Raport National Dispensarizare 2017

MI NI STERUL SĂNĂTĂŢI I
I NSTI TUTUL NAŢI ONAL DE SĂNĂTATE PUBLI CĂ

c neps s @gmail. c om
NATI ONAL I NSTI TUTE OF PUBLI C HEALTH
Str. Dr. A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Buc ures ti, ROMANIA

T el: *+4 021 318 36 20, Direc tor: +4 021 318 36 00, +4 021 318 36 02, Fax: +4 021 312 3426
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONCE PRIN

DISPENSARIZARE IN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI TINERI
RAPORT NATIONAL
2017
EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONCE PRIN DISPENSARIZARE IN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI TINERI
RAPORT NATIONAL 2017
Evaluarea morbidităţii cronce prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi

tineri
2017
Autori:
Coordonator: Dr. Viorica Kassai

Colaboratori: Dr. Ciprian Ursu, Dr.Carmen Dumitrache, Dr. Camelia Teodora Stanescu,
Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene
CUPRINS
pagina
Rezumat 3
Introducere 4
Obiective 6
Metodologie 6
Rezultate 9
Concluzii si recomandari 26
Bibliografie 27
INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 2

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE
REZUMAT
Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea, combaterea si recuperarea bolilor cronice prin

supravegherea medicala organizata a unor categorii de indivizi sanatosi sau bolnavi si aplicarea
masurilor medico-sociale corespunzatoare; este o metoda de prevenire, combatere si recuperare,
fiind asadar un instrument de lucru valoros pentru sanatatea publica.
In aceasta lucrare, ne propunem o analiza a frecventei abaterilor în starea de sanatate (boli cronice si
cronicizabile, malformatii congenitale, infirmitati) incluse în activitatea dispensariala de
supraveghere activa în vederea recuperarii acestora. Aceasta analiza se face pe baza datelor
colectate din evidentele cabinetelor medicale din gradinite si unitati scolare de stat, raportate la
fiecare sfârsit de an scolar. Lista prescurtata a bolilor dispensarizabile in cabinetele medicale
scolare se afla anexata la capitolul metodologie. Descrierea morbiditatii cronice prin boli
dispensarizabile in colectivitatile de copii si tineri se face prin calcularea prevalentei pe an scolar la
nivelul cabinetelor medicale scolare.
Obiective. Obiectivele dispensarizarii pot fi astfel concentrate :

1. intocmirea unei baze de date privind cu bolile cronice la copiii cuprinsi în colectivitati (crese,
gradinite, scoli generale, licee, scoli profesionale);
2. observarea modului cum se realizeaza dispensarizarea în cabinetele medicale scolare cu
sesizarea eventualelor deficiente;
3. optimizarea dispensarizarii si asistentei medicale în bolile cronice;
4. calcularea unor indici de prevalenta pentru principalele categorii de boli cronice dispensarizate
în vederea descrierii situatiei morbiditatii prin boli cronice în randul copiilor si tinerilor din
Romania.
Metodologie. Metodologia de raportare cuprinde urmatoarele puncte:

 colectarea anuala de date actualizate din registrele de boli cronice aflate in cabinetele
medicale scolare (sau in cabinetele individuale ale medicilor de familie, acolo unde nu
exista cabinet de medicina scolara);
 datele vor cuprinde numarul de cazuri de boli cronice pe grupe de varsta si pe categorii de
afectiuni dispensarizate, respectand intocmai rubricile tabelului anexat. Tabelul de raportare
a fost revizuit iar modificarile operate s-au bazat pe datele primite din teritoriu in anii
trecuti;
 Pentru calcularea indicilor de morbiditate prevalenta, este necesara raportarea obligatorie a
numarului total de copii inregistrati in colectivitatile de copii din care s-au recoltat datele.
 Pentru a avea o imagine corecta despre gradul de acoperire a examenelor medicale in
populatie, precum si pentru a putea face o comparatie intre ani, este necesara raportarea
obligatorie a numarului total de copii inscrisi in unitatile de invatamat de la care s-au
colectat datele.
Aceste date sunt colectate anual de catre DSP-uri pana la sfarsitul anului scolar in curs si trimise pe
suport electronic conform modelului anexat, format MS Ofice – Excell, catre INSP, pana la
sfarsitul lunii iulie (1 august).

Rezultate
In anul scolar 2016-2017:

 S-au primit raportari de la 39 de judete si Municipiul Bucuresti. Din datele inregistrate,
prevalenta bolilor cronice la nivel national pentru copiii cu varste cuprinse intre 0 si 19 ani,
aflati in evidenta cabinetelor medicale scolare este 15,86% (fata de 16,46 % in anul 2016);
cea mai scazuta valoare s-a inregistrat in judetul Caras Severin – 2,84%, iar cea mai ridicata
valoare s-a inregistrat in Timis 47,72%.
 Termenul de raportare (1 august) a fost respectat de majoritatea judetelor.
Concluzii si recomandari.
 Situatia raportarilor s-a imbunatatit, douar 2 judete nu au trimis raportarile: Covasna si Arad.
 Scopul acestei evaluari a situatiei bolilor dispensarizate la nivel national este acela de a
semnala eventualele deficiente în supravegherea starii de sanatate a copiilor, de a le localiza
în vederea identificarii problemelor, urmand elaborarea unor programe de profilaxie tintite.
Dorim sa subliniem din nou necesitatea ca medicul care lucreaza în colectivitati de copii,
scolari, studenti, sa-si intocmeasca si sa urmareasca cu constiinciozitate un program de
prevenire a bolilor cronice mai importante si sa evalueze periodic eficienta acestei actiuni.
INTRODUCERE
Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea, combaterea si recuperarea bolilor cronice prin

supravegherea medicala organizata a unor categorii de indivizi sanatosi sau bolnavi si aplicarea
masurilor medico-sociale corespunzatoare; este o metoda de prevenire, combatere si recuperare,
fiind asadar un instrument de lucru valoros pentru sanatatea publica.
In aceasta lucrare, ne propunem o analiza a frecventei abaterilor în starea de sanatate (boli cronice si
cronicizabile, malformatii congenitale, infirmitati) incluse în activitatea dispensariala de
supraveghere activa în vederea recuperarii acestora. Aceasta analiza se face pe baza datelor
colectate din evidentele cabinetelor medicale din gradinite si unitati scolare de stat, raportate la
fiecare sfârsit de an scolar. Lista prescurtata a bolilor dispensarizabile in cabinetele medicale
scolare se afla anexata la capitolul metodologie. Descrierea morbiditatii cronice prin boli
dispensarizabile in colectivitatile de copii si tineri se face prin calcularea prevalentei pe an scolar la
nivelul cabinetelor medicale scolare.
Dispensarizarea este o metodă complexa de organizare a ocrotirii sănătătii în cadrul institutiilor
curativ-profilactice, care prevede supravegherea activă a sănătatatii a unor grupe de oameni, după
particularitatile lor fiziologice (copii de toate varstele, adolescenti, femei gravide) si a persoanelor
cu anumite afectiuni (ulcer gastroduodenal, tuberculoză, boli cardiovasculare, oncologice, venerice,
psihice etc). Se realizează prin diagnosticarea activă si precoce a bolilor cronice sau cu potential de
cronicizare, prin studierea si înlăturarea cauzelor care contribuie la aparitia si răspîndirea lor si prin
luarea unor anumite măsuri sociale, curativ-profilactice si sanitar-igienice. Are drept scop păstrarea
si întărirea sănătatii populatiei, cresterea longevitatii si a calitatii vietii, studierea profundă a
legăturii dintre modificările patologice apărute si mediul înconjurător, în special a factorilor sociali.
Obiectivele generale ale dispensarizarii pot fi astfel concentrate :
1. Dupa stabilirea diagnosticului de certitudine, inscrierea bolnavului în registrul pentru
dispensarizarea copiilor cu boli cronice.

2. Completarea fisei medicale a copilului care sufera de o boala cronica.

3. Folosirea tuturor mijloacelor terapeutice disponibile pentru influentarea pozitiva a evolutiei
bolii si combaterea efectelor ei.
4. Sprijinirea bolnavului si a familiei în vederea adaptarii psihologice necesare “infruntarii”
regimului terapeutic si a acelor manifestari ale bolii ce nu pot fi influentate de tratament.
5. Cu exceptia restrictiilor impuse de boala, copilul trebuie crescut ca toti ceilalti copii.
6. Scopul ingrijirilor asigurate de medic si familie (sau unul dintre cele mai importante obiective)
este sa-l faca pe bolnavul cu boala cronica sa duca o viata cat mai apropiata de normal, sub toate
aspectele sale.
Dispensarizarea nu abordeaza nevoile de supraveghere si ingrijire ale copilului numai din
perspectiva recuperarii, adica din acea faza a bolii cand recuperarea ramane singura metoda
operationala (mai mult sau mai putin eficienta); tendinta de a identifica dispensarizarea cu
recuperarea a fost generata de faptul ca, în realitate, majoritatea indivizilor dispensarizati sunt
bolnavi si boala pentru care au fost dispensarizati este aproape în toate cazurile o boala cronica -
aceasta, de cele mai multe ori soldandu-se cu sechele (incapacitate sau invaliditate - deficienta -
handicap) beneficiind de recuperare. În lista bolilor dispensarizate curent sunt incluse si stari
normale dar cu risc crescut de imbolnavire; daca dispensarizarea nu se refera în exclusivitate la
boala cronica dar o are în primul rand în vedere, nici consecintele bolii cronice nu se convertesc
neaparat în handicap sever care sa necesite recuperare în adevaratul sens al cuvantului, dar foarte
multi copii handicapati de boala cronica trebuie sa beneficieze de aceasta importanta metoda de
asistenta medicala.
Sunt supravegheati în cadrul dispensarizarii nu numai indivizii bolnavi ci si indivizii sanatosi, daca
acestia din urma au un risc crescut de imbolnavire. Cuprinderea în sistemul de supraveghere a
indivizilor sanatosi are o importanta cu totul deosebita la copii pentru ca varsta mica (nou-nascutii),
starea la nastere (greutatea mica la nastere, respectiv prematuritatea prin gestatie scurta si
dismaturitatea) precum si alte circumstante fac ca starea de sanatate a copilului sa fie mai mult sau
mai putin periclitata de unele din propriile lui “conditii”.
Si prin definitie si în practica medicala curenta, cele mai multe stari dispensarizate sunt bolile
cronice sau prelungite.
Din raportarile primite de la cabinetele medicale scolare in ultimii ani reiese ca prevalenta bolilor
cronice dispensarizabile la copii si tineri se mentine ridicata; prevalenta crescuta a bolilor cronice în
patologia pediatrica este rezultanta mai multor factori:
 masurile preventive si tratamentul au redus morbiditatea prin boli acute;
 a crescut longevitatea bolnavilor cu boli cronice;
 a crescut preocuparea pentru boala cronica si consecintele acesteia (infirmitate, deficienta,
handicap);
 copiii cu boli cronice folosesc mai multe servicii medicale si fiecare serviciu accesat de un copil
cu boala cronica ia in evidenta bolnavul (de exemplu, un copil cu astm bronsic poate fi in
evidenta medicului de familie, a medicului scolar, a medicului alergolog, a medicului
pneumolog), si poate aparea riscul unor raportari multiple ale aceluiasi caz .
Pentru ca dispensarizarea bolilor cronice la copil sa fie eficienta este necesara - în primul rand -
depistarea cat mai precoce a acestor boli. Depistarea precoce a bolilor cronice, evaluarea complexa
si planul terapeutic (curativ si recuperator) - rezuma sarcinile cele mai pregnante de asistenta
medico-sociala a copilului bolnav cronic. Depistarea precoce a bolilor cronice este facilitata de
utilizarea registrelor speciale pentru copiii cu risc crescut (nu vor fi confundate cu registrul de boli
cronice). În registrul pentru copiii cu risc crescut sunt consemnate date referitoare la toti copiii care
prezinta “evenimente” (circumstante) genetice (prenatale, în general), obstetricale sau perinatale si
au un risc crescut de a dezvolta un deficit somatic, senzorial sau mintal. S-a nascut astfel notiunea

de handicap plauzibil, copiii periclitati inclusi în aceasta categorie reprezentand 20% din copiii de
aceeasi varsta si 70% dintre viitorii handicapati. O alternativa la registrul pentru copiii cu risc
crescut este examenul clinic amanuntit si foarte atent al tuturor nou-nascutilor, testele screening si
urmarirea dezvoltarii copilului.
Continuitatea asistentei medicale este necesara din cauza problemelor generate de bolile cronice;
asistenta fragmentata poate accentua sau favoriza descurajarea si depresia. Asistenta medicala
continua este asigurata optim de un singur medic (medicul de familie, sau medicul de colectivitate)
care atunci cand este nevoie, solicita el consulturi în alte cabinete de specialitate sau interneaza
copilul în spital. Dispensarizarea efectuata de mai multi medici si consultatiile intamplatoare
genereaza confuzii la toate nivelurile. Copilul cu boala cronica este bine sa depinda medical si
psiho-afectiv de un singur medic si - numai prin intermediul acestuia - de alti specialisti.
Examinarile periodice clinice si paraclinice vor fi stabilite în functie de tipul de afectiune, stadiul de
evolutie, varsta bolnavului etc. si vor fi bine individualizate; astfel, cei mai multi bolnavi vor fi
vazuti semestrial sau trimestrial (boala stabilizata). Daca boala este evolutiva, frecventa vizitelor va
fi mai mare - la o luna sau si mai frecvent. În anumite stari nepatologice dar care - potential - se pot
converti în stari de boala, frecventa optima va fi de asemenea cu mult mai mare. Fisa medicala a
copilului dispensarizat pentru o boala cronica va fi completata corect la toate rubricile. Va cuprinde
argumentarea (criteriile) diagnosticului: anamneza, examen obiectiv,investigatii paraclinice. Luarea
în evidenta si inscrierea în registrul pentru boli cronice se face pe baza diagnosticului stabilit de
medicul de familie (numai pentru unele boli - rahitism, distrofie, de exemplu) sau de cabinetele de
specialitate sau de spitale (RAA, glomerulonefrita, hepatita cronica etc). În fisa vor mai fi
consemnate planul terapeutic si durata estimativa a dispensarizarii (principalele criterii ale stabilirii
duratei dispensarizarii sunt evolutia bolii si obtinerea recuperarii).
Registrul de boli cronice tine evidenta atat a bolilor dispensarizate cat si a copiilor dispensarizati, pe
tip de afectiune. În registru sunt planificate consultatiile fiecarui copil inregistrat. Cei care nu se
prezinta la data respectiva vor fi vizitati la domiciliu sau vor fi reconvocati. Consultul de
specialitate poate fi solicitat de medicul care are copilul în evidenta în mai multe circumstante:
diagnostic incert; bolnavul are nevoie de un tratament de specialitate; este nevoie si de un tratament
paramedical, fiind indispensabila participarea psihologului, sociologului, logopedului, invatatorului
sau profesorului etc., tratamentul conventional nu a fost eficace; exista probleme medico-legale;
parintii solicita o alta terapie sau un consult de specialitate.
Din cele spuse anterior reiese importanta dispensarizarii corect intocmite, ceea ce nu se poate
realiza decat printr-o stransa colaborare interdisciplinara, cu implicarea medicilor de familie, a
medicilor scolari, a pediatrilor si nu în ultimul rand, a specialistilor în igiena copiilor si tinerilor,
carora le revine sarcina de a colecta, centraliza si prelucra datele din teritoriu pentru o descriere
generala a fenomenului si pentru elaborarea de programe profilactice care sa asigure imbunatatirea
starii de sanatate a populatiei infantile.
OBIECTIVE
Obiectivele evaluarii morbiditatii cronice prin dispensarizare sunt :

1. intocmirea unei baze de date privind bolile cronice dispensarizabile la copiii cuprinsi în
colectivitati (crese, gradinite, scoli generale, licee, scoli profesionale);
2. observarea modului cum se realizeaza dispensarizarea în cabinetele medicale scolare cu
sesizarea eventualelor deficiente;
3. optimizarea dispensarizarii si asistentei medicale în bolile cronice;
4. calcularea prevalentei la nivelul cabinetelor medicale scolare, pe an scolar, pentru principalele
categorii de boli cronice dispensarizate în vederea descrierii situatiei morbiditatii prin boli
cronice în randul copiilor si tinerilor din Romania.

METODOLOGIE
Metodologia de raportare cuprinde urmatoarele puncte:

 colectarea anuala de date actualizate din registrele de boli cronice aflate in cabinetele
medicale scolare (sau in cabinetele individuale ale medicilor de familie);
 datele vor cuprinde numarul de cazuri de boli cronice pe grupe de varsta si pe categorii de
afectiuni dispensarizate, respectand intocmai rubricile tabelului anexat. Tabelul de raportare
a fost revizuit iar modificarile operate s-au bazat pe datele primite din teritoriu in anii
trecuti;
 Pentru calcularea indicilor de morbiditate prevalenta, este necesara raportarea obligatorie a
numarului total de copii inregistrati in colectivitatile de copii din care s-au recoltat datele.
 Pentru a avea o imagine corecta despre gradul de acoperire a examenelor medicale in
populatie, precum si pentru a putea face o comparatie intre ani, este necesara raportarea
obligatorie a numarului total de copii inscrisi in unitatile de invatamat de la care s-au
colectat datele.
Aceste date sunt colectate anual de catre DSP-uri pana la sfarsitul anului scolar in curs si trimise pe
suport electronic conform modelului anexat, format MS Ofice – Excell, catre INSP, pana la
sfarsitul lunii iulie (1 august).
Anul scolar……..
Judet……………
NUMAR DE CAZURI PE GRUPE DE

BOLI DISPENSARIZATE VARSTA (CICLURI DE INVATAMANT)
cresa gradinite clasele clasele clasele IX-
I-IV V-VIII XII*
1 boli ale aparatului vicii de postura
locomotor
malformatii congenitale ale
aparatului locomotor
alte boli cronice ale aparatului
locomotor
2 boli poststreptococice RAA + cardita reumatismala
sd. poststreptococic minor
4 boli respiratorii bronsita cronica*
astm bronsic
alte boli cronice respiratorii
5 boli cardiovasculare valvulopatii (fara reumatismale)
HTA
tulburari circulatorii periferice
malformatii congenitale de cord
alte boli cronice aparat CV
6 boli digestive hepatita cronica
ulcer gastro-duodenal
sd de malabsorbtie si alte boli GI
afectiuni biliare
alte boli cronice digestive
7 boli renale glomerulonefrita cronica
sindrom nefrotic

pielonefrite cronice
malformatii aparat urinar
tubulopatii cronice
litiaza renala si a cailor urinare
alte boli cronice renale
8. afectiuni genitale
cronice
9. boli neuropsihice comitialitate (epilepsie)
alte boli cronice neurologice*
tulburari nevrotice si de
comportament*
tulburari de adaptare scolara*
retard psihic si intelect de limita
tulburari de vorbire
alte tulburari psihice*
10. boli senzoriale vicii de refractie
ambliopie
hipoacuzie
surditate
alte boli cronice senzoriale
11. endocrinopatii hipotiroidie
cronice
hipertiroidie
gusa eutiroidiana
sindrom adiposogenital
sindrom Cushing
nanism
tulburari ale ciclului menstrual
alte endocrinopatii cronice
12. boli de sange anemii hemolitice
trombocitopatii cronice
hemofiliii si parahemoflii
leucemii
limfoame maligne
alte boli cronice de sange
13. boli autoimune
14. boli metabolice si de diabet zaharat
nutritie cronice
hipotrofie ponderala manifesta
obezitate neendocrina
spasmofilie (tetanie)
alte boli cronice metabolice
15. TBC - indiferent de localizare
16. neoplazii*
17. alte malfomatii
congenitale*
18. HIV/SIDA
Numar copii investigati (populatia de referinta)*

Nota:
 15-19 ani (clasele IX- XII)* - in aceasta categorie sunt incluse ciclul liceal si profesional;
 bronsita cronica* - inclusiv cazurile de bronsita astmatiforma, care vor fi incadrate aici, nu
la astmul bronsic;
 alte boli cronice neurologice* - cuprind foarte multe afectiuni: sechele dupa meningo-
encefalite, paralizii cerebrale, sindroame cerebeloase, extrapiramidale, neuromiopatii,
pareze, amiotrofii, etc.
 tulburari nevrotice si de comportament* - includ: instabilitatea psiho-motorie (sindromul
hiperkinetic), nevrozele infantile: enurezis, ticuri, sindroame depresiv-anxioase, nevroza
isterica, nevroza obsesional compulsiva. Logonevroza (balbaiala) va vi consemnata separat,
la rubrica “tulburari de vorbire”;
 tulburari de adaptare scolara*: disgrafii, discalculii, dislexii, esec scolar (repetentie);
 alte tulburari psihice* - includ psihozele (schizofrenia, sd. discordant, psihoza maniaco-
depresiva, autismul etc.) si alte tulburari mentale, altele decat cele mentionate in rubrici
separate.
 neoplazii* - vor fi consemnate toate tumorile maligne, cu exceptia leucemiilor si
limfoamelor, care sunt inregistrate separat;
 alte malfomatii congenitale* - cuprind toate sindroamele malformative exceptand:
malformatiile congenitale de cord, anomaliile congenitale osteomusculare, malformatiile
aparatului urinar care, fiind mai frecvente, sunt consemnate separat.
 Numar copii investigati (populatia de referinta)* - reprezinta: numarul copiilor din crese,
numarul prescolarilor din gradinite, numarul elevilor din ciclul primar, numarul elevilor din
ciclul gimnazial, respectiv numarul elevilor din ciclul liceal si profesional, dinunitatile de
invatamant de unde s-au recoltat datele.Aceste date sunt absolut necesare pentru analiza
morbiditatii prin boli cronice.
REZULTATE
Un indicator important de măsurare a frecvenţei îmbolnavirilor este rata prevalenţei generale. In

ultimii ani, datorita numeroaselor si frecventelor schimbarilor in modul de organizare a retelei
sanitare, au aparut mari deficiente in intocmirea si raportarea dispensarizarii. Consecinta acestui
fapt este aceea ca incercarea de a analiza situatia prevalentei bolilor ce se dispensarizeaza sau se
preiau in evidenta speciala s-a izbit de numeroase dificultati.
Toate rezultatele prezentate in continuare se refera la copiii si tinerii cu varste cuprinse intre 0 si 19
ani, aflati in evidenta cabinetelor medicale scolare. Prevalenta anuala a bolilor cronice
dispensarizabile in judetele de unde s-au primit raportari complete este prezentata in tabelele si
grafice.
In anul scolar 2016-2017:
 S-au primit raportari de la 39 de judete si Municipiul Bucuresti,deci 40 raportari. Din datele

inregistrate, prevalenta bolilor cronice la nivel national pentru copiii cu varste cuprinse intre
0 si 19 ani, aflati in evidenta cabinetelor medicale scolare este 15,86% (fata de 16,46 % in
anul 2016); cea mai scazuta valoare s-a inregistrat in judetul Caras-Severin – 2,84%, iar cea
mai ridicata valoare s-a inregistrat in Timis 47,72%.
 Termenul de raportare (1 august) a fost respectat de majoritatea judetelor.

Cele mai mari dificultati intampinate in analiza situatiei prevalentei bolilor ce se dispensarizeaza
sau se preiau in evidenta speciala se datoreaza acoperirii teritoriale deficitare cu medici scolari si
asistente medicale scolare. Astfel, in anul 2014, situatia centralizata din judete si Municipiul
Bucuresti se prezenta astfel (tabel nr. 1):
Tabel nr. 1. Acoperirea teritoriala cu personal medical scolar
URBAN RURAL
Nr. gradinite 2441 7148
Nr.cabinete medicale din gradinite 760 14
Nr.copii prescolari inscrisi in gradinite 258867 252912
Nr. scoli+licee 2506 7398
Nr.cabinete medicale din scoli si licee 1385 22
Nr.elevi inscrisi in scoli si licee 1419141 910244
Nr.medici scolari angajati 549 2
Nr.total posturi medici scolari 689 49
Nr.asistente angajate 2529 20
Nr.total posturi asistente 2882 66
Se observa, asadar, atat o normare insuficienta (un numar foarte mare de copii alocati unui singur
medic scolar) cat si ocuparea insuficienta a posturilor existente. Ca urmare, raportarea anuala a
situatiei dispensarizarii la nivelul cabinetelor medicale scolare se prezinta astfel (grafic nr.1):
Grafic nr. 1. Prezentare comparativa a raportarilor dispensarizarii in anii 2006-2017
50
38 38 40
40 35 36 34 35 35
32 30
30 24
nr.abs. 22
judete 20
10
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
A fost analizata prevalenta anuala totala a bolilor cronice dispensarizabile in fiecare judet si la
nivelul intregii tari, s-a calculat prevalenta pe an scolar a fiecarei boli cronice dispensarizabile in
fiecare judet si la nivelul intregii tari, efectuandu-se o ierarhizare a principalelor categorii de boli, in
functie de frecventa; s-a efectuat si analiza repartitiei bolilor cronice dispensarizabile pe grupe de
varsta.

Tabel nr. 2 Prevalenta bolilor cronice dispensarizabile, in fiecare judet si media pe tara,
pentru anul scolar 2016-2017
Nr. copii Nr. copii Prevalenta

Judet dispensarizati examinati %
Alba 4498 33633 13.37376981
Arges 7999 52422 15.25886078
Bacau 6869 52093 13.18603267
Bihor 7794 49373 15.78595589
Bistrita 2935 18220 16.10867179
Botosani 7403 44939 16.47344178
Brasov 4836 41813 11.56578098
Braila 3963 44230 8.959981913
Bucuresti 53226 214056 24.86545577
Buzau 6765 73806 9.16592147
Calarasi 694 11880 5.841750842
Caras Severin 1116 39289 2.840489704
Cluj 31137 93779 33.20252935
Constanta 5130 44253 11.59243441
Dambovita 3643 26761 13.61309368
Dolj 6236 190433 3.274642525
Galati 9751 43287 22.52639361
Giurgiu 3089 14691 21.0264788
Gorj 2626 30351 8.65210372
Harghita 6383 37745 16.91084912
Hunedoara 5339 36529 14.61578472
Ialomita 2154 16205 13.29219377
Iasi 15905 51729 30.74677647
Ilfov 370 2401 15.41024573
Maramures 3686 30847 11.94929815
Mehedinti 3020 18368 16.44163763
Mures 9485 34108 27.80872523
Neamt 8749 55315 15.81668625
Olt 1759 27140 6.481208548
Prahova 7976 49222 16.20413636
Salaj 2232 17426 12.80844715
Satu Mare 4827 27316 17.67096207
Sibiu 6925 32049 21.60753846
Suceava 2417 51470 4.695939382
Teleorman 1223 23512 5.201599183
Timis 18385 38526 47.72101957
Tulcea 2116 27602 7.666111151
Vaslui 3478 29719 11.70295097
Valcea 5274 30976 17.02608471

Vrancea 1538 26158 5.879654408

Total/Prevalenta 282951 1783672 15.86339865
medie pe tara
Grafic nr. 2. Prevalenta totala a bolilor cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare
in anul scolar 2016-2017, pe judete si pe tara
Prevalenta pe tara 15.86
Vrancea 5.87
Valcea 17.02
Vaslui 11.7
Tulcea 7.66
Timis 47.72
Teleorman 5.2
Suceava 4.69
Sibiu 21.6
Satu Mare 17.67
Salaj 12.8
Prahova 16.2
Olt 6.49
Neamt 15.81
Mures 27.8
Mehedinti 16.44
Maramures 11.94
Ilfov 15.41
Iasi 30.74
Ialomita 13.29
Hunedoara 14.61
Harghita 16.91
Gorj 8.65
Giurgiu 21.02
Galati 22.52
Dolj 3.27
Dambovita 13.61
Constanta 11.59
Cluj 33.2
Caras Severin 2.84
Calarasi 5.84
Buzau 9.16
Bucuresti 24.86
Braila 8.95
Brasov 11.56
Botosani 16.47
Bistrita 16.1
Bihor 15.78
Bacau 13.18
Arges 15.25
Alba 13.37
%
% 0 10 20 30 40 50 60

Grafic nr. 3. Prevalenta anuala a bolilor cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare
– prezentare comparativa 2006-2017
20
17.35 16.46
14.51 15.18 15.5 15.86
14.82 14.58
15 14.44 14.34 13.75
11.86
10 prevalenta
medie
5
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
In tabelul urmator (tabel nr. 3) sunt prezentate numarul total de cazuri, respectiv prevalenta fiecarei
categorii de boli cronice dispensarizabile in anul scolar 2016-2017 in cele 40 de judete inclusiv
Municipiul Bucuresti ale caror raportari au fost analizate. Populatia de referinta este reprezentata de
totalul copiilor examinati din cele 40 de judete (1.783.672 de copii examinati/inregistrati in
cabinetele medicale scolare).
BOLI Nr total Prevalenta %

DISPENSARIZATE de cazuri
1 boli ale ap. locomotor vicii de postura 27063 1.51
malformatii congenitale 3671 0.2
alte boli cronice ale ap. locomotor 6752 0.37
2 boli poststreptococice RAA + cardita reumatismala 405 0.02
sd. poststreptococic minor 889 0.04
3. boli respiratorii bronsita cronica 2406 0.13
astm bronsic 12187 0.68
alte boli cronice respiratorii 5566 0.31
4. boli cardiovasculare valvulopatii (fara reumatismale) 2244 0.12
HTA 1989 0.11
tulb. circulatorii periferice 515 0.02
malformatii congenitale de cord 3637 0.2
alte boli cronice aparat cv 3608 0.2
5. boli digestive hepatita cronica 344 0.19
ulcer gastro-duodenal 386 0.02
sd de malabsorbtie si alte boli GI 909 0.05
afectiuni biliare 1027 0.05
alte boli cronice digestive 2039 0.11
6 boli renale glomerulonefrita cronica 90 0.005
sd nefrotic 251 0.01
pielonefrite cronice 138 0.007
malformatii aparat urinar 637 0.03

tubulopatii cronice 57 0.003

litiaza renala si a cailor urinare 1218 0.06
alte boli cronice renale 865 0.04
7. afectiuni genitale cronice 1395 0.07
8. boli neuropsihice comitialitate 4210 0.23
alte boli cronice neurologice 2978 0.16
tulburari nevrotice si de comportament 7522 0.42
enurezis 141 0.007
tulburari de adaptare scolara 6510 0.36
retard psihic si intelect de limita 8644 0.48
tulburari de vorbire 9959 0.55
alte tulburari psihice 4111 0.23
9. Boli senzoriale vicii refractie 84140 4.71
ambliopie 2569 0.14
hipoacuzie 1744 0.09
surditate 482 0.02
alte boli cronice senzoriale 2079 0.11
10. endocrinopatii cronice hipotiroidie 839 0.04
hipertiroidie 248 0.01
gusa eutiroidiana 437 0.02
sindrom adiposogenital 157 0.008
sindrom Cushing 56 0.003
nanism 664 0.03
tulburari ale ciclului menstrual 6296 0.35
alte endocrinopatii cronice 890 0.04
11. boli de sange anemii hemolitice 836 0.04
trombocitopatii cronice 208 0.01
hemofiliii si parahemoflii 127 0.007
leucemii 258 0.01
limfoame maligne 67 0.0043
alte boli cronice de sange 1437 0.08
12. boli autoimune 908 0.05
13 boli metabolice si de nutritie cronice diabet zaharat 1702 0.09
hipotrofie ponderala manifesta 9581 0.53
obezitate neendocrina 29580 1.65
spasmofilie 7986 0.44
alte boli cronice metabolice 3894 0.21
14. TBC 241 0.01
15. Neoplazii 354 0.01
16. alte malformatii congenitale 738 0.04
17. HIV/SIDA 70 0.03
TOTAL 282951
15.86
POPULATIA DE REFERINTA 1783672

In cele 5 judete in care raportarea a fost facuta diferentiat urban/rural, situatia se prezinta astfel
(varsta 0-19 ani):
Tabel nr. 4
Prevalenta anuala a bolilor cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare – prezentare
comparativa urban/rural
Nr. copii Nr copii Nr. copii Nr. copii

Prevalenta Prevalenta
Judetul dispensarizati dispensarizati examinati examinati
urban rural
urban rural urban rural
Arges 6869 1130 42224 10198 16.26 11.08
Constanta 4824 306 39216 5037 12.3 6.07
Iasi 15736 169 50006 1723 31.46 9.8
Mures 8927 558 28546 5562 31.27 10.03
Vrancea 1476 62 24025 2133 6.14 2.9
Grafic nr. 4. Prevalenta anuala a bolilor cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare
– prezentare comparativa urban/rural 2016-2017
35 31.46 31.27
30
25
20 16.26
15 11.08 12.3
9.8 10.03
10 6.07 6.14
5 2.9
0
% Arges Constanta Iasi Mures Vrancea
Urban Rural
In tabelele si graficele urmatoare este reprezentata ponderea primelor 10 boli cronice (cu cea mai
ridicata prevalenta) – care reprezinta 71,89% din totalul cazurilor de boala - comparativ cu celelalte
53 de boli cronice inregistrate – doar 28,11% din total - raportate la numarul total de cazuri,
respectiv repartitia prevalentelor primelor 10 boli cronice dispensarizate.

Tabel nr. 5 Repartitia primelor 10 boli cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare
in anul scolar 2016-2017
Repartitia bolilor cronice

vicii refractie 4.71
obezitate neendocrina 1.65
vicii de postura 1.51
astm bronsic 0.68
tulburari de vorbire 0.55
hipotrofie ponderala manifesta 0.53
retard psihic si intelect de limita 0.48
spasmofilie 0.44
tulburari nevrotice si de
comportament 0.42
alte boli cronice ale ap. locomotor 0.37
Total 71.89
Grafic nr. 5. Ponderea primelor 10 boli cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare
in anul scolar 2016-2017
2.38%
2.65%
2.82%
3.05%
3.38%
3.51% 29.73%
4.30%
9.56%
10.45%
28.11%
vicii refractie
alte boli cronice
obezitate neendocrina
vicii de postura
astm bronsic
tulburari de vorbire
hipotrofie ponderala manifesta
retard psihic si intelect de limita
spasmofilie
tulburari nevrotice si de comportament
alte boli cronice ale ap. locomotor

Tabel nr. 6. Prevalenta (%) primelor 10 boli cronice dispensarizate in cabinetele medicale
scolare in anul scolar 2016-2017
Boli dispensarizate Numar de

Prevalenta %
cazuri
vicii refractie 84140 4.71
obezitate neendocrina 29580 1.65
vicii de postura 27063 1.51
astm bronsic 12187 0.68
tulburari de vorbire 9959 0.55
hipotrofie ponderala manifesta 9581 0.53
retard psihic si intelect de limita 8644 0.48
spasmofilie 7986 0.44
tulburari nevrotice si de comportament 7522 0.42
alte boli cronice ale ap. locomotor 6752 0.37
Total 203414=71.89% din totalul cazurilor de boala
Grafic nr. 6. Prevalenta (%) primelor 10 boli cronice dispensarizate in cabinetele medicale
scolare in anul scolar 2016-2017
alte boli cronice ale ap. locomotor 0.37

tulburari nevrotice si de… 0.42
spasmofilie 0.44
retard psihic si intelect de limita 0.48
hipotrofie ponderala manifesta 0.53
tulburari de vorbire 0.55
astm bronsic 0.68
vicii de postura 1.51
obezitate neendocrina 1.65
vicii refractie 4.71
0 1 2 3 4 5

Prevalenta bolilor cronice pe grupe de varsta este prezentata in tabelele si graficele urmatoare:
Tabel nr. 7. Prevalenta (%) bolilor cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare in
anul scolar 2016-2017, pe cicluri de invatamant
Prevalenta bolilor cronice pe grupe de varsta %

11-15
0-4 ani 4 -7 ani 7-11 ani
Judetul ani (cl. 15-19 ani (cl.IX-XII)
(cresa) (gradiniţa) (cl.I-IV)
V-VIII)
Alba 10 5.58 12.33 15.45 17.58
Arges 9.6 9.64 14.6 16.95 17.43
Bacau 1.51 6.52 10.95 17.22 14.8
Bihor 5.32 12.11 16.05 20.22 15.81
Bistrita 10.33 19.87 29.17 9.76
Botosani 7.27 16.21 23.12 16.53
Brasov 2.52 7.76 10.17 12.26 14.78
Braila 772 1226 913 1052
Bucuresti 13.9 15.83 24.52 29.87 25.79
Buzau 4.02 9.86 10.53 11.47 8.91
Calarasi 1.29 1.19 2.14 0.68 13.12
Caras Severin 12.58 2.05 2.94 3.38 2.54
Cluj 1.49 15.72 30.65 39.36 47.5
Constanta 0.74 9.25 11.63 12.75 11.85
Dambovita 5 8.51 14.42 18.54 12.53
Dolj 0.45 2.14 4.49 6.31 3.17
Galati 49.99 10.69 25.32 28.36 20.63
Giurgiu 6.98 15.05 26.62 27.11 10.33
Gorj 4.86 4.98 7.36 10.97 9.36
Harghita 7.14 15.94 16.05 18.95 16.56
Hunedoara 7.82 13.48 16.79 17.36
Ialomita 6.87 12.86 17.24 13.54
Iasi 5.67 13.78 41.63 30.73 30.6
Ilfov 11.88 23.83 13.69
Maramures 11.04 16.12 16.94 7.54
Mehedinti 14.23 7.13 16.57 19.73 17.7
Mures 11.62 17.95 26.18 35.2 27.87
Neamt 0.422 10.02 14.51 17.15 19.23
Olt 1.25 5.42 4.64 5.77 8.14
Prahova 3.19 5.91 15.86 25.17 14.65
Salaj 11.14 9.15 78.59 11.63 9.32
Satu Mare 1.29 8.42 16.08 21.47 20.97
Sibiu 4.61 7.37 19.44 27.18 25.84
Suceava 2.41 4.11 7 4.97

Teleorman 3.28 6.28 6.93 4.5

Timis 4.16 25.9 46.31 56.84 59.19
Tulcea 12.16 5.12 7.9 7.2 10
Valcea 9.14 8 15.27 21.82 20.15
Vaslui 1.35 6.92 13.38 18.01 9.2
Vrancea 6.99 3.97 6.05 6.73 5.87
Prevalenta
medie pe tara, 2.77 9.62 16.75 20.03 16.72
pe grupe de
varsta
Grafic nr. 7. Prevalenta (%) bolilor cronice dispensarizate in cabinetele medicale scolare in
anul scolar 2016-2017, pe cicluri de invatamant
25
20.03
20
16.75 16.72
15
9.62
10
5
2.77
0
cresa gradinita cl.I-IV cl. V-VIII cl.IX-XII
%
Se poate observa ca persista o supraveghere medicala deficitara a colectivitatilor de copii cu varsta

mica (crese, gradinite); acesti copii sunt in grija medicilor de familie, iar medicii care se ocupa de
colectivitatile de copii (medicii scolari) nu detin date privind morbiditatea prin boli cronice la
aceste grupe de varsta – aceste date se pot obtine doar printr-o foarte buna colaborare intre medicii
de familie, medicii scolari si Directia de Sanatate Publica Judeteana. Absenta datelor reprezinta un
factor de eroare in calcularea prevalentei medii pe tara: un alt factor de eroare este reprezentat si de
populatia de referinta care nu a fost raportata corect si complet in toate judetele analizate. De
asemenea, nu trebuie uitat faptul ca foarte multi copii de varsta mica nu sunt cuprinsi in colectivitati
(crese si gradinite de stat).

In continuare sunt analizate cele mai frecvente boli cronice dispensarizate, pe judete si pe grupe de
varsta.
Tabel nr. 8 . Prevalenta primelor 5 categorii de boli cronice dispensarizate in cabinetele

medicale scolare in anul scolar 2016-2017, pe cicluri de invatamant
Boli dispensarizate 0-4 ani 4-7 ani cl.I-IV cl. V-VIII cl.IX-XII
vicii de refracţie 0.28% 1.80% 5.65% 6.42% 4.69%
obezitate neendocrina 0.18% 0.83% 2.10% 2.09% 1.58%
Vicii de postura 0.06% 0.49% 1.16% 2.00% 2.10%
astm bronsic 0,12% 0,50% 0,79% 0,87% 0,63%
Tulburari de vorbire 0,32% 1,50% 0,73% 0,39% 0,14%
Viciile de refractie
Grafic nr. 8. Prevalenta (%) viciilor de refractie in anul scolar 2016-2017, pe cicluri de
invatamant
7 6.42
6 5.65
5 4.69
3
1.80
2
1
0.28
0
0-4 ani 4-7 ani 7-11 ani (clasele 11-15 ani 15-19 ani
(grădiniţe) I-IV) (clasele V-VIII) (clasele IX- XII)

Grafic nr. 9. Prevalenta viciilor de refractie in anul scolar 2016-2017, pe judete.

Vrancea 1.79
Valcea 4.71
Vaslui 3.12
Tulcea 1.32
Timis 11.56
Teleorman 1.79
Suceava 1.08
Sibiu 9.24
Satu Mare 4.70
Salaj 2.46
Prahova 4.83
Olt 1.92
Neamt 5.30
Mures 10.92
Mehedinti 4.13
Maramures 3.77
Ilfov 1.37
Iasi 13.38
Ialomita 4.58
Hunedoara 4.88
Harghita 4.77
Gorj 2.22
Giurgiu 3.68
Galati 7.95
Dolj 0.76
Dambovita 4.84
Constanta 2.86
Cluj 8.14
Caras Severin 0.51
Calarasi 1.42
Buzau 1.23
Bucuresti 8.67
Braila 0.81
Brasov 3.19
Botosani 3.83
Bistrita 2.57
Bihor 4.29
Bacau 5.81
Arges 3.51
Alba 3.03
% 0 2 4 6 8 10 12 14 16

Obezitatea neendocrina
Grafic nr. 10. Prevalenta (%) obezitatii nendocrine in anul scolar 2016-2017, pe cicluri de
invatamant
3
2.10 2.09
2 1.58
0.83
1
0.18
0
% 0-4 ani 4-7 ani 7-11 ani 11-15 ani 15-19 ani
(grădiniţe) (clasele I-IV) (clasele V-VIII)(clasele IX- XII)
Grafic nr. 11. Prevalenta obezitatii neendocrine in anul scolar 2016-2017, pe judete.

Vrancea 0.84
Valcea 3.34
Vaslui 0.65
Tulcea 0.74
Timis 8.61
Teleorman 0.45
Suceava 0.75
Sibiu 1.63
Satu Mare 1.53
Salaj 1.03
Prahova 2.26
Olt 1.47
Neamt 0.89
Mures 2.32
Mehedinti 1.94
Maramures 0.98
Ilfov 1.25
Iasi 1.67
Ialomita 1.62
Hunedoara 1.91
Harghita 2.22
Gorj 1.15
Giurgiu 4.87
Galati 1.59
Dolj 0.12
Dambovita 2.00
Constanta 1.79
Cluj 3.38
Caras Severin 0.31
Calarasi 0.83
Buzau 0.87
Bucuresti 2.23
Braila 0.47
Brasov 1.29
Botosani 0.86
Bistrita 1.28
Bihor 2.43
Bacau 0.79
Arges 2.56
Alba 1.31
% 0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00

Viciile de postura
Grafic nr. 12. Prevalenta (%) viciilor de postura in anul scolar 2016-2017, pe cicluri de
invatamant.
3 2.10
2.00
2 1.16
1 0.49
0.06
0
0-4 ani 4-7 ani 7-11 ani (clasele 11-15 ani 15-19 ani
(grădiniţe) I-IV) (clasele V-VIII) (clasele IX- XII)*
%
Grafic nr. 13. Prevalenta viciilor de postura in anul scolar 2016-2017, pe judete.

Vrancea 0.23
Valcea 1.20
Vaslui 0.54
Tulcea 0.75
Timis 4.39
Teleorman 0.30
Suceava 0.60
Sibiu 2.78
Satu Mare 1.77
Salaj 1.27
Prahova 2.17
Olt 0.55
Neamt 0.87
Mures 3.46
Mehedinti 0.47
Maramures 1.58
Ilfov 0.75
Iasi 3.30
Ialomita 1.01
Hunedoara 0.73
Harghita 2.25
Gorj 0.45
Giurgiu 3.85
Galati 1.55
Dolj 0.15
Dambovita 0.31
Constanta 1.56
Cluj 5.09
Caras Severin 0.28
Calarasi 0.48
Buzau 0.77
Bucuresti 2.04
Braila 0.50
Brasov 0.78
Botosani 1.25
Bistrita 1.56
Bihor 1.81
Bacau 0.54
Arges 1.32
Alba 1.70
0 1 2 3 4 5 6 %

Astmul bronsic
Grafic nr. 14. Prevalenta (%) astmului bronsic in anul scolar 2016-2017, pe cicluri de
invatamant.
1 0.87
0.79
0.8 0.63
0.6 0.50
0.4
0.12
0.2
0
0-4 ani 4-7 ani 7-11 ani 11-15 ani 15-19 ani
(grădiniţe) (clasele I-IV) (clasele V-VIII) (clasele IX- XII)
Grafic nr. 15. Prevalenta astmului bronsic in anul scolar 2016-2017, pe judete.

Vrancea 0.26
Valcea 0.68
Vaslui 0.59
Tulcea 0.32
Timis 1.44
Teleorman 0.23
Suceava 0.15
Sibiu 0.66
Satu Mare 0.60
Salaj 1.11
Prahova 1.48
Olt 0.14
Neamt 0.80
Mures 0.87
Mehedinti 0.50
Maramures 1.13
Ilfov 0.58
Iasi 0.62
Ialomita 0.31
Hunedoara 1.06
Harghita 0.72
Gorj 0.22
Giurgiu 0.37
Galati 1.14
Dolj 0.20
Dambovita 0.57
Constanta 0.55
Cluj 1.85
Caras Severin 0.27
Calarasi 0.31
Buzau 0.43
Bucuresti 0.88
Braila 0.09
Brasov 0.54
Botosani 0.85
Bistrita 0.52
Bihor 0.91
Bacau 0.52
Arges 0.56
Alba 0.49
%0 0.5 1 1.5 2

Tulburari de vorbire
Grafic nr. 16. Prevalenta (%)tulburarilor de vorbire in anul scolar 2016-2017, pe cicluri de
invatamant
2
1.50
1.5
1 0.73
0.32 0.39
0.5 0.14
0
0-4 ani 4-7 ani 7-11 ani 11-15 ani 15-19 ani
(grădiniţe) (clasele I-IV) (clasele V-VIII) (clasele IX- XII)
%
Grafic nr. 17. Prevalenta tulburarilor de vorbire in anul scolar 2016-2017, pe judete.
Vrancea 0.47
Valcea 0.37
Vaslui 0.92
Tulcea 0.24
Timis 0.79
Teleorman 0.25
Suceava 0.15
Sibiu 0.46
Satu Mare 0.41
Salaj 0.42
Prahova 0.29
Olt 0.25
Neamt 0.76
Mures 0.94
Mehedinti 0.47
Maramures 0.83
Ilfov 0.29
Iasi 0.41
Ialomita 0.21
Hunedoara 0.66
Harghita 0.86
Gorj 0.15
Giurgiu 0.52
Galati 0.71
Dolj 0.14
Dambovita 0.32
Constanta 0.23
Cluj 1.18
Caras Severin 0.09
Calarasi 0.04
Buzau 0.29
Bucuresti 1.21
Braila 0.25
Brasov 0.36
Botosani 0.80
Bistrita 0.95
Bihor 0.85
Bacau 0.34
Arges 0.34
Alba 0.29
% 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4

CONCLUZII SI RECOMANDARI
 Dispensarizarea corect intocmita presupune o stransa colaborare interdepartamentala, cu

implicarea medicilor de familie, a medicilor din colectivitatile de copii, a medicilor specialisti în
igiena copiilor si a tinerilor. Daca acest lant se intrerupe, rezulta o supraveghere deficitara a
copiilor cu boli cronice, cu consecinte negative asupra starii de sanatate nu numai a populatiei
infantile ci si a populatiei generale, pentru ca nu trebuie scapat din vedere faptul ca bolile
cronice au o evolutie indelungata si pot fi invalidante.
 Scopul acestei evaluari a situatiei bolilor dispensarizate la nivel national este acela de a semnala
eventualele deficiente în supravegherea starii de sanatate a copiilor, de a le localiza în vederea
identificarii problemelor, urmand elaborarea unor programe de profilaxie tintite. Dorim sa
subliniem din nou necesitatea ca medicul care lucreaza în colectivitati de copii, scolari, studenti
sa-si intocmeasca si sa urmareasca un program de prevenire a bolilor cronice mai importante si
sa evalueze periodic eficienta acestei actiuni.
 Este de asteptat ca asemenea preocupari - de cercetare teoretica, epidemiologica, ecologica si
de combatere practica a bolilor cronice - sa se extinda în viitor, pentru ca ele sa cuprinda
intregul teritoriu si toate bolile mai importante (adica mai frecvente sau care survin mai
devreme în viata sau care sunt mai grave, mai invalidante), pentru ca, prin reducerea factorilor
de risc si prin mijloacele preventive disponibile sa fie redusa la minim frecventa unor
imbolnaviri cronice la persoanele expuse.

BIBLIOGRAFIE
 Perrin JM, Bloom SR, Gortmaker SL . The increase of childhood chronic conditions in the
United States. JAMA. 2007..
 Akinbami LJ, Moorman JE, Garbe PL, Sondik EJ . Status of childhood asthma in the United
States, 1980-2007. Pediatrics. 2009.
 Ogden CL, Carroll MD, Curtin LR, McDowell MA, Tabak CJ, Flegal KM . Prevalence of
overweight and obesity in the United States, 1999-2004
 Robison LM, Sclar DA, Skaer TL, Galin RS. -National trends in the prevalence of
attention-deficit/hyperactivity disorder and the prescribing of methylphenidate among
school-age children: 1990-1995. Clin Pediatr (Phila). 1999
 Bethell CD, Read D, Blumberg SJ, Newacheck PW.- What is the prevalence of children
with special health care needs? Matern Child Health J. 2008;
 Aboderin I et al. Life course perspectives on coronary heart disease, stroke and diabetes: the
evidence and implications for policy and research. Geneva, World Health Organization,
2002
 Brett J. Cassens, Preventive medicine and Public Health, Harwal Publishing, 1992
 Davis MK. Breastfeeding and chronic disease in childhood and adolescence. Pediatric
Clinics of North America, 2001
 Eriksson JG et al. Catch-up growth in childhood and death from coronary heart
 Frankel S, Gunnel DJ, Peters TJ. Childhood energy intake and adult mortality from cancer:
the Boyd Orr Cohort Study. British Medical Journal, 1998,
 Geormăneanu M. Terapia Pediatrică. Centrala Industrială de Medicamente şi Cosmetice
Bucureşti, 1990.
 GillmanMWet al. Risk of overweight among adolescents who were breastfed as infants.
Journal of the American Medical Association, 2001,
 Inspectoratul de sănătate publică a Municipiului Bucureşti. Norme de igienă şi sănătate
publică pentru colectivităţile de copii şi tineri. 1997
 Knapp G.R., M. Clinton Miller III. Clinical Epidemiology and Biostatistics. Harwal
Publishing Company 1992.
 Kuh D, Ben-Shlomo Y.A life course approach to chronic disease epidemiology Oxford,
Oxford University Press, 1997.
 Must A et al. Long-term morbidity and mortality of overweight adolescents. A follow-up of
the Harvard Growth Study. NewEngland Journal of Medicine, 1992,
 Report of a WHO Study Group. Geneva, World Health Organization, 1990 (WHO
Technical Report Series, No. 797) Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases.
 Roth-Szamoskozi M. Protecţia copilului - Dileme, Concepţii şi Metode. Editura Presa
Universitară Clujeană. Cluj-Napoca. 1999
 World Health Organization Diet, physical activity and health. Geneva, 2002
 World Health Organization Programming of chronic disease by impaired fetal nutrition:
evidence and implications for policy and intervention strategies. Geneva, 2002.


Raport National Dispensarizare 2017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Raport National Dispensarizare 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

MI NI STERUL SĂNĂTĂŢI I

I NSTI TUTUL NAŢI ONAL DE SĂNĂTATE PUBLI CĂ

Str. Dr. A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Buc ures ti, ROMANIA

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONCE PRIN

Evaluarea morbidităţii cronce prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi

Coordonator: Dr. Viorica Kassai

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 2

Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea, combaterea si recuperarea bolilor cronice prin

Obiective. Obiectivele dispensarizarii pot fi astfel concentrate :

Metodologie. Metodologia de raportare cuprinde urmatoarele puncte:

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 3

In anul scolar 2016-2017:

Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea, combaterea si recuperarea bolilor cronice prin

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 4

2. Completarea fisei medicale a copilului care sufera de o boala cronica.

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 5

Obiectivele evaluarii morbiditatii cronice prin dispensarizare sunt :

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 6

Metodologia de raportare cuprinde urmatoarele puncte:

NUMAR DE CAZURI PE GRUPE DE

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 7

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 8

Un indicator important de măsurare a frecvenţei îmbolnavirilor este rata prevalenţei generale. In

In anul scolar 2016-2017:

 S-au primit raportari de la 39 de judete si Municipiul Bucuresti,deci 40 raportari. Din datele

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 9

Tabel nr. 1. Acoperirea teritoriala cu personal medical scolar

Grafic nr. 1. Prezentare comparativa a raportarilor dispensarizarii in anii 2006-2017

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 10

Nr. copii Nr. copii Prevalenta

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 11

Vrancea 1538 26158 5.879654408

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 12

BOLI Nr total Prevalenta %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 13

tubulopatii cronice 57 0.003

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 14

Nr. copii Nr copii Nr. copii Nr. copii

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 15

Repartitia bolilor cronice

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 16

Boli dispensarizate Numar de

alte boli cronice ale ap. locomotor 0.37

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 17

Prevalenta bolilor cronice pe grupe de varsta %

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 18

Teleorman 3.28 6.28 6.93 4.5

Se poate observa ca persista o supraveghere medicala deficitara a colectivitatilor de copii cu varsta

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 19

Tabel nr. 8 . Prevalenta primelor 5 categorii de boli cronice dispensarizate in cabinetele

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 20

Grafic nr. 9. Prevalenta viciilor de refractie in anul scolar 2016-2017, pe judete.

Prevalenta pe tara 4.72

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 21

Prevalenta pe tara 1.65

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 22

Prevalenta pe tara 1.51

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 23

Prevalenta pe tara 0.68

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 24

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 25

 Dispensarizarea corect intocmita presupune o stransa colaborare interdepartamentala, cu

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 26

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA 27

S-ar putea să vă placă și