Sunteți pe pagina 1din 21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI FACULTATEA DE COMER

FABRICAREA HRTIEI I A PRODUSELOR DIN HRTIE

STOIAN CARMEN ORLEI IRINA TUDOR ALINA

BUCURETI

2010

CUPRINS
Introducere Capitolul I Norme legale care guverneaz piaa hrtiei 1.1. Impedimente legale curente pe piata hartiei 1.2. Restrictii speciale pe piata hartiei Capitolul II Practici concureniale pe piaa hrtiei 2.1. Tranzacii realizate pe piaa local a hartiei Capitolul III Particularitile pieei hrtiei din perspectiva tipurilor de vnzri practicate 3.1. Comerul electronic 3.2. Vanzarea Buy Back 3.3. Vanzarea cu gramada 3.4. Autoservire Capitolul IV Aspecte de transmiterea dreptului de proprietate intelectual pe piaa hrtiei 4.1. Marc nregistrat 4.2. Cerere de Autorizatie Integrata de Mediu - SC COMCEH SA Calarasi 4.3. Obiectul autorizarii Capitolul V Modaliti de finanare a pieei hrtiei 5.1. Sursele interne de finantare 5.2. Sursele externe de finantare Capitolul VI Probleme de soluionat Concluzii Bibliografie Anexa nr. 1 - Principalii producatori pe piata hartiei 2

INTRODUCERE

n jurul anului
mtase.

200 .Hr.

hrtia era folosit deja n

China,

pe atunci confecionat din crpe de

Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hrtia n varianta ei mai modern, materialele de
cnepa, estura

baz fiind

bumbacul

amestecate cu ap, transformat n past i ntins pe o foaie. Un


98,

document indic precis c hrtia, a fost descoperit n anul secret pn secolul al VIII-lea, cnd ajuns trziu, abia prin
Valencia, Spania.
[2]

ns procedeul de fabricare a fost inut hrtia a la


Jativa,

Samarkandul

era un centru nsemnat de producere a hrtiei. Hrtia a


Europa 1150

ajuns n Bagdad n 793, n Siria i Egipt n cca. 900 i n Africa de Nord puin dup aceea. n
anii 1100

iar prima fabric de hrtie din Europa este deschis n

Mai trziu au aprut fabrici i n Frana, Germania, Anglia iar n Romnia primele fabrici s-au
Mircea cel Btrn

construit n 1539 la Sibiu i n 1546 la Braov, iar primul act oficial scris pe hrtie este dat de
Mnstirii Tismana

n anul 1406.1

Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element esenial suprafaa sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este obinut din fibre de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii fibrelor. Dei cele mai cutate materiale celulozice pentru fabricarea hrtiei sunt pulpa lemnoas a unor specii de arbori de esen moale, n special cea a coniferelor, datorit existenei fibrelor de celuloz n structura multor plante, de la ierburi pn la arbori, se pot folosi i multe alte fibre, aa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cnep sau orez.

*** - Faimoii inventatori i descoperirile lor epocale, Editura Porile Orientului Iai, pg. 19-20 3

CAPITOLUL I NORME LEGALE CARE GUVERNEAZ PIAA HRTIEI

1.1. Impedimente legale curente pe piata hartiei In Romania, o firma care are ca obiect de activitate fabricarea hartiei si a cartonului, trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte legale, printre care: - O.U.G. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al polurii, aprobat cu modificri prin Legea nr. 84/2006; - O.U.G. nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, modificat si completat prin O.U.G. 114/2007 si O.U.G. 164/2008; - Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecia atmosferei, cu modificrile aduse de O.U.G. nr. 12/2007; - STAS 10009/1988 privind acustica urban limite admisibile ale nivelului de zgomot; - Legea Apelor nr. 107/1996 modificat si completat cu Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006, modificat si completat de O.U.G. nr. 12/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul proteciei mediului; - H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificrile si completrile aduse de H.G. nr. 352/2005 si H.G. nr. 210/2007; - H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor si pierderilor de substane prioritar periculoase, cu modificrile si completrile aduse de H.G. nr. 783/2006 si H.G. nr. 210/2007; - O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobat prin Legea 426/2001, ordonan modificat prin O.U.G. nr.61/2006 aprobat prin Legea nr. 27/2007; - Legea nr.465/2001 pentru aprobarea O.U.G.nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, modificat si completat de O.U.G. nr. 61/2003 aprobat de Legea nr. 431/2003 si cu modificrile aduse de Legea nr. 138/2006 si Legea nr. 27/2007; - H.G. nr.856/2002 privind evidena gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; - H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificat si 4

completat prin H.G. 1872/2006; - Ordinul nr. 37 din 02.04.2003 pentru aprobarea Documentului de referin privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria celulozei si hartiei; Aceste norme asigura in primul rand ca: sunt luate toate msurile preventive adecvate impotriva polurii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile; nu este cauzat poluare semnificativ; este evitat generarea deseurilor, iar acolo unde deseurile sunt produse ele sunt recuperate sau in cazul in care recuperarea este imposibil din punct de vedere tehnic si economic, deseurile sunt eliminate evitand sau reducand orice impact asupra mediului.; sunt luate msuri necesare pentru a preveni accidentele si a limita consecinele lor; este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiiile anormale de funcionare; sunt luate msurile necesare pentru incetarea definitiv a activitii astfel incat s se evite orice risc de poluare si s se refac amplasamentul la starea iniial/ pentru a fi utilizat in circuitul economic; sunt respectate principiile BAT (cele mai bune tehnici disponibile).

1.2. Restrictii speciale pe piata hartiei Pe piata hartiei, producatorii trebuie sa aiba in vedere si o serie de reglementari specifice, ca de exemplu reglementri privind creterea duratei de via a hrtiilor sau privind formatul pe care trebuie sa il aibe hartia. Astfel mentionam: - Hotrrea nr. 40/09.06.1995, privind calitatea hrtiei i a cernelurilor utilizate la elaborarea actelor, documentelor, imprimatelor destinate depozitului legal i pstrrii permanente n depozitele arhivelor statului; - SR ISO 9706:1996 Hrtie pentru documente. Condiii pentru permanen; - ISO 216 este un standard care specific mrimile formatelor de hrtie folosite de majoritatea rilor, printre care i Romnia.

CAPITOLUL II PRACTICI CONCURENTIALE PE PIATA HARTIEI


Piata romaneasca de hartie si carton se ridica la aproape 1,2 miliarde euro in 2008, potrivit firmei de cercetare Research and Markets2. Firma estimeaza in raportul Hartia si cartonul in Romania ca aceasta piata prezinta perspective realiste de crestere cu peste 30% pana in anul 2012, la 1,56 miliarde euro. Asta in timp ce materia de baza nu mai este celuloza, ci maculatura, ca urmare a falimentelor ale aproape tuturor companiilor producatoare de celuloza si semiceluloza. Caracteristicile pietei locale de hartie si carton ondulat sunt date mai ales de faptul ca se consuma foarte putin, se importa mai mult decat se exporta si se colecteaza putina maculatura, educatia in acest sens fiind inca la inceput. Reciclarea este ceva nou la noi, motiv pentru care datele statistice cu privire la acest domeniu sunt aproape inexistente Printre companiile care activeaza pe piata romaneasca de hartie si carton sunt Comceh Calarasi, Celhart Donaris, Dunapack Rambox, Letea, Monte Bianco, Pehart Tec, Rondocarton, Vrancart, Sca Hygiene Products, Sca Packaging, Ecopaper Zarnesti, Somes Dej, Roto-Cart, Asil Paper si Tetra Pak. Cei mai mari producatori de produse din hartie in Romania sunt Comceh S.A. Calarasi (marci precum Volare), Monte Bianco S.A.(marci precum Puff, Best, Fiore), SCA Hygiene Products (marci precum Zewa), Roto-Cart (marci precum Frisbi), Asil Paper S.R.L. (marci precum Gala, Senza).

Sursa: http://www.revista-piata.ro/.../precizari-privind-piata-produselor-din-hartie.html

Deac, D. - Piata hartiei si cartonului, 1,2 mld. Euro, Ziarul Financiarul 6

Piaa hartiei i celulozei din Romania se confrunt cu o situaie oarecum atipic 3. n acest domeniu, nu exist, practic, o concuren real ntre companii. Asta pentru c principalii juctori nu-i disput acelai segment, fiecare dintre acetia fiind lideri pe anumite sectoare (vezi Anexa nr. 1). Astfel, dac Letea Bacu este singurul furnizor de hartie de ziar, Some Dej este unicul productor de celuloz i cel mai important actor pe piaa hartiei de ambalaj. O evoluie spectaculoas n industria de celuloz i hartie o are producia de hartii pentru cartonul ondulat, care in ultimii 5-6 ani a avut rate de cretere anuale de 10-15%, iar cel mai mare productor, care folosete maculatura n proporie de 100% drept materie prim, este Ecopaper Zrneti. n ceea ce privete producia de hartie igienico-sanitar, aceasta nregistreaz rate de cretere de peste 100%, principalii doi competitori fiind Comceh Clrai, lider i pe segmentul hartiei de scris i tiprit, i Vrancart Adjud.

*** - http://stiri.acasa.ro/[......]/n-industria-autohton-de-celuloz-lipse-te-concuren-a/true 7

2.1. Tranzacii realizate pe piaa local a hartiei Producatorul de hartie Comceh Calarasi, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria de profil, cu afaceri de circa 36 de milioane de euro in 2007, detine fabrica de hartie de scris care are o capacitate totala de productie de 22.000 de tone. Comceh, detinuta de compania Cartalux inregistrata in Luxemburg, are doua capacitati de productie, una pentru hartie tissue (servetele, batiste, hartie igienica, prosoape de bucatarie), iar cealalta pentru hartie de scris. In cele doua sectii de productie sunt angajati aproape 370 de oameni, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante.Producatorul din Calarasi realizeaza produse finite din hartie tissue sub marcile proprii Volare, SunFlowers, Onda si OndaCasa, precum si semifabricate, utilizate de alte firme pentru confectionarea produselor din hartie tissue. Capacitatea de productie a Comceh este de 30.000 de tone pe an pentru hartia igienica si de 22.000 de tone pe an pe hartia de scris, potrivit ultimelor date disponibile, insa productia efectiva de hartie de scris se situeaza in jurul a 18.000 de tone anual. Astfel, luand in calcul un pret mediu de 800 de euro pe tona de hartie de scris, valoarea vanzarilor Comceh pe acest segment ajunge la aproape 15 mil. Euro. Anul trecut exporturile Comceh reprezentau circa 25% din cifra de afaceri a companiei si se datorau in mare parte vanzarilor de semifabricate tissue, potrivit declaratiilor facute anterior pentru ZF de Antonio Romagnolo, fostul director general al producatorului de hartie Comceh. Fondul Proprietatii de Stat a vindut marti companiei italiene Faper Mill 94,18% din actiunile societatii comerciale Comceh Calarasi, valoarea tranzactiei fiind de 9,107 milioane de euro. Tranzactia prevede majorarea capitalului companiei si investitii pentru protejarea mediului inconjurator. Comceh Calarasi, producatoare de hirtie, are un capital social de 60 de miliarde de lei si inregistra la finele lunii martie o cifra de afaceri de 34 de miliarde de lei, pierderi de 3 miliarde de lei, creante de 10 miliarde de lei si datorii toale de 30 de miliarde de lei. Cumparatorul se obliga sa pastreze personalul existent in societate la data de 1 martie 2000, pina la indeplinirea obligatiilor de investitii si sa achite datoriile societatii in 12 luni de la data transferului de proprietate asupra actiunilor.

CAPITOLUL III PARTICULARITILE PIEEI HRTIEI DIN PERSPECTIVA


DE VNZRI PRACTICATE TIPURILOR

Varietatea actiunilor, pentru care omul are libertatea deplina a le realiza sau a se abtine de la nfaptuirea lor, este restrnsa prin prohibirea unor fapte care ar putea stnjeni convietuirea n armonie cu ceilalti indivizi. Aceasta necesitate de respectare a unor reguli n societate a determinat aparitia si dezvoltarea dreptului, adica o reglementare a actiunilor omenesti, deoarece acestea privesc n chip direct sau indirect relatiile omului cu alti indivizi ori cu diferite grupuri sociale. Aparitia trocului, prin schimbul surplusului de produse este un impas important n stabilirea de relatii noi ntre indivizi. Aceste activitati evolueaza pentru ca erau bazate pe ncrederea, onestitatea si consimtamntul celor ce realizau trocul, iar mai trziu, odata cu aparitia banilor ca mijloc de schimb, aceste ndeletniciri iau amploare. Trocul, mprumutul de unelte, lasarea n grija de lucruri sunt doar cteva exemple care odata cu evolutia societatii au dus la creearea de acorduri de vointa ntre doua sau mai multe persoane si ncheierea de contracte de vnzare-cumparare, de mprumut si de depozit. Art. 1294 Cod civil defineste vanzarea ca fiind "o conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui". Modul in care legiuitorul a definit vanzarea nu este exact, in primul rand pentru ca vanzatorul nu se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea bunului, ci el transforma insasi proprietatea lucrului vandut, iar, pe de alta parte, proprietatea se transforma doar prin singurul efect al consimtamantului. Exista mai multe varietati de vinzare-cumparare: vanzarea online; vanzarea buyback; vanzarea cu gramada; autoservirea. Particularitatile pe care le prezinta aceste varietati de vinzare-cumparare impun o tratare succinta. 3.1. Comerul electronic Acest tip de vanzare reprezinta demersul de cumprare sau vnzare prin intermediul transmiterii de date la distan, demers specific politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvolt o relaie de servicii i schimb de mrfuri ntre ofertant i viitorul cumpartor. 9

Vanzare online este extrem de raspandita pe piata hartiei. Diferite site-uri ofera aceasta posibilitate de cumparare pentru clientii ei, intre care si http://www.dpap.ro/, http://www.officepapetarie.ro/, www.officeclass.ro. Pentru a putea face o comanda, clientul trebuie sa isi faca un cont pe site-ul respectiv, isi alege produsele pe care doreste sa si le achizitioneze, dupa care introduce datele personale, adresa de facturare si tipul acesteia (fizic sau juridic), alege dintre urmatoarele modalitati de plata: cash (la livrare), ordin de plata sau card. In urma comenzii se va primi pe mail factura proforma. Produsele se pot livra la domiciliu, contra cost, prin FanCourier sau prin mandate postal. De asemenea, clientul are urmatoarele drepturi: dreptul la renuntare, in baza unei notificari in scris, in termen de 10 zile lucratoare (termenul de 10 zile lucratoare incepe sa curga de la data primirii produsului) fara penalitati sau fara sa oferi vreun motiv, aceasta posibilitate se aplica numai in cazul in care produsul se afla in stare buna si este predat in ambalajul original, singurele costuri ce intra in atributia ta, sunt costurile de returnare ale produsului, rambursarea sumei platite se va face in termen de 30 de zile de la data denuntarii contractului; dreptul la returnare, poti returna un produs achizitionat in urmatoarele situatii: produsul nu este conform specificatiilor prezentate pe site, produsul a fost livrat gresit. In ambele cazuri, firma va suporta costurile de transport. In ambele situatii, daca se agreeaza schimbarea cu un produs cu o valoare mai mare se va plati diferenta, respectiv daca produsul ales are o valoarea mai mica, veti primi o rambursare partiala 3.2. Vanzarea Buy Back Sistemul Buy Back este o facilitate oferita clientilor. Acesta consta in faptul ca firma se angajeaza sa ia de la client hartia veche si sa ofere cea mai buna cotatie la aceasta, iar in schimb clientul cumpara hartie noua din care se scade suma diferita pe cea veche. Sistemul este foarte avantajos deoarece ajuta clientul sa economiseasca bani pentru investitii si sa obtineti preturi mici in comparatie cu cele de pe piata.

10

3.3. Vanzarea cu gramada Vanzarea cu gramada este reglementata de art. 1299 Cod civil. In acest caz, nu are loc numararea, masurarea, proprietatea fiind transferata la cumparator chiar in momentul incheierii contractului . Deci, "vanzarea pura si simpla este perfecta indata ce lucrul vandut si pretul sunt determinate". Vanzarea cu gramada (in bloc) are ca obiect o cantitate determinata de bunuri prin masa ei. Pretul se va stabili global, pentru cantitatea intreaga. De obicei, pentru vanzarea en-gros, pe piata hartiei, exista o comanda minima de produse, o posibilitate mare de a negocia pretul produselor comandate, datorita numarului ridicat de produse achizitiobate si o gama diversificata de produse. 3.4. Autoservirea Autoservirea reprezinta o modalitate de vanzare practicata in cadrul magazinelor de dimensiuni mari, formula atractiva pentru cumparator, intrucat acesta circula liber si se serveste singur cu produsele expuse; plata se efectueaza la iesire, prin intermediul caselor electronice de marcat (citirea automata a caracteristicilor produsului cu ajutorul scannerelor electronice faciliteaza reducerea timpului de servire si fluidizarea vanzarilor). Principiul acestei tehnici este valabil si pe piata hartiei de scris deoarece are la baza prezentarea unui numar mare de producatori precum , in acelasi loc, fara vanzatori, cu un castig mare de timp. Cumparatorul vine in contact direct cu produsele din papetarie care joaca in acest caz rolul de "vanzator mut". Produsele vor fi prezentate in unitati preambalate, in cantitate suficienta, vor fi bine puse in evidenta in ceea ce priveste suprafata de etalare, mobilierul de expunere, marcarea, semnalizarea, publicitatea la locul de vanzare - PLV etc. Autoservirea se poate realiza in magazin cu amanuntul precum Diverta, supermarket-uri, magazine cash-and-carry: Metro,Selgros, hipermarketuri: Carrefour, Cora, Auchan.

11

CAPITOLUL IV ASPECTE DE TRANSMITERE A DREPTULUI DE PROPRIETATE INTELECTUAL PE


PIAA HRTIEI

Proprietatea intelectual regrupeaz diferitele drepturi exclusive temporare acordate de stat n scopul exploatrii creaiilor intelectuale. Se disting n mod tradiional dou mari categorii de proprieti intelectuale: proprietatea literar i artistic i proprietatea industrial. Istoric vorbind, proprietatea literar i artistic acoper noiunea de drept de autor adic protecia creatorilor de opere ale minii (artiti, scriitori ...). De curnd, aria proprietii literare i artistice s-a extins la drepturile conexe ale dreptului de autor (drepturi recunoscute persoanelor auxiliare ale creaiei cum ar fi artitii interprei i organismele de radiodifuziune) i la anumite creaii noi (programe, baze de date ...). Proprietatea industrial regrupeaz creaiile utilitare (brevet de invenie i desene i modele industriale) precum i semnele distinctive (mrci, denumiri de origine). n aria tradiional a proprietii industriale au fost admise i noi tipuri de drepturi (certificate de obinere vegetal). Diferitele drepturi de proprietate intelectual sunt, iniial, drepturi acordate de fiecare stat n funcie de propriile sale reguli. Instituirea unor mecanisme de protecie internaional s-a dovedit totui repede necesar. Aa nct au fost ncheiate numeroase convenii internaionale. Unele dintre ele fixeaz reguli generale de protecie a proprietii intelectuale la nivel internaional (Convenia de Uniune de la Paris, din 1883, privind proprietatea industrial; Convenia de Uniune de la Berna, din 1886, privind proprietatea literar i artistic ...). Alte convenii au un obiect specific (tratatul de la Washington, din 19 iunie 1970, privind cooperarea internaional n materie de brevete, nelegerea de la Madrid din 14 aprilie 1891 i protocolul de la Madrid din 27 iunie 1989 privind marca internaional ...) Acest demers de armonizare a fost de asemenea adoptat, la nivel regional, de ctre grupuri de ri care au dorit s-i apropie legislaiile. Aa s-a ntmplat la nivel african (Organizaia African a Proprietii Intelectuale i African Regional Property Office) sau la nivel european (Oficiul European al Brevetelor, Oficiul pentru Armonizare pe Piaa Intern).

12

La nivel comunitar, aciunea instanelor comunitare rspunde unei logici duble. Pe de o parte, instanele comunitare realizeaz o armonizare a regulilor naionale cu ajutorul directivelor care trebuie s apropie legislaiile rilor membre. Pe de alt parte, ele instituie sisteme de protecie specific comunitare plecnd de la regulamente (regulamentul nr. 40/94 din 20 decembrie 1993 care instituie marca comunitar).

4.1. Marc nregistrat

O marc comercial, identificat prin simbolul , reprezint un nsemn distinctiv utilizat de un individ, organizaie comercial sau alt persoan juridic pentru a identifica un produs sau serviciu n faa potenialilor consumatori, i pentru a arta c toate produsele ce o poart provin dintr-o surs unic, pentru a face distincia ntre produsele sau serviciile proprii i cele ale altor entiti. O marc comercial este o form de proprietate intelectual, de regul un nume, un cuvnt, o fraz, un logo, un simbol, o imagine, sau o combinaie a acestor elemente. Proprietarul unei mrci nregistrate poate iniia proces pentru a preveni utilizarea neautorizat a mrcii pe care o deine. nregistrarea unei mrci nu este ntotdeauna obligatorie. Proprietarul unei mrci nenregistrate poate i el s iniieze proces, dar o marc nenregistrat poate fi protejat doar n aria geografic n care este folosit sau n regiuni n care ar fi de ateptat s se extind. Pentru companii marca inregistrata este un drept de proprietate, care-i permite titularului sa foloseasca in exclusivitate respectiva denumire sau imagine si se opuna contrafacerilor sau imitatiilor. Pentru consumator marca inregistrata reprezinta cel mai comod mijloc da a recunoaste rapid o categorie de produse si servicii care i-a fost recomandata sau, pe care experienta l-a determinat sa o prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura. Dupa inregistrare marca poate fi evaluata , vinduta ( cesiune ) , acorda drept de folosire ( licente) sau opusa altor marci utilizate de concurenta. Marca confera personalitate unei firme si face distinctie intre denumirea, produsele si serviciile sale in fata celorlalte firme existente pe piata, eliminind riscul de confuzie in fata clientilor, furnizorilor sau oricaror terti interesati.

13

Marca este alcatuita din cuvinte - inclusiv nume de persoane - desene, litere, cifre, elemente figurative, elemente tridimensionale si in particular forma produsului sau a ambalajului, combinatii de culori ca si orice alte combinatii ale acestor semne.Marcile pot fi : verbale, figurative sau combinate. Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune sau licenta oricind in cursul duratei de protectie a acesteia, astfel: prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata. Cesiunea poate fi totala sau partiala, fara limitarea teritoriala a folosirii marcii. prin licenta, exclusiva sau neexclusiva, pentru toate sau numai o parte din produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata. Actele ce modifica sau transmit drepturile asupra unei marci trebuie stabilite in scris. Ele nu pot fi opuse unor terti decat dupa inscrierea lor in registrul national al marcilor.

4.2. Cerere de Autorizatie Integrata de Mediu - SC COMCEH SA Calarasi SC COMCEH SA Calarasi, cu sediul n municipiul Calarasi, Str. Prel. Bucureti nr. 1, jud.Calarasi i nregistrat la ARPM Piteti cu nr. 4398/05.10.2005 si a completarilor cu nr. 5288/23.12.2005,2589/27.04.2006, 2987/18.05.2006, a depus o cerere de autorizatie intregrata de mediu. In urma analizarii documentelor transmise si a verificarii, in baza HG Nr.408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, a HG Nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata de Legea nr. 84/2006, al Ordinului Ministrului Nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu completarile si modificarile ulterioare, societatea a primit Autorizatia Intregrata de Mediu nr. 52 din 22.05.2006. 4.3. Obiectul autorizarii Profilul de activitate al SC COMCEH SA Calarasi il reprezint producia de hrtie de scris tipar i hrtie igienic. 14

Activitatea societii este proiectat s se desfoare continuu, timp de 350 zile pe an, 24 ore / zi n cte 3 schimburi, timp de 8 ore / schimb. Producerea de hrtie care este activitatea de baz a societii este realizat ca un sistem integrat care cuprinde: instalaii de prelucrare primar - tratare materii prime n scopul pregtirii pentru a fi introduse n procesul de fabricaie; instalaii de fabricare a produselor finite mainile de hrtie, maina A pentru producerea hrtiei de scris tipar i maina E pentru producerea hrtiei igienice; instalaii conexe direct legate de producia de baz centrala termic pentru producerea aburului saturat p=18 bar. Perioada de tranzitie sub Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, obtinuta de SC COMCEH SA Calarasi in urma negocierii cu Uniunea Europeana a Capitolului 22 Mediu, este 31.12.2009. Termenul limita conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea nr. 84/2006, pentru realizarea masurilor din Planul de Actiune este 31.12.2009.

15

CAPITOLUL V MODALITATI DE FINANTARE IN CAZUL PRODUCERII HARTIEI


Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare desfasurarii unor activitati ale unei intreprinderi, institutii sau ONG. Finantarea poate fi realizata apeland la surse proprii sau la surse externe (din afara organizatiei). Sursele interne de finantare pot fi: a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor organizatiei; b. Resursele excedentare generate de activitatea organizatiei (autofinantare). Sursele externe de finantare pot fi: a. Credit; b. Finantarea nerambursabila. 5.1. Sursele interne de finantare Avantaje: - mentinerea independentei si autonomiei financiare, deoarece nu se creeaza obligatii suplimentare (dobanzi, garantii); - pastrarea capacitatii organizatiei de a contracta credite; - constituie un mijloc sigur de acoperire a necesitatilor financiare ale organizatiei. Dezavantaje: 16

- proprietarii dispun de fonduri mai reduse pentru a investi in alte activitati mai profitabile decat activitatea care a generat excedentul financiar. 5.2. Sursele externe de finantare a. Creditul Avantaje: - timp scurt de acces la resursele financiare necesare; - este accesibil in orice moment; - poate fi obtinut un volum variabil de resurse financiare, functie de necesitati; - posibilitate de negociere a conditiilor de rambursare. Dezavantaje: - aparitia unor obligatii suplimentare (dobanda, garantii); - existenta unor formalitati obligatorii de indeplinit (documentatii, rapoarte periodice etc.). b. Finantarea nerambursabila (subventii guvernamentale, programe de finantare nerambursabila publice sau private) Avantaje: - pot fi finantate activitati fara sa se consume resurse proprii sau sa se contracteze credite; - este pastrata independenta si autonomia financiara a organizatiei. Dezavantaje: - acces dificil (fondurile se acorda periodic, de regula pe baza unor licitatii); - control strict al modului de utilizare a fondurilor de catre finantatori, inclusiv prin colaborare cu alte institutii de specialitate (Curtea de Conturi etc.).

17

CAPITOLUL VI PROBLEME DE SOLUTIONAT

Principala problema ale industriei hartiei o constitue reciclarea acesteia. Daca anul trecut pentru o tona de hartie societatile colectoare primeau pana la 86 euro acum fabricile profita de recesiunea economica si platesc doar 2 euro pentru o tona. In aceste conditii firmele colectoare sunt amenintate cu falimentul iar firmele producatoare de hartie vor cheltui mai mult. Astfel reciclarea este extrem de importanta pentru mediul inconjurator, si are si avantaje economice. La reciclarea hartiei se foloseste mai putina energie si apa decat la fabricarea hartiei din arbori, astfel ca hartia ar fi mult mai scumpa daca aceasta nu ar fi colectata si reprelucrata. Pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc 30.000 litri de apa, consumul de energie este redus cu aprox 25% iar poluarea atmosferica cu 80%. Pentru fabricarea unei tone de hartie obisnuite se folosesc intre 2 si 3,5 tone de lemn, adica sunt taiati aproximativ 20 de copaci. Prin reciclarea unei tone de hartie sunt salvati 17 copaci. In solutionarea acestei probleme ar trebui sa intervina autoritatile Administratiei Fondului de Mediu prin acordarea unor subventii societatilor colectoare.

18

BIBLIOGRAFIE
-

Constantin, S., Talasman, C. M., - Studiu privind mecanismul si cauzele imbatranirii hartiei, Braila, 2009 Tiron,M. - Inchiderea fabricilor de celuloza scade productia de hartie si injumatateste exporturile, www.zf.ro Deac, D. - Piata hartiei si cartonului, 1,2 mld. Euro, Ziarul Financiarul *** - Faimoii inventatori i descoperirile lor epocale, Editura Porile Orientului Iai *** - http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtie *** - www.revista-piata.ro *** - http://stiri.acasa.ro/[......]/n-industria-autohton-de-celuloz-lipse-te-concuren-a/true ***- http://www.zf.ro/companii/comceh-calarasi-a-inchis-fabrica-de-hartie-de-scris-3218761/ ***- http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/562879/comceh-sa/ ***- http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3_electronic ***- http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/puls-financiar~ni1al3 ***- http://www.dpap.ro/ ***- http://www.officepapetarie.ro/ ***- www.officeclass.ro ***-http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83 ***-http://www.avoconsult.ro/dreptul-proprietatii-intelectuale-cabinet-avocatura-avocatmarian-rosca.html ***- www.arpmsm3.ro/.../file/.../52%20SC%20Comceh%20SA.pdf ***- http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C5%9Fi ***www.curierulnational.ro/.../Tipuri+de+strategii+de+vanzare+acoperite+de+optiuni+Cal 19

***- www.referatele.com/.../PROIECT---Vanzarea-referatele-com.php ***- www.softnet.ro/.../Introducere_in_Comert_electronic.pdf *** - http://www.finantare.ro/ghid-finantari.html *** - http://www.timpultau.ro/liber/Cum-sa-reciclam-hartia*id_1318-articol.html *** - http://www.citynews.ro/maramures/afaceri-locale-24/remat-reciclarea-hartiei-o-industriein-prag-de-faliment-44983/

ANEXA NR. 1 - PRINCIPALII PRODUCATORI PE PIATA HARTIEI


Somes S.A. Dej este unic producator de celuloza papetara albita din fibra lunga de rasinoase, si Celhart Donaris S.A. Braila (celuloza papetara albita din fibra scurta de foioase) sunt principalii producatori de celuloza. Ambele fabrici, in conditiile unor investitii corespunzatoare, isi pot extinde capacitatile de productie pana la 120-150.000 tone/an. Liniile tehnologice de albire, care depind in mare masura de folosirea clorului si hipocloritului, pot fi transformate astfel incat sa produca celuloza ECF si TCF. Hartia de ziar este produsa de Letea S.A. Bacau, intr-o instalatie cu o capacitate anuala de 100.000 tone, modemizata in 1996. Celrom S.A. Drobeta-Turnu Severin produce hartie miez pentru carton prin folosirea semicelulozei chimice (NSSC) si opereaza o masina pentru producerea cartonului. Hartia de sens si de tiparit este produsa cu masini de capacitate medie la CELHART DONARIS S.A. Braila, COMCEH S.A. Calarasi, LETEA S.A. Bacau, PALAS S.A. Constanta, si HARTIA S.A. Busteni, cea mai mare cota de piata avand-o Donaris Braila, Comceh Calarasi, si importatorii. Aceste masini urmeaza a fi modemizate in vederea cresterii capacitatii si introducerii controlului computerizat. Principalul producator de celuloza chimica este Celohart S.A. Zarnesti. Fabrica produce, de asemenea, 40.000 tone/an de hartie miez si hartie strat neted pentru carton ondulat cu continut ridicat de maculatura. Sase fabrici cu capacitati similare (Vrancart S.A. Adjud, Ambro S.A. Suceava, Hicart S.A. Prundu Bargaului, Amco S.A. Ghimbav, Celrom S.A. Drobeta- Turnu Severin si Romcarton Bucuresti) produc carton si confectii din carton ondulat. 20

Pergodur S.A. Piatra Neamt este producator unic de hartie impermeabila la apa si grasimi. Petrocart S.A. Piatra Neamt produce cartoane tehnice si speciale, pentru uz in electrotehnica, cu ajutorul unei instalatii specializate de inalta performanta. Pehart S.A. Petresti produce hartie matase si hartii igienico-sanitare de calitate ridicata. Mucart S.A. Cluj - Napoca produce confectii din carton duplex si triplex si detine o instalatie modema pentru productia de caiete.

21