Cursul 1:

Proiectarea preliminara arhitecturala – structuala a cladirilor etajate:

a) Stabilirea formei generale in plan si elevatie

b) Proiectarea preliminara a suprastructurii vertical (pereti, stalpi)

c) Proiectarea preliminara a planseelor

d) Proiectarea preliminara a infrastructurii

“ In procesul de proiectare preliminara, alegerea configuratiei de ansamblu a cladirii este atributia

principala a arhitectului. Conceptia structurii revine inginerului de structuri, dar nu poate fi indepententa
de cerintele functionale si de imagine arhitecturala formulate de investitor si architect.”

Principiile generale ale alcatuirii arhitectural – structurala a cladirilor etajate cu pereti strcturali din
zidarie:

Cladirile cu pereti structurali din zidarie vor fi alcatuiti astfel incat sa se realizeze un ansamblu spatial
unitar format din:

a) Elemente vertical: pereti structurali dispusi pe 2 directii neparalele

b) Elemente orizontale: plansee, care de regula, vor fi rigide in plan orizontal

(A) legatura intre pereti structurali de pe cele 2 directii principale, la colturi, intersectii si ramificatii,
care se vor realiza prin:

a) teserea zidariei

b) Armaturi dispuse in rosturile orizontale

c) stalpisori de beton armat turnati in strepii zidariei

d) continuitatea betonului si a armaturilor din centuri/ stratul median al ZIA (zidarie cu inima armata)

(B) legaturi intre plansee si peretii structurali care se vor realiza dupa cum urmeaza:

a) la peretii din ZIA (zidarie cu inima armata) prin centuri de beton armat turnate pe toti peretii

b) la peretii din ZC (zidarie confinata) prin inglobarea/ ancorarea armaturilor din stalpisori in sistemul de
centuri de la fiecare planseu

c) la peretii din ZIA (zidarie cu inima armata) prin inglobarea/ acordarea armaturilor din stratul median al
peretelui de centuri de la fiecare planseu
! Alcatuirea cladirilor in plan:

- adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrica (data de forma in plan) si simetrie
mecanica (=> din dispunerea in plan a peretilor structurali) sau cu disimetrii limitate

- aria planseului constanta la toate nivelurile cladirii (se accepta reduceri de arie, de la un nivel la
nivelul imediat superior, de cca. 10 – 15% cu conditia ca traseul si rigiditatea structurii vor fi
aproximativ = pe cele 2 directii principale ale cladirii si vor fi mentinute aproximativ = pe toata
inaltimea cladirii

- reducerea de rezistenta si/sau de rigiditate se vor realiza prin scaderea grosimii, densitatii
zidurilor, rezistentei zidariei la compresiune.

Criterii de regularitate in plan:

Sistemul strctural simplu, continuu, va avea suficienta capacitate de rezistenta si rigiditate si va asigura
un traseu direct si neintrerupt al foretelor vertical si orizontale pana la terenul de fundare.

Cladirile cu pereti strcturali din zidarie vor fi considerate cu regularitate geometrica structurala in plan
daca forma in plan:

- este aproximativ simetrica cu cele 2 directii ortogonale

- este compacta (contururi regulate si un numar redus de coluturi intrande)

- eventualele retrageri nu depasesc 10% din aria planseuui sau 1/5 din dimensiunea laturii
respective.

- Rigiditatea planseelor este suficienta de mare incat sa fie asigurata compatibilitatea deplasarilor
laterale ale peretilor structurali sub efectul fortelor orizontale.

Cladirile cu pereti strcturali din zidarie vor fi considerate cu regularitate geometrica si structurala in
elevatie daca:

- Inaltimile nivelurilor adiacente sunt = sau variaza cu cel mult 20%

- Peretii structurali au in plan aceleasi dimensiuni la toate nivelurile supraterane

- Nu exista niveluri “slabe” (cu rigiditate si/sau capacitatea de rezistenta mai mica decat cele ale
nivelurilor suprapuse ca urmare a suprapunerii unui perete).

! Separarea cladirii in tronsoane: ( se va face in urmatoarele conditii) (fragmentarea cladirii cu rosturi)

- Lungimea cladirii depaseste valorile maxime
- Forma in plan are neregularilati care depasesc limitele
- Terenul prezinta neregularitati
! Rosturile de separatie intre cladirile/ tronsoanele adiacente se vor proiecta in functie de rolul in
structura:
a) Rosturi complete: traverseaza atat structura, cat si suprastructura
a.1) rosturi de tasare: rol in a limita eforturile in structura datorate neuniformitatii terenului de
fundare si/sau valorilor tasarilor in cazul fundarii pe terenuri dificile
b) rosturi partiale: se realizeaza numai in suprastructura:
b.1) rosturi seismice: rol in a elimina/ reduce efectele torsiunii de ansamblu in cazul cladirilor cu
forme complexe in plan; in cazul cladirilor cu lungime totala mare, rosturile seismice vor traversa
in fundatiile pentru a evita nesincronismul miscarii seismice la fundatiile situare la distante mari.
b.2) rosturi de contractie – dilatare: limiteaza eforturile care pot => din variatiile de
temperatura/ ca efect al fenomenelor reologice specific zidariei/ betonului
Rosturile se vor realiza prin dublarea peretilor structurali, vor fi plane si vor separa complet atat
elementele structural, cat si elementele nestructurale ale cladirii.
Inchiderea spatiului dintre tronsoane se va face cu materiale/ dispositive care nu impiedica miscarea
relativa a tronsoanelor alaturate, impermeabile la apa si aer, nu permit propagarea focului si sunt
acceptabile din punct de vedere al aspectului.
Nu se permite inchiderea rosturilor cu tencuiala.

Conditiile privind dimensiuni ale cladirii:

a) Dimensiuni in plan: pentru cladirile cu pereti structurali din zidarie fundate pe terenuri normale,
lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 50 m; pentru cele fundate pe terenuri dificile mai mica
de 50 m.
b) Dimensiunile in elevatie: numarul maxim de niveluri peste sectiunea de incastrarea si valorarea
minima constructive asociata densitatii peretilor structurali se limiteaza in functie de:
- Acceleratia seismica
- Expunerea la cutremur
- Tipul elementelor pentru zidarie
Alegerea tipului de zidarie se va face in functie de:
- Numarul de nivele supraterane
- Regularitate strcturala
- Grupa elementelor structural
- Acceleratia seismica pe amplasament
Alegerea sistemului de pereti strcturali se va face astfel incat sa satisfaca cerintele functionale, de
confort, de siguranta structurala, tipul circulatiilor, inaltimile de nivel, dimensiunilor spatiilor libere etc.

Structuri cu pereti desi (sistem):

- Inaltime de nivel ≤ 4 m
- Distantele maxime intre pereti pe cele 2 directii principale ≤ 9 m
- Aria celulei formata de pereti pe cele 2 directii principale ≤ 75 m.
Structuri mixte (dual): peretii strcturali conlucreaza cu cadre din beton armat pentru preluarea forelor
seismice.
Stabilirea dimensiunilor golurilor si amplasarea acestora in peretii strcutrali de zidarie se va face cu
respectarea cerintelor functionale, de plastica fatadelor si structural. Golurile sunt dispuse pe aceeasi
verticala la toate nivelurile sau prin dispunerea alternanta cu respectarea unor distante care sa permita
transmiterea incarcarilor printr- un sistem tip grinda cu zabrele.
Grosimea peretilor de zidarie, exterior si interior, strcturali/nestructurali si a panourilor de zidarie
inramate in cadre, va fi = cu cea mai mare valoare => pentru satisfacerea simultana a:
- Sigurantei strcturala
- Izolarii termice (economie de energie) + fonica
- Productiei la foc
Lungimea nimica a spaletilor adiacenti golurilor se limiteaza in functie de cea mai mare inaltime a
golurilor adiacente sau in functie de grosimea peretelui.
Pozitionarea golurilor de dimensiuni mari vor si stabilite astfel incat sa nu conduca la reducerea rigiditatii
si a rezistentei planseelor si sa asigure transferul fortelor orizontale la peretii structurali fara concentrari
importante de eforturi. In acest scop, se va evita ppozitia golurilor la colurile planseelor, langa peretii de
contur sau alaturarea mai multor goluri.
! Prevederi referitoare la stalpisori:
A. La cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente de argila arsa si BCA, se vor
prevedea, ca masura constructive, stalpisori de beton armat:
- La colturile exterioare si intrande de pe conturul constructiei
- La casa scarii
B. La cladirile cu pereti structurali din zidarie confinata (ZC) cu elemente de argila arsa si BCA, se
vor prevedea, ca masura constructive, stalpisori din beton armat:
- La colturile exterioare si intrande de pe consturul constructiei
- La ambele capete ale fiecarui perete
- De ambele parti ale oricarui gol
- In lungul peretelui, astefl incat distanda dintre axele stalpisorilor si nu depaseasca 5 m in cazul
 strcturilor cu pereti desi (sistem figure) si 4 m in cazul stracturii cu pereti rari ( sistem celular).
- La intersectiile peretilor
- Pe toata inaltimea constructiei
Prevederi referitoare la centuri:
La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie (ZNA, ZC, ZIA), Iindiferent de zona seismica, se vor
prevedea centuri din beton in planul peretilor:
- La nivelul fiecarui planseu
- In pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari ( sistem celular) si la constructiile de
tip “sala/hala” ai caror pereti strcturali au inaltimea > 3,20 m.
- In cazul cladirilor cu mansarda/pod necirculabil si sarpanta din lemn, se vor prevedea culturi la
partea superioara a tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.
Cu;turi;le prevazute vor fi continue pe toata lungimea si vor alcatuii contururi inchise. Culturile de la
nivelul plaseelor curente si cele de acoperis nu vor fi intrerupte de goluri de usi si freest decat cu
exceptia situatiilor:
- Centura planseului curent, in dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada: stalpisori din beton
armat la ambele margini ale golului si o centura – buiandrug la podestul intermediat, legat de cei
2 stalpisori
- Centura peste zidul de la mansarda, in dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada: stalpisori
din beton armat la ambele margini ale golului, cu armaturile longitudinale ancorate
corespunzator in centura planseului inferior, centura peste parapetul de zidarie al ferestrei,
legat de cei 2 stalpisori.

Cursul 2:
Tipuri de zidarie:
- simpla/nearmata(ZNA): nu contine suficienta armature
- confinata (ZC): prevazuta cu elemente pentru confinare din beton armat dispuse vertical
(stalpisori) si orizontal (centuri), pe toate cele 4 laturi ale panoului, turnate dupa executarea
zidariei
- confinata si armata in rosturile orizontale (ZC+AR): in rosturile orizontale sunt prevazute
armature in cantitati suficiente, din otel sau alte materiale cu rezistenta semnificativa la
intindere, in scopul cresterii rezistentei la forta taietoare si a ductilitatii peretelui.
- Cu inima armata(ZIA): alcatuira din unul sau mai multe straturi de zidarie, inramata intru-un
cadru de beton armat/otel, executat dupa turnarea betonului/montarea cadrului metallic
Mortar => liant, nisip, apa
- Mortar – betonul (grount) = mortar pentru zidarie pentru utilizare generala => ciment, nisip,
pietris monogranulat, apa
 - Mortar adezic (glue) = mortar performant -> ciment, nisip fin si adezivi (polimeri)
Tipuri de pereti de zidarie:
- Perete structural: destinate sa reziste fortelor vertical si orizontale care actioneaza in principal in
planul sau
- Perete structural de rigidizare: dispus perpendicular pe peretele structural, cu care conlucreaza
la preluarea fortrlor vertical si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii acestuia.
- Pereti paraleli/ de contravantuire: in cazul cladirilor cu planseu care descarca pe o singura
directive, preiau fortele orizontale care actioneaza in planul lor; sunt pereti paraleli cu directia
elementelor principale ale planseului, care nu sunt direct incarcati cu forte vertical.
- Perete nestructural: nu face parte din structura principala a cladirii, poate fi suprimat (delimitat)
fara sa dauneze structurii.
Elemente pentru zidarie (materiale ce o alcatuiesc):
- Argila arsa (produsa din ceramice)
- BCA (beton celular auroclavizat)
- Elemente de beton, piatra, etc.

Cursurile 3-4-5:
Betonul = material de constructii artificial => liant (ciment), apa, agregate naturale/ artificiale (pietris,
nisip, piatra sparta) si uneori adaosuri.
Agregate naturale/artificiale:
- Ocupa cca. 75% din volumul betonului proaspat
- Beton obisnuit/ greu (aggregate grele naturale); beton usor (aggregate usoare
naturale/artificiale)
= capacitate de deformare limitata, material casant, rezistenta, buna la compresiune si slaba la
intindere (se asociaza cu armaturile din otel care au rolul de a prelua, pe baza conlucrarii cu
betonul, r=eforturile de intindere ce iau nastere in elementele strcturale de rezistenta ale
cladirilor aflate sub actiunea incarcarilor).
Avantaje:
- Investita de realizare a structurii este mai scazuta decat in cazul unei constructii metalice
- Durabilitate (nu necesita lucrari speciale de intretinere)
- Impermeabilitate la apa si foc
- Rezistenta la foc mare si medii agresive
- Se pot realiza diverse forme carhitecturale (depinde de: 1. Raportul a/c; 2. Cantitatea de ciment;
3. Cantitatea de parti fine din amestec)
 - Nu necesita forta de munca calificata
- Realizarea unor deschideri mari
Dezavantaje:
- Permeabilitate
- Conductivitate termica si fonica ridicata
- Demolarea este costisitoare, nu se poate reutiliza decat partial
- Fabricarea cimentului este poluata
- Rezistenta redusa la intindere
- Transformarile ulterioare sau eventualele consolidari sunt greu de executat
Betonul armat = material mixt (inglobarea berelor de otel in masa betonului proaspat)
Avantaje:
- Material ieftin
- Proprietati de rezistenta superioara altor materiale (lemn, zidarie)
- Rezistenta mare la acriunea focului
- Capata orice forma
Priza = process de intarire (incepe dupa cateva ore si practice dureaza pana la 2 – 3 saptamani)
Cimentul = calcar + argila
Adaosuri (pentru ciment),(prin reactia cu apa produc rezistente mai mari la agresivitate termica):
- Cimentoide: reactioneaza lent cu apa, cli , reactive favorizata de prezenta varului
- Hidraulice: reactioneaza cu apa in prezenta hidroxidului de calciu
- Gips: intarzierea prizei cu cca. 1 ora
- Clorura de calciu: accelereaza intarirea (1-2%) a betonului
- Plastifianti: imbunatateste lucrabilitatea betoanelor cu continut redus de apa
Solicitarile influenteaza rezistentele betonului prin urmatoarele caracteristici:
- Starea de efort creata: solicitari mono- , bi- sau triaxiala
- Modelul de aplicare al actiunilor:
● actiuni statice: intensitatii constante, monoton crescatoare sau luate in timp
● actiuni dinamice: instentitati variabile, in timp scurt, alternand ciclic intre o valoare maxima si
una minima intr-o perioada indelungata sau aplicate sub forme de socuri
- durata de actiune: solicitai de scurta durata (sub o ora) si lunga durata (mai mult de 1 ora).
Caracterizarea calitatii betonului se face prin:
- Clasa betonului – valoarea minima garantata a rezistentei la compresiune
- Marca betonului – rezistenta medie la compresiune
Factori care influenteaza rezistenta la compresiune a betonului:
- Marca cimentului (cu cat rezistenta cimentului este mai mare, cu atat rezistenta betonului
creste)
- Dozajul de ciment (cantitatea de ciment trebuie sa acopere suprafata laterala a agrefarelor si sa
umplre spatiile dintre acestea)
- Raportul a/c (cantitatea optima de apa pentru a obtine o valoare maxima a reziztentei
betonului)
- Agregatele de consacrare dau betoane cu rezistenta mai mare
●Betonul si otelul au aceiasi coeficienti de dilatare termica. Protectia armaturilor impotriva coroziunii
este asigurata de beton.
●Mecanismul de transmitere al eforturilor intre beton si armatura se numeste ADERENTA.
Cauzele aderentei:
- Incleierea (adeziunea fizico – mecanica)
- Frecarea
- Impanarea (inclestarea)
Factorii care influenteaza conlucrarea betonului armat cu amtatura:
- Clasa betonului (cu cat este betonul mai rezistent, cu atat rezistenta lui la intindere si forfecare
este mai mare, deci inclestarea betonului pe suprafata armaturii va fi mai puternica)
- Diametrul si numarul barelor
- Tasarea betonului
- Suprfata armaturilor: armaturile profilate conlucreaza mai bine betonul decat armaturile cu
suprafata neteda
- Natura solicitarii: batele de armatura din zona comprimara cu o aderenta mai buna decat a celor
din zonele intinse
- Modul de incarcare: in cazul solicitarilor repetate/alternante, aderenta betonnului la armatura
se deterioareaza
- Fretarea betonului
- Acoperirea cu beton a armaturilor si asigurarea unei distante corespunzatoare intre armaturi
! - Ancorarea corecta a armaturilor: asigurarea unei lundimi de ancorare arfel incat bara sa nu iasa
din beton inainte de a-si asigura capacitatea de rezistenta (ciocuri/placute metalice la capatul barei)
 !- Incadrarea armaturilor se face prin:
- Sudura: cu ajutorul elipselor, cu profile laminate, dimenisonate astfel incat sa preia un efect
capabil egal cu capacitatea rezistenta a armaturilor ce se innadesc.
- Dispozitive mecanice:
●piese semicilindrice: prin presare pe profilul armaturilor in zona de innadire se deformeaza
plactic si blocheaza pos deplasariii relative a celor 2 capete de bare
●mansoane cilindrice cu diamentrul mai mare decat al barelor ce se innadesc; in spariul celor 2
elemente turnanadu-se o topitura metalica care dupa racire si intarire fixeaza cele 2 bare
●prin suprapunere:eforturile se transmit prin bilele comprimate din beton
Armaturi din otel (rezistenta otelului creste cu marirea % din carbon)
Avantaje:
- Rezistenta mare la intindere si compresiune
- Ductile
- Coeficientul de dilatare termica al otelului este practic identic cu cel al betonului
Dezavantaje:
- Material corodabil (otelul)
- Rezistenta mica la foc.
- Plasticitatea/ductibilitatea oteluilui ↓ cu ↑ continut de carbon, la fel si sudabilitatea
- Pentru imbunatatirea deformabilitatii se recurge la alinierea cu alte metale (mangan, siliciu).
Modificare proportiilor otelului prin prelucrare:
- La cald: se conserva proportiile de deformare a otelului
- La rece: ↑ limita de curgere si rupere, iar deformarile specifice se reduc
● procedee:
- trefilare(tragere)
- torsadare (rasucire)
- laminare
Tipuri de armaturi pentru betonul armat:
- Flexibile (rigiditate redusa)
- Rigide (rigiditate ridicata), folosita la cladiri inalte cu schelet de rezistenta mixt, otel – beton
armat
- Inclinate (in cazul elementelor incovoiate)
- Repartitie (incarcari concentrate, pe directia opusa armarii placilor)
Armatura de confinare:
- Etrieri (pentru stalpi, grinzi, elemente liniare; se dispun transversal pentru fixarea armaturii
transversale + rol de rezistenta in preluarea eforturilor unitare principale de intindere)
- Fretele = armaturi dispuse in forma de spirala

- Armatura de montaj (scop de a fixa in carcase armaturile longitudinale si transversale de

rezistenta)

Betonul preia eforturile de compresiune, otelul(armatura) preia eforturile de intindere.

Otel pentru beton armat utilizate in Romania:
- OB37 – otel moale, cu sectiune circulara, suprafata neteda; conlucrare slaba cu betonul,
rezistenta mica, continut redus de carbon
- PC52 – continut limitat de carbon, cu adaosuri (mangan minim 1.4%, etc.), conlucrarea buna cu
betonul, suprafata profilata
- PC60 – continut ridicat de carbon, adaosuri mangan + siliciu, conlucrare buna cu betonul,
suprafata profilata
- BST500
- STNB – otel puternic ecruisat prin trefilare, suprafata neteda, aderenta la beton neglijabila
Sub efectul incarcarilor statice (de scurta durata, monoton crescatoare) se evidentiaza 3 stadii principale
de lucru:
- Elastic
- Elastico – plastic
- Plastic/ de rupere