ANALIZATORUL AUDITIV

Analizatorul auditiv are roluri importante legate de: orientarea în spațiu, depistarea pericolelor și
perceperea vorbirii, care stă la baza relațiilor interumane. Excitantul adecvat al analizatorului auditiv îl
constituie undele sonore.
Segmentul periferic sau receptorul analizatorului auditiv se găsește la nivelul urechii interne.
Urechea este un organ pereche, situat pe părțile laterale ale capului. Este alcătuită din:
-urechea externă;
-urechea medie;
-urechea internă.
1.Urechea externă este formată din:
-pavilion;
-conduct auditiv extern, care se întinde de la pavilion până la timpan. Timpanul se află la limita
dintre urechea externă și urechea medie.
2.Urechea medie este formată dintr-o cavitate a osului temporal, plină cu aer, care este în legătură
cu faringele printr-un canal = trompa lui Eustachio.
Presiunea din urechea medie = presiunea atmosferică datorită trompei lui Eustachio. Pe peretele
intern, dinspre urechea internă, prezintă două orificii: fereastra ovală și fereastra rotundă.
În urechea medie se află un lanț de trei oscioare:
- ciocan;
-nicovală;
-scăriță. Talpa scăriței se sprijină pe fereastra ovală.
Articulațiile dintre aceste oscioare sunt astfel dispuse încât vibrația ciocanului, care se inseră pe
fața internă a timpanului și se mișcă prin vibrațiile acestuia, det. o mișcare de același sens a tălpii scăriței,
care se sprijină pe membrana care acoperă fereastra ovală. Astfel, vibrația timpanului este transmisă
perilimfei și endolimfei din urechea internă. Lanțul de oscioare, prin mușchii ciocanului și scăriței,
contribuie la modificarea intensității sunetului. Suprafața timpanului, de 13 x mai mare decât cea a
ferestrei ovale, contribuie la amplificarea sunetelor recepționate.
3.Urechea internă este formată dintr-un sistem de spații ce alcătuiesc labirintul osos. Labirintul
osos este format din:
-trei canale semicirculare osoase;
-vestibul osos;
-melc osos <=> cohlee.
În interiorul labirintului osos se află labirintul membranos, format din:
-trei canale semicirculare membranoase;
-vestibul membranos;
-melc membranos <=> canal cohlear.
În interiorul labirintului membranos se află un lichid = endolimfa.
Între labirintul osos și cel membranos se află un spațiu care conține lichidul numit perilimfă.
Vestibulul membranos este alcătuit din două vezicule suprapuse numite utriculă și saculă.
În canalele semicirculare membranoase se află receptorii vestibulari (receptori pentru echilibru).
În melcul membranos se află receptorii auditivi.
 Segmentele analizatorului auditiv
1.Segmentul periferic (receptor)
Segmentul periferic al analizatorului auditiv este reprezentat de organul Corti, situat pe
membrana bazilară din structura cohleei. Organul Corti este format din celule senzoriale auditive și celule
de susținere. Celulele senzoriale auditive prezintă la polul apical cili, care străbat membrana reticulată și
vârful lor pătrunde în membrana tectoria.

2.Segmentul intermediar (de conducere) este reprezentat de calea auditivă formată din 4 (patru) neuroni
și anume:
a.Primul neuron = protoneuronul este situat în ganglionul spiral Corti din columelă. Columela
este axul central al cohleei. Dendritele sale sunt conectate cu celulele senzoriale auditive, iar axonii săi
formează ramura auditivă a nervului acustico-vestibular, adică nervul cohlear.
b.Al doilea neuron = deutoneuronul se află în puntea lui Varolio.
c.Al treilea neuron = tritoneuronul se află în mezencefal.
d.Al patrulea neuron se află în metatalamus.

3.Segmentul central se află în girusul temporal superior. Există și arii de asociație, situate în special în
cortexul parietal, dar neuronii de aici nu răspund la toate sunetele recepționate de ureche, ci asociază
frecvența diferitelor sunete cu informații provenite de la alte arii senzoriale. Leziunile ariilor de asociație,
fără lezarea ariei auditive primare, permit auzirea și diferențierea calității sunetelor, dar nu și interpretarea
semnificației complexe a cuvintelor.
 Fiziologia analizatorului auditiv

Pavilionul urechii captează și dirijează undele sonore către conductul auditiv extern. La capătul
acestui conduct, undele sonore pun în vibrație timpanul, care, la rândul său, antrenează lanțul celor trei
oscioare.
Lanțul de oscioare nu transmite pasiv vibrațiile, ci prin mușchii ciocanului și scăriței contribuie la
modificarea intensității sunetului:
-contracția mușchiului ciocanului diminuează sunetele prea puternice;
-contracția mușchiului scăriței amplifică sunetele prea slabe.
De la oscioare, unda sonoră este transmisă succesiv ferestrei ovale, perilimfei și endolimfei.
Vibrațiile perilimfei determină și vibrații ale endolimfei, deoarece membrana vestibulară este extrem de
subțire. Vibrațiile perilimfei determină deformarea membranei bazilare, pe care se află organul Corti.
Cilii celulelor senzoriale auditive se îndoaie față de membrana tectoria și se declanșează un influx
nervos. Influxul nervos este transmis prin calea auditivă la segmentul central, din girusul temporal
superior, unde se transformă în senzație de auz.
În timpul emiterii unui sunet, în fibrele nervului cohlear se înregistrează variații de potențial =
potențiale microfonice cohleare, generate de deformarea cililor celulelor receptoare și direct
proporționale cu deplasarea membranei bazilare. Prin înregistrarea potențialelor cohleare din diferitele
părți ale melcului s-a constatat că segmentul bazal al acestuia răspunde la toate tipurile de stimuli sonori,
iar vârful numai la sunete cu frecvență joasă.

ANALIZATORUL VESTIBULAR

Analizatorul vestibular are rolul de a informa creierul despre poziția capului sau corpului în spațiu.
Excitantul specific al acestui analizator = schimbarea poziției capului sau a întregului corp. Receptorii
vestibulari se află în canalele semicirculare membranoase: utriculă și saculă.

Segmentele analizatorului vestibular

1.Segmentul periferic (receptorul) = crestele ampulare și aparatul otolitic.

a) Crestele ampulare se găsesc la baza canalelor semicirculare membranoase. Conțin celule de
susținere și celule senzoriale cu cili, înglobați într-o masă gelatinoasă numită cupula. Mențin echilibrul în
condițiile accelerării mișcărilor circulare ale capului și corpului.
b) Aparatul otolitic = macula se găsește în utriculă și saculă. Conține celule de susținere și celule
senzoriale cu cili, aflați în contact cu o masă gelatinoasă ce conține otolite (= cristale microscopice de
carbonat de calciu). Mențin echilibriul în condiții statice și dinamice.

2. Segmentul intermediar (de conducere)

Segmentul intermediar este reprezentat de calea vestibulară formată din trei neuroni:
a.Primul neuron = protoneuronul se află în ganglionul vestibular Scarpa. Dendritele sale se află
în contact cu celulele senzoriale, iar axonii săi formează ramura vestibulară a nervului acustico-vestibular.
b.Al doilea neuron = deutoneuronul se află în bulbul rahidian.
c.Al treilea neuron = tritoneuronul se află în talamus.

3.Segmentul central se află în girusul temporal superior, în vecinătatea ariei auditive.

 Fiziologia analizatorului vestibular

a.Repaus: Atunci când capul stă nemișcat, otolitele apasă asupra receptorilor maculari, care trimit
impulsuri nervoase către segmentul central, informându-l asupra poziției capului.
b.Accelerări liniare (înainte, înapoi, lateral): Atunci când capul și corpul suferă accelerări
liniare, otolitele sunt împinse în sensul opus mișcării. În aceste situații se declanșează impulsuri nervoase
care ajung la segmentul central și determină reacții pentru corectarea poziției capului și corpului.
c.Mișcări de rotație: Mișcările de rotație a corpului și capului antrenează rotația simultană a
canalelor semicirculare aflate în planul rotației respective. La nivelul receptorilor iau naștere impulsuri
nervoase, care sunt transmise prin nervul vestibular către segmentul central, aflat în girusul temporal
superior, în vecinătatea ariei auditive.
c.1.Canalele semicirculare orizontale și laterale informează asupra mișcărilor în jurul axului
vertical (răsuciri, întoarceri).
c.2.Canalele semicirculare verticale informează asupra mișcărilor în jurul axelor orizontale
(sărituri, căderi).

Bibliografie: ro.wikipedia.org