UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

PROGRAMUL DE STUDII PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI

Profesor coordonator: Student:

Lect. univ. dr. Elena-Nicoleta MIRCEA Ilie D.Georgiana
Anul II
Grupa :1202
Data: 23.05.2022

BUCUREȘTI, 2022
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

OPIS

Tema 1 – Propuneți un protocol de parteneriat școală/ grădiniță - familie, în cadrul căruia să

indentificați roluri și responsabilități specifice celor două instituții, în vederea asigurării unei
educații de succes pentru copii.

Tema 2 – Elaborați un set de reguli, la nivelul clasei de elevi/grupei de preșcolari/ unității de

învățământ , în vederea reducerii comportamentelor violente/ de bullying ale
elevilor/preșcolarilor.

Tema 3 – Prezentați competențele de comunicare și relaționare ale unui profesor eficient,

argumentând importanța acestora pentru demersul didactic, în cadrul unui eseu liber.

Notă: Pentru fiecare temă rezolvată, vor fi precizate sursele bibliografice consultate.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

REZOLVAREA TEMELOR

Tema 1 – Propuneți un protocol de parteneriat școală/ grădiniță - familie, în cadrul căruia să

indentificați roluri și responsabilități specifice celor două instituții, în vederea asigurării unei
educații de succes pentru copii.

„Spune-mi și o să uit. Arată-mi și poate n-o să-mi amintesc. Implică-mă și o să înțeleg.” -

proverb american

Orice părinte se întreabă: „Sunt un părinte bun pentru copilul meu?” sau „Ce
înseamnă să fii un părinte bun?”. Din dorința de a încerca să găsesc răspunsuri la asemenea
întrebări s-a născut proiectul educațional „Cu părinții alături, succesul școlar este garantat’’,
proiect care li se adresează în egală măsură părinților, copiilor și învățătorilor. Cercetările au
arătat că rata învățării crește și se menține ridicată în situațiile în  care părinții se implică în
sprijinirea copiilor prin diverse activități acasă. Părinții vor aprecia mai bine abilitățile și
aptitudinile copiilor, problemele și posibilitățile de rezolvare a acestora în procesul învățării.

Învățătorul desfășoară activități de cunoaștere a copiilor si a familiilor acestora-

începe cu studierea dosarelor personale, a fișelor de caracterizare psihologică. Organizează
colectivul de părinți: alege comitetul de părinți, repartizează atribuțiile acestora, selectează
părinții disponibili de a participa la viața clasei. Stabilește un program de activități cu familia:
proiectează întâlniri individuale și colective, consultații, adunări ale părinților, mese rotunde,
activități extracurriculare. Pregătește și conduce ședințele cu părinții, invită  diferiți
specialiști, învață părinții cum să creeze și să completeze un portofoliu pe o temă dată.
Menține permanent relații cu toți părinții prin intermediul telefonului, invitațiilor, întocmește
orarul ședințelor cu părinții. Realizează consilierea copiilor și a părinților aflați în situații
dificile. Elaborează comunicări, referate, selectează informații și materiale pentru portofoliul
familiei. Elevii și părinții vor fi plasați în situații de problemă, de cercetare și de descoperire,
conștientizare a valorilor familiale în corelație cu cele general-umane.

Parteneriatul nu mai este considerat doar o simplă activitate cu caracter facultativ sau
o problemă de natura relaţiilor publice. Parteneriatul determină și orientarea pentru o
abordare flexibilă şi deschisă spre soluţionarea problemelor educative, dar şi o formă de
comunicare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educativ.
Parteneriatul şcoală - familie este o formulă pedagogică, noţiune relativ nouă înserată
în domeniul educaţiei. Pedagogul Sorin Cristea (2000) consideră că acest parteneriat este de
fapt un segment care „reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente între
instituţiile implicate direct şi/sau indirect în proiectarea şi realizarea obiectivelor sistemului
de învăţământ: şcoala, familia, comunitatea locală, agenţii sociali (economici, culturali,
politici, religioşi etc.), factori de asistenţă socială etc.”.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

Prin parteneriatul școală – familie se urmărește realizarea unei comunicări eficiente

între cei doi factori și punerea de comun acord a sistemelor de valori şi a cerinţelor de la
copil. Mircea Agabrian (2005) consideră că din acest parteneriat cei câștigați sunt elevii.
Acestea acţionează în următoarele direcţii: ajută profesorii în munca lor, generează și
perfecționează competențele şcolare ale elevilor, îmbunătăţesc programele de studiu şi
climatul şcolar, dezvoltă abilităţile educaţionale ale părinţilor, creează un mediu de siguranță
sporit în şcoli.
Ca parteneri, atât şcoala cât şi familia au anumite cerinţe una faţă de cealaltă. Prin
urmare, profesorii doresc din partea părinţilor:
o să ofere copiilor lor condiţii optime ca aceștia să se dezvolte,
o să le ofere un mediu sigur, liniştit şi prielnic pentru a învăța,
o să sugereze copiilor importanţa educaţiei pentru viaţa de adult,
o să-i îndrume pe copii să realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele casnice,
o să comunice des şi deschis cu profesorii,
o să-i înveţe pe copii auto-disciplina şi respectul faţă de alţii,
o să-i determine pe copii cum să reziste influențelor nefaste,
o să-şi accepte responsabilitatea de părinte fiind un bun exemplu,
o să susţină acțiunile şcolii.
De asemenea, părinţii au şi ei expectanțe privitoare la activitatea cadrelor didactice
cum ar fi:
o să fie receptivi la nevoile, interesele şi abilitățile copiilor,
o să comunice des şi deschis cu părinţii,
o să stabilească cerinţe şcolare nepărtinitoare pentru toţi elevii.
o să manifeste dăruire în educarea copiilor,
o să trateze pe toţi elevii corect,
o să intensifice disciplina pozitivă a copiilor,
o să ofere indicaţii cu privire la modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să înveţe.
Mai mult, reprezentanţii părinţilor au acces în Consiliul de administraţie al şcolii, se
constituie în asociaţii de părinţi, dându-le un statut legal suplimentar de autoritate.
Participarea democratică în luarea deciziilor în cadrul şcolii constă în stabilirea prin lege a
consiliului de administraţie şcolară, în care părinţii au reprezentanți cu rol decizional şi de
control.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

În ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar stabilit între părinţi şi
școală, în baza unui contract educațional individual privind educaţia copilului. Scopul
contractului are ca principiu asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de
învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia beneficiarilor direcţi ai
educaţiei elevilor. Astfel:
 Şcoala are responsabilitatea cea mai importantă în procesul instructiv-educativ.
 Părintele este o persoană responsabilă pentru educarea şi comportamentul copilului
şi pentru colaborarea cu şcoala spre beneficiul copilului.
 Elevul este și el responsabil pentru propria educaţie.

Unele dintre acestea sunt:

- şedinţele cu părinţii - oferă acestora ocazia de a se cunoaşte între ei, de a acţiona ca o
echipă, de a se cunoaşte reciproc cu cadrele didactice, de a discuta aspecte ale programului
şcolar, de a afla despre progresele/regresele copiilor, schimbările intervenite în evoluţia lor
ș.a;
- lectoratele cu părinţii - cu teme diverse, prin care părinţii sunt informaţi privitor la
importanţa cunoaşterii personalităţii propriului copil, aprecierea corectă a comportamentelor
copiilor, măsuri şi soluţii pentru ignorarea sau limitarea comportamentelor negative, tehnici
şi metode prin care-şi pot ajuta copilul la lecţii etc.;
- consultaţiile individuale (convorbirile) - oferă prilejul abordării individualizate a
problemelor cu care se confruntă copilul sau părintele, se pot oferi sfaturi, părinţii pot furniza
informaţii mai intime pe care nu doresc să le facă publice, dar sunt relevante pentru educaţia
şi instrucţia copilului;
- convorbiri telefonice – care au luat amploare datorită telefoniei mobile, dar și timpului
limitat al părinților și cadrelor didactice;
- chestionarul – permite obţinerea unor informații privind organizarea colectivelor de elevi,
subiecte abordate pe viitor la ședințe, doleanțe ale părinților ș.a.;
- participarea părinţilor la activităţi organizate în şcoală - lecţii deschise pentru părinţi,
astfel părinţii au posibilitatea să cunoască nivelul de pregătire al copilului, deprinderile
însuşite, prietenii acestuia, să se familiarizeze cu metodele şi procedeele folosite în predare,
pot face analize comparative privitoare la copiii lor;
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

- consiliere psihopedagogică - constă în rezolvarea unor situaţii – problemă cu copiii lor,

prestează servicii de consiliere şi distribuie materiale informative;
- vizitele ale cadrelor didactice la părinţii copiilor - specificul acesteia constă în aflarea
directă a condiţiilor concrete de viaţă şi educaţie ale copilului în familie;
- vizite la locul de muncă al părinţilor - contribuie la cunoaşterea specificului unor profesii și
competenţele necesare practicării acestora; părintele poate fi ghidul acestor acţiuni;
- excursii, drumeții - părinţii pot contribui la organizarea şi sponsorizarea acestor acţiuni,
asigură supravegherea copiilor, trăiesc emoţii pozitive alături de copilul lor, le oferă modele
de comportare;
- expoziţii cu lucrări ale copiilor - prilej de a-i familiariza cu date importante despre evoluţia
copiilor, atât pe plan artistic, cât şi al bagajului de cunoştinţe;
- sărbătorirea zilei de naştere a copiilor în clasă - copiii învaţă comportamentul civilizat,
unele convenţii sociale şi se creează legături afective cu membrii familiilor, deoarece invitaţii
sărbătoritului pot fi părinţi și alte rude;
- serbările şcolare - prin care părinţii pot descoperi aptitudini speciale ale copiilor, nivelul
dezvoltării acestora, pot să le evalueze performanţele, să se implice în organizarea acestor
activităţi;
- implicarea părinților în proiecte și parteneriate şcolare;
- ziua uşilor deschise - în cadrul cărora părinţii asistă la orele de curs şi la alte activităţi;
- jurnalul clasei - cuprinzând fotografii, impresii ale copiilor, altor persoane implicate în
activităţile clasei, descrieri de acţiuni, diplome obţinute, desene create de copii etc;
- scrisorile şi însemnările - necesare ca mijloc operativ, comod, în condiţiile când cadrele
didactice nu au posibilitatea unor întâlniri directe cu părinţii elevilor;

- lecţii deschise - părinții pot participa la lecții şi cunoaşte modalităţi, metode, mijloace
didactice, pe care le pot folosi acasă pentru completarea educației copiilor;
- avizierul şcolii - conţine informaţii de interes comun pentru elevi şi părinţi privind activităţi
ce se desfăşoară în şcoală, rezultate de la concursuri, anunţuri importante, programe în
derulare etc;
- ateliere de lucru cu părinţii - în cadrul cărora aceştia sunt familiarizaţi cu standardele de
eficienţă a învăţării/finalităţile educației, conţinuturile, strategiile aplicate, programul de
activitate a şcolii;
- mese rotunde - la care părinţii şi profesorii fac schimb de experienţă educaţională;
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

- conferinţe ştiinţifice - în cadrul cărora cadrele didactice, dar şi părinţii ţin comunicări cu
privire la educaţia copiilor în şcoală şi în familie;
- revista și sait-ul web al școlii - ce conţine informaţii despre activităţile instituţiei;
prezentarea unor evenimente; anunţuri despre activităţile ce urmează a fi desfăşurate; articole
diverse la care pot să-și aducă aportul și unii părinți;
- acordul de colaborare şcoală-familie - sunt stipulate responsabilităţile şcolii şi ale
părinţilor în procesul educaţional;
- școala părinţilor - se organizează cursuri psihopedagogice pentru părinţi;
- ”biblioteca vie” (vorbitor, invitat, vizitator) - aceasta este o tehnică prin intermediul căreia
un părinte prezintă copiilor, profesorilor, altor părinţi informaţii importante privind profesia
sa;
- activităţi pentru copii organizate în comun de către învăţători şi părinţi.
Dezavantajul cel mai evident constă în faptul că acţiunile parteneriatului educaţional
nu se planifică în baza unor analize profunde, nu se consideră obligatorii şi nu se
monitorizează continuu pentru a lichida la timp lacunele şi greşelile comise.

Bibliografie:
1.Agabrian, M., Milea V., Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Ed. Institutul European,
Iaşi, 2005
2.Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași, 2010
3.Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Ed. Aldin, București, 1999
4.Vinţanu, N., Educaţia adulţilor. Idei pedagogice contemporane, Ed. Didactică și
Pedagogică, Bucureşti, 1998
5.Vrasmaş, Ecaterina, Intervenţia socio-educaţională ca sprijin pentru părinţi, Ed. Aramis,
București, 2008

Tema 2 – Elaborați un set de reguli, la nivelul clasei de elevi/grupei de preșcolari/ unității de

învățământ , în vederea reducerii comportamentelor violente/ de bullying ale
elevilor/preșcolarilor.
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

Rădăcinile etimologice ale cuvântului bullying se pot regăsi în secolul XVI, când “my
bully”
însemna “dragul meu”, “iubitul meu”, venind din cuvântul danez boele. Un secol mai târziu a
apărut pentru prima dată cu sensul actual, dar abia în secoul XX acest cuvânt a dobândit de-
finițiile academice folosite astăzi. Ca verb, to bully înseamnă: a intimida, a speria, a domina,
printre altele. „Bully” este o persoană care își folosește puterea și tăria sa pentru a speria sau
răni persoanele mai slabe (Oxford Advanced Learners Dictionary, 2016)
Bullying-ul este una dintre cele mai complexe forme de comportament agresiv și
violență. Cu toate acestea, nu fiecare act de violență este o acțiune de bullying. Conform
studiului Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentul sănătos la copiii de
vârstă școlară, bullying apare atunci când un elev este:
„tachinat în mod repetat într-un mod care nu îi place... Dar nu este bullying atunci când
doi elevi de putere sau autoritate similară se ceartă sau se bat. Nu este bullying nici
atunci când un elev este tachinat într-un mod prietenos și glumeț”. (Craig et al., 2009)
Cea mai caracteristică trăsătură a bullying-ului este relația de putere asimetrică și
dezechilibrată dintre cei care agresează și cei care sunt agresați. În plus, nu este ocazional sau
un eveniment singular, ci un tipar comportamental care se repetă în timp împotriva aceleași
persoane cu o diferență evidentă de putere. Prin diverse acte de bullying, elevul mai puternic
țintește în mod sistematic, intenționat și crud să rănească, să sperie sau să intimideze persoana
mai slabă.După cum am menționat mai sus, nu este o simplă tachinare. Contrar miturilor larg
răspândite despre autoapărarea victimei, victima nu se poate apăra prin propriile eforturi.
Bullying-ul nu se oprește de la sine fără intervenție din exterior (Gugel, 2014).

Reguli de prevenție antibullyng în clasă

1. Nu îi vom agresa pe colegii noștri

2.Să ne respectam unii pe ceilalți, atât în clasă, cât și în timpul pauzelor.
3. Vom încerca să-i ajutăm pe elevii care sunt agresați.
4. Vom încerca să-i includem pe elevii care sunt excluși.
5. Dacă știm că cineva este agresat, îi vom spune unui adult din școală și unui adult de acasă.
6.Să ne ajutăm unii pe alții.
7.A fii diferit este un lucru constructiv,sa învățăm unii de la ceilalți a fii empatici.

Bibliografie
1. Animus Association Foundation (2016). LISTEN! What children have to tell us about
bullying and safety at school. Produced in the frame of the EU Daphne project “Early
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

identification and prevention of bullying in school setting, JUST/2013/DAP/AG/5372.

Online: http://animusassociation.org/wp-content/
uploads/2014/03/LISTENENGLISHbookwebversion2. Pdf;

2. Blueprints for healthy youth development (2015). Olweus Bullying Prevention Program.
Online: http://www.blueprintsprograms.com/factsheet/olweus-bullying-
prevention-program;

3. Olweus D and Limber S P (2010). The Olweus Bullying Prevention Programme:

Implementation and Evaluation over two Decades. In: Handbook of Bullying in School. An
International Perspective, Routleg Routlege, NewYork.

4. Pregrad J (2015). Prevention of peer violence. For a safe and enabling environment in
Schools. The United Nations Children’s Fund (UNICEF). UNICEF Regional office for
Central and Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States (CEE/CIS).

Tema 3 – Prezentați competențele de comunicare și relaționare ale unui profesor eficient,

argumentând importanța acestora pentru demersul didactic, în cadrul unui eseu liber.
Comunicarea este un proces în care oamenii împărtășesc informații, idei și
sentimente,acest proces se realizeaza prin transmiterea de informatii (mesaj) de catre o parte
(numita emitator)si unei alte parti (numita receptor).

Practica şcolară tradiţională a lăsat impresia profesorului care vrea să domine elevii şi
să-i subordoneze. Într-un asemenea climat nimic nu se face din convingere şi pasiune. Este
necesar să se facă trecerea de la vechiul tip de relaţii la relaţii în care profesorul colaborează
cu elevii.

Principala activitate a profesorului nu este doar predarea ci angajarea elevilor în

activitati şi lucrări independente. Relaţiile bazate pe stimă şi respect reciproc reclamă şi un
limbaj adecvat. Expresiile ironice şi jignitoare tulbură atitudinea elevilor faţă de profesorul
lor şi îngreunează crearea unui climat favorabil muncii creatoare în clasă.

Este greşită părerea unor profesori că este suficient ca elevii să asculte explicaţiile şi
doar atât. Este necesară participarea directă a elevilor în procesul de predare. O asemenea
implicare devine posibilă doar atunci când predarea alternează cu perioade de întrebări-
răspunsuri de verificare a conceptelor şi înţelesurilor, explicaţii şi discuţii destinate detailării
acestora.

Un profesor care are o comunicare cât mai bună cu elevii ştie să gândească modalităţi
de înlăturare a unor dificultăţi şi obstacole posibile. Deseori profesorii sunt tentaţi să poarte
discuţii cu elevii buni, să le asculte explicaţiile, iar cei slabi să fie marginalizaţi. În acest caz,
elevii, îndeosebi cei pasivi la lecţie întâmpină o serie de obstacole, mai ales în înţelegerea
noţiunilor şi în interpretarea acestora. Comunicarea trebuie făcută cu toţi elevii, antrenându-i
pe fiecare în parte, în funcţie de particularităţile şi caracterul fiecăruia. Depinde, în primul
rând de conduita profesorului, pentru ca toţi elevii să fie implicaţi în actul didactic. De multe
ori relaţia dintre profesor şi elevii mediocri lasă de dorit. În general aceştia sunt marginalizaţi 
şi suferă din cauza neantrenării lor în actul de comunicare pe timpul ascultării sau predării
unei teme, plecând din clasă cu lecţia neînvăţată. Aceşti elevii, cu precădere cei timizi,
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

trebuie încurajaţi, motivaţi, antrenaţi în cadrul unei lecţii. Profesorul care cunoaşte arta
comunicării şi care a dobândit aptitudini pedagogice ştie că lecţia se poate preda împreună cu
clasa, că informaţia nu trebuie să fie unidirecţională, doar ca un bagaj de informaţii pe care
elevul trebuie să şi le însuşească.

Rezultatele obţinute în urma cercetărilor au scos în evidenţă faptul că, cu cât formele
de penalizare(ironia, jignirea, ridiculizarea, notele proaste etc.) sunt mai des folosite, cu atât
efectul lor scade. Profesorul care cunoaşte valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de o
uşoară supraapreciere a performanţelor elevului. Va aprecia pe elev mai mult decât merită,
spre a-l face să merite pe deplin aprecierea, să se ridice la nivelul aprecierilor făcute.
Experienţa ne arată că profesorul cu rezultate bune în activitatea lui didactică îşi
îmbunătăţeşte relaţiile cu elevii slabi şi prin faptul că le acordă suficientă apreciere pozitivă.
Chiar şi unele performanţe şcolare minore, profesorul care cunoaşte valoarea aprecierii
pozitive, o foloseşte încercând să dezvolte în mod permanent încrederea elevilor în propriile
lor forţe.

Metodele interactive cu elevii au aratat faptul ca acestia achizitioneaza în mod mai

rapid informatiile și le asimileaza pe termen mai lung , printre metodele utilizate de catre
profesori voi enumera doar cateva:

-metode de analiza: tehnici de prioritizare , metoda imunizarii etc.

-metode centrate pe producerea ideilor: invatarea prin categorisire, tehnica galaxiilor,

tehnica votarii anonime, etc.

-metode centrate pe rezolvarea de probleme:metoda rezolvarii de probleme creative,

tehnica PIPS, etc.;

metode bazate pe cooperare: învățare cu ajutorul celuilalt,metoda învățării

cooperative,etc.;

-metode centrate pe acțiune: experiment, tehnica HEI, tehnica teatrului, etc.;

- metode centrate pe observație:metoda reversului, metoda anchetei, metoda

interacțiunii observate, etc.

-metode privind dezvoltarea relațiilor în cadrul

grupului:cercul ,,complimentelor.",tehnica ,,obiecte găsite", etc.

Aceste metode pot de asemenea ameliora relațiile profesor-elev, elev-elev și elev-

profesor.

Bibliografie
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

1. Adele Faber, Elaine Mazlish-,,Comunicarea eficientă cu copiii-acasă şi la

şcoală”- editura Curtea veche, Bucureşti,2010

2.Ezechil Liliana- ,,Comunicarea educaţională în contextul şcolar”, EDP,

Bucureşti, 2002.
3. Ion Holban, „Cunoaşterea elevului: sinteză a metodelor”, Editura Didactica si
Pedagogica

4. Cozma Teodor, Educatia formala, nonformala, informala in Psihopedagogie,

Editura Spiru Haret, Iasi 1997

5.Ion- Ovidiu Pânișoară-Comunicarea Eficienta ,Editura Polirom,2008

 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

Anexa 9

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND ORIGINALITATEA

CONȚINUTULUI PORTOFOLIULUI

Subsemnatul/a Ilie D.Georgiana, student al Facultății din cadrul Universității Creștine

“Dimitrie Cantemir” București, programul de studii universitare de
licență/master________PIPP____, anul de studiu_____II______, forma de învățământ
______IF_______, declar pe proprie răspundere că PORTOFOLIUL la disciplina
SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI, în vederea susținerii evaluării în sesiunea Iunie 2022, este o
lucrare originală și creație proprie.

Data 25.05.2022
Semnătura
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”