Pluripartidismul politic

Formele pluralismului

Nume si prenume:Udrea Malina, Georgescu Andreea

Colegiul National “Mihai Viteazul” Ploiesti
Data:14.02.2022
1. Principiul pluralismului și dreptul de asociere
Termenul de „pluralism” este utilizat în moduri diferite, în funcție de domeniul de
referință (politic, cultural etc.). În ceea ce privește domeniul politic, adică ceea ce are de a
face cu organizarea și administrarea comunităților umane, pluralismul este apreciat ca
principiu fundamental al democrației și al statului de drept. Pluralismul înseamnă
recunoașterea diferențelor existente în societate, asigurarea condițiilor pentru manifestarea și
menținerea acestor diferențe, precum și reprezentarea diferențelor la nivelul factorilor de
decizie.
După cum știm, fiecare cetățean are interese și aspirații proprii și totodată diferite, mai
mult sau mai puțin, de ale celorlalți. Pentru ca acestea să fie cunoscute, iar după aceea să fie
luate în considerare de cei care exercită puterea, de stat, cetățenii se pot asocia în grupuri mai
mari sau mici, potrivit cu interesele pe care le au.
Astfel, în conformitate cu principiul constituțional al pluralismului, în cadrul articolului
40, alineatul (1), Constituția României precizează faptul că cetățenii se pot asocia liber în
partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere, precum organizațiile
neguvernamentale, comitetele, ligile, asociațiile profesionale, religioase, ale consumatorilor
etc., cu scopul de a participa la viața societății, pentru realizarea unor interese legitime
comune. Cu excepția partidelor politice, toate celelalte forme de asociere fac parte din
societatea civilă. Dreptul de asociere implică responsabilități și anumite limite ce vizează
scopurile și activitatea, membrii și caracterul asociației.

2.Pluralismul politic
Cetățenii, într-un stat democratic, sunt liberi să se asocieze și să formeze partide politice,
să aleagă partidul din care doresc să facă parte. Partidele politice sunt grupuri de oameni
constituite în vederea cuceririi și exercitării puterii. Ele promovează interesele politice,
economice, sociale, ideologice, culturale etc. ale unor grupuri, clase, comunități locale,
comunități etnice sau religioase.

Situația în care într-un stat funcționează mai multe partide politice, iar acestora le este
recunoscut dreptul de a acționa pentru obținerea dreptului de a guverna, se numește
pluripartidism. Pluripartidismul este o trăsătură definitorie a societăților democratice.

Activitatea partidelor are la bază o anumită doctrină (liberală, social-democrată,

socialistă, conservatoare etc.) și un anumit program (ce include direcții de acțiune pentru
rezolvarea problemelor existente și administrație). În scopul dobândirii puterii, partidele
politice își desemnează candidați, iar aceștia încearcă să convingă electoratul, în cadrul
campaniilor electorale, să le ofere votul. Totodată, atunci când alegerile nu oferă majoritatea
niciunei formațiuni politice, acestea se pot alia, formând coaliții.
 Partidele se pot afla la guvernare sau în opoziție. Partidul de guvernământ sau coaliția
de guvernământ exercită actul de guvernare, beneficiind de majoritatea parlamentară ca
urmare a voturilor obținute în urma alegerilor sau a înțelegerilor încheiate cu alte partide.
Partidele aflate la guvernare stabilesc și realizează politica internă și externă a țării, iar
partidele de opoziție propun alternative la propunerile inițiate de către guvern și informează
cetățenii și societatea civilă în legătură cu aceste aspecte.
In România, pluripartismul a fost inițial instituit ca dispozitiv de expresie și de
disciplinare politică a pluralismului susceptibil să se manifeste în societate. Pluralitatea
partidelor a fost mai apoi conceptualizată sub forma unui pluripartism raționalizat, inserat
într-o viziune funcțională asupra democrației în care partidele răspund unei „utilități publice“.
minuțios reglementată, aceea de a asigura integrarea politică a cetățenilor și de a conferi
legitimitate democratică instituțiilor politice, de a sutura societatea și regimul politic. Această
clarificare și calibrare a statutului și rolului partidelor a lăsat însă deschisă chestiunea vocației
guvernamentale a partidelor, a transformării „voinței politice“ a cetățenilor exprimată prin
intermediul partidelor în politici, respectiv în acțiuni ale statului.

Aplicatii:
1. Care ar fi consecințele situației în care societatea nu ar fi organizată conform
principiului pluralismului și nu ar fi recunoscut dreptul de asociere? În perechi,
formulați câteva consecințe ale unei astfel de situații.

2. Accesează site-urile Senatului României (Senatorul dumneavoastră/Căutare) și al

Camerei Deputaților (Structuri parlamentare/Deputații) și realizează o listă cu
partidele politice reprezentate în Parlament.

Surse:
-soar.info/ssoar/bitstream/handle/document/44741/ssoar-studiapolitica-2013-1-
ionescu-Consolidarea_partidelor_politice_si_reforma.pdf?
sequence=1&isAllowed=y&lnkname=ssoar-studiapolitica-2013-1-ionescu-
Consolidarea_partidelor_politice_si_reforma.pdf
-https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Educatie%20sociala/
U0MgRURJVFVSQSBDT1JW/cap08/p54.html