Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B
IBLI
OTE
CA
NOP
ŢII
5
NEMIRA
Coperta colecţiei: Dana MOROIU, Corneliu
ALEXANDRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MANGUEL. ALBERTO
Biblioteca nopţii / Alberto Manguel; trad.: Anca
Stoiculescu. - Bucureşti: Nemira Publishing House, 2011 ISBN
978-606-579-121-3
I. Stoiculescu, Anca (trad.)
02
Alberto Manguel
LIBRARY AT NIGHT
© by Alberto Manguel, 2006
© Nemira, 2011
Redactor: Adriana BÂDESCU Tehnoredactor: Corneliu
ALEXANDRESCU
Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.
Orice reproducere, totală sau parţială, a acestei lucrări,
fără acordul scris al editorului, este strict interzisă şi se
pedepseşte conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-579-121-3
In secolul al şaisprezecelea, poetul otoman Abdiillâtif
C^elebi, cunoscut, mai degrabă, sub numele de Lâtifi, a spus
că fiecare dintre cărţile din biblioteca sa îi este „o prietenă
adevărată şi iubitoare, care alungă toate grijile".
Această carte îi este dedicată lui Craig.
CUVÂNT ÎNAINTE
Am pornit de la o întrebare.
Puţini dintre aceia care nu au de-a face cu teologia sau
cu literatura fantastică se mai îndoiesc de faptul că
trăsăturile de bază ale universului nostru sunt penuria
înţelesurilor şi lipsa scopurilor desluşite. Cu toate acestea,
noi, făcând dovada unui optimism uimitor, continuăm să
acumulăm frânturile de informaţii la care avem acces şi să le
stocăm pe foi de pergament, în cărţi şi cipurile
computerelor, pe rafturile nesfârşite ale bibliotecilor,
neluând seama la consistenţa materială, virtuală sau de altă
natură a acestora, dând curs hotărârii jalnice de a crea
impresia că lumea funcţionează după reguli logice şi
concludente, deşi suntem perfect conştienţi de faptul că,
oricât de mult ne-ar plăcea să nu dăm crezare acestui lucru,
eforturile noastre sunt sortite eşecului.
De ce mai facem asta, atunci? Chiar dacă am ştiut de la
bun început că este proba-
CUVÂNT ÎNAINTE
Am pornit de la o întrebare.
Puţini dintre aceia care nu au de-a face cu teologia sau
cu literatura fantastică se mai îndoiesc de faptul că
trăsăturile de bază ale universului nostru sunt penuria
înţelesurilor şi lipsa scopurilor desluşite. Cu toate acestea,
noi, făcând dovada unui optimism uimitor, continuăm să
acumulăm frânturile de informaţii la care avem acces şi să le
stocăm pe foi de pergament, în cărţi şi cipurile
computerelor, pe rafturile nesfârşite ale bibliotecilor,
neluând seama la consistenţa materială, virtuală sau de altă
natură a acestora, dând curs hotărârii jalnice de a crea
impresia că lumea funcţionează după reguli logice şi
concludente, deşi suntem perfect conştienţi de faptul că,
oricât de mult ne-ar plăcea să nu dăm crezare acestui lucru,
eforturile noastre sunt sortite eşecului.
De ce mai facem asta, atunci? Chiar dacă am ştiut de la
bun început că este probabil ca această întrebare să nu
capete un răspuns, am considerat că implicaţiile sale merită
explorate, numai de dragul de a o face. Cartea de faţă este
povestea acelei explorări.
ALBERTO MANGUEL
1Calambur bazat pe apropierea sau echivalenţa fonetică a perechilor mai sus -amintite cu următoarele perechi: „alb" (white) şi „negru" (black), „bun" (right) şi
„rău" (wrong), „scoţian" (Scot) şi „francez" (French) (n. tr.).
ceea ce amândoi ar fi putut să ştie. Pe îndelete, ar trebui să
facă apel la sentimente ce nu au fost exprimate, ar trebui, în
cele din urmă, să le stoarcă lacrimi şi stanelor de piatră, iar
sentimentele nu sunt condiţionate de asocierile comune
toponimelor sau persoanelor pe care cititorul le-ar găsi,
dintr-odată, familiare.33
SPAŢIUL BIBLIOTECII
»
locuinţă.9
în anii 1990, fiind conştienţi de faptul că vechile şi
impunătoarele lor clădiri nu mai puteau face faţă şuvoaielor
de hârtie scrisă, directorii câtorva biblioteci importante au
decis să înalţe edificii noi, capabile să le găzduiască vastele
colecţii. In Paris şi Londra, în Buenos Aires şi San Francisco (şi
în alte oraşe), planurile au fost puse la punct şi s-a demarat
construcţia. Din nefericire, în cazul câtorva dintre acestea, s-
a întâmplat ca designul noilor biblioteci să nu fie prea bine
adaptat sarcinii de găzduire a cărţilor. Cu gândul de a corecta
planificarea deficitară a noii Biblioteci Publice principale din
San Francisco, al cărei arhitect nu crease suficient spaţiu
ALBERTO MANGUEL
i-
ADVIS
P O V R DRESSER
BIBLIOTHEQUE
Prefente * Monfeigneur te Prtfdent de ML $ MB.
Par G. NAVOS ' P.
Seconde Édition reueui corrigée Or AHgtntntee.
A PARIS;
ChezRoLKT IE Dvc, ru? S. Iacqucs, pr« ta Pofte.
M. D C. XLIV. ^futc friuittţe iu A»y.
Pagina de titlu a primei ediţii a cărţii lui Naude.
ALBERTO MANGUEL
PUTEREA BIBLIOTECII
Domnule editor,
Turnurile
211 A L B E R T O M A N G U E L
A
struite vreodată, Biblioteca Laurenţiană din Florenţa. In
mod miraculc parvenit o schiţă a clădirii: o bucăţică de hârtie
păstrată în Arhivele hm narroti, puţin mai mare decât o
bancnotă de un dolar, căreia îi lipseşte i unde artistul a
notat, probabil, vreun mesaj grăbit. Schiţa nu conţine un
dreptunghi alcătuit din linii duble, întrerupte de câteva
trăsături ce dei, reprezentând, după cum ni s-a spus,
contraforturi intermitente de Această schiţă a lui
Michelangelo este cea mai timpurie ciornă a ceea ce
BIBLIOTECA NOPŢII 135
w. m- ® ■ i \ y I
a
03-so g^^r-:i^F—^feRSB^Q1 ^
0
BIBLIOTECA SI HAZARDUL
»
_
B I B L I O T E C A N O P Ţ I I 153
■
BIBLIOTECA MENTALĂ
P e n t r u n o i e r a u n m o ti v d e m â n d r i e
deosebită să putem distruge Acade mia
T a l m u d i c ă , d e s p r e c a r e s e s p u n e a c ă a r fi fost
cea mai mare din Polonia [...] Am golit imensa
bibliotecă talmudică din clădire şi am cărat
cărţile în piaţă, unde le-am dat foc. Focul a
durat douăzeci de ore. Evreii din Lublin s-au
adunat de jur împrejur şi au vărsat lacrimi
amare, aproape reducându-ne la tăcere cu
urletele lor. Am chemat fanfara militară, iar
ţipetele vesele ale soldaţilor au înecat
zbieretele evreilor.4
„unul dintre cele mai fericite momente ale zilei, când cineva
mi-a dat-o. M-am dus într-un colţ unde să pot sta liniştit şi
am avut la dispoziţie o oră ca să o citesc". 12 O altă victimă
poloneză tânără, amintindu-şi de teama şi disperarea din
zilele acelea, a spus următoarele: „Cartea era cea mai bună
prietenă a mea, nu mă trăda niciodată; îmi oferea
mângâiere în clipele de restrişte; îmi spunea că-mi este
alături."13
„Orice victimă pretinde devoţiune",14 scria Graham
Greene, care considera că era de datoria scriitorului să lupte
pentru cauza victimelor, să le redea vizibilitatea, să tragă
semnale de alarmă, care, prin mijlocirea unui meşteşug
inspirat, să joace rol de pietre de hotar în calea atingerii
înţelegerii. Autorii cărţilor de pe rafturile mele nu aveau
cum să fi ştiut cine avea să-i citească, însă poveştile lor
anticipează sau sugerează sau relatează întâmplări care este
posibil să nu fi avut încă loc.
întrucât vocea victimei deţine o importanţă capitală,
opresorii încearcă adeseori să-şi reducă victimele la tăcere:
tăindu-le literalmente limbile, precum în cazul Filomelei lui
Ovidiu, victimă a violului, sau precum în cazul Laviniei din
Titus Andronicus; făcându-le să dispară, după cum regele din
Viaţa e vis de Calderón îl face să dispară pe Segismundo, sau
după cum dispare soţia nebună a domnului Rochester în
Jane Eyre; negându-le pur şi simplu poveştile, după cum o
fac profesorii din Povestirea cameristei de Margaret
Atwood. In viaţa reală, victimele sunt „eliminate", închise în
365 A L B E R T O M A N G U E L
Jacob Edelstein.
Paul Masson. -»
A
Funcţiunea de bază a unei biblioteci naţionale continuă
să fie disputată. In ziua de astăzi, tehnologia electronică
permite majorităţii cititorilor să acceseze colecţiile unei
biblioteci naţionale din propriile case şi, în plus, asigură
chiar şi servicii intrabibliotecare; pe lângă faptul că spaţiul
de lectură se extinde cu mult în afara zidurilor bibliotecii,
cărţile însele îşi fac loc în colecţiile altor biblioteci, pe care le
suplimentează. Iată un exemplu: îmi doream să consult o
carte despre mitologia sirenelor, un subiect care mi se pare
interesant şi care este abordat de Les Sirènes (Sirenele) a lui
Georges Kastner, publicată în Paris, în 1858. Am aflat că
vasta bibliotecă municipală din Poitiers nu poseda un
exemplar din această carte. Amabil, bibliotecarul s-a oferit
să descopere care era cea mai apropiată bibliotecă unde aş
fi putut găsi manuscrisul şi, astfel, a aflat (mulţumită
sistemului de catalogare electronic) că singurul exemplar din
Franţa se găsea la Bibliothèque Nationale. Fiind atât de rară,
cartea nu poate fi împrumutată, ci doar fotocopiată.
439 A L B E R T O M A N G U E L
„Motivul pentru care cred asta este că nu-i aud nici acum, şi
nu am de ce să presupun că s-ar fi oprit." 6 Prin urmare, nu
caut vreo revelaţie, din moment ce tot ce mi se spune este
limitat, în mod necesar, de ceea ce sunt capabil să aud şi să
înţeleg. Nu caut cunoaşterea aflată dincolo de graniţele a
ceea ce, într-un fel tainic, cunosc deja. Nu caut iluminarea,
la care nu pot aspira în mod raţional. Nu caut experienţă,
pentru că, în cele din urmă, nu pot să devin conştient decât
de ceea ce există deja în mine. Ce caut, atunci, la sfârşitul
poveştii bibliotecii mele?
Consolare, poate. Poate consolare.
BIBLIOTECA NOPŢII 289
MULŢUMIRI
CUVÂNT ÎNAINTE
1. Robert Louis Stevenson, „Pulvis et umbra", II, în Across
the Plains (Londra: Chatto & Windus, 1892).
2. Northrop Frye, Notebook 3:128, în Northrop Frye
Unbuttoned: Wit and Wisdom from the Notebooks and
Diaries, selecţie de Robert D. Denham (Toronto: Anansi,
2004).
3. Francesco Petrarca, „Despre ignoranţa mea şi a altora; lui
Donato degli Albanzani", Scrieri alese, în româneşte de
George Lăzărescu, Bucureşti: Editura Univers, 1962.
MITUL BIBLIOTECII
1. M. le Comte de Mondion, „Mondion, le chateau - la
paroisse, 1096-1908", în Bulletins de la Société des
Antiquaires de l'Ouest (Poitiers, primăvara lui 1909).
2. R.L. Stevenson (în colaborare cu dna Stevenson), „The
Dynamiter", în More New Arabian Nights (Londra:
Longmans, Green & Co., 1885).
3. Walter Benjamin, „Unpaking My Library", în
Illuminations, ed. Hannah Arendt, trad. Harry Zohn (New
York: Harcourt Brace & World, 1968).
BIBLIOTECA NOPŢII 289
ORDONAREA BIBLIOTECII
1. Pepys a lăsat moştenire Colegiului Magdalen din
Cambridge exact trei mii de volume numerotate, de la cele
mai mici şi până la cele mai mari.
BIBLIOTECA NOPŢII 481
"S
2. Plinius cel Tânăr, „Plinius către iubitul său Gallus"
(II:17:C), Opere complete, traducere, note şi prefaţă de
Liana Manolache, Bucureşti: Editura Univers, 1977.
3. „Sa chambre de douleur était un arc-en-ciel...
réservant à l'oeil et au souvenir des surprises et des
bonheurs attendus", Michel Melot, în La sagesse du
bibliothécaire (Paris: L'oeil neuf éditions, 2004).
4. Georges Perec, în Penser/Classer (Paris: Hachette,
1985).
5. Benjamin, „Unpacking My Library".
SPAŢIUL BIBLIOTECII
1. Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, traducere şi note
de Dan Starcu, Bucureşti: Editura Adevărul Holding, 2010.
2. Bélanger, Lunacy and the Arrangement of Books.
3. A.N.L. Munby, Some caricatures of Book-Collectors: An
Essay (Londra: tipărit în ediţie privată, 1968); citat în
Bélanger, Lunacy and the Arrangement of Books.
4. Lewis Carroll, Silvia şi Bruno, traducere de Gheorghe
Simina, Bucureşti: Aldo Press, 2003.
5. Emanuele Tesauro, // cannocchiale aristotelico (1670)
(Savigliano: Editrice artistica Piemontese, 2000).
6. Anthony Grafton, „Une bibliothèque humaniste:
Ferrare", în Le pouvoir des bibliothèques: La mémoire des
486 ALBERTO MANGUEL
PUTEREA BIBLIOTECII
1. Muhammad b. 'Abd al-Rahman al-'Uthmani, Idah al-
ta'rif biba'dfada 'ilal-'ilm al-sha-rif Biblioteca Universităţii
Princeton, Yahuda Ms. Nr. 4293, citat în Jonathan Berkey,
The Transmission of Knowledge in Medieval Cairo: A Social
History of Islamic Education (Princeton, NJ: Princeton
University Press, 1992).
2. Citat în Hipólito Escolar, Historia de la bibliotecas
(Madrid: Fundación Germán Sánchez Ruipérez, 1985).
3. Fritz Milkau, Administraţie de bibliotecă, Bucureşti,
1961.
4. Emile Zola, L'assommoir.
5. Valéry Giscard d'Estaing, Le passage (Paris: Laffont,
1994).
6. Juan Domingo Perón, „Discurso del Presidente de la
Nación Argentina General Juan Perón pronunciado en la
Academia Argentina de Letras con motivo del Día de la Raza
y como homenaje en memoria ded Don Miguel de Cervantes
Saavedra en del cuarto centenario de su nacimiento"
(Buenos Aires, 12 octombrie 1947).
7. Casson, Libraries in the Ancient World.
8. Andrew Carnegie, The Gospel of Wealth and Other
Timely Essays, ed. Edward C. Kirkland (Cambridge, MA:
Harvard University Press, 1962).
490 ALBERTO MANGUEL
UMBRA BIBLIOTECII
1. Archibald MacLeish, „Of the Librarian's Profession", în
A Time to Speak (Londra: Faber, 1941).
2. Georges Roux, Ancient Iraq (Londra: George Allen &
Unwin, 1964).
3. David Diringer, The Book Before Printing (New York:
Dover, 1982).
4. Casson, Libraries in the Ancient World.
5. Escolar, Historia de la bibliotecas.
6. Jean Bottéro, Mésopotamie. L'écriture, la raison et
les dieux (Paris: Gallimard, 1987).
7. Casson, Libraries in the Ancient World.
8. De asemenea, el era faimosul autor al unui tratat
despre prostituatele din Attica.
492 ALBERTO MANGUEL
FORMA BIBLIOTECH
1. Seneca, The Stoic Philosophy of Seneca.
2. „Un bibliothécaire est toujours un peu architecte. Il bâtit
sa collection comme un ensemble à travers lequel le lecteur
doit circuler, se reconnaître, vivre", Melot, La sagesse du
bibliothécaire.
496 A L B E R T O M A N G U E L
BIBLIOTECA ŞI HAZARDUL
1. Henry James, Desenul din covor, traducere de
Georgeta Pădureleanu, prefaţă şi tabel cronologic de
Mircea Pădureleanu, Bucureşti: Editura Minerva, 1986.
2. Robert Louis Stevenson, „Travel", în A Child's
Garden ofVerses (Londra: The Bodley Head, 1896).
3. Théodore Monod, Méharées (Arles: Actes Sud,
1989).
498 A L B E R T O M A N G U E L
INSULA BIBLIOTECII
504 A L B E R T O M A N G U E L
6. Ecleziastul 12:12.
7. Adolfo Bioy Casares, „Libros y amistad", în La otra
aventura (Buenos Aires: Galerna, 1968).
SUPRAVIEŢUIREA BIBLIOTECII
1. Philip Friedman, Roads to Extinction: Essays on the
Holocaust, ed. Ada June Friedman (New York şi
Philadelphia: Societatea Americană de Publicare a Evreilor,
1980).
2. Tuvia Borzykowski, Ben kirot noflim, trad. Mosheh Basok
(Tel Aviv: Ha-Kibbuts ha-Meuhad, 1964).
3. William L. Shirer, The Rise and Fall of the Third Reich: A
History of Nazi Germany (New York: Simon and Schuster,
1960).
4. Citat în Friedman, „The Fate of the Jewish Book", în
Roads to Extinction.
5. Donald E. Collins şi Herbert P. Rothfeder, „The Einsatzstab
Reichsleiter Rosenberg and the Looting of Jewish and
Masonic Libraries During World War II", în Journal of Library
History 18, 1983.
6. Fondată de ginerele exilat al faimosului editor german
Samuel Fischer.
7. Citat în Friedman, „The Fate of the Jewish Book", în
Roads to Extinction.
8. Nili Keren, „The Family Camp", în Anatomy of the
Auschwitz Death Camp, ed. Yisrael Gutman şi Michael
Birnbaum (Bloomington, IN: Indiana University Press, 1994),
BIBLIOTECA NOPŢII 507
1998.
17. Victor Hugo, Legenda secolelor: versuri alese; antologie,
traducere şi note de Ionel Marinescu, prefaţă de Ion Baiu,
Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1969.
18. Romain Gary, La danse de Genghis Cohn (Paris:
Gallimard, 1967).
19. NuncaMds:A Report by Argentina National Commission
on Disappeared People (Londra şi Boston: Faber & Faber, în
asociaţie cu Indexul Cenzurii, 1986).
20. Amin Maalouf, Cruciadele văzute de arabi, în româneşte
de Marian Tiu, Bucureşti: Editura Proiect, 2007.
21. Carole Hillenbrand, The Crusades: Islamic
Perspectives (New York: Routledge, 2000).
22. Dante Alighieri, Divina Comedie, Infernul, XXXIV,
129-132, interpretare, note şi
cuvânt înainte de George Buznea, Bucureşti: Editura
Univers, 1965.
23. Citat în Gilbert, The Holocaust. "
BIBLIOTECA ŞI UITAREA
1. Virgiliu, Eneida, în româneşte de D. Murăraşu, studiu
introductiv şi comentarii de H. Mihăescu, Bucureşti: ESPLA,
1956.
2. Robert Musil, Omul fără însuşiri, traducere din limba
germană de Mircea Ivănescu, Iaşi: Polirom, 2008.
3. Flann O'Brien, „Buchhandlung", în The Best of Miles
(Londra: Picador, 1974).
BIBLIOTECA NOPŢII 509
BIBLIOTECA ŞI IMAGINAŢIA
1. Henry Fielding, Amelia, 1:10 (1752), vol. VI şi VII din
The Complete Works of Henry Fielding, Esq. (Londra:
William Heinemann, 1903).
2. Ginzberg, The Legends of the Jews; vol. 1, p. 5.
3. „The sun itself is but the dark simulacrum, and light
but the shadow of God." („Soarele însuşi nu este altceva
decât o copie întunecată, iar lumina este umbra lui
Dumnezeu.") Sir Thomas Browne, The Garden of Cyrus, II.
BIBLIOTECA NOPŢII 511
IDENTITATEA BIBLIOTECII
1. Ideea a fost propusă de K.W. Humphreys, în
splendida serie de conferinţe Panizzi. Consultaţi K.W.
Humphreys, A National Library in Theory and in Practice
(Londra: Biblioteca Britanică, 1987), de care m-am folosit
îndeaproape pentru acest capitol.
2. U. Dotti, Vita di Petrarca (Roma şi Bari: Laterza,
1987).
3. Citat în Humphreys, A National Library in Theory
and in Practice.
4. Ibid.
5. Harris, The Reading Room.
6. Citat în Humphreys, A National Library in Theory
and in Practice.
7. Report from the Select Committee on the British
Museum together with the Minutes of Evidence, appendix
and index ( Raport al Comitetului Special asupra Muzeului
Britanic, alături de Dovezi, anexă şi index) (Londra:
Camera Comunelor, 14 iulie 1836), citat în Humphreys, A
National Library in Theory and in Practice.
8. Edward Miller, Prince of Librarians: The Life and
Times of Antonio Panizzi (Londra: Publicaţiile Bibliotecii
Britanice, 1988).
9. Edmund Goose, „A First Sight of Tennyson", în
Portraits and Sketches (Londra: William Heinemann,
1912).
BIBLIOTECA NOPŢII 517
ÎNTOARCEREA ÎN BIBLIOTECĂ
1. Bram Stoker, Dracula, capitolul 3, traducere de
Barbu Cioculescu şi Ileana Verzea, ediţie îngrijită de
Valeriu Cîmpeanu, Craiova: Editura Tribuna, 1993.
2. Ibid., capitolul 3.
3. Mary Shelley, Frankenstein sau Prometeul modern,
în româneşte de Adriana Călinescu, postfaţă de Mircea
Ivănescu, Bucureşti: Editura Albatros, 1973.
4. Ibid., capitolul 7.
518 ALBERTO MANGUEL
5. Ibid., capitolul 4.
6. Ibid., capitolul 6.
7. Aceste cuvinte („O, Ziditorule, cerutu-ţi-am / Din lut
să mă frămânţi? Te-am îndemnat / Din neguri să mă
işti?...") sunt culese din Paradisul pierdut, Cartea 3, şi au
fost folosite ca epigraf pe pagina de titlu a volumului
Frankenstein sau Prometeul modern de Shelley. Leonard
Woolf, adnotator al romanului lui Mary Shelley, referindu-
se la cuvintele emoţionante şi perfecte ale monstrului, a
spus următoarele: „Ca epigraf (sau epitaf) al omenirii,
fraza «Iertare cer că vă tulbur» este neîntrecută."
8. Shelley, Frankenstein sau Prometeul modern, capitolul
7.
9. Seneca, „On the Shortness of Life", în The Stoic
Philosophy ofSeneca.
CONCLUZIE
520 ALBERTO MANGUEL
DREPTURI DE IMAGINE
http://wwwiatinamericanstudies.org/juan-
zumarraga.htm; p. 118 Biblioteca de Referinţe din Toronto,
Biblioteca Publică din Toronto (TRL); p. 120 Biblioteca
Regală, Copyright ®Biblioteca Britanică, 60.g.l2; 121
Biblioteca de Catalunya, fotografie S0ren Lauridsen, 2006;
pp. 122-123 (sus) Freie Universität, ® Foster and Partners; p.
123 Bibliothèque Nationale de France, ® Dominique
Perrault/SODRAC (2006); p. 124, sus planul parterului
Bibliotecii Wolfenbüttel, Lambert Rosenbusch,
Wolfenbüttel, fosta rotondă a bibliotecii, imaginea
proporţiilor după Serlio, Primo Libro de Geometria p 13v,
Nicolini Vineţia (1551) Design Industrial 04, Thomas Helms
Verlag Schwerin 2000, p7; jos plan al unei biblioteci dintr-o
mănăstire carolingiană, colecţia Autorului; pp. 126-127
designul fantasmagoric al lui Boullée pentru o bibliotecă,
colecţia Autorului; p. 129 Sala Labrouste, fotografie de
Diane Asseo Griliches ® Library: The Drama Within (Uni-
versity of New Mexico Press, 1996); p. 130 sală de lectură,
colecţia Autorului; p. 131 schiţa lui Panizzi, colecţia
Autorului; p. 133 rafturi, colecţia Autorului; p. 134 schiţa lui
Michelangelo, colecţia Autorului; pp. 136-137 scară,
Biblioteca Medicea Laurenziana, n. 226/2006, Vesibolo
(Scala di Michelangelo)/Microfoto; p. 140 planul parterului
Bibliotecii din Pergamon, colecţia Autorului; p. 149
Biblioteca Habott, David Sauveur/Agence VU; p. 151
peşterile din Dun-huang, prin bunăvoinţa
www.worldtravelgate.net; p. 152 Diamantul Sutra,
Copyright ® Biblioteca Britanică Or 8210/P.2; p. 161 portret
al lui Kipling, Biblioteca Congresului, Secţia Carpenter
Kipling, (LC-USZ62-59457); p. 174 frescă înfăţişând scena
Judecăţii de Apoi, fotografie, Thomas Hallon Hallbert; p. 177
Aby Warburg, fotografie: Institutul Warburg; p. 186 panou
mnemozinic, Aby Warburg, Atlas Mnemozinic, panoul 32:
„Moreska", fotografie: Institutul Warburg; p. 192 Robinson
Crusoe, colecţia Autorului; p. 203 Biblioburro, ® Oscar
Monsalve, 2005; p. 210 carte de rugăciuni germană, colecţia
Autorului; p. 214 Birkenau, Arhivele de Stat ale Rusiei, secţia
pentru Filme şi Documente Video; p. 219 Jacob Edelstein,
Fotografia lui Jacob Edelstein, neg. 5144 ® Muzeul Evreiesc
din Praga; p. 220 biblioteca ghetoului din Theresienstadt,
colecţia Autorului; p. 229 Shah Muhammad Rais, fotografie,
Ole Berthelsen, TV 2 Nettavisen, Norvegia; p. 230 Booker T.
Washington, Cheynes Studio, Hampton, Virginia, 1903; p.
231 Biblioteca Cossitt, Colecţii Speciale, Bibliotecile afiliate
Universităţii din Maryland; p. 233 bibliotecă din Bagdad,
Joel Preston Smith, www.joelprestonsmith.com; p. 234
Codul lui Hammurabi, prin bunăvoinţa
http://employees.oneonta.edu/farberas/arth/Images/ARTH
200/politics/hammurabi.jpg; p. 241 Borges, ® Eduardo
Comesana; p. 244 Gargantua, C Lebrecht Music & Arts; p.
246 casa lui Rabelais, colecţia Autorului; p. 248 Sir Thomas
Browne, Gwen Raverat, Sir Thomas Browne, 1910,
®DACS/SODART 2006; p. 250 Dickens, Biblioteca
BIBLIOTECA NOPŢII 525
102, 148, 194, 200, 203, 253, Johnson, Samuel, 77, 83,
273 226, 227
Hope, A.D., 107 Judecata de Apoi, frescă,
Hristos, cu viţă-de-vie 174
dătătoare de viaţă, 15, 18 Kafka, Franz, 31, 259
Hugo, Victor, 64, 163, kaizerul Wilhelm II, 209
213, 217, 253 Huxley, Aldous, Kastner, Georges, 265 Keats,
97 Huysmans, Joris Karl, 64, John, 22, 44 Keller, Helen,
253 237
Iacob I, 260 Khalikan, Ahmad ibn
Ibn al-Nadim, 51, 52, 232, Muhammad, 49 King, Cyril,
293 Iliada, 203 69
infernul, diverse imagini Kipling, Rudyard, 162,
ale, 31, 215, 217, 166, 250
218,241 informaţii, în biroul său, 161
acumulare de, 9 Ioan, Sfântul Kodama, Măria, 1657 Korb,
(apostol), 164, 239, 286 Hermann, 120 Korn, Rachel,
împrumutarea cărţilor, 232 Krass, Peter, 93 Kremer,
gânduri despre, 67 întuneric, Johann Paul, 215
efecte ale, 239-240 l'Hermite, Tristan, 15, 18
Jama'a, Ibn, sfatul său Labrouste, Henri, 128,129,
pentru cititori, 168 132, 134 Larbaud, Valéry, 41
James, Henry, 147, 166, Laurence, Margaret, 175
263 Lawrence al Arabiei, 273 Le
Jefferson, Thomas, 69, Breton, André-Francois, 77
240 Le Pen, Jean-Marie, 112
Johnson, Lionel, 66 lectură. De asemenea,
BIBLIOTECA NOPŢII 540
Dadian. Consultaţi
enciclopedii
Zola, Emile, 86,211
Zumârraga, Juan de, 108-lW
Zweig, Stefan, 211
CUPRINS
Cuvânt înainte......................9
Mitul bibliotecii....................13
Ordonarea bibliotecii...........37
Spaţiul bibliotecii.................61
Puterea bibliotecii................83
Umbra bibliotecii.................97
Forma bibliotecii.................115
Biblioteca şi hazardul..........145
Atelierul din bibliotecă........157
Biblioteca mentală.............171
Insula bibliotecii..................189
Supravieţuirea bibliotecii....207
Biblioteca şi uitarea............223
Biblioteca şi imaginaţia.......237
Identitatea bibliotecii..........257
întoarcerea în bibliotecă.....271
Concluzie.............................283
Mulţumiri............................288
Note....................................290
Drepturi de imagine............308
Indice..................................310
Alberto Manguel
ISTORIA LECTURII
traducere din limba engleză de Alexandru Vlad
=. Istoria lecturii este o celebrare spectaculoasă a
ISTORIA
rasei umane. De la tăbliţele cerate la CD-ROM, de la hoţii de
cărţi la incendiatorii de cărţi, de la bufonii cărţilor la sfinţii
cărţilor, eseul de faţă (condimentat cu 140 de ilustraţii)
despre misterele cititului urmează firul istoriei tumultuoase,
în vârstă de 6 000 de ani, a cuvântului scris, al cărei adevărat
erou este, de fapt şi de drept, cititorul. Dacă vă place să
citiţi, în sfârşit v-aţi descoperit povestea.