INERVAȚIA TEGUMENTARĂ

Ramuri cutanate provenite din ramurile ventrale ale nervilor C5-C8 și ale nervilor T1-T2

1. Tegumentul regiunii umarului: nervii supraclaviculari (plexul cervical)

2. Tegumentul brațului:
 lateral: nervul cutanat brahial superior (axilar) și inferior (radial)
 medial:
- nervul intercostobrahial (intercostal 2)
- cutanat medio-brahial (fasciculul medial din plexul brahial)
 posterior: n. cutanat posterior (radial)
3. Tegumentul antebrațului
 anterolateral : n. cutanat lat. (musculocutanat)
 anteromedial: n. cutanat medial (fasciculul medial)
 posterior : n. cutanat posterior (radial)
4. Tegumentul palmar
 lateral:
- nervul median
- ramura superficială a nervului radial – eminență tenară
 medial: nervul ulnar
5. Tegumentul dorsal
 lateral: ramura superficială a nervului radial
 medial: nervul ulnar

SISTEMUL VENOS SUPERFICIAL

Venele cefalică și basilică au originea în rețeaua venoasă dorsală a mainii.

1. Vena cefalică

- Începe la nivelul tabacherei anatomice

- Este situată lateral

- Urcă pe fața posterolaterală a antebrațului, apoi trece pe fața anterolaterală

- Urcând anterloateral pe braș ajunge în șanțul deltoidopectoral și apoi în fosa

infraclaviculară, unde perforează fascia profundă ( clavipectorală )

1
 - Se varsă în vena axilară
2. Vena bazilică

- Începe din partea medială a rețelei venoase dorsale a mâinii

- La nivelul jumătății anteromediale a brațului perforează fascia profundă

3. Vena mediană a brațului:

- Drenează porțiunea palmară centrală

- Traversează tavanul fosei cubitale

DRENAJUL LIMFATIC SUPERFICIAL

- vasele digitale palmare și vasele digitale dorsale formează trunchiuri cu traiect ascendent de-a
lungul venelor cefalică și bazilică
- porțiunea palmară centrală :
- Vase cu tariectcomun cu vena mediană a antebrațului
- vasele care acompaniază vena cefalică: noduli limfatici infraclaviculari sau ajung în nodulii
axilari
- vasele care însoțesc vena bazilică: nodul limfatic supratrohlear ( regiunea cubitală )

2
 REGIUNEA SCAPULARĂ

LIMITE:
- superior și medial: marginile corespunzătoare ale scapulei
- infero-lateral: unghiul inferior al scapulei și marginea inferioară a mușchiului rotund mare
- supero-lateral: merginea posterioară a mușchiului deltoid

PLAN MUSCULOFASCIAL SUPERFICIAL:

- superior: mușchiul trapez

- inferior: mușchiul dorsal mare și fascia care îl acoperă. ( mușchiul dorsal mare trece peste
unghiul inferior al scapulei ) .

LOJILE OSTEOFIBROASE ȘI CONȚINUTUL LOR:

- loja supraspinoasă conține următoarele elemente:
 Mușchiul supraspinos umple întreaga lojă, iar porțiunea sa tendinoasă trece dedesubtul
acromionului spre humerus.
 Artera suprascapulară, ramură a arterei sublacvicular, intră în regiune la nivelul marginii
superioare a scapulei, sse așează sub mușchiul supraspinos, pe plan osos, trecând apoi în
loja infraspinoasă.
 Nervul suprascapular, care are același traiect și dispoziție cu artera precedentă

- loja infraspinoasă conține următoarele elemente:

 Mușchii infraspinos, rotund mare și rotund mic: ultimii doi mușchi se îndreaptă spre
extremitatea superioară a humerusului, mușchiul rotund mare trecând înainte, iar
mușchiul rotund mic inapoia umărului, prin interstițiul astfel format trece capul lung al
mușchiului triceps brahial, care delimitează spațiul birondohumerotricipital și
birondoomotricipital
 Artera circumfelxă a scapulei, care coboară de-a lungul marginii laterale a scapulei
 Artera suprascapulară, care se ramifică pe platforma osoasă

3
  Artera scapulară posterioară, ramură din artera subclaviculară abordează regiunea la
nivelul unghiului superior al scapulei și coboară pe marginea medială a osului.
SPAȚIUL BIRONDO-HUMERO-TRICIPITAL:
- formă patrulateră
- denumit și hiat axilar lateral, asigură comunicarea dintre regiunea axilară și cea deltoidiană
- delimitări:
 Superior – mușchiul rotund mic
 Inferor – mușchiul rotund mare
 Lateral – colul chirurgical
 Medial – capul lung al tricepsului brahial
- prin acest spațiu trec: nervul axilar și artera circumfelxă humerală posterioară

SPAȚIUL BIRONDO-OMO-TRICIPITAL:
-formă triunghiulară
- denumit și hiat axilar medial, asigură comunicarea dintre regiunea axilară și regiunea scapulară
- delimitări:
 Superior – mușchiul rotund mic
 Inferior – mușchiul rotund mare
 Lateral – capul lung al tricepsului brahial
 Medial – marginea laterală a scapulei
- prin acest spațiu trece artera circumflexă a scapulei.

4
 REGIUNEA AXILARĂ

- axila are forma unei piramide patrunghiulare, fiind formată din patru pereși, o bază și un vârf.

PERETELE ANTERIOR:

- mușchiul pectoral mare și fascia pectorală superficial

- mușchii petcoral mic și subclavicular și fascia clavipectorală profund

PERETELE POSTERIOR:

- porțiunea laterală a mușchilor subscapular, rotund mare, dorsal mare și capul lung al
tricepsului brahial

- comunică prin spațiul birondo-humero-tricipital cu regiunea deltoidiană și prin spațiul birondo-

omo-tricipital cu regiunea scapulară.

PERETELE MEDIAL:

- digitațiunile mușchiului dințat mare și pretele toracic superior

PERETELE LATERAL :

- Tendonul mușchiului coracobrahial

- Capul scurt al mușchiului biceps brahial

VÂRFUL AXILEI:

- Spațiul triunghiular anterior de claviculă, medial de prima coastă și posterior de omoplat

5
 CONȚINUTUL AXILEI

- cea mai mare parte a regiunii este umplită de un bogat țesut adipos în care sunt plasate
formațiunile vascukare, limfatice și nervoase ale axilei

1. Artera axilară: în raport cu mușchiul pectoral mic prezintă trei segmente:

- Prepectoral, situat desupra mușchiului
- Retropectoral, situat inapoia mușchiului
- Postpectoral, situat inferior mușchiului

Segmentul prepectoral:

- artera toracică superioară irigă ambii mușchi pectorali, peretele toracic și contribuie la
vascularizația sânului

- artera toracoacromială: se divide în ramuri ce irigă regiunile pectorală, acromială, deltoidiană și

claviculară

- artera toracică laterală: irigă ambii mușchi pectorali, dințatul anterior și aduce o contribuție
substanțială la vascularizația sânului.

Segmentul retropectoral:

- artera subscapulară, cea mai mare ramură a arterei axilare, dă ramuri musculare ( cea mai mare
ramură este artera circumflexă a scapulei ce se anastomozează cu ramuri ale arterei
subclaviculare) .

Segmentul postpectoral:

- arterele circumflexe humerale anterioară și posterioară formează un cerc anastomic în jurul

colului chirurgical humeral

2. Vena axilară:

6
 - începe a nivelul marginii inferioare a mușchiului rotund mare și urcă spre axilă medial
de artera axilară.

3. Plexul brahial:
- se formează prin anastomozarea ramurilor anterioare ale nervilor spinali de la C5- T1.
- este format dintr-o rădăcină, trunchiuri primare și secundare, diviziuni și fascicule.
- primele două și ultimele două rădăcini se unesc pentru a forma trunchiurile primare
superioare și inferioare, iar rădăcina formată de nervul C 7 se continuă ca trunchi primar
mijlociu.

Ramurile terminale ale plexului:

- fasciculul lateral – nervul musculocutanat ( C5,6,7 ) și rădăcina laterală a nervului median
( C6, C7 ) .
- fasciculul medial – nervul ulnar ( C8, T1) și rădăcina medială a nervului median (C8, T1).
- fasciculul posterior – nervul axilar (C5, C6) și nervul radial ( C5- T1).

Ramurile colaterale originare din fascicule:

- fasciculul lateral: nervul pectoral lateral
- fasciculul posterior: nervul subscapular superior, subscapular inferior (C5,6),
toracodorsal.
- fasciculul medial: nervul pectoral medial ( C8, T1 ), nervii cutanați mediali ai brațului,
respectiv antebrațului ( C8, T1 ).

Ramurile colaterale originare din rădăcini:

- nervul dorsal al scapulei ( C5 )
- nervul toracal lung ( C5-C7 )

Ramuri cu originea la nivelul trunchiului superior:

- nervul suprascapular ( C5, C6 )
- nervul mușchiului subclavicular

7
LIMFATICELE AXILEI:
- 20-30 de noduli limfatici profunzi dispuși în 5 grupuri: lateral, subscapular, pectoral,
central, apical.

8
 REGIUNEA BRAHIALĂ ANTERIOARĂ

LIMITE:
- Superior - șanțul deltoido -pectoral
- Inferior - articulația cotului
- Medial și lateral- câte o linie verticală corespunzătoare epicondililor respectivi

Plan de acoperire
- piele mobilă și suplă medial, mai groasă pe partea laterală a brațului
- fascia brahială
- pornesc septul intermuscular lateral (baza laterală a șanțușuiintertubercular și epicodilul lateral)
și septul intermuscular medial (baza medială a șanțului intertubercular și epicondilul medial)
care separă compartimentul anterior al flexorilor de cel posteror al extensorilor.

Scheletul regiunii: humerusul

Mușchii flexori ai brațului:

- mușchiul biceps brahial( capul lung situat lateral și capul scurt medial)
- mușchiul coracobrahial( situat medial)
- mușchiul brahial ( situat profund)

Mănunchiul vasculo-nervos al regiunii:

Artera brahială:
 continuă traiectul arterei axilare de la nivelul marginii inferioare a peretelui posterior al
axilei
 este superficială, fiind acoperită doar de tegument și de fascie
 emite artera colaterală ulnară superioară și artera colaterală ulnară inferioară
Vena brahială
 sunt în număr de 2 și însoțesc artera brahială

9
Nervul median
 ajunge în regiunea anterioară a brațului, lateral de artera brahială
 nu emite ramuri la nivelul brațului

Nervul musculocutanat
 inervează mușchii flexori ai brațului
 străbate mușchiul coracobrahial și coboară înspre lateral

Nervul ulnar (porțiunea proximală)

 ajunge la braț medial de artera brahială, iar la nivelul treimii medii a antebrațului
părăsește compartimentul flexor

10
 REGIUNEA BRAHIALĂ POSTERIOARĂ

LIMITE:
- superior – linia care continuă șanțul deltoido pectoral
- inferior- articulația cotului
- medial și lateral – liniile verticale, corespunzătoare epicondililor

Plan de acoperire:

- piele groasă și mobilă

- subcutisul conține ramuri ale nervului cutanat posterior al brațului

Mușchii extensori ai brațului:

- mușchiul triceps brahial ( capul lung, lateral și medial )

Mănunchiul vasculo nervos al regiunii:

- Artera brahială profundă :

 emerge din artera brahială imediat după ce aceasta părăsește axila
 se anastomozează cu artera circumflexă humerală posterioară
 se divide în artera colaterală radială și artera colaterală mijlocie
- Venele brahiale:

 însoțesc artera brahială

- Nervul radial:

 se întâlnește cu artera brahială profundă cu care ajunge în șanțul nervului radial

 inervează cele trei capete ale mușchiului triceps brahial
 emite ramuri cutanate:
– nervul cutanat posterior al brațului
– nervul cutanat latero-inferior al brațului

- Nervul ulnar ( porțiunea distală):

11
  își continuă cursul între septul intermuscular medial și capul medial al tricepsului –
ajunge în șanțul situat pe fața posterioară a epicondilului medial
 nu dă ramuri la nivelul brațului.
FOSA CUBITALĂ

- regiune anatomică de formă triunghiulară situată anterior de articulația cotului

- este delimitată astfel:

 baza: orizontala trasată prin epicondilii medial și lateral ai humerusului â

 laturile: marginea laterală a mușchiului rotund pronator și marginea medială mușchiului
brahioradial

Peretele superficial:

- tegument
- fascia superficială : vena cubitală mediană și nervului cutanat medial al antebrațului
- fascia profundă a antebrațului

Conținutul fosei cubitale:

- nervul cutanat lateral al antebrațului, apare între mușchii biceps și brahial

- nervul cutanat medial al antebratului ( superficial) -anterior de mușchiul rotund pronator
- mușchiul brahioradial formează marginea medială a fosei, sub el se află nervul radial
- nervul median: medial de artera brahială
- artera brahială, deasupra tendonului bicepsului și profund de aponevroza bicipitală

Planșeul fosei:

- mușchiul brahial coboară spre ulnă

12
 REGIUNEA ANTEBRAHIALĂ ANTERIOARĂ

Limite:
- superior – fosa cubitală
- inferior – linie transversală așezată deasupra capului ulnei
- lateral și medial – linie care unește epicondilul respectiv cu apofiza stiloidă de aceeași
parte

Scheletul regiunii – radius și ulna

Mușchii flexori ai antebrațului:

 Grup superficial
- mușchiul round pronator ( cap humeral și cap ulnar)
- mușchiul flexor radial al carpului
- mușchiul palmar lung
- mușchiul flexor ulnar al carpului
- mușchiul flexor superficial al degetelor

 Grupul profund
- mușhiul flexor profund al degetelor
- mușchiul flexor lung al policelui
- mușchiul pătrat pronator

Pachetul vasculo-nervos al regiunii:

 Artera radială
- ramură de diviziune externă a arterei brahiale
- din ea se desprind ramurile:

13
- Artera radială recurentă
- Ramura palmară a carpului
- Ramura dorsală a carpului
- Ramura palmară superficială
- Ramuri musculare

 Artera ulnară
- ramură de diviziune internă a arterei brahiale, fiind situată mai profund
- din ea se desprind ramurile
- Artera recurentă ulnară anterioară și posterioară
- Artera interoasoasă comună
- Artera interosoasă anterioară
- Artera interosoasă posterioară
- Ramura palmară a carpului
- Ramura dorsală a carpului
- Ramuri musculare

 Nervul median
- ajunge la antebraț printre cele 2 capete de origine ale rotundului pronator
- ramurile antebrahiale – nervul interosos anterior, ramuri musculare

 Nervul ulnar
- ajunge în regiune printre cele 2 capete de origine ale flexorului ulnar al carpului
- ramurile antebrahiale – ramuri musculare

 Nervul radial
- se împarte într-o ramură superficială și o ramură profundă

14
 REGIUNEA ANTEBRAHIALĂ POSTERIOARĂ

Limite:
- este cuprinsă între articulația cotului și regiunea dorsală a mâinii
Scheletul regiunii: radius și ulna
Plan de acoperire:
- piele groasă și păroasă
- subcutisul conține nervii cutanați posteriori, lateral și medial ai aintebrațului
- fascia antebrațului
Mușchii extensori ai antebrațului
 Plan superficial
- mușchiul brahioradial
- mușchiul lung extensor radial al carpului
- mușchiul scurt extensor radial al carpului
- mușchiul extensor al degetelor
- mușchiul extensor al degetului mic
- mușchiul extensor ulnar al carpului

 Plan profund
- mușchiul supinator
- mușchiul lung abductor al policelui
- mușchiul scurt extensor al policelui
- mușchiul lung extensor al policelui
- mușchiul extensor al indexului

Pachetul vasculo-nervos al regiunii:

 Artera interosoasă anteriora- ramură din artera ulnară
 Artera interosoasă posterioară- ramură din artera ulnară
 Nervul interosos posterior

15
  Ramura profundă a nervului radial

SUPRAFAȚA DORSALĂ A MÂINII

PLAN SUPERFICIAL: tegument subțire, neancorat de fascia profundă subadiacentă

PLAN SUBCUTANAT: rețea venoasă bogată, care reprezintă originea venelor cefalică și
bazilică

RETINACULUL EXTENSORILOR:
- Bandă fibroasă puternică, întinsă oblic, dinspre supero-lateral spre infero-medial, între
marginea laterală a radiusului, mușchiului piramidal și pisiform.
- Pătrund spre schelet septuri fibroase pentru a forma șase canale osteofibroase, prin care
trec tendoanele extensorilor
- Dinspre lateral spre medial, canalele osteofibroase conțin următoarele tendoane:
 Tendonul extensor scurt al policelui
 Tendonul lung extensor radial al carpului
 Tendonul scurt extensor radial al carpului
 Tendonul lung extensor al policelui
 Tendonul extensor ai degetelor
 Tendonul extensor al indexului
 Tendonul extensor al degetelui mic
 Tendonul extensor ulnar al carpului

VASCULARIZAȚIE:
- Artera radială:
 Apare pe o scurtă distanță pe dosul mâinii
 Emite ramuri pentru police și marginea laterală a indexului
- Arcada dorsală:
 se formează din cele două ramuri dorsale carpiene, provenite din artera radială,
respectiv ulnară, la care contribuie și artera interosoasă anterioară

16
  se continuă cu arterele metacarpiene dorsale care la rândul lor dau artere digitale
dorsale
 sunt dispuse profund față de tendoanele mușchilor extensori
- Inervație:
 Nervul median – marginea adiacentă ale primelor șapte degete la nivelul falangei
distale
 Nervul radial – ramura superficială, partea laterală a regiunii
 Nervul ulnar – partea medială a regiunii

17
 REGIUNEA PALMARĂ

PLAN SUPERFICIAL:
- Tegument gros, ancorat de fascia profundă subadiacentă
- În regiunea centrală a palmei, fascia profundă se continuă cu aponevroza palmară

APONEVROZA PALMARĂ:
- O lamă de țesut fibros care acoperă regiunea palmară între eminențele tenară și
hipotenară
- Proximal se continuă cu retinaculul flexorilor și cu tendonul mușchiului palmar lung
- Distal se divide în patru benzi unite între ele prin ligamentul metacarpian transvers
superficial

RETINACULUL FLEXORILOR:
- Bandă fibroasă puternică, dispusă transversal între pisiform și cârligul osului hamat
medial și tuberculul scafoidului și creasta trapezului lateral
- Transformă șanțul carpian într-un tunel carpian prin care trec:
 Tendoanele felxorilor profunzi ai degetelor
 Tendoanele flexorilor superficiali ai degetelor
 Tendonul flexorului lung al policelui
 Nervul median
- De pe suprafața profundă a retinaculului pleacă o lamă fibroasă care se fixează pe fața
palmară a scafoidului și a trapezului; divide canalul carpian în două tunele.

EMINENȚA HIPOTENARĂ:
- Este situată medial, între articulația radiocarpiană și baza degetelui mic
- Formată din:
 Mușchiul palmar scurt

18
  Mușchiul abductor scurt al degetului mic
 Mușchiul flexor scurt al degetului mic
 Muschiul opozant al degetului mic
EMINENȚA TENARĂ:
- Situată lateral, între articulația radiocarpiană și baza policelui
- Formată din:
 Mușchiul abductor scurt al policelui
 Muschiul flexor scurt al policelui
 Mușchiul opozant al policelui
 Mușchiul adductor al policelui ( nu este strict un mușchi tenar )

INERVAȚIA MÂINII:

- Nervul median – partea laterală

- Nervul ulnar – partea medială

VASCULARIZAȚIA MÂINII:
- Artera radială, dă numeroase ramuri:
 Artera carpiană palmară
 Ramura palmară superficială
 Ramura dorsală carpiană
 Prima artera metacarpiană dorsală
 Artera principală a policelui
 Artera radială a indexului

- Artera ulnară, dă ramurile: carpiană dorsală și palmară profundă.

- Arcada profundă:
 Formată din artera radială și ramura profundă palmară a arterei ulnare
 Pleacă trei artere metacarpiene palmare
- Arcada superficială:

19
  Formată din artera ulnară și ramura palmară superficială a arterei radiale
 Pornesc trei artere digitale comune și artera digitală palmară

LOJILE PALMARE:
- Loja tenară – lateral – mușchii tenarului, artera palmară superficială din artera radială,
rmaura motorie a nervului median
- Loja hipotenară – medial – mușchii hipotenarului, ramura palmară profundă a arterei
ulnare, ramura motorie a nervului ulnar
- Loja mediopalmară : tendonul mușchilor flexori superficiali și profunzi, teci sinoviale,
arcada palmară superficială, nervul median, ramura superficială a nervului ulnar.
- Loja interosoasă : arcada palmară profundă

LOJA TENARĂ:
- Extern de septul palmar lateral
- Mușchii tenari: abductor scurt, flexor scurt, opozant, adductor al policelui
- Ramura motorie a nervului median
- Artera palmară superficială din artera radială

LOJA HIPOTENARĂ:
- Intern de septul palmar medial
- Mușchii hipotenari: abductor scurt, flexor scurt, opozant al degetului mic
- Ramura motorie a nervului ulnar
- Artera palmară profundă din artera ulnară

LOJA MEDIOPALMARĂ:
- Între cele două septuri palmare sub aponevroză
- Tendoanele flexorilor superficiali și profunzi
- Tecile sinoviale
- Aracada palmară superficială și două aracde venoase
- Nervul median
- Ramura superficială a nervului ulnar

20
LOJA INTEROSOASĂ:
- Între fascia profunsă și scheletul mâinii
- Arcada palmară profundă
- Ramura profundă a nervului ulnar

TENDOANELE FLEXORILOR LUNGI LA NIVELUL MÂINII:

- Flexor radial al carpului – cel ai lateral de retinacul
- Flexor ulnar al carpului – medial de retinacul
- Flexorii superficiali și profunzi – pe sub retinacul
- Flexorul lung al policelui – pe sub retinacul, lateral de flexorii degetelor

TECILE SINOVIALE:
- Fiecare tendon care trece pe sub retinacul este învelit de o teacă sinovială
- Flexor radial și flexorul lung al policelui = teci complete
- Flexorii degetelor = incomplete lateral

TECILE FIBROASE:
- Se inseră pe marginile falangelor și se arcuiesc deasupra tendoanelor flexorilor

21
 INERVAȚIA SENZITIVĂ A MÂINII

1. Dosul mâinii:
- Ramura superficială a nervului radial
- Ramura dorsală a nervului ulnar
- Ramura dorsală a nervului ulnar inervează fețele adiacente ale inelarului și mediusului
- Patul unghial si tegumentul falangei distale a tuturor degetelor sunt inervate de ramuri ale
nervilor digitopalmari.

2. Palma:
- Ramura superficială a nervului radial – partea situată la nivelul eminenței tenare
- Ramurile palmare ale nervilor medial și ulnar - palma
- Nervii digitopalmari sunt ramuri terminale ale nervilor median și ulnar
- Nervul cutanat lateral al antebrațului poate contribui substanțial la inervația palmei

VASCULARIZAȚIA MÂINII

1. Dosul mâinii:
 Artera radială:
- Apare pe o scurtă distanță la nivelul dosului mâinii
- Emite ramuri pentru police și marginea laterală a indexului
 Arcada dorsală:
- Se formează din cele două ramuri carpiene provenite din artera radială,
respectiv ulnară la care contribuie și artera interosoasă.
- Se continuă cu arterele metacarpiene dorsale, care la rândul lor prezintă
artere digitale

22
 - Sunt dispuse profund față de tendoanele mușchilor extensori

2. Palma:
 Artera radială – dă numeroase ramuri:
- Artera principală a policelui
- Artera radială a indexului
- Artera carpiană superficială
- Prima artera metacarpiană dorsală
- Ramura dorsală carpiană
- Ramura palmară superficială
 Artera ulnară – dă ramuri:
- Ramura palmară profundă
- Ramura carpiană dorsală
 Arcada profundă – se formează din:
- Artera radială
- Ramura palmară profundă a arterei ulnare
- De aici pleacă trei artere metacarpiene palmare

 Arcada superficială :
- Formată din artera ulnară și ramura palmară superficială a arterei radiale
- pornesc trei artere digitale comune și artera digitală palmară

23
 INERVAȚIA MÂINII

1. Nervul median
- apare sub suprafața profundă a flexorilor superficiali ai degetelor
- de la nivelul retinaculului flexorilor, nervul se divide în:

a) Ramura musculară
- cea mai laterală
- inervează: mușchiul flexor scurt al policelui; scurt abductor al policelui; opozant al
policelui

b) trei nervi digitali palmari comuni furnizeaza șapte nervi digitali palmari proprii:
- Primul nerv emite destinate celor două laturi ale policelui și marginii laterale a
indexului
- Al doilea nerv dă ramuri pentru marginile adiacente ale indexului și mediusului
- Al treilea nerv – marginile vecine ale radiusului și inelarului

c) Nervi digitali palmari proprii = senzitivi

- Inerveaza suprafața palmară a primelor șapte margini de degete, iar pe fața
dorsală a tegumentul falangei terminale a acelorași margini

2. Nervul ulnar
- Traverseaza retinacului flexorilor
- Nervul se divide in:
- Ramura cutanata palmara destinata tegumentului hipotenarului
- Ramura palmara superficiala:
 Trei nervi digitali palmari
 fata palmara a ultimelor trei degete și tegumentul fetei dorsale a falangei distale
- Ramura profunda =nervul motor
- inerveaza: -muschii eminenței hipotenare
- mușchii lombricali mediali
- mușchii interosoși
- cele două capete ale mușchiului adductor al policelui

24
 - mușchiul flexor scurt al policelui

SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN FALANGA PROXIMALĂ

- tendonul plat al extensorului se găsește pe fața dorsală a falangei

- falanga acoperită de periost

- teaca fibroasă a flexorilor împreună cu periostul de pe fața palmară formeaza tunel de protecție
pentru tendoanele flexorilor

- teaca sinovială înconjoară tendoanele flexorilor lungi ai degetelor

- nervul digitopalmar dispus anterior față de artera digitopalmară

- nervul digital dorsal posterior față de artera digitală dorsală

25
26