Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nevoile nutritive ale organismului se pot imparti in : nevoi energetice (calorice) si plastice
(in factori nutritivi).
Metabolismul bazal nu are o valoare fixa, ci este dependent de o serie de factori legati de
organism sau din mediul inconjurator. Dintre acestia amintim :
Metabolism bazal barbat: [666+(13,7*greutate in kg)+(5*inaltime in cm)-
(6,8*varsta in ani)]= X kcal/zi
La aceste valori se adauga 30% din metabolismul bazal pentru sedentari, 50%
pentru efort fizic moderat, 100% pentru efort fizic intens.
greutatea -> se considera ca metabolismul bazal, pentru un adult normal, este egal cu 1
cal./kilocorp/ora. Deci, la un individ de 70 kg, acesta va reprezenta 1 680 cal./24 de ore.
Acest mod de exprimare a metabolismului bazal este insa valabil numai la persoanele
normoponderale, la care exista un echilibru intre talie si greutate.
Forma corpului poate influenta metabolismul bazal. Dintre doi indivizi cu aceeasi greutate,
unul scund si gras va avea o cheltuiala energetica minima mai redusa decat unul inalt si
subtire.
Varsta. La nastere, acesta este cu cca 30% mai redus decat la adult. Creste treptat in
primele luni, atingand valoarea de la adult ; apoi, depasind-o pe aceasta, ajunge la o
valoare maxima de 2—2,5 cal./kilocorp/ora la varsta de 1 1/2 — 2 1/2 ani. Dupa ce a atins
aceasta cifra maxima, valoarea metabolismului bazal incepe sa scada treptat catre
adolescenta, ajungand la cifrele de 1,2—1,5 cal./kilocorp/ora, atinge valoarea adultului
intre 20 si 25 de ani, apoi va scadea usor dupa varsta de 45 de ani, la 0,9 ; 0,8 ; 0,7
cal./kilocorp/ora, pe masura ce individul creste in virsta.
Raportata la valoarea calorica a ratiei, nevoia de proteine trebuie sa reprezinte cca 12—
18% din aceasta, adica 70—125 g /24 de ore.
varsta, spre exemplu, influenteaza necesarul de proteine. Acesta este mai ridicat in primii
ani de viata, scade apoi treptat la adolescent si adult, devenind la batrani usor scazut sub
valoarea adultului normal (raportat la kilocorp greutate ideala).
travaliul muscular determina o crestere a necesarului de proteine. Majorarea poate
ajunge, in cazul efortului intens (munca manuala sau la sportivi), pana la 50% fata de cei
cu activitate sedentara.
anumite stari fiziologice, cum sunt cresterea, sarcina, lactatia, impugn majorarea
aportului proteic
in anumite stari patologice se creste aportul proteic.
1 gram de proteina elibereaza in organism aproximativ 4.1 calorii. Intr-o
ratie alimentara corecta, proteinele au o pondere de 12-15%, din care 60%
provin din surse animale, iar 40% din surse vegetale.
Sursele de proteine animale sunt carnea, pestele, ouale, laptele, branza, iar
cele de origine vegetala sunt painea, pastele fainoase, fructele, leguminoasele
uscate.
Nevoia de lipide
Sub aspect cantitativ aceasta se evalueaza la cca 25—35% din totalul caloriilor, la copii si
adolescenti, si la 20—30°/0, la adulti, ceea ce reprezinta cam 1—2 g/kilocorp/zi.
Grasimile alimentare au fost impartite, din punctul de vedere al continutului lor in acizi
grasi, in urmatoarele categorii :
- grasimi alimentare bogate in acizi grasi saturati : untul, smantana, frisca, grasimea
provenita de la animalele terestre, margarina
obisnuita, grasimea de palmier si de nuca de cocos ;
- grasimi alimentare bogate in acizi grasi polinesaturati : uleiul de porumb, uleiul de soia,
uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapita, uleiul de peste.
Nevoia de glucide este evaluata la 50—60% din valoarea calorica globala, adica cca
4—7 g/kilocorp/zi. Aceasta, de fapt, completeaza ratia calorica dupa acoperirea nevoii de
proteine si lipide, fiind dependenta de proportia acestora.
Nevoile hidrice ale organismului, care se apreciaza in jurul cifrei de 2500 ml/zi, sunt in
general acoperite printr-o ratie alimentara echilibrata. Aportul hidric este reprezentat de
apa continuta in alimente (cca 800—1000 ml), de apa ingerata ca atare (cca 1 000—1 200
ml) si de apa rezultata din arderile metabolice (cca 200—300 ml), cunoscut fiind faptul ca
prin arderea unui gram de lipide rezulta 107 ml apa, prin arderea unui gram de glucide
rezulta 55 ml apa si prin arderea unui gram de proteine rezulta 41 ml apa . .
– APA – aceasta reprezinta cel mai important constituent al organismului,
mediul in care au loc toate reactiile biochimice. Este necesar sa existe un
echilibru intre ingestia s eliminarea apei din organism.
Exemplu: apa ingerata: direct 1200-1500 ml, legume/fructe 900 ml, prin
oxidarea hidrogenului 300 ml = 2400-2700 ml
apa eliminata: urina 1200-1500 ml, respiratie 300 ml, transpiratie 750 ml,
materii fecale 150 ml = 2400-2700 ml
Elementele care au rol important in crestere, cum sunt calciul, magneziul, fierul, fosforul,
iodul, se vor da in cantitati mai mari la copii si adolescenti, ca si femeilor insarcinate sau
care alapteaza
Cresterea, sarcina, lactatia maresc nevoile in unele vitamine, fapt de care trebuie sa se
tina seama in alcatuirea ratiei alimentare la astfel de indivizi.
Sima Anca