ANALIZATORUL GUSTATIV

Este stimulat de substanțele sapide (mirositoare); cele care nu excită analizatorul olfactiv se
numesc substanțe insipide.
SP = celulele senzoriale gustative (celule receptoare) situate pe mucoasa linguală. Împreună cu
celulele de susținere, formează mugurii gustativi = formațiuni ovoidale, situate în pereții papilelor
gustative fungiforme, foliate și circumvalate de pe limbă. Mugurii gustativi, la extremitatea externă au
un canal gustativ, ce se deschide la suprafața mucoasei linguale printr-un por gustativ.
Celulele gustative sunt prevăzute cu cili gustativi care vin în contact direct cu substanțele
prezente în cavitatea bucală. Substanțele se dizolvă în salivă și stimulează mai ales cilii gustativi.
Papilele gustative sunt în număr redus în mucoasa labială, palatină, amigdaliană, faringiană și
epiglotică;
Papilele fungiforme sunt în nr mare în apropiere de vârful limbii.
Papilele circumvalate sunt proeminente, în nr de 6 – 12, dispuse în V spre baza limbii.
Papilele foliate sunt pe toată fața dorsală a limbii.
Papilele filiforme sunt pe fața dorsală a limbii și NU conțin muguri gustativi.
CC este reprezentată calea gustativă, în alcătuirea căreia întră fibrele senzoriale ale
perechilor de nervi cranieni VII, IX şi X.
În jurul celulelor receptoare se află terminații nemielinizate ale sensibilității gustative.
Protoneuronul este în ggl geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi anterioare ale limbii,
în ggl inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii, în ggl inferior al nervului X – pt. ceilalţi
muguri gustativi. Dendritele se distribuie la baza celulelor senzoriale gustative, iar axonii formează
tractul solitar, ce ajunge în bulb.
Deutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbar.
Tritoneuronul – în talamus.
SC = scoarța cerebrală, la piciorul circumvoluției postcentrale.

Fiziologia analizatorului gustativ

Receptorii gustativi = chemoreceptori, fiint stimulați de substanțele dizolvate în apă și în salivă.
Omul percepe 4 (patru) gusturi fundamentale:
-acru – pe marginile limbii; -amar – pe fața dorsală a limbii;
-dulce – la vârful limbii; -sărat – în fața anterioară a feței dorsale a limbii.
Din combinații complexe ale acestora ꞊> gustul variat al alimentelor.
Palatul percepe gusturile amar și acid și mai puțin gusturile duce și sărat. Faringele și epiglota
percep TOATE gusturile fundamentale.
Simțul gustului se adaptează rapid, senzația gustativă dispărând chiar dacă stimulul persistă și,
de aceea, pentru a simți în continuare gustul unui aliment introdus în gură, acesta trebuie să fie mișcat
și să stimuleze permanent noi receptori.
Roluri:
-informează asupra calității alimentelor introduse în gură, împiedicând pătrunderea în
organism pe cale digestivă a substanțelor nocive și a alimentelor alterate;
-stimulează secrețiile digestive.
Sensibilitatea analizatorului variază după mai multe elemente, și anume:
-substanța introdusă; -temperatura substanței respective;
-concentrația substanței în salivă; -starea mucoasei linguale.
Bibliografie:
-Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997
-www.colegiu.info/analizatorul-gustativ-fiziologia-analizatorului-gustativ;
-www.creeaza.com/familie/medicina/Analizatorul-gustativ