Romanul realist-balzacian:

........::::� ,,Enigma Otiliei" de G. Cilinescu

I. Tema 'i viziunea despre lume

Context

Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei" apare la sfar�itul perioadei interbelice �i

este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu.

1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare

tematica

• Specie literara: ,,Enigma Otiliei" este un roman deoarece are o acµune ampla, desfa­
�urata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care participa numeroase
personaje.
• Tipologie I Curent literar: Este roman realist de tip balzacian, deoarece apar: tema famili­
ei, moti.vul mo�tenirii �i al paternitaµi, un narator obiecti.v, tehnica detaliului semnifica­
ti.v, personaje ti.pice pentru mediul in care traiesc �i pentru o anumita categorie sociala.
Depa��te modelul realismului clasic prin elemente ce tin de modernitate.

2. Temele romanului

• Prin tema, romanul este balzacian 'i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure�­
tene de la inceputul secolului al XX-lea, prezentand istoria mo�tenirii lui Costache
Giurgiuveanu �i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-�i face
o cariera, traie�te experienta iubirii �i a relatiilor de familie.

3. Elemente de structura 'i de compozi1ie

• Titlul inip.al, ,,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Autorul

schimba ti.tlul din motive editoriale �i accentueaza misterul protagonistei.
• Perspectiva narativi: intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din
perspectiva unui narator omniscient �i omniprezent.
• Compozitie: Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narati.ve, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu­
lui Tulea, Staruca etc.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii �i a casei lui mo�
Costache, din perspecti.va lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in
momente diferite ale existentei sale (in adolescenfa �i aproximativ zece ani mai tarziu,
,,dupa razboi"), dar �i prin reluarea, in final, a replicii de la inceput a lui mo� Costache
(,,Aici nu sta nimeni").
• Conflicte: Perspectiva mo�tenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza conflic­
tul succesoral dublu (printre ale carui consecinfe se va numara �i dezbinarea familiei
Tulea). Conflictul erotic prive�te rivalitatea dintre adolescentul Felix �i maturul Pasca­
lopol pentru iubirea Otiliei.
• Actiunea romanului se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: pe de o parte,
istoria mo,tenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, maturizarea tina­
rului Felix Sima (caracterul de Bildungsroman).
• Personaje: Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a de­
scrierii mediului �i fizionomiei pentru a sugera astfel trasaturile de caracter.
4.0pinie

,,Enigma Otiliei" este un roman realist (balzacian), dar depal?e�te modelul realismului
clasic prin spiritul critic l?i polemic.

Concluzie

,,Enigma Otiliei" de G. Calinescu este in egala masura un roman realist balzacian, dar
�i un roman care sfideaza intr-o maniera subtila conventiile balzaciene.
 I. Eseu privind tema �i viziunea despre lume
' intr-un roman realist-balzacian studiat
Context
Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei apare la sfar�itul perioadei in­
terbelice (o epoca in care aceasta specie literara se afirma putemic), �i este al
doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul roma­
nului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv �i metoda balzaciana (rea­
lismul clasic), dar depa�e�te acest program estetic, apeland la elemente de
modemitate.

1. Eviden�ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea roma­

nului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr­
o orientare tematica
Opera literara ,,Enigma Otiliei" este un roman deoarece are o actiune am- �
pla, desfa�urata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care partici- t!.i.l.eJuvui
pa numeroase personaje.
Este roman realist de tip balzacian deoarece apar tema familiei �i motivul . .
mo�tenirii �i al patemitapi, pentru ca structura este inchisa, iar relatarea in- �/
tamplarilor este facuta la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omni- =
scient, omniprezent �i obiectiv; este utilizata tehnica detaliului semnificativ
(descrierea amanunpta a strazii Antim, a caselor aflate pe strada �i a locuintei
lui Costache Giurgiuveanu), iar personajele sunt prezentate in relape cu me-
diul din care provin, fiind tipice pentru o anumita categorie sociala (Stanica
�
Rapu - arivistul �i avocatul demagog, Felix - intelectualul ambitios, Pascalo- e£em.en.U �
pol - aristocratul rafinat). Cu toate acestea, romanul depa�e9te modelul realis- �
mului clasic, prin spiritul critic 9i polemic, prin elemente ce tin de modernitate,
precum ambiguitatea personajelor. Astfel, mo� Costache nu este un avar dez-
umanizat, ci are o iubire patema sincera pentru Otilia. Pascalopol o iube�te pe
Otilia, patem 9i viril in acela9i timp.
Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne: comportamentismul �i
=..
..
reflectarea poliedrica (pluriperspectivismul). Pana in capitolul al XVI-lea,
·

Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fapte, gesturi, replici),
fara a-i cunoa�te gandurile din perspectiva unica a naratorului. Aceasta teh- �­
nica este dublata, pe acela�i spatiu narativ, de reflectarea personalitatii Otili- mentUm.u£ di.
ei in con�tiinta celorlalte personaje, ceea ce ii alcatuie�te un portret complex �
9i contradictoriu: este ,,fe-fetifa" cuminte �i iubitoare pentru mo9 Costache, �
fata exuberanta, ,,admirabilii, superioarii" pentru Felix, femeia capricioasa, ,,cu
un temperament de artistii" pentru Pascalopol, ,,o dezmiifatii, o stricatii" pentru
Aglae, ,,o fatii de�teaptii", cu spirit practic, pentru Stanica, o rivala in casatorie
pentru Aurica.
Un alt aspect modem, naturalismul, consta in interesul pentru procesele
�
psihice deviante, alienarea �i senilitatea, motivate prin ereditate �i mediu. Titi,

181
 fiul retardat care se indreapta spre dementa, este o copie a tatalui sau, Simian
Tulea. Aurica, fata batrana, invidioasa �i rea, este o copie degradata a mamei.
Amandoua au preocupari obsesive: Aglae - mo�tenirea, Aurica - dorinta de
a se casatori. Universul familiei Tulea se afla sub semnul bolii, al degradarii
morale reflectate in plan fizic.

2. llustrarea temei romanului prin doua episoade/citate/secvente

comentate
Prin tema, romanul este balzacian �i citadin. Caracterul citadin tine de
modernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure�tene de la inceputul
secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social �i economic (istoria mo�teni­
rii lui mo� Costache Giurgiuveanu), imaginea societatii constituie fundalul
pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, ina­
inte de a-�i face o cariera, traie�te experienta iubirii �i a relatiilor de familie.
0 secventa semnificativa pentru tema romanului este aceea a sosirii lui
Felix Sima in casa unchiului sau, Costache Giurgiuveanu. Patruns in locuin­
ta, Felix asista la o scena de familie: jocul de table. Observatia Aglaei Tulea,
sora lui mo� Costache, potrivit careia batranul face ,,azil de orfani" ii vizeaza
in mod direct pe Felix �i pe Otilia, Aglae percepandu-i pe tineri ca pe ni�te
rivali la mo�tenirea fratelui ei.
Un alt episod prin care este ilustrata tema balzaciana a mo�tenirii este
acela in care mo� Costache face un atac de apoplexie �i intreaga familie Tu­
lea, in frunte cu Aglae, ii ocupa militare�te casa, temandu-se ca Felix sau
Otilia �i-ar putea insu�i banii pe care batranul refuza sa-i depuna la banca.

3. Prezentarea a patru elemente de structura �i de compozitie ale

textului narativ, semnificative pentru tema �i viziunea despre
lume din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict, rela�ii
tcrnporak� �i spatiaJe, i n cipit, final, tehnici narative, perspectiva
na stilistice, Jimbajul personajelor etc.)

Titlul initial, ,,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a patemitaµi, de­

oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni�te
,,parinti". Autorul schimba titlul din motive editoriale �i deplaseaza accentul
de !a motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei.
Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator omniscient �i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di­
verselor ma�ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul
caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit �i de limbajul uniformizat.
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea
detaliilor: destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Sta­
nica etc. Un plan urmare�te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea
� mo�tenirii lui Costache Giurgiuveanu �i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al
doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la

182
Bucurei;;ti pentru a studia Medicina, locuiei;;te in casa tutorelui sau, avarul
Costache Giurgiuveanu i;;i traiei;;te iubirea adolescentina pentru Otilia. Uuipi1u.l
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,,intr-o seari'i de �
la inceputul lui iulie 1909") i;;i spatial (strada Antim din Bucurei;;ti, casa lui moi;; cacliul ,

Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul i;;i traseaza � *"

principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului i;;i �
este urmat de un epilog.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii i;;i a casei
lui moi;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/stri'iinul din familia Giur- �
giuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta i;;i aproxima- � eu
tiv zece ani mai tarziu, ,,dupi'i ri'izboi"). Simetria este sustinuta i;;i de raspunsul Ginaful
dat de moi;; Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,,Aici nu
sti'i nimeni".
Istoria moi;;tenirii include un dublu conflict succesoral: este vorba pe de o
parte, de ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia, i;;i pe de
alta parte, de interesul lui Stanica pentru averea batranului, care duce la dez- �
binarea familiei Tulea. Conflictul erotic privei;;te rivalitatea dintre adolescen-
tul f' elix i;;i maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei.
In conflictul pentru moi;;tenire se afla doua familii inrudite. Mem�rii acesto­
ra aparpn unor tipologii umane care contureaza universul social. In casa lui
Costache Giurgiuveanu, proprietarul averii, traiei;;te Otilia Marculescu, ado­
lescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a acestuia. Aid ajunge orfa­
nul Felix Sima, venit la tutorele sau din Bucurei;;ti pentru a studia Medicina.
Moi;;ierul Leonida Pascalopol, prieten al batranului vine in casa din dorinta de
a avea o familie i;;i din afecµune pentru Otilia, pe care o cunoai;;te de mica.
in casa vecina traiei;;te o a doua familie, inrudita cu prima, care aspira la
moi;;tenirea averii batranului. ,,Clanul" Tulea este condus de sora lui Costa­
che, Aglae. Din familie fac parte sotul acesteia, Simion Tulea i;;i cei trei copii
ai lor, Olimpia, Aurica i;;i Titi. Acestei familii i se adauga Stanica Ratiu, sotul
Olimpiei, dornic sa obtina moi;;tenirea.
Expoziµunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a ac-
tiunii in timp i;;i spaµu, veridicitatea suspnuta prin detaliile topografice (descrie- �
rea strazii), finetea observaµei i;;i notarea detaliului semnificativ. Caracteristicile �
arhitectonice ale strazii i;;i ale casei lui moi;; Costache sunt surprinse de ,,ochiul ciu¢ �­
unui estet", din perspectiva naratorului specializat, dei;;i observaµa ii este atri- =
buita personajului-reflector, Felix Sima, care cauta o anumita casa. Pentru Bal-
zac, ,,o casi'i este un document sociologic $i moral". Strada i;;i casa lui moi;; Costache
sugereaza, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort i;;i
bun gust a unor locatari bogati i;;i realitate: inculti (aspectul de kitsch, ameste-
cul de stiluri arhitectonice incompatibile), zgarciti (case cu ornamente din ma-
teriale ieftine), snobi (imitarea arhitecturii clasice), delasatori (urme vizibile
ale umezelii i;;i ale uscaciunii, impresia de paragina). Arhitectura sugereaza
imaginea unei lumi in declin, care a avut candva energia necesara pentru a
dobandi avere, dar nu i;;i fondul cultural.
Odata intrat in casa, Felix ii cunoa�te pe unchiul sau (un omulet straniu care
se teme de straini) i;;i pe veri�oara Otilia, apoi asista la o scena de familie: jocul

183
 de table. Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor pre­
zente in odaia inalta in care este introdus. Sunt realizate portretele fizice ale
personajelor, cu detalii vestimentare 1?i fiziologice care sugereaza, in maniera
clasica, anumite trasaturi de caracter 1?i sunt prezentate, in mod direct, starea
civila, statutul in familie, elementele de biografie. Toate aceste aspecte configu­
reaza atmosfera neprimitoare, imaginea mediului in care patrunde tanarul,
prefigurand cele doua planuri narative 1?i conflictul principal.
Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: pe de o parte,
este prezentata istoria mo1?tenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta
parte, romanul are in centru destinul tanarului Felix Sima, maturizarea lui
(ceea ce-i confera cartii caracterul de Bildungsroman).
Lupta pentru mo1?tenirea batranului avar este un prilej pentru observarea
efectelor, in plan moral, ale obsesiei banului. Mo1? Costache, proprietar de
imobile, restaurante 1?i actiuni, nutre1?te iluzia longevitatii �i nu pune in prac­
tica niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmare1?te
sa mo�teneasca averea lui, plan periclitat ipotetic de adoptia Otiliei. De1?i are
0 afectiune sincera pentru fata, batranul amana adoptia ei, de dragul banilor
�i pentru ca se teme de Aglae. El incearca totu1?i sa puna in aplicare ni1?te pla­
nuri pentru a o proteja pe Otilia, intenp.onand sa-i construiasca o casa cu
materiale provenite de la demolari. Proiectele lui mo1? Costache nu se reali­
zeaza, deoarece, din cauza efortului depus la transportarea materialelor, ba­
tranul este lovit de o criza de apoplexie. Chiar daca pentru familia Tulea
boala lui mo1? Costache reprezinta un prilej de a-i ocupa militare1?te casa, in
a1?teptarea morp.i batranului 1?i a obtinerii mo1?tenirii, ingrijirile lui Felix, ale
Otiliei �i ale lui Pascalopol determina insanato1?irea batranului avar. Moartea
lui mo1? Costache este provocata, in cele din urma, de Stanica Ratiu, ginerele
Aglaei, care urmare1?te sa parvina 1?i ii fura avarului banii de sub saltea. in
deznodamant, Olimpia e parasita de Staruca, Aurica nu-1?i poate face o situa­
p.e, iar Felix o pierde pe Otilia.
Alaturi de avaritie, lacomie 1?i parvenitism, trasaturi sociale supuse obser­
vatiei �i criticii in romanul realist, sunt infaP.1?ate alte aspecte ale familiei bur­
gheze: relatia dintre parinti 1?i copii, casatoria, conditia orfanului.
Planul formarii tanarului Felix, student la Medicina, urmare1?te experiente­
le traite de acesta in casa unchiului sau, in special iubirea adolescentina pentru
Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindca primeaza dorin­
ta de a-�i face o cariera. Otilia il iube�te pe Felix, dar dupa moartea lui mo1?
Costache il parase�te, considerand ca reprezinta o piedica in calea realizarii
lui profesionale. Ea se casat�re�te cu Pascalopol, barbat matur, care ii poate
oferi intelegere 1?i protectie. In epilog, aflam ca, generos, Pascalopol i-a redat
Otiliei libertatea de a-1?i trai tineretea, ea devenind sotia unui conte exotic 1?i
cazand in ,,platitudine". Otilia ramane pentru Felix o imagine a etemului fe-
minin, iar pentru Pascalopol o ,,enigma."
Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a descri­
erii mediului �i fizionomiei, din care se pot deduce trasaturile de caracter. Por­
tretul balzacian pome�te de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, gelosul,
a
ambiposul, cocheta), carora realismul le confera dimensiune sociala 1?i psiholo-

184
gica, adaugand un alt tip uman, arivistul. Tendinta de generalizare conduce la
realizarea unei tipologii clasice: mo� Costache - avarul, Aglae - ,,baba absoluta
fora cusur fn rau ", Aurica - fata batrana, Simion - dementul senil, Ti ti - debilul
mintal, Stanica Ratiu - arivistul, Otilia - cocheta, Felix - ambitiosul, Pascalopol
- aristocratul rafinat.
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in romanul balzacian ales
In opinia mea, ,,Enigma Otiliei" este un roman realist balzacian prin: pre­
zentarea critica a unor aspecte ale societatii bucure�tene de la inceputul secolu­
lui al XX-lea, tema paternitatii �i a mo�tenirii, structura, specificul secventelor
descriptive (observatia �i detaliul sernnificativ), realizarea unor tipologii, veri­
dicitate, naraµunea la persoana a III-a. Cartea depa�e�te insa modelul realis­
mului clasic prin spiritul critic �i polemic, prin elemente ale modemitatii (am­
biguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile
modeme de caracterizare - comportamentism, reflectarea poliedrica).
Concluzie
Roman al unei familii �i istorie a unei mo�teniri, ,,Enigma Otiliei" de G. Ca­
linescu se incadreaza in categoria prozei realist-balzaciene, de�i criticul N. Ma­
nolescu considera ca este de un ,,balzacianism Jara Balzac".

185
 Romanul realist-balzacian:
--� ,,Enigma Otiliei" de G. Cilinescu
II. Particularititi de constructie a personajului principal

Context

Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei" apare la sfar9itul perioadei interbelice 9i

este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu.

1. Elemente de structura �i de compozi1ie

• Titlul inipal, ,,Pifrinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciani a paternitatii. Autorul schimba
titlul din motive editoriale 9i accentueaza misterul protagonistei.
• Prin tema, romanul este balzacian 'i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure9-
tene de la inceputul secolului al XX-lea, prezinta istoria mo9tenirii lui mo9 Costache
Giurgiuveanu 9i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-9i face
o cariera, traie9te experienta iubirii 9i a relatiilor de familie.
• Perspectiva narativi: Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din
perspectiva unui narator omniscient 9i omniprezent.
• Compozitie: Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu­
lui Tulea, Stanica etc.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii 9i a casei lui mo9
Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in
momente diferite ale existentei sale (in adolescenta 9i aproximativ zece ani mai tarziu,
,,dupa razboi"), dar 9i prin repetarea replicii lui mo9 Costache: ,,Aici nu sta nimeni."
• Conflicte. Perspectiva mo9tenirii lui Costache Giurgiuveanu genereaza conflictul suc­
cesoral dublu (printre ale carui consecinte se va numara 9i dezbinarea familiei Tulea).
Conflictul erotic prive9te rivalitatea dintre adolescentul Felix 9i maturul Pascalopol
pentru iubirea Otiliei.

2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului ales

Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia reprezinta tipul

cochetei 9i intruchipeaza misterul feminin. Portretul Otiliei este realizat prin tehnici mo­
deme precum comportamentismul 9i reflectarea poliedrici (pluriperspectivismul).
3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvenie narative/situatii semnificative
sau prin citate comentate

Portretul Otiliei se contureaza in mod direct, in scena venirii lui Felix (frumusete,
delicatete), dar mai ales prin caracterizare indirecta (generozitate). Comportamentul
derutant al fetei il descumpane9te pe Felix, pentru ca nu-9i poate explica trecerea ei
brusca de la o stare la alta. Otilia se autocaracterizeaza astfel: ,,Sunt foarte capricioasa,
vreau sa flu liberal".

4.0pinie
Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a etemului feminin, iar pentru Pascalopol ,,o
enigma."

Concluzie
Misterul personajului feminin este conferit de trasaturile contradictorii 9i sustffiut prin
tehnicile modeme de portretizare.
 II. Eseu despre particularitatile de constructie
a personajului principal dintr-un roman realist­
balzacian

Context
Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei" apare la sfar9itul perioadei
interbelice (o epoca in care se afirma puternic aceasta specie literara) 9i este
al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul roma­
nului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv 9i metoda balzaciana (rea­
lismul clasic), dar depa9e9te acest program estetic, apeland la elemente de
modernitate.
1. llustrarea a patru elemente de structura �i de compozi�ie ale ro­
manului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul
studiat (de exemplu: actiune, conflict, te1nporale §'.1 spatiale,
incipit, l, sti1is-
tice, limbajul personajelor
Prin tema, romanul este balzacian 9i citadin. Caracterul citadin tine de mo-
dernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure9tene de la inceputul secolu- 'Wmal'i
lui al XX-lea, prezentata sub aspect social 9i economic (istoria mo9tenirii lui �
mo9 Costache Giurgiuveanu), imaginea societatii constituie fundalul pe care µ. ciiadin f1Jl.in
se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de tema
a-9i face o cariera, traie9te experienta iubirii 9i a relatiilor de familie.
Titlul initial, ,,Piirinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, de­
oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni9te
,, parinµ". Autorul schimba titlul din motive editoriale 9i deplaseaza accentul
de !a motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei.
Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator omniscient 9i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di- .
verselor ma9ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul �
caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit 9i de limbajul uniformizat. o.&ec.tw.a
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe pla­
nuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detalii­
lor: destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica etc.
Un plan urmare9te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mo9tenirii lui
Costache Giurgiuveanu 9i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan pre- �
zinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucure9ti pentru
a studia Medicina, locuie9te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuvea-
nu, 9i traie9te iubirea adolescentina pentru Otilia.

187
 inci.pihd
lncipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,,lntr-o seara de
� la lnceputul lui iulie 1909") �i spatial (strada Antim din Bucure�ti, casa lui mo�
� Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul �i traseaza
���
'
principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului �i
este urmat de un epilog.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii �i a casei
6i.m..e1Afa lui mo� Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstrainul din familia Giur­
� c.u giuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta �i aproxima­
� tiv zece ani mai tarziu, ,,dupa razboi"). Simetria este sustinuta �i de raspunsul
dat de mo� Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,,Aici nu
sta nimeni".
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite.
Membrii acestora apartin unor tipologii care contureaza universul social.
Din prima familie fac parte Costache Giurgiuveanu (posesorul averii) �i Oti­
lia Marculescu (o adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a lui
Costache). In aceasta familie patrunde Felix Sima, nepotul batranului, care
. vine la Bucure�ti pentru a studia Medicina. Tanarul va locui la unchiul �i
� tutorele sau legal, mo� Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prie­
ten al batranului. Afectiunea mo�ierului pentru Otilia, pe care o cunoa�te de
mica �i dorinta de a avea o familie care sa-i alunge singuratatea reprezinta
motivele vizitelor repetate ale lui Pascalopol in casa lui mo� Costache. A
doua familie, vecina �i inrudita, care aspira la mo�tenirea averii batranului,
este familia surorii acestuia, Aglae.
Perspectiva mo�tenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza un
wn.j1i.d.ut dublu conflict succesoral (ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei
vwi:.ic Otilia �i interesul lui Stanica pentru averea batranului). Conflictul erotic pri­
ve�te rivalitatea adolescentului Felix eyi a maturului Pascalopol pentru iubi­
rea Otiliei.
2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului
ales
Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia
reprezinta tipul cochetei, dar intruchipeaza, in egala masura, misterul feminin.
Otif.ia

Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne. Pana in capitolul

al XVI-lea, Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fapte, ges­
f:.eAni.ci turi, replici), cititorul cunoscandu-i gandurile doar din propriile marturisiri,
rrw.c/.eJute: fara a beneficia de perspectiva unica a naratorului. Aceasta tehnica este du­
�� blata, in acela�i spatiu narativ, de reflectarea poliedrica a personalitap.i Otiliei
� in con�tiinta celorlalte personaje (pluriperspectivismul), ceea ce confera ambi­
. . . guitate personajului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, misterul femini-
� tatii. Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe oglinzi paralele al­
catuie�te un portret complex �i contradictoriu: ,,fe-fetifa" cuminte �i iubitoare
pentru mo� Costache, fata exuberanta, ,,admirabila, superioara" pentru Felix,
femeia capricioasa, ,,cu un temperament de artistii" pentru Pascalopol, ,,o dezmiifa­
tii, o stricatii" pentru Aglae, ,,o fatii de$teapta", cu spirit practic, pentru Stanica, o
rivala in casatorie pentru Aurica, ,,cea mai elegantii conservatoristii $i mai man-

188
dra" pentru colegii lui Felix, care invidiaza familiaritatea tanarului cu Otilia.
insa eel care intuiel?te adevarata dimensiune a personalitatii Otiliei este We­
issmann, prietenul lui Felix, care, ii spune acestuia, la moment dat: ,,Grice
femeie care iube$te un biirbat fuge de el, ca sa ramfina fn amintirea lui ca o aparifie
luminoasa. Domni$oara Otilia trebuie sa fie o Jatii. inteligenta. Dupa cfite mi-ai spus,
1nfeleg ca te iube$te."
Scriitorul insul?i justifica misterul personajului feminin prin prisma imatu­
ritatii lui Felix, afirmand: ,,Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca are. Pentru
orice tfinar de douazeci de ani, enigmatica va ft fn veci fata care 11 va respinge, dfindu-i
dovezi de afecfiune."
3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/
situatii semnificative sau prin citate comentate
Intaiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix, pe care
ea il primeli'te cu caldura in casa lui moli' Costache: ,,Felix privi spre capatul
sciirii ca spre un cer deschis $i vazu, fn apropierea lui Hermes eel vopsit cafeniu, un �
cap prelung $i tfiniir de fatii, fncarcat cu bucle, cazfind pfina pe umeri." ,, Veri$oara'" Ci1ie
Otilia pe care o �tia doar din scrisori 11 surprinde in mod placut, mai ales ca
frumusetea ei contrasteaza cu portretul fetei batrane Aurica, iar delicatetea,
cu rautatea Aglaei: ,,Fata parea sa aibii optsprezece-nouasprezece ani. Fata masli-
nie, cu nasul mic $i ochii foarte alba$tri, ariita foarte copiliiroasa fntre multele bucle
$i gulerul de dantelii. fnsii In trupul subfiratic, cu oase delicate ca de agar, de un stil
perfect, Jara acea slabiciune suptii $i piitatii a Aureliei, era o mare libertate de mi$ciiri,
o stppanire desavfir$ita de femeie."
In scena jocului de table, Aglae ii ali'aza pe Felix �i Otilia in aceeal?i catego-
rie, prin caracterizare directa: ,,N-am $fiut, faci azil de orfani", ii reprol?eaza ea �­
fratelui sau. Conditia de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanu- 'Le c!iM.c.ta
lui, ,,Piirinfii Otiliei", este precizata in aceasta scena din eel dintai capitol.
Portretul Otiliei se contureaza mai ales prin caracterizare indirecta. Astfel, caJtad,eJ,i,­
inca din seara sosirii lui Felix in casa lui moli' Costache, neavand o camera �
pregatita, Otilia ii ofera cu generozitate odaia ei, prilej pentru Felix de a des- �
coperi in amestecul de dantele, partituri, romane frantuze�ti� cutii de pudra .
�i parfumuri o parte din personalitatea exuberanta a Otiliei. In cazul acestui � .
portret se apeleaza la tehnica balzaciana a caracterizarii prin descrierea inte- �
riorului.
Otilia reprezinta intruchiparea misterului feminin, iar comportamentul
derutant al fetei 11 descumpane�te pe Felix, pentru ca nu-�i poate explica
schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de la o stare la alta. Otilia insa�i
recunoa�te cu sinceritate fata ' de Felix ca este o fiinta dificila si se autocarac-
terizeaza astfel: ,,Sunt foarte capricioasii, vreau safiu l beral [ . . . ] Eu am un tempe-
i �-
�
rament nefericit: ma plictisesc repede, sufiir cfind sunt contrariatii".
Ultima intalnire dintre Felix �i Otilia, inaintea plecarii ei din tara impreu- ;JeJix _ in-­
na cu Pascalopol, este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor l?i a t.e£ed.ua£ul
atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu �
suporta ideea de a nu realiza nimic in viata �i pentru care femeia reprezinta Otilia -­

un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca ,,rostul femeii este sa co.di.eta.

189
 placa, fn afara de asta neputand exista fericire". Otilia concepe iubirea in felul
aventuros al artistului, cu daruire �i libertate absoluta, in timp ce Felix este
dispus sa a�tepte oricat in virtutea promisiunii ca, la un moment dat, se va
casatori cu Otilia. Dandu-�i seama de aceasta diferenta, dar �i de faptul ca ea
ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia
il parase�te pe tanar �i alege siguranta casatoriei cu Pascalopol.
in epilog, cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari, Felix se intalne�te
in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozi­
tate libertatea de a-�i trai tineretea, iar ea a devenit sotia unui conte exotic. ,,A
e,pii.o.g, Jost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma", afirma Pascalopol
despre Otilia. Felix observa in fotografia pe care i-o arata mo�ierul o femeie
frumoasa, dar in care nu o mai recunoa�te pe tanara exuberanta de odinioa­
ra, fiindca ,,un aer de platitudine feminina stingea totul."
4. Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema romanului balzadan in constructia personajului
in opinia mea, Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a eternului femi­
nin, iar pentru Pascalopol o ,,enigma". Misterul personajului pare a se ascun­
de intr-o replica pe care Otilia i-o adreseaza lui Felix la un moment dat: ,,Noi
nu traim decat cinci-�ase ani." Romancierul insu�i a acordat un loc aparte aces­
tui personaj feminin, in care marturise�te ca regase�te 0 parte din sine.
Conduzie
Misterul personajului feminin este conferit de trasaturile contradictorii
ale cochetei cu temperament de artista �i este sustinut prin tehnicile moder­
ne de portretizare. Alegerea ei din final, neexplicata de narator, mentine am­
biguitatea personajului: este ea o femeie interesata de averea lui Pascalopol
sau una capabila de sacrificiu pentru barbatul iubit? ,,Enigma" Otiliei este,
de fapt, imaginea idealizata pe care i-o construiesc cei doi barbati care o iu­
besc, tanarul Felix �i maturul Pascalopol.

190
 Romanul realist-balzacian:
--� ,,Enigma Otiliei" de G. Calinescu
Ill. Relatia dintre doua personaje

Context

Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei" apare la sfar�itul perioadei interbelice �i

este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu.

1. Elemente de structura �i de compozitie ale romanului, semnificative pentru realiza­

rea personajului din romanul studiat

• Titlul initial, ,,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciani a paternititii. Autorul schimba
titlul din motive editoriale �i accentueaza misterul protagonistei.
• Prin temi, romanul este balzacian 'i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure�­
tene de la inceputul secolului al XX-lea, prezentand istoria mo�tenirii lui Costache
Giurgiuveanu �i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-�i face
o cariera, traie�te experienta iubirii f?i a relatiilor de familie.
• Perspectiva narativi: lntamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din
perspectiva unui narator omniscient f?i omniprezent.
• Compozitie: Romanul, alcatuit din douizeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu­
lui Tulea, Stanica etc.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii f?i a casei lui mof?
Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in
momente diferite ale existentei sale (in adolescenta �i aproximativ zece ani mai tarziu:
,,dupii riizboi"), dar f?i prin reluarea, in final, a replicii lui mof? Costache: ,,Aici nu stii
nimeni."
• Conflicte: Perspectiva mof?tenirii averii lui Constache Giurgiuveanu genereaza con­
flictul succesoral dublu ramificat. Conflictul erotic privef?te rivalitatea dintre adoles­
centul Felix �i maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei.

2. Statutul social, psihologic, moral etc. al fiecaruia dintre personajele alese

Felix �i Otilia alcatuiesc un cuplu de personaje care ilustreaza tema iubirii, in acest ro­
man realist. Felix Sima, rimas orfan, vine de la Ia�i, la Bucuref?ti, pentru a studia Medi­
A
cina �i va locui la tutorele f?i unchiul lui, batranul avar Costache Giurgiuveanu. In casa
acestuia va trai iubirea adolescentina pentru Otilia. A ceasta este o tanara cu un tempe­
rament de artista, studenta la Conservator.

3. Evolutia relatiei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secvenie comentate

• Felix Sima, care vine in casa lui mo� Costache Giurgiuveanu, este caracterizat in mod
direct de narator Inca de la inceputul romanului. Otilia Marculescu, fiica vitrega a lui
mo� Costache, il prime�te plina de caldura �i il protejeaza. Intaiul portret fizic al Oti­
liei este realizat din perspectiva lui Felix.
• lntre cei doi se na�te Inca de la inceput o afectiune delicata, determinata �i de conditia
lor de orfani. lmpulsiv �i Inca imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic,
transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminin.
• Modalititi de caracterizare: Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitap.
tradiponale de caracterizare, ci �i prin tehnici modeme: comportamentismul �i re­
flectarea poliedrici (pluriperspectivismul). 0 trasatura a formulei estetice modeme
este ambiguitatea personajelor. Felix nu este un ambip.os lipsit de scrupule, ci un
adolescent orfan capabil sa iubeasca dezinteresat. Hotarat sa-�i faca o cariera, se ba­
zeaza pe luciditate �i profunzime intelectuala.
• Ultima intalnire dintre Felix �i Otilia, 'inaintea plecarii ei din tara 'impreuna cu Pasca­
lopol, este esenpala pentru intelegerea personalitatii tinerilor �i a atitudinii lor fata de
iubire.

4. 0pinie

Incuplul Felix - Otilia, femeia este cea care, plecand cu Pascalopol, dovede�te ca are
puterea de a decide pentru amandoi �i de a face un sacrificiu din iubire, dand tanarului
posibilitatea sa-�i implineasca visul de a deveni un medic foarte bun.

Concluzie

Otilia reprezinta pentru Felix mai degraba o imagine idealizata decat o femeie pe care o
iube�te cu adevarat.
 � Ill. Eseu cu privire la relatia dintre doui personaje
t dintr-un roman realist-balzacian studiat

Context
Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei" apare la sfar�itul perioadei inter­
belice (o epoca in care se afirma putemic aceasta specie literara}, �i este al doilea
dintre cele patru romane scrise de G. Cruinescu. Teoreticianul romanului roma­
nesc opteaza pentru romanul obiectiv �i metoda balzaciana (realismul clasic},
dar depa��te acest program estetic, apeland la elemente de modemitate.
1. llustrarea a patru elemente de structura �i de compozitie ale ro­
manului, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua
personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale �i spa­
tiale, incipit, final,. tehnid narative, perspectiva narativa, registre
stilistice, limbajul personajelor etc.)

Prin tema, romanul este balzacian �i citadin. Caracterul citadin tifle de

modemismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure�tene de la inceputul wm.an
secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social �i economic (istoria mo�teni- �
rii lui mo� Costache Giurgiuveanu), imaginea societatii constituie fundalul 4-i- ci1adin
pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, ma- p;i.in, t.e.ma
inte de a-�i face o cariera, traie�te experienta iubirii �i a relatiilor de familie.
Titlul initial, ,,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitaµi, de­
oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni�te titlu.£
,,parinti"· Autorul schimba titlul din motive editoriale �i deplaseaza accentul
de !a motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei.
Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator omniscient �i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di-
verselor ma�ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul �
caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit �i de limbajul uniformizat. o.&ec1i.ua
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe pla­
nuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detalii­
lor: destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Staruca etc.
Un plan urmare�te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtiflerea mo�tenirii lui
Costache Giurgiuveanu �i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan pre- �
zinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucure�ti pentru
a studia Medicina, locuie�te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuvea-
nu, �i traie�te iubirea adolescentina pentru Otilia.
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,,1ntr-o seara de i.nci,piiu£
la 1nceputul lui iulie 1909") �i spatial (strada Antim din Bucure�ti, casa lui mo� �
Costache}, prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul �i traseaza c.ac/lud .
principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului �i � µ,
este urmat de un epilog.

193
 Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii �i a casei lui
mo� Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstrainul din familia Giurgiuvea­
nu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta �i aproximativ zece ani
di.rneiJLia mai tarziu, ,,dupa razboi"). Simetria este sustffiuta �i de raspunsul dat de mo�
� cu Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,,Aici nu sta nimeni".
� Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite.
Membrii acestora apartin unor tipologiii care contureaza universul social.
Din prima familie fac parte Costache Giurgiuveanu (posesorul averii) �i Oti­
lia Marculescu (o adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a lui
Costache). in aceasta familie patrunde Felix Sima, nepotul b atranului, care
vine la Bucure�ti pentru a studia Medicina. Tanarul locuie�te la unchiul �i
� tutorele sau legal, mo� Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prie-
� ten al batranului. Afectiunea mo�ierului pentru Otilia, pe care o cunoa�te de
mica �i dorinta de a avea o familie care sa-i alunge singuratatea reprezinta
motivele vizitelor repetate ale lui Pascalopol in casa lui mo� Costache. A
doua familie, vecina �i inrudita, care aspira la mo�tenirea averii batranului,
este familia surorii acestuia, Aglae.
Perspectiva mo�tenirii lui Costache Giurgiuveanu genereaza un dublu
conflict succesoral (ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia
� �i interesul lui Stanica pentru averea batranului).
Conflictul erotic prive�te rivalitatea adolescentului Felix �i a maturului
ell.o.tie Pascalopol pentru iubirea Otiliei.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecaruia
dintre personajele alese
Felix �i Otilia, intelectualul in formare �i femeia enigmatica, alcatuiesc un cu­
plu de personaje care ilustreaza tema iubirii adolescentine, in acest roman realist.
Cocheta �i ambitiosul din tipologia clasica, fata exuberanta �i tanarul rati­
onal, personaje ce scot in evidenta antiteza romantica, dar �i atractia contra­
riilor, au in comun conditia sociala - ambii sunt adolescenti orfani care au
.

inca nevoie de protectori (Costache �i Pascalopol) - �i statutul intelectual

.

superior fata de copiii din familia Tulea (de�i orfani, sunt studenti in Bucu­
re�tiul anului 1909).
Fiul medicului Iosif Sima de la Ia�i, Felix vine la Bucure�ti pentru a studia
Medicina, locuie17te la unchiul �i tutorele lui, batranul avar Costache Giur­
giuveanu �i traie�te iubirea adolescentina pentru Otilia, o tanara cu tempera­
ment de artista, studenta la Conservator.
3. Evidentierea prin doua episoade/citate/secvente comentate a
modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje
Felix Sima, striiinul, este caracterizat in mod direct de narator inca de la
inceputul romanului, cand vine in casa lui mo� Costache Giurgiuveanu: ,,un
tanar de vreo optsprezece-nouasprezece ani, imbracat in uniformii de licean [ . . . ].
Fafa fi era fnsii juvenilii $i prelungii, aproape feminina din pricina $UVifelor mari de
piir ce-i ciideau de sub $apcii, dar culoarea miislinie a obrazului $i tiiietura elinicii a
nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie''.

194
 Otilia Marculescu, fiica vitrega a lui mo� Costache, il prime�te plina de
caldura �i il protejeaza. intaiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspec-
tiva lui Felix: ,,Felix privi spre capatul scarii ca spre un cer deschis $i vazu, in �
apropierea lui Hermes eel vopsit cafeniu, un cap prelung $i tanar de fata, incarcat cu �
bucle, cazand pana pe umeri." ,, Veri$oara" Otilia pe care o �tia doar din scrisori
il surprinde in mod placut, mai ales ca frumusetea ei apare in opozitie cu
portretul fetei batrane Aurica: ,,Fata parea sa aiba optsprezece-nouasprezece ani.
Fata maslinie, cu nasul mic $i ochii foarte alba$tri, arata $i mai copilareasca intre
multele bucle $i gulerul de dantela. Insa in trupul subfiratec, cu oase delicate de
agar, de un stil perfect, Jara acea slabiciune supta $i patata a Aureliei, era o mare li-
ber�ate de mi$cari, o stapanire desavar$ita de femeie."
In scena jocului de table, Aglae ii a�aza pe Felix �i Otilia in aceea�i catego- �­
rie, prin caracterizare directa: ,,N-am $tiut, faci azil de orfani", ii repro�eaza ea 1iea diM.dii
fratelui sau. Conditia de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanu-
lui, ,,Piirinfii Otiliei", este precizata in aceasta scena din eel dintai capitol.
Otilia ii va purta de grija lui Felix, inca din seara sosirii tanarului in casa lui teJl.n.ic.a
mo� Costache. Neavand o camera pregatita, Otilia ii ofera cu generozitate oda- �
ia ei, prilej pentru Felix de a descoperi in amestecul de dantele, partituri, roma- ck ca!tad;e,­
ne frantuze�ti, �tii de pudra �i parfumuri o parte din personalitatea exube- � f.!!Un
ranta a Otiliei. In cazul acestui portret se apeleaza la tehnica balzaciana a � .

�
caracterizarii prin descrierea interiorului.
intre cei doi se na�te inca de la inceput o afectiune delicata, determinata �i
de conditia lor de orfani. Impulsiv �i inca imatur, Felix percepe dragostea la
modul romantic, transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminin. El are nevo-
ie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei il descumpane�te, �­
pentru ca nu-�i P,_Oate explica schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de d.eJudan.t
la o stare la alta. Insu�i scriitorul justifica misterul personajului feminin prin
prisma imaturitatii lui Felix, afirmand: ,,Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca
are. Pentru orice tanar de douazeci de ani, enigmatica va ft in veci Jata care ll va
respinge, dandu-i dovezi de afecfiune."
Otilia insa�i recunoa�te cu sinceritate fata de Felix ca este o fiinta dificila
�i se autocaracterizeaza astfel: ,,Sunt foarte capricioasa, vreau sa flu liberal [ . . ] . cudo.c.aJl.a.ct­
Eu am un temperament nefericit: ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata." �
Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitati tradiµonale de carac­
terizare, ci �i prin tehnici modeme: comportamentismul �i reflectarea poliedrica
(pluriperspectivismul). Pana in capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentata mai
ales prin comportamentism (fapte, gesturi, replici), cititorul cunoscandu-i gan­
durile doar din propriile marturisiri, fara a beneficia de perspectiva unica a
naratorului. Aceasta tehnica este dublata, in acela�i spatiu narativ, de reflec-
tarea poliedrica a personalitatii Otiliei in con�tiinta celorlalte personaje, ceea f:e.Puiici
ce confera ambiguitate personajului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, trUJ..deJi.ne:
misterul feminitatii. Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe c.o..mp.o.!d­a
oglinzi alcatuie�te un portret complex �i contradictoriu: ,,fe-fetifa" cuminte �i m.en.ii4mul.
iubitoare pentru mo� Costache, fata exuberanta, ,,admirabila, superioara" pen- ¥ �­
tru Felix, femeia capricioasa cu ,,un temperament de artista" pentru Pascalopol, �
,,o dezmafatii, o stricata" pentru Aglae, ,,o Jata de$teapta", cu spirit practic pen-

195
 tru Stanica, o rivala in casatorie pentru Aurica, ,,cea mai eleganta conservatoris­
ta �i mai mandra" pentru colegii lui Felix, care invidiaza familiaritatea tanaru­
lui cu Otilia. insa eel care intuie�te adevarata dimensiune a personalitatii
Otiliei este Weissmann, prietenul lui Felix, care, ii spune acestuia, la moment
dat: ,,Orice femeie care iube�te un biirbat fuge de el, ca sa ramana in amintirea lui ca
o aparifie luminoasa. Domni�oara Otilia trebuie sa fie o fata inteligenta. Dupa cate
mi-ai spus, infeleg ca te iube�te."
0 trasatura a formulei estetice modeme este ambiguitatea personajelor.
a.m&.q,ui1ai.ea Felix nu este un ambitios lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil sa
� iubeasca dezinteresat. Hotarat sa-�i faca o cariera, se bazeaza pe luciditate �i
profunzime intelectuala.
Contradictiile Otiliei il nedumeresc pe Felix. Initial, tanarul ezita intre a
crede barfele ,,clanului" Tulea �i a-i pastra o dragoste pura Otiliei, iar mai
apoi, cand Otilia pleaca pe nea�teptate la Paris cu Pascalopol, Felix are o
scurta aventura cu Georgeta, ,,fatii faina", ,,pupila" unui general, pe care i-o
prezinta Stanica. De altfel, cele doua femei, Otilia �i Georgeta, contribuie in
egala masura la maturizarea lui Felix.
Ultima intalnire dintre Felix �i Otilia, inaintea plecarii ei din tara impreu­
na cu Pascalopol, este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor �i a
atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu
u1.l.ima suporta ideea de a nu realiza nimic in viata �i pentru care femeia reprezinta
� un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca ,,rostul femeii este sa
placa, in afara de asta neputand exista fericire". Otilia concepe iubirea in felul
aventuros al artistului, cu daruire �i libertate absoluta, in timp ce Felix este
dispus sa a�tepte oricat in virtutea promisiunii ca, la un moment dat, se va
casatori cu Otilia. Dandu-�i seama de aceasta diferenta, dar �i de faptul ca ea
ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia
il parase�te pe tanar �i alege siguranta casatoriei cu Pascalopol.
in epilog, cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari, Felix se intalne�te
in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozi­
tate libertatea de a-�i trai tineretea, iar ea a devenit sotia unui conte exotic. ,,A
� Jost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma", afirma Pascalopol
despre Otilia, iar Felix observa in fotografia pe care i-o arata mo�ierul o fe­
meie frumoasa, dar in care nu o mai recunoa�te pe tanara exuberanta de
odinioara, fiindca ,,un aer de platitudine feminina stingea totul."
La randul lui, Felix i�i realizeaza ambipile profesionale, devenind un me­
dic renumit �i profesor universitar: ,,se casatori intr-un chip care se cheama stra­
lucit �i intra, prin sofie, intr-un cerc de persoane influente."

196
 4. Sus1inerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema ro­
manului balzacian studiat se reflecta in evolu1ia relaliei dintre
cele doua personaje
Consider ca in cuplul Felix - Otilia femeia este cea care, plecand cu Pasca­
lopol, dovede�te ca are puterea de a decide pentru amandoi �i de a face un
sacrificiu din iubire, dand tanarului posibilitatea de a-�i implini visul: sa de­
vina un medic foarte bun, cu atat mai mult cu cat acestuia nu i s-ar fi potrivit
o viata aventuroasa. In schimb, nici ei nu i s-ar fi potrivit o viata modesta,
plina de privatiuni la inceput, pe care ar fi fost obligata sa o duca alaturi de
studentul Felix. Moartea lui mo� Costache �i pierderea mo�tenirii impune
acest deznodamant al romanului.
Misterul Otiliei pare a se ascunde in replica pe care ea i-o adreseaza la un
moment dat lui Felix: ,,Noi nu traim decat cinci-$ase ani". Romancierul insu�i a
acordat un loc aparte acestui personaj feminin, in care marturise�te ca rega­
seli'te o parte din sine, dupa cum portretul adolescentului Felix face indrep­
tatita opinia ca el constituie un alter ego al autorului.
Concluzie
Otilia reprezinta pentru Felix mai degraba o imagine idealizata decat o
femeie pe care o iube�te cu adevarat. Misterul personajului feminin este ge­
nerat de trasaturile contradictorii ale cochetei cu temperament de artista �i
sustinut prin tehnicile modeme de portretizare.

197