Neuro c1

 NEUROLOGIA ð STIINTA SISTEMULUI NERVOS (SN)

 TOPOGRAFIC, SN :

– CENTRAL(encefal si maduva spinarii)

– PERIFERIC - 12 perechi nervi cranieni si 31 perechi nervi spinali
 FUNCTIONAL, SN:

– SISTEMUL VIETII DE RELATIE; SNC SI SNP prin care organismul primeste excitatia venita
din mediul extern, elaborand raspuns adecvat
– SISTEMUL NERVOS VEGETATIV(AUTONOM) care regleaza si controleaza activitatea
organelor interne(SN simpatic si SN parasimpatic)
 Creierul uman este constituit din 200 miliarde de celule care comunica intre ele prin 100
trilioane contacte
 Acest caracter particular al organizarii sale genereaza performante extraordinare, fiind
obiectul unor cercetari multidisciplinare(18 premii Nobel pt. descoperiri in domeniul SN)
 Cu toate uriasele progrese realizate in domeniul cercetarii SN, necunoscutul ramane
infinit mai mare decat cunoscutul
 UNITATEA FUNDAMENTALA STRUCTURALA A SN ESTE CELULA NERVOASA =
NEURONUL
 -Celula cea mai specializata din organism

 -Nu se mai divide dupa viata fetala

 -Alcatuit din → corp celular(pericarion)

→ prelungirile sale(dendrite si axoni)

 Sistemul nervos central (SNC=asigura integrarea in mediul extern). Este format din
encefal si maduva spinarii
 Sistemul nervos periferic (SNP=asigura integrarea in mediul extern).

 - 31 perechi nervi rahidieni(spinali)

 - 12 nervi cranieni

 Sistemul nervos vegetativ (controleaza activitatea SNC,SNP si a organelor interne) -

simpatic - parasimpatic
 Clasificare funcţională a neuronilor

 •Neuroni aferenţi (senzitivi) – transportă informaţia spre sistemul nervos

 •Neuroni eferenţi (motori) – transportă informaţia dinspre sistemul nervos

  •Interneuroni – transmit informaţia în interiorul sistemului nervos

 –Interneuroni de proiecţie – transportă semnale spre alte regiuni ale sistemului nervos

 –Interneuroni locali – transmit semnale în cadrul aceleiaşi regiuni

Sinapsa Reprezinta conexiunea dintre doi sau mai multi neuroni

 Sinapsele pot fi localizate oriunde – la nivelul dendritelor (1), corpului celular (2),
axonului (3) sau terminatiilor axonale (4)
 Tipuri de sinapse:

1. Chimice: folosesc mediatori chimici pentru transmiterea semnalului

2. Electrice: semnalul se transmite direct prin intermediul unor jonctiuni speciale (gap
jonctions) care leaga membrana presinaptica cu cea postsinaptica
Tipuri de mediatori chimici:
1. Acetilcolina (placa neuromusculara)
2. GABA
3. Glutamat
4. Adrenalina
5. Noradrenalina
6. Serotonina
7. Dopamina
 Nevroglia : Celule gliale, de 10 ori mai numeroase decat neuronii ce au capacitatea de
diviziune
 Au rol nutritiv, de izolare electrica, in transmiterea impulsului nervos, protectie,
fagocitoza neuronilor distrusi si epurarea substantelor toxice
 Bariera hemato-encefalica: formata din prelungirile celulelor gliale si endoteliul
capilarelor cerebrale, cu rol in protectia fata de agenti toxici si excretia produsilor de
catabolism
 Tipuri de cellule gliale: In SNC:

• Astrocite
• Oligodendrocite (sintetizeaza teaca de mielina)
• Celule ependimare
• Microglii
 In SNP:

• Celule Schwann
 • Nevroglii satelite din ganglioni periferici
Nervul > Este format din mai multi axoni, avand si capilare cu rol nutritiv
Impartirea functionala a encefalului :
Lobul frontal: Personalitate,comportament si aptitudini sociale, emotii si dispozitie,
rationament si luarea deciizilor, initiativa si planificare, memorie, miscare, miros, vorbire
 Lobul parietal: Sensibilitatea tactila ( la atingere), termica si dureroasa ( termo-
algica), integrarea multiplelor informatii senzoriale, face posibil ca o persoana sa
realizeze diferenta intre dreapta si stanga, calcule, citit si scris
 Lobul temporal: Vorbire si intelegerea cuvintelor, memorie, auz, emotii
Lobul occipital: Situati in portiunea posterioara a creierului si sunt principalele zone ale
creierului responsabile cu vederea
 Cerebelul: Localizat sub lobii occipitali, format din doua emisfere unite printr-o structura
numita vermis, are rol in: echilibru,vorbire, controlul miscarilor ( coordonare), mers
 Trunchiul cerebral: structura care realizeaza conexiunea dintre creier si maduva spinarii
si are un rol critic pentru:respiratie ( automata,involuntara), bataiile cordului ( inimii),
tensiunea arteriala, inghitire, miscarea ochiilor, mers
Trunchiul cerebral
Alcatuit din bulb rahidian ,punte si mezencefal .realizeaza conexiunea dintre creier si maduva
spinarii si are rol critic pt respiratie ,bataile cordului,T A , inghitire , miscarea ochilor,mers
In el isi au originea 10 din cei 12 nervi cranieni
l isi aDiencefalul
Situat superior si anterior fata de trunchiul cerebral

Format din: talamus, hipotalamus, epitalamus si subtalamus

Hipotalamus: este legat de glanda hipofiza prin sistemul port hipotalamo-hipofizar si are rol in
secretia hormonala (oxitocina si vasopresina, GnRH, somatostatina), reglarea proceselor
metabolice, termoreglare, instinct alimentar, reglarea ritmului crcadian
Maduva spinarii Măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la vertebra
cervicală C1 până la vertebra lombară L2. De acolo, are o formațiune terminală numită fillum
terminale. Fillum terminale împreună cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează
„coada de cal”.
Intre L3 si L4 – punctie rahidiana
Clinic : Afectare – orice pierdere sau anomalie a unei functii psihologice, fiziologice sau
anatomice
Disabilitate – orice restrictionare sau lipsa a abilitatii de a efectua o activitate in conditiile
considerate ca normale pentru o persoana
Handicap – dezavantajul unui individ, rezultand din afectare sau disabilitate, care limiteaza sau
impiedica executarea unui anumit rol social pentru individul respectiv
Ce abordeaza kinetoterapia?
-deficitele motorii
-spasticitatea din afectiunile cronice
- mentinerea tonusului muscular normal
-tulburarile de echilibru
-pozitiile vicioase
-invata pacientul sa-si foloseasca restantul functional
-mentinerea unei stari psihice normale ,cu integrare socio-familiala adecvata
-educa apartinatorii pentru ingrijirea pacientului
 Deficitele motorii 1 -sunt cauzate de afectarea neuronului motor central (calea
piramidala) si/sau neuronului motor periferic (nervi rahidieni)
 2 -genereaza:

 -sindrom de neuron motor central

 -sindrom de neuron motor periferic

 Hemiplegie=jumatatea dr sau stg a corpului(mbr sup+ inf de aceeasi parte)

 Paraplegie=ambele membre inferioare

 Tetraplegie=afectarea celor 4 membre

 Diplegie brahiala =ambele mbr superioare

 Monoplegie=afectarea unui membru(sup sau inf)

 Cauzele bolii: Genetice

 Afectiuni perinatale

 Traumatisme

 Formatiuni compresive

 Accidente vasculare cerebrale

 Afectiuni inflamatorii si autoimune

 Afectare secundara in cadrul altor boli

  Afectiuni degenerative ale SN

Etape : Semiologic, Topografic

 Etiologic – investigatii

 Investigatii: - Neinvazive :

-CT cerebral + medular

- IRM cerebral + medular
- fIRM
- PET
- Doppler vascular
- radiografii simple
- EEG
 Invazive : punctia rahidiana

 EMG

 VCM, VCS

 Biopsie musculara + nerv periferic

 Radiografii ale zonelor de emergenta nervoasa

Schema evaluării neurologice:

ANAMNEZA:
Anamneza : istoric afecţiune, diagnostic neurologic situaţie familială, socială studii - implicare în
viaţa socială
2. EXAMINARE
 Stare de constienta

 Functie cognitiva, vizuala, auditiva

 Capacitate de comunicare verbala si afectiva

 Capacitatea de a executa diverse actiuni sau comenzi (mersul, miscari ale membrelor,
echilibrul, activitati de autoingrijire)
 Status nutritional

 Tulburari trofice

 Integritatea sistemului osteoarticular

 Evaluarea functiilor respiratorii, circulatorii si excretorii

Semne clinice in afectarea sistemului nervos:

 Paralizii ale diferitelor segmente(deficite motorii de diferite grade)

 Tulburari de mers (pana la imposibilitatea mersului)

 Tulburari de echilibru, vertij(ameteala)

 Miscari involuntare (crize epileptice,tremor,spasme musculare,etc)

 Tulburari de memorie,comportament ,calcul,de vorbire,orientare

 Tulburari de sensibilitate (diminuarea sau pierderea simtului tactil,termic,dureros)

 Atrofii ale muschilor paralizati (scadere de volum,subtiere)

 Tulburari sfincteriene (incontinenta sau retentie)

 Tulburari trofice (escare,tegumente reci,cianoza extrmitatilor

 Atitudinea: E determinata de : paralizii, hipertonii musculare, atrofii musculare, miscari

involuntare, dureri (atitudini antalgice)
 Atitudini particulare:

•în boala Parkinson - atitudine rigidă, corpul anteflectat, capul, antebraţele şi genunchii
uşor flectaţi (aspect de „semn de întrebare”), cu o mimică inexpresivă, privire fixă şi
clipitul foarte rar
•în meningită - poziţia de „cocoş de puşcă”
•în paralizia radialului – mână balantă, “în gât de lebădă
 Echilibrul static : Este tulburat în leziuni ale sistemului vestibular, sistemului
extrapiramidal (boala Parkinson), în tabes şi polinevrite
 Proba Romberg:

- Bolnavul, în poziţie verticală, cu picioarele apropiate, cu vârfurile şi călcâiele lipite, este

rugat să închidă ochii. În caz de leziuni vestibulare şi ale sensibilităţii profunde (tabes,
polinevrite), bolnavul nu poate menţine această poziţie (proba Romberg este pozitivă); la
cerebeloşi, proba Romberg este negativă
Echilibrul dynamic = mersul Poate prezenta următoarele tulburări:
 „spasmodic” - mers rigid, greoi, târând picioarele (scleroza în plăci);

 “târât” - cu căutarea unui punct de sprijin pentru mâini şi după ce-l găseşte, bolnavul îşi
trage piciorul (isterie, parapareze);
 “cosit” - duce lateral membrul inferior bolnav, descriind un semicerc (hemipareza
spastică)
  stepat” - piciorul cade balant, bolnavul flectează mult gamba pe coapsă şi coapsa pe
bazin pentru a nu atinge solul cu vârful degetelor (paralizia nervului sciatic popliteu
extern);
 „rigid” - mers cu paşi mici, cu corpul aplecat înainte (boala Parkinson);

 „dansant”, ţopăit (coree);

 talonat” - bolnavul prezintă o dimensionare greşită a mişcărilor, ridică membrul inferior

mai sus şi-l fixează pe sol cu călcâiul (tabes);
 „ebrios” - „în zig-zag", nesigur, pe două cărări, parcă ar fi beat (sindrom cerebelos);

 „legănat” - „de raţă” sau „mersul salutând”, cu aplecarea pe spate la fiecare pas (luxaţie
unilaterală congenitală de şold)
Motilitatea voluntara: Se cercetează:
 mişcările spontane, prin simpla inspecţie a bolnavului;

 amplitudinea mişcărilor (cerem bolnavului să execute diferite mişcări în diverse

articulaţii), viteza (rapiditatea cu care se face mişcarea) şi forţa musculară (se cere
bolnavului să execute o mişcare în timp ce medicul se opune ei)
Motilitatea activă poate prezenta un deficit parţial (pareză) sau total (paralizie). Denumirea
paraliziei este în raport cu segmentele afectate: monoplegie (paralizia unui membru),
hemiplegie (paralizia unei jumătăţi de corp cu membrele respective), paraplegie (paralizia
ambelor membre inferioare) şi tetraplegie (paralizia membrelor superioare şi inferioare); în cazul
parezei se folosesc termenii de monopareză, hemipareză, parapareză şi tetrapareză
Ameteala : Reprezinta a 3a cea mai frecventa cauza de prezentare la medic.
 Cea mai frecventa “nemultumire” a pacientilor peste 75 de ani.

 Evaluare pluridisciplinara: ORL, Neurologie, Cardiologie, MF.

Vertijul - falsa senzatie de miscare :

 a propriei persoane (subiectiv)

 a mediului inconjurator (obiectiv/rotator)

 Senzatia poate fi limitata la extremitatea cefalica sau se poate resimti la nivelul intregului
corp.
 Senzatiile de invartire sau de rotire sunt relationate cu tulburari ale sistemului vestibular.

 Este necesar a se face diferenta cu senzatia de ameteala care precede o sincopa,

asociat hipotensiunii ortostatice, hiperventilatiei, anemiei, hipoglicemiei..
 Modalitate de debut

 Factori declansatori
  Factori agravanti

 Evolutie

 Caracterul

 Durata

 Semne si simptome asociative

Fiziopatologic : . Vertij periferic:

 ureche interna

 nerv vestibular

2. Vertij central:
 trunchi cerebral, cerebel,talamus , cortex , cai vizuale , sistem proprioceptiv

Vertijul de tip Central : Cauze: afectarea cerebelului, ischemie, hemoragie, tumori, scleroza
Clinic: vertij, greata, nistagmus vertical/ neregulat, dureri de cap, tulburari de mers

CURS 2 1.SEMIOLOGIA AFECTIUNILOR NEUROLOGICE

2.PATOLOGIE MEDULARA
Tulburările de coordonare a mișcărilor

Tulburările de coordonare – ATAXIE

Cauze:

•Factori centrali: Perturbarea funcțiilor cerebeloase – ataxie cerebeloasă

•Factori periferici: Insuficiența informațiilor proprioceptive (ataxie senzitivă)sau de cordoane

posterioare (ataxie tabetică)

Ataxia tabetica (în tabes) : Ataxia tabetica se caracterizeaza prin:

• mers talonat, cu baza largita;

• dismetrie cu hipermetrie, cand bolnavul inchide ochii;

• proba Romberg pozitiva;

• abolirea ROT (reflexe osteo-tendinoase)

Ataxia tabetica poate aparea ca o complicatie a sifilisului tertiar (neurosifilis), care produce degenerarea
lenta si progresiva a neuronilor din coarnele posterioare ale maduvei spinarii (apare dupa 20-30 de ani
de la infectie)

Ataxie cerebeloasa: Apare in leziuni cerebeloase si se caracterizeaza prin:

•dismetrie cu hipermetrie pusa in evidenta prin proba index-nas (se cere bolnavului sa duca degetul
aratator pe varful nasului) si calcai-genunchi (bolnavul, in decubit dorsal, este solicitat sa duca calcaiul
pe genunchiul opus) ;in ambele probe, bolnavul nu atinge tinta (dismetrie), ezita si chiar o depaseste
(hipermetrie) ;

 asinergie - defect de coordonare a miscarilor simultane care participa la executarea unei miscari
complexe ;

 adiadococinezia - imposibilitatea de a executa miscari repezi, succesive si de sens contrar-

evidentiata prin proba inchiderii si deschiderii rapide a pumnului si prin proba moristii

 tremuratura cerebeloasa statica (apare in timpul statiunii si mersului, dispare in decubit) si

kinetica (intentionala), in timpul miscarilor voluntare;

 tulburari de scris (neregulat, tremurat), de vorbire (sacadata, monotona, lenta) si de mers

(nesigur, in zig-zag).

Miscarile involuntare: Tremuraturile – miscari involuntare ritmice , egale si de amplitudine mica

Clasificare

•fiziologice – apar la frig, emotii

•patologice:

- parkinsoniana – apare in repaus si dispare la miscarile voluntare si in somn- in boala Parkinson

- basedowiana – ritm rapid de 8-10/sec.-in boala Basedow

- intentionala –in cursul miscarilor voluntare – in scleroza in placi, leziuni cerebrale

- alcoolica – tremuraturi mici,regulate , la degetele de la maini, mai accentuate dimineta pe nemancate ,

diminua dupa ingestia de alcool

- senila – ritm rar, intereseaza mainile si capul – dupa 70 de ani

III.Fasciculatiile musculare – contractii limitate la fibra musculara, se manifesta prin miscari ondulante
ale muschiului

IV.Miscari coreice – dezordonate bruste , accentuate de miscarile voluntare , diminua in repaus, dispar
in somn

V.Miocloniile – contractii involuntare bruste , de scurta durata , localizate la un singur muschi sau grup
muscular , nu dispar in somn , nu produc miscari ale segmentelor

VI.Crampele functionale – contractii tonice , trecatoare , limitate la un grup muscular care participa la
un act profesional , intotdeauna acelasi – crampa scriitorului, crampa pianistului
VII.Ticurile – miscari bruste , cu caracter semiconstient , accentuate de emotii, diminuate de vointa ,
dispar in somn

VIII.Trismusul – contractia muschilor maseteri cu imposibilitatea deschiderii gurii- in epilepsie, tetanos

Reflexele = rãspunsul motor sau secretor la un excitant din mediul intern sau extern

1. Reflexele cutanate se cerceteaza excitand pielea cu un varf de ac:

a) reflexul palmo-mentonier - leziuni piramidale;

b) reflexele cutanate abdominale (superior, mijlociu si inferior) - diminuat sau abolit in leziuni piramidale

c) reflexul cutanat plantar: excitatia marginii externe a plantei de la calcai spre degete produce, normal,
flexia degetelor; in leziuni piramidale, degetul mare face o miscare de extensie (semnul lui Babinski),
care poate fi insotita de desfacerea in evantai a celorlalte degete

2. Reflexele osteotendinoase (ROT)

cercetarea acestora se face cu ciocanele de reflexe, percutand tendonul si obtinand contractia

muschiului respectiv:

 reflexul rotulian

 reflexul achilian

 reflexul bicipital/ tricipital

 reflexul radial/ cubital

- ROT pot fi: - scazute (abolite): in tabes, mielite

- exagerate: in leziuni piramidale

3. Reflexele pupilare: •fotomotor (de acomodare la lumina): normal, pupilele se micsoreaza (mioza)

•de acomodare la distanta - pierderea reflexului fotomotor cu pastrarea celui de acomodare la distanta
se constata in sifilisul nervos (semnul lui Argyll-Robertson)

Clonus: succesiune de contractii involuntare ale unui muschi dupa extensia brusca a acestuia; apare in
lezarea neuronilor motori centrali, lezarea maduvei spinarii, encefalopatie hepatica, intoxicatii, scleroza
multipla

Poate fi pus in evidenta la nivelul gambei, rotulei, bicepsului brahial sau tricepsului brahial

•Reflexe de postura (primitive)

Reflexul Moro (pana la varsta de 4, 5 luni ca o reactie la pierderea sprijinului): copilul intinde bratele,
plange la crearea senzatiei de cadere

Reflexul palmar (de prindere): pana la 2, 3 luni de viata; provocat de atingerea palmei
  Tonusul muscular : hipotonie – nevrite, polinevrite, miopatii, sdr. Cerebeloase

 hipertonie –piramidala – plegii spastice

-extrapiramidala - Parkinson

 Troficitatea musculara : mentinuta de celula neuronului motor periferic, a carui

suferinta duce la atrofie musculara(amiotrofie) – atrofie neuropatica
 atrofii prin leziuni primitive ale muschiului (miopatii primitive) – lordoza accentuata,
picioare departate, omoplati inaripati
 mâna în “grifã”, cu atrofii musculare interosoase şi flexie fixã a degetelor, în paralizia de
nerv cubital

Tulburari trofice Tulburări trofice ale sistemului muscular

–Amiotrofiile: scaderea volumului unui muschi consecutiv lezarii fibrelor musculare (amiotrofie
miogena), a imobilizarii prelungite sau a lezarii fibrelor nervoase (amiotrofie neurogena)

Cauze:

Fracturi

Artroze

Neuropatii

Deficite nutritionale (marasm, Kwashiorkor)

Hepatopatie cronica

Tulburări trofice cutanate și mucoase - Escare = tulburari trofice : in paraplegii

 Tulburări trofice osteo-articulare
-Cifoscolioza (postura incorecta, leziuni neurologice, TBC, spondilita anchilozanta)
-Picior `scobit` ( paralizii musculare )
 Tulburari de constienta : a) Torpoarea (somnolenţa) este asemănătoare
fazei de inducere a somnului, având şi un grad de dezorientare (surmenaj,
boli febrile etc.).
 b) Obnubilarea - bolnavul răspunde cu greu la întrebări, dă impresia de “om
rătăcit” (stări toxice, boli infecţioase)
  c) Stupoarea reprezintă o accentuare a obnubilării, bolnavul prezentând
tulburări de memorie şi dezorientare temporo-spaţială (schizofrenie,
tumori cerebrale, boli infecţioase).
 d) Pierderea conştienţei:
 •Sincopa
•Coma: Se caracterizează prin pierderea totală a stării de conştienţă şi a vieţii de
relaţie, cu păstrarea funcţiilor vitale vegetative
 Coma : uşoară (precomă, subcomă), cu reacţie la excitanţi;
 vigilă, în care este păstrată sensibilitatea dureroasă;
profundă („carus”), cu pierderea totală a conştienţei şi reflectivităţii la excitanţii
externi, însoţită de alterarea gravă a funcţiilor vegetative (cardiorespiratorii);
acest tip de comă este obişnuit ireversibilă

Cauzele comelor: centrale (hemoragie, embolie, encefalită, meningită, tumori, traumatisme);

endogene (diabetică - hiper- şi hipoglicemică, uremică, hepatică, mixedematoasă, addisoniană);
exogene (intoxicaţii cu morfină, CO, somnifere, hipotermie etc.).

Semiologia și examenul tulburărilor de vorbire

 Mijloace de comunicare:
1.Lingvistice:
Vorbirea articulată Scrisul Limbajul interior
2.Nonlingvistice
 Vorbirea:
•Componentă psihică
•Componentă fonatorie

Tulburări ale emisiunii și articulării cuvintelor:

1.Dislalii : bradilalia, logoreea, ecolalia, solilocvia
2.Disfonii - tulburarea emisiunii cuvintelor, ca urmare a paraliziei unor
elem.fonatorii
-afonia-imposibilitatea emiterii oricaror sunete
-Ex. : paralizie n. Recurent
3.Disfazii - Tulburare ce perturba articularea cuvintelor, ritmul, modulatia,
inflexiunile sau accentul tonic al vorbirii (Ex.: cerebeloasa, extrapiramidala)
4.Alalii
Afazia = tulburări ale recepției, comprehensiunii, formulării și expresiei
simbolurilor verbale
1. Afazia Broca (motorie): dificultati in exprimarea limbajului, intelegerea
limbajului este neafectata
2. Afazia Wernicke (senzitiva): tulburari ale intelegerii limbajului, uneori pana
la surditate verbala
3. Afazia globala
 4. Alexie: neintelegerea limbajului scris
5. Agrafie: dificultati sau incapacitatea exprimarii prin limbaj scris
Patalogie medulara
1. Sindromul de coada de cal
Afectarea structurilor nervoase medulare care alcatuiesc coada de cal (sub L2)
Clinic:
 Debut treptat, frecvent unilateral
 Durere lombara joasa si la nivelul MI
 Reflexe osteo-tendinoase diminuate sau abolite
 Tulburari de sensibilitate la nivelul perineului, MI(anestezie in sea),
asimetrice_
 Deficit motor si atrofii musculare (paraplegie flasca)
 Tonus scazut al sfincterului anal, tulburari vezicale (retentia urinara)
 Tulburari trofice tegumentare in zonele cu hipo/anestezii
 Tulburari de dinamica sexuala
 Prezenta semnului Babinsky semnifica alt diagnostic( compresie medulara)
2.Sindromul de con medular
 Afectarea conului medular (T12-L2)
 Debut brusc si bilateral
 Afectarea reflexelor achiliene cu pastrarea celor rotuliene
 Durere lombara si la nivelul MI
 Tulburari senzitive bilaterale, simetrice
 Deficit motor
 Tulburari de dinamica sexuala mai frecvente decat in sindromul de coada
de cal
  Retentie urinara si incontinenta anala

3.Mielita=inflamatia axonilor si a structurilor izolatoare

Poliomielita (paralizie infantila) = boala infectioasa virala (poliovirus) ce se transmite de la om la om pe

cale fecal-orala; afecteaza SNC, meningele si neuronii motori

Clasificare:

 Spinala (cea mai frecventa)

 Bulbara

 Bulbospinala

Afectarea neuronilor motori periferici, unele persoane neprezentand deficit motor persistent; initial se
produce un deficit motor intins apoi ramane localizat la nivelul unor grupe musculare

 In afectarea bulbara si bulbospinala, pot fi interesati nervii cranieni: dispnee, dificultati de

vorbire, inghitire, pareza faciala, vedere dubla

 Preventie: vaccinare

4.Siringomilia= formarea de chisti in maduva spinarii

 Cauze: tumori, hemoragii, mielopatie postiradiere, infarcte, arahnoidita spinala

 Clinic: durere, tulburari de sensibilitate, motorii, trofice, modificarea coloanei vertebrale,

cefalee, nistagmus si deficite ale nervilor VII-XII (localizare bulbara)

 Diagnostic: Electrofiziologie

IRM

Mielografie

 Tratament: drenajul chisturilor

5. Tumori vertebrale

Tipuri: sarcoame,meningioame, hemangioame, neuroblastoame, lipoame, glioame,metastaze

Localizare:

Intradural: intramedular (gliom), extramedular (sarcom)

Extradural: metastaze, sarcoame

Clinic: dureri, nevralgii, mobilitate afectata, deficit motor/senzitiv

Diagnostic:PET-CT, CT, IRM, Mielografie

Tratament: chirurgical, chimioterapie, radioterapie