorul pub/recipes).
. 85
Căutarea informaţiei în INTERNET
_________________________________________________________________________________________
4. Căutarea informaţiei în
INTERNET
În acest moment ne putem deja descurca în INTERNET, odată ce ştim exact
ceea ce dorim.
Am învăţat cum să obţinem prin ftp un anume fişier, al cărui nume ne este
cunoscut, aflat pe un server a cărui adresă o cunoaştem, la o locaţie ştiută.
Am învăţat cum să trimitem mail unei persoane odată ce dispunem de o adresă
INTERNET şi un nume de cont.
Vom învăţa cum să accesăm o pagină de Web, odată ce îi cunoaştem adresa
http.
Ce facem însă dacă nu dispunem de toate aceste informaţii?

La această întrebare va încerca să răspundă acest capitol.
Vom începe prin a spune că “Informaţia este putere" în INTERNET mai mult
ca oriunde. Cu cât ştim mai bine ce căutăm, cu atât şansele noastre de reuşită
sunt mai mari. Orice informaţie suplimentară se poate dovedi utilă.
Probleme
1. Ne interesează un anumit fişier, dar nu ştim nimic despre serverul sau
locaţia unde îl putem găsi.
2. ştim ce căutăm, dar nu şi numele fişierului.
4.1. Archie
Concept
Archie este un serviciu INTERNET care ne poate ajuta în rezolvarea
problemelor de mai sus.
87
.
_________________________________________________________________________________________
4.1.1. Archie prin telnet

Reţetă
În primul rând, ne vom conecta la un server archie, cu ajutorul comenzii telnet.
telnet archie.univie.ac.at
În urma acestei comenzi, aşa cum ştim deja din capitolul introductiv despre
telnet, răspunsul va fi de forma:
Trying 131.130.1.23 ...
Connected to archie.univie.ac.at.
SunOS UNIX (archie.univie.ac.at)
login:
La acest prompt vom răspunde cu numele de cont archie .

Odată “logarea" făcută, după ce vom vedea diferite informaţii despre serverul
la care ne-am “logat", odată ce a apărut promptul archie:
archie.aco.net>
putem face căutările dorite prin comenzi de forma:
find ce-vrem-sa-gasim
unde vom înlocui ce-vrem-sa-gasim cu numele fişierului pe care îl căutăm, sau cu

cuvântul cel mai reprezentativ pentru ceea ce căutăm.
Exemplu
Să presupunem că ne interesează documente în legătură cu transformata
Fourier. În acest caz, o căutare cu Archie va arăta în felul următor:
odin% telnet archie.univie.ac.at

Trying 131.130.1.23 ...
Connected to archie.univie.ac.at.
SunOS UNIX (archie.univie.ac.at)
. 88
_________________________________________________________________________________________
login: archie
## ##### #### # # # ######
# # # # # # # # # #
# # # # # ###### # #####
###### ##### # # # # #
# # # # # # # # # #
# # # # #### # # # ######
If you have any problems with archie, send mail to archie-admin@univie.ac.at.

# Bunyip Information Systems, Inc., 1993, 1994, 1995
# Terminal type set to `xterm 24 80'.

# `erase' character is `^?'.
# `search' (type string) has the value `sub'.
archie.aco.net> find fourier

# Search type: sub.
# Your queue position: 1
# Estimated time for completion: 34 seconds.
working... =O=O=O=O=O=O=O=O
Host ftp.luth.se (130.240.16.39)

Last updated 06:06 24 Oct 1995
Location: /pub/mac/developer/source2/snippets
FILE -rw-rw-r-- 7679 bytes 00:00 23 Nov 1994 fastfourierassembly.txt
Location: /pub/netnews/sources.bugs/volume89/aug
FILE -r--r--r-- 1077 bytes 00:00 18 Nov 1989 MACSYMA.Fourier.Package
archie.aco.net> quit
# Bye.
Connection closed by foreign host.
Problemă
La fel ca mai sus, ne interesează să găsim un fişier pe INTERNET. Situaţia ne
este însă îngreunată de faptul că avem o conexiune lentă, care nu ne permite să
folosim telnet.
Sau, mai rău nu avem “full INTERNET", ci doar un cont de mail, adică nu
putem folosi telnet datorită tipului de conexiune care ne este disponibilă.
. 89
_________________________________________________________________________________________
4.1.2. Archie prin mail
Concept
Putem avea acces la aceleaşi servicii pe care ni le oferă Archie prin telnet,
folosind doar poşta electronică.
Reţetă
Tot ce avem de făcut este să transmitem prin mail (ştim deja să facem asta) la
adresa “archie@" urmată imediat de adresa serverului de archie (de exemplu
archie@archie.univie.ac.at) un fişier ce conţine comenzile de căutare dorite. La această
adresă nu răspunde o persoană aşa cum ne-am obişnuit de la cursul de mail, ci
un program care va realiza pentru noi căutarea dorită şi apoi ne va trimite tot
prin mail rezultatele căutării.
Exemplu
odin% mail archie@archie.univie.ac.at
find fourier
.
La câteva minute după aceea, vom primi de la archie mail-ul cu rezultatele

căutării.
Problemă
Dispunem de un calculator cu interfaţă grafică X Window. Suntem obişnuiţi ca
programele să aibă o interfaţă prietenoasă, unde comenzile să le dăm cu
ajutorul mouse-ului, şi nu ne place să facem telnet şi ftp ca să aducem fişierele
dorite.
. 90
_________________________________________________________________________________________
4.1.3. Xarchie
Concept
xarchie este un program care asigură o interfaţă grafică pentru serviciul archie.
Reţetă
Lansăm programul xarchie.
odin% xarchie&
Odată lansat, se va deschide fereastra programului:
Din meniul “Settings", submeniul “Archie Host" selectăm serverul de archie

dorit (e bine să fie cât mai aproape geografic de locul unde ne aflăm), pentru
România cel mai bun fiind archie.univie.ac.at,
. 91
_________________________________________________________________________________________
iar din meniul “Search Type" selectăm modul în care se va face căutarea (de
obicei “substr", adică subşir).
În căsuţa “Search Term:" scriem ceea ce căutăm,
apoi din meniul “Query" selectăm “Query Item", declanşând operaţia de
. 92
_________________________________________________________________________________________
căutare.
După căutarea propriu-zisă, care va dura un timp invers proporţional cu

calitatea legăturii pe care o avem, vom obţine o listă a adreselor serverelor pe
care a fost găsită informaţia căutată.
Selectând cu mouse-ul un server din listă, în a doua coloană vor fi afişate

locaţiile la care au fost găsite fişierele căutate, iar selectând o locaţie, în a treia
coloană vor fi afişate fişierele disponibile la acea locaţie, care îndeplinesc
criteriile de căutare.
În acest moment ştim cele trei elemente necesare pentru a putea folosi ftp:
adresa serverului, care este afişată în prima coloană, locaţia fişierului căutat,
afişată în cea de-a doua coloană şi numele fişierului căutat, afişat în cea de-a
treia coloană.
. 93
_________________________________________________________________________________________
Nu trebuie însă neapărat să folosim ftp, este suficient să selectăm din cea de-a
7treia coloană fişierul dorit, apoi din meniul “File>" să selectăm “Get...".
Această comandă va iniţia o operaţie de transfer, similară cu un ftp, dar mai
simplă.
Pe parcursul transferului, fereastra programului, mai puţin meniurile va deveni
inactivă, iar în zona de "Status:" va fi afişată progresia operaţiei de transfer,
sub forma “informaţie citită" / “informaţie totală de transferat" .
Sfârşitul operaţiei de transfer va fi semnalizat prin apariţia mesajului “Ready"

în zona de “Status:".
În acest moment ştim că operaţia de căutare şi transfer s-a încheiat cu succes, şi

că la ieşirea din program vom găsi fişierele pe care le-am solicitat pe
calculatorul propriu.
. 94
_________________________________________________________________________________________
Problemă
Căutăm o persoană, sau o instituţie. Tot ceea ce ştim este numele ei, şi faptul că
doreşte să poată fi găsită. Cum facem să-i aflăm adresa INTERNET şi/sau
numărul de telefon?
4.2. Whois
Concept
Whois este un serviciu INTERNET de căutare într-o bază de date a persoanelor
sau instituţiilor care în prealabil s-au înregistrat în acea bază de date.
Reţetă
În primul rând, ne vom conecta la un server whois, cu ajutorul comenzii telnet.
telnet rs.internic.net
În urma acestei comenzi, aşa cum ştim deja din capitolul introductiv despre
telnet, răspunsul va fi de forma:
Trying 198.41.0.6 ...
Connected to rs.internic.net.
SunOS UNIX 4.1 (rs1) (ttyr3)
************************************************************************
* -- InterNIC Registration Services Center --
*
* For wais, type: WAIS <search string> <return>
* For the *original* whois type: WHOIS [search string] <return>
* For referral whois type: RWHOIS [search string] <return>
*
* For user assistance call (703) 742-4777
# Questions/Updates on the whois database to HOSTMASTER@internic.net
* Please report system problems to ACTION@internic.net
************************************************************************
Please be advised that use constitutes consent to monitoring
(Elec Comm Priv Act, 18 USC 2701-2711)
. 95
_________________________________________________________________________________________
6/1/94
We are offering an experimental distributed whois service called referral whois (RWhois). To find out more,
look for RWhois documents, a sample client and server under:
gopher: (rs.internic.net) InterNIC Registration Services ->
InterNIC Registration Archives -> pub -> rwhois
anonymous ftp: (rs.internic.net) /pub/rwhois
Cmdinter Ver 1.3 Tue Oct 24 12:08:39 1995 EST
Odată “logarea" făcută, după ce vom vedea diferite informaţii despre serverul
la care ne-am “logat", odată ce a apărut promptul InterNIC:
[xterm] InterNIC >
putem face căutările dorite prin comenzi de forma:

whois ce-vrem-sa-gasim
unde vom înlocui ce-vrem-sa-gasim cu numele persoanei sau firmei pe care o

căutăm. De remarcat că vom folosi un singur nume, de exemplu cel de familie.
Exemplu
Să presupunem că ne interesează adresa de mail a celebrului programator
Richard Stallman, întemeietorul Free Software Foundation. Căutarea cu
serviciul whois va fi de genul:
odin% telnet rs.internic.net

Trying 198.41.0.6 ...
Connected to rs.internic.net.
SunOS UNIX 4.1 (rs1) (ttyr3)
************************************************************************
* -- InterNIC Registration Services Center --
*
* For wais, type: WAIS <search string> <return>
* For the *original* whois type: WHOIS [search string] <return>
* For referral whois type: RWHOIS [search string] <return>
*
* For user assistance call (703) 742-4777
# Questions/Updates on the whois database to HOSTMASTER@internic.net
* Please report system problems to ACTION@internic.net
************************************************************************
Please be advised that use constitutes consent to monitoring
(Elec Comm Priv Act, 18 USC 2701-2711)
6/1/94
. 96
_________________________________________________________________________________________
We are offering an experimental distributed whois service called referral whois (RWhois). To find out more,
look for RWhois documents, a sample client and server under:
gopher: (rs.internic.net) InterNIC Registration Services ->
InterNIC Registration Archives -> pub -> rwhois
anonymous ftp: (rs.internic.net) /pub/rwhois
Cmdinter Ver 1.3 Tue Oct 24 12:08:39 1995 EST
[xterm] InterNIC > whois stallman
Connecting to the rs Database . . . . . .

Connected to the rs Database
Stallman, Lou (LS395) postmaster@CARHEADS.COM (212) 988-2873
Stallman, Richard M. (RMS6) rms@GNU.AI.MIT.EDU 617-542-5942
Whois:
[xterm] InterNIC > quit
Tue Oct 24 12:10:59 1995 EST

Connection closed by foreign host.
De remarcat că în cazul căutării anterioare am găsit două persoane care

corespund căutării, Lou Stallman şi Richard Stallman. Adresa de internet care
ne interesa este rms@GNU.AI.MIT.EDU şi telefonul 617-542-5942 .
4.3. Netfind
Problemă
Căutăm o persoană. ştim numele ei, ţara în care locuieşte şi instituţia la care
lucrează. Ştim că nu a făcut eforturi ca să poată fi găsită cu uşurinţă, pentru că
am încercat s-o găsim cu Whois, dar n-am reuşit.
Concept
Netfind este un serviciu INTERNET de căutare a adreselor de mail, căutarea
fiind bazată pe cuvinte cheie, cum ar fi numele, ţara, numele instituţiei.
Reţetă
Aşa cum ne-am obişnuit, mai întâi ne vom conecta la un server de netfind cu
. 97
_________________________________________________________________________________________
ajutorul comenzii telnet.

odin% telnet netfind.lut.ac.uk
După conectare, serverul va afişa diferite informaţii care pot să ne intereseze

sau nu, de forma:
Trying 131.231.16.16 ...

Connected to cgate.lut.ac.uk.
You are connected to the NETFIND service at LUT (running on host cgate)
========================================================================
Welcome to the Netfind 4.7 server at Loughborough University of Technology, UK
========================================================================
World-Wide Web interface now available - for more information, see

<URL:http://www.lut.ac.uk/dir/netfind.html>
Contact LUT Computing Services with any problems - <Info.Server@lut.ac.uk>
I think that your terminal can display 24 lines. If this is wrong,

please enter the "Options" menu and set the correct number of lines.
pentru ca mai apoi să ne prezinte un meniu, şi promptul standard:

Top level choices:
1. Help
2. Search
3. Seed database lookup
4. Options
5. Quit (exit server)
-->
La acest prompt, vom selecta opţiunea de căutare, “2", selecţie la care serverul
va răspunde cu un nou prompt:
Enter person and keys (blank to exit) -->
Aici vom introduce cuvintele cheie după care se face căutarea, separate de
spaţii. Ne amintim, cuvintele cheie pot fi numele persoanei căutate, numele
instituţiei la care lucrează, ţara în care locuieşte, etc.
Odată căutarea lansată, serverul whois ne va prezenta o listă cu adrese care ar

putea fi cele căutate, şi promptul:
. 98
_________________________________________________________________________________________
Enter selection (e.g., 2 0 1) -->
La acest prompt putem selecta cel mult trei din adresele anterioare, pentru care
se va continua căutarea. În final, în caz de reuşită, vom afla adresa căutată.
Exemplu
Să presupunem că ne interesează adresa INTERNET a unei persoane despre
care ştim că se numeşte Ghica, şi că învaţă la Queen’s University în Canada.
O sesiune de căutare cu netfind ar putea fi:
odin% telnet netfind.lut.ac.uk
Trying 131.231.16.16 ...
Connected to cgate.lut.ac.uk.
You are connected to the NETFIND service at LUT (running on host cgate)
========================================================================
Welcome to the Netfind 4.7 server at Loughborough University of Technology, UK
========================================================================
World-Wide Web interface now available - for more information, see

<URL:http://www.lut.ac.uk/dir/netfind.html>
Contact LUT Computing Services with any problems - <Info.Server@lut.ac.uk>
I think that your terminal can display 24 lines. If this is wrong,

please enter the "Options" menu and set the correct number of lines.
Top level choices:

1. Help
2. Search
3. Seed database lookup
4. Options
5. Quit (exit server)
--> 2
Enter person and keys (blank to exit)--> ghica queen's university canada
Please select at most 3 of the following domains to search:
1. queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
........................................................................
7. ccs.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
........................................................................
46. qlink.queensu.ca (queen's university, kingston, canada)
47. qucis.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
48. resplan.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
49. telnet1.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
50. uncontrolled.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)
. 99
_________________________________________________________________________________________
51. wlsunlab.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)

52. rockp.geol.queensu.ca (rock physics laboratory, queen's university, kingston, ontario, canada)
Enter selection (e.g., 2 0 1) --> 1 7 47
( 3) SMTPţFingerţSearch: checking domain qucis.queensu.ca

Mail for Dan-Razvan Ghica is forwarded to ghica@qucis.queensu.ca
NOTE: this is a domain mail forwarding arrangement - so mail intended
for "ghica" should be addressed to "ghica@qucis.queensu.ca".
( 1) LookupAndFillInDomInfo: Got URL 'WP-PH://info.QueensU.CA/105'

( 1) Searching PH server as per white pages service pointer (URL)
for domain 'queensu.ca'.
No PH matches.
( 2) SMTPţFingerţSearch: checking domain ccs.queensu.ca
The domain 'ccs.queensu.ca' does not run its own name servers,
and there is no aliased domain IP address/CNAME/MX record for
this domain -> Skipping domain search phase for this domain.
------
Domain search completed. Proceeding to host search.
------
( 2) SMTPţFingerţSearch: checking host bitsy.ccs.queensu.ca
( 4) SMTPţFingerţSearch: checking host store-test.ccs.queensu.ca
( 5) SMTPţFingerţSearch: checking host orme.ccs.queensu.ca
( 3) SMTPţFingerţSearch: checking host hotdog.ccs.queensu.ca
( 1) SMTPţFingerţSearch: checking host ftp.ccs.queensu.ca
.......................................................................
( 3) connect timed out
SYSTEM: qvision.qucis.queensu.ca
Login name: ghica In real life: Dan-Razvan Ghica
Directory: /cis/grad/ghica Shell: /bin/csh
Never logged in.
Mail last read Tue Oct 24 10:00:27 1995
No Plan.
( 2) read timed out
SUMMARY OF FINGER PORTION OF SEARCH:

- The most promising email address for "ghica"
based on the above finger search is
ghica@qucis.queensu.ca.
Continue the search ([n]/y) ? --> n
În concluzie, ca rezultat al căutării anterioare, am aflat că adresa de mail

căutată este ghica@qucis.queensu.ca .
. 100
Netscape
_________________________________________________________________________________________
5. Netscape
5.1. Introducere
INTERNET este o colecţie de informaţii memorate în calculatoare care sunt
răspândite în întreaga lume. Astăzi, din ce în ce mai mult INTERNET este
asociat cu World Wide Web. Motivul? World Wide Web oferă utilizatorilor
un mediu logic şi intuitiv de acces la reţea. Mai mult interfaţa care permite
accesul oferă nu numai informaţie text dar şi informaţie video, audio, animaţie.
Este diferenţa care exista între un document bătut la maşină şi o revistă
tipărită.
Informaţia în World Wide Web este organizată în pagini de hipertext.

Hipertextul a fost inventat pe la mijlocul anilor 1960 de Douglas Engelbert.
Această nouă formă, nesecvenţială, de organizare a textului s-a impus odată cu
programul Hypercard dezvoltat de Apple Computer, care practic aducea
conceptul de hipertext în atenţia tuturor celor care aveau un calculator
Macintosh. Punctul tare al hipertextului constă în abilitatea sa de a lega
informaţiile. Se pot stabili legături între concepte într-un text astfel încât
atunci când se doreşte mai multă informaţie despre un concept, zona de text
care conţine respectiva informaţie este adusă pe ecran. Pe de altă parte dacă un
concept este deja cunoscut, se poate trece la următorul fără a fi necesară
parcurgerea informaţiei asociate.
Astăzi, hipertextul reprezintă doar un aspect al modului de legare a

informaţiei. În actualitate este hipermedia, o modalitate de legare a oricărui tip
de informaţie digitală, având la bază conceptul de hipertext.
World Wide Web este o astfel de formă de hipermedia cu care este deosebit de
plăcut să se lucreze. Aşa cum se pot lega concepte într-un document hipertext
se poate călători prin cyberspace-ul INTERNET utilizând legături World Wide
Web. Fiecare resursă digitală poate fi legată la o pagină Web, astfel încât un
document Web poate fi compus din legături la calculatoare aflate în ţări
diferite.
O astfel de pagină poate fi adusă pe ecran pentru a afla care este conţinutul
său. Anumite pagini pot conţine filme sau informaţie sonoră sau pot permite
interacţiune. Scopul utilizatorului este de a aduce acele pagini care îl
101
.
_________________________________________________________________________________________
interesează. Pentru a regăsi informaţia căutată este necesară conectarea la

paginile care conţin acea informaţie. De exemplu, apăsând butonul mouse-ului
pe un cuvânt care este pus în evidenţă (marcat) într-un anumit mod (subliniere,
altă culoare, etc.) sau pe un anumit desen, este adusă pagina de
corespunzătoare de informaţie - o pagină legată de cea curentă - pe ecran.
Popularitatea serviciului Netscape este justificată de conţinutul bogat şi

expresiv al paginilor sale şi de uşurinţa cu care acestea pot fi aduse pe ecran.
. 102
Netscape
_________________________________________________________________________________________
Exemplu
. 103
_________________________________________________________________________________________
5.2. Ce este o pagină ?

Ideea de prezentare a informaţiei din INTERNET în pagini, pe ecran, a
devenit, probabil, deja acceptată. Cum se poate "naviga" prin aceste pagini?
⇒Se porneşte cu o pagină de început (home page).
⇒Se selectează, prin apăsarea butonului mouse-ului, cuvintele marcate din

pagina curentă pentru a aduce pe ecran o altă pagină de informaţie, respectiv
cea corespunzătoare cuvântului selectat.
⇒Se "apasă" (tot prin utilizarea mouse-ului) pe butoanele (forme grafice) care
reprezintă săgeţi pentru a pune pe ecran pagina anterioară (sau următoare).
De asemenea se poate accesa direct pagina de interes, prin alegerea opţiunii

dorite din meniuri.
⇒Prin selectarea articolelor de tip History din meniul Go sunt aduse pagini
care au fost deja văzute.
⇒Prin selectarea articolelor de tip Bookmarks din meniul Bookmarks sunt

aduse pagini care au fost selectate ca fiind interesante.
⇒Prin selectarea articolelor de tip Directory din meniul Directory sunt aduse
pagini care facilitează utilizarea serviciilor Netscape şi INTERNET.
Ca şi în cazul paginilor unei reviste, poate fi necesară trecerea la o altă pagină

pe ecran, pentru a continua un articol sau pentru a începe unul nou. Paginile de
ecran sunt foarte rar uniforme dpdv al lungimii, şi afişate pagină cu pagină nu
permit o regăsire intuitivă a începutului şi sfârşitului unei informaţii. Astfel
încât, deşi paginile INTERNET aduc informaţia dorită, poate exista senzaţia de
disconfort datorată faptului că informaţia respectivă poate continua pe mai
multe pagini, de lungimi variate, accesate prin intermediul legăturilor.
Cititorii paginilor electronice au nevoie de servicii care să păstreze "urma"

paginilor citite. Prin intermediul câmpurilor text, butoanelor, meniurilor,
Netscape oferă facilităţi de manipulare a paginilor de informaţie.
Cum se poate identifica o pagină ? Fiecare pagină are asociat un identificator -

URL (Uniform Resource Locator) care este unic.
. 104
Netscape
_________________________________________________________________________________________
5.3. URL (Uniform Resource Locator)

Un URL este un text utilizat pentru a localiza un obiect într-o reţea de
calculatoare. Netscape afişează URL-ul paginii curente în câmpul numit
convenţional location (location este doar o modalitate de referire a câmpului,
pe ecran nu apare acest nume). Câmpul location are o etichetă care este
Netsite pentru un server Netsite, Location pentru pagini de pe un server care
nu este Netsite sau Go to atunci când se editează câmpul.
În general nu este necesară cunoaşterea URL-ului unei pagini, el este folosit

implicit de Netscape atunci când este selectat un text marcat, un buton, sau o
opţiune de meniu.
Dacă nu există o legătură explicită, dar este cunoscut identificatorul paginii

dorite, Netscape permite introducerea acestuia direct în câmpul location (sau
în caseta de dialog deschisă prin selectarea opţiunii File/Open Location).
Utilizând URL-ul Netscape va aduce pagina specificată ca şi cum ar fi fost
selectată printr-o legătură automată.
Exemplu
Un exemplu de URL este următorul:
http://home.netscape.com/home/welcome.html
Netscape utilizează textul URL pentru a găsi un anumit obiect, aşa cum este o
pagină, pe calculatoarele conectate la INTERNET. Textul URL conţine
componente care specifică protocolul (http:), serverul (//home.netscape.com)
şi calea (/home/welcome.html).
Prima componentă, protocolul, specifică o modalitate de interpretare a

informaţiei. Multe pagini INTERNET utilizează HTTP (HyperText Transfer
Protocol). Alte protocoale des întâlnite sunt ftp (File Transfer Protocol), news,
gopher.
A doua componentă, serverul, identifică calculatorul în care este memorată

informaţia căutată. Fiecare server din INTERNET are o adresă al cărei text se
referă la organizaţia care menţine serverul.
. 105
_________________________________________________________________________________________
Ultima componentă, calea, identifică localizarea obiectului pe server. De

exemplu, o cale poate identifica o pagina specificând numele fişierului ce
conţine acea pagină (/welcome.html) ca şi modul în care se poate ajunge la
acel fişier (/home).
5.4. Ce este o legătură ?

O legătură este o conexiune de la o pagină la alta. O legătură este evidenţiată,
în pagină, printr-unul sau mai multe cuvinte marcate. Imaginile şi iconiţele
care au chenare colorate desemnează, de asemenea, legături. Atunci când
cursorul mouse-ului se află într-o zonă de ecran corespunzătoare unei legături,
pe ecran este afişat URL-ul paginii respective.
Pagina "legată" poate fi adusă pe ecran prin apăsarea butonului mouse-ului

atunci când acesta este poziţionat pe o legătură. După ce legătura a fost
activată, indicatorul de stare al Netscape-ului (o iconiţă aflată pe ecran în
dreapta sus care conţine litera N) este animat pentru a arăta că se realizează
transferul paginii de pe server-ul unde este localizată pe calculatorul
utilizatorului. Transferul poate fi oprit apăsând butonul Stop sau selectând
opţiunea Go/Stop Loading.
O legătură neutilizată (unfollowed link) este o conexiune la o pagină al cărei

conţinut nu a fost încă vizualizat. O legătură utilizată (followed link) este, prin
analogie, o conexiune la o pagină al cărei conţinut a fost vizualizat.
Legăturile utilizate sunt diferenţiate de cele neutilizate prin marcarea lor cu
culori diferite. (Pe monitoare alb-negru nu pot fi diferenţiate, ambele fiind
subliniate). Prin selectarea unei legături neutilizate, acea legătură devine
utilizată. La reîntoarcerea pe pagină anterioară (deci pagina de la care s-a
ajuns pe pagina curentă prin selectarea pentru prima oară a unei legături) se
observă că legătura a devenit utilizată schimbându-şi culoarea. Implicit,
legăturile neutilizate sunt albastre, iar cele utilizate sunt roşii.
Un transfer poate fi oprit dacă se consideră că durează prea mult. Aceasta se

poate întâmpla dacă, conţinutul paginii este prea mare sau dacă serverul este
lent. Uneori pagina specificată printr-o legătură nu este disponibilă. În general,
se primeşte un mesaj dacă o conexiune nu poate fi realizată sau pagina nu
poate fi găsită. Deci este recomandabil să se urmărească câmpul ce conţine
informaţia de stare şi bara ce arată progresul procesului (o reprezentare grafică
sub forma unei bare orizontale, aflată în partea dreapta jos a ferestrei, a cărei
dimensiune creşte, pe măsură ce procesul progresează, de la zero la
. 106
Netscape
_________________________________________________________________________________________
dimensiunea maximă atunci când procesul s-a terminat) pentru a afla despre
starea transferului.
Atunci când este adusă o pagină pe ecran, poate fi văzut întregul său conţinut
sau dacă pagina este prea mare, numai o porţiune (barele de defilare permit
vizualizarea zonei rămase). De cele mai multe ori porţiunea vizualizată este
începutul paginii, dar uneori o legătură aduce pe ecran zona din mijlocul
paginii până la sfârşit sau o porţiune a aceleaşi pagini. De exemplu, începutul
unei pagini poate include un cuprins care leagă fiecare titlu de capitol la
capitole care se află mai departe pe pagină.
5.5 Cum pot fi utilizate legăturile ?

Accesul la paginile legate poate fi făcut şi prin butoanele Netscape şi / sau
opţiunile de meniu. Multe dintre legăturile ce pot fi controlate prin butoane şi
opţiuni de meniu aduc pagini care au fost văzute cel puţin o dată. Butoanele
de legătură sunt utile pentru a "naviga" înainte şi înapoi printre pagini ce au
fost vizualizate recent. Opţiunile (de meniu) de legătură pot selecta o clasă
largă de pagini cum ar fi pagini deja văzute (history list) sau pagini ce au fost
selectate pentru a fi păstrate şi vizualizate ulterior (bookmark list).
Există următoarele butoane de legătură:
Back - aduce pe ecran pagina anterioară din history list.
Forward - aduce pe ecran pagina următoare din history list.

(Disponibilă numai după utilizarea comenzii Back)
Home - aduce pe ecran pagina Home specificată.
Open - creează o casetă de dialog care permite aducerea unei pagini prin
specificarea URL-ului său.
. 107
_________________________________________________________________________________________
Opţiunile de meniu oferă toate facilităţile permise de butoane şi altele

suplimentare. Netscape memorează paginile care au fost deja vizualizate,
permite crearea listelor de preferinţe, şi oferă legături către pagini de
informaţie despre Netscape şi INTERNET.
Articolele de tip History din meniul Go aduc pagini vizualizate anterior.

Netscape adaugă automat titlul unei pagini vizualizate ca opţiune de meniu
(prima) în history list. Opţiunea History din meniul Window creează o casetă
de dialog care arată modul de păstrare a legăturilor. Selectând titlul unei pagini
din listă, pagina respectivă este adusă pe ecran.
Articolele de tip Bookmark ale meniului Bookmarks aduc paginile care au fost
selectate (marcate) de utilizator. Se poate adăuga un marcaj (titlul respectiv
devine opţiune de meniu) pentru o pagină prin selectarea opţiunii Bookmarks /
Add Bookmark. Opţiunea View Bookmarks produce o casetă de dialog care
permite specificarea unei liste de marcaje.
Opţiuni din meniurile Directory şi Help aduc pagini cu informaţie actualizată

despre Netscape şi INTERNET.
În mediile Windows sau Unix, prin apăsarea butonului dreapta al mouse-ului

apare meniul pop-up. Atunci când butonul este apăsat în dreptul unei legături
sau imagini, opţiunile meniului pop-up permit accesul la paginile respective,
vizualizarea imaginilor, copierea locaţiilor în clipboard sau alte facilităţi.
5.6. Utilizarea listelor history şi

bookmark
Legăturile care se pot crea prin articolele de tip history şi bookmark merită o
atenţie mai mare. Articolele history (titluri de pagină) introduse automat,
permit accesul la paginile vizualizate recent. Articolele Bookmark introduse în
meniul Bookmarks prin selectările făcute, permit accesul la orice pagină, în
orice moment de timp.
Articolele History şi Bookmark sunt păstrate într-o listă. Dacă titlul paginii nu
descrie corect conţinutul acesteia, găsirea paginii dorite poate deveni destul de
complicată.
. 108
Netscape
_________________________________________________________________________________________
În lista history este păstrată doar

înlănţuirea cea mai recentă. De
exemplu, dacă sunt utilizate legături
consecutive pentru a aduce pagini ale
căror titluri sunt America de Nord,
Statele Unite, Pennsylvania şi
Philadelphia, în lista history vor apare
toate cele patru titluri, Philadelphia
fiind în vârful listei. Dacă apoi se
utilizează o legătură către pagina
Statele Unite în lista history vor
rămâne numai titlurile America de
Nord, Statele Unite.
Aceasta pentru că este păstrată numai înlănţuirea cea mai recentă din home
page. Cum Pennsylvania şi Philadelphia erau pagini obţinute printr-o
înlănţuire mai veche, ele au fost eliminate automat din lista history.
Articolele Bookmarks oferă o modalitate permanentă de regăsire a paginilor.

Odată ce un titlu a fost adăugat la listă, el rămâne în listă până când este
eliminat explicit. Netscape oferă multe posibilităţi de creare a listelor
Bookmark. Modalităţile de bază permit adăugarea titlurilor ca opţiuni ale unui
meniu. Cele mai avansate permit crearea meniurilor ierarhice, descrieri de
liste, căutări de liste, etc.
Pentru a adăuga o pagină la meniul

Bookmarks se poate utiliza opţiunea
Bookmarks|Add Bookmark. De fiecare
dată când este adăugată o pagină,
titlul paginii este adăugat ca opţiune
de meniu. Simpla selectare a titlului
aduce pagina respectivă pe ecran.
. 109
_________________________________________________________________________________________
.
Pentru o gestiune mai avansată a
listelor Bookmarks, Netscape pune la
dispoziţie o fereastră Bookmarks.
Pentru a afişa fereastra Bookmarks se
utilizează opţiunea Window |
Bookmarks.
Fereastra conţine meniuri, iconiţe şi foldere (recipiente de păstrare a

informaţiei, de fapt fişiere pe disc) care permit organizarea titlurilor de pagini.
Fiecare titlu de pagină are asociată o iconiţa. Titlurile de pagini pot fi
organizate pe subiecte (sau după criteriile dorite), mutând iconiţele în folderele
corespunzătoare
Pentru a construi un meniu ierarhic, se creează un folder în fereastra
Bookmarks (utilizând opţiunea Item|Insert Folder ), în care se poate muta un
titlu existent (prin mutarea cu ajutorul mouse-ului a iconiţei corespunzătoare)
sau se poate adăuga un nou titlu utilizând opţiunea Item|Insert Bookmark.
. 110
Netscape
_________________________________________________________________________________________
Lista Bookmarks construită este salvată şi este disponibilă la următoarea

sesiune de lucru cu Netscape.
Aşa cum a fost deja menţionat, titlurile paginilor sunt păstrate în liste, fiecare
listă reprezentând un fişier. Se pot crea mai multe liste Bookmarks, fiecare cu
titlurile sale, dar numai una poate fi activă la un moment dat. Se poate selecta
lista dorită utilizând opţiunea File|Open din fereastra Bookmarks.
5.7. Se poate scrie într-o pagină?

În afară de citirea paginilor, Netscape permite şi scrierea lor. Paginile pot
conţine zone (forme) în care informaţia poate fi introdusă şi trimisă. De
exemplu, o pagină poate avea o zonă cu câmpuri în care se introduce numele şi
adresa şi, un buton care trimite informaţia respectivă autorului paginii. Aceste
zone pot oferi câmpuri care pot fi editate (cu sau fără text implicit), butoane,
meniuri pull-down, etc. Informaţia introdusă nu alterează pagina sursă , ci
permite transmiterea unui răspuns.
Pentru a trimite e-mail, se completează câmpuri cu conţinutul mesajului,

subiectul, adresa. Paginile cu forme permit să se răspundă la informaţia citită
în pagini. Pentru a trimite o formă, trebuie completate unul sau mai multe
câmpuri pentru care există în general instrucţiuni. Conţinutul formei este în
general trimis prin utilizarea butonului aflat în configuraţia formei, fără a fi
necesară cunoaşterea adresei de e-mail.
. 111
_________________________________________________________________________________________
Autorul paginii hotărăşte aspectul formei. O pagină poate conţine mai multe
forme, fiecare formă putând transmite câmpuri independent. Câmpurile unei
forme pot conţine restricţii relativ la tipul textului introdus (de exemplu,
numai cifre).
Utilitatea formelor constă în uşurinţa cu care poate fi trimis un răspuns sau o

cerere relativ la conţinutul paginii citite. Formele pot pune la dispoziţie o
interfaţă pentru accesul la baze de date, cu câmpuri care permit interogarea
bazei de date şi realizarea de căutări în INTERNET. Paginile de ştiri Usenet
create pentru comunicarea pe anumite subiecte, conţin forme care permit
introducerea de articole şi subscrierea la grupuri existente. Netscape-ul oferă
legături către pagini cu forme care permit introducerea de observaţii în
legătură cu aplicaţiile Netscape şi cererea de informaţii despre produs.
5.8. Servere de ştiri. Poşta electronică

Cunoaşteţi numele unui server de ştiri sau e-mail? Dacă nu, îl puteţi afla de la
administratorul de sistem, sau de la prietenul dvs. Specificând numele
serverelor , Netscape vă oferă facilităţi de citire a ştirilor şi de utilizare a poştei
electronice.
Paginile World Wide Web permit regăsirea informaţiei în reţeaua INTERNET.

Alte servicii de informaţii foarte utilizate sunt grupurile de ştiri Usenet şi
poşta electronică. Netscape permite interacţiunea cu Usenet ca şi utilizarea
poştei electronice.
Înainte de a utiliza grupurile de ştiri sau de a trimite e-mail, este necesar ca

Netscape să "ştie" cum să se conecteze la server-ul care realizează fiecare
dintre obiectivele dorite.
Ştirile Newsgroup sunt distribuite printr-un server de ştiri. Pentru a specifica

numele server-ului dorit se utilizează panoul Mail and News|Servers şi se
introduce numele server-ului de ştiri.
. 112
Netscape
_________________________________________________________________________________________
5.8.1. Cum pot fi citite informaţii Usenet?

Netscape permite trimiterea şi primirea "poştei" newsgroup. Poşta newsgroup
constă în "ştiri" care sunt făcute publice în reţeaua INTERNET. Oamenii trimit
articole către grupurile de ştiri, care sunt organizate pe subiecte. Fiecare grup
are un nume care reflectă topica ştirilor conţinute. Usenet este mulţimea
tuturor grupurilor de ştiri, special proiectat pentru a permite comunicarea
noutăţilor pe subiecte de interes.
Accesul la un grup Usenet este similar accesului la o pagină oarecare.

Selectând o legătură către un grup Usenet, este adusă lista grupului, care
conţine titlurile ştirilor. Acestea sunt marcate, analog oricărei legături.
Selectarea unei legături către o anumită ştire, aduce acea ştire. Netscape
permite aducerea listei unui grup sau a unei ştiri pe ecran prin utilizarea
opţiunii File/Open Location şi introducerea URL-ului grupului sau ştirii
respective sau direct activând legătura.
Locaţiile ştirilor Usenet au un format similar paginilor. De exemplu,
news:alt.tv.northern-exp
specifică protocolul de server news:, grupul alt.tv.northern-exp. Spre

deosebire de alte conexiuni INTERNET, URL-ul nu specifică numele serverul-
ului şi calea.
Fiecare grup are un nume unic, care este format din cuvinte separate prin
punct. Anumite cuvinte (ca de exemplu alt, prescurtarea de la "alternative")
desemnează categorii. Se poate utiliza caracterul asterix (*) pentru a afla
numele grupurilor individuale. De exemplu, URL-ul
news:alt.*
aduce lista tuturor grupurilor din categoria alt. Sau URL-ul
news:alt.tv*
aduce lista grupurilor din categoria alt.tv.
Alte exemple de URL-uri care conţin liste de grupuri sunt:
news:comp.* (computers)
news:rec.* (recreation)
news:talk.* (analysis)
. 113
_________________________________________________________________________________________
news:sci.* (science)
Citirea ştirilor Usenet este la fel de simplă ca şi citirea unei pagini obişnuite.
Se selectează o legătură şi articolul respectiv este adus pe ecran. Paginile
newsgroup oferă avantajul de a putea trimite uşor propriul articol către alţi
cititori.
5.8.2 Utilizarea serviciilor poştei electronice

Aplicaţiile Netscape permit utilizarea poştei electronice. Se pot crea şi trimite
mesaje de tip poştă electronică sau ştiri utilizând fereastra de compunere a
mesajelor (Message Composition). Prin poştă electronică se pot trimite şi
pagini INTERNET (incluzând pagini în format HTML la un loc cu mesajele
proprii) sau fişiere.
Compunerea unui mesaj
Pentru ca pe ecran să apară fereastra de compunere a mesajelor trebuie

selectată opţiunea File|New Mail sau File|Mail Document sau unul dintre
butoanele (sau opţiuni de meniu) din ferestrele Mail sau News. În această
fereastră există mai multe câmpuri de adresă.
Opţiunea View - permite afişarea (sau nu ) a diferitelor câmpuri de adrese. Un
astfel de câmp poate conţine mai mult de o adresă. Câmpurile sunt
următoarele:
From - conţine adresa de e-mail a expeditorului.
Reply To - conţine adresa de e-mail unde se pot primi automat răspunsuri la

mesaj.
Mail To - conţine adresa de e-mail a destinatarului.
Mail Cc - conţine adresa e-mail unde se doreşte trimiterea copiilor mesajului.
Mail Bcc - conţine adresa de e-mail unde se doreşte trimiterea unei copii
oarbe(blind copy), care nu afişează adresa unde se trimite copia.
File Cc - conţine locaţia unde se doreşte memorarea unei copii a mesajului

trimis. Implicit, mesajele sunt memorate în locaţia specificată prin panoul Mail
and News|Servers.
. 114
Netscape
_________________________________________________________________________________________
Newsgroups - conţine numele grupului de ştiri la care se doreşte trimiterea

mesajului.
Followup - conţine numele grupului unde se doreşte primirea răspunsurilor la

mesajul trimis.
Subject - conţine subiectul mesajului.
Attachment - arată numele paginii sau al fişierului ataşat.
În câmpul de mesaj se introduce textul mesajului sau al paginii curente.
Există o serie de butoane care permit trimitere mesajelor, respectiv:
Send (Now) - disponibil dacă este setat câmpul Options|Immediate
Delivery - distribuie mesajul curent în reţea şi închide fereastra.
Send (Later) - disponibil dacă este setat câmpul Options|Deferred

Delivery, pune mesajul curent în folder-ul Outbox pe disc pentru a fi distribuit
în reţea ulterior. Pentru a trimite mesajele amânate se poate utiliza opţiunea
File|Send Mail in Outbox.
Quote - precede fiecare linie a mesajului de caracterul >.
Attach - permite trimiterea unui document separat împreună cu mesajul.

Pentru a ataşa o pagină HTML se utilizează butonul Attach Location (URL),
iar pentru a ataşa orice alt tip de fişier, butonul Attach File.
Există de asemenea butoane care permit selectarea modului în care să fie trimis
fişierul ataşat, respectiv:
As Is (Source) - trimite fişierul în forma originală.
Convert to Plain Text - fişierul ataşat este trimis sub formă de text ASCII.
Meniul View din fereastra Mail are opţiuni care permit vizualizarea fişierelor
ataşate în corpul mesajului sau ca legături (deci legătura către pagina
respectivă apare în corpul mesajului).
Address - deschide fereastra Address Book.
. 115
_________________________________________________________________________________________
Stop - opreşte transmiterea mesajului.
Meniurile ferestrei Message Composition sunt următoarele:
File|Send Now - analog butonul Send Now.
File|Send Later - analog butonul Send Later.
File|Attach File - analog butonul Attach.
File|Include Original Text - importă textul paginii curente în câmpul de mesaj.

Textul importat este adăugat indiferent de conţinutul câmpului şi fiecare linie
este precedată de semnul >.
Edit|Paste as Quotation - introduce conţinutul clipboard-ului în mesaj,

fiecare linie fiind precedată de semnul >.
View|Show All - afişează toate câmpurile de adresă disponibile în fereastra

Message Composition.
Options|Mail and News Preferences - analog meniului Options din fereastra

Netscape, Mail, sau News.
Options|Immediate Delivery - atunci când este setat înseamnă că fereastra

oferă un articol de meniu şi un buton Send Now astfel încât mesajele scrise
sunt trimise imediat în reţea. Setarea rămâne valabilă până când butonul este
resetat.
Options|Deferred Delivery - dacă este setat oferă un articol de meniu şi un

buton Send Later, astfel încât mesajele scrise sunt memorate în Outbox până
când se specifică explicit trimiterea lor. Pentru a le trimite trebuie selectată
opţiunea File|Send Mail in Outbox din fereastra de Mail. Dacă se închide
fereastra de Mail cu mesaje în Outbox, apare o casetă de dialog care întreabă
dacă se doreşte trimiterea mesajelor amânate. Şi în acest caz opţiunea rămâne
valabilă până la resetare.
Pentru a vedea dacă s-au primit noi mesaje se poate utiliza opţiunea
Window|Mail care afişează fereastra de Mail şi verifică existentă unor noi
. 116
Netscape
_________________________________________________________________________________________
mesaje sau se poate utiliza iconiţa de e-mail (un plic aflat în colţul dreapta jos
al ferestrei Netscape sau News).
Atunci când este deschisă fereastra de Mail, Netscape verifică pe server

existenţa unor noi mesaje. Netscape poate verifica periodic server-ul. Se poate
fixa numărul de minute între verificări utilizând panoul Mail and
News|Servers.
Pentru a obţine noile mesaje se poate folosi butonul Get Mail sau iconiţa de e-
mail. Iconiţa de e-mail indică şi modul în care sunt disponibile noile mesaje,
respectiv:
- Semnul întrebării (?) alăturat plicului din iconiţă indică faptul că Netscape nu
poate verifica automat starea server-ului de e-mail. Acesta apare înaintea
deschiderii ferestrei de e-mail, sau dacă nu s-a introdus parola.
- Plicul singur indică inexistenţa unor noi mesaje.
- Semnul exclamării (!) alăturat plicului indică existentă unor noi mesaje
disponibile.
Fereastra Mail este compusă din trei zone: zona folder-elor de e-mail, zona
antetelor de mesaje şi zona conţinutului mesajelor.
Zona folder-elor de mail conţine lista ierarhică a folder-elor de e-mail.

Informaţia este organizată pe trei coloane, respectiv:
Mail Folder - arată numele folder-ului de e-mail.
Unread - arată numărul mesajelor necitite.
Total - arată numărul mesajelor din folder.
Există patru foldere generate automat de Netscape care pot apare la începutul
listei de foldere:
Inbox - conţine mesajele primite. Acest folder apare întotdeauna.
. 117
_________________________________________________________________________________________
Outbox - conţine mesajele care nu au fost trimise încă. Folder-ul este creat la
setarea opţiunii Options|Deferred Delivery din ferestra Message Composition.
Sent Mail - conţine copii ale mesajelor trimise. El este creat atunci când un
fişier de e-mail este specificat în panoul Mail and News|Composition şi este
trimis un mesaj.
Trash - conţine mesajele care sunt şterse. El este creat atunci când este şters un
mesaj.
Utilizând opţiunile de meniu se pot adăuga mai multe foldere pentru a

organiza mai bine mesajele primite.
Atunci când este selectat un folder de e-mail (apăsând butonul stânga al

mouse-ului în dreptul lui), în zona antetelor de mesaj sunt afişate titlurile
mesajelor conţinute în acel folder. Informaţia este organizată pe mai multe
coloane, respectiv:
Sender - arată numele celui care a trimis mesajul.
Iconiţa Flag arată dacă mesajul a fost marcat ca important. Iconiţa poate fi
utilizată pentru a marca, respectiv demarca mesajul.
Iconiţa Read arată dacă mesajul a fost citit. Şi în acest caz prin apăsarea
butonului mouse-ului în dreptul iconiţei se poate obţine marcarea, respectiv
demarcarea mesajului ca citit.
Subject - afişează subiectul mesajului.
Date - arată dată şi momentul de timp la care a venit mesajul.
Mesajele se pot muta dintr-un folder în altul punând iconiţa mesajului

(selectată prin apăsarea butonului mouse-ului şi apoi "trăgând-o") în lista de
mesaje a folder-ului dorit. Se pot de asemenea utiliza opţiunile Message|Mov
sau Message|Copy pentru a pune mesajele, respectiv copii ale lor în folderele
dorite.
Atunci când un mesaj este selectat, mesajul este afişat în zona de conţinut
mesaje, împreună cu informaţiile antet, cum ar fi Subject, Date, From, To,
CC.
. 118
Netscape
_________________________________________________________________________________________
Se pot utiliza butoanele sau opţiunile de meniu pentru a se trece la un mesaj la

altul.
Dacă expeditorul mesajului a ataşat o pagină HTML, se poate utiliza opţiunea

View|Attachments Inline pentru a afişa conţinutul paginii ataşate, sau
View|Attachments as Links pentru a afişa legătura către pagina ataşată. Dacă a
fost ataşat un fişier se poate selecta o legătură care afişează caseta de dialog
Save As pentru a salva fişierul pe disc.
Există următoarele opţiuni de meniu care permit gestiunea mesajelor primite:
Get Mail - se realizează conexiunea la serverul de e-mail şi se aduc mesajele

disponibile în Inbox.
Delete - mesajele selectate se pun în foder-ul Trash.
To: Mail - este afişată fereastra de compunere a mesajelor Message

Composition.
Re: Mail - afişează fereastra Message Composition, pentru a răspunde la

mesajul curent.
Re: All - afişează fereastra Message Composition, pentru a răspunde la mesajul

curent. Câmpul To conţine adresa expeditorului mesajului precum şi toate
adresele la care se găseşte mesajul respectiv.
Forward - afişează fereastra Message Composition, pentru a trimite mai

departe (forward) mesajul curent ca mesaj ataşat.
Previous - este afişat mesajul anterior din lista mesajelor necitite.
Next - este afişat mesajul următor din lista mesajelor necitite.
Print - tipăreşte mesajul selectat din câmpul antetelor de mesaj.
Stop - opreşte transmiterea în curs a mesajelor.
Organizarea adreselor de e-mail
. 119
_________________________________________________________________________________________
Atunci când există o corespondenţa bogată memorarea adreselor la care se

doreşte trimiterea mesajelor devine o problemă. Netscape pune la dispoziţie
facilitatea de Address Book care permite memorarea şi organizarea adreselor
după criteriile dorite.
Pentru a afişa fereastra Address Book se foloseşte opţiunea Window|Address

Book. Fereastra este foarte asemănătoare cu fereastra Bookmarks.
Adresa unei persoane individuale este reprezentată printr-o iconiţă. Aceste

iconiţe apar primele în cartea de adrese. Folder-ele care conţin liste de e-mail
apar după iconiţele individuale.
Pentru a adăuga noi adrese se pot utiliza următoarele opţiuni:
- Pentru a adăuga adresa unei persoane individuale, se utilizează opţiunea

Item|Add User. Va apare caseta de dialog Address Book Properties care
permite introducerea poreclei, numelui, adresei de e-mail, descrierea. Pentru a
modifica o adresă se selectează iconiţa corespunzătoare şi apoi opţiunea
Item|Properties.
În câmpul de poreclă se poate introduce o prescurtare sau un nume alternativ

pentru a simplifica scrierea adresei la trimiterea mesajului de e-mail. Atunci
când este creat mesajul, este suficientă introducerea poreclei, în loc de adresa
de e-mail.
- Mailing lists - listele de e-mail, reprezentate prin iconiţe de folder conţin

alias-uri către persoane individuale din cartea de adrese.
Pentru a adăuga o adresă la lista de e-mail, trebuie "trasă" iconiţa individuală

în folder-ul listei de e-mail. Iconiţa individuală rămâne pe loc, iar alias-ul este
pus în folder.
Pentru a crea un nou folder se poate utiliza opţiunea Item|Add List.
. 120
Netscape
_________________________________________________________________________________________
5.9. Cum pot fi păstrate paginile pe

calculatorul local
Netscape permite păstrarea unei pagini pe
calculatorul local sub forma unui fişier.
Aceasta se poate face atât după aducerea
paginii pe ecran, dar şi fără vizualizarea
acesteia.
Opţiunea File/Save As creează o casetă de

dialog care permite memorarea paginii
curente în format HTML sau ca fişier text
pe disc. Un fişier salvat în format HTML
păstrează formatarea paginii originale.
O pagină poate fi memorată ca fişier pe disc,
în loc de a fi vizualizată pe ecran. Se
poziţionează mouse-ul pe legătura paginii
respective şi se apasă butonul dreapta al
mouse-ului. Pe ecran va apare un meniu.
Opţiunea Save this Link as salvează pe disc
pagina a cărei legătură a fost selectată.
Opţiunea Save this Image as salvează pe
disc imaginea a cărei legătură a fost
selectată.
Salvarea pe disc este importantă pentru regăsirea paginilor neformatate (cum
ar fi pagini de date). Există opţiuni de meniu care permit copierea locaţiilor
(URL) paginilor şi a imaginilor în clipboard.
După ce o pagină este salvată pe disc, se poate
utiliza opţiunea File/Open File pentru a
vizualiza fişierul local (aflat pe discul
calculatorului de lucru) ca o pagină Netscape.
Pentru fişiere gif, jpeg sau alt tip de fişiere
(care nu sunt text) trebuie selectat "All Files" ca
tip de fişier pentru a putea fi utilizată opţiunea
descrisă.
Opţiunea View/Document Source permite

vizualizarea paginii curente în format HTML.
. 121
_________________________________________________________________________________________
Opţiunea File/Mail Document creează o casetă de dialog care permite

trimiterea paginii curente ca document ataşat.
Opţiunea Bookmarks / View Bookmarks creează o casetă de dialog care

conţine un buton Export care permite salvarea legăturilor paginii într-un fişier.
Netscape poate fi utilizat pe diferite platforme şi rezervă utilizarea anumitor

caractere speciale pentru interpretarea URL-urilor. Pentru evitarea
problemelor, este bine să se evite utilizarea în numele fişierelor a următoarelor
caractere:(/), (:), (#).
5.10. Tipărirea şi regăsirea

informaţiei în pagină
Multe dintre opţiunile File şi Edit au semnificaţia deja cunoscute din alte
aplicaţii. Conţinutul paginilor poate fi copiat sau tipărit. Pentru a obţine
tipărirea unei pagini în formatul (dimensiuni) dorit de utilizator, poate fi
necesară modificarea dimensiunilor ferestrei Netscape.
Pentru a deschide pe ecran o nouă fereastră Netscape, se selectează opţiunea

File/New Window. În noua fereastră, complet independentă funcţional, va fi
vizualizată o altă copie a paginii de început (home page). Pot exista mai multe
conexiuni simultane pe reţea în ferestre diferite.
Pentru a putea tipări conţinutul paginii curente, se selectează opţiunea

File/Print sau se apăsă butonul Print. Se creează o casetă de dialog care
permite selectarea opţiunilor de tipărire şi tipăreşte pagina.
Netscape tipăreşte o pagină cu dimensiunile care apar pe ecran. Comanda de

tipărire nu rearanjează conţinutul paginii pentru a încape în pagina de hârtie.
Se poate micşora dimensiunea ferestrei Netscape în funcţie de dimensiunea
paginii de hârtie.
Pentru a modifica dimensiunile paginii pentru tipărire în mediul Windows, se

selectează butonul Print Setup din caseta de dialog Print.
. 122
Netscape
_________________________________________________________________________________________
Pentru a modifica conţinutul unei pagini (ştergere, copiere) se folosesc

opţiunile Cut, Copy, Paste ale meniului Edit. Trebuie subliniat faptul că
opţiunile Cut şi Paste se pot utiliza doar în anumite câmpuri al căror conţinut
poate fi modificat.
Pentru a găsi un cuvânt sau frază într-o pagină, se selectează opţiunea Edit /
Find sau se apasă butonul Find. Se creează o casetă de dialog Find care
permite introducerea şirului de caractere care trebuie căutat. Căutarea poate fi
făcută înainte sau înapoi prin utilizarea butoanelor Down sau Up . Dacă s-a
ajuns la sfârşitul (sau la începutul) documentului apare o casetă de dialog care
permite căutarea din celălalt capăt.
Pentru a căuta încă o dată acelaşi cuvânt se selectează opţiunea Edit / Find
Again.
. 123
Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST
_________________________________________________________________________________________
6. Căutarea informaţiei în "spaţiul

WWW"; sistemul de regăsire
Harvest
6.1. Preliminarii
Acest capitol conţine ceva mai multă "filozofie", precedând prezentarea
pragmatică a instrucţiunilor de utilizare pentru una din uneltele care facilitează
accesul la INTERNET. Motivul este că, în spatele unui dialog destul de simplu
al utilizatorului cu calculatorul, se află un ansamblu de programe complex;
explicarea (de principiu, fără a intra în amănunte tehnice) a considerentelor
care au dus la crearea lui şi a mecanismelor sale interne de funcţionare este
instructivă pentru a înţelege cum se poate pune o oarecare ordine în uriaşa
masă de informaţie oferită de INTERNET.
Poate că o parte din cei care urmăresc acest material vor fi mai mult decât
simpli "călători" prin INTERNET şi vor ajunge în ipostaza de a publica
informaţii în reţea; acestora mai ales le va fi util să înţeleagă care sunt
principiile promovate în distribuirea şi regăsirea de informaţii prin reţea.
6. 2. Introducere
Se spune că serviciile INTERNET vor transforma omenirea într-un "sat
global". In momentul de faţă imaginea pe care o oferă INTERNET unui nou-
venit este mai degrabă a unui mare oraş în care s-a construit mult şi eclectic şi
în care te poţi rătăci cu uşurinţă dacă nu ai o hartă - problema principală este de
unde se poate procura o asemenea hartă. Au apărut o serie de cărţi bune menite
să ghideze utilizatorii (remarcăm traducerea în limba română pentru cartea lui
Ed Kroll - "The Whole INTERNET"), dar la dinamica actuală a informaţiilor
disponibile în reţea, este greu pentru autorul unui asemenea îndrumar să-l
menţină "la zi".
Se cunoaşte faptul că în orice domeniu al activităţii umane volumul
publicaţiilor în format convenţional depăşeşte cu mult capacitatea de lecturare
a unui singur om. Cu alte cuvinte, nici un om, în nici un domeniu, nu poate citi
tot ce se tipăreşte - presupunând că ar avea acces la toate aceste publicaţii.
Transpunând această realitate de la domeniul publicaţiilor tradiţionale în sfera
125
.
_________________________________________________________________________________________
publicaţiilor electronice, situaţia este cu câteva ordine de mărime mai

dramatică, iar avalanşa informaţională creşte exponenţial. Pentru a înţelege
ordinul de complexitate a problemei căutării de informaţie pe INTERNET, este
suficient a menţiona că în cyber-spaţiul de navigare, uriaşa bibliotecă a
Congresului american este numai unul din miile sau poate zecile de mii de
depozite de informaţie stocată în format electronic. Aceste depozite sunt
anunţate aproape zilnic pe INTERNET, iar gestiunea lor devine o problemă din
ce în ce mai dificil de controlat.
Singura soluţie eficientă o constituie crearea char în interiorul INTERNET a
unor servicii care să ghideze utilizatorii în circulaţia prin universul
informaţional.
6.3. Căutarea în spaţiul WWW

Serviciile deja consacrate - de tipul WWW - fac posibilă publicarea uşoară şi
sistematică a informaţiei pe INTERNET. Căutarea, în condiţiile în care se ştie
precis ceea ce se doreşte a se găsi, este de asemenea facilă - având la dispoziţie
un instrument de "navigare" cu o interfaţă grafică agreabilă ca Netscape. Pe
măsură însă ce volumul informaţiei disponibile pe INTERNET creşte, devine
tot mai greu de localizat informaţia de interes punctual (de pildă, "algoritmi de
unificare nedistructivă, cu disjuncţie neatomică"). Cineva poate petrece ore
întregi încercând să găsească un fir în acest păienjeniş de informaţie - ceea ce
poate deveni foarte costisitor (timp şi bani investiţi).
O primă idee ingenioasă ar fi aceea de creare de "roboţi" - programe care sunt
trimise să se plimbe prin reţea şi să culeagă de la diverşii serveri vizitaţi
informaţii de interes. Această soluţie este eficientă pentru proprietarii
"roboţilor" dar proliferarea ei are efecte nefaste asupra reţelei în ansamblu:
"roboţii" circulă cu rapiditate, supra-solicitând arterele informaţionale şi
serverii care gestionează depozitele de informaţie. Eticheta ne-legiferată (încă)
a INTERNET-ului cere ca toţi cei care îl utilizează să se gândească nu numai
la interesul propriu, ci şi la milioanele de semeni care doresc să beneficieze de
serviciile lui.
Selectivitatea este obligatorie pentru a putea fi eficient în procesul de căutare.

Pentru a fi selectiv însă este nevoie de instrumente adecvate care să permită
specificarea unor criterii de selecţie. Pentru ca aceste criterii să poată fi
verificate fără a fi nevoie să fie transferate din toate colţurile lumii şi citite
milioane de documente, este nevoie de organizarea (dinamică) pe mai multe
niveluri de detaliu a acestor documente.
Soluţia (mai eficientă) care decurge din raţionamentul de mai sus o constituie
crearea de servicii care să încerce să realizeze evaluarea sistematizată a masei
. 126
_________________________________________________________________________________________
de informaţii publicate în INTERNET - dacă nu la nivel global, măcar la nivel

de domenii de interes sau zone geografice (problema creării unui inventar
(index, în termenii tehnici ai navigării electronice) al tuturor documentelor
existente pe INTERNET este o sarcină enormă, necesitând o uriaşă putere de
calcul şi de memorare). Cerinţele principale ale unui sistem care îşi asumă
atribuţia de a naviga pe o anumită zonă din INTERNET şi de a colecta şi a
oferi utilizatorilor lui o sinteză orientativă a informaţiilor disponibile în zona
respectivă sunt:
• să asigure ţinerea "la zi" a informaţiilor, aceasta presupunând pe de o
parte eliminarea informaţiilor perimate iar pe de altă parte
actualizarea fondului de informaţie cu documente nou depuse pe
• să evite "ştrangularea" depozitelor de informaţie de larg interes; fără

INTERNET;
precauţii suplimentare, furnizorii electronici de informaţie cunoscuţi

şi apreciaţi în reţea, devin supra-încărcaţi şi în cel mai bun caz nu mai
pot asigura un timp de răspuns acceptabil - sau sunt nevoiţi să-şi
respingă utilizatorii ("încercaţi mai târziu...").
Un prim exemplu de serviciu de acest gen a fost prezentat în capitolul 4 - este

vorba despre archie, care a fost creat pentru a facilita regăsirea fişierelor din
arhive ftp. Deşi ftp a rămas încă un serviciu intens utilizat (statisticile de la
sfârşitul anului 1995 îl plasează pe primul loc din punctul de vedere al
volumului de informaţii transferate prin intermediul lui în INTERNET), în
ultimii doi ani s-a produs o diversificare a serviciilor de reţea, din punct de
vedere al facilităţilor de acces oferite şi al formatelor în care informaţia este
prezentată utilizatorilor. In momentul de faţă, serviciul WWW este cel mai bine
cotat, atât pentru caracteristicile lui proprii (în esenţă, referitoare la
manipularea informaţiei în format hipertext), cât şi pentru puterea de a integra
unitar accesul la o mare diversitate de servicii INTERNET. In paralel cu
evoluţia calitativă, s-a produs şi un salt cantitativ impresionant în ceea ce
priveşte informaţia prezentă în reţea. In aceste condiţii, a apărut ca imperativ
necesară crearea de instrumente noi de căutare, adecvate noului context. In
decurs de numai un an, au apărut în INTERNET o mulţime de servere pentru
regăsirea informaţiei, care în scurt timp şi-au câştigat o bine-meritată
popularitate.
Soluţia propusă de Netscape

Firma Netscape încearcă să ofere utilizatorilor ei o imagine cât mai relevantă
asupra “motoarelor de căutare” (“search engines”) disponibile şi un punct de
pornire cât mai folositor pentru orice demers de căutare de informaţii, printr-o
. 127
_________________________________________________________________________________________
pagină WWW dedicată căutării. Apăsând pe butonul “Net Search” din partea
superioară a ferestrei Netscape, utilizatorul va încărca această pagină. Ea este
formată din două zone distincte:
• în partea de sus, încadrat într-un chenar, se află un formular simplu de
cerere; utilizatorul poate scrie un cuvânt, care să fie semnificativ pentru
ceea ce caută, în zona de introducere de date care se află după semnul
întrebării; apăsând apoi pe butonul “Search”, cererea lui va fi luată în
considerare de server; după un timp, va primi ca răspuns o listă de referinţe
la documente din reţea, al căror conţinut e legat de cererea formulată;
deasupra liniei în care se poate introduce cererea, se află un rând de
butoane; pe fiecare este inscripţionat numele unui server de regăsire - astfel
încât utilizatorul să poată selecta unul din aceşti serveri pentru a rezolva
cererea: alternativa oferită prin acest formular este de a selecta un anumit
domeniu de activitate din lista pe mai multe coloane aflată sub linia de
intrare (va urma o navigare informaţională în domeniul ales):
• în continuare, pagina WWW conţine o listă bogată de servere de căutare,

fiecare cu o scurtă descriere a facilităţilor specifice; selectând o intrare din
listă, utilizatorul va intra în dialog cu serverul respectiv.
. 128
_________________________________________________________________________________________
Trebuie menţionat că această pagină WWW nu are un format fix; firma

Netscape “scrutează” în permanenţă piaţa de servere de căutare şi îşi
actualizează în mod corespunzător pagina.
Intre diversele “motoare de căutare” care se află in spatele unor asemenea

formulare de asistare a regăsirii de informaţii există diferenţe atât în ceea ce
priveşte procedurile de trecere în revistă a informaţiilor oferite în INTERNET,
cât şi în ceea ce priveşte interfaţa lor de dialog cu utilizatorii. In subcapitolele
care urmează va fi prezentat în amănunt unul din aceste modele de servicii de
căutare - Harvest. El a fost ales datorită faptului că este mai deosebit, prin
puterea de sinteză şi flexibilitatea oferită utilizatorului pentru a-ţi formula
cererea.
. 129
_________________________________________________________________________________________
6.4 Sistemul de regăsire a informaţiilor

Harvest
6.4.1. Arhitectura sistemului Harvest
Harvest a pornit de la experienţa unor sisteme dezvoltate anterior şi a încercat
să găsească soluţii pentru problemele menţionate mai sus. Harvest a fost
dezvoltat de către INTERNET Research Task Force Research Group on
Resource Discovery (IRTF-RD) în perioada 1994-1995; a fost implementat de
către autori şi de către alte echipe de voluntari sub diverse sisteme de operare
de tip Unix. Informaţii "la zi" despre Harvest se pot obţine din pagina WWW a
autorilor:
http://harvest.cs.colorado.edu
Harvest se bazează pe ideea de a decupa un serviciu de regăsire a informaţiei
în mai multe componente de bază, care pot fi distribuite şi eventual
multiplicate în mai multe exemplare în reţea, pentru a face faţă fiecare
atribuţiilor sale, şi care comunică între ele conform unor reguli bine stabilite.
Modelul Harvest cuprinde următoarele componente principale:
Gatherer:
are "sub supraveghere" unul sau mai mulţi serveri, de tip WWW, FTP etc.;
atribuţia lui este să extragă din fiecare "piesă de informaţie" elementele
reprezentative pentru conţinutul ei ("esenţa"); una din dificultăţile de învins
este aceea că există o mare varietate de formate de reprezentare a
informaţiei (texte, programe, grafică, film); Gatherer-ul trebuie să poată
deduce - din numele sau din conţinutul lui - în ce format e un document, să
"înţeleagă" această mare varietate de formate şi să poate deduce pentru
fiecare care sunt informaţiile semnificative); fiecărui document, Gatherer-ul
îi asociază un rezumat, care este format dintr-o listă de atribute, având
valori care pot să-l caracterizeze (exemple: "titlu", "autori", "cuvinte-
cheie")
Broker:
• centralizează informaţiile colectate de către una sau mai multe componente
Gatherer, construind indecşi pentru aceste informaţii; ("indexarea" este
procedura de ordonare a unor rezumate de informaţie colectate de Broker,
astfel încât atunci când apare o cerere de informaţie, aceasta să poată fi cât
mai uşor de localizat - exemple: după nume de autori sau titluri de
documente)
. 130
_________________________________________________________________________________________
• acceptă cereri de regăsire a informaţie ale utilizatorilor şi le răspunde, pe

baza informaţiei din indecşii proprii.
Replicator:
• copiază (integral sau selectiv) baza de informaţie a unuia sau a mai multor
• răspunde la cereri ale utilizatorilor, pe baza informaţiilor de indexare

Brokeri;
acumulate de la Brokeri
Cache:
• gestionează o memorie ierarhizată a "obiectelor informaţionale" regăsite
recent.
6.4.2. Dialogul între utilizator şi Harvest

Harvest ajunge "pe ecranele" beneficiarilor lui prin intermediul serviciului
WWW. Aceasta înseamnă că, în decursul periplului lui prin INTERNET prin
intermediul unui program de navigare de genul Netscape, cineva poate
recepţiona o "pagină" hipertext care îi sugerează că poate avea acces la
serviciile unui sistem de căutare de informaţii - de genul paginii de mai jos:
. 131
_________________________________________________________________________________________
Apăsând pe butonul "Search", se poate iniţia dialogul cu programul de căutare.

Dacă sistemul de regăsire a informaţiilor este realizat utilizând Harvest,
următoarea pagină recepţionată va fi un formular de genul:
. 132
_________________________________________________________________________________________
Trebuie menţionat în acest punct că “formularul” primit de utilizator pentru a-

şi completa cererea nu are un format fix; există în momentul de faţă în
INTERNET mai mulţi serveri de căutare bazaţi pe Harvest; pentru fiecare, cei
care l-au realizat au introdus unele variaţiuni software, inclusiv în ceea ce
priveşte aspectul grafic şi conţinutul paginii WWW de interfaţa cu utilizatorii.
Un asemenea formular necesită o serie de explicaţii pentru a fi completat

corect; selectând referinţa "help for formulating queries" (în cazul în care ea
apare în pagină, ca în exemplul prezentat mai sus) se încarcă un document
hipertext din care se pot obţine informaţii lămuritoare, după cum se prezintă în
figura următoare. Deoarece încărcarea şi parcurgerea unei asemenea pagini de
tip "help" poate consuma timp preţios, se va descrie în paragrafele care
urmează un "formular tipic" care trebuie completat pentru transmiterea unei
cereri către un server Harvest.
. 133
_________________________________________________________________________________________
Pe scurt, formularul conţine:

• o zonă în care se poate scrie un text liber, prin care se prezintă elementele de
bază ale cererii, identificând informaţia căutată;
• mai multe "butoane", prin care se specifică diverse opţiuni legate de
condiţiile de căutare a informaţiilor şi de modul de afişare a informaţiilor
regăsite ca urmare a cererii.
Ce se poate scrie în zona de text ?

• un cuvânt care e semnificativ pentru informaţia solicitată
exemplu: computer
• o porţiune (câteva litere) dintr-un cuvânt semnificativ

computing
• o succesiune de cuvinte care trebuie să apară ca atare în documente

exemplu: comput
• o aşa-numită "expresie regulată", prin care se pot desemna secvenţe de

exemplu: "computer science"
caractere mai generale - se dau câteva exemple:
. 134
_________________________________________________________________________________________
"^joe" şirul de caractere "joe" la începutul unei linii de text

"joe$" şirul de caractere "joe" la sfârşitul unei linii de text
"[a-ho-z]" o literă situată în alfabet între a şi h sau între o şi z
"." un singur caracter (oarecare)
"c*" zero sau mai multe apariţii ale literei "c"
".*" un număr oarecare de caractere
• Se poate solicita ca două cuvinte (respectiv fragmente de cuvinte, grupuri

"\*" caracterul "*".
lexicale) să apară în acelaşi document - exemplu:

Romania AND history
(în document să apară cuvintele România şi history)
• Se poate solicita ca în document să apară cel puţin unul din două cuvinte
specificate - exemplu:
• Tot ce s-a prezentat până acum se referă la aşa-numita "cerere ne-

România OR Bulgaria.
structurată"; Harvest mai recunoaşte şi "cereri structurate", în care se pot

specifica atribute (elemente caracteristice asociate documentului, păstrate în
rezumatul care i-a fost ataşat în momentul în care a fost "citit" de către un
server Harvest) şi valorile lor - exemplu
Author: Kroll
Ce se poate selecta prin butoanele care specifică
opţiunile de căutare ?
• dacă în documente se tratează în mod diferenţiat literele mari şi literele mici
• dacă se consideră caracterele specificate în zona de text (descrisă mai sus)
drept cuvinte întregi sau porţiuni de cuvinte;
• câte erori (caractere care sunt diferite între cererea formulată şi cuvintele
din textele parcurse) sunt admise (exemplu: dacă se specifică valoarea "1",
o cerere care a indicat cuvântul "beam" va considera ca valide şi cuvintele
"bean", "beams", etc.)
. 135
_________________________________________________________________________________________
⇒ nu se tratează diferenţiat literele mari de cele mici (butonul “case

Astfel, în exemplul din figura de mai sus s-a optat astfel:
insensitive” apăsat)
⇒ ceea ce s-a introdus în câmpul de intrare reprezintă un cuvânt întreg, nu o
porţiune de cuvânt - butonul “keywords match on word boundaries” apăsat
⇒ nu se admite nici o eroare de ortografie (la apăsarea pe acest buton, se
“desfăşoară” o listă cu trei valori posibile, din care utilizatorul poate selecta
• “none” - nici o eroare

una:
• o eroare
• două erori).
Ce se poate selecta prin butoanele care specifică opţiunile de
afişare a informaţiilor regăsite ?
• afişarea liniilor în care s-au regăsit cuvintele specificate prin cerere

(“Display matched lines” - butonul e apăsat în exemplul de mai sus)
• afişarea unei scurte descrieri a documentelor regăsite (“Display object
descriptions (if available)” - butonul e apăsat în exemplul de mai sus)
• afişarea legăturilor (in format URL, specific pentru hipertext) către
rezumatele documentelor regăsite (“Display links to indexed content
summary data for each result” - butonul nu e apăsat în exemplul de mai sus)
• afişarea unei descrieri mai amănunţite a fiecărui document (“Verbose
display” - butonul e apăsat în exemplul de mai sus)
• numărul maxim de documente aşteptat ca răspuns la o cerere (în exemplul
de mai sus e selectată valoarea 50; prin apăsarea butonului, se obţine o listă
de valori posibile, din care se poate alege una)
. 136
_________________________________________________________________________________________
După ce s-a completat întregul formular, se apasă butonul “Submit”, iar cererea
va fi transmisă către server.
Ce se poate obţine ca răspuns de la server:

• fie (caz ne-fericit) un mesaj spunând că "nici unul din documentele server-
ilor gestionaţi nu posedă documente care să corespundă cererii formulate"
• fie o listă de documente care satisfac criteriile formulate prin cerere.
Exemplu de listă de documente obţinută pentru cererea descrisă

mai sus:
Eventual, lista obţinuta ca răspuns la cerere şi care conţine referinţe la

documentele care satisfac criteriile formulate în cerere poate fi "salvată" local,
pentru a fi valorificată mai târziu (procedura de salvare a unei pagini WWW a
fost descrisă în capitolul 5); ea poate fi încărcata într-o sesiune de lucru
ulterioară, pentru a transfera şi evalua progresiv informaţiile regăsite fiecare
din documentele specificate în lista obţinută ca răspuns la cerere poare fi
selectat, pentru a fi în consecinţă transferat către solicitantul lui.
. 137
_________________________________________________________________________________________
Iată, ca exemplu, cum arată unul din documentele care a fost încărcat pe
baza referinţelor din lista de mai sus:
Se prezintă în încheierea acestui capitol un exemplu de formulare a unei cereri

şi regăsire a unor documente, accesul fiind făcut chiar pe serverul Universităţii
din Colorado (serverul autorilor produsului Harvest). Utilizatorii pot urmări un
formular oarecum diferit faţă de exemplul anterior.
Exemplu final
In acest caz, după cum se specifică şi în formularul de căutare recepţionat,

serverul gestionează informaţii despre un mare număr (45.000) de serveri
WWW şi poate ajuta utilizatorul să găsească serverul care îl interesează (al
unei anumite firme sau organizaţii, sau care este dedicat unui anumit domeniu
de activitate). Cererea formulată a selectat cuvântul SUN
. 138
_________________________________________________________________________________________
Răspunsul recepţionat este o listă cu referinţe găsite pentru cuvântul dat. Se

prezintă mai jos numai o parte din această listă. Se poate remarca faptul că
pentru fiecare din referinţele obţinute apare o linie care nu era prezentă în
exemplul anterior: este vorba de scorul (punctajul) pe care serverul l-a acordat
documentului respectiv; punctajul maxim este 1000; acest punctaj reflectă cât
de semnificativă este apariţia cuvântului din cerere în documentul respectiv
(exemple: dacă are o frecvenţă de apariţie mare, dacă se află în titlul
documentului, dacă este subliniat sau întărit în text etc.).
. 139
_________________________________________________________________________________________
. 140
_________________________________________________________________________________________
In sfârşit se prezintă două din documentele obţinute pe baza listei de răspunsuri

la cererea de mai sus.
Primul prezintă o serie de informaţii relative la unul din produsele cele mai noi
ale firmei Sun - HotJava, iar cel de-al doilea pagina de bază a serverului
SunSITE din Olanda.
. 141
_________________________________________________________________________________________
6.5. Concluzii
• Statisticile efectuate de către autorii sistemului Harvest arată că Harvest:
• poate reduce încărcarea serverilor (FTP, WWW etc.) de 4 ori prin
procedura sa de extragere de informaţie şi de 6600 ori prin
transmiterea ei la sisteme de indexare "la distanţă"
• reduce, în ansamblu, de 59 de ori traficul prin reţea, iar spaţiul
ocupat de indecşi de 43 de ori.
• Din punctul de vedere al utilizatorului: este dificil de recomandat o “reţetă”
universală pentru regăsirea optimă a informaţiilor; în caz de insucces sau
succes parţial, se poate reformula cererea (cu criterii mai puţin restrictive)
sau se poate consulta un alt server.
. 142
_________________________________________________________________________________________
6.6. Anexa
Scurtă descriere a formatului SOIF
Observaţie:
această anexă este adresată celor care doresc să formuleze cereri mai
sofisticate către un server Harvest, în care să refere atribute din
rezumatele asociate documentelor; pentru aceasta, utilizatorii trebuie să
cunoască numele şi semnificaţia acestor atribute.
In protocolul utilizat în comunicarea între componentele Gatherer şi Broker
din Harvest, un Gatherer transmite către un Broker liste de rezumate ale
conţinutului unor "obiecte informaţionale". Un rezumat în format SOIF este o
listă de elemente, fiecare element conţinând: numele unui atribut SOIF şi
valoarea atributului SOIF respectiv.
SOIF se bazează pe două formate definite anterior: INTERNET Anonymous
FTP Archives (IAFA) IETF Working Group templates şi BibTeX.
Atributele SOIF principale sunt:
Abstract
scurt rezumat al obiectului
Author
autorul obiectului
Description
descriere pe scurt a obiectului
File-Size
lungimea în octeţi a obiectului
Full-Text
textul integral al obiectului
Gatherer-Host
adresa hostului Gatherer-ului care a extras informaţia despre obiect
Gatherer-Name
numele programului Gatherer care a extras informaţia din obiect
Gatherer-Port
un număr identificând protocol de transport de date folosit de Gatherer
Gatherer-Version
versiunea Gathererului
Update-Time
momentul ultimei actualizări a rezumatului
Keywords
cuvinte cheie extrase din obiect
Last-Modification-Time
data ultimei modificări a obiectului
. 143
_________________________________________________________________________________________
MD5
suma de control a obiectului
Refresh-Rate
numărul de secunde dintre două actualizări succesive ale rezumatului
(valoare implicită: o lună)
Time-to-Live
durata de validitate a rezumatului (valoare implicită: 6 luni)
Title
titlul obiectului
Type
tipul obiectului; tipurile definite fiind:
Archive Audio Awk Backup

Binary C CHeader Command
Compressed CompressedTar Configuration Data
Directory DotFile Dvi FAQ
FYI Font FormattedText GDBM
GNUCompressed GNUCompressedT HTML Image
ar
INTERNET-Draft MacCompressed Mail Makefile
ManPage Object OtherCode PCCompressed
Patch Perl PostScript RCS
README RFC SCCS ShellArchive
Tar Tcl Tex Text
Troff Uuencoded WaisSource
Update-Time
momentul de timp al ultimei actualizări a rezumatului (câmp obligatoriu)
URL-References
referinţe URL prezente (în obiecte de tip HTML)
. 144
HotJava - program de navigare INTERNET
_________________________________________________________________________________________
7. HotJava - program de navigare

INTERNET
7.1. Introducere
INTERNET-ul este un vast ocean de informaţii reprezentate sub diferite forme
şi stocate pe o mulţime de maşini gazdă. O mare porţiune din INTERNET este
organizată sub forma aşa-numitului WWW (World Wide Web). Acesta
foloseşte ideea hipertextului pentru a face navigarea mai uşoară decât tehnicile
tradiţionale (ftp, telnet). Pentru navigarea în WWW se folosesc programe
speciale numite navigatori 1. Programele navigator permit oamenilor să se
"plimbe" prin reţea şi să trateze informaţiile ce sunt în realitate dispersate în
întreaga lume, ca un tot unitar. Navigatorii integrează două funcţii de care un
utilizator obişnuit nu este foarte conştient dar care merită să fie menţionate. Ele
ştiu cum să aducă informaţii de la distanţă şi ştiu să o afişeze. Problema afişării
nu este foarte simplă deoarece există o sumedenie de formate. Un motiv pentru
această varietate este natura extrem de diferită a informaţiilor ce pot fi accesate
(texte, imagini, sunete, etc.). Unul din cele mai importante tipuri de formate în
care informaţia poate fi prezentată este limbajul HTML. Hotjava este un
program navigator care "vorbeşte şi înţelege" HTML. Hotjava a preluat din
tehnicile de navigare ce au apărut prima oară la programul Mosaic (tm) dar este
mult îmbunătăţit.
Informaţia în alte programe navigator este limitată la text, imagini, sunete şi

imagini în mişcare de slabă calitate. Utilizând HotJava puteţi adăuga dinamic
aplicaţii variind de la experimente ştiinţifice interactive până la jocuri. HotJava
a introdus, o dată cu apariţia sa, şi un mod original de a accesa aplicaţiile.
Programele pot migra transparent în toată reţeaua. Nu mai există probleme de
tipul "instalarea programelor".
Programul de navigare HotJava oferă următoarele facilităţi:
1
In limba engleză programele se numesc browser, cuvântul navigator fiind o traducere destul de apropiată de
sensul iniţial.
145
.
_________________________________________________________________________________________
Execuţia de programe - în cadrul paginilor ce sunt aduse de pe alt calculator

se pot include programe într-un mod asemănător cu introducerea de imagini.
Securitate în reţea - deşi se pot executa programe ce nu sunt locale, există mai
multe nivele de securitate care să protejeze calculatorul de eventuali “viruşi”.
Arhitectura cu multiple fire de execuţie - această calitate probabil că nu

înseamnă nimic pentru un simplu utilizator de HotJava. în principiu este vorba
de o nouă tendinţă în lumea programelor de calculator de a regândi codul astfel
încât să se întâmple mai multe lucruri în paralel. Orice companie care produce
un program cu astfel de calităţi cu siguranţă se va grăbi să se şi laude cu
aceasta. Un efect pe care totuşi utilizatorii îl pot vedea este că în timp ce
navigatorul încearcă aducerea unei imagini care durează mult, calculatorul nu
“îngheaţă”, utilizatorul putând parcurge pagina parţial afişată.
Compatibil Netscape - HotJava conţine toate extensiile Netscape. Mai multe

aspecte ale acestui subiect sunt prezentate în secţiunea “HotJava contra
Netscape”.
Suport pentru toate protocoalele INTERNET importante - HotJava

“cunoaşte” toate protocoalele majore:
HTTP - pentru citire documentelor html
news - pentru accesul grupurilor de ştiri
mailto - protocol pentru trimiterea de mesaje electronice
ftp - pentru transferul electronic al documentelor
gopher - pentru acces la servere Gopher.
7.2. HotJava contra Netscape

Trebuie menţionat că liderul autoritar pe piaţa INTERNET în materie de
programe de navigare este Netscape Navigator. Este lider nu numai din punctul
de vedere al numărului de utilizatori ci şi al inovaţiilor făcute. De aceea firma
Sun, şi copilul ei minune HotJava, se grăbesc sa afirme ca se oferă
compatibilitate Netscape.
Netscape oferă la ora actuala standardul de facto in materie de programe de

navigare. Compania care produce Netscape este atât de rapida în reacţii încât in
momentul scrierii acestei documentaţii exista o situaţie cel puţin amuzantă care
. 146
_________________________________________________________________________________________
merită să fie menţionată. Firma Sun Microsystems a creat un nou limbaj numit
Java. HotJava este primul program de talie mare scris in acest nou limbaj.
Mult-lăudata calitate a navigatoarelor de a executa programe se referă de fapt

la un cod special care se poate genera din programe Java. Ca pentru orice
limbaj nou, implementările şi standardele suferă multe modificări. La ora
actuală există două versiuni de implementări Java, aşa-numitele alfa si beta.
Beta este cea mai recentă, dar nu este compatibilă cu alfa. Partea amuzantă
constă în faptul ca Netscape suportă ultima versiune, beta, în timp ce Java
suportă numai versiunea alfa.
Cu alte cuvinte, compania ce produce Netscape a reacţionat mai rapid la
schimbarea standardului decât Sun, deşi aceasta din urmă este şi autoarea
modificării standardului şi a programului HotJava. Având în vedere că
Netscape a fost prezentat în capitolul anterior nu vom relua definiţiile
prezentate acolo. De exemplu, nu vom insista asupra conceptului de adresa
URL, etc.
7.3. Cum arăta programul

Prezentăm în cele ce urmează modul în care va apărea fereastra programului
HotJava la lansare. De menţionat ca HotJava poate fi executat doar în medii
grafice. Deocamdată exista versiuni pentru Windows95 şi XWindows(Motif).
. 147
_________________________________________________________________________________________
In cele ce urmează ne vom propune să identificăm elementele principale ale

ferestrei cu care puteţi interacţiona.
. 148
_________________________________________________________________________________________
7.3.1. Elementele ferestrei HotJava

Fereastra HotJava are patru zone importante. Prima este linia ce conţine
meniuri de comenzi. Acestea vor fi explicate în secţiunea “Comenzi
disponibile în HotJava”. Urmează, puţin mai jos o caseta de editare cu numele
Document URL. In această casetă se specifică adresele documentelor pe care
dorim sa le vizualizam. Cea mai mare parte din suprafaţa ferestrei este ocupată
de zona în care se afişează conţinutul paginilor aduse de pe reţea. In sfârşit în
partea inferioară a ferestrei se afla cinci butoane cu care se pot lansa comenzile
mai frecvente pentru operarea programului.
7.3.2. Butoanele HotJava

Partea de jos a ferestrei conţine cinci butoane (imagini circulare). Mai mult de
90% din acţiunile pe care le veţi face vor fi asupra acestor butoane. In
secţiunea următoare vom arata că efecte similare pot fi obţinute şi folosind
meniurile de comenzi. Pentru referire în cadrul textului vom numerota
butoanele de la stânga la dreapta cu unu, doi, etc. Reamintim ca butoanele sunt
elemente ale interfeţei grafice care au asociata o acţiune. Pentru a executa
respectiva acţiune trebuie sa se poziţioneze cursorul mouse-ului deasupra
butonului şi să se apese o singură dată butonul stânga al mouse-ului. Prezentăm
în continuare acţiunile asociate butoanelor HotJava, unde numerotarea
corespunde modului de numerotare al butoanelor.
1. Butonul Back - produce revenirea la pagina anterioară. HotJava păstrează o

istorie a “locurilor” (adreselor URL) pe unde utilizatorul a navigat într-o
sesiune şi având aceasta istorie poate facilita revenirea în cazul în care se
doreşte acest lucru.
2. Butonul Forward - produce revenirea într-o pagina ulterioara. Acest lucru

este posibil, evident, dacă înainte am mers înapoi cu ajutorul acţiunii asociate
butonului Back.
3. Butonul Home - produce încărcarea aşa-numitei pagini Home pentru

programul HotJava. Aceasta poate fi configurată şi este in general un document
de pe maşina pe care rulează si HotJava.
4. Butonul Reload - se produce reîncarcarea paginii curente. Exista mai multe

motive pentru care se poate dori acest lucru. De exemplu pentru anumite pagini
există acţiuni care se petrec doar la încărcare. Se poate întâlni o pagina care la
. 149
_________________________________________________________________________________________
încărcare sa producă emiterea unor sunete interesante. După încărcare, acestea

nu se vor mai auzi. Daca se doreşte reascultarea lor se poate folosi aceasta
comanda de reîncărcare.
5. Butonul Stop - se opreşte procesul curent de citire al unei noi pagini.

Aceasta acţiune poate fi necesară dacă renunţăm la citirea unei noi pagini sau
dacă procesul de aducere al paginii de la distanţa este prea lent. In cazul în care
pagina este adusa de la mare distanţa, este foarte posibil ca procesul de transfer
sa fie foarte lent mai ales la orele de vârf pentru comunicaţie.
7.3.3. Specificarea adreselor URL

Pentru specificarea adreselor URL dorite se pot folosi două variante. Prima
este sa ne poziţionam în caseta de editare din partea de sus a ferestrei HotJava
şi să specificăm adresa. A doua este sa accesam comanda Open din meniul de
comenzi File (cel mai din stânga). In la doilea caz, pe ecran va apărea o caseta
de dialog ca în figura de mai jos.
In aceasta caseta se poate specifica adresa exact ca în cazul casetei de editare

din fereastra principală.
7.4. Comenzi disponibile în HotJava

Vom prezenta in cele ce urmează o parte din comenzile disponibile folosind
meniurile de comenzi. In total HotJava are cinci meniuri de comenzi: File,
Options, Navigate, Goto şi Help. Vom face o selecţie a acestor comenzi
folosind criteriul complexităţii lor. Unele dintre ele realizează anumite
optimizări care necesită o înţelegere profundă a proceselor de comunicaţie. In
plus anumite comenzi apar în meniurile de comenzi într-o culoare gri foarte
ştearsă. Aceasta este convenţia pentru comenzi dezactivate care nu sunt
disponibile. Unele comenzi intra în această categorie.
. 150
_________________________________________________________________________________________
7.4.1. Meniul de comenzi File

Open - comanda Open este echivalenta cu editarea unei adrese URL în caseta
de editare din fereastra principala. Efectul acestei comenzi a fost prezentat in
secţiunea anterioară “Specificarea adreselor URL”.
Reload - comanda Reload este similara comenzii lansate la apăsarea butonului

HotJava Reload care a fost explicat anterior.
View Source - se poate vizualiza documentul adus în forma sa primară. In

general paginile aduse sunt in format HTML şi cu aceasta comanda se poate
vizualiza organizarea internă. La lansarea comenzii se va deschide o fereastra
cu formatul primar. Un exemplu de astfel de fereastră de vizualizare este
prezentat mai jos.
Quit - aceasta comanda produce terminarea execuţiei programului
Meniul de comenzi Navigate
Forward - comanda Forward este echivalenta comenzii lansate prin apăsarea

butonului HotJava Forward ce a fost explicat in secţiunile anterioare.
. 151
_________________________________________________________________________________________
Backward- comanda Backward este echivalenta comenzii lansate prin

apăsarea butonului HotJava Back ce a fost explicat in secţiunile anterioare.
Home- comanda Home este echivalenta comenzii lansate prin apăsarea

butonului HotJava Home ce a fost explicat in secţiunile anterioare.
Show History - HotJava păstrează o istorie a “locurilor” (adreselor URL) prin

care utilizatorul a navigat in sesiunea curenta (de când a fost lansat programul
până in prezent). Comanda ShowHistory va afişa intr-o fereastra toate aceste
adrese putându-se selecta una dintre ele. Este o facilitate mai puternica decât
Forward/Backward care permite doar parcurgerea secvenţiala a adreselor URL.
Add Current to HotList - Pe lângă istoria adreselor URL, HotJava păstrează o

lista (un fel de agenda telefonica, daca vreţi) cu adresele URL mai importante.
Aceasta lista in terminologie HotJava se numeşte HotList şi conţine asocieri
intre numele unui document si adresa sa URL. Comanda “Add Current to
HotList” adaugă documentul curent ce se vizualizează in fereastra HotJava la
aceasta lista (HotList). De remarcat ca lista rămâne valabila si intre sesiuni deci
este un mare avantaj fata de facilitatea păstrării istoriei unei sesiuni, pentru
care toata informaţia se pierde la terminarea programului.
Show HotList - se afişează într-o fereastra separata lista HotList cu adrese

importante. Vezi paragraful anterior pentru o descriere a liste HotList.
Meniul de comenzi Goto
Acest meniu are o comportare mai speciala, deoarece este dinamic. Singura
comandă stabila este Add Current care va introduce numele documentului ce
se vizualizează în fereastra HotJava în meniul de comenzi Goto. De fiecare
data când se lansează comanda Add Current se va mai introduce un articol în
acest meniu. Ulterior, la selectarea unui articol reprezentând un nume de
document, acesta va fi citit şi vizualizat. Aceasta facilitate este un fel de
varianta de memorie scurta asemănătoare listei HotList. Singura diferenţa este
ca informaţia se pierde la terminarea sesiunii.
. 152
_________________________________________________________________________________________
7.5. Cum se trimit mesaje prin poşta

electronică
Pentru a transmite mesaje prin poşta electronica tot ce trebuie făcut este sa
scriem în caseta de editare “Document URL” următoarea pseudo-adresă URL:
mailto: <return>
unde prin <return> am simbolizat tasta Return ce trebuie apăsată. Ca efect al

acestei acţiuni se va deschide o fereastra ca în figura de mai jos.
Nu vom insista asupra modului de operare cu aceasta casetă de editare, ea fiind

similară cu cea pentru Netscape. Pe scurt se completează câmpurile cu
informaţia cerută, dintre care esenţiala este adresa destinatarului din câmpul
. 153
_________________________________________________________________________________________
To: după care apăsând butonul Send mesajul este trimis, iar apăsând butonul
Cancel se renunţă la trimiterea mesajului.
. 154
_________________________________________________________________________________________
7.6. Citirea grupurilor de ştiri

Pentru a putea citi grupurile de ştiri cu ajutorul HotJava trebuie îndeplinite
două condiţii. Nu vom intra în detalii, dar rugaţi administratorul de sistem să vă
atribuie o valoare variabilei de mediu NNTPSERVER. Fraza pe care trebuie să
o spuneţi ar fi, “învăţaţi-mă vă rog cum se setează variabila NNTPSERVER la
adresa unui server NNTP mai apropiat”. Aceasta este prima condiţie. A doua
este ca administratorul de sistem să fi instalat în sistem un program cititor
pentru grupuri de ştiri. Bineînţeles o a treia condiţie este să aveţi acces la
INTERNET. După cum se observă toate aceste condiţii sunt mai mult legate de
persoana răspunzătoare de administrarea sistemului şi în majoritatea cazurilor
condiţiile vor de la bun început satisfăcute.
În continuare pentru a începe citirea grupurilor de ştiri puteţi specifica adresa

URL:
news: <return>
unde prin <return> am specificat faptul ca trebuie apăsata tasta Return. Ca

efect al acestei comenzi, se va deschide o fereastra ca cea din pagina
următoare. In cadrul acestei ferestre, modul de operare este similar celui din
Netscape.
7.7. Transferul electronic al documentelor

Modul in care se poate realiza transferul electronic este similar celui din
Netscape. De aceea nu vom insista decât asupra aspectelor diferite.
Pentru a începe o sesiune de transfer de documente puteţi specifica adresa

URL:
ftp:/ădresa-server-ftp <return>
unde “adresa-server-ftp” trebui înlocuit cu adresa unei maşini care accepta

efectuarea de transferuri prin ftp anonim. In urma comenzii se deschide o
fereastra asemănătoare celei prezentate peste doua pagini in figura “Transferul
documentelor in HotJava”. In acest exemplu, din figura, adresa URL folosita a
fost: ftp:/ăpolo.cs.pub.ro.
. 155
_________________________________________________________________________________________
Fig. Citirea grupurilor de ştiri în HotJava
. 156
_________________________________________________________________________________________
Fig. Transferul electronic de documente in HotJava
. 157
_________________________________________________________________________________________
7.8. Concluzii
Ne putem pune întrebarea ce rost are sa învăţam operarea a doua programe de
navigare. Unul din motive este ca nu se ştie ce ne rezerva viitorul. La ora
actuala se duce un război acerb intre titanii industriei de software pentru
cucerirea pieţei enorme reprezentate de INTERNET. In acest context trebuie
încadrat şi efortul enorm de promovare pe care îl face firma Sun Microsystems
pentru a impune limbajul Java şi programul de navigare HotJava ca standarde
de facto în domeniu. După cum se vede este greu sa reuşească, şi culmea, unul
din motive este o firma mult mai mică, cea care produce Netscape Navigator.
Cu toate acestea nu putem şti ce se va întâmpla in viitor. Tot ce putem şti este
ca din aceasta lupta utilizatorii nu pot sa iasă decât in câştig cu condiţia sa fie
pregătiţi pentru orice. In principiu conceptele de navigare WWW rămân
aceleaşi indiferent de program.
. 158
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
8. Glosar de termeni
adresă de şir de caractere indicând destinaţia poştei electronice

E-mail pentru un anumit utilizator din INTERNET
(<nume cont>@ <adresă de nod>)
ex:"ana@valhalla.racai.ro"
adresă de şir de caractere care identifica unic o reţea sau o grupare

domeniu de reţele conectate la INTERNET
ex.:”racai.ro”
adresă de nod şir de caractere care identifica unic un nod de reţea (/in
de reţea context INTERNET:
<nume calculator>.<adresă domeniu>,ex.:"oblio.racai.ro")
adresa http vezi “URL”

(WWW)
ancora o porţiune identificată a unui document hipertext (de

exemplu: intr-un text poate fi un şir de unul sau mai multe
caractere adiacente, iar într-o imagine poate fi o zonă
dreptunghiulară din imagine)
ancoră o ancoră parte a unei hiperlegături, al cărei nod conţinător

destinaţie este regăsit şi afişat când hiperlegătura este traversată
ancoră sursă o ancoră care poate fi acţionată de utilizator, cauzând

regăsirea şi afişarea nodului care conţine ancora destinaţie
în aceeaşi hiperlegătură (procesul se numeşte "traversarea
legăturii")
aplicaţie sistem de programe (produs program) care implementează

o soluţie pentru o anumita problema (de calcul, de
gestiune etc.)
arc de reţea legătură făcută printr-un mediu de transmisie între două

noduri ale unei reţele
159
.
_________________________________________________________________________________________
archie serviciu INTERNET facilitând localizarea unui fişier care

poate fi transferat prin reţea utilizând serviciul FTP
bancă de date mulţime de date organizată în scopul optimizării

procesului inserare, eliminare, căutare şi modificare a
datelor sau a relaţiilor între acestea, independent de o
anumită aplicaţie
bază de date o colecţie de informaţii organizate în scopul optimizării

prelucrării acestora, în contextul uni set de aplicaţii
Broker componentă a serviciului Harvest care asigură colectarea

descrierilor sintactice de documente de la componente
Gatherer şi care răspunde unor cereri ale utilizatorilor de
regăsire de informaţii, pe baza sintezelor colectate
Cache componentă a serviciului Harvest care asigură, în mod

transparent pentru utilizator, memorarea temporară locală
a rezultatelor primite la cereri de informaţie prin reţea
calculator un ansamblu de echipamente electronice şi de programe

(sistem de care asigură stocarea, prelucrarea şi regăsirea informaţiei
calcul)
cale succesiune de directoare, specificând localizarea unui

(localizare) a fişier în memoria externă
unui fişier
CERN Centrul European pentru Cercetări Nucleare (Geneva);

locul unde a fost creat serviciul WWW
client o componentă software care se execută pe o staţie de

lucru, un terminal sau un PC, solicitând o activitate de la
un server
clipboard memorie tampon, în care se pot stoca temporar informaţii

ce vor putea fi utilizate ulterior
comandă (dată acţiune întreprinsă de un utilizator al unui program (în

unui execuţie) prin intermediul tastaturii, mouse-ului (sau altui
. 160
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
calculator) dispozitiv de intrare), prin care solicită programului o

acţiune; pot fi comenzi şir de caractere introduse de la
tastatură sau comenzi date cu taste de control (tastatură)
sau cu mouse-ul.
Compatibilita- (între programe sau între dispozitive sau între programe si

te dispozitive) proprietate a unor programe sau dispozitive
de a putea lucra cu alte programe sau dispozitive
cont (în reţea) dreptul acordat unui utilizator de a beneficia de anumite

resurse hardware şi software ale reţelei, cu respectarea
implicită a securităţii propriilor informaţii
director nivel al organizării ierarhice pentru fişiere în memoria

unui calculator
EARN European Academic Research Network; reţea europeană

de cercetări în mediu academic
ECHO organism specializat pentru gestiunea unor baze de date

ale Uniunii Europene (cu caracter informativ))
E-mail poştă electronică; serviciu de reţea oferind facilităţi de

schimb electronic de mesaje inter-utilizatori
EUROBASES organism specializat pentru gestiunea unor baze de date

ale Uniunii Europene (cu caracter comercial)
execuţie a procesul de realizare de către calculator a acţiunilor

unui program descrise de instrucţiunile unui program
finger serviciu INTERNET care asigură informaţii despre o

persoană care lucrează pe un anumit server din reţea (pe
baza adresei de E-mail)
fişier colecţie de informaţii de acelaşi tip, stocate pe un suport

de memorie al unui calculator şi identificate printr-un
nume si cale
(ex.:documente, programe,imagini,etc.)
FTP File Transfer Protocol; protocol care stă la baza
. 161
_________________________________________________________________________________________
serviciului de transfer de fişiere utilizat în INTERNET
Gatherer componentă a serviciului INTERNET Harvest, care

evaluează conţinutul informaţional pentru o listă definită
de serveri (de diverse tipuri), pentru a elabora rezumate
sintetice care vor fi transmise unui Broker Harvest
GOPHER serviciu INTERNET care permite utilizatorului să

regăsească informaţii pe baza a o serie de meniuri;
informaţia este organizată arborescent
hardware un ansamblu de dispozitive si echipamente componente

ale unui sistem de calcul
Harvest serviciu INTERNET care permite utilizatorului să

regăsească informaţii, prin referire la cuvinte din titlul sau
conţinutul unor documente sau pe baza unor atribute care
le caracterizează; se bazează pe mecanisme puternice de
evaluare a conţinutului informaţional al diverselor tipuri
de servere din INTERNET
hiperdocument colecţie de "noduri" (elemente informaţionale) înrudite,

legate prin hiperlegături; un hiperdocument poate conţine
şi hiperlegături către date cate există în acelaşi document
hiperlegături un set de una sau mai multe ancore sursă şi una sau mai
multe ancore destinaţie (se foloseşte uzual termenul
"legătură")
hipermedia o extindere a noţiunii de hipertext, la nivelul informaţiei,

reprezentata nu numai prin text, ci si prin:
- sunet
- grafică
- imagine
- animaţie (grafică animată)
- film (imagine animată)
(vezi şi "multimedia")
hipertext format al informaţiei în care documentele sunt legate unul

de celălalt printr-un set de cuvinte selectate (marcate în
text); pentru fiecare marcaj din document, hipertextul dă
. 162
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
posibilitatea creării unei legături logice cu alt document

(de exemplu, care explică semnificaţia unui concept
marcat sau dă detalii suplimentare referitoare la el)
HotJava program “navigator prin WWW” al firmei Sun

Microsystems; primul produs care a permis încărcarea la
utilizator şi execuţia directă a unor programe executabile
(“applet”-uri) din INTERNET
HTML HyperText Markup Language; limbaj care defineşte

modul de structurare şi prezentare a unui document în
format hipertext
HTTP HyperText Transfer Portocol; protocolul utilizat în

comunicarea între "client"-ul şi "server"-ul WWW
indexare (în contextul serviciilor de regăsire a informaţiei)

procedură de evaluare a conţinutului unor documente;
produce liste de cuvinte, cu referinţe la documentele în
care au apărut în mod semnificativ cuvintele respective
interfaţă dispozitiv hardware sau produs software care face

legătura între doua dispozitive / programe diferite,
transformând semnalele primite de la unul în semnale
inteligibile pentru celălalt
interfaţă produs software care facilitează utilizarea unor programe

utilizator de aplicaţie (un caz particular: interfaţa grafică)
INTERNET meta-reţea, rezultată prin interconectarea a mii de reţele

din întreaga lume, utilizând pentru serviciile lor un set de
protocoale comune (numite generic "familia de protocoale
TCP/IP")
ISO International Organisation for Standardisation; organism

internaţional care creează standarde "de jure", inclusiv
pentru domeniul reţelelor de calculatoare
listă de interes adresă de E-mail (similară cu cea a unei persoane) la care

oricine poate trimite un mesaj prin poşta electronică legat
. 163
_________________________________________________________________________________________
de subiectul de interes; oricine se poate înscrie într-o

astfel de listă, primind apoi poşta adresată listei de interes
respective
magistrală grup de linii de comunicaţie utilizate pentru transmisia

informaţională informaţiei de la diferite surse spre unul sau mai mulţi
destinatari
Mail Tool produs program, care asigură interfaţa grafică pentru

serviciul de posta electronica, specific calculatoarelor
SUN
mediu fizic suport fizic de stocare a informaţiei (magnetic, optic etc.)
memorie componentă a unui sistem de calcul cu rolul de a păstra

informaţia; informaţia poate fi stocată nevolatil pe un
mediu fizic (“memorie externă”) sau în timpul procesării
informaţiei într-o memorie operativă (“memorie internă”)
meniu (în contextul serviciilor de reţea): o listă afişată,

cuprinzând nume de documente, opţiuni sau funcţii, din
care utilizatorii pot alege una, pentru a selecta
documentele, operaţiile, respectiv pentru a activa
programele dorite
mirroring mecanism de asigurare a disponibilităţii şi fiabilităţii

informaţiei prin păstrarea ei redundantă
modem dispozitiv care realizează transmisia de date numerice pe

linii analogice; la emisie, modem-ul modulează semnalele
numerice (impulsuri) în semnale analogice (de regulă în
banda audio), iar la recepţie demodulează semnalele
analogice din canalul de comunicaţie în semnale numerice
pentru calculator
monomedia o colecţie de date reprezentate în mod uniform, pe acelaşi

mediu fizic;
Mosaic program cu interfaţă grafică evoluată, care permite

consultarea documentelor hipertext oferite de servere
WWW (deci, program "client" WWW); dezvoltat de către
. 164
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
NCSA (National Center for Supercomputing Applications

- USA)
multimedia o colecţie de date cu reprezentări pe mai multe tipuri de

mediu fizic; această definiţie este mai restrictivă - în
momentul de faţă, "multimedia" se foloseşte cu un sens
mai larg, pentru date în format non-text
navigator prin nume generic pentru programele de “navigare” prin

INTERNET informaţiile din WWW
(“browser”) ex.: Netscape, HotJava
netfind serviciu INTERNET de căutare a adreselor de E-mail,

căutarea fiind bazată pe cuvinte cheie, cum ar fi: ţara,
numele instituţiei, etc
Netscape program cu interfaţă grafică evoluată, care permite

consultarea documentelor hipertext oferite de servere
WWW (deci, program "client" WWW), plus accesul la alte
tipuri de servicii INTERNET (E-mail, FTP,etc); produs al
firmei Netscape
NFS Network File System; sistem distribuit de gestiune a

fişierelor, asigurând mecanisme de acces la fişiere în reţea
nod compus un nod hipertext, eventual multimedia, care conţine mai

multe noduri simple
nod de reţea echipament pentru procesare de informaţie (în particular,

un calculator) cuplat în reţea, care poate fi sursa sau
destinaţia unor apeluri.
nod simplu (în context hipertext); un obiect monomedia, care poate fi

regăsit şi afişat ca o singură unitate informaţională
Open Look, seturi de instrumente pentru dezvoltarea de aplicaţii cu

OSF/Motif, interfaţă grafică utilizator specifică pentru arhitectura X-
Sun View window
pagină WWW formă de prezentare a informaţiei multimedia în reţeaua

INTERNET, afişabilă la un moment dat într-un program
. 165
_________________________________________________________________________________________
navigator lansat pe un calculator din reţea
parolă şir de caractere secret , menit să valideze accesul unui

utilizator în contul său
postă vezi “E-mail”

electronică
posta ştiri care sunt făcute publice în reţeaua INTERNET,

newsgroup organizate pe grupuri; fiecare grup are un nume care
(grup de ştiri) reflectă topica ştirilor conţinute
Postscript limbaj de descriere a formatării unor documente

(conţinând text şi grafică); introdus de firma Adobe
procesare model care stă la baza majorităţii serviciilor de reţea;

client-server componentele lui de bază sunt: "client"-ul, (produsul
software care se află în dialog direct cu utilizatorul, pentru
a-i prelua cererile şi a-i afişa răspunsurile la acestea),
"server"-ul (care gestionează resurse informaţionale, care
pot fi referite de cererile utilizatorilor) şi reţeaua care
facilitează dialogul între "client" şi "server" (în vederea
satisfacerii cererilor utilizatorilor)
program un ansamblu de instrucţiuni codate, folosit de un

(informatic) calculator pentru rezolvarea unei probleme; se stochează
sub forma de fişiere în memoria externa şi se pot lansa in
execuţie(vezi şi “aplicaţie”)
prompt şir de caractere afişat de un program informatic (în

execuţie), prin care se înştiinţează utilizatorul că poate da
comenzi
protocol (în context de reţea): set de reguli care trebuiesc

respectate în dialogul între componentele software ale
unui serviciu de reţea; menit să asigure identificarea
partenerilor de dialog, controlul erorilor şi controlul
fluxului de informaţie
Replicator Componentă a serviciului Harvest, menită să asigure o
. 166
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
"dublură" a facilităţilor oferite de un Broker Harvest (în

vederea evitării supra-aglomerării unor Brokeri foarte
solicitaţi)
reţea de o configuraţie de echipamente pentru procesare de

calculatoare informaţie ("noduri de reţea") interconectate prin linii de
comunicaţie
RFC Request for Comments; numele generic al documentelor

conţinând standardele INTERNET
robot (în contextul serviciilor de regăsire a informaţiilor în

INTERNET): program care circulă prin reţea; se execută
pe fiecare din serverele vizitate, în vederea realizării unor
obiective predefinite (de exemplu, acela de a regăsi
răspunsul la o anumită cerere de regăsire de informaţie)
salvare fişiere operaţia de stocare în memoria permanentă a unui

calculator a unor fişiere create local sau aduse din reţea
sau de pe alt suport de memorie
server un nod de reţea sau un proces care execută un serviciu sau

un set de servicii înrudite pentru clienţii săi (vezi "client")
ex.: server FTP, archie,etc
servicii facilităţi de accesare şi (sau) transmitere a informaţiei în

INTERNET reţea, bazate pe programe client-server
sesiune de perioadă de timp când un utilizator al unei reţele e

lucru conectat (“logat”) in contul sau
SGML Standard Generalized Markup Language; (meta)limbaj

standard de marcare a documentelor, din care derivă
HTML
sistem de set de programe de bază pentru gestiunea resurselor unui

operare sistem de calcul şi asigurarea interfeţei lui cu utilizatorul
sistem un sistem de resurse de calcul, aflate în nodurile unei

distribuit reţele de calculatoare, gestionat ca o entitate unică; un
. 167
_________________________________________________________________________________________
sistem distribuit prezintă utilizatorilor săi aparenţa unei

singure resurse integrate de calcul
sistem sistem care gestionează o colecţie de informaţii, asigurând

tranzacţional accesul utilizatorilor pe bază de "tranzacţii"; o "tranzacţie"
desemnează o operaţie logică de consultare sau actualizare
a datelor, putând consta din unul sau mai multe schimburi
între utilizator şi sistem; sistemul tranzacţional asigură
confidenţialitatea şi integritatea informaţiilor gestionate
SMTP Simple Message Transfer Protocol; protocolul INTERNET

pentru E-mail
SNMP Simple Network Management Protocol; protocolul

INTERNET pentru management de reţea
software un ansamblu de programe ale unui sistem de calcul
SOIF protocolul utilizat în comunicarea între componentele

Gatherer si Broker din Harvest
standard set de convenţii clar definit şi agreat pentru un domeniu

specific; standardele pot fi: "de facto" (dezvoltate,
recunoscute şi respectate de un grup de producători) sau
"de jure" (dezvoltate de organizaţii oficiale de
standardizare)
TCP/IP nume generic folosit pentru un set de protocoale de reţea

situate pe diverse nivele funcţionale, aflate la baza
serviciilor INTERNET; numele derivă de la cele două
protocoale de bază TCP (Transmission Control Protocol)
şi IP (INTERNET Protocol)
Telnet protocolul care stă la baza serviciului de "terminal virtual"

din INTERNET
UNIX sistem de operare, apărut în 1969 la Bell Laboratiries

(USA), promovat iniţial cu prioritate în mediul academic;
standardizat iniţial de AT&T; cuprinde în mod intrinsec
funcţii de acces la serviciile de bază din INTERNET
. 168
Glosar de termeni
_________________________________________________________________________________________
URL Universal (Uniforme) Resource Locator; localizează in

mod unic o resursă informaţională în INTERNET,
desemnând:
- tipul de serviciu care o gestionează (de fapt, numele
protocolului specific serviciului)
- adresa serverului din reţea care o gestionează
- numele (identitatea) piesei de informaţie referite;
acest tip de identificator de resurse a fost introdus în
contextul serviciului WWW
Usenet mulţimea tuturor grupurilor de ştiri; permite comunicarea
noutăţilor pe subiecte de interes
VERONICA complement al serviciului GOPHER; oferă o soluţie

rapidă de regăsire a informaţiei într-o reţea de servere
GOPHER interconectate; realizează căutarea după cuvinte
cheie din textul intrărilor de meniu asociate documentelor
view-er program care facilitează vizualizarea (mai general,

reproducerea pentru utilizator) a conţinutului unui fişier
de un anumit tip (imagine, sunet, video etc.)
viruşi programe care alterează funcţionarea sistemului, până la

blocarea lui, prin modificarea fişierelor; au proprietatea de
a se reproduce pe diverse fişiere
WAIS sistem distribuit de regăsire a informaţiilor; serviciu de

reţea INTERNET oferind o interfaţă utilizator în format
cvasi-natural; ca rezultat al unei cereri a unui utilizator, el
oferă documente în al căror text apar referite în mod
semnificativ cuvintele din cerere (se bazează pe evaluarea
integrală a conţinutului textelor şi construirea de statistici
de apariţie a cuvintelor);
whois serviciu INTERNET de căutare într-o bază de date a

persoanelor sau instituţiilor care in prealabil s-au
înregistrat in acea bază de date
WWW World-Wide Web; serviciu de informare din INTERNET,

bazat pe formatul hipertext pentru reprezentarea
informaţiei; permite "navigarea" din document în
document pe baza legăturilor asociative (vezi
. 169
_________________________________________________________________________________________
"hiperlegătură")
X window arhitectură de dezvoltare de aplicaţii cu interfaţă grafică

bazată pe "ferestre"; dezvoltată iniţial la MIT
(Massachussets Institute of Technology) în cadrul
proiectului Atena; este standardul "de facto" pentru
interfaţa grafică a sistemelor de operare de tip UNIX
Xarchie program care asigură o interfaţa grafică pentru serviciul

archie
. 170
Bibliografie selectivă
_________________________________________________________________________________________
Bibliografie selectivă
1. Frey, Donnalyn, and Adams, Rick, !@%:: A Directory of Electronic Mail

Addressing and Networks, O'Reilly and Associates, Newton, MA, 1989;
2. LaQuey, Tracy, Users' Directory of Computer Networks, Digital Press,

Bedford, MA, 1990;
3. Partridge, Craig, Innovations in INTERNETworking, ARTECH House,

Norwood, MA, 1988;
4. Tanenbaum, Andrew S, Computer Networks, 2nd ed, Prentice-Hall,

Englewood Cliffs, NJ.
171

Introducere in INTERNET

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in INTERNET

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA ROMÂNĂ

SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Acad. Gheorghe Tecuci

Acad. Gheorghe Tecuci: Introducere

Comunicarea prin INTERNET: o necesitate ................................................... 7

1. Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de

1.1. Introducere ................................................................................................. 13

2. Poşta electronică .................................................................................................. 35

2.1. Preliminarii ................................................................................................ 35

3. FTP - transferul electronic al documentelor ..................................................... 59

3.1. Introducere ................................................................................................. 59

4. Căutarea informaţiei în INTERNET ................................................................. 85

6. Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire

6.1. Preliminarii ............................................................................................... 123

6.3. Căutarea în spaţiul WWW ......................................................................... 124

7. HotJava - Program de navigare INTERNET .................................................... 143

7.1. Introducere ................................................................................................ 143

8. Glosar de termeni ................................................................................................ 157

Bibliografie selectivă ................................................................................................ 169

Comunicarea prin INTERNET: o necesitate

INTERNET este reţeaua internaţională de comunicaţie prin calculatoare ce

Accesul la INTERNET şi la informaţiile pe care acesta le conţine este foarte

Ce oferă comunicarea prin reţeaua INTERNET

Reţeaua este un mijloc universal de comunicare. Prin ea se pot obţine şi trimite

corespondenţa considerată a fi importantă. Există colecţii de informaţii

Reţeaua permite un contact direct între persoane indiferent de poziţia lor

Un nod de comunicare în Casa Academiei

Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea

Laboratorul INTERNET: o resursă comună

Pornind de la accesul actual extrem de redus al cercetătorilor Academiei

Instruire pentru utilizarea reţelei INTERNET

Am dori ca un număr cât mai mare de cercetători din institutele Academiei

cursuri gratuite de iniţiere privind comunicarea prin reţea. Aceste cursuri se

Pentru facilitarea iniţierii în utilizarea INTERNET-ului, cercetătorii Centrului

Suport material şi ştiinţific

Un merit deosebit revine Prof. Stephen R. Ruth, de la Universitatea George

Firma SUN Microsystems a sprijinit cu deosebită generozitate proiectul nostru,

Acad. Mihai Drăgănescu a avut rolul determinant în promovarea cercetărilor

Acest proiect nu se putea realiza fără sprijinul conducerii actuale a Academiei

O serie de alte colaborări internaţionale ale Centrului nostru au facilitat

Funcţionarea nodului de comunicaţie al Centrului, a laboratorului INTERNET

Acad. Gheorghe Tecuci

în paralel cu progresele în domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o

Pentru a pune la dispoziţie serviciile calculatoarelor electronice unui spectru

funcţionarea acestuia, ci numai cum se foloseşte. Această comparaţie între

De la bun început trebuie precizat faptul că această lucrare nu este şi nu

în primul rând, pentru a înţelege cum poate fi întrebuinţat un aparat trebuie

În al doilea rând, trebuie precizat ce poate să facă "aparatul" care se doreşte a fi

Plecând de la consideraţiile anterioare, în continuare se vor trece în revistă

Ideile de bază ale lucrului în reţele de calculatoare sunt:

• Calculatorul este un mijloc comod de stocare şi de actualizare a unor

• Calculatoarele pot fi conectate astfel încât să comunice între ele,

• Reţelele de calculatoare pun la dispoziţie variate clase de servicii pentru

• Pentru utilizarea calculatoarelor de către nespecialişti în informatică au

• Pentru protecţia informaţiilor secrete sau care sunt destinate unor

• Deoarece pe reţea lucrează concomitent un număr considerabil de

1.2. Convenţii de notaţie

italic pentru concepte noi introduse de acest curs;

1.3. Calculatorul: mijloc de stocare,

Stocarea informaţiilor în formă scrisă, pe hârtie, are avantajul unei durate

Calculatoarele electronice au oferit soluţii pentru stocarea într-un volum fizic

Informaţiile sunt grupate fizic într-un calculator în unităţi denumite documente

Fiecare director conţine un număr de subdirectoare şi/sau fişiere. De exemplu,