T E S T nr.

1
Pentru examen la _Metode avansate în cercetarea socială ________ _

Subiectul 1. Utilitatea studiilor calitative în cercetarea fenomenelor sociale

1.1 Determinați specificul cercetărilor calitative
Cercetarea calitativă este concentrarea mai multor metode, implicând o abordare
interpretativă, naturalistă a subiectului studiat. Aceasta înseamnă o studiere a lucrurilor în mediul
lor natural, încercând să se înţeleagă sau să se interpreteze fenomenele în termenii semnificaţiilor
pe care oamenii le investesc.

Cercetarea calitativă implică folosirea şi colectarea unei varietăţi de materiale empirice –

studiul de caz, experienţă personală, povestirea vieţii, interviul, observaţia, texte istorice,
materiale vizuale,.., astfel încât să să se descrie momente obişnuite şi deosebite din viaţa
indivizilor, precum şi semnificaţiile lor pentru aceştia

1.2 Analizaţi etapele de evoluție a studiilor calitative

 Identificarea problemei
 Culegerea datelor (observaţie, interviul, focus grup, culegerea documentelor sociale).
 Alegerea şi combinarea metodelor de cercetare.
 Crearea textelor de teren.
 Analiza datelor
 Codarea materialului
 Analiza secvenţională
 Prezentarea vizuală a datelor
 Eşantionarea
 Interpetarea datelor

1.3 Argumentaţi potenţialul aplicării metodelor calitative în investigarea

fenomenelor sociale

Subiectul 2. Verificarea şi corectarea greşelilor de introducere a datelor.

2.1 Clasificaţi erorile sondajului sociologic.

1. Rata înaltă a non răspunsurilor cauzată de procesul migraţional şi refuzul unei părţi
considerabile de cetăţeni în participarea la chestionare.

2. Ne-am întâlnit cu un fenomen clasic de dezirabilitate socială, când respondenţii

răspund la întrebările din chestionar în corespundere cu un set de norme şi valori constituite în
societate.
2.2 Descrieţi metodele de prevenire, verificare şi corectare a greşelilor de introducere a
datelor, comparând realizarea practică a acestora cu utilizarea programelor Excel şi SPSS
şi argumentând avantajele şi dezavantajele lor.

Verificarea şi corectarea datelor e comod a fi realizată în Excel, după salvarea în SPSS a

bazei de date în format Excel (.xls) cu comanda File - Save As... În continuare:

 în baza de date din Excel se introduce filtrul (Data -- Filte -- AutoFilter);

 consecutiv, variabilă cu variabilă, se verifică dacă datele introduse nu iese din
domeniul de valori al variabilei respective;
 dacă se detectează greşeli, atunci se determină numărul chestionarului pentru care
au fost comise (acest număr se găseşte în prima coloană a bazei de date!);
 corectarea greşelilor se face folosind chestionarele originale, în baza de date
schimbându-se valorile greşite cu cele marcate în chestionare;
 un următor pas este verificarea variabilelor corespunzătoare întrebărilor de
control şi/sau de trecere, filtrând baza de date cu condiţiile respective.

Baza de date, corectată în Excel, se copie prin metoda obişnuită Paste(selectare date in
Excel—Copy—Paste) înapoi în SPSS în prima celula din Data View, astfel devenind pregătită
pentru a trece la etapa de prelucrare a datelor.

 Probă practică:În baza chestionarului propus elaboraţi baza de date în SPSS şi forma de
introducere a datelor în Excel, cu programarea prevenirii greşelilor de introducere.

T E S T nr. 2
Pentru examen la _Metode avansate în cercetarea socială ________ _

Subiectul 1. Interviul narativ

1.1. Definiți interviul narativ

Interviurile narative (interviuri biografice semistandardizate) au fost dezvoltate de către Fritz
Schutze, în 1976

Specificul: întrebările trebuie să fie cît mai deschise pentru a iniţia şi stimula discuţia

Intervievatorul trebuie să asculte naraţiunea şi să susţină prin gesturi şi comentarii scurte

discuţia

1.2. Analizați specificul interviului narativ de tip „Povestea vieţii”

Povestirea vieţii ca formă narativă a evoluat din istoria orală, istoria vieţii şi alte abordări
etnografice şi empirice. Este o metodă de cercetare calitativă care permite colectarea unor
informaţii despre esenţa subiectivă a întregii vieţi a unei persoane. Debutează printr-un interviu
înregistrat, este transcrisă şi se finalizează printr-o poveste fluentă, redată doar cu cuvintele
persoanei care o narează. Aceasta foloseşte o metodologie ce este transferabilă între discipline şi
de la un cercetator la altul.Interviul de acest tip este singura metodă de a privi viaţa în ansamblu
şi de a efectua un studiu în profunzime al vieţii indivizilor. El a devenit un element central al
noului subdomeniu al studierii narative a vieţilor datorită aplicaţiilor sale interdisciplinare în
înţelegerea vieţilor în detaliu şi a modului cum joacă indivizii diferite roluri în societate.

1.3. Argumentați utilitatea și limitele interviului narativ în cercetarea socială

Subiectul 2. Metode de investigare a fenomenelor sociale.

2.1. Descrieţi metodele de investigare a fenomenelor sociale.

Experimentul reprezintă tehnica de cercetare ce constă în manipularea controlată a unor

fenomene, destinată să producă observaţiile necesare înţelegerii respectivelor fenomene. Această 
tehnică permite, în context sociologic, mai ales verificarea legăturii dintre două variabile

Observaţia reprezintă  cea mai veche tehnică  de cercetare utilizată  în  ştiinţă  şi constă 
în investigarea sistematică, în baza unui plan anterior elaborat, cu ajutorul unor instrumente
adecvate, a proceselor sau fenomenelor care constituie obiectul de studiu

Interviul este tehnica de obţinere a informaţiilor, prin întrebări şi răspunsuri, apelându‐se

la mijloace verbale. Interviurile sunt utilizabile mai ales atunci când sunt studiate fenomene  şi
procese mai greu observabile, între avantajele lor putându‐se enumera: posibilitatea observării
comportamentelor non‐verbale, consemnarea spontaneităţii răspunsurilor, posibilitatea sesizării
unor aspecte neanticipate etc. Chestionarul reprezintă  tehnica de obţinere a informaţiilor prin
intermediul unei succesiuni logice de întrebări scrise ce solicită din partea celui chestionat direct
sau indirect, un răspuns scris.

În funcţie de conţinutul problemelor abordate, există: anchete de opinie publică,

socio‐ economice etc. Problemele studiate cu ajutorul anchetei sociologice sunt foarte variate,
începând cu credinţele, aspiraţiile, opiniile, atitudinile, interesele etc. (fenomene subiective)  şi
continuând cu fenomene, precum: sărăcia, condiţiile de locuit, gradul de ocupare a forţei de
muncă  etc. (fenomene obiective). Atunci când se urmăreşte cunoaşterea opiniei publice, avem
de a face cu sondajele de opinie publică.

Analiza documentară, utilizată  cu precădere în situaţiile în care accesul direct la

fenomenele  şi procesele studiate nu mai este accesibil direct, ci doar prin intermediul
documentelor (obiecte sau texte care oferă  informaţii): arhive publice sau private, jurnale
personale, corespondenţă, date statistice, ziare, reviste, cărţi, lucrări de artă, folclor, discursuri
etc. Studierea documentelor se face cu ajutorul unor tehnici riguroase, anume tehnicile analizei
de conţinut. Această tehnică are şi unele inconveniente.

2.2. Comparaţi metodele de investigare a fenomenelor sociale, argumentând prin

exemple concrete eficienţa lor de la caz la caz.
metode de investigare (chestionare, interviuri formale, teste, analiza documentelor sociale etc.).
Problemă: Să se determine volumul eşantioanelor reprezentative (P=95%, d=3%) pentru un
sondaj naţional în Moldova (2 913 281 locuitori) şi pentru un sondaj printre studenţii USM
(18000 studenţi).

T E S T nr. 3
Pentru examen la _Metode avansate în cercetarea socială

Subiectul 1. Metoda observației

1.1. Determinați specificul și rolul observației în cercetarea socială

Observatia constituie una din metodele de baza ale sociologiei, fundamentala pentru
cunoasterea realitatii inconjuratoare si, totodata, reprezinta o etapa sau un moment al demersului
sociologic. Ea completeaza toate celelalte metode de investigatie sociologica: interviul, metoda
sociometrica, experimentul etc., si permite obtinerea de date si informatii, ca urmare a
contactului nemijlocit al observatorului cu obiectul observatiei.

Observatia este o metoda deosebit de utila si valoroasa, cu conditia ca ea sa fie corect

realizata. Cum am precizat mai sus, ea permite accesul direct si nemijlocit al cercetatorului la
realitatea sociala (obiectul observatiei) si asigura un grad mare de obiectivitate si complexitate a
imaginii rezultate.

1.2. Analizați tehnicile observației

Tehnicile observatiei cuprind:
1)observatia documentara efectuata prin analiza continutului;
2)observatia directa extensiva realizata prin esantionaj (sondaj) si prin interogare
(chestionar si ancheta);
3)observatia directa intensiva care foloseste interviul, testele, masurarea opiniilor si
atitudinilor, observarea-participare.
Tehnicile de observare sunt un ansamblu de tehnici și instrumente care vizează evaluarea
unui fenomen, a unui individ sau a unui grup de oameni. Acestea implică un mod de abordare a
realității subiectului pentru ao cunoaște. Comportamentele și comportamentele observate sunt în
general studiate.

Acestea sunt realizate de un expert sau de un observator instruit folosind protocoale

pregătite în acest scop, care permit adnotarea sistematică.
Situația care trebuie observată este naturală sau analogă (de exemplu jocul de rol, sarcini
cognitive, teste situaționale, ...).
Tehnicile de observare nu obțin sau generează răspunsuri de la subiecții observați, pur și
simplu fenomenele apar în mod natural și expertul sau observatorul îl observă și studiază.

1.3. Elaborați o fișă de observație la tema ”Adaptarea școlii la cerințele educației incluzive
a copiilor cu dizabilități locomotorii”
Subiectul 2. Prelucrarea datelor. Calcularea frecvențelor

2.1.Definiți frecvențele absolute, relative, cumulate

In cadrul seriilor de distribuţie se pot utiliza mai multe tipuri de frecvenţe. Cel mai des întâlnite
sunt:
- frecvenţele absolute (fi) - arată numărul de cazuri ce corespunde unui interval de variaţie sau
variante;
- frecvenţele relative (pi) - arată proporţia cazurilor ce se încadrează pe un interval sau o
variantă, în total cazuri;
- frecvenţele cumulate - arată numărul (fci) sau proporţia (pci) cazurilor sub sau peste o anumită
valoare a variabilei de grupare. Dacă sau construit pe baza frecvenţelor absolute se numesc
frecvenţe absolute cumulate. Dacă sau construit pe baza frecvenţelor relative se numesc
frecvenţe relative cumulate. Pot fi cumulate crescător sau descrescător.

2.2.Explicați structura tabelului de frecvențe, construit în SPSS

• Se selectează Analyze - Descriptive Statistics - Frequencies...

• Apare dialogul următor în care se trec variabilele dorite din lista din stânga în lista din dreapta
(prin dublu click sau selectare

• Se marchează checkbox-ul Display frequency tables dacă se doresc şi tabelele de frecvenţe

calculate. In caz contrar trebuie să se opereze cu subdialogurile Statistics, Charts pentru a
obţine rezultate.

•La acţionarea butonului Statistics, se afişează dialogul Frequencies: Statistics în care se pot
activa opţiunile corespunzătoare indicatorilor de tendinţă centrală, împrăştiere sau de
caracterizare a curbei distribuţiei (evident că anumite statistici se pot calcula doar pentru
variabile de tipuri adecvate: interval, ordinal, nominal).

• Subdialogul Charts permite construirea unui grafic adecvat pentru un tabel de frecvenţe.
Opţiunea Histograms – with normal curve afişează curba normală suprapusă peste histogramă,
utilă pentru aprecierea depărtării de la normalitate

• Subdialogul Format gestionează modul de afişare a intrărilor tabelului de frecvenţe în Order

by. În Multiple variables se poate opta între un format care include toate variabilele selectate
(pentru comparare trebuie ca variabilele să fie de acelaşi tip) şi un format în care fiecare variabilă
este raportată separat.

• Prin OK în dialogul iniţial se va genera în fereastra Viewer ieşirea cerută

2.3. Proba practică:Reprezentați grafic, în Excel, folosind baza de date SANATATE,

distribuția respondentilor de sex masculuin după tipul instituțiilor educaționale.

T E S T nr. 4
Pentru examen la _Metode avansate în cercetarea socială
Subiectul 1. Reducerea datelor – etapă în analiza calitativă
1.1. Stabiliți semnificația reducerii datelor în procesul de analiză calitativă
Reducerea datelor este :
 Procesul de selectare, simplificare, concentrare, abstractizare şi transformare a datelor „brute”
care apar în notiţele de teren sau transcripturi
 Codarea ca proces de bază în analiza datelor calitative, având ca finalitate clasificarea şi
categorisirea elementelor individuale de date, cu scopul formării teoriei (Babbie E.)
 Operaţiile prin care datele sunt sparte, conceptualizate şi puse înapoi împreună în feluri noi
(Strauss A., Corbin J.)
 Finalitatea reducerii datelor – accentuarea, sortarea, centrarea, debarasarea sau organizarea
datelor astfel încât să permită elaborarea şi verificarea concluziilor finale.

1.2. Analizați tipurile de reducere a datelor utilizate în analiza calitativă

1.3. În baza transcriptului, desfășurați codarea deschisă (anexa)

Subiectul 2. Noţiune de eşantion. Reprezentativitatea eşantionului.

2.1. Definiţi noţiunile de eşantion şi eşantion reprezentativ.

Un eșantion reprezentativ este un subset al unei populații care caută să reflecte cu
acuratețe caracteristicile grupului mai mare. De exemplu, o clasă de 30 de elevi cu 15 bărbați și
15 femei ar putea genera un eșantion reprezentativ care ar putea include șase elevi: trei bărbați și
trei femei.

Eşantionele sunt imagini reduse cât mai fidele ale întregii populaţii statistice care permit
studierea corectă a unui set de caracteristici. În acest caz, spunem despre un eşantion că este
reprezentativ pentru populaţie, în caz contrar este nereprezentativ.

2.2. Comparaţi procedurile de construire a eşantioanelor şi de asigurare a

reprezentativităţii lor.
Procedura de construire a unui eșantion aleator simplu include următorii pași:
1. trebuie să obțineți o listă completă a membrilor populației generale și să numerotați
această listă. O astfel de listă, rechemare, se numește cadru de eșantionare;
2. determinați dimensiunea preconizată a eșantionului, adică numărul așteptat de
respondenți;
3. extrageți din tabelul numerelor aleatoare câte numere avem nevoie de unități de probă.
Dacă eșantionul ar trebui să includă 100 de persoane, 100 de numere aleatorii sunt luate din
tabel. Aceste numere aleatorii pot fi generate de un program de calculator.
4. selectați din lista de bază acele observații ale căror numere corespund numerelor
aleatoare scrise
 Eșantionare simplă nerepetitivă. Procedura de construire a eșantionului este aceeași,
doar cărțile cu numerele respondenților nu sunt returnate înapoi în pachet.
Eșantionarea cotelor - eșantionarea se construiește ca un model care reproduce structura
populației generale sub formă de cote (proporții) ale caracteristicilor studiate. Numărul
elementelor eșantionului cu o combinație diferită a caracteristicilor studiate este determinat în
așa fel încât să corespundă ponderii (proporției) acestora în populația generală. 
Eșantionarea spontană - prelevarea așa-numitului „primul venit”. Adesea folosit în
sondaje de televiziune și radio. Mărimea și compoziția eșantioanelor spontane nu este cunoscută
dinainte și este determinată de un singur parametru - activitatea respondenților. Dezavantaje: este
imposibil să se determine ce populație generală reprezintă respondenții și, ca urmare, este
imposibil să se determine reprezentativitatea.
Eșantionare zonată cu selecție de obiecte tipice. Dacă, după zonare, din fiecare grup este
selectat un obiect tipic, adică. un obiect care, conform celor mai multe dintre caracteristicile
studiate în studiu, se apropie de medie, un astfel de eșantion se numește zonat cu selecția
obiectelor tipice.
Metoda bulgărelui de zăpadă. Eșantionul este construit după cum urmează. Fiecare
respondent, începând cu primul, este rugat să-și contacteze prietenii, colegii, cunoscuții care s-ar
încadra în condițiile de selecție și ar putea lua parte la studiu. Astfel, cu excepția primului pas,
eșantionul este format cu participarea obiectelor de studiu în sine. Metoda este adesea folosită
atunci când este necesară găsirea și intervievarea unor grupuri de respondenți greu accesibile (de
exemplu, respondenți cu venituri mari, respondenți care aparțin aceluiași grup profesional,
respondenți care au unele hobby-uri/pasiuni similare etc. )

 Problemă: Este dat contingentul de studenţi USM. Calculaţi volumul eşantionului reprezentativ
pentru această populaţie (P=99%, d= 5%). Determinaţi coeficienţii de ponderare după anii de
studii, dacă eşantionul selectat aleator conţine acelaşi număr de studenţi de la fiecare facultate.