Sunteți pe pagina 1din 6

Sima Anca

RATIA ALIMENTARA LA ADULT

Ratia alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate care satisface in mod optim


toate nevoile nutritive ale individului intr-o perioada de timp delimitata (de obicei 24 h).

In alcatuirea unei ratii alimentare se urmaresc doua obiective importante :

a)     stabilirea nevoilor nutritive ale organismului ;

b)     stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea


acestor nevoi prin alimente care sa asigure aportul de calorii si
factori nutritivi
corespunzator cu starea individului.

Nevoile nutritive ale organismului se pot imparti in : nevoi energetice (calorice) si plastice
(in factori nutritivi).

Energia organismului unab este asigurata prin metabolizarea substantelor calorigene


(monozaharide, acizi grasi si aminoacizi).

Producerea de energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor ,


proteinele avand rol deosebit in cresteres i reproducereAmintim ca 1 g glucide, prin ardere
in organism, furnizeaza cca 4,1 calorii ; 1 g lipide, cca 9,3 calorii ; 1 g proteine, cca 4,1
calorii.

Se deosebesc : nevoi energetice bazale si nevoi energetice de relatie.

Nevoile energetice bazale (cheltuiala minima de energie sau metabolismul bazal)


reprezinta energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, la
cel putin 12 ore de la ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ultima ingestie de
proteine, in conditii de neutralitate termica (20—21°).

Metabolismul bazal reprezinta energia de intretinere a organismului necesara pentru


mentinerea homeostaziei termice, a repartitiei diferite a ionilor in spatiile organismului, a
mentinerii eterogenitatii structurale si a diferitelor functii vitale din organism.

Metabolismul bazal nu are o valoare fixa, ci este dependent de o serie de factori legati de
organism sau din mediul inconjurator. Dintre acestia amintim :
Metabolism bazal barbat: [666+(13,7*greutate in kg)+(5*inaltime in cm)-
(6,8*varsta in ani)]= X kcal/zi

Metabolism bazal femeie: [655+(9,5*greutate in kg)+(1,8*inaltime in cm)-


(4,7*varsta in ani)] = X kcal/zi

La aceste valori se adauga 30% din metabolismul bazal pentru sedentari, 50%
pentru efort fizic moderat, 100% pentru efort fizic intens.

Greutatea ideala barbat = 50+0,75*(inaltimea in cm-150)+(varsta-20)/4

Greutatea ideala femeie = [50+0,75*(inaltimea in cm-150)+(varsta-20)/4]*0.9

greutatea -> se considera ca metabolismul bazal, pentru un adult normal, este egal cu 1
cal./kilocorp/ora. Deci, la un individ de 70 kg, acesta va reprezenta 1 680 cal./24 de ore.
Acest mod de exprimare a metabolismului bazal este insa valabil numai la persoanele
normoponderale, la care exista un echilibru intre talie si greutate.

inaltimea reprezinta un alt criteriu de variatie a metabolismului bazal. In functie de


aceasta s-a stabilit ca valoarea cheltuielii minime de energie este de 9—9,5 cal./cm/24 de
ore.

Forma corpului poate influenta metabolismul bazal. Dintre doi indivizi cu aceeasi greutate,
unul scund si gras va avea o cheltuiala energetica minima mai redusa decat unul inalt si
subtire.

Prezenta masei adipoase in proportie crescuta, in dezavantajul masei protoplasmatice


active, va determina o scadere a metabolismului bazal.

Varsta. La nastere, acesta este cu cca 30% mai redus decat la adult. Creste treptat in
primele luni, atingand valoarea de la adult ; apoi, depasind-o pe aceasta, ajunge la o
valoare maxima de 2—2,5 cal./kilocorp/ora la varsta de 1 1/2 — 2 1/2 ani. Dupa ce a atins
aceasta cifra maxima, valoarea metabolismului bazal incepe sa scada treptat catre
adolescenta, ajungand la cifrele de 1,2—1,5 cal./kilocorp/ora, atinge valoarea adultului
intre 20 si 25 de ani, apoi va scadea usor dupa varsta de 45 de ani, la 0,9 ; 0,8 ; 0,7
cal./kilocorp/ora, pe masura ce individul creste in virsta.

Sexul Diferentierea incepe in jurul varstei de 3 ani, se accentueaza la pubertate,


ramanand in continuare, tot restul vietii, cu 8—10% mai mare la indivizii de sex masculin.
Sarcina duce la o crestere a metabolismului bazal cu 10—12% in prima sa jumatate, apoi
cresterea se accentueaza ajungand la 20—25% in a doua jumatate a gestatiei.

- in cursul alaptarii, cresterea metabolismului bazal este de 30%.

Temperatura mediului ambiant. Astfel, frigul intensifica procesele de termogeneza,


crescand concomitent metabolismul bazal cu cca 6—8%. Temperatura ridicata a mediului
ambiant (in cazul expunerilor repetate) determina o micsorare a metabolismului bazal cu
cca 10—15%.

Nivelul caloric al ratiei alimentare Astfel, subalimentatia duce la o reducere a


metabolismului bazal, in timp ce alimentatia hipercalorica intensifica metabolismul de
baza.

Exista stari patologice care sunt insotite de o intensificare a


metabolismului bazal. Astfel sunt: hipertiroidismul, bolile febrile (care cresc cu cca 8%
valoarea acestuia, pentru fiecare grad peste 37 0), leucemiile etc.

Nevoile energetice de relatie includ nevoile calorice suplimentare (peste metabolismul


bazal) cerute de ingestia alimentelor, termoreglare si travaliu muscular.

Nevoile pentru incorporarea hranei. Astfel, arderea proteinelor necesita un surplus


energetic de 20—40%, a glucidelor 6—8% si a lipidelor 2—5°/o. Actiunea dinamica
specifica incepe sa se manifeste la cca 30 minute de la ingerarea hranei, atinge maximum
la 2—3 ore, scazand apoi treptat, in 10—12 ore, spre nivelul bazal . Intr-un regim
alimentar mixt echilibrat, aceasta se considera ca reprezenta cca 10% din valoarea
calorica a ratiei.

Mentinerea constanta a temperaturii corpului necesita un consum energetic suplimentar


valorii metabolismului bazal. Valoarea consumului energetic se considera a fi de cca 3—
10%, dar variaza in functie de o serie de factori, ca : sezon, clima, mod de viata (locuinta,
imbracaminte etc.), ca si de capacitatea reactiva a individului.

Travaliul muscular . Valoarea acesteia depinde de o serie de factori, ca : intensitatea


efortului depus, ritmul de munca (continuu sau discontinuu), raportul intre efort si pauza,
durata activitatii musculare s.a.

Valori calorice raportate la greutatea corporala, in functie de efortul fizic depus :

repaus la pat -> 25-30 cal./kilocorp


exercitiu usor -> 35-40 cal./kilocorp
exercitiu moderat -> 45-55 cal./kilocorp
exercitiu foarte greu -> 50-60 cal./kilocorp.
Altii calculeaza surplusul de calorii peste valoarea metabolismului bazal, in functie de
diferitele activitati, in felul urmator :

pentru viata sedentara 800—900 cal. in plus ;


pentru activitatea usoara 900—1 400 cal. in plus ;
pentru activitatea moderata 1 400—1 800 cal. in plus ;
pentru munca grea 1 800—4 500 cal. in plus ;
2. Nevoile plastice (in factori nutritivi).

Raportata la valoarea calorica a ratiei, nevoia de proteine trebuie sa reprezinte cca 12—
18% din aceasta, adica 70—125 g /24 de ore.

Ratia proteica variaza in functie de o serie de factori :

varsta, spre exemplu, influenteaza necesarul de proteine. Acesta este mai ridicat in primii
ani de viata, scade apoi treptat la adolescent si adult, devenind la batrani usor scazut sub
valoarea adultului normal (raportat la kilocorp greutate ideala).
travaliul muscular determina o crestere a necesarului de proteine. Majorarea poate
ajunge, in cazul efortului intens (munca manuala sau la sportivi), pana la 50% fata de cei
cu activitate sedentara.
anumite stari fiziologice, cum sunt cresterea, sarcina, lactatia, impugn majorarea
aportului proteic
in anumite stari patologice se creste aportul proteic.
1 gram de proteina elibereaza in organism aproximativ 4.1 calorii. Intr-o
ratie alimentara corecta, proteinele au o pondere de 12-15%, din care 60%
provin din surse animale, iar 40% din surse vegetale.
Sursele de proteine animale sunt carnea, pestele, ouale, laptele, branza, iar
cele de origine vegetala sunt painea, pastele fainoase, fructele, leguminoasele
uscate.
Nevoia de lipide 

Sub aspect cantitativ aceasta se evalueaza la cca 25—35% din totalul caloriilor, la copii si
adolescenti, si la 20—30°/0, la adulti, ceea ce reprezinta cam 1—2 g/kilocorp/zi.

 1 gram de lipide elibereaza ~9.3 calorii. Intr-o ratie alimentara corecta,


lipidele au o pondere de 20-30%, din care 70% sunt de origine animala, iar 30%
de origine vegetala.

Ratia lipidica depinde de o serie de factori, ca :

- varsta. La copii, nevoia este mai crescuta decat la adult. La


batrani, aceasta scade pe masura inaintarii in varsta.

- temperatura mediului ambiant, temperaturile scazute insosite de umezeala si curenti


de aer maresc nevoia de lipide pana la 35—40% din valoarea calorica
a ratiei.

- efortul fizic indelungat si greu, in profesiunile care solicita


cheltuiala mare de energie, mai ales cand se supraadauga si temperatura
scazuta a mediului in care acesta se efectueaza, impune majorarea ratiei
lipidice. Efortul de viteza (sportivi), hipoxia, altitudinea scad, in general, necesarul de lipide
in favoarea glucidelor.
- in timpul sarcimi se recomanda o usoara scadere a ratiei lipidice
catre limita inferioara (15—20%), intrucat grasimile maresc tendinta la
acidoza.

Se va avea in vedere ca proportia de grasimi vegetale sa constituie o treime sau maximum


jumatate din cantitatea totala de grasimi administrate, asigurandu-se astfel aportul de acizi
grasi polinesaturati esentiali necesari alimentatiei rationale.

Grasimile alimentare au fost impartite, din punctul de vedere al continutului lor in acizi
grasi, in urmatoarele categorii :

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi saturati : untul, smantana, frisca, grasimea
provenita de la animalele terestre, margarina
obisnuita, grasimea de palmier si de nuca de cocos ;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi mononesaturati : uleiul


de arahide, uleiul de masline, galbenusul ;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi polinesaturati : uleiul de porumb, uleiul de soia,
uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapita, uleiul de peste.

Este cunoscut efectul grasimilor ingerate asupra nivelului colesterolului sanguin. Se


mentioneaza ca grasimile bogate in acizi grasi saturati au efect hlpercolesterolemiant, cele
bogate in acizi grasi mononesaturati au efect usor hipocolesterolemiant sau indiferent, in
timp ce grasimile bogate in acizi grasi polinesaturati au efect net hipocolesterolemiant. De
aceea, la cei cu niveluri ridicate ale colesterolului si, in general, o data cu inaintarea in
varsta se recomanda folosirea in proportie crescuta a grasimilor care contin acizi grasi
polinesaturati, concomitent cu reducerea celor cu continut ridicat de acizi grasi saturati in
componenta lor.

Nevoia de glucide este evaluata la 50—60% din valoarea calorica globala, adica cca
4—7 g/kilocorp/zi. Aceasta, de fapt, completeaza ratia calorica dupa acoperirea nevoii de
proteine si lipide, fiind dependenta de proportia acestora.

Se recomanda preponderenta produselor bogate in amidon, fata de dulciurile concentrate,


pentru a preveni dezechilibre ale dieteiAlimente cu un continut mare de glucide
sunt: faina, orezul, biscuiti, paine, fasole, mazare, cartofi, miere de albine,
struguri, prune, cirese, mere, pere, zahar, bomboane, dulceata, gem, prajituri,
ciocolata.

Nevoile hidrice ale organismului, care se apreciaza in jurul cifrei de 2500 ml/zi, sunt in
general acoperite printr-o ratie alimentara echilibrata. Aportul hidric este reprezentat de
apa continuta in alimente (cca 800—1000 ml), de apa ingerata ca atare (cca 1 000—1 200
ml) si de apa rezultata din arderile metabolice (cca 200—300 ml), cunoscut fiind faptul ca
prin arderea unui gram de lipide rezulta 107 ml apa, prin arderea unui gram de glucide
rezulta 55 ml apa si prin arderea unui gram de proteine rezulta 41 ml apa . .
– APA – aceasta reprezinta cel mai important constituent al organismului,
mediul in care au loc toate reactiile biochimice. Este necesar sa existe un
echilibru intre ingestia s eliminarea apei din organism.

Exemplu: apa ingerata: direct 1200-1500 ml, legume/fructe 900 ml, prin
oxidarea hidrogenului 300 ml = 2400-2700 ml

apa eliminata: urina 1200-1500 ml, respiratie 300 ml, transpiratie 750 ml,
materii fecale 150 ml  = 2400-2700 ml

Nevoia de elemente minerale este acoperita, in general, printr-o ratie alimentara


echilibrata.

Elementele care au rol important in crestere, cum sunt calciul, magneziul, fierul, fosforul,
iodul, se vor da in cantitati mai mari la copii si adolescenti, ca si femeilor insarcinate sau
care alapteaza

Nevoia de vitamine  Vitaminele liposolubile sunt aduse indeosebi prin alimentele de


origine animala, in timp ce vitaminele hidrosolubile sunt aduse atat prin alimente de
originele animala, cat si prin cele de origine vegetala.

Cresterea, sarcina, lactatia maresc nevoile in unele vitamine, fapt de care trebuie sa se
tina seama in alcatuirea ratiei alimentare la astfel de indivizi.

Sima Anca

S-ar putea să vă placă și