ANATOMIE 3 mai 2022

Dezvoltarea viscerocraniului
3 etape majore
1. Mugurire
2. Coalescenta
3. Compartimentare
Cav prin bucala, nazala si sinusurile paranazale – trans. Unei infectii se face foarte usor
CUB – cav bucala- 66 peeti
Bolta palatina- form dintr 2/3 ANT DUR, 1/3 pos musculo-aponevrotică

Incepe in saptamana 6 aceasta etapa. In acelasi timp avand loc si compatimentarea cavitatii
naxzale cu rezultatul fiind cele doua fose nazale -dr si stg.
A. Comp orizantala a cav oronazale
Acest proces are ca rezultat formarea boltii palatine care separa cav bucala de cea
nazala. Acest proces se produce in sapt 5-12 si este unul din cele mai importante
procese din cadrul dezvoltarii intrauterine. Se realizeaza prin aparitia unor procese
mezodermice ce parcug o evolutie complexa.
1. Procesul palatin median apare in saptamana 5 are forma unei pene si formeaza
palatul primar- reprezinta de fapt portiunea palatina a segmentului intermaxilar.
Prin osificare acest proces va forma o mica parte a palatului dur de la adult.
2. Procesele palatine laterale sunt niste prelungiri ce pornesc de pe partea interna a
mugurilor maxilari in saptamana 6. Initial au o directie aproape verticala
coborand pe marginile limbii. In saptamana 7 limba coboara in arcul mandibular
avand o pozitie protruziva, dupa care se aplatizeaza. In acest context in
saptamana 9, procesele palatine laterale se vor putea deplasa in pozitie
orizontala, deasupra limbii. Aceasta rotatite se datoreza sintezei si hidratarii
acidului hialuronic din comozitia matricilor extracelulare, iar asezarea in plan
orizontal este determinata si de orientarea celulelor mezenchimale si a fibrelor
de colagen.
Apofiza palatina mediana fuzioneaza cu cele doua apofize palatine laterale care se
alipesc si median intre ele, dar si cu marginea inferioara a septului nazal, formand
astfel PALATUL SECUNDAR.
Acest proces incepe in saptamana 9, progreseaza antero-posterior si se termina in
saptamana 12.
Pozitia orificiului incisiv la adult marcheaza de fapt locul de intalnire a apofizelor palatine si
serveste drept reper intre palatul secundar si primar.
Rafeul palatin median indica loculș de sutura a celor doua apofize palatine laterale. !!! din
cauza acestor doua procese complicate de sutura, cele mai frecvente defecte ale fetei apar
in cursul compartimentarii orizontale si sunt despicaturile labiale sau palatine.
In partea anterioara a palatului secundar are loc o condensare mezenchimala din care
printr-un proces de osificare encondrala se va dezvolta palatul dur. In partea anterioara,
initial se formeaza premaxila care include si incisivii. Se extinde apoi spre procesele palatine
laterale, care se vor osifica numai in partea lor anterioara. Posterior, are loc o condensare
mezenchimala, dar miogena, ce o sa duca la formarea palatului moale si a uvulei.
Dupa formarea boltii palatine, mugurele frontonazal isi reduce dezvoltarea, in timp ce
mugurii maxilari si-o accentueaza. Aceasta dezvoltare inegala a mugurilor duce la oprirea
dezvoltarii fetei in sens sagital la om!. (La animale ce-i doi muguri se dezvolta egal si
formeaza botul.)
B. Compartimentarea sagitala a cavitatii nazale
- Realizata de septul nazal care are urmatoarea origine:
a. Partea membranoasa se formeaza din
1. Segmentul intermaxilar al mugurilor nazali interni – care se dezvolta
cranial (in sus)
2. Mugurele fronto-nazal
b. Partea cartilaginoasa provine din baza craniului.
In luna a doua, in partea poterioara a septului catilaginos, apar mai multe
puncte de osificare, din care se dezvolta VOMERUL, iar ulterior in luna a treia
si chiar a patra, in fata acestuia se va dezvolta lama perpendiculara
etmoidului.
Unirea septului cartilaginos cu palatul se face in saptamanile 9-12. In final,
fosele nazale se deschid catre faringe, prin COANE NAZALE.
Osificarea viscerocraniului
Majoritatea oaselor viscerocraniuluinse osifica prin osificare de membrana.
Mandibula se osifica mixt. Unele portiuni prin osificare de mem, altele
encodnrala. Mad se form din cart lui Mekel al primului arc faringian.
Mandibula se osifica incepand din ziua 30-40 de viata intrauterina; pentru
fiecare hemi mandibula sunt descrise mai multe puncte de osificare.
- Unul central- punctul principal
- Secundar/ incisiv
- Mentonier
- Condilian
- Coronoidian
- Pt spina lui Spix/ lingula mandibulei

Dezvoltarea cavitatilor aeriene paranazale.

1. Sinusurile maxilare- se dezvolata in luna a treia din invaginari ale sacului nazal care
se extinde in oasele maxilare. La nastere aceste sinusuri maxilare au aprozimativ 3-
4mm si ajung la o dezvoltare maxima ca si dimensiune la aprox. 25 de ani, dupa ce
erup toti dintii.
2. Celulele etmoidale apar in luna a cincea ca invaginari ale meatului mijlociu.inainte de
varsta de doi ani, C.E. sunt mici si reduse ca numar. Ele se dezvolta intre 6-8 ani.
3. Sinusurile frontale incep sa se dezvolte dupa nastere, la 5-6 luni. Au origine diferita,
nu sunt simetrice si dreneaza separat in fosele nazale. Unul la nastere din celulele
etmoidale anterioare, celalalt din meatul mijlociu.
4. Sinusul sfenoidal se dezvolta la 5 luni dupa nastere din celulele edmoidale
posterioare care se extind in osul sfenoid
Particularitatile craniului fetal (in raport cu craniul adultului)
1. Oasele sunt separate prin suturi, ocupate de tesut conjuctiv (simfibroze)
2. Prezinta fontanele
3. Neurocraniul este mult mai dezvoltat decat viscerocraniu
4. Partile oaszelor ce se dezvolta din mai multi centrii de osificare nu sunt sudate
5. Dintii nu sunt erupti
6. Sinusurile paranazale nu sunt dezvoltate
7. Marginea inferioara a orbitei este la acelasi nivel cu marginea inferioara a orificiului
nazal osos
8. Canalul auditiv extern este scurt, membrana timpanului fiind la suprafata
9. Apofiza mastoida nu este bine dezvoltata, iar gaura stilomastoidiana (prin care iese
nervul acusticovestibular si facial ) care este situata superficiala. Aplicarea
forcepsului poate afecta cu usurinta nervul facial sau timpanul