Sunteți pe pagina 1din 353

O poveste traita_revizuita.

qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 1

biblioteca rao

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 2

Istorie trqitq

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

4:06 AM

Page 4

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei CLINTON, HILLARY RODHAM Istorie tr\it\/ Hillary Rodham Clinton; trad.: Angelica Laz\r, Elena Plic, Verginica Barbu. Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2004 ISBN 973-576-561-6 I. Angelica Laz\r II. Elena Plic III. Verginica Barbu 821.111(73)-94=135.I

P\rin]ilor mei, so]ului meu, fiicei mele [i tuturor sufletelor bune din lume ale c\ror inspira]ie, rug\ciuni, sprijin [i dragoste mi-au binecuv`ntat inima [i m-au sus]inut de-a lungul anilor de istorie tr\it\.

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda 117-119, Bucure[ti, ROMNIA HILLARY RODHAM CLINTON Living History 2003 by Hillary Rodham Clinton Originally published by Simon & Shuster, Inc. All rights reserved Traducere din limba englez\ ANGELICA IRINEL LAZ|R ELENA PLIC VERGINICA BARBU MONICA NECHITI (Postfa]\) Lector de specialitate OCTAVIAN ROSKE RAO International Publishing Company 2003 pentru versiunea `n limba romn\

Tiparul executat de R.A. Monitorul Oficial Bucure[ti, Romnia 2004 ISBN 973-576-561-6

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 6

NOTA AUTOAREI
~n 1959 mi-am scris autobiografia pentru o tem\ din clasa a [asea. ~n dou\zeci [i nou\ de pagini, cele mai multe umplute cu m`zg\leli l\b\r]ate, dar sincere, mi-am descris p\rin]ii, fra]ii, animalele de cas\, c\minul, hobby-urile, [coala, sporturile preferate [i planurile de viitor. Patruzeci [i doi de ani mai t`rziu, am `nceput s\ scriu alte amintiri, de data aceasta despre cei opt ani petrecu]i la Casa Alb\, tr\ind istoria al\turi de Bill Clinton. Am realizat rapid c\ nu `mi puteam explica existen]a ca Prim\ Doamn\ f\r\ s\ m\ `ntorc la `nceputuri cum am devenit femeia care eram `n ziua c`nd am p\[it pentru prima oar\ la Casa Alb\, `n 20 ianuarie 1993, pentru a-mi asuma un rol nou [i noi experien]e care aveau s\ m\ pun\ la `ncercare [i s\ m\ transforme `n feluri neb\nuite. La ora la care p\[eam pragul Casei Albe, eram modelat\ de educa]ia primit\ de la p\rin]i, de educa]ia din [coal\, de credin]a religioas\ [i de tot ceea ce `nv\]asem p`n\ atunci ca fiic\ a unui tat\ conservator `nr\it [i a unei mame mai liberale, ca student activist politic, sus]in\tor al drepturilor copilului, ca avocat, ca so]ie a lui Bill [i mam\ a lui Chelsea. Pentru fiecare capitol, au existat mai multe idei despre care mi-ar fi pl\cut s\ discut dec`t spa]iu disponibil; mai mul]i oameni de inclus dec`t puteau fi numi]i; mai multe locuri vizitate dec`t

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 8

Istorie trqitq

putea fi descris. Dac\ ar fi fost s\ men]ionez pe toat\ lumea care m-a impresionat, inspirat, `nv\]at, influen]at [i ajutat de-a lungul drumului, aceast\ carte ar fi trebuit s\ aib\ c`teva volume. De[i a trebuit s\ fac o selec]ie, sper c\ am reu[it s\ transmit mecanismul evenimentelor [i rela]iilor care m-au afectat [i continu\ s\-mi modeleze [i s\-mi `mbog\]easc\ via]a p`n\ ast\zi. Dup\ plecarea de la Casa Alb\ m-am `mbarcat `ntr-o nou\ faz\ a vie]ii ca senator de New York, o responsabilitate pe care mi-am asumat-o cu umilin]\ [i `ndr\zneal\. O relatare complet\ a mut\rii mele la New York, a campaniei pentru Senat [i a dob`ndirii onoarei de a lucra pentru oamenii care m-au ales va trebui povestit\ alt\ dat\, dar sper ca biografia de fa]\ s\ ilustreze cu fidelitate felul `n care succesul candidaturii mele pentru Senat a decurs din experien]a mea de la Casa Alb\. ~n timpul anilor pe care i-am petrecut ca Prim\ Doamn\, am p\truns mai bine felul `n care guvernul poate servi oamenii, felul cum func]ioneaz\ realmente Congresul, felul `n care oamenii percep politica prin filtrul presei [i modul prin care valorile americane pot fi traduse `n progres economic [i social. Am `nv\]at importan]a angaj\rii Americii `n afacerile restului lumii [i am dezvoltat rela]ii importante cu lideri str\ini, c\p\t`nd o `n]elegere a culturilor str\ine care `mi este foarte util\ ast\zi. Am `nv\]at, de asemenea, cum s\-mi p\strez concentrarea `n mijlocul at`tor furtuni. Am fost crescut\ s\ `mi iubesc ]ara [i pe Dumnezeu, s\ `i ajut pe al]ii, s\ promovez [i s\ ap\r idealurile democratice care inspiraser\ [i ghidaser\ oameni liberi de mai bine de dou\ sute de ani. Aceste idealuri au `nceput a-mi fi insuflate de c`nd m\ [tiu. ~n 1959, voiam s\ devin profesoar\ sau specialist `n fizic\ nuclear\. Profesorii erau necesari pentru a-i instrui pe tinerii cet\]eni, iar f\r\ ei nu prea ar exista na]iunea. America avea nevoie de oameni de [tiin]\ pentru c\ ru[ii au cinci oameni de [tiin]\ la unul al nostru. Chiar [i atunci, eram pe deplin un produs al ]\rii

[i al timpurilor sale, absorbind lec]iile primite de la familia mea [i nevoile Americii, pe m\sur\ ce `mi prospectam posibilit\]ile pentru viitor. Copil\ria mea din anii 50 [i politica anilor 60 mi-au trezit sim]ul datoriei fa]\ de ]ar\ [i angajamentul de a o servi. Colegiul, [coala de drept [i mai apoi c\snicia m-au atras toate spre epicentrul politic al Statelor Unite. O via]\ politic\ este, o spun adeseori, o instruire continu\ `n domeniul naturii umane, inclusiv cea a propriei persoane. Implicarea mea `n dou\ campanii preziden]iale [i `ndatoririle mele ca Prim\ Doamn\ m-au purtat prin fiecare stat al Uniunii noastre [i prin dou\zeci [i opt de alte na]iuni. ~n fiecare loc pe unde am fost, am `nt`lnit pe cineva care m-a obligat s\-mi deschid mintea [i inima [i s\-mi aprofundez `n]elegerea problemelor universale `mp\rt\[ite de aproape toat\ umanitatea. Am [tiut dintotdeauna c\ America `nseamn\ ceva pentru restul lumii; c\l\toriile mele mi-au ar\tat felul `n care restul lumii `nseamn\ ceva pentru America. S\ ascul]i ceea ce oamenii din alte ]\ri au de spus [i s\ `ncerci s\ `n]elegi modul `n care ei `[i percep locul `n lume este esen]ial pentru asigurarea unui viitor de pace [i securitate acas\ [i oriunde `n alt\ parte. Av`nd acestea `n minte, am inclus [i unele voci pe care nu le auzim suficient de des voci ale oamenilor din fiecare col] al globului, care `[i doresc acela[i lucru ca noi: eliberarea de foamete, boal\ [i team\, libertatea de a avea un cuv`nt de spus asupra propriului destin, indiferent de ADN-ul sau de statutul lor `n aceast\ via]\. ~n aceste pagini am dedicat mult spa]iu c\l\toriilor mele `n str\in\tate, `ntruc`t cred c\ nu doar locurile s`nt importante, ci [i oamenii, iar ceea ce am `nv\]at de la ei face parte din ceea ce s`nt eu ast\zi. Cele dou\ mandate Clinton au acoperit o perioad\ de transformare nu numai din via]a mea, dar [i din cea a Americii. So]ul meu [i-a asumat pozi]ia de pre[edinte hot\r`t s\ opreasc\ declinul

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 10

10

Istorie trqitq

11

economiei na]ionale, deficitul bugetar [i inechit\]ile cresc`nde care subminau oportunit\]ile genera]iilor viitoare ale Americii. I-am sus]inut agenda politic\ [i am muncit mult pentru a-i transpune viziunea `n ac]iuni care s\ `mbun\t\]easc\ vie]ile oamenilor, s\ ne `nt\reasc\ sim]ul comunitar [i s\ duc\ mai departe valorile democra]iei, at`t acas\, c`t [i `n lume. De-a lungul mandatelor lui Bill ne-am confruntat cu opozi]ia politic\, cu dificult\]i legate de legisla]ie [i cu tragedii personale [i am f\cut, la r`ndul nostru, o serie de gre[eli. Dar atunci c`nd el a p\r\sit func]ia, la 1 ianuarie 2001, America era o na]iune mai puternic\, mai bun\ [i mai dreapt\, preg\tit\ s\ se ocupe de provoc\rile unui nou secol. Desigur, lumea `n care tr\im acum este foarte diferit\ de cea descris\ `n aceast\ carte. Pe c`nd scriu acestea, `n 2003, mi se pare imposibil de crezut c\ perioada petrecut\ la Casa Alb\ s-a sf`r[it acum doi ani. ~mi pare mai degrab\ o alt\ via]\, din cauza celor `nt`mplate la 11 septembrie 2001. Vie]ile pierdute. Suferin]a uman\. Craterul fumeg`nd. Metalul r\sucit. Supravie]uitorii zdruncina]i. Familiile victimelor. Tragedia de nedescris a tuturor celor `nt`mplate. Acea diminea]\ de septembrie m-a schimbat pe mine [i ceea ce aveam de f\cut ca senator, ca newyorkez [i ca american. {i a schimbat America `n feluri pe care le mai avem `nc\ de descoperit. Ne afl\m cu to]ii pe un teritoriu nou [i cumva trebuie s\ `l transform\m `n teritoriu comun. Cei opt ani petrecu]i la Casa Alb\ mi-au testat credin]a [i convingerile politice, c\snicia [i Constitu]ia ]\rii. Am devenit un paratr\snet al b\t\liilor politice [i ideologice privind viitorul Americii [i un magnet pentru sentimentele, bune [i rele, `ncercate fa]\ de op]iunile [i rolurile femeii. Aceast\ carte este povestea felului `n care am tr\it ace[ti opt ani ca Prim\ Doamn\ [i ca so]ie a pre[edintelui. Unii s-ar putea `ntreba cum am reu[it s\ a[tern pe h`rtie cu acurate]e evenimente, oameni [i locuri care `mi s`nt `nc\ at`t de proaspete `n minte [i `n care s`nt `nc\ implicat\.

Am f\cut tot posibilul s\-mi transmit observa]iile, g`ndurile [i sentimentele a[a cum le-am tr\it. Prezenta carte nu se vrea o descriere istoric\ am\nun]it\, ci o relatare personal\ care ofer\ o privire din interior asupra unei perioade extraordinare din via]a mea [i din cea a Americii.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 12

O POVESTE AMERICAN|
Nu m-am n\scut Prim\ Doamn\ [i nici senator. Nu m-am n\scut membru al Partidului Democrat. Nu m-am n\scut avocat sau sus]in\tor al drepturilor femeii [i ale omului. Nu m-am n\scut so]ie sau mam\. M-am n\scut `n America mijlocului de secol XX, un loc [i un timp al oportunit\]ilor. Am fost liber\ s\ iau decizii ce le-ar fi fost imposibile genera]iilor anterioare de femei din ]ara mea [i de neconceput pentru multe femei din lumea de ast\zi. Am ajuns la maturitate `ntr-un moment de apogeu al schimb\rilor sociale [i am luat parte la b\t\liile politice privind `nsemn\tatea Americii [i rolul s\u `n lume. Mama [i bunica mea nu ar fi putut s\ tr\iasc\ via]a pe care am dus-o eu; tat\l [i bunicul meu nu [i-ar fi putut-o nicic`nd imagina. Dar ei au `ndeplinit fa]\ de mine promisiunea visului american, care a f\cut ca via]a [i op]iunile mele s\ devin\ posibile. Povestea mea `ncepe `n anii ce au urmat celui de Al Doilea R\zboi Mondial, c`nd oameni ca tat\l meu, care `[i slujiser\ ]ara `n lupt\, se `ntorceau acas\ pentru a se a[eza, a-[i face un rost [i a-[i `ntemeia o familie. Era `nceputul erei Baby Boom1, un timp al optimismului. Statele Unite salvaser\ lumea de fascism, iar acum ]ara noastr\ lucra pentru a-i aduce pe fo[tii adversari laolalt\, `n efortul de a contracara consecin]ele r\zboiului, `ntinz`nd o m`n\
1 Explozie demografic\ `nregistrat\ `n Statele Unite [i `n vestul Europei, `n anii 50 (n.tr.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 14

14

Istorie trqitq

15

fo[tilor alia]i, dar [i fo[tilor inamici, asigur`nd pacea [i contribuind la reconstruc]ia unei Europe [i a unei Japonii devastate. De[i R\zboiul Rece contra Uniunii Sovietice [i Europei de Est `ncepea, p\rin]ii mei [i cei din genera]ia lor se sim]eau `n siguran]\ [i optimi[ti. Suprema]ia american\ nu era doar rezultatul unei puteri militare, ci [i al valorilor noastre [i al abunden]ei de oportunit\]i accesibile celor ca p\rin]ii mei, care munceau din greu [i `[i asumau r\spunderea. America clasei de mijloc se `n\l]a uluitor, cu o prosperitate cresc`nd\ [i cu toate consecin]ele acesteia: case noi, [coli mai bune, parcuri de cartier [i comunit\]i sigure. Cu toate acestea, na]iunea noastr\ intrase cu probleme nerezolvate `n epoca de dup\ r\zboi, `n special problema rasial\. {i au fost genera]ia celui de Al Doilea R\zboi Mondial [i copiii acesteia cei care s-au trezit la realitatea provoc\rilor induse de injusti]ia [i de inegalit\]ile sociale [i la idealul de a extinde visul american la to]i cet\]enii Americii. P\rin]ii mei au fost reprezentan]ii unei genera]ii care credea `n posibilit\]ile nem\rginite ale Americii [i ale c\rei valori erau `nr\d\cinate `n experien]a trecerii prin perioada Marii Crize. Ei credeau `n munca grea [i nu `n cererea drepturilor, `n sus]inerea prin for]e proprii [i nu `n cedarea `n fa]a pl\cerilor. Aceasta este lumea, iar aceasta este familia `n care m-am n\scut la 26 octombrie 1947. F\ceam parte din clasa de mijloc a regiunii Midwest din Statele Unite [i eram `n mare m\sur\ un produs al timpurilor [i al locurilor acestora. Mama mea, Dorothy Howell Rodham, era o casnic\ ale c\rei zile se roteau `n jurul meu [i al celor doi fra]i mai mici, iar tat\l meu, Hugh E. Rodham, de]inea o mic\ afacere. Dificult\]ile pe care le `nt`mpinau `n vie]ile lor m-au f\cut s\ apreciez [i mai mult oportunit\]ile propriei vie]i. S`nt `nc\ uimit\ de felul `n care mama a ie[it din tinere]ea ei solitar\ ca o femeie at`t de afectuoas\ [i de echilibrat\. S-a n\scut la Chicago `n 1919. Tat\l s\u, Edwin John Howell Jr., a fost pompier al ora[ului Chicago, iar so]ia lui, Della Murray, era unul dintre

cei nou\ copii ai unei familii cu str\mo[i canadiano-francezi, sco]ieni [i nativi americani. Cu siguran]\, bunicii din partea mamei nu fuseser\ preg\ti]i pentru a deveni p\rin]i. Della a abandonat-o, practic, pe mama pe c`nd avea trei sau patru ani, l\s`nd-o singur\ toat\ ziua, zile la r`nd, cu doar c`teva tichete de mas\ pentru restaurantul din apropierea apartamentului lor de la etajul cinci al unei cl\diri f\r\ lift de pe latura sudic\ a ora[ului. Edwin `i acorda o aten]ie sporadic\, pricep`ndu-se mai degrab\ la adus daruri ocazionale, precum o p\pu[\ mare c`[tigat\ la un iarmaroc, dec`t la oferirea unei vie]i de familie. Sora mamei, Isabelle, s-a n\scut `n 1924. Fetele erau adeseori purtate de la o rud\ la alta [i de la o [coal\ la alta, f\r\ s\ se stabileasc\ niciunde pentru o perioad\ suficient\ c`t s\-[i fac\ prieteni. ~n 1927, tinerii p\rin]i ai mamei au ob]inut `n final un divor] rar `n zilele acelea care le-a atras o ru[ine cumplit\. Nici unul din ei nu era dispus s\ se `ngrijeasc\ de copii, a[a c\ [i-au trimis feti]ele, din Chicago, cu trenul, s\ locuiasc\ cu bunicii din partea tat\lui `n Alhambra, un or\[el `n apropiere de mun]ii San Gabriel, la est de Los Angeles. ~n timpul c\l\toriei de patru zile, Dorothy, `n v`rst\ de opt ani, a avut grij\ de sora sa de trei ani. Mama mea a r\mas `n California timp de zece ani, f\r\ s\-[i revad\ mama [i arareori v\z`ndu-[i tat\l. Bunicul s\u, Edwin Sr., fost marinar britanic, a l\sat feti]ele `n grija so]iei sale Emma, o femeie sever\ care purta rochii negre `n stil victorian [i nu o putea suferi pe mama, ignor`nd-o `n cea mai mare parte a timpului, cu excep]ia momentelor `n care o `nv\]a regulile rigide ale casei. Emma descuraja vizitele [i rareori `i permitea mamei s\ frecventeze petreceri sau alte evenimente mondene. Odat\, de Halloween, c`nd a prins-o pe mama juc`ndu-se de-a v-a]i ascunselea cu colegii de [coal\, Emma a pedepsit-o s\ r\m`n\ `n camera ei pentru tot anul, cu excep]ia orelor c`nd mergea la [coal\. ~i interzicea, de asemenea, s\ m\n`nce la masa din buc\t\rie sau s\ se odihneasc\ `n curtea din fa]\. Aceast\ pedeaps\ crud\ a durat timp de mai multe luni, p`n\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 16

16

Istorie trqitq

17

c`nd sora Emmei, Belle Andreson, a sosit `ntr-o vizit\ [i a pus cap\t `ntregii pove[ti. Mama g\sea alinare asupririlor din casa Emmei `n ie[iri. Alerga prin cr`ngurile de portocali care se `ntindeau pe mile `ntregi de-a lungul v\ii San Gabriel, pierz`ndu-se `n mirosul fructelor care se coceau la soare. Noaptea, evada `n lectur\. A fost o elev\ de excep]ie, ai c\rei profesori i-au `ncurajat `nclina]iile spre citit [i scris. C`nd a `mplinit paisprezece ani, nu a mai putut suporta traiul din casa bunicii. A g\sit de lucru ca ajutor al unei tinere mame, av`nd grij\ de doi copii `n schimbul unei camere, al m`nc\rii [i a trei dolari pe s\pt\m`n\. ~i r\m\sese pu]in timp pentru activit\]ile extra[colare precum teatrul [i atletismul, pe care le `ndr\gea mult, [i nici un ban pentru haine. ~[i sp\la zilnic aceea[i bluz\ pe care o purta cu singura fust\ pe care o avea, iar pe vreme rece ad\uga [i singurul pulover. Dar pentru prima dat\ tr\ia `ntr-o cas\ `n care tat\l [i mama ofereau copiilor dragostea, aten]ia [i educa]ia pe care ea nu le primise niciodat\. Mama mi-a m\rturisit adesea c\, f\r\ perioada petrecut\ `ntr-o familie adev\rat\, nu ar fi [tiut cum s\ aib\ grij\ de propria cas\ [i familie, mai t`rziu. La absolvirea liceului, mama [i-a f\cut planuri s\ urmeze facultatea `n California. Dar Della a contactat-o pentru prima dat\ dup\ zece ani [i i-a cerut s\ vin\ s\ locuiasc\ cu ea la Chicago. Della se rec\s\torise recent [i i-a promis mamei c\ ea [i so]ul ei `i vor pl\ti studiile acolo. ~ns\, odat\ ajuns\ `n Chicago, mama a descoperit c\ Della o voia doar ca menajer\ [i c\ nu va dob`ndi niciodat\ banii promi[i pentru educa]ie. Cu inima fr`nt\, s-a mutat `ntr-un mic apartament [i a g\sit o slujb\ de birou pl\tit\ cu treisprezece dolari pentru cinci zile [i jum\tate de lucru pe s\pt\m`n\. Odat\ am `ntrebat-o pe mama de ce s-a `ntors la Chicago. Am sperat at`t de mult c\ mama `mi va oferi dragostea ei, `nc`t trebuia s\ risc [i s\ aflu, mi-a r\spuns. C`nd nu a f\cut-o, nu am avut unde s\ m\ mai duc.

Tat\l mamei a murit `n 1947, a[a c\ nu l-am cunoscut niciodat\. Dar am cunoscut-o pe bunica Della, o femeie slab\ de caracter [i r\sf\]at\, `ngropat\ `n telenovele [i rupt\ de realitate. C`nd aveam vreo zece ani, iar Della avea grij\ de mine [i de fra]ii mei, am fost lovit\ `n ochi de un lan] de la poarta din curtea [colii. Am fugit spre cas\, care era la trei str\zi distan]\, pl`ng`nd [i ]in`ndu-m\ de cap, `n timp ce s`ngele `mi [iroia pe fa]\. C`nd m-a v\zut, Della a le[inat. A trebuit s\ cer ajutor de la vecini ca s\-mi `ngrijesc rana. C`nd [i-a revenit, Della s-a pl`ns c\ o speriasem [i c\ s-ar fi putut r\ni c`nd se pr\bu[ise. Am a[teptat ca mama s\ se `ntoarc\ acas\, ca s\ m\ duc\ la spital s\-mi pun\ copci. ~n rarele ocazii `n care Della te l\sa `n lumea ei `ngust\, putea fi de-a dreptul `nc`nt\toare. ~i pl\cea la nebunie s\ c`nte [i s\ joace c\r]i. C`nd o vizitam `n Chicago ne ducea adesea `n or\[elul copiilor din apropiere sau la film. A murit `n 1960 o femeie nefericit\ [i un mister `n continuare. Dar ea a adus-o pe mama la Chicago [i acolo l-a cunoscut pe Hugh Rodham. Tata s-a n\scut `n Scranton, Pennsylvania, ca fiu mijlociu al lui Hugh Rodham Sr. [i al lui Hannah Jones. Tr\s\turile le mo[tenise de la str\mo[ii cu p\rul negru din partea mamei, mineri din }ara Galilor. Ca [i Hannah, era un tip inflexibil, chiar moroc\nos, dar c`nd r`dea p\rea c\ o face din tot sufletul. I-am mo[tenit r`sul, acela[i val de hohote care face capetele s\ se `ntoarc\ `ntr-un restaurant sau alung\ pisicile din camer\. Scranton-ul copil\riei tat\lui meu era un or\[el industrial cu fabrici din c\r\mid\, cu mori de textile, cu mine de c\rbune, depouri [i case de lemn cu dou\ camere. Rodham [i Jones erau familii de muncitori harnici [i metodi[ti ferven]i. Tat\l tat\lui meu, Hugh Sr., era al [aselea copil din unsprezece. El [i-a `nceput lucrul la Scranton Lace Company pe vremea c`nd era `nc\ b\iat [i a terminat ca supraveghetor, cinci decenii mai t`rziu. Era un om bl`nd, care vorbea [optit, exact opusul so]iei sale, Hannah Jones Rodham, care insista s\ i se spun\ toate cele trei

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 18

18

Istorie trqitq

19

nume. Hannah aduna chiria de la casele pe care le de]inea [i `[i conducea familia [i pe oricine altcineva care `i era `n apropiere. Tat\l meu o venera [i ne povestea adesea, mie [i fra]ilor mei, cum ea `i salvase picioarele. ~n jurul anului 1920, el [i un prieten al lui c\l\toreau `ntr-un furgon cu ghea]\ tras de cai. ~n timp ce caii se str\duiau s\ urce un deal, un camion a intrat `n spatele furgonului, strivindu-i picioarele tat\lui meu. A fost purtat la cel mai apropiat spital, unde doctorii au declarat c\ picioarele, de la genunchi `n jos, nu mai puteau fi salvate [i `l preg\teau pentru opera]ie, ca s\ i le amputeze pe am`ndou\. C`nd Hannah, care fugise `n grab\ la spital, a aflat ce inten]ionau doctorii, s-a baricadat cu fiul ei `n sala de opera]ii, spun`nd c\ nu va permite nim\nui s\ i se ating\ de picioare, dec`t dac\ are de g`nd s\ i le salveze. A cerut ca doctorul Thomas Rodham, cumnatul ei, s\ fie chemat de urgen]\ de la un alt spital `n care lucra. Doctorul Rodham l-a examinat pe tat\l meu [i a anun]at c\ nimeni n-o s\-i taie b\iatului \stuia picioarele! Tata le[inase de durere; c`nd s-a trezit, a g\sit-o pe mama lui f\c`nd de gard\ l`ng\ el, asigur`ndu-l c\ picioarele `i erau `n siguran]\ [i c\ va primi o b\taie zdrav\n\ odat\ ajuns acas\. Asta a fost una dintre pove[tile de familie pe care am tot auzit-o, o lec]ie despre cum s\ `nfrun]i autoritatea [i s\ nu te dai b\tut. Hannah m-a impresionat `ntotdeauna, fiind o femeie hot\r`t\, a c\rei energie [i inteligen]\ aveau prea pu]in spa]iu de desf\[urare, motiv pentru care se amesteca `n treburile tuturor. Fiul s\u mai mare, unchiul Willard, a lucrat ca inginer `n ora[ul Scranton, dar nu a p\r\sit niciodat\ casa p\rinteasc\ [i nu s-a c\s\torit, murind la scurt timp dup\ bunicul, `n 1965. Mezinul, Russell, era fiul ei preferat. A excelat la `nv\]\tur\ [i sport, a devenit doctor, a luptat pe front, s-a c\s\torit, a avut o fiic\ [i s-a `ntors s\ practice medicina `n Scranton. La `nceputul lui 1948 a c\zut `ntr-o grav\ depresie. Bunicii mei i-au cerut lui tata s\ vin\ acas\ s\-l ajute pe Russell.

La scurt timp dup\ sosirea lui, Russell a `ncercat s\ se sinucid\. Tata l-a g\sit sp`nzurat `n mansard\ [i i-a t\iat funia. L-a adus pe Russell la Chicago, s\ locuiasc\ `mpreun\ cu noi. Aveam vreo opt sau nou\ luni c`nd a sosit Russell. Dormea pe canapeaua din sufrageria apartamentului nostru cu un singur dormitor [i mergea s\-[i urmeze tratamentul psihiatric la spitalul veteranilor de r\zboi. Era un b\rbat chipe[, cu un p\r [i un chip mai pl\cute dec`t ale tatei. ~ntr-o zi, pe c`nd aveam doi ani, am b\ut dintr-o sticl\ de cola umplut\ cu terebentin\, l\sat\ de un muncitor. Russell m-a f\cut repede s\ vomit [i m-a dus la urgen]\. A renun]at la profesarea medicinei la scurt timp dup\ aceea [i m\ numea `n glum\ ultimul s\u pacient. A r\mas s\ locuiasc\ l`ng\ Chicago [i ne vizita adesea. A murit `n 1962 `ntr-un incendiu provocat de o ]igar\ aprins\. Mi-a p\rut foarte r\u pentru tata, care se str\duise timp de ani de zile s\-l ]in\ pe Russell `n via]\. Antidepresivele moderne l-ar fi putut salva [i mi-a[ fi dorit s\ fi existat pe vremea aceea. Tata a vrut s\-i dea personal tat\lui s\u vestea mor]ii lui Russell [i a a[teptat p`n\ ce acesta a sosit la noi `ntr-o vizit\. C`nd a aflat `n cele din urm\ despre moartea lui Russell, bunicul s-a a[ezat la masa din buc\t\rie [i a `nceput s\ pl`ng\. A murit, cu inima fr`nt\, trei ani mai t`rziu. ~n ciuda succeselor sale financiare de mai t`rziu, `n adolescen]\ tata a fost perceput at`t de el `nsu[i, c`t [i de ai s\i ca nefiind a[a `ndatoritor [i de `ncredere ca fratele s\u mai mare, Willard, [i nici la fel de inteligent [i cu succes ca fratele s\u mai mic, Russell. El intra mereu `n c`te o belea pentru c\ `i pl\cea s\ conduc\ pe ascuns ma[ina nou-nou]\ a vecinului sau se d\dea cu rolele pe platforma din fa]a bisericii metodiste din Court Street, `n timpul rug\ciunii de sear\. C`nd a absolvit Liceul Central, `n 1931, credea c\ o s\ r\m`n\ s\ lucreze al\turi de tat\l s\u `n fabrica de dantel\. ~n schimb, cel mai bun prieten al s\u, care fusese recrutat de Universitatea Penn State pentru echipa de fotbal, i-a spus antrenorului c\ nu va veni dac\ nu va fi `nso]it de tovar\[ul s\u preferat de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 20

20

Istorie trqitq

21

echip\. Tat\l meu era un atlet solid, a[a c\ antrenorul a acceptat, iar tata a mers la colegiul de stat [i a jucat `n echipa Nittany Lions. De asemenea, a boxat [i a intrat `n fr\]ia Delta Upsilon, unde, din c`te mi s-a spus, a devenit expert `n prepararea de gin bathtub. A absolvit `n 1935 [i, pe c`nd ]ara se afla `n toiul Marii Crize, s-a `ntors la Scranton cu o diplom\ `n educa]ie fizic\. F\r\ s\-[i fi prevenit p\rin]ii, `ntr-o zi a s\rit `ntr-un tren spre Chicago cu g`ndul s\-[i caute de lucru [i a g\sit o slujb\ ca agent de v`nz\ri de postavuri `n Midwest. C`nd s-a `ntors s\ le spun\ p\rin]ilor [i s\-[i fac\ bagajele, Hannah era foarte sup\rat\ [i i-a interzis s\ plece. Dar bunicul i-a replicat c\ o slujb\ era greu de g\sit `n vremurile acelea [i c\ familia ar fi putut s\ foloseasc\ banii pentru facultatea [i instruirea medical\ a lui Russell. A[a c\ tata s-a mutat la Chicago. ~n timpul s\pt\m`nii c\l\torea de-a lungul Midwest-ului, de la Des Moines la Duluth, apoi venea `n Scranton la sf`r[itul s\pt\m`nii pentru a-i `nm`na mamei sale c`[tigurile. De[i a sus]inut `ntotdeauna c\ plecase din Scranton din motive economice, cred c\ tat\l meu [tia c\ trebuia s\ se rup\ de Hannah dac\ voia s\ duc\ o via]\ proprie. Dorothy Howell tocmai venise la o fabric\ de textile pentru a c\uta o slujb\ ca dactilograf\, c`nd privirea i-a fost atras\ de un comis-voiajor, pe numele s\u Hugh Rodham. S-a sim]it atras\ de energia [i de siguran]a lui de sine, dar [i de umorul lui s\n\tos. Dup\ ce s-au curtat `ndelung, p\rin]ii mei s-au c\s\torit la `nceputul lui 1942, la pu]in timp dup\ ce japonezii bombardaser\ Pearl Harbor. S-au mutat `ntr-un mic apartament din sectorul Lincoln Park al ora[ului, `n apropierea lacului Michigan. Tata s-a `nscris `ntr-un program special al Marinei, numit dup\ campionul de box de categorie grea Gene Tunney, [i a fost repartizat la sec]ia naval\ de pe Marile Lacuri, la o or\ distan]\ de Chicago, spre nord. A devenit `n scurt timp ofi]er de rang inferior, responsabil cu instruirea a mii de tineri marinari `nainte de a fi trimi[i pe mare cei mai mul]i `n teatrul de lupt\ din Pacific. Mi-a povestit c`t era de trist de fiecare dat\ c`nd trebuia s\-[i `nso]easc\ `nv\]\ceii c\tre Coasta de

Vest, unde ace[tia erau `mbarca]i, [tiind c\ unii dintre ei nu vor supravie]ui. Dup\ ce a murit, am primit scrisori de la oameni care serviser\ sub comanda lui. Adeseori ei ad\ugau [i c`te o fotografie a unei anumite promo]ii de marinari, cu tata st`nd m`ndru `n fa]\, `n centru. Fotografia mea preferat\ `l ar\ta `n uniform\, z`mbind larg, la fel de chipe[, cred eu, ca un star de film din anii 40. Tata a p\strat leg\turi str`nse cu familia sa din Scranton [i [i-a dus fiecare copil, cu ma[ina, acolo pentru a fi botezat `n biserica metodist\ de pe Court Street, unde se rugase [i el pe c`nd era copil. Bunica Rodham a murit c`nd aveam cinci ani, iar pe vremea c`nd am cunoscut-o `ncepuse s\ orbeasc\, dar `mi aduc aminte c\ `ncerca s\ m\ `mbrace [i s\-mi aranjeze p\rul `n fiecare diminea]\. Mult mai apropiat\ m-am sim]it de bunicul meu, care se pensionase deja, dup\ cincizeci de ani de munc\, atunci c`nd m-am n\scut. Era un om bl`nd [i curat, care `[i purta cu m`ndrie ceasul de aur pe un lan] [i se `mbr\ca `n fiecare zi `n costum, cu bretele. C`nd venea s\ ne viziteze `n Illinois, `[i scotea haina de la costum [i `[i sufleca m`necile pentru a o ajuta pe mama la treburi `n jurul casei. Tata a fost `ntotdeauna sever cu copiii s\i, dar era mai dur cu b\ie]ii dec`t cu mine. Bunicul Rodham intervenea adeseori `n favoarea lor, ceea ce ni-l f\cea [i mai drag. Fiind copii, fra]ii mei [i cu mine am petrecut mult timp `n apartamentul s\u cu dou\ camere, de pe Diamond Avenue din Scranton, iar `n fiecare var\ petreceam cea mai mare parte din luna august `n c\su]a pe care o construise `n 1921, la vreo dou\zeci de mile nord-vest de Scranton, `n mun]ii Pocono, cu vedere spre lacul Winola. Cabana `n stil rustic nu avea `nc\lzire, cu excep]ia unei sobe din fier pentru g\tit, `n buc\t\rie, [i nici baie interioar\ sau du[. Ca s\ ne sp\l\m, `notam `n lac sau st\team `n marchiza din spate, `n timp ce cineva turna ap\ cu g\leata peste capetele noastre. Veranda mare din fa]\ era locul nostru preferat de joac\ [i locul unde bunicul juca c\r]i cu mine [i cu fra]ii mei. Ne-a `nv\]at pinacle, cel mai tare joc de c\r]i din lume, dup\ p\rerea lui. Ne citea pove[ti [i ne-a spus

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 22

22

Istorie trqitq

23

legenda lacului, care, pretindea el, fusese numit dup\ o prin]es\ indian\, Winola, care se sinucisese atunci c`nd tat\l s\u nu o l\sase s\ se m\rite cu un r\zboinic chipe[, dintr-un trib vecin. Familia mea mai p\streaz\ [i ast\zi cabana, precum [i multe dintre tradi]iile noastre de var\. Bill [i cu mine am dus-o pe Chelsea la lacul Winola pentru prima dat\ pe c`nd nu `mplinise `nc\ doi ani. Fra]ii mei au petrecut o parte din fiecare var\ acolo. Din fericire, ei i-au adus cabanei [i o serie de `mbun\t\]iri. Acum vreo doi ani au instalat chiar [i un du[. La `nceputul anilor 50, pu]ini oameni locuiau pe marginea autostr\zii cu dou\ benzi care trecea prin fa]a cabanei, iar `n mun]ii din spatele casei se mai g\seau ur[i [i r`[i. C`nd eram copii, exploram ]inuturile din preajm\, c\]\r`ndu-ne pe st`nci sau conduc`nd pe drumurile l\turalnice, pescuind [i plimb`ndu-ne cu barca pe r`ul Susquehanna. ~n spatele acestei case tata m-a `nv\]at s\ trag cu pu[ca, iar eu exersam pe cutii de conserve [i pietre. Dar centrul nostru de interes era lacul, dincolo de strad\ [i `n jos, pe poteca ce trecea pe l`ng\ magazinul familiei Foster. ~mi f\cusem acolo prieteni de var\ care m\ luau cu ei s\ fac schi nautic sau s\ vedem filme care se proiectau pe ni[te cear[afuri `n plin c`mp, pe malul lacului. De-a lungul timpului, am cunoscut oameni pe care nu i-a[ fi `nt`lnit `n Park Ridge, cum ar fi o familie pe ai c\rei membri bunicul `i numea oameni de la munte [i care tr\iau f\r\ electricitate sau ma[in\. Unul din b\ie]ii familiei, cam de v`rsta mea, a venit odat\ la noi la caban\ cu un cal s\ m\ `ntrebe dac\ nu voiam s\ c\l\resc `mpreun\ cu el. Pe c`nd aveam vreo zece-unsprezece ani, am jucat pinacle cu b\rba]ii din familie: bunicul, tata, unchiul Willard [i alte c`teva persoane, inclusiv unele figuri memorabile ca b\tr`nul Pete [i Hank, cunoscu]i ca pierz\tori notorii. Pete tr\ia la cap\tul unui drum desfundat [i ap\rea la noi s\ joace c\r]i `n fiecare zi, `njur`nd [i blestem`nd de fiecare dat\ c`nd `ncepea s\ piard\. Hank venea numai c`nd era [i tata acolo. B\tea `n poart\ cu bastonul lui vechi [i urca sc\rile abrupte url`nd:

E nemernicul cu p\r negru acas\? C\ vreau s\ joc c\r]i cu el! ~l [tia pe tata de c`nd se n\scuse [i `l `nv\]ase s\ pescuiasc\. Nici lui nu `i pl\cea s\ piard\, cum nu `i pl\cea nici lui Pete, [i uneori r\sturna masa dup\ c`te o `nfr`ngere mai ur`t\. Dup\ r\zboi, tata a `nceput o afacere, deschiz`nd o fabric\ de postavuri, Rodrik Fabrics, `n Merchandise Mart din Chicago. Primul s\u birou d\dea `nspre r`ul Chicago [i `mi amintesc c\ mergeam acolo pe c`nd aveam trei sau patru ani. Ca s\ m\ ]in\ departe de geamuri, pe care le l\sa deschise pentru a intra aer curat, mi-a spus c\ un lup mare [i r\u tr\ia dedesubt [i m-ar fi m`ncat dac\ a[ fi c\zut acolo. Mai t`rziu, [i-a deschis propria fabric\ de imprimeuri `ntr-o cl\dire din nordul ora[ului. A angajat lucr\tori cu ziua, mai t`rziu pe mama, iar apoi [i pe mine [i pe fra]ii mei, c`nd am fost destul de mari s\ putem ajuta c`t de c`t la imprimare. Turnam cu grij\ vopseaua pe marginea cadrului de m\tase [i tr\geam matri]a peste el, ca s\ imprim\m modelul pe materialul dedesubt. Apoi ridicam cadrul [i l\sam `n jos placa de imprimare, din nou [i din nou, cre`nd modele frumoase, dintre care unele erau concepute chiar de tat\l meu. Preferatul meu era Scara c\tre stele. ~n 1950, pe c`nd aveam trei ani, iar fratele meu Hugh era `nc\ un copil, afacerea prosperase suficient c`t tata s\-[i permit\ s\ mute familia `n suburbia Park Ridge. Existau suburbii mai elegante [i mai la mod\ `n nordul ora[ului, dar p\rin]ii mei se sim]eau bine `n Park Ridge, printre to]i ceilal]i veterani, care o aleseser\ pentru [colile sale publice excelente, parcurile, str\zile str\juite de copaci, trotuarele largi [i locuin]ele confortabile. Era un ora[ al albilor [i al clasei de mijloc, un loc unde femeile st\teau acas\ [i cre[teau copiii, `n timp ce b\rba]ii mergeau la lucru `n Loop, la optsprezece mile dep\rtare. Cei mai mul]i dintre ta]i ajungeau acolo cu trenul, dar tata trebuia s\ fac\ mai multe opriri pe la poten]ialii clien]i, `n vederea unor posibile v`nz\ri, a[a c\ folosea zilnic ma[ina familiei. Tata a pl\tit cu bani ghea]\ casa de c\r\mid\ cu dou\ etaje de pe strada Elm, col] cu Wisner. Aveam dou\ terase, o marchiz\ [i o

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 24

24

Istorie trqitq

25

curte interioar\, unde copiii din cartier veneau s\ se joace sau s\ [terpeleasc\ cire[e din pomul nostru. Explozia demografic\ de dup\ r\zboi era la apogeu [i vedeai o puzderie de copii peste tot. Mama a num\rat odat\ patruzeci [i [apte de copii numai `n perimetrul col]ului nostru de strad\. Al\turi erau cei patru copii ai familiei Williams, iar peste drum cei [ase OCallaghan. Pe timpul iernii domnul Williams `[i inunda curtea ca s\ fac\ patinoar, a[a c\ noi ne d\deam cu patinele [i jucam hochey ore `n [ir dup\ [coal\ [i `n week-end. Domnul OCallaghan instalase un co[ de baschet `n garaj, iar copii de peste tot se adunau s\ joace tot felul de jocuri cu mingea. Jocurile care `mi pl\ceau cel mai mult erau cele pe care le inventam noi `n[ine, cum era o complicat\ `ntrecere pe echipe numit\ v`neaz\ [i fugi, o form\ complex\ a lui de-a v-a]i ascunselea, precum [i meciurile zilnice de softball [i kickball, jucate la col]ul str\zii cu capacele de canalizare pe post de baze. Mama era tipul clasic de casnic\. C`nd m\ g`ndesc la ea a[a cum era `n zilele acelea, v\d o femeie aflat\ continuu `n mi[care, f\c`nd paturile, sp\l`nd vasele [i pun`nd cina pe mas\ la ora [ase fix. Veneam zilnic acas\ de la [coal\ pentru pr`nz sup\ de ro[ii sau de pui cu t\i]ei [i br`nz\ la gr\tar, unt de arahide sau sandvi[uri bologneze. ~n timp ce m`ncam, mama [i cu mine ascultam programe de radio cum erau Mama Perkins sau Povestea preferat\. Spune-mi o poveste, `ncepea. Ce fel de poveste? Oricare. Mama g\sea din plin [i ceea ce oamenii numesc timp disponibil pentru fra]ii mei [i pentru mine. Nu a `nv\]at s\ conduc\ p`n\ pe la `nceputul anilor 60, a[a c\ mergeam pe jos oriunde. Pe timpul iernii, ne `nghesuia pe o sanie [i ne tr\gea p`n\ la magazin. La `ntoarcere, noi sprijineam cump\r\turile tot drumul p`n\ acas\. C`nd punea la uscat rufele pe s`rma din spatele casei, se oprea

uneori s\ m\ ajute s\ fac podul sau se `ntindea `n iarb\ cu mine ca s\ `mi descrie formele norilor de deasupra capului. ~ntr-o var\, m-a ajutat s\ construiesc un `ntreg univers fantastic `ntr-o cutie mare de carton. Am folosit oglinzi pentru a reprezenta ni[te lacuri, r\murele pentru copaci [i am inventat pove[ti `n care le atribuiam roluri p\pu[ilor mele. ~ntr-o alt\ var\, l-a `ncurajat pe fratele meu mai mic, Tony, s\ `[i urmeze visul de a s\pa un tunel p`n\ `n China. A `nceput prin a-i citi despre China, iar el petrecea zilnic ceva timp s\p`nd la groapa pe care o `ncepuse l`ng\ cas\. Uneori g\sea c`te un be]i[or chinezesc sau vreun biscuit pe care mama i le ascunsese acolo. Fratele meu Hugh era [i mai aventuros. Chiar [i atunci c`nd mergea doar de-a bu[ilea, deschidea u[a spre teras\ [i `[i croia drum printr-un metru de z\pad\, p`n\ ce mama venea s\-l salveze. De multe ori pleca `mpreun\ cu prietenii s\ se joace pe [antierele de construc]ii care ap\ruser\ de jur `mprejur prin cartier [i de fiecare dat\ trebuia s\ fie escortat `napoi acas\ de poli]ie. Ceilal]i b\ie]i intrau `n ma[ina patrulei, dar Hugh insista s\ mearg\ pe l`ng\ aceasta, spun`nd poli]i[tilor c\ a primit instruc]iuni stricte de la p\rin]i s\ nu intre `n ma[inile necunoscu]ilor. Mama voia s\ `nv\]\m despre lume citind c\r]i. A avut mai mult succes cu mine dec`t cu fra]ii mei, care au preferat s\ `nve]e din loviturile vie]ii. Mama m\ lua la bibliotec\ `n fiecare s\pt\m`n\ [i mi-a pl\cut foarte mult s\ `nv\] cum s\ m\ orientez prin sec]iunea pentru copii. Ne-am luat televizor pe c`nd aveam cinci ani, dar nu ne l\sa s\ ne uit\m prea mult la el. Jucam c\r]i r\zboi, popa prostul [i alte jocuri, cum ar fi monopoly sau piticot. Cred la fel de mult pe c`t credea [i ea c\ astfel de jocuri `mbun\t\]esc abilit\]ile matematice [i de strategie ale copiilor. ~n timpul anului [colar, puteam conta pe ajutorul mamei la lec]ii, cu excep]ia matematicii, unde `l l\sa pe tata. Ea mi-a dactilografiat lucr\rile [i mi-a salvat `ncercarea dezastruoas\ de a-mi croi o fust\ pentru ora de lucru manual din gimnaziu.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 26

26

Istorie trqitq

27

Mama `[i iubea casa [i familia, dar se sim]ea `ncorsetat\ de op]iunile limitate pe care i le oferea via]a. Ast\zi, c`nd op]iunile femeilor par cov`r[itoare, uit\m cu u[urin]\ c`t erau de restr`nse posibilit\]ile pe vremea genera]iei mamei mele. Mama a `nceput s\ frecventeze cursuri la universitate pe c`nd noi eram deja mari. Nu a absolvit niciodat\, dar a adunat mun]i de credite la discipline care variau de la logic\ la psihologia copilului. Mama se sim]ea revoltat\ de tratamentul prost acordat oric\rei fiin]e umane, `n special copiilor. A `n]eles din experien]a personal\ c\ mul]i copii de[i nu din vina lor erau dezavantaja]i [i supu[i discrimin\rii `nc\ de la na[tere. Detesta cabotinii [i preten]iile de superioritate moral\ [i ne-a impregnat, fra]ilor mei [i mie, convingerea c\ nu eram cu nimic superiori altora. Pe c`nd era copil `n California, v\zuse cum copiii americani de origine japonez\ din [coal\ erau supu[i la discrimin\ri dure [i la s`c`ieli din partea colegilor lor anglo-saxoni. Dup\ ce s-a `ntors la Chicago, s-a `ntrebat adesea ce se `nt`mplase cu un anumit b\iat pe care `l pl\cea. Copiii `l strigau Tosh, o prescurtare de la Toshihishi. L-a `nt`lnit din nou c`nd s-a `ntors `n Alhambra s\ slujeasc\ drept mare maestru la ceremonia anivers\rii celei de a [aisprezecea `nt`lniri de la absolvirea liceului. Dup\ cum b\nuise, Tosh [i familia lui fuseser\ `nchi[i `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, iar ferma le fusese confiscat\. Dar a fost `nduio[at\ s\ afle c\, dup\ ani de confrunt\ri, Tosh devenise el `nsu[i un cunoscut cultivator de legume. Am crescut, a[adar, printre impulsurile [i `nv\]\mintele dictate de valorile p\rin]ilor mei, iar propriile convingeri politice `i reflect\ pe am`ndoi. Diferen]a dintre sexe `ncepuse s\ se fac\ observat\ `n familii ca a mea. Mama era de fapt o democrat\, de[i nu o ar\ta f\]i[, `ntr-un cartier dominat de republicani. Tata era un om cu o structur\ de piatr\, ridicat prin for]e proprii, un republican conservator [i foarte m`ndru de aceasta. Nu credea `n credite [i [i-a condus afacerea pe principiul pl\te[te pe m\sur\ ce avansezi.

Ideologia sa se baza pe for]ele [i pe ini]iativele proprii, dar, spre deosebire de al]ii care se autointituleaz\ ast\zi conservatori, el `n]elegea importan]a responsabilit\]ii fiscale [i sus]inea investi]iile din bani publici `n autostr\zi, [coli, parc\ri [i alte bunuri de interes public importante. Tata nu putea suporta risipa. Ca at`]ia al]ii care crescuser\ pe vremea Marii Crize, frica de s\r\cie i-a marcat via]a. Mama `[i cump\ra rareori haine noi, iar ea [i cu mine am dus negocieri cu tata timp de s\pt\m`ni pentru anumite achizi]ii importante, cum ar fi o rochie nou\ pentru banchetul de absolvire. Dac\ eu sau fra]ii mei uitam s\ punem la loc capacul la tubul cu past\ de din]i, tata `l arunca pe fereastra de la baie. Trebuia se ie[im afar\, chiar [i pe z\pad\, s\ `l c\ut\m prin tufi[urile din fa]a casei. Era felul lui de a ne reaminti s\ nu irosim nimic. Chiar [i azi pun m\slinele nem`ncate `napoi `n borcan, `mpachetez [i cea mai mic\ bucat\ de br`nz\ [i m\ simt vinovat\ c`nd trebuie s\ arunc c`te ceva. Era un supraveghetor sever, dar [tiam c\ ]ine la noi. C`nd a `nceput s\ m\ `ngrijoreze faptul c\ eram prea lent\ `n rezolvarea problemelor de matematic\ la concursurile s\pt\m`nale ale domni[oarei Metzger din clasa a patra, m\ scula de diminea]\ ca s\ m\ treac\ prin tabla `nmul]irii [i s\ m\ `nve]e s\ fac `mp\r]iri. Iarna `nchidea c\ldura pe timpul nop]ii, ca s\ economiseasc\ bani, apoi se scula `nainte de a se lumina de ziu\ ca s\ o deschid\ din nou. M\ trezeam adesea `n sunetul c`ntecelelor tatei, care `ng`na buc\]ile favorite ale lui Mitch Miller. Fra]ilor mei [i mie ni s-a cerut s\ facem treburi prin jurul casei f\r\ s\ ne a[tept\m la vreo plat\. V\ hr\nesc, nu?, ar fi spus tata. Mi-am luat prima slujb\ de var\ pe c`nd aveam treisprezece ani, lucr`nd pentru administra]ia parcurilor din Park Ridge trei dimine]i pe s\pt\m`n\, supraveghind un p\rcule] aflat la c`teva mile distan]\ de cas\. ~ntruc`t tata pleca mai devreme de diminea]\ `n unica ma[in\ a familiei, tr\geam p`n\ acolo [i `napoi un c\rucior umplut cu mingi, palete, fr`nghii de c\]\rat [i alte obiecte. Din acel an, `n

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 28

28

Istorie trqitq

29

fiecare var\ am avut c`te o slujb\ [i adesea `mi luam de lucru [i `n timpul anului. Tata era un om cu convingeri foarte puternice, ca s\ o spun delicat. Noi to]i ne raliam opiniilor sale, cele mai multe despre comuni[ti, oameni de afaceri dubio[i [i politicieni corup]i cele mai josnice trei forme de via]\ `n ochii lui. Din discu]iile animate, uneori chiar `ncinse, din jurul mesei din buc\t\rie, de obicei despre politic\ [i sport, am `nv\]at c\ pot locui sub acela[i acoperi[ mai multe opinii. P`n\ la `mplinirea v`rstei de doisprezece ani, aveam deja opiniile proprii despre multe lucruri. Am `nv\]at, de asemenea, c\ o persoan\ nu este neap\rat rea pur [i simplu pentru c\ nu e de aceea[i opinie cu tine [i c\, dac\ tu crezi `n ceva, ai face bine s\ fii preg\tit s\-]i aperi convingerile. De la ambii p\rin]i am primit o educa]ie dur\, pentru a fi preg\ti]i s\ supravie]uim oric\ror dificult\]i pe care ni le-ar scoate `n cale via]a. Voiau ca noi s\ fim `n stare s\ ne purt\m de grij\, at`t eu, c`t [i fra]ii mei. La scurt timp dup\ ce ne-am mutat `n Park Ridge, mama a observat c\ ezitam s\ ies afar\ s\ m\ joc. Uneori m\ `ntorceam pl`ng`nd, spun`nd c\ feti]ele de peste drum m\ tot `mpingeau de colo-colo. Suzy OCallaghan avea fra]i mai mari, a[a c\ era obi[nuit\ s\ se joace un pic mai dur. Eu aveam doar patru ani, dar mama se temea c\, dac\ m\ las prad\ temerilor mele, ele `[i vor pune amprenta asupra mea pentru tot restul vie]ii. ~ntr-o zi am venit fugind acas\. M-a oprit. ~ntoarce-te `napoi, mi-a ordonat, [i, dac\ Suzy te love[te, ai voie de la mine s\ o love[ti [i tu pe ea. Trebuie s\ [tii s\ te aperi! ~n casa asta nu e loc pentru la[i! Mai t`rziu mi-a spus c\ privise totul din spatele perdelei din sufragerie [i m\ v\zuse `ndrept`ndu-m\ de umeri [i travers`nd hot\r`t\ drumul. M-am `ntors dup\ c`teva minute, str\lucind de bucurie. Pot s\ m\ joc cu b\ie]ii de acum `nainte! am spus. Iar Suzy va fi prietena mea.

A fost [i `nc\ mai este. Am participat ca [col\ri]\ [i mai t`rziu ca cerceta[, la toate paradele de 4 iulie, la str`ngerea de fonduri pentru s\raci, la v`nz\rile de pr\jiturele [i la toate celelalte activit\]i care meritau o insign\ sau aprobarea adul]ilor. Am `nceput prin a organiza jocuri pentru copiii din cartier, apoi `ntreceri sportive [i carnavaluri `n curte, at`t pentru distrac]ie, c`t [i pentru a aduna b\nu]i pentru ac]iuni caritabile. Exist\ o fotografie veche dintr-un ziar local, The Park Ridge Advocate, care ne `nf\]i[eaz\, pe mine [i pe prietenii mei, pred`nd o pung\ de bani astfel aduna]i fondului de caritate United Way. ~i adunasem la jocurile olimpice organizate `n cartier, pe c`nd aveam doisprezece ani. ~nconjurat\ de un tat\ [i de fra]i care erau to]i fanatici ai sporturilor, am devenit eu `ns\mi o `mp\timit\ amatoare de sporturi [i, ocazional, chiar competitoare. Sus]ineam diferitele echipe ale [colii [i mergeam la c`t de multe competi]ii puteam. }ineam cu echipa de base-ball The Cubs, a[a cum ]ineau [i familia mea [i cei mai mul]i oameni din cartierul nostru. Juc\torul meu favorit era domnul Cub `nsu[i, Ernie Banks. ~n cartier era aproape un sacrilegiu s\ sus]ii echipa advers\, White Sox, care juca `n Liga American\, a[a c\ i-am adoptat pe Yankees ca echip\ din lig\, `n parte [i pentru c\ `l adoram pe Mickey Mantle. Explica]iile cu privire la rivalit\]ile sportive din Chicago s-au lovit de o indiferen]\ total\ mai t`rziu, `n anii campaniei pentru Senat, c`nd newyorkezii sceptici nu credeau c\ o nativ\ din Chicago ar fi putut r\m`ne fidel\ unei echipe din Bronx. ~n liceu am jucat pe timpul verii `ntr-o echip\ de fete din liga de softball, iar ultima echip\ `n care am activat era sponsorizat\ de un distribuitor local de bomboane. Purtam [osete albe cu ap\r\toare pentru genunchi, [orturi negre [i tricouri roz, `n onoarea numelui patronului nostru, Good & Plenty1. Copiii din Park Ridge mergeau `n p`lcuri `nspre [i dinspre parcul Hinckley, `not`nd pe timpul verii `n apele reci ale piscinei [i patin`nd iarna pe marele patinoar `n aer liber. Ne plimbam [i ne d\deam cu bicicletele peste tot uneori
1 Mult [i bun (n.tr.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 30

30

Istorie trqitq

31

urm\rind camioanele lente ale serviciului municipal de salubritate care l\sau `n urm\ o lung\ d`r\ de DTT `n amurgul lunilor de var\. Nimeni nu credea pe vremea aceea c\ pesticidele erau toxice. Consideram numai c\ era foarte distractiv s\ pedalezi prin norul de gaz, respir`nd mirosurile dulci-acri[oare ale ierbii proaspat t\iate [i ale asfaltului fierbinte, pe c`nd furam ultimele minute de joac\ `nainte de l\sarea serii. Uneori patinam pe r`ul Des Plaines, `n timp ce ta]ii no[tri se `nc\lzeau la foc [i discutau despre cum r\sp`ndirea comunismului amenin]a felul nostru de trai, despre cum ru[ii de]ineau bomba [i despre cum, din cauza satelitului Sputnik, pierdeam cursa pentru cucerirea spa]iului. Dar R\zboiul Rece era o no]iune abstract\ pentru mine, iar lumea din imediata mea apropiere `mi p\rea sigur\ [i stabil\. Nu [tiam nici un copil ai c\rui p\rin]i s\ fi divor]at [i, p`n\ s\ intru la liceu, nu [tiam de nimeni care s\ fi murit altfel dec`t de b\tr`ne]e. Recunosc c\ acest cocon benign era o iluzie, dar una pe care a[ dori-o oric\rui copil. Am crescut `ntr-o er\ circumspect\ [i conformist\ a istoriei americane. Dar, `n ciuda educa]iei de tipul tata [tie cel mai bine, am fost `nv\]at\ s\ rezist presiunii celor apropia]i. Mama nu voia s\ aud\ despre cum erau `mbr\ca]i prietenii mei, ce credeau despre mine sau orice altceva de felul acesta. Tu e[ti unic\! `mi spunea ea. Po]i s\ g`nde[ti pentru tine `ns\]i. Nu-mi pas\ c\ toat\ lumea face a[a. Noi nu s`ntem toat\ lumea. Tu nu e[ti ca toat\ lumea. Mie `mi convenea, pentru c\ de cele mai multe ori a[a sim]eam [i eu. Desigur, am f\cut ceva eforturi s\ m\ acomodez acestei mentalit\]i. Aveam destul\ vanitate adolescentin\ `nc`t s\ refuz uneori s\ port ochelarii cu sticle groase de care aveam nevoie de c`nd aveam nou\ ani, pentru a-mi corecta vederea extrem de slab\. Prietena mea din clasa a [asea, Betsy Johnson, se plimba cu mine prin ora[ pe post de c`ine `nso]itor pentru orbi. Uneori `nt`lneam colegi de clas\ [i nu reu[eam s\-i disting nu pentru c\ a[ fi fost mai

toant\, ci pentru c\ nu puteam recunoa[te pe nimeni. Aveam treizeci de ani c`nd am `nv\]at s\ port lentile de contact fine [i destul de puternice pentru a-mi corecta vederea. Lui Betsy [i mie ni s-a permis s\ mergem singure la cinematograful Pickwick `n dup\-amiezele de s`mb\t\. ~ntr-o zi, am mers de dou\ ori s\ vedem Iubire, vino `napoi cu Doris Day [i Rock Hudson. Dup\ aceea, ne-am dus la un restaurant unde ne-am luat cartofi pr\ji]i [i c`te o Coca-Cola. Credeam c\ noi eram cele care inventaser\ `nmuiatul cartofilor pr\ji]i `n ketchup, dup\ ce o chelneri]\ de la Robin Hood ne-a spus c\ nu a mai v\zut pe nimeni f\c`nd astfel. Nu am [tiut ce e un fast-food p`n\ ce familia mea a `nceput s\ mearg\ la McDonalds, prin 1960. Primul McDonalds din apropiere a fost deschis `n Des Plaines `n 1955, dar familia mea nu a descoperit lan]ul de restaurante dec`t atunci c`nd s-a deschis unul `n apropiere, `n Niles. Chiar [i dup\ aceea, mergeam acolo doar la ocazii speciale. ~nc\ `mi aduc aminte cum am v\zut num\rul de burgeri v`ndu]i la Arcadele de Aur schimb`ndu-se de la mii la milioane. ~mi pl\cea la [coal\ [i am avut norocul s\ am profesori minuna]i la [coala Eugene Field, la gimnaziul Ralph Waldo Emerson [i la liceele Maine Township. Mul]i ani mai t`rziu, c`nd prezidam Comitetul de Standarde de Educa]ie din Arkansas, am realizat c`t de norocoas\ fusesem s\ pot frecventa ni[te [coli bine dotate, cu profesori bine preg\ti]i [i cu o larg\ ofert\ de activit\]i academice [i extra[colare. E nostim ce `mi vine acum `n minte din vremurile acelea: domni[oara Taylor citind `n fiecare diminea]\ copiilor de clasa `nt`i din Ursule]ul Winnie Pooh, domni[oara Cappuccio, `nv\]\toarea mea din clasa a doua, cer`ndu-ne s\ scriem cifrele de la unu la o mie, sarcin\ a c\rei `ndeplinire lua o ve[nicie m`nu]elor noastre care ]ineau creioane groase. Exerci]iul m-a ajutat s\ `nv\] ce `nseamn\ s\ `ncepi [i s\ sf`r[e[ti un proiect de mare anvergur\. Domni[oara Cappuccio a invitat mai t`rziu clasa noastr\ la nunta sa, c`nd a devenit doamna OLaughlin. A fost un gest dr\gu], mai

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 32

32

Istorie trqitq

33

ales c\, pentru ni[te feti]e de [apte ani, s\ o vad\ pe `nv\]\toarea lor `n postura unei mirese frumoase a reprezentat evenimentul anului. De-a lungul [colii primare am fost considerat\ o feti]\ b\ie]oas\. Clasa din care f\ceam parte `ntr-a cincea avea reputa]ia celor mai incorigibili b\ie]i, iar c`nd doamna Krause p\r\sea `nc\perea, m\ ruga pe mine sau pe una dintre celelalte fete s\ prelu\m comanda. Imediat ce se `nchidea u[a `n urma ei, b\ie]ii `ncepeau s\-[i fac\ de cap [i s\ fac\ n\zb`tii, de cele mai multe ori pentru c\ le pl\cea s\ agaseze fetele. Mi-am c`[tigat reputa]ia de persoan\ capabil\ s\-i `nfrunt [i poate c\ acesta a fost motivul pentru care `n anul urm\tor am fost aleas\ secund al patrulei de securitate. Asta era o chestie foarte important\ `n [coala noastr\. Noul meu statut mi-a furnizat prima lec]ie despre felul ciudat `n care oamenii r\spund politicilor electorale. Una dintre fetele din clasa mea, Barbara, m-a invitat la ea acas\ s\ iau pr`nzul. C`nd am ajuns acolo, mama ei d\dea cu aspiratorul [i ne-a spus, mie [i fiicei ei, s\ mergem s\ ne preg\tim sandvi[uri cu unt de arahide, ceea ce am [i f\cut. Nu m-am g`ndit deloc la asta p`n\ nu am fost gata [i ne-am luat la revedere de la mama ei. {i-a `ntrebat fiica de ce plecam at`t de devreme, iar Barbara i-a r\spuns: Pentru c\ Hillary este c\pitan de patrul\ [i trebuie s\ fie acolo `naintea celorlal]i copii. A, dac\ a[ fi [tiut asta, a zis ea, v-a[ fi preg\tit un pr`nz delicios. Profesoara din clasa a [asea, Elisabeth King, ne-a trecut prin gramatic\, dar ne-a `ncurajat [i s\ g`ndim [i s\ scriem `n mod creativ, mai mult, s\ ne g\sim noi forme de exprimare. Dac\ eram len]i `n a-i r\spunde la `ntreb\ri, spunea: s`nte]i mai `nce]i dec`t melcii alerg`nd `n sus pe deal iarna. Adeseori parafraza versete din Matei: Nu-]i a[eza lampa sub un co[ de nuiele, ci folose[te-o s\ luminezi lumea. Ne-a f\cut pe mine, pe Betsy Johnson, pe Gayle Elliot, pe Carol Farley [i pe Joan Troop s\ scriem o pies\ de teatru

despre cinci feti]e care f\ceau o c\l\torie imaginar\ spre Europa. Aceast\ tem\ dat\ de doamna King m-a condus spre scrierea primei mele autobiografii. Am reg\sit-o abia dup\ ce am p\r\sit Casa Alb\, `ntr-o cutie cu h`rtii vechi, [i recitirea ei m-a transpus `napoi `n anii aceia de la `nceputul adolescen]ei. Eram `nc\ un copil pe atunci, preocupat\ `n cea mai mare m\sur\ de familie, [coal\ [i sport. Dar [coala general\ era pe sf`r[ite [i venise vremea s\ intru `ntr-o lume mai complicat\ dec`t cea pe care o cunoscusem p`n\ atunci.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 34

Istorie trqitq

35

UNIVERSITATEA VIE}II
Ce nu `nve]i de la mama ta, `nve]i de la via]\ este o zical\ pe care am auzit-o odat\ la tribul Masai, din Kenya. Prin toamna anului 1960, lumea mea se afla `n expansiune [i la fel erau [i sensibilit\]ile mele politice. John F. Kennedy a c`[tigat alegerile preziden]iale, spre consternarea tatei. El `l sus]inuse pe vicepre[edintele Richard M. Nixon, iar profesorul meu de studii sociale din clasa a opta, domnul Kenvin, f\cuse la fel. Domnul Kenvin a venit la [coal\ `n ziua urm\toare [i ne-a ar\tat ni[te v`n\t\i, pretinz`nd c\-i fuseser\ f\cute c`nd `ncercase s\ pun\ `ntreb\ri despre activit\]ile observatorilor democra]i ale ma[inii de num\rat voturile, la sec]ia de votare din Chicago de care apar]inea. Betsy Johnson [i cu mine am fost scandalizate de pove[tile pe care le auzeam [i care `nt\reau convingerile tatei c\ maniera creativ\ de num\rare a voturilor a primarului Richard J. Daley contribuise la c`[tigarea alegerilor de c\tre pre[edintele Kennedy. ~n timpul pauzei de pr`nz am mers la telefonul public din fa]a cantinei [i am `ncercat s\ sun\m la biroul primarului Daley pentru a face o pl`ngere. Am dat peste o femeie foarte dr\gu]\ care ne-a asigurat c\ `i va transmite primarului mesajul. C`teva zile mai t`rziu, Betsy a aflat despre un grup de republicani care c\utau voluntari pentru a verifica listele de vot prin raportare la adresele persoanelor, pentru a descoperi fraude electorale. Anun]ul invita voluntarii s\ se adune la un hotel din centru la nou\ diminea]a, `ntr-o s`mb\t\. Betsy [i cu mine am decis s\ particip\m. {tiam c\

p\rin]ii nu ne-ar fi dat niciodat\ voie, a[a c\ nu i-am `ntrebat. Am luat autobuzul spre centru, am mers spre hotel [i am fost `ndrumate spre un mic salon. Am p\[it spre un birou de informare [i le-am spus celor de acolo c\ veniser\m s\-i ajut\m. Participarea la vot trebuie s\ fi fost mai mic\ dec`t era de a[teptat. Fiec\reia dintre noi i s-a dat un pachet de liste [i am fost repartizate `n echipe diferite care, ni s-a spus, ne vor conduce c\tre destina]iile noastre, ne vor l\sa acolo [i vor reveni s\ ne ia c`teva ore mai t`rziu. Betsy [i cum mine ne-am desp\r]it [i am pornit-o la drum al\turi de persoane total necunoscute. Eu am nimerit cu un cuplu care m-a condus spre partea de sud a ora[ului, m-au l\sat undeva `ntr-un cartier s\rac [i mi-au spus s\ bat pe la u[ile oamenilor, s\ le cer numele [i s\ le compar cu cele aflate pe listele de `nregistrare, pentru a g\si dovezi pentru anularea alegerilor. {i am purces astfel la drum, f\r\ team\ [i destul de naiv\. Am g\sit o zon\ nelocuit\ unde figurau adresele a doisprezece presupu[i aleg\tori. Am trezit din somn o gr\mad\ de oameni care au ]ipat la mine [i mi-au spus s\ `i las `n pace. Am intrat chiar [i `ntr-un bar unde se aflau ni[te b\rba]i care beau, s\-i `ntreb dac\ nu locuia cineva acolo. Au fost at`t de [oca]i s\ m\ vad\ `n fa]a lor, `nc`t au stat f\r\ s\ scoat\ o vorb\ c`t am pus cele c`teva `ntreb\ri, p`n\ c`nd cel de la bar mi-a spus c\ va trebui s\ vin mai t`rziu, `ntruc`t proprietarul nu se afla acolo. C`nd am terminat, m-am postat la col]ul str\zii a[tept`nd s\ vin\ cineva s\ m\ ia, fericit\ c\ g\sisem dovada afirma]iei f\cute de tat\l meu c\ Daley a falsificat alegerile pentru Kennedy. Fire[te, c`nd m-am `ntors acas\ [i i-am spus tatei unde fusesem, s-a `nfuriat la culme. Fusese destul de r\u s\ merg `n centru f\r\ un adult, dar faptul c\ ajunsesem chiar `n cartierele de sud l-a adus `ntr-o stare de furie cumplit\. ~n plus, a ad\ugat el, Kennedy avea s\ fie pre[edinte fie c\ ne pl\cea nou\, fie c\ nu. Anul de debut la liceul Maine East a reprezentat un [oc cultural. Genera]ia exploziei demografice `mpinsese cifra de [colarizare p`n\ la cinci mii de copii albi, de diferite etnii [i categorii economice.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 36

36

Istorie trqitq

37

~mi amintesc c\ am ie[it din camera mea `n prima zi de [coal\ [i mergeam pe coridoare `mbr\]i[`nd zidurile, ca s\ nu fiu strivit\ de mul]imea de elevi, care p\reau to]i mai mari [i mai maturi dec`t mine. Faptul c\, doar cu o s\pt\m`n\ `n urm\, `ncercasem s\-mi aranjez p\rul pentru a-mi da o `nf\]i[are mai matur\ la `nceperea liceului nu p\rea s\ ajute prea mult. A[a a `nceput lupta mea de o via]\ cu p\rul. ~mi purtam p\rul lung [i drept str`ns `n coad\ de cal sau pe spate, legat cu o panglic\ [i, de c`te ori mama sau eu aveam nevoie de un permanent sau de vreo coafur\, mergeam la buna ei prieten\ Amalia Toland, care lucrase pe vremuri `ntr-un salon de frumuse]e. Amalia se ocupa de noi `n buc\t\rie, `n timp ce st\tea la taclale cu mama. Dar eu voiam s\ apar la liceu cu p\rul lung p`n\ la umeri sau cu o bucl\ asem\n\toare cu cele ale altor fete mai mari, pe care le admiram mult, a[a c\ am implorat-o pe mama s\ m\ duc\ la un salon adev\rat de coafur\. Un vecin ne-a recomandat un b\rbat care `[i ]inea salonul `ntr-o c\m\ru]\ f\r\ ferestre, `n spatele unei b\c\nii din apropiere. C`nd am ajuns acolo, i-am ar\tat o fotografie cu coafura pe care o voiam [i am a[teptat s\ mi se fac\ transformarea. C`nt\rindu-[i foarfecele, el a `nceput s\ taie, vorbind tot timpul cu mama, adeseori `ntorc`ndu-se spre ea, ca s\ fie mai conving\tor. Am privit cu groaz\ cum a t\iat o bucat\ imens\ din p\rul de pe partea dreapt\ a capului. Am scos un ]ip\t. C`nd a privit `n direc]ia pe care i-o indicam, a spus: A, cred c\ mi-a alunecat foarfecele, a[a c\ va trebui s\ echilibrez [i partea cealalt\. {ocat\, am privit cum disp\rea [i restul p\rului meu, f\c`ndu-m\ cel pu]in `n ochii mei s\ ar\t ca o conopid\. Biata mea mam\ a `ncercat s\ m\ asigure c\ totul era `n regul\, dar eu [tiam mai bine: via]a mea fusese distrus\. Am refuzat s\ ies din cas\ zile `n [ir, p`n\ c`nd am decis c\, dac\ a[ cump\ra o me[\ `n coad\ de cal de la magazinul Five & Dime al lui Ben Franklin, a[ putea s\ mi-o prind `n v`rful capului, s\ o leg cu

o panglic\ [i s\ pretind c\ accidentul cu alunecarea foarfecelor nu se `nt`mplase niciodat\. A[a am [i f\cut, ceea ce m-a scutit de a m\ sim]i jenat\ n acea prim\ zi p`n\ ce am ajuns s\ cobor sc\rile centrale dintre clase. ~n timp ce coboram, l-am v\zut urc`nd sc\rile pe Ernest Ricketts, cunoscut drept Ricky, care fusese prietenul meu din ziua n care merseser\m mpreun\ pentru prima oar\ la gr\dini]\. M-a salutat, a a[teptat p`n\ a trecut de mine [i, dup\ aceea, a[a cum f\cuse de zeci de ori nainte, s-a ntors s\ m\ trag\ de coad\ care, de data asta, i-a r\mas n m`n\. Motivul pentru care mai s`ntem prieteni [i azi este c\ nu mi-a amplificat umilin]a, ci mi-a `napoiat p\rul, s-a scuzat c\ m-a scalpat [i [i-a continuat drumul f\r\ s\ atrag\ aten]ia asupra celui mai penibil moment p`n\ la acea dat\ din via]a mea. Acum sun\ ca un cli[eu, dar liceul de la `nceputul anilor 60 a sem\nat cu atmosfera filmului Grease sau cu a show-ului de televiziune Happy Days. Am devenit pre[edinta fan-clubului local al lui Fabian, un idol al adolescen]ilor, club din care f\ceam parte eu `ns\mi [i alte dou\ fete. Ne uitam la The Ed Sullivan Show `n fiecare duminic\ seara cu familiile noastre, cu excep]ia serii de 9 februarie 1964, c`nd s-a dat pe post concertul Beatles, care trebuia s\ fie o experien]\ tr\it\ n grup. Paul McCartney era Beatles-ul meu preferat, ceea ce ducea la dezbateri `ndelungi asupra meritelor fiec\ruia, `n special cu Betsy, care `l sus]inea `ntotdeauna pe George Harrison. Am f\cut rost de bilete la concertul Rolling Stones, ]inut `n pia]a McCormick din Chicago, `n 1965. I Cant Get No Satisfaction a fost adoptat ca imn al manifest\rii angoaselor de toate felurile ale adolescen]ilor. Ani mai t`rziu, c`nd i-am `nt`lnit pe idolii tinere]ilor mele, precum Paul McCartney, George Harrison [i Mick Jagger, nu am [tiut dac\ s\ dau m`na cu ei sau s\ le sar de g`t ]ip`nd. ~n ciuda dezvolt\rii culturii de tineret definite n special prin televiziune [i muzic\, existau `n [coal\ [i grupuri distincte care determinau pozi]ia social\ a fiec\ruia: atle]i [i majorete, tipi din consilii studen]e[ti, soio[i [i gluga]i. Existau coridoare prin

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 38

38

Istorie trqitq

39

care nu `ndr\zneam s\ trec fiindc\ mi se spusese c\ derbedeii se iau de oameni. A[ezarea `n bufetul cu autoservire era dictat\ de existen]a unor frontiere invizibile recunoscute de to]i. Pe timpul liceului, tensiunile existente au ie[it la suprafa]\, d`nd loc unor lupte `ntre grupuri `n parcarea [colii, dup\ ore, [i `n timpul jocurilor de fotbal [i base-ball. Administra]ia a luat m\suri rapide [i a stabilit un grup numit Comitetul Valorilor Culturale, format din reprezentan]i ai elevilor din diferitele grupuri existente. Directorul [colii, doctor Clyde Watson, mi-a cerut s\ fac parte din acest comitet, d`ndu-mi astfel [ansa s\ fac cuno[tin]\ cu copii din alte grupuri, pe care nu i cunoscusem sau poate chiar i evitasem nainte. Comitetul nostru a venit cu recomand\ri specifice privind promovarea toleran]ei [i sc\derea tensiunii. C`torva dintre noi ni s-a cerut s\ ap\rem `ntr-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a discuta activit\]ile comitetului. Aceasta a fost at`t prima mea apari]ie televizat\, c`t [i prima mea experien]\ cu un efort organizat de a eviden]ia valorile americane ale pluralismului, respectului [i `n]elegerii reciproce. Acele valori aveau nevoie s\ fie protejate chiar [i `n liceul nostru din Chicago. De[i elevii erau majoritatea albi [i cre[tini, tot g\siser\m modalit\]i de a ne izola [i demoniza unii pe al]ii. Comitetul mi-a dat ocazia s\-mi fac prieteni noi [i diferi]i. C`]iva ani mai t`rziu, pe c`nd dansam `ntr-o discotec\ local\ [i ni[te tipi ncepuser\ s\ se ia de mine, unul dintre fo[tii colegi de comitet, un a[a-numit soios, a intervenit, spun`ndu-le s\ m\ lase n pace fiindc\ eram okay. Totu[i, nu totul a fost okay `n perioada liceului. Eram la ora de geometrie, pe 22 noiembrie 1963, lupt`ndu-m\ cu una dintre problemele domnului Craddock, c`nd un alt profesor a intrat `n clas\ s\ ne spun\ c\ John F. Kennedy fusese `mpu[cat la Dallas. Domnul Craddock, unul dintre profesorii mei prefera]i [i dirigintele clasei, a ]ipat: Ce?! Nu se poate! [i a fugit pe hol. C`nd s-a `ntors, a confirmat c\ cineva tr\sese `n pre[edinte [i c\ acela trebuie

s\ fi fost vreun John Bircher, referindu-se astfel la una din organiza]iile de extrem\ dreapt\ care se opuseser\ vehement alegerii lui Kennedy. Ne-a spus apoi s\ mergem `n amfiteatru s\ a[tept\m mai multe informa]ii. Coridoarele [colii erau cufundate `n t\cere, pe c`nd mii de elevi mergeau ne`ncrez\tori spre amfiteatru. ~n cele din urm\ a venit directorul [i ne-a spus c\ `n acea zi ni se va da drumul acas\ mai devreme. C`nd am ajuns acas\, am g\sit-o pe mama `n fa]a televizorului privind la Walter Cronkite care tocmai anun]a c\ pre[edintele Kennedy murise la ora unu dup\-amiaza. Mama mi-a m\rturisit c\ votase pentru Kennedy [i c\ `i p\rea foarte r\u pentru so]ia [i copiii acestuia. A[a sim]eam [i eu. {i mi-a p\rut r\u [i pentru ]ara noastr\ [i a[ fi vrut s\ ajut cumva, de[i nu [tiam exact cum. Fire[te c\ m\ a[teptam s\ trebuiasc\ s\ muncesc pentru a-mi c`[tiga existen]a [i nu m-am sim]it deloc limitat\ `n alegerile mele. Am avut norocul de a avea p\rin]i care nu au ncercat s\ `mi impun\ o anumit\ categorie social\ sau o anumit\ carier\. M-au ncurajat pur [i simplu s\ excelez [i s\ fiu fericit\. De fapt, nu mi amintesc de p\rin]ii vreunei prietene sau de vreun profesor care s\ `mi spun\ fetele nu pot face asta sau fetele nu ar trebui s\ fac\ ailalt\. Totu[i, uneori, mesajul ne era transmis `n alte feluri. Autoarea Jane OReilly, care a ajuns la maturitate prin anii 50, a scris un eseu faimos pentru revista Ms., `n 1972, povestind momente din via]a ei `n care realizase c\ era subapreciat\ pentru c\ era femeie. Descria momentul revela]iei ca pe un clic asem\n\tor mecanismului care declan[eaz\ flash-ul aparatului de fotografiat. Ar putea fi considerat un fapt la fel de evident ca anun]urile ce solicitau ajutor, care, p`n\ la mijlocul anilor 60, `[i aveau coloanele `mp\r]ite n rubrici pentru femei [i pentru b\rba]i sau la fel de subtil ca impulsul de a l\sa pagina de deschidere din ziar oric\rui b\rbat din preajm\ clic! , tu `ns\]i mul]umindu-te cu rubrica pentru femei, p`n\ ce acesta termin\ de citit [tirile serioase.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 40

40

Istorie trqitq

41

Au existat momente `n care am sim]it eu `ns\mi acel clic! Am fost dintotdeauna fascinat\ de explorarea [i c\l\toria prin spa]iul cosmic, `n parte pentru c\ tata era preocupat c\ America era `n urma URSS-ului `n aceast\ privin]\. Promisiunea pre[edintelui Kennedy de a trimite un om pe Lun\ m-a entuziasmat `n a[a m\sur\, `nc`t am scris la NASA pentru a m\ `nscrie `ntr-un program de instruire pentru astronau]i. Am primit `napoi o scrisoare care `mi aducea la cuno[tin]\ c\ nu se acceptau fete `n program. Era pentru prima dat\ c`nd m\ loveam de un obstacol pe care nu l-a[ fi putut trece prin munc\ asidu\ [i perseveren]\ [i eram scandalizat\. Desigur, vederea mea slab\ [i abilit\]ile fizice mediocre m-ar fi descalificat oricum, dincolo de problema sexului. Cu toate acestea, respingerea din program m-a durut [i m-a f\cut s\ devin ulterior mai `n]eleg\toare fa]\ de oricine se confrunta cu discriminarea de orice fel. ~n liceu, una dintre prietenele mele cele mai inteligente a renun]at la cursurile intensive pentru c\ prietenul ei nu fusese acceptat. O alta nu a vrut s\ i se afi[eze rezultatele pentru c\ [tia c\ vor fi mai mari dec`t ale prietenului ei. Aceste fete se conformaser\ semnalelor culturale subtile [i nu tocmai subtile care le `ndemnau s\ se supun\ unor prejudec\]i sexiste1, s\-[i diminueze propriile realiz\ri pentru a nu i `ntrece pe b\ie]ii din preajma lor. Eram interesat\ de b\ie]i n liceu, dar nu am avut nici o rela]ie serioas\. Pur [i simplu nu concepeam s\ renun] la studiile universitare sau la carier\ pentru a m\ c\s\tori, a[a cum pl\nuiau unele dintre prietenele mele. Am fost interesat\ de politic\ de la o v`rst\ fraged\ [i `mi pl\cea s\ `mi pun la b\taie abilit\]ile de dezbatere cu cele ale prietenilor mei. ~l mpingeam pe bietul Ricky Ricketts `n dezbateri zilnice despre pacea n lume, rezultatele de la base-ball sau orice altceva `mi trecea prin minte. Am candidat cu succes pentru
1 Referitoare la sexism, adic\ o atitudine de discriminare pe criterii de apartenen]\ sexual\ (n. red.).

consiliul elevilor [i pentru postul de vicepre[edinte `n cursul inferior. Am fost, de asemenea, membr\ activ\ a Tineretului Republican [i, mai t`rziu, o aprig\ sus]in\toare a lui Goldwater, merg`nd p`n\ la purtarea costumului de fermier [i a p\l\riei de paie, cu sloganul AuH2O. Profesorul de istorie din clasa a noua, Paul Carlson, a fost [i mai este `nc\ un pedagog dedicat [i un republican foarte conservator. Domnul Carlson m-a `ncurajat s\ citesc cartea publicat\ de senatorul Barry Goldwater, The Conscience of a Conservative1. Aceast\ carte m-a inspirat la scrierea lucr\rii pentru unul dintre examenele din facultate despre mi[carea conservatoare din America, pe care am dedicat-o p\rin]ilor mei, care m-au `nv\]at `ntotdeauna s\ fiu o individualitate. Mi-a pl\cut senatorul Goldwater pentru c\ era un individualist acerb, care `nota `mpotriva curentului politic. Ani mai t`rziu, i-am admirat sprijinul deschis dat drepturilor individuale, pe care le considera consecvente cu principiile sale conservatoare de mod\ veche: Nu arunca]i anatema asupra homosexualilor, negrilor sau mexicanilor. Oamenii liberi au dreptul s\ fac\ a[a cum le place. C`nd Goldwater a aflat c\ `l sus]inusem `n 1964, mi-a trimis la Casa Alb\ o cutie cu ustensile pentru frig\rui `mpreun\ cu ni[te sosuri picante [i m-a invitat s\-i fac o vizit\. Am mers la casa lui din Phoenix, `n 1966, [i am petrecut o or\ minunat\ discut`nd cu el [i cu dinamica lui so]ie, Susan. Domnul Carlson `l adora, de asemenea, [i pe generalul Douglas MacArthur, a[a c\ ne-a pus s\ ascult\m `n repetate r`nduri `nregistr\ri cu discursul s\u de adio c\tre Congres. La `ncheierea unei asemenea ore, domnul Carlson a exclamat cu pasiune [i aminti]i-v\, mai presus de toate, mai bine mort dec`t comunist! Ricky Riketts, care st\tea `n fa]a mea, a `nceput s\ r`d\, iar amuzamentul lui mi s-a transmis. Domnul Carlson a `ntrebat cu r\ceal\: Ce vi se pare at`t de amuzant?
1 Con[tiin]a unui conservator.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 42

42

Istorie trqitq

43

Iar Ricky a r\spuns: Domnule Carlson, am doar paisprezece ani [i mai degrab\ a[ vrea s\ fiu viu dec`t orice altceva. Implicarea mea `n activit\]ile Primei Biserici Metodiste Unite din Park Ridge mi-a deschis ochii [i inima asupra nevoilor altora [i a contribuit la insuflarea unui sim] al responsabilit\]ii sociale `n credin]a mea. P\rin]ii tat\lui meu pretindeau c\ au devenit metodi[ti pentru c\ str\bunicii lor fuseser\ converti]i la aceast\ religie, undeva `n micile sate de mineri de l`ng\ Newcastle, `n nordul Angliei [i `n sudul }\rii Galilor, de c\tre John Wesley, care fondase Biserica Metodist\ `n secolul al optsprezecelea. Wesley predicase c\ iubirea de Dumnezeu `[i g\se[te exprimarea prin faptele bune, pe care el le definea printr-o regul\ foarte simpl\: F\ tot binele pe care po]i s\-l faci, `n toate locurile `n care po]i, prin toate mijloacele prin care po]i, at`ta timp c`t `]i va sta `n putin]\. Vor exista `ntotdeauna dezbateri utile despre care defini]ie a binelui trebuie urmat\, dar, ca t`n\r\ fat\, `ndemnul lui Wesley mi-a ajuns la inim\. Tata se ruga l`ng\ pat `n fiecare sear\, iar rug\ciunea devenea un fel de alinare [i de ghid pentru mine pe c`nd eram copil. Am petrecut mult timp `n biserica noastr\, unde mi-am primit confirma]ia pe c`nd eram `n clasa a [asea, al\turi de unii dintre prietenii mei de o via]\, precum Ricky Ricketts [i Sherry Heiden, care au mers `mpreun\ cu mine la biseric\ `n timpul liceului. Mama preda la [coala de duminic\, `n mare parte pentru a-i ]ine sub observa]ie pe fra]ii mei, dup\ cum spunea. Eu frecventam cursuri de religie, [coala de duminic\ [i grupurile de tineret [i eram activ\ la slujbe [i `n serviciul de altar, care cur\]a [i preg\tea altarul pentru slujbele de s`mb\t\ [i duminic\. ~ncercarea mea de a reconcilia insisten]a tatei privind `ncrederea `n sine cu preocup\rile mamei pentru justi]ia social\ a fost ajutat\ de sosirea, `n 1961, a unui nou pastor metodist pentru tineri, pe nume Donald Jones. Reverendul Jones tocmai ie[ise de pe b\ncile seminarului de la Drew University, dup\ patru ani petrecu]i n Marin\. Era puternic

influen]at de scrierile lui Dietrich Bonhoeffer [i ale lui Reinhold Niebuhr. Bonhoeffer sublinia c\ rolul cre[tinului `n lume era unul moral, de angajare total\ `n lume [i de promovare a dezvolt\rii umane. Niebuhr stabilise un echilibru conving\tor `ntre un realism clarv\z\tor asupra naturii umane [i o pasiune nest\vilit\ pentru justi]ie [i reform\ social\. Reverendul Jones sublinia c\ o via]\ cre[tin\ reprezint\ credin]\ `n ac]iune. Nu am mai `nt`lnit niciodat\ pe cineva asemenea lui. Don `[i numise Universitatea vie]ii sesiunile de duminic\ [i joi noaptea ale Asocia]iei Tinerilor Metodi[ti. Era foarte dornic s\ lucreze cu noi, pentru c\ spera ca astfel s\ devin\ mai con[tient de via]a din afara suburbiei Park Ridge. Cu siguran]\ [i-a atins scopul cu mine. Datorit\ Universit\]ii lui Don am ajuns s\ citesc pentru prima dat\ E.E. Cummings [i T.S. Eliot, s\ iau aminte la tablourile lui Picasso, `n special Guernica, [i s\ dezbat `n]elesul Marelui Inchizitor din Fra]ii Karamazov de Dostoievski. Am sosit acas\ plin\ de entuziasm, dornic\ s\ `mp\rt\[esc ceea ce `nv\]asem cu mama, care a ajuns `n cur`nd s\ g\seasc\ `n Don un spirit `nrudit. Dar Universitatea vie]ii nu a fost numai despre art\ [i literatur\. Am vizitat biserici ale negrilor [i ale hispanicilor din interiorul ora[ului, organiz`nd schimburi cu grupurile lor de tineret. ~n discu]iile avute, a[eza]i la subsolul bisericii, am `nv\]at c\, `n ciuda diferen]elor evidente de mediu social, ace[ti copii `mi erau mai asem\n\tori dec`t mi-a[ fi putut imagina vreodat\. De asemenea, ei [tiau mai mult despre ce se `nt`mpla cu mi[carea privind drepturile civile `n Sud. Eu auzisem numai vag despre Rosa Parks [i despre Martin Luther King, dar aceste discu]ii mi-au trezit interesul. A[a c\, atunci c`nd Don ne-a anun]at `ntr-o s\pt\m`n\ c\ ne va duce s\ ascult\m un discurs al doctorului King ]inut la Orchestra Hall, am fost foarte entuziasmat\. P\rin]ii mei mi-au dat voie, dar cei ai altor copii au refuzat s\ le acorde permisiunea s\ mearg\ s\ asculte ceea ce ei considerau a fi o incitare la violen]\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 44

44

Istorie trqitq
Discursul doctorului King s-a intitulat R\m`n`nd treaz pe timpul

45

unei revolu]ii. P`n\ atunci, fusesem numai vag con[tient\ de revolu]ia social\ aflat\ `n plin\ desf\[urare `n ]ara noastr\, dar cuvintele doctorului King iluminau lupta ce se derula [i ne zdruncinau indiferen]a: Ne afl\m la marginea P\m`ntului F\g\duit al integr\rii. Vechea ordine se destram\ [i una nou\ `i ia locul. Ar trebui s\ accept\m cu to]ii aceast\ nou\ ordine [i s\ `nv\]\m s\ tr\im `mpreun\ ca fra]ii `n societatea mondial\, sau altfel vom pieri `mpreun\. De[i mi se deschideau ochii, continuam `n mare m\sur\ s\ mimez ca un papagal `n]elepciunea tradi]ional\ din Park Ridge [i convingerile politice ale tat\lui meu. ~n timp ce Don Jones m-a aruncat `n experien]e liberalizatoare, Paul Carlson m-a prezentat unor refugia]i din Uniunea Sovietic\. Ei povesteau istorii cutremur\toare despre silniciile comunismului, ceea ce mi-a `nt\rit [i mai mult convingerile anticomuniste, deja destul de puternice. Don a remarcat odat\ c\ el [i cu domnul Carlson duceau o b\t\lie pentru a-mi c`[tiga mintea [i sufletul. De fapt, conflictul dintre ei era mai serios dec`t at`t [i a ajuns la urechile unui cap al bisericii noastre, din care f\cea parte [i Paul. Paul nu era de acord cu priorit\]ile lui Don, inclusiv cu programul Universit\]ii vie]ii, [i a f\cut presiuni pentru `ndep\rtarea acestuia din biseric\. Dup\ numeroase confrunt\ri, Don a decis s\ p\r\seasc\ Prima Biseric\ Metodist\ dup\ numai doi ani, pentru un post de profesor la Drew University, de unde s-a pensionat recent ca profesor emerit de etic\ social\. Am r\mas `n str`ns\ leg\tur\ de-a lungul anilor, iar Don [i so]ia sa, Karen, ne-au fost oaspe]i frecven]i la Casa Alb\. Don a slujit la nunta fratelui meu Tony, pe 28 mai 1994. Acum v\d conflictul dintre Don Jones [i Paul Carlson ca pe un indiciu timpuriu al liniilor culturale, politice [i religioase gre[ite, dezvoltate `n America ultimilor patruzeci de ani. Personal, mi-au pl\cut am`ndoi [i nu am v\zut niciodat\, nici atunci [i nici acum, opiniile lor ca fiind diametral opuse.

La sf`r[itul primului an la Maine East, clasa noastr\ a fost `mp\r]it\ `n dou\, iar jum\tate din noi am devenit prima clas\ de avansa]i a liceului Maine Township South, construit pentru a face fa]\ valului demografic. Am candidat pentru pozi]ia de pre[edinte al consiliului elevilor `mpotriva unor b\ie]i [i am pierdut, ceea ce nu m-a surprins, dar m-a afectat totu[i, `n special pentru c\ unul din opozan]ii mei mi-a spus c\ eram chiar proast\ s\ cred c\ o fat\ ar putea fi aleas\ pre[edinte. De `ndat\ ce alegerile au luat sf`r[it, c`[tig\torul mi-a cerut s\ prezidez Comitetul de Organiz\ri, de la care, din c`te `mi d\deam eu seama, se a[tepta s\ fac\ cea mai mare parte a treburilor. Am acceptat. P`n\ la urm\ toat\ povestea s-a dovedit foarte pl\cut\, deoarece, fiind prima clas\ de absolven]i ai liceului, ne revenea misiunea de a pune bazele tradi]iilor acestuia, cum ar fi paradele [i dansurile, alegerile pentru consiliile elevilor, reuniunile zv\p\iate [i balurile de sf`r[it de an. Am organizat o dezbatere preziden]ial\ fictiv\ pentru alegerile din 1964. Jerry Baker, un t`n\r profesor de [tiin]e ale guvern\rii, s-a ocupat de organizare. {tia c\ eram o sus]in\toare fervent\ al lui Goldwater. Reu[isem chiar s\-l conving pe tata s\ ne conduc\, pe Betsy [i pe mine, s\-l ascult\m pe Goldwater vorbind, atunci c`nd acesta venise `ntr-o campanie cu trenul `n suburbiile din Chicago. Una dintre prietenele mele, Ellen Press, era singura democrat\ pe care o [tiam la mine `n clas\, iar ea era o sus]in\toare g\l\gioas\ a pre[edintelui Johnson. Domnul Baker, `ntr-un act de str\lucitoare intui]ie sau de perversitate m-a distribuit pe mine s\ joc rolul pre[edintelui Johnson, iar pe Ellen s\-l reprezinte pe senatorul Goldwater. Am`ndou\ ne-am sim]it insultate [i am protestat, dar el ne-a spus c\ va fi o experien]\ interesant\, pentru c\ astfel vom putea ob]ine mai multe informa]ii despre tab\ra advers\. A[a c\ m-am cufundat pentru prima oar\ `n ideile democrate ale pre[edintelui Johnson privind drepturile civile, protec]ia social\, s\r\cia [i politica extern\. Am detestat fiecare or\ pe care a trebuit s\ o petrec `n bibliotec\ studiind platforma politic\ a democra]ilor [i

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 46

46

Istorie trqitq

47

declara]iile Casei Albe. Dar, pe m\sur\ ce m\ preg\team pentru dezbatere, m-am trezit sus]in`ndu-mi punctele de vedere cu o fervoare care nu mai era doar teatral\. Cred c\ [i Ellen a tr\it aceea[i experien]\. C`nd am absolvit liceul, fiecare din noi `[i schimbase afilierea politic\. Ulterior, domnul Baker a p\r\sit [coala pentru a merge la Washington, unde a lucrat mul]i ani pe post de consilier juridic la Asocia]ia Pilo]ilor Liniilor Aeriene, pozi]ie care i-a dat posibilitatea s\-[i foloseasc\ abilit\]ile de a `n]elege at`t perspectiva democra]ilor, c`t [i pe cea a republicanilor. A fi elev `n an terminal de liceu `nseamn\ [i a te g`ndi la colegiu. {tiam c\ aveam s\ merg acolo, dar nu aveam nici cea mai mic\ idee la ce profil. Am mers s\-l v\d pe consilierul nostru pentru admiterea la colegiu, care era supraaglomerat [i total nepreg\tit, iar acesta mi-a dat c`teva bro[uri despre colegiile din Midwest, dar nu mi-a oferit nici ajutor [i nici vreun sfat. Am primit mult dorita m`n\ de ajutor din partea unor tinere absolvente, care studiau atunci pentru un masterat `n pedagogie la Northwestern University [i fuseser\ trimise s\ predea [tiin]e sociale la liceul nostru: Karin Fahlstrom, absolvent\ la Smith, [i Janet Altman, absolvent\ la Wellesley. Mi-o amintesc pe domni[oara Fahlstrom spun`nd clasei c\ dorea s\ citim [i alt cotidian dec`t Chicago Tribune al generalului McCormick. C`nd am `ntrebat care altul, ne-a sugerat The New York Times. Dar acesta este o unealt\ a institu]iilor din Est! am exclamat. Domni[oara Fahlstrom, vizibil suprins\, a spus: Bine, atunci cite[te The Washington Post! P`n\ atunci nu v\zusem nici unul din aceste ziare [i nu [tiam c\ Tribune nu era biblia. Pe la mijlocul lui octombrie, at`t domni[oara Fahlstrom, c`t [i domni[oara Altman m-au `ntrebat dac\ [tiam unde voiam s\ merg la colegiu; nu [tiam, a[a c\ mi-au recomandat s\ `ncerc la Smith [i la Wellesley, dou\ dintre colegiile pentru fete din re]eaua Seven Sisters. Mi-au spus c\ dac\ merg la o [coal\ pentru fete voi putea s\ m\ concentrez asupra studiului `n timpul s\pt\m`nii [i s\ m\ distrez `n

week-end. Nici nu concepeam s\ p\r\sesc Midwest-ul pentru a merge la colegiu [i p`n\ atunci vizitasem numai Michigan-ul, pentru c\ tuturor absolven]ilor de liceu cu rezultate deosebite li se oferise ocazia s\ viziteze campusul din acest stat. Dar, c`nd cele dou\ absolvente mi-au expus ideea, am devenit imediat interesat\. M-au invitat s\ asist la diferite `nt`lniri, pentru a cunoa[te fo[ti [i actuali studen]i. Adunarea colegiului Smith s-a ]inut `ntr-o cas\ mare [i frumoas\ `ntr-unul dintre cartierele bogate ale ora[ului, aflat de-a lungul lacului Michigan, `n timp ce aceea de la Wellesley s-a ]inut `ntr-un apartament de lux de pe Lake Shore Drive din Chicago. M-am sim]it nelalocul meu `n ambele situa]ii. Toate fetele de acolo p\reau nu doar mai bogate dec`t mine, dar [i mai de lume. Una dintre fetele de la Wellesley fuma ]igarete colorate pastelat [i povestea despre vara petrecut\ `n Europa. Asta p\rea foarte departe de lacul Winola [i de via]a mea. Le-am spus celor dou\ tinere profesoare ale mele c\ nu [tiam ce decizie s\ iau `n leg\tur\ cu `nscrierea la un colegiu `n Est, dar ele au insistat s\ discut aceast\ problem\ [i cu p\rin]ii. Mama a fost de p\rere c\ trebuia s\ merg oriunde voiam. Tata mi-a spus c\ eram liber\ s\ fac asta, dar c\ el nu va pl\ti dac\ va fi s\ merg la vest de Mississippi sau la Radcliffe, unde auzise c\ era plin de tineri nonconformi[ti. Smith [i Wellesley, de care nu auzise niciodat\, `i p\reau acceptabile. Nu v\zusem `nainte nici unul din campusuri, a[a c\, atunci c`nd am fost acceptat\, am ales Wellesley, pe baza unor fotografii care `i `nf\]i[au campusul [i `n special micul lac Waban, care `mi amintea de lacul Winola. Le-am r\mas pe veci `ndatorat\ acestor dou\ profesoare. Nu mai [tiam pe nimeni care mergea la Wellesley. Cei mai mul]i dintre prietenii mei aveau s\ frecventeze colegii din Midwest, ca s\ r\m`n\ aproape de cas\. P\rin]ii m-au condus cu ma[ina p`n\ la colegiu [i cumva ne-am r\t\cit prin Boston, ajung`nd `n Harvard Square, unde i s-au confirmat tatei p\rerile cu privire la tinerii nonconformi[ti. Cu toate acestea, nici unul nu ne-a ie[it `n cale la Wellesley,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 48

48

a[a c\ el p\rea s\ se fi lini[tit. Mama mi-a spus c\ a pl`ns tot drumul de o mie de mile `napoi din Massachusetts p`n\ `n Illinois. Acum, c\ am trecut eu `ns\mi prin experien]a de a-mi l\sa fiica la o universitate `ndep\rtat\, `n]eleg exact cum trebuie s\ se fi sim]it. Dar la ora aceea priveam doar `nainte, spre viitor.

PROMO}IA 69
~n 1994, Frontline, serialul de televiziune al PBS, a produs un documentar despre promo]ia 1969 de la Wellesley Promo]ia lui Hillary. Era despre mine, desigur, dar era mult mai mult de at`t. Produc\torul, Rachel Dretzin, a explicat de ce Frontline a decis s\ examineze clasa noastr\ la dou\zeci [i cinci de ani dup\ ce absolviser\m: Au parcurs o cale ca nici o alt\ genera]ie `naintea lor, `ntr-un timp al schimb\rilor profunde [i al bulvers\rii pentru femei. Colegele din anul meu au spus c\ Wellesley era o [coal\ de fete atunci c`nd am `nceput noi [i un colegiu pentru femei c`nd am absolvit. Acest sentiment spunea la fel de mult despre noi, pe c`t spunea colegiul `nsu[i. Am sosit la Wellesley aduc`nd cu mine convingerile politice ale tat\lui meu [i visele mamei [i l-am p\r\sit cu propriile vise [i convingeri. Dar `n acea prim\ zi, pe c`nd p\rin]ii mei se `ndep\rtau, m-am sim]it singur\, cople[it\ [i scoas\ din mediul meu. Am cunoscut fete care merseser\ la [coli private, tr\iser\ `n str\in\tate, vorbeau fluent alte limbi [i s\riser\ peste anul preparator datorit\ punctajelor mari ob]inute la testele pentru avansa]i. Ie[isem din ]ar\ numai o dat\, pentru a vedea partea canadian\ a cascadei Niagara. Singurul meu contact cu limbile str\ine `l constituiser\ orele de latin\ din liceu. Nu am reu[it de la `nceput s\-mi intru `n ritm ca student la Wellesley. Am fost `nscris\ la cursuri care s-au dovedit foarte

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 50

50

Istorie trqitq

51

competitive. Lupta cu matematica [i geologia m-a convins, pentru totdeauna, s\ renun] la ideea de a deveni doctor sau om de [tiin]\. Profesorul de francez\ mi-a sugerat subtil: Domni[oar\, talentul dumitale st\ `n alt\ parte. La o lun\ dup\ `nceperea [colii mi-am sunat p\rin]ii [i le-am spus c\ nu cred c\ s`nt suficient de de[teapt\ s\ fiu acolo. Tata mi-a cerut s\ m\ `ntorc acas\, iar mama mi-a spus c\ nu vrea s\ m\ vad\ abandon`nd. Dup\ un debut nesigur, dubiile au `nceput s\ p\leasc\ [i am realizat c\ realmente nu m\ puteam `ntoarce acas\, a[a c\ a[ fi f\cut mai bine s\ `ncerc s\ merg mai departe. ~ntr-o noapte cu mult\ ninsoare din primul meu an la colegiu, Margaret Clapp, pe atunci pre[edint\ a [colii, a sosit pe nea[teptate la c\minul meu, Stone Davis, care era a[ezat pe coasta de deasupra Lacului Waban. A intrat `n sala de mese [i a solicitat un num\r de voluntari pentru a o ajuta s\ scuture z\pada de pe crengile copacilor din jur, ca s\ nu se rup\ sub greutate. Am mers de la copac la copac prin z\pada care ne ajungea la genunchi sub un cer plin de stele, condu[i de o femeie inteligent\, con[tient\ de surprizele [i vulnerabilit\]ile naturii. Ea ne-a ghidat [i ne-a `ndemnat la lucru cu aceea[i grij\ [i pe studen]i, [i pe profesori. ~n noaptea aceea am decis c\ `mi g\sisem locul. Madeleine Albright, care a fost ambasador la Na]iunile Unite [i secretar de Stat `n administra]ia Clinton, `ncepuse Wellesley cu zece ani `naintea mea. Am discutat adeseori cu ea despre diferen]ele dintre perioada `n care fusese ea acolo [i perioada mea. Ea [i prietenele ei din anii 50 erau mai preocupate de g\sirea unui so] [i mai pu]in de schimb\rile din lumea din afar\. Cu toate acestea, [i ele au beneficiat de exemplul de la Wellesley [i de a[tept\rile induse aici, cu privire la ceea ce o femeie putea s\ realizeze `n via]\ dac\ i se d\dea ocazia. At`t pe vremea lui Madeleine, c`t [i `n a mea, Wellesley punea accentul pe a te face util\. Motoul latin al colegiului este Non ministrari sed ministrare Nu a fi slujit de al]ii, ci a sluji tu `nsu]i , o fraz\ `n

plin\ concordan]\ cu educa]ia mea metodist\. La ora la care soseam acolo, `n miezul unei ere de activism studen]esc, multe dintre studente priveau acest moto ca un apel pentru femei de a deveni mai implicate `n modelarea propriilor vie]i [i `n influen]area lumii din jurul lor. Ceea ce am apreciat cel mai mult la Wellesley au fost prietenii de o via]\ pe care mi i-am f\cut acolo [i oportunitatea oferit\ de acest colegiu pentru femei de a ne preg\ti aripile [i min]ile pentru c\l\toria continu\ spre autodefinire [i autocunoa[tere. Am `nv\]at din p\]aniile pe care ni le povesteam una alteia, a[ezate `n cerc `n dormitor sau `n timpul lungilor pr`nzuri luate `n cantina construit\ toat\ din sticl\. Am locuit `n acela[i c\min, Stone Davis, pe toat\ perioada celor patru ani petrecu]i aici [i am sf`r[it prin a `mp\r]i un coridor cu alte cinci studente, care mi-au devenit prietene de o via]\. Johanna Branson, o dansatoare `nalt\ din Lawrence, Kansas, a devenit specialist\ `n istoria artei [i mi-a `mp\rt\[it dragostea ei pentru tablouri [i film. Johanna a explicat `n documentarul f\cut de Frontline c\ din prima zi la Wellesley ni s-a spus c\ eram crema cremelor. Apoi a ad\ugat: Asta ar putea suna foarte elitist [i obraznic ast\zi. Dar la acea dat\, era un lucru minunat de auzit dac\ erai fat\ nu trebuia s\ stai `n umbra nim\nui. Jinnet Fowles, din Connecticut, [i ea student\ la Arte, ne punea `ntreb\ri la care era greu de r\spuns despre ce credeam c\ putea fi cu adev\rat realizat prin ac]iunea studen]easc\. Jan Krigbaum, un spirit liber din California, a adus un plus de entuziasm fiec\rei ini]iative [i a ajutat la promovarea unui program de schimb latino-american. Connie Hoenk, o blond\ cu p\rul lung din South Bend, Indiana, era un caracter practic, o fat\ cu picioarele pe p\m`nt ale c\rei opinii reflectau adeseori r\d\cinile noastre comune din Midwest. Suzy Salomon, o fat\ inteligent\ [i muncitoare dintr-o alt\ suburbie din Chicago, care r`dea des [i cu u[urin]\, era `ntotdeauna gata s\ ajute pe toat\ lumea.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 52

52

Istorie trqitq

53

Dou\ studente din ani mai mari, Shelley Parry [i Laura Grosch, ne-au devenit mentori. Aflat\ `n anul doi pe c`nd eu eram boboc, Shelley avea o gra]ie [i o purtare deosebite pentru o t`n\r\. M\ privea calm cu ochii ei mari [i inteligen]i, `n timp ce eu continuam s\-i vorbesc despre nedrept\]ile reale sau imaginare din lume, [i apoi c\uta sursa pasiunii mele sau faptele pe care `mi `ntemeiam pozi]ia adoptat\. Dup\ absolvire, ea a predat `n Ghana [i `n alte ]\ri africane, unde l-a `nt`lnit pe so]ul ei, australian, [i s-a stabilit, `n cele din urm\, `n Australia. Colega de camer\ a lui Shelley era ne`mbl`nzita Laura Grosch, o t`n\r\ de mare sensibilitate [i talent artistic. C`nd am v\zut Speriat la nebunie, una dintre picturile Laurei aflate `n camera ei, mi-a pl\cut at`t de mult `nc`t am cump\rat-o `n decursul mai multor ani `n rate mici. Mai at`rn\ [i ast\zi pe un perete din casa noastr\ din Chappaqua. Toate aceste fete s-au transformat `n femei a c\ror prietenie m-a sus]inut [i m-a `ncurajat de-a lungul anilor. Colegiul nostru exclusiv de fete a pus accentul pe realiz\rile academice [i pe dezvoltarea spiritului organizatoric prin activit\]i extra[colare, pe care le-am fi ratat altfel `ntr-un colegiu mixt. Nu numai c\ femeile coordonau toate activit\]ile studen]e[ti de la consiliile studen]e[ti p`n\ la ziare [i cluburi dar, de asemenea, se sim]eau libere s\ `[i asume riscuri, s\ comit\ erori [i chiar s\ dea gre[ una fa]\ de alta. Trecea drept un fapt normal ca pre[edintele clasei, editorul ziarului [i cel mai bun student din fiecare domeniu s\ fie o femeie. {i putea fi oricare dintre noi. Spre deosebire de unele fete de[tepte din liceu, care se sim]eau presate s\ lase la o parte propriile ambi]ii pentru a urma ni[te vie]i mai tradi]ionale, colegele mele de la Wellesley voiau s\ le fie recunoscute abilit\]ile, munca asidu\ [i performan]ele. Aceasta ar putea fi explica]ia faptului c\ exist\ un num\r dispropor]ionat de femei absolvente de colegiu `n profesii `n care femeile tind s\ fie subreprezentate. Absen]a b\ie]ilor ne-a eliberat mintea [i a creat un spa]iu sigur `n care s\ putem ignora aparen]ele `n orice sens al cuv`ntului de luni [i p`n\ vineri dup\-amiaza. Ne-am concentrat asupra studiilor

noastre f\r\ nimic care s\ ne distrag\ de la aceasta [i nu trebuia s\ ne `ngrijor\m de cum ar\tam atunci c`nd mergeam la ore. Dar, f\r\ b\ie]i `n campus, vie]ile noastre sociale erau canalizate c\tre drume]ii [i ritualuri de `nt`lnire pe care le numiser\m mixere. C`nd am sosit `n toamna anului 1965, colegiul `[i mai asuma `nc\ rolul de `nlocuitor de p\rinte pentru studente. Nu puteam primi b\ie]i `n camer\ dec`t `ntre 2.00 [i 5.30 duminica dup\-amiaza, iar atunci trebuia s\ ]inem u[ile `ntredeschise [i s\ urm\m ceea ce se numea regula celor dou\ picioare: dou\, din cele patru, picioare trebuiau s\ fie `n permanen]\ pe podea. ~n week-end, stingerea se d\dea la unu noaptea, iar Route 9 care ducea de la Boston la Wellesley era ca o pist\ de Grand Prix vinerea [i s`mb\ta seara, c`nd b\ie]ii cu care ne `nt`lniser\m conduceau nebune[te `napoi spre campus, ca s\ nu intr\m `n bucluc. Aveam birouri de recep]ie la intrarea `n fiecare c\min, unde vizitatorii trebuiau s\ se prezinte [i erau identifica]i printr-un sistem de clopo]ei [i anun]uri care ne notificau dac\ persoana care venise s\ ne vad\ era b\rbat sau femeie. Un vizitator era o femeie, un apelant era un b\rbat. Anun]ul privind un apelant nea[teptat `]i d\dea timp s\ te aranjezi sau s\ suni la poart\ s\-i spui studentei de serviciu c\ nu e[ti disponibil\. Prietenele mele [i cu mine studiam mult [i ne vedeam cu b\ie]i de v`rsta noastr\, cei mai mul]i de la Harvard [i de la alte universit\]i din Ivy League, pe care `i cuno[team prin prieteni sau la a[a-numitele ceaiuri dansante. Muzica era de obicei at`t de tare `n timpul acelor dansuri, `nc`t nu `n]elegeai nimic din ce ]i se spunea, `n afara cazului `n care ie[eai afar\, ceea ce f\ceai doar cu cineva care `]i trezise interesul. Odat\ am dansat ore `ntregi `n Alumni Hall din campusul nostru cu un t`n\r al c\rui nume credeam c\ este Farce1, ca s\ aflu ulterior c\ era Forrest. Am avut doar doi prieteni destul de serio[i `nc`t s\-i prezint familiei mele, dar vizitele lor, dat\ fiind atitudinea tat\lui meu fa]\ de oricare b\iat cu care m-a[ fi `nt`lnit,
1 Fars\ (n.tr.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 54

54

Istorie trqitq

55

erau mai degrab\ un fel de h\r]uial\ dec`t ni[te `nt`lniri amicale. Ambii tineri au supravie]uit, dar nu [i rela]iile noastre. Date fiind vremurile pe care le traversam, am ajuns `n cur`nd s\ fim iritate de regulile arhaice de la Wellesley [i am cerut s\ fim tratate ca ni[te adul]i. Am f\cut presiuni asupra administra]iei colegiului s\ renun]e la regulile in loco parentis, ceea ce a [i f\cut `ntr-un final, pe c`nd eram pre[edinta consiliului colegiului. Aceast\ schimbare a coincis cu eliminarea unui program obligatoriu pe care studen]ii `l considerau opresiv. Privind `napoi c\tre acei ani, am pu]ine regrete, dar nu s`nt convins\ c\ eliminarea cursului obligatoriu [i a supravegherii cvasiparentale au reprezentat un progres de dorit. Dou\ dintre cursurile de la care am avut cel mai mult de `nv\]at au fost cursuri obligatorii, iar acum [tiu mai bine s\ apreciez valoarea cursurilor centrale `ntr-un set de discipline. Plimb`ndu-m\ prin c\minul mixt unde se afl\ fata mea, la Stanford, v\z`nd fete [i b\ie]i peste tot pe coridoare, m\ `ntreb cum mai ajunge cineva `n ziua de azi s\ studieze c`t de c`t. Pe la mijlocul anilor 60, campusul calm [i protejat de la Wellesley `ncepuse s\ absoarb\ [ocul evenimentelor din lumea din afar\. De[i fusesem aleas\ pre[edinta Tinerilor Republicani din colegiu `nc\ din primul an, dubiile mele cu privire la partid [i la politicile acestuia se aflau `n continu\ cre[tere, mai ales c`nd era vorba despre r\zboiul din Vietnam [i despre drepturile civile. Biserica mea d\duse elevilor care absolviser\ liceul un abonament la revista Motive, care era publicat\ de Biserica Metodist\. ~n fiecare lun\ citeam articole ce exprimau opinii `n clar\ contradic]ie cu sursele mele obi[nuite de informa]ie. ~ncepusem, de asemenea, s\ citesc The New York Times, spre consternarea tatei [i `nc`ntarea domni[oarei Fahlstrom. Am citit discursuri [i eseuri scrise de vulturi, porumbei [i de toate celelalte tipuri de comentatori. Ideile mele, cele vechi [i cele noi, erau testate zilnic de profesorii mei de [tiin]e politice, care m-au obligat s\-mi dezvolt `n]elegerea lumii [i s\-mi examinez propriile idei preconcepute, atunci c`nd evenimentele

`n curs ofereau suficient material pentru analiz\. Nu dup\ mult timp, am realizat c\ p\rerile mele politice nu se mai sincronizau cu Partidul Republican. Era timpul s\ renun] la pozi]ia de pre[edinte a Tinerilor Republicani. Vicepre[edintele organiza]iei [i prietena mea, Betsy Griffith, nu numai c\ a devenit pre[edinte `n locul meu, dar a [i r\mas `n partid `mpreun\ cu so]ul ei, consultantul politic John Deardourff. Ea s-a zb\tut mult s\ `mpiedice partidul s\ adopte o linie politic\ dur\ [i a fost un suporter acerb al amendamentului privind egalitatea `n drepturi. {i-a luat doctoratul `n istorie [i a scris o biografie mult apreciat\ a lui Elizabeth Cady Stanton, `nainte de a-[i pune experien]a de feminist\ [i educatoare de femei `n slujba {colii de fete de la Madeira, Virginia de Nord, ca directoare a acelui colegiu. Toate acestea erau `ns\ departe `n viitor c`nd am p\r\sit organiza]ia de tineret a republicanilor din colegiul Wellesley [i m-am cufundat ad`nc `n studierea problemelor Vietnamului. Este greu de explicat tinerilor americani de ast\zi, `n special c`nd de]inem o armat\ alc\tuit\ exclusiv din voluntari, c`t era de obsedat\ genera]ia mea de R\zboiul din Vietnam. P\rin]ii no[tri trecuser\ prin cel de Al Doilea R\zboi Mondial [i ne povestiser\ despre spiritul de sacrificiu al Americii din acele timpuri [i despre consensul din r`ndul popula]iei, dup\ bombardamentul de la Pearl Harbor, `n leg\tur\ cu necesitatea ca America s\ intre `n r\zboi. ~n cazul Vietnamului, ]ara era divizat\, l\s`ndu-ne oarecum confuzi cu privire la propriile sentimente. Eu [i prietenii mei discutam [i dezb\team constant chestiunea r\zboiului. Cuno[team b\ie]i care intraser\ `n programele ROTC1 [i a[teptau cu ner\bdare s\ mearg\ pe front dup\ absolvire, dar [i b\ie]i care inten]ionau s\ se opun\ directivei. Aveam conversa]ii lungi cu privire la ce am fi f\cut dac\ am fi fost b\rba]i, realiz`nd pe deplin c\ nu trebuia s\ ne confrunt\m cu acelea[i op]iuni. Era teribil de greu pentru toat\ lumea. Un prieten de la Princeton a renun]at la [coal\ [i s-a `nrolat `n
1 Reserve Officers Training Corps.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 56

56

Istorie trqitq

57

Marin\, deoarece, mi-a m\rturisit el, se s\turase de at`tea controverse [i de incertitudine. Dezbaterea asupra Vietnamului a dus la formarea unor atitudini puternice nu numai fa]\ de r\zboi, dar [i privind datoria [i dragostea fa]\ de patrie. ~]i onorai patria dac\ luptai `ntr-un r\zboi pe care `l considerai nedrept [i cu totul `mpotriva intereselor americane? Erai lipsit de patriotism dac\ te foloseai de sistemul de am`nare sau de hazard pentru a evita `ncorporarea? Mul]i dintre studen]ii pe care `i [tiam [i care s-au opus [i au protestat `mpotriva ra]iunilor [i a moralit\]ii acelui r\zboi iubeau America la fel de mult c`t b\rba]ii [i femeile care au mers la lupt\ f\r\ s\ ezite sau c`t cei care au ridicat ulterior anumite semne de `ntrebare. Pentru mul]i tineri mai reflexivi [i totodat\ mai prev\z\tori nu existau r\spunsuri simple, iar modalit\]ile de exprimare ale patriotismului erau diverse. Unii scriitori [i politicieni contemporani au `ncercat s\ resping\ angoasa acelor ani, privind-o ca pe o `ntrupare a st\rii de comoditate din societatea anilor 60. De fapt, exist\ unii oameni c\rora le-ar pl\cea s\ poat\ rescrie istoria acelor vremuri pentru a [terge mo[tenirea r\zboiului [i tulbur\rile sociale la care acesta a dat na[tere. Ei ar vrea s\ ne fac\ s\ credem c\ dezbaterile respective au fost frivole, dar eu nu mi le amintesc astfel. Vietnamul a avut mare importan]\ [i a schimbat ]ara pentru totdeauna. Aceast\ na]iune mai p\streaz\ `nc\ o rezerv\ de vinov\]ie [i de dubii fa]\ de cei care au luptat sau nu atunci. De[i, ca femeie, [tiam c\ nu puteam fi `ncorporat\, am petrecut nenum\rate ore lupt`ndu-m\ cu propriile sentimente contradictorii. Pe scurt, 1968 a fost un an umbrit de problema r\zboiului pentru ]ar\ [i pentru evolu]ia mea personal\ [i politic\. Evenimente na]ionale [i interna]ionale se succedau cu repeziciune: ofensiva Tet1, retragerea lui Lyndon Johnson din cursa pentru alegerile
1 Prima zi a Anului Nou vietnamez.

preziden]iale, asasinarea lui Martin Luther King Jr., asasinarea lui Robert Kennedy [i ne`ncetata extindere a R\zboiului din Vietnam. Pe c`nd eram `n anul `nt`i de colegiu, trecusem de la a fi sus]in\toarea lui Goldwater la sus]inerea campaniei antir\zboi a lui Eugene McCarthy, un senator democrat din Minnesota, care a concurat cu pre[edintele Johnson `n turul preliminar al alegerilor. De[i admiram realiz\rile pe plan intern ale pre[edintelui Johnson, consideram c\ a sus]ine asiduu un r\zboi pe care `l mo[tenise era o gre[eal\ tragic\. ~mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni, plecam cu ma[inile spre Manchester, New Hampshire, vinerea [i s`mb\ta, pentru a lipi plicuri [i a vizita sec]iile de votare. Am avut [ansa de a-l `nt`lni pe senatorul McCarthy c`nd s-a oprit odat\ la sediul s\u central pentru a le mul]umi studen]ilor voluntari care participaser\ al\turi de el la manifesta]iile `mpotriva r\zboiului. Aproape c\ l-a `nvins pe Johnson `n alegerile primare din New Hampshire, iar, la 6 martie 1968, senatorul Robert F. Kennedy de New York s-a al\turat cursei. Asasinarea doctorului King la 4 aprilie 1968, pe la sf`r[itul anului meu de juniorat, m-a umplut de triste]e [i de m`nie. ~n c`teva ora[e au izbucnit tulbur\ri sociale. Ziua urm\toare m-am al\turat unui mar[ de protest [i de doliu care s-a ]inut `n Post Office Square din Boston. M-am `ntors `n campus purt`nd o banderol\ neagr\ [i foarte `ngrijorat\ de viitorul care `i st\tea `n fa]\ Americii. ~nainte de a ajunge la Wellesley, singurii afro-americani pe care `i [tiam erau oamenii angaja]i de tata la firma lui [i acas\. ~l auzisem pe Dr. King vorbind [i participasem `n schimburile cu tineri negri [i hispanici de la biserica noastr\, pe c`nd eram adolescent\. Dar nu avusesem nici un prieten, coleg sau vecin de culoare p`n\ s\ ajung la colegiu. Karen Williamson, o student\ cu o minte foarte ager\ [i independent\, a devenit una dintre primele mele prietene acolo. ~ntr-o duminic\ diminea]a, am mers `mpreun\ la o biseric\ din afara campusului pentru a asista la slujb\. De[i `mi pl\cea Karen [i a[ fi dorit s\ ajung s\ o cunosc mai bine, eram jenat\ de motivele mele [i foarte con[tient\ c\ `ncercam s\ m\ desprind de un anumit trecut. Pe m\sur\ ce ajungeam s\ `mi

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 58

58

Istorie trqitq

59

cunosc mai bine colegii de culoare, realizam c\ [i ei se sim]eau jena]i. A[a dup\ cum eu sosisem la Wellesley dintr-un mediu predominant alb, la fel [i ei veneau din medii predominant negre. Janet McDonald, o fat\ elegant\ [i st\p`n\ pe sine din New Orleans, ne-a relatat o conversa]ie pe care o avusese cu p\rin]ii ei la scurt timp dup\ sosirea la Wellesley. C`nd le-a spus ur\sc locul \sta, to]i s`nt albi aici, tat\l ei a fost de acord s\ o lase s\ plece de la colegiu, dar mama ei a insistat: Vei fi `n stare s\ faci fa]\ [i vei r\m`ne acolo. Sem\na foarte mult cu conversa]ia pe care o avusesem eu `ns\mi cu ai mei. Ta]ii no[tri erau dornici ba chiar ner\bd\tori s\ ne `ntoarcem acas\, `n timp ce mamele ne spuneau s\ r\m`nem. Ceea ce am [i f\cut. Karen, Fran Rusan, Alvia Wardlaw [i alte studente de culoare au pus bazele lui Ethos, prima organiza]ie a afro-americanilor din Wellesley, pentru a servi ca o re]ea social\ pentru studen]ii de culoare [i totodat\ ca grup de lobby pentru rela]ia cu administra]ia campusului. Dup\ asasinarea doctorului King, Ethos a `ndemnat colegiul s\ devin\ mai sensibil la problemele rasiale, s\ recruteze mai mul]i profesori [i studen]i de culoare [i a amenin]at c\ va intra `n greva foamei `n cazul `n care colegiul nu `i va `ndeplini cererile. Acesta a fost singurul protest deschis al studen]ilor de la Wellesley de la sf`r[itul anilor 60. Colegiul a dat curs cererilor `naintate de Ethos prin convocarea unei `nt`lniri cu `ntreaga studen]ime din campus `n capela Houghton Memorial, d`nd ocazia membrilor Ethos s\-[i prezinte problemele. ~nt`lnirea a `nceput `ns\ s\ se dezintegreze `ntr-un haos teribil de strig\te. Kris Olson care, ca mine, ca Nancy Gist [i Susan Graber, voia s\ urmeze mai t`rziu Facultatea de Drept de la Yale s-a temut c\ studen]ii ar putea s\ `nchid\ campusul [i s\ porneasc\ greva. Tocmai fusesem aleas\ pre[edinte al consiliului studen]esc, a[a c\ Kris [i membrii Ethos mi-au cerut s\ `ncerc s\ transform discu]ia `ntr-una mai productiv\ [i s\ transmit institu]iilor abilitate pl`ngerile pe care le `mp\rt\[eam

multe dintre noi. Spre meritul lui Wellesley, s-a f\cut efortul de a recruta mai mul]i profesori [i studen]i din r`ndul minorit\]ilor, `ncercare ale c\rei rezultate s-au sim]it spre `nceputul anilor 70. Asasinarea senatorului Robert F. Kennedy dou\ luni mai t`rziu, pe 5 iunie 1968, mi-a ad`ncit disperarea privind soarta Americii. M\ aflam acas\ c`nd a sosit vestea de la Los Angeles. Mama m-a trezit din somn s\-mi spun\ c\ ceva teribil se `nt`mplase din nou. Am stat la telefon aproape toat\ ziua cu Kevin OKeefe, un amic din Chicago, de origine polonezo-irlandez\, care `i iubea pe cei din familia Kennedy, din familia Daleys [i care era fascinat de emo]iile date de politica la nivel `nalt. Ne pl\cea mult s\ discut\m politic\, iar `n ziua respectiv\ era sup\rat la culme de pierderea lui John [i a lui Robert Kennedy, `ntr-un moment `n care ]ara avea at`ta nevoie de stilul lor de conducere plin de for]\ [i de tact. Am discutat mult, [i atunci, [i `n anii care au urmat, `ntreb`ndu-ne dac\ ac]iunea politic\ merit\ toat\ suferin]a [i disputele pe care le atrage. Atunci, ca [i acum, ne-am decis c\ merita, chiar [i numai pentru a-i ]ine pe ceilal]i departe de ob]inerea puterii asupra noastr\, ca s\ folosesc cuvintele lui Kevin. M\ `nscrisesem pentru programul de stagii al lui Wellesley la Washington [i, de[i m\ sim]eam consternat\ [i lipsit\ de vlag\ dup\ asasin\ri, continuam s\ fiu convins\ c\ trebuia s\ merg la Washington. Programul de var\ de nou\ s\pt\m`ni plasa studen]i `n diferite agen]ii [i birouri ale Congresului, pentru a-[i face o prim\ idee despre cum func]ioneaz\ administra]ia. Am fost surprins\ c`nd profesorul Alan Schechter, directorul programului, un mare profesor de [tiin]e politice [i, totodat\, coordonatorul meu de tez\, m-a distribuit ca stagiar\ la conferin]a parlamentarilor Partidului Republican. {tia c\ intrasem `n colegiu ca simpatizant\ a republicanilor [i c\ m\ `ndep\rtam acum de opiniile tat\lui meu. A considerat c\ acest stagiu m\ va ajuta s\ `mi continuu c\utarea propriului drum, indiferent ce a[ fi decis s\ fac mai t`rziu. Am protestat f\r\ nici un rezultat [i am sf`r[it prin a face

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 60

60

Istorie trqitq

61

rapoarte pentru un grup condus de Gerald Ford, pe atunci lider al minorit\]ii, [i care `i includea pe Melvin Laird, congresman de Wisconsin, [i pe Charles Goodwell, congresman de New York, care mi-au devenit prieteni [i sfetnici. Stagiarii au pozat pentru fotografiile obligatorii cu membrii Congresului, iar ani mai t`rziu, c`nd eram Prim\ Doamn\, i-am spus fostului pre[edinte Ford c\ fusesem unul dintre miile de stagiari la a c\ror primire asistase `n incinta Capitoliului. Fotografia mea `mpreun\ cu el [i cu liderii republicani l-a f\cut foarte fericit pe tata; o avea at`rnat\ `n dormitor c`nd a murit. Am semnat o copie a acelei fotografii [i i-am prezentat-o pre[edintelui Ford, cu mul]umiri [i cu scuze pentru c\ m-am `ndep\rtat treptat de grup. M\ g`ndesc la acea prim\ experien]\ `n Washington de fiecare dat\ c`nd m\ `nt`lnesc cu propriii stagiari `n biroul senatorial. ~mi amintesc, `n special, o sesiune ]inut\ de domnul Laird cu noi pentru a discuta despre R\zboiul din Vietnam. De[i `[i exprimase anumite `ngrijor\ri cu privire la felul `n care administra]ia Johnson cheltuise fondurile pentru r\zboi [i despre cum cre[terea acestora mersese dincolo de limitele impuse de autoritatea Congresului, prin intermediul rezolu]iei Golful Tonkin, ca membru al Congresului r\m`nea un sus]in\tor al r\zboiului. ~n cadrul `nt`lnirii cu stagiarii, el a justificat implicarea Statelor Unite `n conflict [i a sus]inut fervent cre[terea efectivelor militare. C`nd s-a oprit pentru a r\spunde la `ntreb\ri, am citat avertismentul pre[edintelui Eisenhower cu privire la implicarea american\ `n conflicte pe uscat `n Asia [i l-am `ntrebat dac\ el credea c\ o asemenea strategie ar putea avea succes. De[i nu ne-am pus de acord, dup\ cum a demonstrat-o [i discu]ia noastr\ aprins\, m-am `ntors cu o impresie foarte bun\ despre el [i o apreciere a dorin]ei pe care o manifestase de a-[i explica [i ap\ra convingerile `n fa]a tinerilor. Ne-a luat `n serios preocup\rile [i le-a tratat cu respect. Mai t`rziu, avea s\ devin\ secretar al Ap\r\rii pentru pre[edintele Nixon.

Congresmanul Charles Goodell, care era reprezentantul zonei de vest a New York-ului, a fost ulterior numit de guvernatorul Nelson Rockefeller ca senator `n locul lui Robert Kennedy, p`n\ la ]inerea urm\toarelor alegeri. Goodell era un republican progresist, care a fost `nvins `n alegerile din 1970 de mult mai conservatorul James Buckley. Acesta din urm\ a pierdut `n 1976 `n fa]a lui Daniel Patrick Moynihan, predecesorul meu, care [i-a men]inut pozi]ia timp de dou\zeci [i patru de ani. C`nd am candidat la pozi]ia de senator `n anul 2000, i-am `nc`ntat pe cei din Jamestown, ora[ul natal al lui Goodell, spun`ndu-le c\ odat\ lucrasem pentru el. Spre finalul stagiului, Goodell ne-a cerut, mie [i altor c`torva colegi, s\ mergem cu el la Conven]ia Partidului Republican ]inut\ la Miami, pentru a-l sprijini pe guvernatorul Rockefeller `n `ncercarea sa de a ob]ine din partea partidului nominalizarea `n pofida lui Richard Nixon. M-am bucurat de [ansa care mi se d\dea [i am pornit-o spre Florida. Conven]ia republican\ a fost prima mea privire din interior asupra politicii de mare clas\, iar s\pt\m`na petrecut\ acolo mi s-a p\rut ireal\ [i f\r\ odihn\. Hotelul Fontainebleau din Miami Beach era primul hotel adev\rat la care st\tusem vreodat\, `ntruc`t familia mea prefera sau s\ doarm\ `n ma[in\ `n drum spre lacul Winola, sau s\ r\m`n\ `ntr-unul din micile moteluri aflate de-a lungul drumului. M\rimea, opulen]a [i serviciile pe care le punea la dispozi]ie m-au uimit. Am `nc\ `naintea ochilor piersica imens\ `nvelit\ `n [erve]el care mi-a fost adus\ pe o farfurioar\ atunci c`nd am cerut cereale cu piersic\, `ntr-o diminea]\. Aveam un pat pe rotile care fusese strecurat `ntr-o camer\ pe care o `mp\r]eam cu alte patru femei, dar cred c\ nici una dintre noi nu a dormit prea mult. F\ceam parte din echipa lui Rockefeller care se ocupa de alegerile preziden]iale, r\spunz`nd la telefoane [i transmi]`nd mesaje de la [i c\tre emisarii politici [i delega]ii lui Rockefeller. T`rziu `ntr-o noapte, unul dintre membrii staff-ului de campanie al lui Rockefeller ne-a `ntrebat pe to]i cei din birou dac\ voiam s\-l `nt`lnim pe Frank Sinatra [i a primit ca r\spuns, a[a dup\ cum era de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 62

62

Istorie trqitq

63

a[teptat, o serie de strig\te entuziaste, de pl\cere [i ner\bdare. Am mers `mpreun\ cu restul grupului `ntr-un apartament de la ultimul etaj al unui hotel, unde am dat m`na cu Sinatra, care a simulat politicos c\ era interesat s\ ne cunoasc\. Am luat ascensorul cu John Wayne, care ap\ruse din senin [i s-a pl`ns tot drumul p`n\ jos de m`ncarea proast\ pe care o g\sise sus. De[i m-am bucurat de toate noile mele experien]e, de la serviciul de camer\ [i p`n\ la `nt`lnirile cu diferite celebrit\]i, [tiam c\ Rockefeller nu va fi nominalizat. Nominalizarea lui Richard Nixon a cimentat ascensiunea unei ideologii conservatoare `n dauna celei moderate `n cadrul Partidului Republican, o domina]ie care a devenit din ce `n ce mai pronun]at\ `n anii ce au urmat, pe m\sur\ ce partidul [i-a continuat mi[carea spre dreapta, iar modera]ii s-au diminuat at`t ca num\r, c`t [i ca influen]\. Uneori cred c\ nu am fost eu cea care a p\r\sit partidul, ci mai degrab\ partidul a fost cel care m-a p\r\sit pe mine. Am revenit acas\ `n Park Ridge dup\ Conven]ia republican\, f\r\ nici un plan pentru s\pt\m`nile ce mai r\m`neau din var\, except`nd vizitarea familiei [i a prietenilor [i preg\tirea pentru anul terminal de la colegiu. Familia mea se afla `n c\l\toria anual\ la lacul Winola, a[a c\ aveam casa numai pentru mine, ceea ce era foarte bine, dat fiind faptul c\ eram sigur\ c\ altfel m-a[ fi certat `ncontinuu cu tata `n privin]a lui Nixon [i a R\zboiului din Vietnam. Tata `l pl\cea realmente pe Nixon [i credea c\ ar fi un pre[edinte excelent. Despre Vietnam, avea o pozi]ie ambivalent\. Dubiile lui cu privire la `n]elepciunea interven]iei americane `n Vietnam erau, de obicei, anulate de dezgustul fa]\ de tinerii hippy cu p\rul lung, care protestaser\ `mpotriva acesteia. Prietena mea apropiat\ Betsy Johnson tocmai se `ntorsese dup\ un an de studii `n Spania lui Franco. De[i multe se schimbaser\ fa]\ de anii de liceu elasticele de prins p\rul [i costuma[ele de flanel pe care le purtam fuseser\ `nlocuite de p\rul lung l\sat pe spate [i de blugii neconven]ionali o constant\ r\m\sese totu[i: puteam

oric`nd s\ contez pe prietenia lui Betsy [i pe interesul comun pentru politic\. Nici una dintre noi nu pl\nuise s\ mearg\ la Chicago `n perioada `n care se ]inea acolo Conven]ia democrat\. Dar, c`nd au izbucnit proteste masive `n centrul ora[ului, am [tiut c\ aveam ocazia s\ fim martore la evenimente istorice. Betsy m-a sunat [i mi-a spus: Trebuie s\ mergem s\ vedem cu ochii no[tri. Iar eu am fost de acord. Exact ca atunci c`nd merseser\m `n ora[ s\ verific\m listele de votare `n primul an de liceu, am [tiut c\ nu era chip ca p\rin]ii no[tri s\ ne lase s\ mergem, dac\ ar fi b\nuit ce pl\nuiam. Mama era `n Pennsylvania, iar mama lui Betsy, Roslyn, plecase `n ora[ la centrul Marshall Fields pentru a face cump\r\turi pentru pr`nz, purt`nd rochie [i m\nu[i albe. A[a c\ Betsy i-a spus mamei ei: Eu [i cu Hillary mergem la film. A trecut s\ m\ ia cu ma[ina familiei [i duse am fost spre Grant Park, epicentrul demonstra]iilor. Era ultima sear\ a Conven]iei [i era iadul pe p\m`nt `n Grant Park. Puteai sim]i mirosul gazului lacrimogen `nainte de a vedea lan]ul de poli]i[ti. ~n mul]imea din spatele nostru cineva a `njurat [i a aruncat cu o piatr\, care a fost c`t pe ce s\ ne ating\. Betsy [i cu mine ne-am zb\tut s\ ie[im de acolo, `n timp ce poli]ia alunga mul]imea cu bastoanele. Prima persoan\ peste care am dat a fost o prieten\ din liceu pe care nu o mai v\zusem de ceva vreme. Fiindc\ studia pentru a deveni asistent\ medical\, se afla acolo ca voluntar\ `n cortul de prim-ajutor, pans`nd protestatarii r\ni]i. Ne-a spus c\ ceea ce a v\zut [i a f\cut acolo i-a radicalizat opiniile [i se temea `n mod sincer c\ ar putea izbucni o revolu]ie. Eu [i Betsy am fost [ocate de brutalitatea de care d\dea dovad\ poli]ia `n Grant Park imagini surprinse de altfel [i de televiziunea na]ional\. Dup\ cum a m\rturisit Betsy ulterior `n The Washington Post, avusesem o copil\rie minunat\ `n Park Ridge, dar `n mod evident nu avusesem parte de `ntreaga poveste.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 64

64

Istorie trqitq
Kevin OKeefe [i cu mine am petrecut multe ore `n vara aceea

65

discut`nd despre `n]elesul no]iunii de revolu]ie [i dac\ ]ara noastr\ se va confrunta cu una. ~n ciuda evenimentelor ultimului an, am`ndoi am fost de acord c\ a[a ceva nu se va `nt`mpla [i, chiar dac\ s-ar `nt`mpla, noi nu vom participa la ea. {tiam c\, `n ciuda deziluziei mele cu privire la politic\, ea reprezenta singura cale democratic\ spre o schimbare pa[nic\ [i de durat\. Nu `mi imaginam pe vremea aceea c\ voi ajunge s\ candidez vreodat\, dar [tiam c\ voiam s\ m\ implic at`t ca cet\]ean, c`t [i ca activist. ~n mintea mea, Martin Luther King [i Mahatma Gandhi f\cuser\ mai mult pentru schimbare, prin nesupunere civil\ [i nonviolen]\, dec`t ar fi putut face vreodat\ un milion de demonstran]i care arunc\ cu pietre. Anul terminal de la Wellesley avea s\ `mi testeze [i s\ `mi defineasc\ [i mai bine credin]ele. Pentru teza final\ am analizat lucrarea unui nativ din Chicago, implicat `n organizarea de activit\]i comunitare, numit Saul Alinsky, pe care `l cunoscusem cu o var\ `n urm\. Alinsky era o personalitate pitoreasc\ [i controversat\ reu[ind, de-a lungul carierei sale, performan]a de a jigni pe aproape toat\ lumea. Re]eta sa pentru schimbarea social\ cerea organizarea celor mai mici detalii, pentru a-i `nv\]a pe oameni s\ se descurce singuri, lupt`nd cu guvernul [i cu corpora]iile pentru a ob]ine resursele [i puterea de a-[i `mbun\t\]i nivelul de trai. Eram de acord cu unele dintre ideile lui Alinsky, `n special cu aceea de a da putere oamenilor pentru a se ajuta singuri. Dar aveam un dezacord fundamental. El credea c\ sistemul se poate modifica numai din exterior. Eu, nu. Mai t`rziu, c`nd am absolvit, mi-a acordat ocazia de a lucra cu el [i a fost dezam\git s\ afle c\ decisesem s\ merg la Facultatea de Drept. Alinsky mi-a spus c\ va fi o pierdere de timp, dar decizia mea era tocmai reflectarea faptului c\ eu socoteam posibil\ schimbarea din interior a sistemului. Am luat testul de admitere la Drept [i m-am `nscris la c`teva [coli.

Dup\ ce am fost acceptat\ la Harvard [i la Yale, nu am putut s\ m\ decid unde s\ merg, p`n\ c`nd am fost invitat\ la un cocteil la Facultatea de Drept de la Harvard. Un prieten m-a prezentat unui faimos profesor de drept de la Harvard, direct din The Paper Chase, spun`nd: Ea este Hillary Rodham. Tocmai `ncearc\ s\ se decid\ dac\ s\ vin\ la noi anul viitor sau s\ `ncheie un acord cu cel mai apropiat competitor al nostru. Marele om m-a concediat cu o privire rece, spun`nd: Ei bine, `n primul r`nd noi nu avem un competitor apropiat. ~n al doilea r`nd, nu mai avem nevoie de femei la Harvard. ~nclinam oricum c\tre Yale, dar aceast\ `nt`lnire mi-a alungat [i ultimele dubii pe care le mai aveam. Tot ce mai r\m`nea de f\cut era s\ termin Wellesley [i credeam c\ aceasta se va petrece f\r\ vreun eveniment, p`n\ c`nd colega de clas\ [i prietena mea Eleanor Eldie Acheson a decis c\ aveam nevoie de un orator pentru absolvire. O `nt`lnisem pe Eldie, nepoata secretarului de Stat al pre[edintelui Truman, Dean Acheson, la un curs de politologie din primul an de facultate, unde trebuia s\ ne prezent\m forma]ia politic\. Eldie a declarat ulterior `n The Boston Globe c\ a fost [ocat\ s\ afle c\ nu numai Hillary, dar [i al]i oameni foarte de[tep]i erau republicani. Descoperirea a deprimat-o, dar explica de ce ace[tia c`[tigau alegerile din c`nd `n c`nd. Wellesley nu avusese niciodat\ un orator student, iar pre[edinta [colii, Ruth Adams, se opunea unei asemenea deschideri `n acel moment. Nu se sim]ea `n largul ei `n mediul studen]esc din anii 60. ~n calitatea mea de pre[edinte al consiliului studen]esc aveam `nt`lniri s\pt\m`nale cu ea, iar `ntrebarea ei obi[nuit\ era o variant\ a lui Freud: ce vor fetele? Sincer\ s\ fiu, cele mai multe dintre noi nu aveam, `ntr-adev\r, nici o idee. Eram prinse `ntre un trecut vetust [i un viitor imprevizibil. Eram adeseori impertinente, cinice [i cu aere de superioritate fa]\ de adul]i [i de autorit\]i. A[a c\, atunci c`nd Eldie a anun]at-o pe pre[edinta Adams c\ reprezenta un

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 66

66

Istorie trqitq

67

grup de studen]i care doreau un student orator la cursul festiv, un refuz ini]ial era de a[teptat. Apoi Eldie a plusat declar`nd c\, dac\ cererea era respins\, ea se angaja s\ conduc\ personal o contra-ceremonie de decernare a diplomelor. {i, a ad\ugat ea, era `ncrez\toare c\ bunicul s\u va participa la aceasta din urm\. C`nd Eldie ne-a anun]at c\ ambele p\r]i r\m`neau neclintite pe propriile pozi]ii, am mers s\ o v\d pe pre[edinta Adams `n c\su]a ei de pe malul lacului Waban. C`nd am `ntrebat-o care era obiec]ia real\, ea a r\spuns: Nu s-a mai f\cut niciodat\. Ei bine, am putea `ncerca, am spus. Nu [tim cui o s\-i cear\ s\ vorbeasc\, a zis. Ei bine, mi-au cerut mie, am continuat. O s\ m\ mai g`ndesc. ~n final, pre[edinta Adams a fost de acord. Entuziasmul prietenelor privind discursul pe care aveam s\-l ]in m\ `ngrijora, `ntruc`t nu [tiam ce a[ fi putut spune s\ fie pe m\sura celor patru ani tumultuo[i petrecu]i la Wellesley [i s\ reprezinte, totodat\, o trimitere pertinent\ la viitorul nostru `nc\ necunoscut. ~n timpul anilor de juniorat [i seniorat, Johanna Branson [i cu mine am locuit `ntr-un apartament spa]ios cu vedere spre lacul Waban, la al treilea etaj al c\minului Davis. Petrecusem multe ore st`nd `n pat [i privind pe geam la apele nemi[cate ale lacului, `ngrijor`ndu-m\ cu privire la orice, de la rela]iile mele [i p`n\ la credin]\ [i protestele antir\zboi. Acum, c`nd m\ g`ndeam la toate c`te ni se `nt`mplaser\ mie [i prietenelor mele de c`nd, cu patru ani `n urm\, p\rin]ii no[tri l\saser\ acolo ni[te fete cu mult diferite, m\ `ntrebam cum a[ fi putut aduce un tribut c`t mai echitabil acelor timpuri pe care le petrecuser\m `mpreun\. Din fericire, colegele mele mi-au venit `n ajutor, trimi]`ndu-mi poeziile [i citatele preferate, `nt`mpl\ri ciudate culese de-a lungul c\l\toriilor comune, sugestii de atitudini teatrale. Nancy Anne Scheibner, o serioas\ absolvent\ de religie, a compus un lung poem care a surprins cu exactitate

spiritul acelei perioade. Am petrecut ore `ntregi discut`nd cu fetele despre ce ar fi vrut s\ vorbesc [i `nc\ [i mai multe, `ncerc`nd s\ pun ordine `n sfaturile disparate [i contradictorii pe care le primeam. ~n seara dinaintea absolvirii am ie[it s\ cinez cu un grup de prieteni [i cu familiile lor [i ne-am `nt`lnit cu Eldie Acheson [i cu familia sa. C`nd m-a prezentat bunicului s\u, i-a spus lui Dan Acheson: Ea este fata care va vorbi m`ine. Iar el a r\spuns: Abia a[tept s\ aud ce vei avea de spus. Sim]eam c\ m\ ia cu ame]eli. Nu [tiam `nc\ despre ce aveam s\ vorbesc [i m-am gr\bit `napoi spre dormitor, pentru a lucra toat\ noaptea ultima la colegiu. P\rin]ii mei erau foarte emo]iona]i c\ fata lor avea s\ absolve, dar mama avusese probleme de s\n\tate `n ultima vreme. Un doctor `i prescrisese medicamente pentru sub]ierea s`ngelui [i o sf\tuise s\ nu c\l\toreasc\ o vreme. A[a c\, `n mod regretabil, ea nu putea veni la festivitatea de la colegiu, iar tata nu avea chef s\ vin\ singur. Totu[i, atunci c`nd le-am spus p\rin]ilor mei c\ aveam s\ ]in un discurs, tata a decis c\ trebuia s\ fie de fa]\. {i, `n stilul tipic al familiei Rodham, a zburat la Boston t`rziu, `n noaptea dinaintea evenimentului, a r\mas `n aeroport peste noapte, a luat autobuzul spre campus a doua zi, a asistat la ceremonie, a mers la Wellesley Inn s\ ia pr`nzul cu c`]iva prieteni de-ai mei [i cu familiile lor, iar apoi s-a `ntors direct acas\. Ceea ce a contat pentru mine a fost c\ fusese de fa]\ la absolvire, reduc`nd astfel dezam\girea pe care am sim]it-o pentru absen]a mamei. Din multe puncte de vedere, acest moment `i apar]inea ei la fel de mult c`t `mi apar]inea [i mie. Diminea]a absolvirii, 31 mai 1969, era o zi tipic\ pentru New England. Ne-am adunat `n careul academic pentru ceremonia de premiere, pe peluza dintre bibliotec\ [i capel\. Pre[edinta Adams m-a `ntrebat despre ce aveam de g`nd s\ vorbesc [i i-am r\spuns c\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 68

68

Istorie trqitq
ce pare imposibil.

69

m\ mai g`ndeam `nc\. M-a prezentat senatorului Edward Brooke, oratorul oficial al ceremoniei [i singurul membru de culoare al Senatului, pentru care f\cusem campanie `n 1966, pe c`nd mai eram o t`n\r\ republican\. Dup\ ce st\tusem treaz\ toat\ noaptea, `ncerc`nd s\ str`ng laolalt\ un discurs `nchegat dintr-o mare de texte scrise `n comun, p\rul `mi st\tea foarte r\u, iar ]inuta era accentuat\ de toca de student ca un cuibar pe care trebuia s\ o port `n diminea]a aceea. Fotogafiile cu mine `n ziua aceea s`nt de-a dreptul `nsp\im`nt\toare. Discursul senatorului Brooke a subliniat faptul c\ pe agenda ]\rii noastre se afl\ probleme sociale profunde [i presante [i c\ este nevoie de concentrarea celor mai bune energii ale tuturor cet\]enilor s\i, `n special ale tinerilor dota]i, pentru a remedia aceste disfunc]ionalit\]i. S-a declarat `mpotriva a ceea ce el numea protestul coercitiv. La acea dat\, discursul suna ca o ap\rare a politicii pre[edintelui Nixon, ]in`nd cont mai cu seam\ de ceea ce nu spunea, dec`t de ce spunea. Am a[teptat `n van s\ aud o afirma]ie `n spirijinul pl`ngerilor legitime [i al `ntreb\rilor dureroase ale at`tor tineri americani, `n leg\tur\ cu direc]ia spre care se `ndrepta ]ara noastr\. Am a[teptat s\ aud vreo men]iune despre R\zboiul din Vietnam sau despre drepturile civile ale doctorului King sau ale senatorului Kennedy doi dintre eroii c\zu]i ai genera]iei noastre. Senatorul p\rea pe alt\ lungime de und\ fa]\ de auditoriul s\u: patru sute de tinere inteligente, con[tiente [i care `[i puneau `ntreb\ri. Cuvintele lui se adresau unui alt Wellesley, unul care existase `nainte de prefacerile sociale ale anilor 60. M\ g`ndeam c`t de bine intuise Eldie faptul c\ un asemenea discurs previzibil va constitui o dezam\gire, dup\ cei patru ani prin care trecuser\m [i noi, [i America. A[a c\ am tras ad`nc aer `n piept [i am `nceput prin a ap\ra sarcina indispensabil\ de a critica [i a protesta constructiv. Parafraz`nd poemul lui Anne Scheibner, pe care l-am citat `n final, am afirmat c\ provocarea care ne st\ `n

fa]\ este practicarea politicii ca o art\ de a tranforma `n posibil ceea Am vorbit apoi despre con[tientizarea discrepan]ei dintre a[tept\rile cu care cei din anul meu veniser\ la colegiu [i realitatea pe care o tr\iser\m pe propria piele. Cei mai mul]i dintre noi veneam din medii protejate, iar evenimentele personale [i publice cu care ne confruntaser\m ne f\cuser\ s\ punem sub semnul `ntreb\rii autenticitatea, chiar realitatea, vie]ilor noastre de dinainte de colegiu. Cei patru ani fuseser\ un rit de trecere diferit de cel al genera]iei p\rin]ilor no[tri, care trebuise s\ se confrunte cu probleme externe mai mari, cum ar fi Marea Criz\ [i Al Doilea R\zboi Mondial. A[a c\ `ncepuser\m s\ punem `ntreb\ri, `n primul r`nd despre politica de la Wellesley, apoi despre `n]elesul educa]iei `n artele liberale, apoi despre drepturile civile, rolul femeilor [i Vietnam. Am ap\rat protestul ca fiind o `ncercare de a for]a crearea unei identit\]i a acestei epoci, ca o modalitate de `mp\care cu umanitatea din noi. F\cea parte din experien]a american\ unic\, iar dac\ experimentul vie]ii umane nu va func]iona `n aceast\ ]ar\, `n aceast\ epoc\, nu va func]iona niciunde. C`nd, la repeti]ia general\ a festivit\]ii, `mi `ntrebasem colegele ce ar fi vrut s\ transmit `n numele lor, toate au spus: Vorbe[te despre `ncredere, vorbe[te despre lipsa de `ncredere `n noi `n[ine precum [i `n ceilal]i. Vorbe[te despre pierderea `ncrederii. Mi-am dat seama c`t era de greu s\ transmit un sentiment `ncercat de o genera]ie `ntreag\. ~n final am vorbit despre str\dania de a stabili un respect reciproc `ntre oameni. Printre cuvinte, `ns\, mi se `ntrez\rea teama, `mp\rt\[it\ de multe dintre noi, cu privire la viitor. Am f\cut referire la o conversa]ie pe care o avusesem `n ziua precedent\ cu mama unei colege, care `mi spusese c\ nu ar vrea s\ fie `n locul meu pentru nimic `n lume. Nu ar vrea s\ tr\iasc\ `n ziua de ast\zi [i s\ trebuiasc\ s\ priveasc\ la ceea ce vede `ntr-un viitor care `i produce team\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 70

70

Istorie trqitq

71

Teama este `ntotdeauna cu noi, doar c\ nu avem timp pentru ea. Nu acum, am zis. Discursul a fost, a[a dup\ cum am admis, o `ncercare de a ajunge s\ `n]elegem o parte din lucrurile neexplicate, poate inexplicabile, pe care le sim]im, `ntruc`t ne afl\m `n explorarea unei lumi pe care nici una dintre noi nu o `n]elege [i pe care `ncerc\m s\ o cre\m cu toat\ aceast\ incertitudine. Se poate ca acest discurs s\ nu fi fost cel mai coerent pe care l-am ]inut vreodat\, dar a atins o coard\ sensibil\ `n inima promo]iei mele, care m-a `nt`mpinat cu ova]ii entuziaste, `n parte, cred eu, pentru c\ eforturile mele de a `n]elege timpul [i locul `n care ne aflam puse `n scen\ `n fa]a a dou\ mii de spectatori erau reflectarea nenum\ratelor conversa]ii, `ntreb\ri, dubii [i speran]e pe care fiecare dintre noi le purta `n sine `n acel moment, nu numai ca absolvente ale colegiului Wellesley, dar [i ca femei [i cet\]eni ai Americii, ale c\ror vie]i aveau s\ exemplifice schimb\rile [i op]iunile care se vor afla la dispozi]ia genera]iei noastre la sf`r[itul secolului al XX-lea. Mai t`rziu `n dup\-amiaza aceea am `notat pentru ultima oar\ `n lacul Waban. ~n loc s\ merg `ns\ pe micu]a plaj\ de l`ng\ debarcader, am decis s\ intru `n ap\ din apropierea c\minului meu, o por]iune situat\ `n mod normal `n afara ariei-limit\ de `not. Am r\mas `n costum de baie [i mi-am pus vraf blugii t\ia]i [i tricoul, cu ochelarii de soare ca de aviator `n v`rf. Toate grijile din lume `mi pieriser\ pe c`nd `notam spre mijlocul lacului [i, datorit\ vederii mele slabe, `mprejurimile `mi p\reau ca dintr-un tablou impresionist. ~mi pl\cuse timpul petrecut la Wellesley [i aflasem o mare consolare `n frumuse]ea locurilor, indiferent de anotimp. Baia din ziua aceea era felul meu de a-mi lua r\mas-bun de la acele locuri. C`nd m-am `ntors la mal, nu am mai g\sit nici hainele, nici ochelarii. A trebuit s\ `ntreb un ofi]er de paz\ din campus dac\ nu `mi v\zuse lucrurile. Mi-a spus c\ doamna pre[edinte Adams m\ v\zuse `not`nd din casa ei [i `l trimisese s\ mi le confi[te. ~n mod

evident, `i p\rea foarte r\u c\ m\ l\sase s\ vorbesc la ceremonia final\. Cu apa curg`nd pe mine, l-am urmat, oarecum orbe[te, pentru a-mi recupera bunurile. Nu aveam nici cea mai mic\ b\nuial\ c\ discursul meu ar putea trezi interes dincolo de Wellesley. Sperasem numai ca prietenii mei s\ `[i vad\ `mplinite a[tept\rile, iar reac]ia lor pozitiv\ m-a bucurat din suflet. C`nd am sunat acas\, mama mi-a spus c\ primise nenum\rate telefoane de la reporteri [i televiziuni, cer`ndu-mi s\ le acord interviuri [i apari]ii televizate. Am ap\rut astfel `n interviul lui Irv Kupcinet de la un post local din Chicago, iar revista Life ne-a prezentat, pe mine [i pe Ira Magaziner un student activist, care adresase un discurs promo]iei sale la absolvire, la Universitatea Brown. Mama mi-a spus c\ opiniile despre discursul meu p\reau a fi `mp\r]ite de la cei extrem de entuzia[ti a vorbit pentru o `ntreag\ genera]ie , p`n\ la cei excesiv de critici cine se crede? Acoladele [i atacurile s-au dovedit a fi un preludiu la ce avea s\ urmeze: nu am fost niciodat\ nici at`t de bun\ [i nici at`t de rea pe c`t au pretins cei mai ferven]i sus]in\tori sau critici ai mei. R\sufl`nd u[urat\, am pornit spre vara pe care am petrecut-o lucr`nd prin Alaska, sp\l`nd vase `n parcul na]ional de pe Muntele McKinley (cunoscut ast\zi drept Parcul [i Rezerva]ia Natural\ Denali) [i cur\]`nd pe[te `n Valdez, `ntr-o cresc\torie temporar\ de somon, la un debarcader. Munca mea presupunea s\ port ni[te cizme p`n\ la genunchi [i s\ stau `n apa plin\ de s`nge, pentru a `ndep\rta ma]ele de somon cu o lingur\. C`nd nu o f\ceam destul de repede, supraveghetorul ]ipa la mine s\ m\ mi[c mai iute. Apoi am fost mutat\ la linia de asamblare, unde ajutam la ambalarea somonului `n cutii, pentru a fi trimis undeva `n larg, la o fabric\ unde avea s\ fie preparat. Am observat la un moment dat c\ unii dintre pe[ti ar\tau r\u. C`nd i-am spus directorului, m-a dat afar\ [i mi-a spus s\ revin `n dup\-amiaza urm\toare s\-mi `ncasez ultimul c`[tig. C`nd m-am prezentat a doua zi, `ns\, `ntreaga `ntreprindere

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 72

72

disp\ruse. ~n timpul unei vizite `n Alaska pe c`nd eram Prim\ Doamn\, am glumit `n fa]a unor ascult\tori c\, dintre toate slujbele pe care le-am avut, cur\]area pe[tilor a fost cea mai bun\ preg\tire pentru via]a de la Washington.

YALE
C`nd am intrat la Yale `n toamna lui 1969, eram una dintre cele dou\zeci [i [apte de femei, din dou\ sute treizeci [i cinci de studen]i `nmatricula]i. Acum ar putea p\rea un num\r insignifiant, dar pe atunci era o realizare [i `nsemna c\ femeile nu mai reprezentau doar o firimitur\ din studen]ii de la Yale. ~n timp ce drepturile femeilor p\reau s\ c`[tige teren spre sf`r[itul anilor 60, toate celelalte lucruri p\reau incerte [i imprevizibile. ~n afara cazului `n care ai tr\it `n acele vremuri, este greu de imaginat c`t de polarizat devenise peisajul politic american. Profesorul Charles Reich, care a devenit cunoscut publicului prin cartea The Greening of America, campa afar\ cu c`]iva studen]i, `ntr-un or\[el de cabane din mijlocul cur]ii Facult\]ii de Drept, pentru a protesta contra establishment-ului, care, fire[te, includea [i Facultatea de Drept de la Yale. Or\[elul de cabane a rezistat c`teva s\pt\m`ni `nainte de a fi dezasamblat `n mod pa[nic. Alte proteste `ns\ nu au fost la fel de pa[nice. Decada anilor 60, care `ncepuse cu at`tea speran]e, sf`r[ea `ntr-o convulsie de proteste [i violen]\. Activi[ti antir\zboi albi, din clasa de mijloc, erau g\si]i complot`nd la fabricarea de bombe artizanale `n beciurile caselor lor. Mi[carea nonviolent\ ce milita pentru respectarea drepturilor civile, se scindase `n fac]iuni [i noi voci ie[eau la suprafa]\ dintre locuitorii de culoare apar]in`nd Partidului Musulmanilor Negri [i Partidului Panterelor Negre. FBI-ul lui

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 74

74

Istorie trqitq

75

J. Edgar Hoover se infiltrase `n grup\ri disidente [i, uneori, `nc\lca legea pentru a produce perturb\ri `n s`nul acestora. Cei care `ncercau aplicarea legii nu distingeau `ntotdeauna `ntre tipul de opozi]ie protejat de constitu]ie [i comportamentul criminal. Pe m\sur\ ce spionajul intern [i contrainforma]iile se r\sp`ndeau sub administra]ia Nixon, p\rea, uneori, c\ guvernul nostru se afla `n r\zboi cu propria popula]ie. {coala de Drept de la Yale atr\sese `n mod tradi]ional studen]i interesa]i de serviciul public, iar conversa]iile noastre `n interiorul [i `n afara clasei reflectau `ngrijor\rile profunde cu privire la evenimentele aflate `n desf\[urare `n ]ara noastr\. Yale `[i `ncuraja, de asemenea, studen]ii s\ ias\ `n lume [i s\ aplice teoriile pe care le `nv\]aser\ `n clas\. Acea lume [i realit\]ile sale s-au n\pustit cu t\rie asupra lui Yale `n aprilie 1970, c`nd opt Pantere Negre, incluz`ndu-l pe liderul de partid Bobby Seale, au fost inculpa]i pentru crim\ `n New Haven. Mii de protestatari m`nio[i, convin[i c\ Panterelor Negre li se `ntinsese o curs\ de c\tre FBI [i procurorii guvernamentali, au dat n\val\ `n centrul ora[ului. Au izbucnit demonstra]ii `n campus [i `n ora[. Campusul se adunase `ntr-un uria[ mar[ pentru sus]inerea Panterelor, c`nd am aflat, t`rziu `n noaptea de 27 aprilie, c\ biblioteca interna]ional\ de drept, de la subsolul facult\]ii, era `n fl\c\ri. ~ngrozit\, m-am gr\bit s\ m\ al\tur unei brig\zi alc\tuite din profesori, func]ionari ai universit\]ii [i studen]i, pentru a stinge focul [i a salva c\r]ile distruse de foc [i ap\. Dup\ ce incendiul a fost stins, decanul Facult\]ii de Drept, Louis Pollak, ne-a cerut tuturor s\ ne adun\m `n aula facult\]ii. Decanul Pollak, un adev\rat gentleman universitar, `ntotdeauna cu un z`mbet pe buze [i cu u[a deschis\, ne-a cerut s\ organiz\m patrule de securitate, dou\zeci [i patru de ore pe zi, pentru perioada care mai r\m\sese p`n\ la sf`r[itul anului [colar. Pe 30 aprilie, pre[edintele Nixon a anun]at c\ avea s\ trimit\ trupe `n Cambodgia, extinz`nd R\zboiul din Vietnam. Protestele de strad\ au luat forma unor largi demonstra]ii, nu numai pentru

sus]inerea unui proces cinstit pentru Pantere, dar [i pentru a exprima opozi]ia fa]\ de ac]iunile de r\zboi ale lui Nixon. De-a lungul `ntregii perioade de proteste studen]e[ti, pre[edintele Yale, Kingman Brewster, [i parohul din campus, William Sloane Coffin, adoptaser\ o pozi]ie conciliant\, ceea ce a ajutat Yale s\ evite problemele care ap\ruser\ `n alte p\r]i. Reverendul Coffin a devenit lider na]ional al mi[c\rii antir\zboi prin critica sa moral\ bine articulat\ asupra implic\rii Americii `n conflict. Pre[edintele Brewster a r\spuns `ngrijor\rilor studen]ilor [i a apreciat nelini[tea resim]it\ de mul]i. A spus chiar c\ era sceptic `n leg\tur\ cu capacitatea revolu]ionarilor negri de a determina ]inerea unui proces cinstit oriunde `n Statele Unite. Confruntat cu posibilitatea unor demonstra]ii violente, Brewster a suspendat cursurile [i a f\cut un anun] referitor la cantinele studen]e[ti, c\ vor fi deschise pentru mas\ tuturor celor care vor dori s\ vin\. Ac]iunile [i declara]iile lui i-au iritat pe mul]i dintre fo[tii studen]i de la Yale, printre care pre[edintele Nixon [i vicepre[edintele Spiro Agnew. Apoi, pe 4 mai, trupele G\rzii Na]ionale au deschis focul asupra studen]ilor care protestau la Universitatea de Stat Kent `n Ohio. Patru studen]i au fost uci[i. Fotografia unei tinere femei `ngenunchind deasupra trupului unui student mort reprezenta tot ceea ce, pe mine [i pe mul]i al]ii, ne `nfrico[a [i ne trezea ura fa]\ de ce se `nt`mpla `n ]ara noastr\. ~mi amintesc cum m-am n\pustit pl`ng`nd pe u[a facult\]ii [i am dat peste profesorul Fritz Kessler, un refugiat care fugise din Germania lui Hitler. M-a `ntrebat care-i necazul, iar eu i-am r\spuns c\ nu `mi venea a crede ce se `nt`mpla; m-a `mb\rb\tat spun`ndu-mi c\, pentru el, totul era c`t se poate de familiar. Fidel\ educa]iei de acas\, eram o suporter\ a angaj\rii, [i nu a discontinuit\]ii sau a revolu]iei. Pe 7 mai, mi-am respectat o promisiune f\cut\ anterior de a ]ine un discurs la banchetul organizat cu ocazia celei de a cincizecea anivers\ri a Ligii Femeilor Votante din Washington, o invita]ie care se datora discursului meu de la ceremonia de absolvire a colegiului. Am purtat o banderol\ neagr\ `n memoria

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 76

76

Istorie trqitq

77

studen]ilor uci[i. ~nc\ o dat\, emo]iile mele erau vizibile atunci c`nd am sus]inut c\ extinderea r\zboiului american din Vietnam `n Cambodgia era ilegal\ [i neconstitu]ional\. Am `ncercat s\ explic contextul `n care `ncepuser\ protestele, precum [i impactul avut de tragicul incident de la Universitatea Kent asupra studen]ilor din Yale, care votaser\ cu 239 la 12 pentru a aduna mai mult de trei sute de [coli `ntr-o grev\ na]ional\ de protest contra extinderii lipsite de con[tiin]\ a unui r\zboi care nu ar fi trebuit s\ `nceap\ niciodat\. Fusesem moderator la adunarea la care se ]inuse votarea [i [tiam c`t de `n serios luau colegii mei at`t legea, c`t [i responsabilit\]ile lor de cet\]eni. Studen]ii la Drept, care nu se al\turaser\ anterior ac]iunilor de protest ale altor sectoare ale universit\]ii, dezb\tuser\ chestiunea cu `n]elepciune, chiar avoc\]e[te. Nu erau nici pe departe huligani, a[a cum `i catalogase pre[edintele Nixon pe to]i studen]ii protestatari. Oratorul-cheie de la conven]ia Ligii a fost Marian Wright Edelman, al c\rei exemplu m-a ajutat s\-mi orientez preferin]ele profesionale spre drepturile copilului. Marian terminase {coala de Drept de la Yale `n 1963 [i devenise prima femeie de culoare admis\ `n baroul din Mississippi. {i-a petrecut perioada de mijloc a anilor 60 conduc`nd biroul NAACP1 al Fondului de Protec]ie [i Educa]ie Legal\ din Jackson, c\l\torind prin ]ar\ [i pun`nd bazele unor programe inovatoare, risc`ndu-[i pielea pentru a promova libert\]ile civile `n Sud. Prima dat\ am aflat de Marian de la so]ul ei, Peter Edelman, un absolvent al {colii de Drept de la Harvard, care fusese func]ionar la Curtea Suprem\ `n serviciul lui Arthur J. Goldberg [i lucrase pentru Bobby Kennedy. Peter `l `nso]ise pe senatorul Kennedy `n Mississippi `n 1967, `ntr-o c\l\torie de culegere de date, ce trebuia s\ serveasc\ la expunerea unui raport privind gradul de s\r\cie [i de foamete din Sudul `ndep\rtat. Marian era unul din ghizii senatorului `n aceast\ c\l\torie. Dup\ ce c\l\toria
1 National Association for the Advancement of Colored People, un grup de presiune

din Statele Unite care urm\re[te atragerea aten]iei popula]iei de culoare din ]ar\ asupra drepturilor ei politice (n.red.).

s-a sf`r[it, Marian a continuat s\ lucreze cu Peter, iar dup\ asasinarea senatorului Kennedy cei doi s-au c\s\torit. Pe Peter Edelman l-am cunoscut la o conferin]\ na]ional\ privind dezvoltarea comunitar\, ]inut\ `n octombrie 1969, la Universitatea de Stat Colorado, din Fort Collins, sponsorizat\ de Lig\. Liga invitase activi[ti din toat\ ]ara, pentru a discuta modurile `n care tinerii ar putea fi implica]i de o manier\ pozitiv\ `n guvernare [i `n politic\. Am fost invitat\ s\ lucrez pentru comitetul de conducere `mpreun\ cu Peter, care era pe vremea aceea director asociat al funda]iei Robert F. Kennedy Memorial, cu David Mixner, de la Comitetul Moratoriului privind Vietnamul, [i cu Martin Slate, un coleg de la Yale, care `mi era prieten de pe vremea c`nd el era la Harvard, iar eu la Wellesley. Unul din lucrurile care ne uneau era convingerea c\ trebuia amendat\ Constitu]ia pentru a cobor` v`rsta de vot de la dou\zeci [i unu la optsprezece ani. Dac\ tinerii erau destul de cop]i pentru a lupta, aveau [i dreptul s\ voteze. Amendamentul 26 a trecut `n cele din urm\ `n 1971, dar tinerii `ntre optsprezece [i dou\zeci [i patru de ani nu au votat `ntr-un num\r at`t de mare pe c`t speraser\m noi [i acest grup de popula]ie are p`n\ ast\zi cel mai mic procentaj de `nregistrare [i de prezen]\ la vot dintre toate grupele de v`rst\. Apatia lor face mai pu]in probabil ca politicile noastre na]ionale s\ le reflecte problemele [i s\ le asigure viitorul. ~n timpul unei pauze a conferin]ei, st\team pe o banc\ [i discutam cu Peter Edelman, c`nd conversa]ia noastr\ a fost `ntrerupt\ de un b\rbat `nalt, `mbr\cat elegant: Ei bine, Peter, nu ai de g`nd s\ m\ prezin]i acestei serioase tinere domni[oare? a `ntrebat el. Aceasta a fost prima mea `nt`lnire cu Vernon Jordan, pe atunci director al Proiectului de Educare a Electoratului din cadrul Consiliului Regional de Sud din Atlanta, un sus]in\tor al reducerii v`rstei de votare. Vernon, avocat de[tept [i charismatic, veteran al mi[c\rii pentru drepturile civile, mi-a devenit din ziua aceea prieten, iar mai

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 78

78

Istorie trqitq

79

t`rziu [i so]ului meu. El [i distinsa lui so]ie, Ann, pot fi `ntotdeauna considera]i o bun\ companie [i sfetnici `n]elep]i. Peter mi-a povestit despre planurile lui Marian de a pune bazele unei organiza]ii de sprijin [i de consiliere `mpotriva s\r\ciei [i m-a `ndemnat s\ o `nt`lnesc c`t pot de repede. C`teva luni mai t`rziu, Marian `[i ]inea discursul la Yale. M-am prezentat dup\ finalul conferin]ei [i i-am solicitat o slujb\ de var\. Mi-a spus c\ `mi poate oferi o slujb\, dar c\ nu m\ poate pl\ti. Asta era din p\cate o problem\, `ntruc`t trebuia s\ c`[tig suficien]i bani pentru a suplimenta bursa pe care mi-o acordase Wellesley pentru a studia dreptul [i pentru a restitui banii de studiu ob]inu]i din `mprumuturi. Consiliul de Cercetare a Drepturilor Civile al studen]ilor `n drept mi-a acordat o burs\, pe care am utilizat-o pe timpul verii 1970 pentru a lucra la Proiectul de cercetare Washington, demarat de Marian `n capital\. Senatorul Walter Fritz Mondale din Minnesota, mai t`rziu vicepre[edinte `n administra]ia Carter, a decis s\ ]in\ audieri la Senat pentru a investiga condi]iile de munc\ [i de via]\ ale lucr\torilor fermieri emigran]i. Audierile din 1970 au coincis cu aniversarea a zece ani de la prezentarea faimosului documentar de televiziune al lui Edward R. Murrow, Recolta ru[inii, care `i [ocase pe americani `n 1960, prin expunerea tratamentului mizerabil `ndurat de lucr\torii emigran]i. Marian mi-a dat sarcina de a face cercetarea asupra st\rii de educa]ie [i de s\n\tate a copiilor emigran]i. Avusesem o serie de experien]e limitate cu copiii emigran]ilor, doar `n [coala primar\, unde frecventau c`teva luni pe an, [i cu al]ii pe care biserica mi-i d\duse s\ le port de grij\ `n timpul zilei ca baby-sitter, pe c`nd aveam vreo paisprezece ani. ~n fiecare duminic\ diminea]a, `n timpul recoltei, mergeam cu c`]iva dintre prietenii mei de la [coala de duminic\ `n campusul emigran]ilor, unde aveam grij\ de copiii sub zece ani, `n timp ce fra]ii [i surorile lor mai mari lucrau pe c`mp cu p\rin]ii.

Am cunoscut o feti]\ de [apte ani, Maria, care se preg\tea pentru prima comuniune, c`nd familia avea s\ se `ntoarc\ `n Mexic la sf`r[itul culesului. Dar ea nu ar fi putut s\ efectueze aceast\ trecere, dac\ familia nu ar fi economisit destui bani pentru a-i cump\ra o rochie alb\, cum se cuvenea. I-am spus mamei despre Maria, iar ea m-a luat s\-i cump\r\m o rochi]\ frumoas\. C`nd i-am ar\tat-o mamei Mariei, aceasta a `nceput s\ pl`ng\ [i a c\zut `n genunchi s\-i s\rute mamei m`inile. Jenat\, mama tot repeta c\ [tia c`t era de important pentru o feti]\ s\ se simt\ special\ `n acea zi. Ani mai t`rziu, mi-am dat seama c\ mama trebuie s\ se fi identificat cu Maria. De[i ace[ti copii tr\iser\ vie]i grele, erau inteligen]i, optimi[ti [i `[i iubeau p\rin]ii. Copiii l\sau orice ar fi f\cut `n acel moment pentru a alerga `naintea p\rin]ilor, c`nd ace[tia se `ntorceau de la c`mp. Ta]ii `i ridicau `n bra]e pe copiii extrem de `nc`nta]i, iar mamele se aplecau s\ `[i `mbr\]i[eze pruncii care se mai t`rau `nc\ pe br`nci. Era exact ca `n cartierul meu c`nd ta]ii se `ntorceau din ora[, dup\ munc\. Dar, pe m\sur\ ce continuam cercetarea, am aflat despre c`t de des lucr\torii fermieri [i copiii lor erau [i `nc\ mai s`nt lipsi]i de bunuri de baz\, cum ar fi cazarea [i echipamentul sanitar. Cesar Chavez pusese bazele Asocia]iei Na]ionale a Lucr\torilor Fermieri `n 1962, organiz`nd lucr\torii de pe c`mpurile din California, dar condi]iile din cea mai mare parte a ]\rii nu se schimbaser\ prea mult din 1960 `ncoace. Audierile la care am asistat `n iulie 1970 f\ceau parte dintr-o serie de audieri pe care comisia senatorial\ le ]inuse pentru a aduna m\rturii [i dovezi de la lucr\torii fermieri, avoca]i [i angajatori. Unii martori veniser\ cu dovezi privind anumite corpora]ii de]inute de mari fermieri din Florida, `n care lucr\torii erau trata]i la fel de prost ca `n urm\ cu zece ani. C`]iva studen]i pe care `i [tiam de la Yale au asistat la lucr\ri `n numele clien]ilor corporati[ti, reprezenta]i de companiile de avoca]i pentru care lucrau ca

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 80

80

Istorie trqitq

81

asocia]i pe timpul verii. Studen]ii respectivi mi-au povestit apoi cum erau `nv\]a]i s\ repare imaginea [ifonat\ a clien]ilor. Le-am sugerat c\ cea mai eficient\ metod\ ar fi fost `mbun\t\]irea tratamentului acordat lucr\torilor. C`nd m-am `ntors la Yale pentru al doilea an de studii, `n toamna lui 1970, m-am decis s\ m\ concentrez asupra felului `n care legea afecta copiii. ~n mod tradi]ional, drepturile [i nevoile copiilor erau acoperite de dreptul familiei [i erau, de obicei, definite prin orice ar fi dorit p\rin]ii, cu c`teva excep]ii notabile, cum ar fi dreptul copilului de a primi tratamentul medical necesar chiar [i `n ciuda obiec]iilor de natur\ religioas\ ale p\rin]ilor. ~ncep`nd cu anii 60, cur]ile g\siser\ situa]ii `n care copiii aveau, `ntr-o anumit\ m\sur\, drepturi separate de cele ale p\rin]ilor lor. Doi dintre profesorii mei de la Drept, Jay Katz [i Joe Goldstein, mi-au `ncurajat interesul `n acest nou domeniu [i mi-au sugerat s\ `nv\] mai mult despre dezvoltarea copilului, prin intermediul unui curs ]inut la Centrul Yale de Studii asupra Copilului. M-au trimis s\ `l `nt`lnesc pe directorul Centrului, doctor Al Solnit, [i pe [eful clinicii sale, doctor Sally Provence. I-am convins s\ m\ lase s\ petrec un an la Centru, asist`nd la discu]iile asupra diferitelor cazuri [i urm\rind sesiunile clinice. Doctorul Solnit [i profesorul Goldstein mi-au cerut s\ lucrez ca asistent-cercet\tor pentru elaborarea c\r]ii Beyond the Best Interest of the Child1, pe care o scriau `n colaborare cu Anna Freud, fiica lui Sigmund. Am `nceput, de asemenea, s\ m\ consult cu personalul medical de la spitalul Yale-New Haven cu privire la nou con[tientizata problem\ a abuzului asupra copilului [i am `nceput s\ schi]ez procedurile legale la care ar fi putut apela spitalele `n eventualele cazuri de abuz. Aceste activit\]i mergeau m`n\ `n m`n\ cu sarcinile mele de la Oficiul de Servicii Legale din New Haven. Un t`n\r avocat de
1 Dincolo de cel mai mare interes al copilului (n.tr.).

acolo, Penn Rhodeen, m-a `nv\]at c`t era de important pentru copii s\ aib\ propriii avoca]i `n situa]ii ce presupuneau abuz [i neglijen]\. Penn mi-a cerut s\ `l asist `n reprezentarea unei femei afro-americane de cincizeci de ani, care luase `n grij\ o feti]\ de doi ani metis\ chiar de la na[terea acesteia. Aceast\ femeie `[i crescuse deja propriii copii [i voia s\ adopte feti]a. Departamentul de servicii sociale din Connecticut [i-a urmat politica ce prevedea c\ p\rin]ii-`ngrijitori nu pot adopta un copil [i luaser\ feti]a din grija femeii, pentru a o plasa unei familii mai potrivite. Penn a dat `n judecat\ administra]ia respectiv\, argument`nd c\ doica fusese singura mam\ de care [tiuse feti]a vreodat\ [i c\ `ndep\rtarea acesteia i-ar putea cauza traume de durat\. ~n ciuda eforturilor noastre, am pierdut cazul, dar asta m-a `ndemnat s\ caut mai departe modalit\]i pentru ca nevoile [i drepturile copiilor s\ fie recunoscute de sistemul legal. Am `n]eles c\ ceea ce voiam s\ realizez prin intermediul legii era s\ fac auzit\ vocea copiilor care altfel nu erau asculta]i. Primul meu articol de specialitate, intitulat Children Under the Law, a fost publicat `n 1974, `n Harvard Educational Review. El exploreaz\ deciziile dificile c\rora domeniul juridic [i societatea trebuie s\ le fac\ fa]\, atunci c`nd copiii s`nt supu[i abuzurilor sau s`nt neglija]i de propriile familii sau c`nd deciziile p\rin]ilor au consecin]e poten]ial ireparabile, cum ar fi negarea dreptului la `ngrijire medical\ sau al celui de a-[i continua [coala. Opiniile mi-au fost modelate de ceea ce am observat ca voluntar la Serviciile Legale unde erau reprezenta]i copiii afla]i `n plasament [i de experien]ele avute la Centrul de Studii asupra Copilului din spitalul Yale-New Haven. Am acordat asisten]\ juridic\ medicilor `n timpul vizitelor, c`nd `ncercau s\-[i dea seama dac\ r\nile copiilor erau rezultatul unor abuzuri [i, `n cazul `n care erau, dac\ era mai bine s\ fie lua]i din grija familiei [i plasa]i sub tutela incert\ a sistemului de `ngrijire a copilului. Erau decizii teribil de greu de luat. Proveneam dintr-o familie foarte unit\ [i credeam `n dreptul

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 82

82

natural al p\rin]ilor de a-[i cre[te copiii dup\ cum consider\ ei mai bine. Dar experien]ele mele din spitalul Yale-New Haven se aflau foarte departe de educa]ia protectiv\ de suburbie pe care o primisem. Se poate s\ fi existat abuzuri asupra copiilor [i violen]\ domestic\ [i `n Park Ridge, dar eu nu am v\zut-o. Din contr\, `n New Haven, am v\zut copii pe care p\rin]ii `i b\tuser\ [i `i arseser\, care fuseser\ l\sa]i singuri zile la r`nd `n apartamente sordide, copii ai c\ror p\rin]i nu `ncercaser\, ba chiar refuzaser\ s\ caute tratament medical. Tristul adev\r, dup\ cum am aflat, era c\ unii p\rin]ii renun]aser\ la drepturile de p\rinte [i cineva de obicei un alt membru al familiei, dar, `n cele din urm\, statul trebuia s\ intervin\ pentru a da copilului [ansa unui c\min iubitor [i stabil. M\ g`ndeam adesea la neglijen]a [i la tratamenul neadecvat acordate propriei mele mame `n copil\rie, din partea p\rin]ilor [i bunicilor ei, [i la modul `n care al]i adul]i iubitori au umplut vidul emo]ional pentru a o ajuta. Mama a `ncercat s\ `ntoarc\ aceast\ favoare aduc`nd acas\ fete de la un orfelinat local pentru a o ajuta la treburile din jurul casei. Voia s\ le acorde aceea[i [ans\ care `i fusese dat\ ei, de a vedea cum func]ioneaz\ o familie intact\, care se sus]inea reciproc. Cine ar fi putut [ti c\ `n timpul campaniei preziden]iale din 1992, la aproape dou\zeci de ani de c`nd scrisesem acel articol, republicani conservatori, precum Marilyn Quayle [i Pat Buchanan, `mi vor r\st\lm\ci cuvintele pentru a m\ prezenta ca pe o antifamilist\? Unii comentatori au pretins chiar c\ voiam ca to]i copiii s\ poat\ s\ `[i dea `n judecat\ p\rin]ii, dac\ li se spunea s\ duc\ gunoiul. Nu a[ fi putut prevedea interpret\rile ulterioare ale lucr\rii mele [i nici circumstan]ele care i-au motivat pe republicani s\ m\ denun]e astfel. {i, cu siguran]\, nu am [tiut c\ eram pe cale s\ cunosc persoana care avea s\-mi fac\ via]a s\ se roteasc\ `n direc]ii neb\nuite.

BILL CLINTON
Bill Clinton era greu de ratat `n toamna lui 1970. Sosise la {coala de Drept de la Yale, ar\t`nd mai degrab\ ca un viking dec`t ca un bursier Rhodes `ntorc`ndu-se dup\ doi ani petrecu]i `n Europa, la Oxford. Era `nalt [i ar\tos, sub barba aceea ro[u-ar\mie [i coama de p\r c`rlion]at. Avea [i o vitalitate ce p\rea s\ `i ]`[neasc\ prin to]i porii. C`nd l-am v\zut prima dat\ `n salonul pentru studen]i al Facult\]ii de Drept, vorbea cu `ncredere `n fa]a unei audien]e vr\jite: {i nu numai asta, ci mai cre[tem [i cei mai mari pepeni verzi din lume! Mi-am `ntrebat un prieten: Cine e \sta? A, e Bill Clinton, a r\spuns. E din Arkansas [i numai despre asta vorbe[te tot timpul. Tot d\deam unul de altul prin campus, dar nu ne-am cunoscut propriu-zis dec`t `ntr-o sear\ din prim\vara urm\toare, `n biblioteca de drept a universit\]ii. Studiam `n bibliotec\, iar Bill st\tea pe hol, discut`nd cu un alt student, Jeff Gleckel, care `ncerca s\ `l conving\ s\ scrie pentru Yale Law Journal. Am observat c\ se tot uita spre mine. {i nu era pentru `nt`ia oar\. A[a c\ m-am ridicat de la masa la care eram, am p\[it spre el [i i-am spus: Dac\ ai de g`nd s\ te tot ui]i la mine, iar eu s\-]i tot `ntorc privirile, am face mai bine s\ ne cunoa[tem. S`nt Hillary Rodham.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 84

84

Istorie trqitq

85

Asta a fost tot. Dup\ cum poveste[te Bill, nu [i-a putut aminti propriul nume. Nu ne-am vorbit din nou p`n\ `n ultima zi de [coal\ din prim\vara lui 1971. S-a `nt`mplat s\ ie[im `n acela[i timp de la cursul de drepturi politice [i civile al profesorului Thomas Emerson. Bill m-a `ntrebat `ncotro o luam. Mergeam spre registratur\ pentru a m\ `nscrie la cursurile din semestrul urm\tor. Mi-a spus c\ se `ndrepta spre acela[i loc. ~n timp ce mergeam, mi-a l\udat tricoul, care avea pictat pe el un model cu o floare mare. C`nd i-am spus c\ mi-l f\cuse mama, m-a `ntrebat despre familia mea [i locurile unde crescusem. Am stat la r`nd p`n\ am intrat `n secretariat. Secretara s-a uitat `n sus [i a spus: Bill, ce faci aici? Te-ai `nregistrat deja. Am r`s c`nd mi-a m\rturisit c\ voise doar s\ petreac\ c`teva minute cu mine [i am pornit `ntr-o lung\ plimbare, care s-a dovedit a fi prima noastr\ `nt`lnire. Am`ndoi voiser\m s\ vedem o expozi]ie a lui Mark Rothko la Galeria de Art\ de la Yale, dar, din cauza unui conflict de munc\, unele dintre cl\dirile universit\]ii, inclusiv muzeul, fuseser\ `nchise. ~n timp ce ne plimbam prin `mprejurimi, Bill a hot\r`t c\ puteam intra `n muzeu dac\ ne-am fi oferit s\ cur\]\m gunoiul care se adunase `n curtea galeriei. Privindu-l cum discuta cu paznicul, `ncerc`nd s\-l conving\ s\ ne lase `n\untru, i-am v\zut pentru prima oar\ la lucru for]a de persuasiune. Aveam `ntregul muzeu pentru noi `n[ine. Ne-am plimbat prin galerii, vorbind despre Rothko [i arta secolului XX. Admit c\ am fost surprins\ s\-i constat interesul [i cuno[tin]ele `n domenii care p\reau, la prima vedere, str\ine unui viking din Arkansas. Am ajuns, `n final, `n curtea muzeului, unde m-am a[ezat `n poala statuii lui Henry Moore Draped Seated Woman, [i am vorbit p`n\ t`rziu. L-am invitat pe Bill la petrecerea dat\ de colega mea de camer\ Kwan Kwan Tan [i de mine `n seara aceea pentru a s\rb\tori sf`r[itul de an. Kwan Kwan, de origine chinez\, venise din Birmania la Yale pentru a-[i urma studiile de

drept [i era o minunat\ colocatar\ [i o gra]ioas\ interpret\ de dansuri birmaneze. Ea [i so]ul ei, Bill Wang, [i el student la Yale, mi-au r\mas prieteni. Bill a venit la petrecerea noastr\, dar abia dac\ a scos o vorb\. ~ntruc`t nu `l cuno[team foarte bine, am crezut c\ poate era timid, c\ nu era un adept al mondenit\]ilor sau pur [i simplu c\ nu era `n apele lui. Nu aveam prea mari speran]e s\ form\m un cuplu. ~n plus, aveam un prieten pe vremea aceea, cu care `mi f\cusem planuri s\ ne petrecem week-end-ul afar\ din ora[. C`nd m-am `ntors la Yale duminic\ seara t`rziu, Bill m-a sunat [i m-a auzit tu[ind violent, `ntruc`t r\cisem `n timpul excursiei. Ai o voce groaznic\, mi-a spus el. Treizeci de minute mai t`rziu b\tea la u[\ aduc`ndu-mi o sup\ de pui [i o sticl\ de suc de portocale. A intrat [i a [i `nceput s\ vorbeasc\. Era `n stare s\ comenteze orice, de la politica african\ p`n\ la muzica country. L-am `ntrebat cum de fusese at`t de t\cut la petrecere. Fiindc\ voiam s\ aflu mai multe despre tine [i prietenii t\i, mi-a r\spuns. ~ncepeam s\ realizez c\ acest t`n\r din Arkansas era mult mai complex dec`t o v\dea prima impresie. Chiar [i azi m\ mai uime[te cu felul `n care leag\ ideile `n cuvinte [i face ca totul s\ sune ca o muzic\. ~nc\ `mi mai place felul `n care g`nde[te [i felul `n care arat\. Unul dintre primele lucruri pe care le-am remarcat la Bill au fost m`inile. ~ncheieturile s`nt fine, iar degetele lungi [i abile, ca ale chirurgilor. La `nceput, pe c`nd eram studen]i, `mi pl\cea s\-l privesc `ntorc`nd paginile c\r]ilor. Acum m`inile sale arat\ semnele trecerii timpului, dup\ mii de str`ngeri de m`n\, lovituri de golf [i kilometri `ntregi de semn\turi. S`nt, ca [i proprietarul lor, b\tute de vreme, dar `nc\ expresive, atr\g\toare [i pline de via]\. La scurt timp dup\ ce Bill mi-a s\rit `n ajutor cu sup\ de pui [i suc de portocale, am devenit inseparabili. ~ntre studiul intensiv pentru examenele finale [i terminarea primului meu an de cercetare

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 86

86

Istorie trqitq

87

asupra copilului, petreceam ore `ntregi plimb`ndu-ne cu Opel-ul lui mare, portocaliu `nchis, din 1970 cu adev\rat cea mai ur`t\ ma[in\ produs\ vreodat\ sau lenevind `n casa de pe plaja din Long Island Sound, de l`ng\ Milford, Connecticut, unde locuia `mpreun\ cu colegii lui de camer\, Doug Eakeley, Don Pogue [i Bill Coleman. ~n timpul unei petreceri pe care am dat-o acolo `ntr-o noapte, Bill [i cu mine am r\mas `n buc\t\rie discut`nd despre ce am vrea s\ facem dup\ absolvire. Nu [tiam `nc\ unde aveam s\ locuiesc [i ce o s\ fac, `ntruc`t interesul meu pentru dreptul copilului [i drepturile civile nu `mi dicta o cale anume. Bill era `ns\ foarte sigur: avea s\ se `ntoarc\ acas\ `n Arkansas [i s\ candideze pentru un post public. Mul]i dintre colegii mei spuneau c\ inten]ionau s\ urmeze serviciul public, dar Bill era singurul care era sigur c\ avea s\ o fac\. I-am spus lui Bill despre planurile mele de var\ de a lucra ca func]ionar pentru Treuhaft, Walker & Burnstein, o mic\ firm\ de avocatur\ din Oakland, California, iar el m-a anun]at c\ dorea s\ mearg\ cu mine `n California. Eram uimit\. {tiam c\ se angajase s\ lucreze pentru campania preziden]ial\ a senatorului George McGovern [i c\ [eful de campanie al acestuia, Gary Hart, `i ceruse lui Bill s\ organizeze Sudul pentru McGovern. Perspectiva de a merge cu ma[ina dintr-un stat sudic `n altul pentru a-i convinge pe democra]i at`t s\-l sus]in\ pe McGovern, c`t [i s\ se opun\ politicii lui Nixon din Vietnam, `l entuziasma teribil pe Bill. De[i mai lucrase `n Arkansas `n campaniile senatorului J. William Fulbright [i ale altora, iar `n Connecticut pentru Joe Duffey [i John Lieberman, nu avusese nicic`nd ocazia s\ fie implicat `n campania pentru preziden]iale. Am `ncercat s\ las ve[tile s\ se a[eze. Eram foarte `nc`ntat\. Pentru ce vrei s\ renun]i la ocazia de a face ceva ce iube[ti ca s\ m\ urmezi `n California? am `ntrebat. Pentru cineva pe care-l iubesc, iat\ pentru ce, mi-a r\spuns. Se decisese, mi-a spus, c\ eram f\cu]i unul pentru cel\lalt [i nu voia s\ m\ lase s\ plec dup\ ce abia m\ g\sise.

Bill [i cu mine `mp\r]eam un mic apartament `n apropierea unui parc, nu departe de campusul Universit\]ii Berkeley, unde se d\duse startul Mi[c\rii pentru Libertatea Cuv`ntului, `n 1964. Eu `mi petreceam cea mai mare parte a timpului lucr`nd pentru Mal Burnstein, f\c`nd cercetare, scriind mo]iuni legale [i rapoarte pentru cazurile de custodie a copilului. ~ntre timp, Bill explora Berkeley, Oakland [i San Francisco. ~n week-end m\ lua prin locurile pe care le cercetase, cum ar fi un restaurant din North Beach sau un magazin cu haine de marc\ de pe Telegraph Avenue. Am `ncercat s\-l `nv\] tenis [i am`ndoi am experimentat g\titul. I-am preg\tit o tart\ de piersici, ceva ce asociasem eu cu Arkansas-ul, de[i nu vizitasem `nc\ acel stat, [i `mpreun\ am preparat o m`ncare de pui cu sos curry delicioas\, pentru vreo ocazie `n care ar fi trebuit s\ fim gazde. Bill `[i petrecea cea mai mare parte a timpului citind, `mp\rt\[indu-mi apoi g`ndurile `n leg\tur\ cu c\r]i precum To the Finland Station de Edmund Wilson. ~n timpul lungilor noastre plimb\ri, `ncepea adesea s\ c`nte, `ng`n`nd frecvent unele dintre melodiile lui Elvis Presley care `i pl\ceau cel mai mult. Unele persoane au afirmat c\ [tiam c\ Bill va fi c`ndva pre[edinte [i c\ m\ `nv`rteam prin jur spun`nd-o oricui st\tea s\ m\ asculte. Nu-mi amintesc s\ m\ fi g`ndit la asta dec`t cu ceva ani mai t`rziu, dar odat\ am avut o `nt`lnire ciudat\ `ntr-un restaurant din Berkeley. Trebuia s\-l `nt`lnesc pe Bill, dar am fost re]inut\ la lucru [i am ajuns t`rziu. Nu era de g\sit nic\ieri [i l-am `ntrebat pe un chelner dac\ nu v\zuse pe cineva cu semnalmentele lui. Un client care st\tea `n apropiere a spus: A stat mult\ vreme aici citind [i am intrat `n vorb\ cu el, discut`nd despre c\r]i. Nu-i cunosc numele, dar cred c\ `ntr-o zi va fi pre[edinte. Mda, sigur, dar [ti]i cumva `ncotro a luat-o? am `ntrebat. La sf`r[itul verii, ne-am `ntors la New Haven [i am `nchiriat cu dou\zeci [i [apte de dolari lunar parterul imobilului din Edgewood Avenue, num\rul 21. Pentru banii ace[tia aveam o camer\ de zi cu

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 88

88

Istorie trqitq

89

[emineu, un mic dormitor, o a treia camer\ care servea ca birou [i ca sufragerie, o baie minuscul\ [i o buc\t\rie primitiv\. Podelele erau at`t de denivelate `nc`t farfuriile ar fi alunecat de pe mas\ dac\ nu i-am fi proptit picioarele cu buc\]i de lemn, pentru a o echilibra. V`ntul vuia prin cr\p\turile din pere]ii pe care `i `mp\naser\m cu ziare. Dar, `n ciuda tuturor acestor lucruri, am ]inut mult la prima noastr\ cas\. Am cump\rat mobil\ de la Goodwill [i din magazinele Armatei Salv\rii [i eram foarte m`ndri de decorul nostru studen]esc. Apartamentul nostru era la o strad\ distan]\ de restaurantul de pe Elm Street, pe care obi[nuiam s\-l frecvent\m `ntruc`t era deschis non-stop. Centrul local al YMCA1 ]inea un curs de yoga la care m-am `nscris, iar Bill a fost de acord s\ vin\ cu mine, dac\ promiteam s\ nu spun nim\nui despre asta. M\ `nso]ea, de asemenea, la Cathedral of Sweat, centrul sportiv `n stil gotic de la Yale, pentru a alerga absen]i `n jurul pistei de la mezanin. O dat\ ce `ncepea s\ fug\, nu se mai oprea. Eu, da. M`ncam adeseori la Basels, restaurantul grec preferat, [i ne pl\cea s\ mergem la film la Lincoln, un mic cinematograf deschis pe o strad\ reziden]ial\. ~ntr-o noapte, dup\ o furtun\ de z\pad\, am decis s\ mergem la film. Str\zile nu fuseser\ cur\]ate `nc\, a[a c\ mergeam p\[ind printre troiene, sim]indu-ne foarte vii [i `ndr\gosti]i. Am`ndoi trebuia s\ lucr\m pentru a ne pl\ti [coala, c\ci `mprumuturile pentru studen]i nu erau suficiente. Dar mai g\seam timp pentru politic\. Bill s-a decis s\ deschid\ un sediu de sus]inere la pre[edin]ie a lui McGovern `n New Haven, folosindu-[i propriii bani pentru `nchirierea unui imobil la strad\. Cei mai mul]i voluntari erau studen]i [i profesori la Yale, pentru c\ [eful local al Partidului Democrat, Arthur Barbieri, nu `l sus]inea pe McGovern. Bill a aranjat s\ ne `nt`lnim cu domnul Barbieri la un restaurant italian. ~n timpul pr`nzului, care a durat mult, Bill a pretins c\ are
1 Young Mens Christian Association Asocia]ia Tinerilor Cre[tini (n.tr.).

opt sute de voluntari gata s\ ias\ `n strad\ pentru a organiza activit\]ile aparatului de partid din localitate. ~n cele din urm\, Barbieri a acceptat s\-l sus]in\ pe McGovern. Ne-a invitat la o petrecere a partidului organizat\ `ntr-un club local italian, Melebus Club, unde avea s\-[i anun]e sus]inerea. ~n s\pt\m`na urm\toare am pornit `ntr-acolo cu ma[ina, ajung`nd la o cl\dire tern\, unde am intrat pe o u[\ care ducea la ni[te sc\ri ce coborau spre o serie de `nc\peri aflate la subsol. C`nd Barbieri s-a ridicat s\ vorbeasc\ `n marea sal\ de recep]ii, a solicitat aten]ia membrilor comitetului districtual local `n majoritate b\rb\]i care se aflau de fa]\. A `nceput prin a vorbi despre R\zboiul din Vietnam, d`nd numele b\ie]ilor din New Haven care se aflau `n serviciu militar, precum [i al celor care muriser\. Apoi a spus: Acest r\zboi nu merit\ moartea nici unui alt b\iat. De aceea va trebui s\-l sprijinim pe McGovern, care vrea s\-i aduc\ pe b\ie]ii no[tri acas\. Pozi]ia lui Barbieri nu a primit imediat acordul tuturor, dar, pe m\sur\ ce noaptea avansa, [i-a sus]inut cazul p`n\ a ob]inut un vot unanim de sus]inere. {i s-a ]inut de promisiune, mai `nt`i la conven]ia de stat, apoi `n timpul alegerilor, c`nd New Haven a fost unul dintre pu]inele locuri din America unde McGovern a ob]inut mai multe voturi dec`t Nixon. Dup\ Cr\ciun, Bill a venit cu ma[ina de la Hot Springs p`n\ la Park Ridge, pentru a petrece c`teva zile cu familia mea. Am`ndoi p\rin]ii mei `l cunoscuser\ vara anterioar\, dar eram `nc\ foarte nelini[tit\ de `nt`lnire, cunosc`nd lipsa de inhibi]ie a tatei c`nd avea ocazia de a-mi critica prietenii. M\ `ntrebam ce va spune despre un democrat din Sud cu favori]i la Elvis. Mama mi-a spus c\ `n ochii tatei nici un b\rbat nu avea s\ fie destul de bun pentru mine. Ea `ns\ i-a apreciat lui Bill bunele maniere [i disponibilitatea de a ajuta la sp\latul vaselor. Dar Bill a c`[tigat-o definitiv c`nd a g\sit-o citind o carte de filosofie de la unul din cursurile pe care le urma la colegiu [i a petrecut ora urm\toare discut`nd cu ea. Cu tata a mers

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 90

90

Istorie trqitq

91

mai greu la `nceput, dar s-a `nc\lzit c`nd a venit vorba de jocurile de c\r]i [i de meciurile de fotbal de la televizor. Fra]ii mei i-au c\zut imediat `n vraj\. Prietenele mele `l pl\ceau, de asemenea. Dup\ ce i l-am prezentat lui Betsy Johnson, mama ei, Roslyn, m-a oprit pe c`nd plecam din casa lor [i mi-a spus: Nu-mi pas\ ce faci, dar nu-l l\sa s\-]i scape. E singurul pe care l-am v\zut f\c`ndu-te s\ r`zi. Dup\ terminarea [colii `n prim\vara lui 1972, m-am `ntors la Washington s\ lucrez pentru Marian Wright Edelman. Bill [i-a luat o slujb\ cu norm\ `ntreag\ `n campania lui McGovern. ~ns\rcinarea mea principal\ `n vara lui 1972 era s\ adun informa]ii despre e[ecul administra]iei Nixon `n a impune interdic]ia legal\ asupra acord\rii de excep]ii de la plata taxelor academiilor private segrega]ioniste, care se r\sp`ndiser\ `n Sud, pentru a evita `nscrierea `n [colile publice mixte. Academiile respective pretindeau c\ fuseser\ create la cererea p\rin]ilor care se deciseser\ s\ `[i trimit\ copiii `n [coli private; nu avea nimic de a face cu integrarea mixt\ `n [coli publice ordonat\ prin hot\r`re judec\toreasc\. Am mers `n Atlanta pentru a `nt`lni avoca]i [i speciali[ti `n drepturi civile, care adunau probe c\, din contr\, academiile fuseser\ create cu singurul scop de a evita mandatul constitu]ional al deciziilor Cur]ii Supreme, `ncep`nd cu cazul Brown vs. Comisia de `nv\]\m`nt. Ca parte a investiga]iei mele, am mers p`n\ `n Dothan, Alabama, cu g`ndul de a poza `n t`n\r\ mam\ care dore[te s\ se mute `n zon\ [i este interesat\ de `nscrierea copilului `n academia exclusiv pentru albi din localitate. M-am oprit mai `nt`i `n sectorul negru din Dothan, pentru a lua pr`nzul cu persoanele noastre locale de contact. ~n timp ce m`ncam burgeri [i beam ceai cu ghea]\ `ndulcit, ei mi-au povestit c\ multe dintre departamentele [colare din zon\ scoteau c\r]ile [i echipamentele din [colile publice pentru a le transfera c\tre a[a-numitele academii, care erau v\zute ca alternativ\ pentru elevii albi. La o [coal\ local\ privat\, am avut o

`nt`lnire cu unul dintre administratori, pentru a discuta `nscrierea copilului meu imaginar. Mi-am jucat rolul, pun`nd `ntreb\ri despre program\ [i despre componen]a corpului de elevi. Am primit asigur\ri c\ nici un copil de culoare nu va fi `nscris la acea [coal\. ~n timp ce eu m\ luptam cu practicile discriminatorii, Bill era `n Miami, lucr`nd pentru a-i asigura nominalizarea lui McGovern la Conven]ia democrat\ din 13 iulie 1972. Dup\ conven]ie, Gary Hart i-a cerut lui Bill s\ mearg\ `n Texas, `mpreun\ cu Taylor Branch, pe atunci un t`n\r scriitor, pentru a se al\tura unui avocat din Houston, Julius Glickman, `ntr-un triumvirat pentru conducerea campaniei preziden]iale a lui McGovern `n acel stat. Bill m-a `ntrebat dac\ voiam [i eu s\ merg. Voiam, dar numai dac\ aveam ceva clar de f\cut. Anne Wexler, o veteran\ `n organizarea de campanii, pe care o [tiam din Connecticut [i care lucra pe atunci pentru McGovern, mi-a oferit o slujb\: conducerea biroului de `nscriere a electoratului din Texas. Am profitat de [ans\. De[i Bill era singura persoan\ pe care o cuno[team c`nd am ajuns `n Austin, Texas, `n august, mi-am f\cut imediat c`]iva dintre cei mai buni prieteni pe care i-am avut vreodat\. ~n 1972, Austin mai era `nc\ un or\[el adormit `n compara]ie cu Dallas sau Houston. Era, fire[te, capital\ de stat [i c\min al Universit\]ii de Stat din Texas, dar p\rea mai caracteristic trecutului dec`t viitorului din Texas. Ar fi fost greu de prev\zut cre[terea exploziv\ a companiilor de `nalt\ tehnologie care aveau s\ transforme micul or\[el din provincia deluroas\ a Texasului `ntr-un ora[ din `nfloritoarea Sunbelt1. Campania lui McGovern [i-a instalat sediul `ntr-o cl\dire goal\ de pe West Sixth Street. Eu de]ineam o mic\ `nc\pere pe care o foloseam, de altfel, rareori, `ntruc`t `mi petreceam cea mai mare parte a timpului pe teren, `ncerc`nd s\ `nregistrez pentru alegeri
1 Centura Soarelui, denumire generic\ pentru un [ir de ora[e din sud-vestul Statelor Unite, care au `nregistrat un salt deosebit prin dezvoltarea `n aceast\ zon\ a industriei de `nalt\ tehnologie (n.tr.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 92

92

Istorie trqitq

93

tinerii care abia c\p\taser\ dreptul de vot, cei `ntre optsprezece [i dou\zeci [i unu de ani, [i conduc`nd prin Texasul de Sud, `ncerc`nd s\ `nscriu popula]ia neagr\ [i hispanic\. Roy Spence, Garry Mauro [i Judy Trabulsi, to]i r\ma[i activi `n politica din Texas [i juc`nd un rol important `n campania preziden]ial\ din 1992, au devenit elementul de baz\ al efortului nostru de a ajunge la tinerii votan]i. Ei credeau c\ vor putea convinge s\ se `nscrie fiecare t`n\r de optsprezece ani din Texas, ceea ce ar fi `ntors orientarea electoratului `n favoarea lui McGovern. Cel pu]in asta era p\rerea lor. Le pl\cea, de asemenea, s\ se distreze [i m-au dus la Scholzs Beer Garden, unde st\team afar\ la sf`r[itul zilei de lucru de optsprezece, dou\zeci de ore, `ntreb`ndu-ne ce am mai fi putut face `n fa]a cifrelor tot mai cobor`te ale sondajelor. Hispanicii din Texasul de Sud erau, fire[te, pruden]i `n prezen]a fetei blonde din Chicago, care nu [tia o boab\ spaniol\. Mi-am g\sit alia]i `n universitate, printre sindicatele muncitore[ti [i avoca]ii din Asocia]ia Rural\ de Ajutor Legal din Texasul de Sud. Unul dintre ghizii mei de-a lungul frontierei a fost Franklin Garcia, un organizator de sindicat `n\sprit de lupte, care m-a dus `n locuri unde nu a[ fi putut nicic`nd s\ merg singur\ [i a garantat pentru mine `n fa]a mexicanilor americani, care erau `ngrijora]i c\ a[ putea fi de la Serviciul de imigra]ie sau de la vreo alt\ agen]ie guvernamental\. ~ntr-o noapte, pe c`nd Bill se afla `n Brownsville pentru o `nt`lnire cu liderii Partidului Democrat, am trecut `mpreun\ cu Franklin [i l-am luat `n drumul nostru, peste grani]\, `n Matamoros, unde Franklin ne promisese o mas\ de neuitat. Am ajuns `ntr-o bodeg\ ce avea o trup\ de mariachi decent\ [i servea cel mai bun unicul barbecue cabrito sau cap de capr\, pe care l-am m`ncat vreodat\. Bill a adormit la mas\, `n timp ce eu am m`ncat pe c`t de repede mi-au permis digestia [i limitele decen]ei. Betsey Wright, care activase anterior `n Partidul Democrat din Texas [i lucrase pentru Cauza Comun\, a venit s\ ne `nso]easc\ `n campanie. Betsy crescuse `n Texasul de Vest [i terminase facultatea

la Austin. Organizator politic de geniu, ea umblase peste tot prin stat [i nu ne-a ascuns ceea ce `ncepusem [i noi s\ b\nuim: campania lui McGovern era sortit\ e[ecului. Chiar [i trecutul senatorului McGovern pilot de bombardier , ulterior comemorat `n cartea lui Stephen Ambrose The Wild Blue [i care ar fi trebuit s\ confere credibilitate pozi]iei sale antir\zboi, a fost `ngropat sub avalan[a atacurilor republicanilor [i a gre[elilor comise de propria campanie. C`nd senatorul McGovern l-a ales pe Shriver pentru a-i urma senatorului Thomas Eagleton ca nominalizat din partea sa la func]ia de vicepre[edinte, am sperat c\ at`t activitatea desf\[urat\ de acesta pentru pre[edintele Kennedy, c`t [i rela]iile sale de familie cu Kennedy, prin Eunice, sora lui Jack [i a lui Bobby, ar putea retrezi interesul electoratului. C`nd perioada de `nregistrare pe listele electorale s-a `ncheiat, cu treizeci de zile `nainte de alegeri, Betsey mi-a cerut s\ ajut la desf\[urarea campaniei din San Antonio. Am stat la o prieten\ din colegiu [i m-am desf\tat cu priveli[tile, sunetele, mirosurile [i m`ncarea din acel ora[ frumos. M`ncam m`ncare mexican\ de trei ori pe zi, de obicei la Mario, pe autostrad\, sau `n centru, la Mi Tierra. C`nd duci o campanie preziden]ial\ `ntr-un ora[ sau `ntr-un stat, `ncerci `ntotdeauna s\ convingi sediul na]ional s\-]i trimit\ chiar candida]ii sau cel pu]in al]i reprezentan]i de la v`rf. Shirley MacLaine era cea mai cunoscut\ sus]in\toare a lui McGovern pe care o adusesem la San Antonio p`n\ ce, de la centru, s-a anun]at c\ senatorul McGovern `nsu[i va veni pentru un miting la Alamo un adev\rat simbol al e[ecului. Timp de mai mult de o s\pt\m`n\, eforturile noastre s-au concentrat asupra mobiliz\rii unei mul]imi c`t mai numeroase. Acea experien]\ m-a f\cut s\ realizez c`t era de important ca personalul de la centru s\ respecte popula]ia local\. Ei au trimis personal pentru planificarea logistic\ a vizitei candidatului. Aceasta a fost prima mea ocazie de a vedea la lucru o echip\ de speciali[ti `n campanii. Am `n]eles atunci c\ lucrau sub un stres

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 94

94

Istorie trqitq

95

imens, voiau ca toate lucrurile esen]iale telefoane, copiatoare, scen\, scaune, sistem audio s\ fi fost instalate din timp [i c\, `ntr-o curs\ foarte str`ns\ sau care era pe cale de a fi pierdut\, cineva trebuia s\ fie responsabil pentru plata facturilor. De fiecare dat\ c`nd echipa de speciali[ti cerea ceva, `mi spuneau c\ banii pentru plata acelui lucru trebuiau `ncasa]i imediat. Dar banii nu au ap\rut niciodat\. ~n noaptea marelui eveniment, McGovern a f\cut o treab\ foarte bun\. Am adunat suficien]i bani pentru a-i pl\ti pe furnizorii locali, ceea ce s-a dovedit a fi singura afacere profitabil\ din `ntreaga lun\ petrecut\ acolo. Partenerul meu `n toate acestea a fost Sara Ehrman, membr\ a personalului juridic de campanie al senatorului MvGovern, care `[i luase concediu pentru a lucra `n campanie, iar mai t`rziu s-a mutat `n Texas pentru a organiza opera]iuni `n teritoriu. Veteran `n ale politicii [i cu o inteligen]\ efervescent\, Sara era `ntruparea c\ldurii materne [i a activismului nedisimulat. Nu `ncerca niciodat\ s\-[i `ndulceasc\ cuvintele sau s\-[i cosmetizeze opiniile, indiferent de audien]\. Avea energia [i spiritul unei femei de dou\ ori mai tinere pe care le mai p\streaz\ [i ast\zi. Conducea de o vreme campania din San Antonio, c`nd am intrat `n biroul ei `ntr-o zi de octombrie pentru a-i spune c\ venisem s\ ajut. Ne-am privit [i am decis c\ ne va face pl\cere s\ lucr\m `mpreun\, iar acela a fost `nceputul unei prietenii care mai dureaz\ [i ast\zi. Era evident pentru toat\ lumea c\ Nixon avea s\-l `nving\ pe McGovern `n alegerile din noiembrie. Dar, dup\ cum aveam s\ afl\m `n cur`nd, aceasta nu `i `mpiedicase pe Nixon [i pe cei care au operat `n numele s\u s\ utilizeze ilegal fondurile de campanie (pentru a nu men]iona agen]iile guvernamentale oficiale) pentru a spiona opozi]ia [i a finan]a afaceri dubioase care s\ ajute la victoria republicanilor. O mic\ p\trundere prin efrac]ie la birourile Comitetului Democrat din complexul Watergate pe 17 iunie 1972 va duce la c\derea lui Richard Nixon. Se va reflecta, de asemenea, asupra viitorului meu.

~nainte de a ne `ntoarce la cursurile noastre la Yale, la care ne `nscriseser\m, dar la care nu participaser\m `nc\, Bill [i cu mine am plecat `n prima noastr\ vacan]\ `mpreun\, la Zihuatanejo, Mexic, pe atunci un or\[el `nc`nt\tor pe malul Pacificului. ~ntre ie[irile `n larg la `not [i surf, petreceam o mare parte din timp rememor`ndu-ne alegerile [i e[ecul campaniei lui McGovern analiz\ ce a continuat luni de zile. At`t de multe lucruri merseser\ prost, inclusiv Conven]ia democrat\ na]ional\, care fusese o gre[eal\. Printre alte gre[eli tactice, McGovern ajunsese pe podium pentru discursul de acceptare a candidaturii la miezul nop]ii, c`nd nimeni din ]ar\ nu mai era treaz, dar\mite s\ mai [i priveasc\ o conven]ie politic\ la televizor. Examin`nd experien]a noastr\ cu McGovern, eu [i Bill am fost de acord c\ mai aveam mult de `nv\]at despre arta de a face campanie politic\ [i despre puterea televiziunii. Acea curs\ electoral\ din 1972 a constituit primul nostru rit de trecere `n lumea politicii. Dup\ absolvirea Dreptului `n prim\vara lui 1973, Bill m-a luat `n prima mea excursie `n Europa, pentru a revizita locurile pe unde b`ntuise ca bursier Rhodes. Am sosit `n Londra, iar Bill s-a dovedit a fi un ghid remarcabil. Am petrecut ore `n [ir vizit`nd Westminster Abbey, Tate Gallery [i Parlamentul. Ne-am plimbat `n jurul monumentului de la Stonehenge [i ne-am minunat de dealurile mai verzi dec`t verdele ale }\rii Galilor. Ne-am propus s\ vizit\m c`t de multe catedrale vom putea, ajuta]i de o carte cu h\r]i meticulos desenate, ce acopereau o mil\ p\trat\ de teritoriu pe pagin\. Am hoin\rit de la Salisbury p`n\ la Lincoln, Durham [i York, f\c`nd pauze pentru a explora ruinele unei m\n\stiri devastate de trupele lui Cromwell sau plimb`ndu-ne prin gr\dini minunate. Pe `nserate, pe c`nd ne aflam `n frumosul Lake District, ne-am trezit pe malurile lacului Ennerdale, iar acolo Bill mi-a cerut s\ m\ c\s\toresc cu el.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 96

96

Eram `ndr\gostit\ la disperare de el, dar groaznic de confuz\ `n leg\tur\ cu via]a [i cu viitorul meu. A[a c\ am spus: nu, nu acum. Ceea ce voiam s\ spun de fapt era mai las\-mi ceva timp. Mama suferise teribil dup\ divor]ul p\rin]ilor s\i, iar copil\ria ei trist\ [i singuratic\ era `ntip\rit\ `n inima mea. {tiam c\ atunci c`nd m\ voi decide s\ m\ c\s\toresc voiam s\ fie pe via]\. Privind `napoi la acele vremuri [i la persoana care eram pe atunci, realizez c`t eram de speriat\ de ideea de `ndatorire, `n general, [i de ardoarea lui Bill, `n particular. M\ g`ndeam la el ca la o for]\ a naturii [i m\ `ntrebam dac\ voi face fa]\ trecerii prin anotimpurile sale. Bill Clinton este, mai presus de orice, perseverent. ~[i fixeaz\ ]eluri, iar eu am fost unul dintre acestea. Mi-a cerut s\ m\ c\s\toresc cu el din nou [i din nou, iar eu spuneam `ntotdeauna Nu. ~n cele din urm\ a spus: Ei bine, nu am de g`nd s\ te mai rog s\ te m\ri]i cu mine, iar dac\ te vei decide vreodat\ s\ o faci, va trebui s\ mi-o spui singur\. El avea s\ m\ a[tepte.

C|L|TOR PRIN ARKANSAS


Cur`nd dup\ ce ne-am `ntors din Europa, Bill s-a oferit s\ m\ ia `ntr-o alt\ excursie de data aceasta `ntr-un loc pe care el `l numea acas\. Bill m-a a[teptat pe aeroportul din Little Rock `ntr-o diminea]\ `nsorit\ de var\ pe la sf`r[itul lui iunie. M-a condus cu ma[ina de-a lungul unor str\zi cu case `n stil victorian, am trecut de re[edin]a guvernatorului [i de Capitoliul de stat, construit pentru a imita cl\direa Capitoliului din Washington. Ne-am continuat drumul prin valea r`ului Arkansas, cu copaci de magnolii `nl\n]ui]i, [i apoi prin mun]ii Ouachita, oprindu-ne s\ admir\m priveli[tele [i s\ vedem magazinele de ]ar\ pentru ca Bill s\ m\ prezinte oamenilor [i locurilor pe care le iubea. C`nd a c\zut `nserarea am ajuns, `n sf`r[it, `n Hot Springs, Arkansas. C`nd l-am `nt`lnit prima oar\ pe Bill, petreceam ore `ntregi povestindu-mi despre Hot Springs, cl\dit `n jurul unor izvoare fierbin]i de sulf `n care indienii f\cuser\ baie timp de sute de ani [i pe care Hernando De Soto le descoperise `n 1541, consider`ndu-le f`nt`ni ale tinere]ii. Cursele de care cu cai de ras\ [i jocurile ilegale de noroc atr\seser\ indivizi precum Babe Ruth, Al Capone [i Minnesota Fats. ~n copil\ria lui Bill, multe dintre restaurantele din ora[ aveau aparate de jocuri, iar cluburile de noapte prezentau arti[ti de variet\]i renumi]i prin anii 50, ca Peggy Lee, Tony Bennett, Liberace [i Patti Page. Procurorul general Robert

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 98

98

Istorie trqitq

99

Kennedy `nchisese toate opera]iunile ilegale de jocuri de noroc, ceea ce a dus la sc\derea afacerilor marilor hoteluri, restaurantelor [i b\ilor publice de pe Central Avenue. Dar ora[ul a re`nviat pe m\sur\ ce tot mai mul]i pensionari au descoperit apele calde ale `mprejurimilor, lacurile [i frumuse]ea natural\ a acestora, c`t [i spiritul generos al oamenilor din partea locului. Hot Springs era elementul natural al Virginiei Cassidy Blythe Clinton Dwire Kelley. Mama lui Bill se n\scuse `n Bodcaw, Arkansas, [i crescuse `n apropiere, la Hope, opt mile spre sud-vest. ~n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial a frecventat cursuri de asisten]\ medical\ `n Louisiana [i acolo l-a cunoscut pe primul ei so], William Jefferson Blythe. Dup\ r\zboi s-au mutat `n Chicago [i au locuit `n partea de nord a ora[ului, nu departe de locul unde locuiser\ [i p\rin]ii mei. C`nd Virginia a r\mas `ns\rcinat\ cu Bill, s-a `ntors acas\ la Hope pentru a a[tepta copilul. So]ul ei tocmai venea s\ o vad\, c`nd a avut un accident de ma[in\ fatal, `n mai 1946. Virginia era o v\duv\ `n v`rst\ de dou\zeci [i trei de ani c`nd s-a n\scut Bill, la 19 august 1946. A decis s\ mearg\ la New Orleans s\ se preg\teasc\ pentru a deveni asistent-anestezist, c\ci astfel ar fi f\cut mai mul]i bani pentru a se `ntre]ine pe ea [i pe fiul ei. L-a l\sat pe Bill `n grija mamei [i a tat\lui ei, iar dup\ ce [i-a luat diploma s-a `ntors la Hope s\-[i practice meseria. ~n 1950 s-a rec\s\torit cu Roger Clinton, un agent de v`nz\ri de autoturisme, b\utor `nr\it, [i s-a mutat cu el `n Hot Springs, `n 1953. Problemele lui Roger cu b\utura s-au `nr\ut\]it de-a lungul anilor [i devenise chiar violent. La cincisprezece ani, Bill era `n sf`r[it destul de mare pentru a-[i `mpiedica tat\l vitreg s\ o bat\ pe mama sa, cel pu]in atunci c`nd se afla `n preajm\. A `ncercat, de asemenea, s\ aib\ grij\ de fratele s\u Roger, cu zece ani mai mic. Virginia a r\mas din nou v\duv\ `n 1967, c`nd Roger Clinton a murit dup\ o lung\ b\t\lie cu cancerul. Ne `nt`lniser\m pentru prima oar\ `n New Haven, `n timpul unei vizite pe care i-o f\cuse lui Bill `n prim\vara lui 1972.

Fiecare din noi a fost tulburat\ de cealalt\. ~nainte ca Virginia s\ soseasc\, `mi f\cusem singur\ p\rul (prost) pentru a economisi bani. Nu foloseam farduri [i cea mai mare parte a timpului purtam blugi [i tricouri. Nu eram Miss Arkansas [i, f\r\ `ndoial\, nici genul de fat\ de care Virginia s-ar fi a[teptat ca fiul ei s\ se `ndr\gosteasc\. Indiferent ce altceva s-ar fi petrecut `n via]a ei, Virginia se trezea devreme, `[i lipea genele false, `[i aplica rujul de un ro[u viu [i ie[ea leg\n`ndu-se pe u[\. Stilul meu o deruta, ca s\ nu mai spunem c\ nu-i pl\ceau nici ideile mele stranii de yankeu. M-am descurcat mult mai bine `n prietenia cu cel de-al treilea so] al Virginiei, Jeff Dwire, care mi-a devenit aliat. De]inea un salon de frumuse]e [i o trata pe Virginia ca pe o regin\. S-a purtat dr\gu] cu mine din prima clip\ c`nd m-a v\zut [i m-a `ncurajat `n permanen]\ `n `ncercarea mea de a construi o rela]ie amical\ cu mama lui Bill. Jeff `mi spunea s\ `i las timp, iar ea se va deschide mai mult c\tre mine. S\ nu-]i faci griji! `mi spunea. Trebuie doar s\ se obi[nuiasc\ cu ideea. E greu pentru dou\ femei puternice s\ se `n]eleag\. ~n cele din urm\ Virginia [i cu mine am ajuns s\ ne respect\m reciproc diferen]ele [i am nutrit o afec]iune ad`nc\. Am realizat c\ aveam `n comun ceva mai important dec`t ceea ce ne diferen]ia: iubeam am`ndou\ acela[i b\rbat. Bill se `ntorsese acas\ `n Arkansas [i `[i luase o slujb\ de profesor `n Fayetteville, la Facultatea de Drept a Universit\]ii din Arkansas. Eu m\ mutasem `n Cambridge, Massachusettes, s\ lucrez pentru Marian Wright Edelman, la nou-creatul Fond pentru Ap\rarea Copilului (CDF). Am `nchiriat etajul superior al unei case vechi, unde locuiam singur\ pentru prima dat\. ~mi iubeam munca, ce presupunea foarte multe c\l\torii [i contactul cu tot felul de probleme privind copiii [i adolescen]ii din ]ar\. ~n Carolina de Sud am investigat felul `n care minorii erau de]inu]i `n `nchisori pentru adul]i. Unii dintre adolescen]ii de paisprezece, cincisprezece ani pe

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 100

100

Istorie trqitq

101

care i-am intervievat se aflau `n `nchisoare pentru infrac]iuni minore. Al]ii erau r\uf\c\tori `nd`rji]i. ~n orice caz, nici unul dintre ei nu ar fi trebuit s\ `mpart\ celula cu criminali adul]i periculo[i, care ar fi putut profita de ei [i i-ar fi putut instrui mai departe `n activit\]i criminale. CDF a condus un efort de separare a minorilor [i a `ncercat s\ le furnizeze mai mult\ protec]ie [i scurtarea pedepselor. ~n New Bedford, Massachusettes, am mers din u[\ `n u[\ `ncerc`nd s\ identific sursa unor statistici `ngrijor\toare. La CDF f\ceam recens\m`nturi printre copiii de v`rst\ [colar\ [i comparam aceste cifre cu cifrele de [colarizare. G\seam adeseori discrepan]e semnificative [i doream s\ descoperim unde se aflau ace[ti copii. B\tutul la u[i a fost revelator [i impresionant. Am g\sit copii care nu merseser\ la [coal\ din cauza unor handicapuri fizice, cum erau orbirea sau surzenia. Am g\sit [i copii de [coal\ care st\teau acas\ pentru a `ngriji de fra]ii lor mai mici, `n timp ce p\rin]ii erau la serviciu. Pe veranda din spate a casei familiei ei dintr-un cartier de pescari de origine portughez\, am g\sit o feti]\ `n scaun cu rotile, care mi-a spus c`t de mult `[i dorea s\ mearg\ la [coal\. {tia c\ nu se poate duce pentru c\ nu poate s\ mearg\. Am `naintat Congresului rezultatele cercet\rilor noastre. Doi ani mai t`rziu, la presiunea CDF [i a altor sus]in\tori `nfoca]i, Congresul a votat legea privind educa]ia tuturor copiilor cu handicap, care prevedea c\ [i copiii cu probleme fizice, emo]ionale sau de `nv\]are vor fi `nscri[i `n sistemul de [coli publice. ~n ciuda satisfac]iei pe care mi-o d\dea munca, m\ sim]eam singur\ [i `mi lipsea Bill mai mult dec`t puteam suporta. Pe timpul verii d\dusem examenele de intrare `n barou at`t `n Arkansas, c`t [i `n Washington, dar inima m\ tr\gea mai mult spre Arkansas. C`nd am aflat c\ trecusem examenul pentru Arkansas, dar nu [i pentru Washington, m-am g`ndit c\ poate rezultatele mele `ncercau s\-mi spun\ ceva. Am cheltuit o mare parte din salariu pe factura de telefon [i am fost teribil de fericit\ c`nd Bill a venit s\ m\ vad\ de

Ziua Recuno[tin]ei. Am petrecut timpul explor`nd Bostonul [i vorbind despre viitorul nostru. Bill mi-a spus c\ `i f\cea pl\cere s\ predea [i c\ avea o via]\ foarte pl\cut\ `n casa `nchiriat\ la marginea lui Fayetteville, un or\[el universitar lini[tit [i prietenos. Dar sim]ea chemarea lumii politice [i `ncerca s\ g\seasc\ un candidat pentru a se opune `n cursa electoral\ singurului congresman republican din Arkansas, John Paul Hammerschmidt. Nu g\sise nici un alt democrat `n nord-vestul statului doritor s\ candideze `mpotriva popularului oficial, care avea patru mandate la activ, iar eu sim]eam c\ `ncepuse s\ analizeze posibilitatea de a intra el `nsu[i `n curs\. Dac\ decidea s\ o fac\, nu eram sigur\ ce implica]ii ar fi avut pentru rela]ia noastr\. Ne-am pus de acord c\, dup\ Cr\ciunul din 1973, voi veni `n Arkansas pentru a `ncerca s\ vedem `mpreun\ `ncotro ne `ndreptam. C`nd am ajuns acolo pentru a s\rb\tori Anul Nou, Bill se decisese s\ candideze pentru Congres. Credea c\ Partidul Republican va fi puternic afectat de scandalul Watergate [i chiar [i candida]ii cei mai puternici vor fi vulnerabili. Era foarte entuziasmat de provocarea de a candida [i `ncepuse s\ `[i organizeze campania. Cuno[team anun]ul f\cut la Washington prin care John Doar fusese selec]ionat de c\tre Comisia Juridic\ a Camerei s\ conduc\ ancheta de punere sub acuzare a pre[edintelui Nixon. ~l `nt`lniser\m pe Doar la Yale, unde fusese judec\tor `n timpul unei simul\ri de proces, `n prim\vara lui 1973. Ca directori ai Uniunii Avoca]ilor, Bill [i cu mine eram responsabili de supravegherea simul\rii de cazuri pentru unul din examene. Doar, ales ca judec\tor al procesului, era un individ de tipul Gary Cooper: un avocat t\cut [i slab din Wisconsin, care lucrase `n Departamentul de Justi]ie pe vremea lui Kennedy pentru a pune cap\t segreg\rii `n Sud. Pledase din partea statului `n unele dintre cele mai dificile cazuri privind dreptul la vot de la curtea federal\ [i lucrase mult pe teren `n Mississippi [i Alabama `n timpul celor mai violente episoade din anii 60. ~n Jackson, Mississippi, intervenise `ntre protestatarii `nfierb`nta]i [i

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 102

102

Istorie trqitq

103

poli]ie pentru a preveni un poten]ial masacru. ~i admiram curajul, perseveren]a [i aplicarea metodic\ a legii. ~ntr-o zi pe la `nceputul lui ianuarie, pe c`nd `mi beam cafeaua cu Bill `n buc\t\rie, a sunat telefonul. Era Doar, care `l ruga s\ se al\ture echipei de acuzare pe care o organiza `n acel moment. I-a spus lui Bill c\ `i ceruse lui Burke Marshall, vechiul s\u prieten [i coleg de la Sec]ia de drepturi civile din Departamentul de Justi]ie, s\-i recomande c`]iva tineri avoca]i cu care s\ lucreze `n echipa de acuzare. Numele lui Bill fusese pus `n capul listei, al\turi de al]i trei colegi de la Yale: Michael Conway, Rufus Cormier [i Hillary Rodham. Bill i-a zis lui Doar c\ se decisese s\ candideze pentru Congres, dar c\ spera ca ceilal]i de pe list\ s\ fie disponibili. Doar a spus c\ m\ va suna pe mine. Mi-a oferit o pozi]ie `n echip\, explic`ndu-mi c\ treaba va fi slab pl\tit\ [i c\ va presupune ore lungi de lucru, care `n cea mai mare parte vor fi dificile [i monotone. Era, dup\ cum se spune, o ofert\ pe care n-o po]i refuza. Nu `mi puteam imagina o misiune mai important\ `n acel moment de r\scruce al istoriei Americii. Bill era foarte bucuros pentru mine [i am`ndoi am fost u[ura]i s\ l\s\m discu]ia despre noi doi la o parte pentru o vreme. Cu binecuv`ntarea lui Marian, mi-am f\cut bagajul [i m-am mutat de la Cambridge, `ntr-o camer\ nelocuit\ din apartamentul Sarei Ehrman de la Washington. Aveam s\ trec prin cele mai intense [i semnificative experien]e din via]a mea. Cei patruzeci [i patru de procurori implica]i `n ancheta de punere sub acuzare lucrau [apte zile pe s\pt\m`n\, baricada]i `n vechiul Congressional Hotel de pe Dealul Capitoliului, peste drum de Casa Alb\, `n sud-vestul Washington-ului. Aveam dou\zeci [i [ase de ani [i eram plin\ de respect fa]\ de compania `n mijlocul c\reia m\ aflam [i de responsabilitatea istoric\ pe care ne-o asumaser\m. De[i Doar conducea `ntregul personal implicat `n anchet\, existau de fapt dou\ echipe de avoca]i, una selectat\ de Doar [i numit\ de directorul democrat al anchetei, congresmanul Peter Rodino de

New Jersey, iar cealalt\, numit\ de membrul de rang `nalt al republicanilor, congresmanul Edward Hutchinson de Michigan, [i selectat\ de Albert Jenner, legendarul pledant al firmei Jenner & Block din Chicago. Avoca]i specializa]i, afla]i sub direc]ia lui Doar, dirijau fiecare arie a investiga]iei. Unul dintre ei era Bernard Nussbaum, un procuror-adjunct experimentat [i b\t\ios din New York. Un altul era Joe Woods, avocat din California, cu o inteligen]\ t\ioas\ [i cu standarde meticuloase, care mi-a supravegheat munca `n ceea ce prive[te chestiunile de ordin procedural [i constitu]ional. Bob Sack, un avocat cu un elegant stil scriitoricesc [i care ne destindea adeseori `n momentele mai dificile cu tot felul de expresii [i cuvinte glume]e, a fost ulterior numit de Bill `n magistratura federal\. Dar cei mai mul]i dintre noi eram tineri absolven]i de Drept pu[i pe treab\, dornici s\ lucr\m dou\zeci [i patru de ore pe zi `n birouri ad-hoc, pentru a revizui documente, cercet`nd [i transcriind `nregistr\ri audio. Bill Weld, mai t`rziu devenit guvernator republican al statului Massachusettes, a lucrat `mpreun\ cu mine `n echipa de probleme constitu]ionale. Fred Altschuler, un excep]ional redactor de texte legislative din California, mi-a cerut s\ `l ajut `n analizarea structurii de raportare a personalului de la Casa Alb\, pentru a determina ce decizii ar fi putut lua pre[edintele. ~mp\r]eam un birou cu Tom Bell, un avocat din firma de avocatur\ a familiei Doar din New Richmond, Wisconsin. Tom [i cu mine am petrecut multe nop]i b\t`ndu-ne capul cu anumite chestiuni de fine]e `n interpretarea legal\, dar [i amuz`ndu-ne copios. Nu se lua prea `n serios [i nici pe mine nu m\ l\sa s\ o fac. Andrew Johnson fusese singurul alt pre[edinte `mpotriva c\ruia se deschisese o ac]iune de acuzare, iar istoricii se puseser\ de acord c\ `n acel caz Congresul abuzase de responsabilitatea sa constitu]ional\ solemn\, `n scopuri politice partizane. Dagmar Hamilton, avocat [i profesor de managementul guvern\rii de la Universitatea din Texas, f\cea investiga]ii printre cazurile de acuzare din istoria

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 104

104

Istorie trqitq

105

Angliei; eu am preluat cazurile americane. Doar era hot\r`t s\ ]in\ un proces pe care istoria [i publicul s\ `l considere corect [i nep\rtinitor, indiferent de rezultat. Joe Woods [i cu mine am redactat regulile procedurale ce urmau a fi prezentate Comisiei de Justi]ie a Camerei. I-am `nso]it pe Doar [i pe Woods la o `nt`lnire public\ a Comisiei [i am stat al\turi de ei la masa consiliului, `n timp ce Doar a prezentat procedurile pe care voia ca membrii s\ le accepte. Nu au existat scurgeri de informa]ie `n cadrul investiga]iei noastre, a[a c\ presa se lega de cel mai mic am\nunt care ar putea interesa pentru a raporta despre eveniment. ~ntruc`t femeile erau rare `n acest mediu, simpla lor prezen]\ era considerat\ subiect de [tire. Singura problem\ pe care am avut-o a fost atunci c`nd un reporter m-a `ntrebat cum m\ sim]eam `n pozi]ia de Jill Wine Volner a anchetei de acuzare. V\zusem felul `n care ziari[tii `[i concentraser\ aten]ia asupra lui Jill Wine Volner, t`n\ra avocat\ care lucrase `n biroul procurorului special Leon Jaworsky. Volner condusese memorabilul interogatoriu al lui Rose Mary Woods, secretara personal\ a lui Nixon, `n leg\tur\ cu cele optsprezece minute [i jum\tate lips\ de pe o caset\ de importan]\ major\. Abilit\]ile de avocat ale lui Volner [i aspectul ei atractiv f\ceau subiectul multor articole. John Doar era alergic la publicitate. A impus o politic\ strict\ de confiden]ialitate total\, chiar de anonimat. Ne-a prevenit s\ nu ]inem jurnale, s\ arunc\m gunoaiele sensibile `n anumite pubele, s\ nu vorbim niciodat\ despre munca noastr\ `n afara cl\dirii, s\ nu atragem aten]ia asupra noastr\ [i s\ evit\m activit\]ile sociale de orice tip (ca [i cum am fi avut timp). {tia c\ impunerea unei discre]ii totale era singurul mod de a ajunge la un proces cinstit [i demn. C`nd l-a auzit pe reporter pun`nd `ntrebarea ce m\ compara cu Volner, am [tiut c\ nu voi mai fi l\sat\ din nou `n public. Dup\ ce am lucrat la proceduri, m-am aplecat asupra cercet\rii privind bazele legale pentru procedura de acuzare a unui pre[edinte [i am scris un lung memoriu `n care am prezentat pe scurt concluziile a ceea ce constituia [i nu constituia subiect al unei anchete

de acuzare. Ani mai t`rziu, mi-am recitit memoriul. ~nc\ s`nt de acord cu evaluarea tipurilor de infrac]iuni grave [i comportament neadecvat elementele indicate de Constitu]ie ca f\c`nd subiectul unei proceduri de acuzare. ~ncet, dar sigur, echipa de avoca]i a lui Doar a str`ns dovezi care puteau sus]ine un caz conving\tor pentru acuzarea lui Richard Nixon. Unul dintre cei mai meticulo[i, inspira]i [i exigen]i avoca]i cu care am lucrat vreodat\, Doar a insistat ca nimeni s\ nu trag\ concluzii pripite, p`n\ ce nu vor fi evaluate toate faptele. ~n zilele acelea dinaintea apari]iei computerelor personale, ne-a `ndemnat s\ ]inem fi[e pentru a `nregistra faptele, aceea[i metod\ pe care o folosise `n procesele de drept civil `n care pledase. Pe fiecare fi[\ dactilografiam c`te un subiect data unei `nsemn\ri, subiectul unei reuniuni [i referin]e la evenimente `nrudite. Apoi c\utam tipare comune. Pe la sf`r[itul investiga]iei, adunasem mai mult de cinci sute de mii de astfel de fi[e. Munca noastr\ s-a accelerat atunci c`nd am primit casetele solicitate de la Marele Juriu `n afacerea Watergate. Doar ne-a cerut c`torva dintre noi s\ ascult\m casetele, pentru a le `n]elege mai bine. Era o munc\ grea s\ stai singur `ntr-o camer\ f\r\ geamuri `ncerc`nd s\ deslu[e[ti cuvintele pe care le auzeai, iar apoi s\ le legi de un anumit context [i de anumite fapte. Apoi mai era ceea ce eu numeam caseta casetelor. Richard Nixon se `nregistrase ascult`nd casetele precedente pe care le f\cuse [i discut`nd cu colaboratorii s\i ceea ce auzise pe ele. El justifica [i analiza ceea ce spusese anterior, pentru a putea nega sau minimaliza implicarea sa `n eforturile continue ale Casei Albe de a ocoli legile [i Constitu]ia. ~l auzeam pe pre[edinte spun`nd lucruri precum: Ceea ce am vrut atunci s\ spun a fost sau iat\ ce `ncercam de fapt s\ spun Era extraordinar s\-l ascul]i pe pre[edinte f\c`nd repeti]ii pentru propria sa pledoarie. Pe 19 iulie 1974, Doar a prezentat capetele de acuzare care specificau culpele imputate pre[edintelui. Comisia de Justi]ie a

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 106

106

Istorie trqitq

107

Camerei a aprobat trei capete de acuzare, cit`nd: abuz de putere, obstruc]ionarea justi]iei [i dispre] la adresa Congresului. ~nvinuirile aduse pre[edintelui Nixon includeau plata unor martori pentru a nu depune m\rturie sau pentru a le influen]a m\rturia, utilizarea abuziv\ a Serviciului Intern de Venituri pentru a ob]ine informa]ii privind taxele unor cet\]eni priva]i, utilizarea FBI-ului [i a Serviciului Secret pentru a spiona popula]ia american\ [i men]inerea unei unit\]i de investiga]ie secrete `n cadrul biroului preziden]ial. Voturile aveau s\ vin\ din dou\ direc]ii, reflect`nd `ncrederea at`t a Congresului, c`t [i a publicului american. Apoi, pe 5 august, Casa Alb\ a eliberat [i transcrierea unei casete din 23 iunie 1972, numite adesea pu[ca fumeg`nd\, care ar\ta c\ Nixon aprobase mu[amalizarea banilor cheltui]i `n scopuri ilegale de comitetul s\u de realegere. Nixon a demisionat din func]ia de pre[edinte la 9 august 1974, scutind na]iunea de un vot chinuitor [i divizat `n Camer\ [i de un proces `n Senat. Procesul lui Nixon a for]at un pre[edinte corupt s\ p\r\seasc\ biroul [i a reprezentat, totodat\, o victorie a Constitu]iei [i a sistemului nostru judiciar. Chiar [i a[a, unii dintre noi, care alc\tuiser\m comitetul de acuzare, am ie[it din aceast\ experien]\ afecta]i de gravitatea procesului. Puterea enorm\ a comitetelor numite de Congres [i a procurorilor speciali era pe at`t de cinstit\ [i de dreapt\ pe c`t i-o permiteau oamenii care lucrau pentru ea. Dintr-o dat\ r\m\sesem f\r\ ocupa]ie. Grupul nostru str`ns legat de avoca]i s-a `nt`lnit pentru o cin\ de adio `nainte de a se `mpr\[tia `n cele patru v`nturi. Fiecare vorbea entuziasmat despre planurile de viitor. Eu eram `nc\ indecis\, iar atunci c`nd Bert Jenner m-a `ntrebat ce aveam s\ fac, i-am spus c\ voiam s\ devin avocat pledant, cum era [i el. Mi-a spus c\ asta `mi va fi imposibil. De ce? am `ntrebat. Pentru c\ tu nu vei avea o so]ie. Ce mai `nseamn\ [i asta?

Bert mi-a explicat c\, f\r\ o so]ie acas\, care s\ aib\ grij\ de toate nevoile mele, nu voi fi niciodat\ `n stare s\ fac fa]\ cerin]elor vie]ii de zi cu zi, cum ar fi de exemplu s\ m\ asigur c\ am [osete curate pentru a m\ prezenta `n fa]a cur]ii. De atunci `ncoace m-am tot `ntrebat dac\ Jenner `[i b\tuse joc de mine sau `ncerca s\-mi arate c`t de dur\ ar putea fi pentru femei via]a de avocat. ~n cele din urm\, nu a mai contat; am ales s\-mi urmez inima, nu capul. M-am mutat `n Arkansas. Ai `nnebunit? mi-a spus Sara Ehrman c`nd i-am dat vestea. Pentru ce Dumnezeu s\ dai cu piciorul viitorului? ~n prim\vara aceea, `i cerusem lui Doar permisiunea de a-l vizita pe Bill la Fayetteville. Nu i-a pl\cut ideea, dar morm\ind mi-a acordat un week-end liber. C`t am stat acolo am mers cu Bill la o cin\ `ntre prieteni, unde i-am `nt`lnit pe unii dintre colegii lui de la Drept, incluz`ndu-l pe Wylie Davis, devenit apoi decan. Pe c`nd plecam, Davis mi-a spus c\, dac\ voi dori vreodat\ s\ predau, s\-l anun]. Acum decisesem c\ era momentul s\ dau curs acelei sugestii. L-am sunat s\-l `ntreb dac\ oferta mai era valabil\, iar el mi-a r\spuns afirmativ. L-am `ntrebat ce voi preda, iar el mi-a spus c\ voi vedea c`nd voi ajunge acolo, peste zece zile, pentru a `ncepe cursurile. Decizia de a m\ muta `n Arkansas nu venise din senin. Eu [i Bill tot analizaser\m situa]ia dificil\ de la `nceputul rela]iei noastre. Dac\ era s\ r\m`nem `mpreun\, unul din noi trebuia s\ lase de la sine. Dat fiind finalul nea[teptat al lucrului meu la Washington, mi se oferea timpul [i spa]iul pentru a da o [ans\ rela]iei noastre [i Arkansas-ului. ~n ciuda ne`ncrederii sale, Sara s-a oferit s\ m\ conduc\ p`n\ acolo. La fiecare c`teva mile m\ `ntreba dac\ eram con[tient\ de ceea ce f\ceam, iar eu `i d\deam acela[i r\spuns de fiecare dat\: Nu, dar merg oricum. Uneori `n via]\ a trebuit s\ ascult cu mare grij\ de propriile sentimente pentru a m\ decide asupra a ceea ce era mai bine pentru mine, iar asta te oblig\ uneori la luarea unor decizii de unul singur,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 108

108

Istorie trqitq
Am reu[it s\ schi]ez un z`mbet [i s\ spun: {i eu m\ bucur s\ v\ cunosc, domnule judec\tor. Dar m\ `ntrebam `n ce Dumnezeu m\ b\gasem.

109

atunci c`nd prietenii [i familia pentru a l\sa la o parte presa [i publicul `]i pun la `ndoial\ alegerile [i fac specula]ii asupra motivelor pe care le-ai avut. M\ `ndr\gostisem de Bill pe c`nd eram student\ la Drept [i voiam s\ fiu cu el. {tiam c\ eram `ntotdeauna mai fericit\ cu Bill dec`t f\r\ el [i considerasem `ntotdeauna c\ voi putea duce o via]\ `mplinit\ oriunde. Dac\ era s\ m\ dezvolt ca individ, [tiam c\ venise vremea s\ fac dup\ cuvintele lui Eleanor Roosevelt lucrul de care `mi era cel mai team\. A[a c\ mergeam spre un loc unde nu mai tr\isem niciodat\ [i unde nu aveam prieteni sau familie. Dar inima `mi spunea c\ merg `n direc]ia cea bun\. ~ntr-o sear\ fierbinte de august, `n ziua `n care am sosit, l-am v\zut pe Bill ]in`nd un discurs electoral `n fa]a unei mul]imi apreciabile de oameni, `n pia]a ora[ului Bentonville. Eram impresionat\. Poate c\, `n ciuda circumstan]elor dure, avea o [ans\. Ziua urm\toare am participat la recep]ia dat\ `n onoarea noilor profesori de la Facultatea de Drept, oferit\ de Asocia]ia Baroului din districtul Washington la hotelul local Holiday Inn. Eram `n Arkansas de mai pu]in de patruzeci [i opt de ore, dar mi se distribuiser\ deja `ndatoririle. Aveam s\ predau drept penal [i cursuri de pledoarie [i aveam s\ `ndrum Clinica de ajutor legal, precum [i proiectele legate de `nchisoare, ambele sarcini presupun`nd supervizarea studen]ilor care furnizau asisten]\ legal\ celor s\raci [i celor afla]i `n pu[c\rie. Trebuia s\ fac [i tot ce-mi st\tea `n putin]\ pentru a-l ajuta pe Bill `n campanie. Bill Bassett, pre[edintele Asocia]iei Baroului, m-a luat `ntr-un tur de recunoa[tere, pentru a-i `nt`lni pe avoca]ii [i pe judec\torii din partea locului. M-a prezentat lui Tom Butt, judec\torul cur]ii de jurispruden]\, spun`nd: Domnule judec\tor, ea este noua doamn\ profesoar\. Va preda drept penal [i va conduce proiectele de ajutor legal. Ei bine, a spus judec\torul Butt, privind `n jos spre mine, ne bucur\m s\ v\ avem printre noi, dar trebuie s\ v\ previn c\ nu `mi folose[te la nimic ajutorul legal [i s`nt foarte exigent.

Cursurile au `nceput a doua zi de diminea]\. Nu mai predasem niciodat\ la o facultate de drept; eram pu]in mai `n v`rst\ dec`t cei mai mul]i dintre studen]ii mei [i, cu siguran]\, mult mai t`n\r\ dec`t unii. Singura alt\ femeie din facultate, Elizabeth Bess Osenbaugh, mi-a devenit prieten apropiat. Discutam despre problemele de drept [i de via]\, de obicei `n timp ce degustam sandvi[uri de curcan cu kaiser cel mai delicios lucru care se putea g\si la Fayetteville. De[i aflat `n deceniul al optulea al vie]ii, Robert Leflar preda `nc\ celebrul s\u curs de conflicte din lege `n Fayetteville [i un nu mai pu]in faimos curs de judecare de recursuri la Facultatea de Drept a Universit\]ii New York. El [i so]ia lui, Helen, m-au ajutat mult, iar `n timpul primei mele veri acolo m-au primit s\ locuiesc `n casa lor `n stil autohton, din lemn [i piatr\, f\cut\ dup\ planurile unui arhitect premiat din Arkansas, Fay Jones. Am avut o serie de dezbateri prietene[ti cu Al Witte, care pretindea titlul de cel mai dur profesor de drept din ]inut, dar `n sine era un om cu adev\rat bl`nd. Am apreciat bun\tatea lui Milt Copeland, cu care `mp\r]eam biroul. {i am admirat activismul [i cultura pedagogic\ a lui Mort Gitelman, un campion al drepturilor civile. Chiar c`nd `ncepea semestrul, so]ul Virginiei, Jeff Dwire, a murit subit de stop cardiac. A fost foarte greu at`t pentru Virginia, care devenea astfel v\duv\ a treia oar\, c`t [i pentru fratele lui Bill, Roger, care era cu zece ani mai t`n\r [i avea o rela]ie foarte apropiat\ cu Jeff. Pierderea lui Jeff a fost, de altfel, dureroas\ pentru noi to]i. Virginia `ndurase at`tea de-a lungul anilor. Eram uimit\ de rezisten]a ei [i am observat aceea[i tr\s\tur\ la Bill, care ie[ise din copil\ria dificil\ f\r\ nici o urm\ de am\r\ciune. Din contra, experien]ele prin care trecuse `l f\cuser\ mai sensibil [i optimist. Energia [i buna lui dispozi]ie atr\geau oamenii c\tre el [i s-a [tiut pu]in

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 110

110

Istorie trqitq

111

despre circumstan]ele dureroase prin care trecuse `n via]\, `nainte ca zvonurile s\ `nceap\ s\ circule `n timpul campaniei. Bill s-a `ntors la campanie dup\ `nmorm`ntarea lui Jeff, iar eu am explorat via]a dintr-un mic ora[ universitar. Dup\ intensitatea tr\irii din Washington [i din New Haven, atmosfera prietenoas\ [i lini[tit\, precum [i frumuse]ea ora[ului Fayetteville erau de o tonicitate bine venit\. ~ntr-o zi, st`nd la r`nd pentru a retrage bani, casiera m-a `ntrebat: S`nte]i cumva noua doamn\ profesoar\ de drept? I-am r\spuns c\ da, iar ea mi-a spus c\ unul dintre nepo]ii ei `mi era student [i c\ spusese c\ nu m\ descurcam r\u. Alt\ dat\ am sunat la informa]ii, c\ut`nd num\rul unui student care nu se prezentase la o conferin]\ organizat\ la curs. C`nd i-am spus operatoarei numele studentului, ea mi-a r\spuns: Nu e acas\. Pardon? E plecat cu cortul, m-a informat ea. Nu mai tr\isem niciodat\ `nainte `ntr-un loc at`t de mic, de prietenos, de sudist, [i `mi pl\cea teribil. Am mers la jocurile de fotbal ale echipei Arkansas Razorbacks [i am `nv\]at s\ chem porcii. C`nd Bill se afla `n ora[, ne petreceam serile cu prietenii, m`nc`nd fripturi la gr\tar, iar week-end-urile juc`nd volei acas\ la Richard Richards, un alt coleg al nostru de la Facultatea de Drept. Sau ne adunam pentru o rund\ de [arade, organizat\ de Bess Osenbaugh. Carl Whillock, pe atunci administrator la universitate, [i `nc`nt\toarea lui so]ie, Margaret, locuiau `ntr-o cas\ mare galben\ peste drum de [coal\. Au fost primii care m-au invitat `n vizit\ la ei [i am devenit repede prieteni. Margaret fusese p\r\sit\ de primul so] pe c`nd cei [ase copii ai ei aveau sub zece ani. ~n]elepciunea popular\ spunea c\ nici un b\rbat nu ar trebui s\-[i asume povara unui mariaj cu o femeie divor]at\ [i cu [ase copii, indiferent de c`t de atr\g\toare [i vivace ar fi fost acea femeie. Dar Carl nu a urmat conven]iile, ci a semnat pentru `ntreaga `nc\rc\tur\. Odat\

i-am prezentat-o pe Margaret lui Eppie Lederer, cunoscut\ altfel ca Ann Landers. Scumpete, so]ul t\u merit\ s\ fie f\cut sf`nt! a exclamat Eppie dup\ ce a aflat povestea lui Margaret. Avea dreptate. Ann [i Morriss Henry ne-au devenit, de asemenea, prieteni apropia]i. Ann, avocat\, era activ\ `n politic\ [i `n afacerile comunitare, at`t `n nume personal, c`t [i `n numele lui Morriss, care lucra `n Senatul statului. Avea [i ea trei copii [i era profund implicat\ `n programele [colare [i sportive ale acestora. Ann, care `[i exprima liber opiniile, de altfel bine fondate, era o companie foarte pl\cut\. Diane Blair mi-a devenit cea mai apropiat\ prieten\. Ca mine, [i ea se mutase din Washington la Fayetteville, c`nd se c\s\torise cu primul ei so]. Preda [tiin]e politice la universitate [i era considerat\ unul dintre cei mai buni profesori din campus. Jucam tenis `mpreun\ [i ne `mprumutam c\r]ile preferate. A scris mult despre politica din Arkansas [i din Sud, `n general, iar cartea ei despre Hattie Caraway, o democrat\ din Arkansas, prima femeie aleas\ `n Senat prin for]e proprii, era str\b\tut\ de convingerile sale privind drepturile [i rolul femeilor `n societate. ~n timpul dezbaterii na]ionale privind ratificarea `n Constitu]ie a Amendamentului pentru egalitatea `n drepturi, Diane l-a comb\tut pe activistul ultraconservator Phyllis Schlafly `n fa]a `ntregii Adun\ri Generale din Arkansas. Am ajutat-o s\ se preg\teasc\ pentru confruntarea din ziua Sf`ntului Valentin din 1975. Diane a c`[tigat dezbaterea cu u[urin]\, dar am`ndou\ [tiam c\ `n Arkansas opozi]ia combinat\, politico-religioas\, nu se va `nclina `n fa]a argumentelor conving\toare de natur\ logic\ sau faptic\. Diane [i cu mine ne `nt`lneam regulat pentru a lua pr`nzul la sindicatul studen]esc. Alegeam `ntotdeauna o mas\ l`ng\ ferestrele mari care d\deau spre colinele Ozark [i ne `mp\rt\[eam diferitele ve[ti. Petreceam, de asemenea, multe ore [i cu Ann, `n piscina din curtea din spate a lui Henry. Le pl\cea s\ asculte pove[ti despre

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 112

112

Istorie trqitq

113

cazurile pe care le instrumentam la Clinica de ajutor legal [i le ceream adeseori p\rerea `n leg\tur\ cu anumite atitudini pe care le `nt`lnisem. ~ntr-o zi, procurorul districtual din Washington, Mahlon Gibson, m-a sunat s\-mi spun\ c\ un prizonier din partea locului, acuzat c\ ar fi violat o feti]\ de doisprezece ani, voia s\ fie reprezentat de o femeie avocat. Gibson i-a recomandat judec\torului de la curtea penal\, Maupin Cummings, s\ m\ numeasc\ pe mine. I-am spus lui Mahlon c\ nu m\ sim]eam `n largul meu s\ accept un asemenea client, dar Mahlon mi-a reamintit discret c\ nu puteam s\-l refuz pur [i simplu pe judec\tor. C`nd l-am vizitat pe presupusul violator `n `nchisoarea districtual\, am aflat c\ era un colector de g\ini, f\r\ educa]ie. Treaba lui era s\ adune g\ini de pe la marile cresc\torii ale fermierilor din zon\ pentru una dintre fabricile care procesa carnea de pui. El a negat toate acuza]iile care i se aduceau, afirm`nd c\ fata cu pricina, o rud\ `ndep\rtat\, inventase `ntreaga poveste. Am condus o investiga]ie detaliat\ [i am ob]inut m\rturia unui eminent specialist din New York, care a aruncat `ndoiala asupra valorii probei de s`nge [i sperm\ pe care procurorul o prezentase drept dovada vinov\]iei inculpatului `n cazul de viol. Datorit\ acelei m\rturii, am putut negocia cu procurorul pentru ca acuzatul s\ pledeze vinovat doar de abuz sexual. C`nd am ap\rut cu clientul `n fa]a judec\torului Cummings pentru a prezenta ap\rarea, acesta mi-a cerut s\ p\r\sesc sala c`t timp el avea s\ efectueze examin\rile necesare pentru a stabili baza faptic\ a pledoariei. Am spus: Dar, domnule judec\tor, nu pot pleca. S`nt avocatul s\u. Bine, a spus judec\torul, dar nu pot s\ vorbesc despre asemenea lucruri `n fa]a unei doamne. Domnule judec\tor, l-am asigurat eu, nu v\ g`ndi]i la mine altfel dec`t ca la un avocat. Judec\torul a ascultat ap\rarea inculpatului, apoi i-a citit sentin]a. La scurt timp dup\ aceea am discutat cu Ann Henry despre stabilirea primei linii telefonice de urgen]\ privind violurile.

La c`teva luni dup\ ce `ncepusem noua mea via]\, am primit un telefon de la o femeie-gardian de la `nchisoarea Benton County, la nord de Fayetteville. Ea mi-a povestit despre o femeie arestat\ pentru tulburarea lini[tii publice fiindc\ predicase din Evanghelie pe str\zile din Bentonville; fusese programat\ s\ apar\ `n fa]a unui judec\tor care decisese s\ o trimit\ la spitalul de boli mintale pentru c\ nimeni nu [tia ce s\ fac\ cu ea. Gardiana mi-a cerut s\ vin c`t mai repede, pentru c\ ea nu credea c\ femeia e nebun\, ci doar posedat\ de spiritul Domnului. C`nd am ajuns la tribunal, am `nt`lnit-o pe femeia judecat\, care p\rea un suflet blajin, `n rochia ei lung\ p`n\ la glezne [i str`ng`nd la piept Biblia bine `nvelit\. Mi-a explicat c\ Iisus o trimisese s\ predice la Bentonville [i c\, dac\ va fi eliberat\, se va `ntoarce s\-[i continue misiunea. C`nd am aflat c\ era din California, l-am convins pe judec\tor s\ `i cumpere un bilet de autobuz `napoi acas\, `n loc s\ dispun\ s\ fie `nchis\ `ntr-un ospiciu, [i am convins-o [i pe femeie c\ `n California este mai mult\ nevoie de ea dec`t `n Arkansas. Bill c`[tigase primul tur al alegerilor pentru Congres din cadrul Partidului Democrat, `n iunie, cu ceva ajutor din partea tat\lui meu [i a fratelui meu Tony, care au petrecut c`teva s\pt\m`ni din mai f\c`nd mult\ g\l\gie pentru campanie, lipind afi[e [i r\spunz`nd la telefoane. ~nc\ mai s`nt uimit\ de faptul c\ un republican `nr\it ca tat\l meu a muncit pentru alegerea lui Bill, m\rturie a c`t de mult ajunsese s\-l iubeasc\ [i s\-l respecte. P`n\ la Ziua Muncii, campania lui Bill luase av`nt din plin, iar republicanii `ncepuser\ s\ ridice un baraj de atacuri personale [i de trucuri murdare. Era prima mea confruntare de aproape cu eficacitatea minciunilor [i a manipul\rii `ntr-o campanie. C`nd pre[edintele Nixon a fost `n Fayetteville `n 1969 pentru meciul de fotbal dintre Texas [i Arkansas, un t`n\r s-a suit `ntr-un copac pentru a protesta `mpotriva r\zboiului din Vietnam [i a prezen]ei lui Nixon `n campus. Cinci ani mai t`rziu, oponen]ii

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 114

114

Istorie trqitq

115

politici ai lui Bill au pretins c\ el fusese individul din copac. Nu conta c\ Bill studia pe vremea aceea la Oxford, Anglia, la patru mii de mile dep\rtare. Patru ani mai t`rziu, am dat peste oameni care mai credeau `nc\ `n acuza]ia respectiv\. Unul dintre mesajele adresate de Bill aleg\torilor nu a fost expediat de po[t\, iar baloturile cu c\r]i po[tale au fost ulterior g\site aruncate `n spatele unui oficiu po[tal. {i alte incidente de sabotaj au fost raportate, dar nu a putut fi adus\ nici o dovad\ a existen]ei unui joc necinstit. C`nd a sosit noaptea alegerilor, `n noiembrie, Bill a pierdut cu 6 000 de voturi dintr-un total de 170 000 48% fa]\ de 52%. T`rziu dup\ miezul nop]ii, pe c`nd Bill, Virginia, Roger [i cu mine p\r\seam c\su]a ce `i servise lui Bill drept sediu de campanie, a sunat telefonul. Am ridicat receptorul, sigur\ c\ era vreunul dintre prietenii sau suporterii no[tri, care voia s\-[i exprime simpatia. Cineva `ns\ a ]ipat `n telefon: S`nt at`t de bucuros c\ tic\losul de comunist [i iubitorul de cioroi Bill Clinton a pierdut!, iar apoi a `nchis. M-am g`ndit ce oare a putut inspira o asemenea r\bufnire. Era o `ntrebare pe care aveam s\ mi-o pun de multe ori `n anii care au urmat. La sf`r[itul anului [colar m-am decis s\ pornesc `ntr-o lung\ c\l\torie `napoi spre Chicago [i pe Coasta de Est, pentru a-mi vizita prietenii [i unele persoane care `mi promiseser\ o slujb\. ~nc\ nu eram sigur\ ce voiam s\ fac cu via]a mea. ~n drum spre aeroport, am trecut cu Bill pe l`ng\ o cas\ mare de c\r\mid\ din apropierea universit\]ii care avea semnul de v`nzare pe ea. Am spus `n treac\t c\ mi se p\rea o cas\ dr\gu]\, dup\ care nu m-am mai g`ndit la asta. Dup\ c`teva s\pt\m`ni de c\l\torie [i de g`ndit, m-am decis c\ voiam s\ m\ `ntorc la via]a mea din Arkansas [i la Bill. C`nd Bill a venit s\ m\ ia de la aeroport, m-a `ntrebat: ~]i mai aminte[ti de casa care ]i-a pl\cut? Ei bine, am cump\rat-o, a[a c\ ai face bine s\ te c\s\tore[ti cu mine, pentru c\ nu a[ putea s\ locuiesc singur `n ea.

Bill m-a condus m`ndru p`n\ acolo [i mi-a deschis u[a. Casa avea o verand\ acoperit\, o camer\ de zi cu un tavan luminat ca al unei catedrale, cu [emineu [i o fereastr\ mare, un dormitor de o m\rime apreciabil\, o baie [i o buc\t\rie care necesitau destul\ munc\ pentru a fi puse la punct. Bill cump\rase deja un pat vechi de fier de la un magazin de piese antice [i fusese la Wal-Mart pentru cear[afuri [i prosoape. De data asta am spus Da. Am fost c\s\tori]i `n camera de zi, pe 11 octombrie 1975, de c\tre reverendul Vic Nixon, un preot metodist local, a c\rui so]ie, Freddie, lucrase pentru campania lui Bill. La ceremonie au participat [i p\rin]ii [i fra]ii mei, Virginia [i Roger, Johanna Branson, Betsy Johnson Ebeling, acum c\s\torit\ cu colegul nostru de [coal\ Tom, F.H. Martin, care fusese trezorier `n campania lui Bill din 1974, [i so]ia acestuia Myrna, Marie Clinton, veri[oara lui Bill, Dick Atkinson, un prieten de la Facultatea de Drept de la Yale, care ni se al\turase la Facultatea de Drept din Fayetteville, Bess Osenbaugh [i Patty Howe, o prieten\ apropiat\ cu care Bill crescuse `n Hot Springs. Am purtat o rochie de muselin\ cu broderie `n stil victorian, pe care o g\sisem cu o sear\ `nainte c`nd am ie[it cu mama la cump\r\turi. Am intrat `n camer\ la bra]ul tatei, iar preotul a spus: Cine va da aceast\ femeie? To]i am privit spre tata, a[tept`nd. Dar el nu a spus nimic. ~n cele din urm\, reverendul Nixon a spus: Pute]i s\ v\ retrage]i acum, domnule Rodham. Dup\ ceremonie, Ann [i Morriss Henry au dat o recep]ie `n curtea lor imens\, unde au venit c`teva sute de prieteni pentru a s\rb\tori cu noi. Dup\ toate c`te s-au `nt`mplat de atunci `ncoace, am fost adeseori `ntrebat\ cum de eu [i Bill am r\mas `mpreun\. Nu este o `ntrebare pe care s-o ascult cu bucurie, dar, dat\ fiind natura public\ a vie]ilor noastre, [tiu c\ aceast\ `ntrebare `mi va fi repetat\ din nou [i din nou. Ce pot spune pentru a explica o dragoste care

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 116

116

s-a prelungit peste decenii [i s-a amplificat o dat\ cu `nfruntarea provoc\rilor vie]ii (cre[terea unui copil, `nmorm`ntarea p\rin]ilor, sporirea grijii pentru familiile noastre), o via]\ `mplinit\ de prieteni, de o credin]\ comun\ [i de responsabilitate fa]\ de ]ar\? Tot ce [tiu este c\ nimeni nu m\ `n]elege mai bine [i nu m\ poate face s\ r`d a[a cum o face Bill. Chiar [i dup\ to]i ace[ti ani, el r\m`ne cea mai interesant\, mai tonifiant\ [i mai plin\ de via]\ persoan\ pe care am cunoscut-o vreodat\. Bill Clinton [i cu mine am `nceput o conversa]ie `n prim\vara lui 1971 [i, treizeci de ani mai t`rziu, mai vorbim `nc\.

LITTLE ROCK
Prima victorie electoral\ a lui Bill Clinton ca procuror general de Arkansas, `n 1976, a constituit o cotitur\ `n cariera lui. C`[tigase primul tur al alegerilor din partid `n mai [i nu a avut nici un oponent din partea republicanilor. Marele spectacol `n anul acela a fost dat de `ntrecerea electoral\ dintre Jimmy Carter [i Gerald Ford. Bill [i cu mine `l `nt`lniser\m pe Carter cu un an `nainte c`nd ]inuse un discurs la Universitatea din Arkansas. ~i trimisese pe doi dintre locotenen]ii s\i de v`rf, Jody Powell [i Frank Moore, la Fayetteville pentru a ajuta la campania lui Bill din 1974 un semn sigur c\ supraveghea peisajul politic din zon\, cu ochiul `ndreptat spre alegerile na]ionale. Carter mi s-a prezentat spun`nd: Bun\, s`nt Jimmy Carter [i am de g`nd s\ devin pre[edinte. Asta mi-a atras aten]ia, a[a c\ l-am privit [i l-am ascultat cu aten]ie. El `n]elegea starea care domnea `n ]ar\ [i pusese pariu c\ politica post-Watergate va crea deschiderea pentru un nou-venit din afara Washington-ului care ar putea avea trecere la aleg\torii din Sud. Carter a intuit corect c\ avea o [ans\ aici la fel ca oricare altul [i, dup\ cum sugera [i felul `n care se prezentase, avea cu siguran]\ `ncrederea necesar\ pentru a intra `n jocul sf`[ietor de ego-uri al unei campanii preziden]iale. El a ghicit, de asemenea, c\ amnistia acordat\ lui Nixon de c\tre pre[edintele Ford a constituit un avantaj pentru democra]i. De[i consideram c\ amnistia dat\ de Ford a fost o decizie bun\ pentru ]ar\, am

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 118

118

Istorie trqitq

119

fost de acord cu analiza lui Carter c\ aceasta va reaminti aleg\torilor c\ Gerald Ford fusese alesul lui Nixon pentru a succede la func]ia de vicepre[edinte `n locul lui Spiro Agnew, c\zut `n dizgra]ie. La finalul `nt`lnirii noastre, Carter m-a `ntrebat dac\ aveam vreun sfat pentru el. Ei bine, domnule guvernator, am spus, nu le-a[ spune oamenilor `ntr-o manier\ at`t de direct\ c\ voi fi pre[edinte. Asta ar p\rea destul de arogant pentru unii. Dar, a replicat el cu acel z`mbet caracteristic, chiar voi fi pre[edinte. Cu alegerea lui Bill asigurat\, am`ndoi ne-am sim]it liberi s\ ne implic\m `n campania lui Carter, atunci c`nd acesta a devenit nominalizatul oficial al democra]ilor la pre[edin]ie. Am mers la conven]ia din iulie de la New York, ca s\ discut\m cu cei din echipa lui despre cum puteam ajuta `n alegeri. Apoi am plecat `ntr-o glorioas\ vacan]\ de dou\ s\pt\m`ni `n Europa, care a inclus un pelerinaj `n ora[ul basc Guernica. Dorisem s\ vizitez locul care inspirase capodopera lui Picasso de pe vremea c`nd Don Jones ar\tase grupului meu de tineri metodi[ti o reproducere a tabloului. R\zboaiele secolului XX `ncepuser\ `n Guernica `n 1937, c`nd Francisco Franco, dictatorul fascist al Spaniei, chemase Luftwaffe for]a aerian\ a lui Hitler pentru a anihila ora[ul. Picasso a surprins oroarea [i panica masacrului `ntr-un tablou care a devenit o emblem\ a luptei `mpotriva r\zboiului. C`nd, `n 1976, am p\[it `mpreun\ cu Bill pe str\zile ora[ului [i am b\ut o cafea `n pia]a central\, ora[ul reconstruit ar\ta ca oricare alt\ a[ezare de munte. Dar pictura aceea `mi imprimase pentru totdeauna `n memorie crima lui Franco. La `ntoarcerea `n Fayetteville, oamenii din echipa lui Carter i-au cerut lui Bill s\ conduc\ campania `n Arkansas, iar mie s\ fiu coordonator zonal `n Indiana. Indiana era un stat puternic republican, dar Carter credea c\ r\d\cinile sale sudiste [i trecutul de fermier ar putea s\-l fac\ atr\g\tor chiar [i aleg\torilor republicani de aici. Eu

consideram asta o chestiune de perspectiv\, dar era un joc care merita jucat. Treaba mea era s\ stabilesc o baz\ a campaniei `n fiecare ]inut, ceea ce presupunea g\sirea de personal local pentru a lucra sub direc]ia unor coordonatori regionali, cei mai mul]i adu[i din alte zone ale ]\rii. Biroul de campanie din Indianapolis se g\sea `ntr-o cl\dire care g\zduise un magazin de aparatur\ casnic\ [i o firm\ de `ncheiat cau]iuni. Eram chiar peste drum de `nchisoarea ora[ului, iar firma cu neon intermitent Cau]iuni Bondsman `nc\ mai at`rna deasupra afi[elor cu `nsemnele Carter-Mondale din fa]a ferestrelor. Am `nv\]at multe `n Indiana. ~ntr-o sear\ am luat cina cu un grup de oameni mai `n v`rst\ care aveau sarcina s\-i `ndemne pe cet\]eni la vot `n ziua alegerilor. Eram singura femeie de la mas\. Nu mi-au dat nici un fel de detalii, iar eu i-am tot `ndemnat s\-mi spun\ c`te apeluri telefonice pl\nuiau s\ fac\, de c`te ma[ini aveau nevoie sau de c`]i oameni de sprijin, `n noaptea alegerilor. Dintr-o dat\, unul dintre ei s-a `ntins peste mas\ [i m-a luat de guler: Da e[ti amabil\ s\ taci odat\ din gur\? Dac\ am spus c\ o s-o facem, o s-o facem [i nu trebuie s\-]i spunem ]ie cum! M-am speriat. {tiam c\ b\use [i mai [tiam c\ to]i ochii erau a]inti]i asupra mea. Inima `mi b\tea cu repeziciune `n timp ce `l priveam `n ochi [i `i luam m`inile de pe g`tul meu spun`ndu-i: ~n primul r`nd, s\ nu mai pui niciodat\ m`na pe mine. ~n al doilea r`nd, dac\ ai fi fost la fel de rapid cu r\spunsurile la `ntreb\rile mele pe c`t ai fost cu m`inile, a[ fi avut deja informa]ia care `mi trebuie pentru a-mi face datoria. {i a[ fi putut s\ v\ las atunci `n pace ceea ce voi face acum. Genunchii `mi tremurau, dar m-am ridicat [i am ie[it. De[i Carter nu a c`[tigat `n Indiana, am fost extraordinar de fericit\ c`nd a c`[tigat alegerile na]ionale [i abia am a[teptat s\ v\d noua administra]ie la lucru. Dar eu [i Bill aveam alte probleme mai urgente. Trebuia s\ ne mut\m `n Little Rock, ceea ce presupunea s\ p\r\sim casa `n care ne c\s\toriser\m. Am cump\rat o

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 120

120

Istorie trqitq

121

cas\ de 300 de metri p\tra]i, pe o strad\ singuratic\ din sectorul Hillcrest, nu departe de Capitoliu. Fayetteville era prea departe pentru a face naveta, a[a c\ nu am mai putut continua s\ predau la universitate, fapt care m-a `ntristat, `ntruc`t `mi pl\ceau colegii [i studen]ii. Trebuia s\ m\ decid ce voiam s\ fac mai departe [i nu credeam c\ ar fi indicat s\ lucrez pentru o institu]ie public\ sau `n orice alt fel de post public, cum ar fi cel de procuror, ap\r\tor sau avocat din oficiu, unde munca mea s-ar suprapune sau ar veni `n conflict cu cea a procurorului general. ~ncepusem s\ m\ g`ndesc serios s\ lucrez pentru o firm\ privat\, o alegere pe care o respinsesem anterior. Dar acum m\ g`ndeam c\ a reprezenta interesele clien]ilor priva]i ar putea constitui o experien]\ important\ [i ne-ar ajuta [i financiar, `ntruc`t salariul lui Bill ca procuror general se ridica la 26 500 de dolari. Firma Rose Law era cea mai venerabil\ firm\ de avocatur\ din Arkansas [i de]inea reputa]ia de fi cea mai veche astfel de firm\ la vest de Mississippi. Apucasem s\-l cunosc pe unul dintre partenerii firmei, Vince Foster, pe vremea c`nd conduceam Clinica de ajutor legal de la Facultatea de Drept. C`nd am `ncercat s\ trimit studen]i `n tribunalul judec\torului Butt pentru a reprezenta clien]i care nu `[i puteau permite plata unui avocat, judec\torul le-a cerut studen]ilor s\ `[i supun\ clien]ii unui regulament emis `n secolul al XIX-lea, care permitea asisten]a legal\ gratuit\ numai `n cazul `n care bunurile unei persoane valorau nu mai mult de zece dolari, plus hainele de pe el. Erau ni[te standarde imposibil de atins pentru oricine ar fi de]inut vreo ma[in\ veche, un televizor sau orice altceva care valora mai mult de zece dolari. Voiam s\ schimb regula, dar aveam nevoie de Asocia]ia Baroului din Arkansas pentru a o face. Doream, de asemenea, ca baroul s\ furnizeze asisten]\ financiar\ Clinicii de ajutor legal, pentru a ajuta la plata unui administrator, care s\ lucreze cu norm\ `ntreag\, [i a secretariatului, care le furniza viitorilor avoca]i o experien]\ real\ asupra lumii. Vince era [eful comitetului din barou pentru chestiunile privind ajutorul

legal, a[a c\ am mers s\-l v\d. Mi-a f\cut o list\ cu al]i avoca]i care puteau s\ m\ ajute, inclusiv Henry Woods, cel mai bun avocat pledant din stat, [i William R. Wilson Jr., care se autoproclama `nc\p\]`nat ca un cat`r [i era, de asemenea, unul dintre cei mai cunoscu]i avoca]i din `mprejurimi. Judec\torul Butt [i cu mine am ap\rut `n fa]a comitetului executiv al baroului de stat [i ne-am prezentat argumentele. Comitetul a votat pentru sus]inerea Clinicii [i a contrasemnat anularea vechiului statut, mul]umit\ sus]inerii pe care o primisem din partea lui Vince. Dup\ alegerile din 1976, Vince [i un alt partener de la firma Rose, Herbert C. Rule III, au venit la mine cu o ofert\. Pentru a se `nscrie `n efortul continuu al firmei de a urma proceduri corecte, Herb, un erudit absolvent de Yale, ob]inuse un aviz al Asocia]iei Baroului American prin care se aproba angajarea de c\tre o firm\ de avocatur\ a unui avocat c\s\torit cu un procuror general [i stabilise pa[ii ce urmau a fi parcur[i pentru a evita conflictele de interese. Nu to]i avoca]ii de la firma Rose erau la fel de entuzia[ti ca Vince [i Herb de primirea unei femei `n colectiv. Nu existase niciodat\ o femeie-asociat, de[i firma angajase o func]ionar\ `n anii 40, Elsijane Roy, care a r\mas `n firm\ doar c`]iva ani, `nainte de a deveni func]ionar permanent `n slujba unui judec\tor federal. Ulterior numit\ de c\tre pre[edintele Carter pentru a-i succeda respectivului judec\tor, ea a devenit astfel prima femeie numit\ `n magistratura federal\ `n Arkansas. Doi dintre partenerii seniori ai firmei, Willian Nash [i J. Gaston Williamson, fuseser\ bursieri Rhodes, iar Gaston f\cuse parte din comitetul care `l selectase pe Bill pentru a deveni bursier Rhodes. Herb [i Vince m-au luat `ntr-un tur de recunoa[tere, pentru a-i cunoa[te pe to]i cincisprezece `n total. C`nd partenerii au votat pentru angajarea mea, Vince [i Herb mi-au dat un exemplar din Timpuri grele de Charles Dickens. Dar cine putea s\ [tie atunci ce dar potrivit avea s\ se dovedeasc\? M-am al\turat sec]iei de litigii conduse de Phil Carroll, un om extrem de decent, fost prizonier de r\zboi `n Germania [i avocat de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 122

122

Istorie trqitq

123

prim\ m`n\, care a devenit mai t`rziu pre[edintele Asocia]iei Baroului din Arkansas. Cei doi avoca]i cu care am lucrat cel mai mult au fost Vince [i Webster Hubbell. Vince a fost unul dintre cei mai buni avoca]i cu care am lucrat vreodat\ [i unul dintre cei mai buni prieteni pe care i-am avut. Dac\ vi-l aminti]i pe Gregory Peck `n rolul lui Atticus Finch din S\ ucizi o pas\re c`nt\toare, atunci vi-l pute]i imagina pe Vince. De fapt, el `i sem\na, iar felul lui de a fi era similar: direct, curtenitor, t\ios, dar laconic, genul de persoan\ pe care ]i-ai dori-o `n preajm\ `n vremuri de restri[te. Vince [i cu mine aveam birouri pe acela[i coridor [i apelam la aceea[i secretar\. El se n\scuse [i crescuse `n Hope, Arkansas. Gr\dina din spatele casei copil\riei sale se `ntindea p`n\ la gr\dina din spatele casei bunicilor lui Bill, unde acesta crescuse p`n\ la patru ani. Bill [i Vince s-au jucat `mpreun\ pe c`nd erau b\ie]ei, dar au pierdut mai apoi leg\tura, atunci c`nd Bill s-a mutat la Hot Springs, `n 1953. C`nd Bill a candidat la postul de procuror general, Vince i-a devenit un suporter `nfocat. Webb Hubbell era un b\rbat corpolent [i pl\cut, o fost\ vedet\ de fotbal de la Universitatea din Arkansas [i un juc\tor pasionat de golf, ceea ce i-a pl\cut lui Bill de la bun `nceput. Era, de asemenea, un mare povestitor `ntr-un stat `n care povestirea este un mod de via]\. Webb avea o mul]ime de experien]e acumulate `n tot felul de domenii. A devenit `n cele din urm\ primar `n Little Rock [i a func]ionat o vreme ca pre[edinte la Curtea Suprem\ din Arkansas. Era o mare pl\cere s\ lucrezi cu el [i mai era [i un prieten loial [i devotat. Hubbell ar\ta ca unul dintre b\ie]ii buni de demult, dar era un polemist creativ [i `mi pl\cea teribil s\ stau s\-l ascult vorbind despre tainele legisla]iei din Arkansas. Avea o memorie fenomenal\. Mai avea [i un spate cu n\b\d\i, care `i f\cea figuri din c`nd `n c`nd. Odat\, am stat cu Webb la birou toat\ noaptea, lucr`nd la o not\ care trebuia terminat\ p`n\ a doua zi. Webb s-a `ntins pe

podea pe spatele care `l durea, cit`nd cazuri care mergeau p`n\ `n secolul al XIX-lea; treaba mea era s\ alerg prin biblioteca de drept [i s\ le adun. ~n primul proces cu jura]i de care m-am ocupat, am ap\rat o companie ce producea conserve, `mpotriva unui reclamant care g\sise resturi de la un [obolan `n conserva de porc cu fasole, pe care o desf\cuse pentru cin\ `ntr-o sear\. Nu apucase s\ m\n`nce din ea, dar sus]inea c\ simpla vedere fusese at`t de dezgust\toare, `nc`t nu se mai putuse opri din scuipat, fapt ce `l f\cuse s\ nu-[i mai poat\ s\ruta logodnica. El `ncepuse procesul prin a scuipa `ntr-o batist\ [i afi[`nd o min\ nefericit\. Era clar c\ ceva nu mersese bine `n fabrica unde se preg\tise conserva respectiv\, dar compania refuza s\-i pl\teasc\ desp\gubiri reclamantului, sus]in`nd c\ acesta nu fusese `n fapt v\t\mat `n nici un fel; `n plus, p\r]ile roz\torului, care fuseser\ sterilizate, puteau fi considerate comestibile `n anumite p\r]i ale lumii. De[i eram foarte emo]ionat\ `n fa]a juriului, mi-a venit sufletul la loc c`nd a trebuit s\-i conving c\ clientul meu avea dreptate [i m-am sim]it u[urat\ c`nd juriul a acordat reclamantului numai desp\gubiri nominale. {i peste ani, Bill tot mai continua s\ glumeasc\ pe seama cazului fundul [obolanului [i s\-l mimeze pe reclamant pretinz`nd c\ nu mai poate s\-[i s\rute iubita pentru c\ era prea ocupat s\ scuipe. Am continuat, de asemenea, s\ lucrez pentru drepturile copilului. Beryl Anthony, un avocat din El Dorado, mi-a cerut s\-l ajut s\ reprezinte un cuplu care dorea s\ adopte copilul pe care `l aveau `n `ngrijire de doi ani [i jum\tate. Departamentul de Servicii pentru Popula]ie din Arkansas refuzase, cit`nd un amendament ce interzicea p\rin]ilor `ngrijitori s\ adopte copii. ~nt`lnisem aceea[i situa]ie `n Connecticut pe c`nd lucram ca student `n serviciul de ajutor legal. Beryl, c\s\torit cu sora mai mare a lui Vince, Sheila, auzise de la Vince de interesul meu `n asemenea chestiuni. Nu am ratat [ansa de a lucra la acest caz. Clien]ii no[tri, un agent de burs\ local [i so]ia acestuia, aveau mijloacele pentru a finan]a o ac]iune

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 124

124

Istorie trqitq

125

eficient\ la adresa acestei politici. Departamentul de Servicii pentru Popula]ie din Arkansas `[i avea propriii avoca]i, a[a c\ nu a trebuit s\ m\ `ngrijorez c\ am putea ajunge s\ lupt\m `mpotriva procurorului general. Beryl [i cu mine am prezentat m\rturii ale unor exper]i privind fazele dezvolt\rii unui copil [i gradul `n care bun\starea emo]ional\ a acestuia depinde de prezen]a consecvent\ `n prima parte a vie]ii a unei persoane care s\-i ofere afec]iune. L-am convins pe judec\tor ca acordul semnat de p\rin]ii `ngrijitori prin care acceptaser\ s\ nu adopte s\ nu fie aplicat, dac\ termenii acestuia contraveneau intereselor copilului. Am c`[tigat cazul, dar victoria noastr\ nu a modificat politica formal\ a statului privind plasarea copiilor da]i `n `ngrijire, `ntruc`t statul nu a f\cut apel la acea decizie. Din fericire, cazul nostru a servit ca precedent pe care statul l-a adoptat `n cele din urm\. Beryl a fost ales pentru Congres `n 1978, unde a func]ionat timp de paisprezece ani, iar Sheila Foster Anthony a devenit ea `ns\[i avocat. Experien]a mea din acest caz [i din altele m-a convins c\ Arkansas avea nevoie de o organiza]ie la nivel statal, devotat\ ap\r\rii drepturilor [i intereselor copilului. Nu eram singura care g`ndea astfel. Doctor Bettye Caldwell, un profesor de recunoa[tere interna]ional\ `n problema dezvolt\rii copilului, de la Universitatea din Little Rock, a aflat despre munca mea [i mi-a cerut s\ formez o asemenea organiza]ie `mpreun\ cu ea [i cu alte persoane din Arkansas, `ngrijorate de statutul copilului `n acest stat. Am fondat astfel Asocia]ia Sus]in\torilor Copilului [i Familiei din Arkansas, care a ini]iat [i a condus reforme `n sistemul de protec]ie a copilului [i continu\ s\ o fac\ [i ast\zi. Pe c`nd lucram la diverse procese pentru firma Rose [i mai preluam cazuri de drepturile copilului pro bono, am `nv\]at [i despre a[tept\rile [i dorin]ele neexprimate de mai mult ale vie]ii `n Sud. So]iile oficialilor ale[i erau `n permanen]\ luate `n vizor. ~n 1974, Barbara Pryor, so]ia guvernatorului ales, David Pryor, `[i atr\sese o

critic\ dur\ pentru coafura ei nou\, cu p\rul scurt f\cut permanent. ~mi pl\cea Barbara [i consideram c\ aten]ia public\ `ndreptat\ asupra p\rului ei era ridicol\. (Pu]in [tiam eu.) Presupuneam c\, so]ie [i mam\ ocupat\ a trei copii, ea se afla `n c\utarea unui stil mai comod. ~ntr-un act de solidaritate, am decis s\-mi supun p\rul `nc\p\]`nat unui permanent str`ns, care, m\ g`ndeam eu, `l va imita pe cel al Barbarei. A trebuit s\ cer s\ mi se aplice permanentul de dou\ ori pentru a ob]ine rezultatul dorit. C`nd am ap\rut cu p\rul proasp\t frizat, Bill a scuturat din cap [i m-a `ntrebat pentru ce `mi t\iasem [i `mi distrusesem p\rul lung. Unul din motivele pentru care Vince [i Webb `mi deveniser\ buni prieteni era acela c\ am`ndoi m-au acceptat a[a cum eram, adeseori glumind pe seama felului meu p\tima[ de a fi sau explic`ndu-mi cu r\bdare c\ unele dintre ideile mele nu vor putea fi nicic`nd puse `n aplicare. Ne f\cuser\m un obicei din a evada de la birou pentru a lua pr`nzul `mpreun\, adeseori merg`nd la un restaurant italian care se chema Villa. Era un local cu fe]e de mas\ `n p\tr\]ele [i lum`n\ri `n sticle de Chianti, din apropierea Universit\]ii, unde puteam evita obi[nuitele mul]imi de oameni de afaceri. Era distractiv s\ ne povestim `nt`mpl\ri despre b\t\liile duse prin cur]ile de tribunal cu sistemul de drept din Arkansas sau pur [i simplu despre familiile noastre. Desigur, [i acest fapt a ridicat unele spr`ncene. La acea vreme, `n Little Rock femeile nu luau masa cu b\rba]i cu care nu erau c\s\torite. De[i faptul c\ eram so]ia unui politician [i, `n acela[i timp, avocat `n tribunal `i f\cea pe oameni s\ discute despre mine atunci c`nd ie[eam `n public, de obicei nu eram recunoscut\. Odat\, eu [i un alt avocat am luat un mic avion pentru a zbura la Harrison, Arkansas, pentru a pleda `ntr-un caz de acolo, dar, ajun[i pe aeroportul local, nu am g\sit nici un taxi pentru a ne duce la destina]ie. Merge cineva spre Harrison? am `ntrebat. Trebuie s\ ajungem la tribunalul de acolo. F\r\ a se `ntoarce s\ ne priveasc\, s-a oferit un om:

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 126

126

Istorie trqitq

127

Eu merg. Haide]i! Omul conducea o camionet\ veche plin\ cu ustensile, a[a c\ noi st\team `nghesui]i pe bancheta din fa]\, `ndrept`ndu-ne spre Harrison. Am tot mers noi a[a, cu radioul tr`mbi]`nd `ntruna, p`n\ ce a venit momentul [tirilor, iar crainicul a spus: Ast\zi, procurorul general Bill Clinton a spus c\ `l va ancheta pe judec\torul X pentru comportament neadecvat `n exerci]iul func]iunii... Dintr-o dat\, [oferul nostru a ]ipat: Bill Clinton! ~l cunoa[te]i pe nemernicul de Bill Clinton? M-am `nviorat [i am spus: Mda, `l cunosc. De fapt, s`nt c\s\torit\ cu el. Asta a atras aten]ia omului asupra mea, s-a `ntors [i m-a privit pentru prima dat\. E[ti m\ritat\ cu Bill Clinton? Ei bine, este tic\losul meu preferat, iar eu s`nt pilotul lui. ~n momentul acela am observat c\ bunul nostru samaritean purta un disc negru peste unul din ochi. Se numea Jay-cu-un-singur-ochi [i, `n mod cert, `l purtase pe Bill cu avionul peste tot. Speram c\ b\tr`nul Jay conduce la fel de bine cum piloteaz\ [i i-am fost recunosc\toare c`nd ne-a adus la tribunal `n siguran]\, chiar dac\ un pic mai [ifona]i. Anii 1978-1980 au fost printre cei mai dificili, mai emo]ionan]i, mai glorio[i [i mai durero[i din via]a mea. Dup\ at`]ia ani `n care discutaser\m despre felul `n care Bill ar fi putut s\ amelioreze condi]iile de trai din Arkansas, el a ob]inut `n cele din urm\ posibilitatea de a o face, atunci c`nd a fost ales guvernator al statului, `n 1978. Bill [i-a `nceput mandatul de doi ani cu energia unui cal de curse care explodeaz\ prin poarta de start. F\cuse zeci de promisiuni electorale [i a `nceput s\ le `ndeplineasc\ din primele zile ale prelu\rii mandatului. La pu]in timp dup\ aceea, livrase fiec\rui legislator c`te o carte groas\, detaliat\, asupra bugetului [i prezentase ini]iative entuziaste privind crearea unui

nou departament de dezvoltare economic\, reformarea sistemului de asisten]\ medical\ din mediul rural, revizuirea sistemului statal inadecvat de educa]ie [i repararea [oselelor din stat. ~ntruc`t era nevoie de noi surse de venituri pentru a acoperi aceste cheltuieli, `n special cele ce vizau `mbun\t\]irea drumurilor, aveau s\ fie ridicate taxele. Bill [i consilierii lui au considerat c\ oamenii vor accepta o m\rire a taxei de `nmatriculare a ma[inilor, `n schimbul promisiunii unor drumuri mai bune. Dar presupunerea s-a dovedit extrem de eronat\. ~n 1979, am devenit partener la firma de avocatur\ Rose [i m-am devotat cu mult\ energie muncii mele. G\zduiam adesea evenimente sociale `n re[edin]a oficial\ a guvernatorului sau prezidam `nt`lniri ale Comitetului Consultativ de S\n\tate Rural\, pe care Bill `mi ceruse s\-l conduc, ca parte a efortului lui de a `mbun\t\]i accesul la un serviciu de s\n\tate de calitate `n regiunea rural\ din Arkansas. Mi-am continuat colaborarea cu Marian Wright Edelman [i Fondul de Ap\rare a Copilului, scop `n care mergeam la Washington o dat\ la c`teva luni pentru a participa la [edin]ele de consiliu. Pe baza muncii [i a experien]ei c`[tigate `n timpul campaniei sale electorale, pre[edintele Carter m\ numise `n consiliul director al Corpora]iei Serviciilor Legale, pozi]ie care trebuia confirmat\ de Senatul Statelor Unite. Corpora]ia era un program federal non-profit, creat de Congres [i de pre[edintele Nixon, care acorda asisten]\ legal\ celor s\raci. Am lucrat `mpreun\ cu Mickey Kantor, un fost avocat din oficiu, care reprezentase lucr\tori imigran]i din Florida. Mai t`rziu a devenit avocat de succes `n Los Angeles [i a lucrat ca pre[edinte de campanie al lui Bill, `n alegerile preziden]iale din 1992. {i, ca [i cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, eu [i Bill `ncercam s\ avem [i un copil. Am`ndoi iubeam copiii [i to]i cei care au copii [tiu c\ niciodat\ nu e timpul potrivit pentru a `ntemeia o familie. Perioada primului mandat al lui Bill ca guvernator p\rea la fel de nepotrivit\ ca oricare alta. Nu am avut noroc, p`n\ c`nd nu

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 128

128

Istorie trqitq
de o sut\ cincizeci de kilograme, umplut cu ghea]\.

129

am decis s\ ne lu\m o vacan]\ `n Bermude, dovedind `nc\ o dat\ importan]a timpului liber. L-am convins pe Bill s\ participe cu mine la orele Lamaze, un fenomen suficient de nou pentru a-i determina pe mul]i s\ se `ntrebe de ce era guvernatorul lor at`t de hot\r`t s\ fac\ un copil. Pe c`nd eram `ns\rcinat\ `n [apte luni, eram `n tribunal, urm\rind un proces cu Gaston Williamson [i discut`nd cu judec\torul, c`nd am men]ionat c\ Bill [i cu mine frecventam orele de na[tere `n fiecare s`mb\t\ diminea]a. Ce? a explodat judec\torul. L-am sus]inut `ntotdeauna pe so]ul t\u, dar nu cred c\ un b\rbat are ce c\uta acolo unde se na[te un copil! {i nu glumea. Prin aceea[i perioad\, `n ianuarie 1980, spitalul de copii din Arkansas pl\nuia s\ construiasc\ o nou\ sec]ie [i avea nevoie de o sporire de capital prin cre[terea nivelului obliga]iunilor. Doctori]a Betty Lowe, directorul medical al spitalului [i, mai t`rziu, medicul pediatru care a `ngrijit-o pe Chelsea, m-a rugat s\ merg cu un grup de giran]i [i doctori ai spitalului pentru a sus]ine cazul `n fa]a agen]iilor de rating de la New York. M\ f\cusem at`t de mare `nc`t le d\deam emo]ii oamenilor, dar m-am dus [i timp de ani de zile Betty povestea tuturor cum agen]iile de rating au fost de acord cu planurile spitalului numai ca s\ scoat\ afar\ din biroul lor `nainte de a na[te o so]ie de guvernator `ns\rcinat\ `n ultima lun\. ~ntruc`t data na[terii, a[teptat\ prin martie, se apropia, doctorul mi-a recomandat s\ nu mai c\l\toresc, ceea ce m-a f\cut s\ pierd cina anual\ de la Casa Alb\ dat\ `n cinstea guvernatorilor. Bill s-a `ntors `n Little Rock miercuri, 27 februarie, exact c`nd mi se rupea apa. Asta i-a panicat pe el [i pe poli]i[tii din escort\. Bill alerga prin preajm\ cu lista Lamaze a obiectelor pe care trebuia s\ le ia la spital. Aceasta con]inea [i recomandarea de a aduce o pungu]\ de plastic umplut\ cu ghea]\ pentru perioada travaliului. Pe c`nd m\ t`ram spre ma[in\, am observat cum unul dintre poli]i[tii c\lare

`nc\rca `n portbagajul ma[inii un sac negru pentru resturi menajere Dup\ ce am ajuns la spital, a devenit clar c\ trebuia s\ fac o cezarian\, ceea ce nu fusese anticipat. Bill a cerut ca spitalul s\ accepte s\-l lase [i pe el `n sala de opera]ii, un fapt f\r\ precedent. Le-a spus administratorilor c\ fusese cu mama lui pentru a vedea opera]ii [i [tia c\ totul avea s\ fie `n regul\. Faptul c\ era guvernator a ajutat cu certitudine `n a convinge Spitalul Baptist s\-l lase s\ intre. Cur`nd dup\ aceea politica s-a schimbat, permi]`nd ta]ilor s\ asiste la opera]iile cezariene `n sala de na[teri. Na[terea fiicei noastre a fost cel mai miraculos [i mai `nfrico[\tor eveniment din via]a mea. Chelsea Victoria Clinton a venit pe lume cu trei s\pt\m`ni mai devreme, la 27 februarie 1980, la 23.24, spre marea bucurie a lui Bill [i a familiilor noastre. ~n timp ce eu `mi reveneam dup\ opera]ie, Bill a luat-o pe Chelsea `n bra]e [i a purtat-o prin jurul spitalului `n c`teva tururi de apropiere tat\-fiic\. ~i c`nta, o leg\na, o ar\ta m`ndru la toat\ lumea [i, `n general, se comporta de parc\ el ar fi inventat ipostaza de tat\. Chelsea ne-a ascultat de multe ori spun`nd pove[ti despre copil\ria ei. {tia c\ fusese numit\ dup\ versiunea lui Judy Collins a c`ntecului lui Joni Mitchell Chelsea Morning, pe care tat\l ei [i cu mine o ascultaser\m c`nd ne plimbam prin Chelsea, la Londra, cu ocazia vacan]ei minunate pe care o petrecuser\m acolo `n timpul Cr\ciunului din 1978. Bill a spus: Dac\ o s\ avem vreodat\ o fat\, o s\-i spunem Chelsea. {i a continuat s\ c`nte. Chelsea [tie c`t de vr\jit\ am fost de sosirea ei [i c`t de neconsolat\ putea fi atunci c`nd pl`ngea, indiferent c`t de mult o leg\nam. {tie cuvintele pe care i le spuneam `n efortul de a o calma [i, totodat\, de a m\ calma: Chelsea, asta e ceva nou pentru am`ndou\. Nu am mai fost mam\ `nainte, iar tu n-ai mai fost niciodat\ copil. Va trebui s\ ne

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 130

130

Istorie trqitq

131

ajut\m reciproc [i s\ facem tot ce ne st\ `n putin]\ ca s\ o scoatem la cap\t. Devreme, `n diminea]a de dup\ na[terea lui Chelsea, partenerul meu de la firm\, Joe Giroir, a sunat [i m-a `ntrebat dac\ voiam s\ fac o plimbare p`n\ la birou. Glumea, fire[te, dar p`n\ la ora aceea nu `mi convinsesem partenerii s\ adopte formal un plan de concediu de maternitate. De fapt, pe m\sur\ ce sarcina devenea tot mai evident\, ei `[i fereau privirile [i discutau despre orice altceva dec`t despre planurile mele pentru c`nd avea s\ soseasc\ copilul. Totu[i, odat\ n\scut\ Chelsea, mi-au spus c\ pot s\-mi iau liber c`t vreau. Am putut s\-mi iau liber patru luni pentru a sta acas\ cu copilul, dar cu venituri reduse. Ca partener, continuam s\ primesc un salariu de baz\, dar venitul meu depindea de `ncas\rile pe care le ob]ineam [i a sc\zut `n mod natural `n perioada `n care nu mai munceam. Nu am uitat niciodat\ c`t de norocoas\ eram `n compara]ie cu multe alte femei, fiindc\ aveam acest timp liber pentru copilul meu. At`t eu, c`t [i Bill recuno[team necesitatea concediului de maternitate, de preferin]\ pl\tit. Am ie[it din aceast\ experien]\ deci[i s\ ne asigur\m c\ tuturor p\rin]ilor li se va oferi posibilitatea de a sta acas\ cu nou-n\scu]ii lor [i c\ se vor putea baza pe asisten]\ de maternitate c`nd se vor `ntoarce la munc\. De aceea am fost at`t de fericit\ c`nd prima lege semnat\ de Bill atunci c`nd a devenit pre[edinte a fost Legea privind Concediul Medical [i Parental. Locuiam `n re[edin]a guvernatorului, care avea un sistem de sus]inere prev\zut din construc]ie pentru Chelsea. Eliza Ashley, buc\t\reasa de nepre]uit care lucrase `n re[edin]\ de multe decenii, era `nc`ntat\ c\ avea un copil `n cas\. Carolyn Huber, pe care o convinsesem s\ p\r\seasc\ firma Rose pentru a administra re[edin]a pe durata primului mandat al lui Bill, era ca un membru al familiei. Chelsea a ajuns s\ o priveasc\ ca pe o m\tu[\ [i ajutorul acesteia a fost de nepre]uit. Dar niciodat\ nu am luat ca de la sine `n]elese binecuv`nt\rile de care ne bucuram. De `ndat\ ce eu [i Bill

ne-am decis s\ ne `ntemeiem o familie, `ncepusem s\ pl\nuiesc un viitor financiar mai stabil. Banii nu `nseamn\ aproape nimic pentru Bill Clinton. Nu se opune activit\]ii de a face bani sau de a de]ine propriet\]i, ci pur [i simplu nu au constituit nicic`nd o prioritate pentru el. E fericit atunci c`nd are suficient ca s\-[i cumpere c\r]i, s\ mearg\ la film, s\ ias\ la cin\ [i s\ c\l\toreasc\. Ceea ce era numai bine, ]in`nd cont c\ `n postura de guvernator al statului Arkansas nu c`[tiga mai mult de 35 000 de dolari pe an, f\r\ taxe. Acesta era un venit considerabil `n Arkansas, iar noi locuiam `n re[edin]a guvernatorului [i de]ineam un fond oficial de cheltuieli care acoperea mesele, ceea ce f\cea situa]ia [i mai bun\. Dar eu eram `ngrijorat\ c\, `ntruc`t politica reprezint\ o profesie inerent instabil\, trebuia s\ ne construim un c\min adev\rat. S`nt convins\ c\ am mo[tenit `ngrijor\rile de la tat\l meu care de[i era de o zg`rcenie notorie, a f\cut investi]ii de[tepte, [i-a ]inut copiii la colegiu [i a avut parte de o pensie confortabil\. Tata m-a `nv\]at cum s\ urm\resc pia]a de schimburi `nc\ de pe c`nd eram la [coal\ [i `mi amintea adesea c\ banii nu cresc `n copaci. Numai prin munc\ grea, prin economii [i prin investi]ii prudente puteai deveni independent financiar. Totu[i, nu d\dusem prea mare aten]ie economiilor [i investi]iilor p`n\ ce nu am realizat c\, dac\ voiam ca familia mea `n cre[tere s\ aib\ o rezerv\ financiar\, `mi revenea `n mare parte responsabilitatea de a m\ `ngriji de aceasta. Am `nceput s\ caut ocazii de care s\ pot profita. So]ul prietenei mele Diane Blair cuno[tea dedesubturile pie]ei de m\rfuri [i era dispus s\ `mi `mp\rt\[easc\ experien]a. Cu vocea sa grav\, statura impun\toare [i p\rul argintiu, Jim Blair era o figur\ impozant\ [i un avocat de excep]ie, a c\rui list\ de clien]i includea gigantul produselor din carne de pui Tyson Foods. Jim avea [i opinii politice foarte puternice. Era un sus]in\tor fervent al drepturilor civile, se opusese R\zboiului din Vietnam [i `i sus]inuse pe senatorii Fulbright [i McGovern `mpotriva tendin]ei generale.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 132

132

Istorie trqitq

133

Fusese binecuv`ntat cu o personalitate deosebit de cald\ [i cu un sim] al umorului `n]ep\tor. C`nd s-a c\s\torit cu Diane, a g\sit `n aceasta un tovar\[ de suflet. Bill le-a celebrat ceremonia de c\s\torie `n 1979, iar eu le-am fost doamn\ de onoare. Pie]ele de m\rfuri se aflau `n plin av`nt pe la sf`r[itul anilor 70, iar Jim dezvoltase un sistem de nego] care `i aducea o avere. Prin 1978, `i mergea at`t de bine `nc`t [i-a `ncurajat familia [i pe cei mai buni prieteni s\ intre [i ei pe pia]\. Eram dispus\ s\ risc o mie de dolari [i s\-l las pe Jim s\-mi c\l\uzeasc\ afacerile prin intermediul unui agent cu un nume colorat, Robert Red Bone. Red era un fost juc\tor de pocher, iar asta se potrivea perfect, dat\ fiind chemarea sa. Pia]a de m\rfuri nu se aseam\n\ deloc cu pia]a de schimburi de fapt, are mai multe `n comun cu Las Vegas-ul dec`t cu Wall Street-ul. Ceea ce investitorii cump\r\ [i v`nd s`nt promisiuni (cunoscute [i ca futures) de a cump\ra sau a vinde anumite bunuri gr`u, cafea, vite la un pre] fix. Dac\ pre]ul este mai mare atunci c`nd acele m\rfuri s`nt aduse pe pia]\, investitorul c`[tig\ bani. Uneori chiar foarte mul]i bani, fiindc\ fiecare dolar investit poate produce de mai multe ori valoarea sa `n viitor. Fluctua]iile de pre] de c`]iva cen]i s`nt amplificate de mii de ori. Pe de alt\ parte, dac\ pia]a de carne de porc sau de porumb devine supraabundent\, atunci pre]ul scade, iar investitorul pierde o avere. M-am str\duit c`t am putut s\ m\ informez `n leg\tur\ cu op]iunile futures de pe pia]a c\rnii de vit\ [i cu marjele de siguran]\ pe care le puteam lua pentru a face lucurile mai pu]in riscante. Am c`[tigat [i am pierdut bani de-a lungul lunilor ce au urmat [i am continuat s\ urm\resc pia]a `ndeaproape. Pentru un timp, mi-am deschis chiar [i o mic\ afacere de brokeraj `mpreun\ cu o alt\ firm\ de investi]ii din Little Rock. Dar cur`nd dup\ ce am r\mas `ns\rcinat\ cu Chelsea, `n 1979, mi-am pierdut curajul pentru afacerile de noroc. C`[tigurile pe care le acumulaser\m p`n\ atunci ne-au p\rut deodat\ ni[te bani reali pe care `i puteam utiliza pentru educa]ia de

mai t`rziu a copilului nostru. Am p\r\sit masa pariurilor cu 100 000 de dolari. Jim Blair [i ai lui au r\mas `n continuare pe pia]\ [i au pierdut o mare parte din banii pe care `i c`[tigaser\. Profitul mare ob]inut de pe urma investi]iilor mele a fost examinat `ndelung dup\ ce Bill a devenit pre[edinte, de[i nu a fost niciodat\ ]inta unei investiga]ii serioase. Concluzia a fost c\, la fel ca mul]i al]i investitori la acea dat\, fusesem foarte norocoas\. Bill [i cu mine nu fuseser\m `ns\ la fel de noroco[i cu alte investi]ii pe care le efectuaser\m `n acea perioad\. Nu numai c\ am pierdut bani pentru o proprietate numit\ Whitewater Estates, ci investi]ia a atras chiar [i o investiga]ie, cincisprezece ani mai t`rziu, care avea s\ se prelungeasc\ pe perioada pre[edin]iei lui Bill. Totul a `nceput `ntr-o zi din prim\vara lui 1978, c`nd un om de afaceri implicat de mult timp `n politic\, numit Jim McDougal, ne-a abordat pentru a ne propune o afacere sigur\: Bill [i cu mine am intrat `n parteneriat cu el [i cu t`n\ra lui so]ie, Susan, pentru a cump\ra dou\ sute treizeci de acri de teren viran, situat pe malul sudic al r`ului White din nordul statului Arkansas. Planul era s\ `mp\r]im terenul `n mici loturi pentru construirea unor c\su]e de vacan]\, pe care s\ le vindem pentru profit. Pre]ul era de 202 611,20 dolari. Bill `l `nt`lnise pe McDougal `n 1968, pe c`nd Jim lucra `n campania pentru realegerea senatorului William J. Fulbright, la care Bill, pe atunci `n v`rst\ de dou\zeci [i unu de ani, participa ca voluntar pe timpul verii. Jim McDougal era un adev\rat personaj: [armant, spiritual [i excentric c`t era ziua de lung\. ~n costumele sale albe [i cu Bentley-ul s\u albastru, McDougal ar\ta de parc\ tocmai ie[ise dintr-o pies\ a lui Tennessee Williams. ~n ciuda obiceiurilor sale excentrice, avea o reputa]ie foarte solid\. D\dea impresia c\ f\cea afaceri cu toat\ lumea din stat, inclusiv cu impecabilul Bill Fulbright, pe care `l ajutase s\ fac\ o gr\mad\ de bani investind `n propriet\]i imobiliare. Aceste recomand\ri ni s-au p\rut de `ncredere am`ndurora. Bill mai f\cuse o mic\ investi]ie `n

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 134

134

Istorie trqitq

135

afaceri imobiliare cu McDougal cu un an `nainte, investi]ie ce adusese un profit rezonabil, a[a c\, atunci c`nd Jim a sugerat Whitewater, ni s-a p\rut o afacere bun\. Construc]iile de case `n regiunea Ozark din nordul Arkansas-ului erau `n plin\ dezvoltare, datorit\ cererii celor care coborau dinspre Chicago [i Detroit. Atrac]ia spre acele locuri era evident\: p\m`ntul `mp\durit avea taxe de proprietate mici [i se `ntindea peste un peisaj de ]ar\ minunat, `nconjurat de mun]i [i punctat de lacuri [i r`uri care ofereau unele dintre cele mai bune condi]ii de pescuit [i de naviga]ie de agrement din ]ar\. Dac\ totul ar fi mers `n conformitate cu planul prev\zut, `n c`]iva ani ne-am fi recuperat investi]ia, plus un oarecare profit, [i acesta ar fi fost sf`r[itul pove[tii. Am f\cut `mprumuturi la banc\ pentru a cump\ra proprietatea respectiv\, ulterior transfer`nd drepturile de proprietate asupra lui Whitewater Development Company Inc., o entitate separat\ `n care at`t noi, c`t [i familia McDougal de]ineam p\r]i egale. Bill [i cu mine ne consideram investitori pasivi; Jim [i Susan administrau proiectul, de la care se a[tepta s\ se finan]eze singur, o dat\ ce loturile ar fi `nceput s\ se v`nd\. Dar c`nd dezvoltarea investi]iei se afla sub supraveghere, iar loturile erau gata de v`nzare, ratele dob`nzilor atinseser\ cote uluitoare, ajung`nd p`n\ pe la 20% la sf`r[itul deceniului. Oamenii `ncepuser\ s\ nu-[i mai poat\ finan]a un al doilea r`nd de case. Pentru a nu `nregistra o pierdere imens\, am preferat s\ p\str\m Whitewater, aduc`nd ceva `mbun\t\]iri [i construind o cas\-model, `n a[teptarea unui reviriment economic. Din c`nd `n c`nd, de-a lungul anilor care au urmat, Jim ne-a cerut s\ scriem cecuri pentru plata dob`nzilor sau pentru alte contribu]ii, iar noi nu i-am pus nicic`nd la `ndoial\ judecata. Nu realizam din atitudinea lui c\ Jim McDougal se transforma din excentric `n instabil mintal [i c\ `ncepuse s\ se implice `ntr-o serie de afaceri dubioase. Au trecut ani de zile p`n\ c`nd am `nceput s\ afl\m c`te ceva despre via]a dubl\ pe care o ducea.

1980 a fost un an mare pentru noi. Eram p\rin]i, iar Bill candida pentru a fi reales. Contracandidatul s\u `n alegerile primare a fost un fermier pensionar, fost cresc\tor de curcani, `n v`rst\ de [aptezeci [i opt de ani, Monroe Schwarzlose, care a vorbit pe larg `n numele democra]ilor din zona rural\, critic`nd m\rirea taxelor pe ma[ini [i acumul`nd capital pe baza impresiei pe care o aveau unii c\ Bill era rupt de realitatea din Arkansas. Schwarzlose a adunat `n final o treime din voturi. Faptul c\ pre[edin]ia lui Jimmy Carter era inundat\ de probleme nu ajuta defel. Economia ]\rii se scufunda `ncet, pe m\sur\ ce ratele la dob`nzi continuau s\ urce. Administra]ia era concentrat\ asupra unor crize interna]ionale, culmin`nd cu luarea de ostatici `n Iran. Unele dintre aceste probleme s-au f\cut sim]ite p`n\ `n Arkansas `n prim\vara [i `n vara lui 1980, c`nd sute de refugia]i cubanezi cei mai mul]i proveni]i din `nchisorile [i din spitalele de boli mintale ale lui Castro [i ajun[i `n Statele Unite pe vasul de trist\ amintire Mariel au fost trimi[i `n tab\ra de plasament de la Fort Chaffee, Arkansas. Pe la sf`r[itul lui mai, refugia]ii s-au r\sculat [i sute dintre ei au n\v\lit afar\ din fort, `ndrept`ndu-se spre comunitatea din apropiere de Fort Smith. {erifii de ]ar\ [i oamenii din partea locului [i-au `nc\rcat armele [i au r\mas `n a[teptarea m\celului. Situa]ia a fost `nr\ut\]it\ de faptul c\ armata, aflat\ sub imperiul unei doctrine cunoscute drept posse comitatus, nu avea autoritate `n afara bazei sale [i nu avea nici m\car `mputernicire pentru a-i re]ine cu for]a pe de]inu]i, care, de iure, nu erau prizonieri. Bill a trimis trupe c\lare [i oameni din Garda Na]ional\ pentru a-i `nconjura pe cubanezi [i a ]ine situa]ia sub control. Apoi a zburat acolo pentru a supraveghea opera]iunile. Ac]iunile lui Bill au salvat multe vie]i [i au prevenit r\sp`ndirea violen]elor. C`nd Bill s-a `ntors la fa]a locului c`teva zile mai t`rziu pentru a constata consecin]ele, l-am urmat. Mai erau `nc\ semne pe la sta]iile de benzin\: F\r\ rezerve, reveni]i m`ine, iar `n fa]a caselor: Vom trage pentru a ucide. Am participat, de asemenea, la c`teva reuniuni deosebit de tensionate pe care le-a avut Bill cu

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 136

136

Istorie trqitq

137

James Bulldog Drummond, generalul frustrat care se afla la comanda fortului Chaffee, [i cu reprezentan]i ai Casei Albe. Bill solicitase asisten]\ federal\ pentru a men]ine controlul asupra de]inu]ilor, dar generalul Drummond spunea c\ era cu m`inile legate din cauza anumitor ordine primite de sus. Mesajul Casei Albe p\rea s\ fie: Nu v\ pl`nge]i, ci face]i ordine `n mizeria pe care v-am f\cut-o. Bill asta [i f\cuse, dar trebuia s\ pl\teasc\ un mare pre] politic pentru c\ `[i sus]inuse pre[edintele. Dup\ rebeliunile din iunie, pre[edintele Carter `i promisese lui Bill c\ nici un cubanez nu va mai fi trimis `n Arkansas. ~n august, Casa Alb\ [i-a `nc\lcat promisiunea, `nchiz`nd unele tabere de refugia]i din Wisconsin [i Pennsylvania [i trimi]`nd [i mai mul]i refugia]i la Fort Chaffee. Aceast\ r\sturnare de situa]ie a subminat [i mai mult sus]inerea lui Bill Clinton [i a lui Jimmy Carter `n Arkansas. Cei din Sud au o expresie pentru a descrie ceva sau pe cineva al c\rui noroc se schimb\ `n r\u. Devenise clar c\ pre[edin]ia lui Jimmy Carter era mu[cat\ de [arpe. Mai greu de admis era c\ [i guvernarea lui Bill Clinton suferea de aceea[i soart\. Oponentul republican al lui Bill, Frank White, `ncepuse s\ fac\ o campanie negativ\ la adresa lui Bill. Pe fundalul unor imagini cu ni[te cubanezi tuciurii revolta]i, o voce anun]a c\ lui Bill Clinton `i pas\ mai mult de Jimmy Carter dec`t de Arkansas. Ini]ial am ignorat spoturile respective, g`ndindu-m\ c\ toat\ lumea din Arkansas era con[tient\ de ce treab\ bun\ f\cuse Bill prin limitarea violen]elor. Apoi am `nceput s\ adun `ntreb\ri de pe la `ntrunirile de la [coal\ [i de la cluburi civice: De ce i-a l\sat guvernatorul pe cubanezi s\ se r\scoale?, De ce nu i-a p\sat guvernatorului mai mult de noi dec`t de pre[edintele Carter? Spoturi publicitare ca acesta, ce demonstrau puterea mesajului negativ, au devenit tot mai obi[nuite `n anii 80, `n mare parte datorit\ unei strategii utilizate de Comitetul Na]ional Conservator de Ac]iune Politic\ (NCPAC), `nfiin]at de republicani pentru a concepe [i rula publicitate negativ\ peste tot `n ]ar\. Prin octombrie, mi-am dat seama c\

sondajele de opinie care `l ar\tau pe Bill `n frunte ar putea fi gre[ite [i c\ Bill ar putea, de fapt, s\ piard\. Bill folosise un t`n\r dintr-o bucat\, Dick Morris, pentru a se ocupa de sondaje `n campania de succes din 1978, dar nimeni din personalul de campanie nu putuse suferi s\ lucreze cu el, a[a c\ l-au convins pe Bill s\ angajeze pe altcineva `n 1980. L-am chemat pe Morris s\-l `ntreb ce p\rere avea despre ce se `nt`mpla. Mi-a spus c\ Bill se afla `n mare `ncurc\tur\ [i c\ avea s\ piard\ dac\ nu f\cea vreun gest tran[ant, cum ar fi s\ renun]e la taxa pe ma[ini sau s\-l repudieze pe Carter. Nu am reu[it s\ conving pe nimeni s\ ignore sondajele care `l ar\tau pe Bill c`[tig\tor. Bill `nsu[i era nehot\r`t. Nu voia s\ o rup\ `n mod public cu pre[edintele [i nici s\ anun]e o sesiune special\ `n care s\ renun]e la taxa pe ma[ini. A[a c\ pur [i simplu a continuat campania a[a cum era [i a tot `ncercat s\ g\seasc\ explica]ii pentru aleg\tori. Chiar `nainte de alegeri, am avut o conversa]ie tulbur\toare cu unul dintre ofi]erii din Garda Na]ional\, care se aflase `n fruntea unora dintre trupele chemate s\ readuc\ ordinea `n timpul r\scoalei de la Fort Chaffee. El i-a spus lui Bill c\ m\tu[a lui mai `n v`rst\ `i m\rturisise c\ avea s\ voteze cu Frank White, pentru c\ Bill permisese ca r\scoala cubanezilor s\ aib\ loc. C`nd ofi]erul `i explicase c\ el fusese acolo [i [tia c\ guvernatorul Clinton oprise `n fapt r\scoala s\ se extind\, m\tu[a i-a replicat c\ nu era adev\rat, `ntruc`t ea v\zuse la televizor ce se `nt`mplase. Spoturile negative ajunseser\ nu numai s\ ticluiasc\ [tirile, ci chiar s\ contrabalanseze martorii oculari. Acea campanie din 1980, `n care adev\rul `[i `ntorsese capul, m-a convins de puterea extraordinar\ a reclamei negative de a `ntoarce aleg\torii `mpotriva cuiva, prin distorsionarea realit\]ii. Sondajele de final de campanie `l ar\tau pe Bill c`[tig\tor la o distan]\ confortabil\, dar a pierdut cu 52 la 48 de procente. A fost d\r`mat. Camera uria[\ de hotel `n care `[i ]inuse campania era plin\ de prieteni [i de suporteri afla]i `n stare de [oc. A decis c\ avea s\ a[tepte p`n\ `n ziua urm\toare pentru a face orice fel de comentariu public [i mi-a cerut s\ merg [i s\ le mul]umesc tuturor

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 138

138

Istorie trqitq

139

pentru ajutorul acordat [i s\-i invit la re[edin]a guvernatorului `n diminea]a urm\toare. Adunarea din curtea din spate a fost ca un priveghi. Bill pierduse dou\ alegeri o dat\ pentru Congres [i o dat\ pentru men]inerea pozi]iei de guvernator [i mul]i s-au `ntrebat dac\ aceast\ `nfr`ngere nu `l va dobor`. ~nainte de sf`r[itul acelei s\pt\m`ni, ne-am g\sit o cas\ `n cartierul Hillcrest din Little Rock, `n apropiere de unde locuisem `nainte. Casa avea o mansard\ pe care am transformat-o `n cre[\ pentru Chelsea. Bill [i cu mine s`ntem mari admiratori ai caselor vechi [i ai mobilierului tradi]ional, a[a c\ am ie[it la v`n\toare prin magazinele de chilipiruri [i de antichit\]i. C`nd ne-a vizitat Virginia, ne-a `ntrebat de ce ne plac at`t de mult lucrurile vechi. Dup\ cum ne explica ea, mi-am petrecut `ntrega via]\ `ncerc`nd s\ scap de casele [i lucrurile vechi. C`nd [i-a dat seama de preferin]ele noastre, ne-a trimis bucuroas\ o canapea `n stil victorian pe care o ]inea de ani de zile `n garaj. Chelsea a fost singurul punct luminos din existen]a noastr\ `n lunile care au urmat dup\ alegeri. Era prima nepoat\ care ap\rea `n familiile noastre, a[a c\ mama lui Bill a fost mai mult dec`t fericit\ s\ fac\ munca de baby-sitter, ca de altfel [i p\rin]ii mei, atunci c`nd au sosit `n vizit\. ~n noua cas\ pe care o cump\raser\m s-a s\rb\torit prima aniversare a lui Chelsea, tot acolo a f\cut primii pa[i, a `nv\]at s\ vorbeasc\ [i i-a dat tat\lui ei o lec]ie despre pericolele unor activit\]i simultane. ~ntr-o zi, Bill o ]inea `n bra]e `n timp ce privea un meci de baschet la televizor, vorbind la telefon [i complet`nd un careu de cuvinte `ncruci[ate. C`nd Chelsea a v\zut c\ nu mai poate s\-i atrag\ aten]ia, l-a mu[cat de nas. Bill [i-a luat o slujb\ la Wright, Lindsey [i Jennings, o firm\ de avocatur\ din Little Rock. Unul dintre noii lui colegi, Bruce Lindsey, i-a devenit unul dintre cei mai apropia]i confiden]i. Dar `nainte ca Frank White s\ se mute `n re[edin]\, Bill se afla deja neoficial `n campanie pentru a-[i relua postul.

Presiunile exercitate asupra mea pentru a m\ conforma conven]iilor sociale crescuser\ drastic pe vremea c`nd Bill fusese guvernator `ntre 1978 [i 1980. Puteam s\ trec neobservat\, considerat\ doar pu]in nonconformist\, pe vremea c`nd eram so]ia procurorului general, dar, ca Prim\ Doamn\ a Arkansas-ului, am fost pus\ `n prim-plan [i m-am aflat adesea `n lumina reflectoarelor. {i pentru prima dat\ mi-am dat seama de felul `n care op]iunile mele puteau avea influen]\ asupra viitorului politic al so]ului meu. P\rin]ii m-au `nv\]at s\ privesc calit\]ile interioare ale oamenilor, nu felul `n care se `mbrac\ sau titlurile pe care le poart\. Ca atare mi-a fost oarecum dificil s\ `n]eleg importan]a pe care o au conven]iile pentru al]ii. Am constatat cu uimire c\ unii aleg\tori din Arkansas se sim]iser\ ofensa]i de faptul c\ `mi p\strasem numele de domni[oar\. Pentru c\ [tiam c\ aveam propriile interese profesionale [i nu voiam s\ creez nici o confuzie sau conflict de interese cu cariera politic\ a so]ului meu, mi se p\rea normal s\ continuu s\ folosesc numele meu de domni[oar\. Pe Bill nu `l deranja acest aspect, dar pe mamele noastre, da. Virginia a `nceput s\ pl`ng\ c`nd Bill i-a spus despre asta, iar mama ne adresa scrisorile cu Domnul [i Doamna Bill Clinton. Miresele care `[i p\strau numele de domni[oar\ deveniser\ mai numeroase `n anumite regiuni prin anii 70, dar erau `nc\ o raritate `n cea mai mare parte a ]\rii. {i asta includea [i Arkansas-ul. Era o decizie personal\, un mic (credeam eu) gest de afirmare a faptului c\, de[i luam `n serios uniunea noastr\, r\m`neam eu `ns\mi. Eram, de asemenea, pragmatic\. C`nd ne-am c\s\torit, eu predam, reprezentam cazuri `n instan]\, publicam [i ]ineam discursuri sub numele de Hillary Rodham. Mi-am p\strat numele dup\ ce Bill a fost ales `n pozi]ie oficial\ `n parte pentru c\ m-am g`ndit c\ asta ne-ar putea ajuta s\ evit\m conflictele de interese. {i exist\ un caz pe care cred c\ l-a[ fi pierdut dac\ a[ fi luat numele lui Bill. ~l ajutam pe Phil Carroll s\ apere o companie care vindea [i transporta pe calea ferat\ bu[teni trata]i cu creozot. Pe c`nd era

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 140

140

Istorie trqitq

141

desc\rcat la destina]ie un transport, bu[tenii s-au desf\cut din suporturile lor de pe vagoane [i i-au r\nit pe unii muncitori ai companiei care `i cump\rase. Procesul care a urmat s-a ]inut `n fa]a unui judec\tor acuzat de conduit\ necorespunz\toare, `n special datorit\ familiariz\rii sale excesive cu alcoolul. Conform legisla]iei din Arkansas, investiga]iile au fost conduse de procurorul general, adic\ de so]ul meu. Judec\torul, care m\ cuno[tea doar ca domni[oara Rodham, m\ urm\rea `ndeaproape, f\c`nd adeseori comentarii de genul ce bine ar\]i ast\zi sau vino mai aproape, s\ te v\d mai bine. La sf`r[itul prezent\rii cazului de c\tre reclamant, Phil s-a orientat spre o decizie direct\ `n favoarea clientului nostru, `ntruc`t nu existase nici o prob\ care s\ dovedeasc\ vinov\]ia acestuia `n neglijen]a ce cauzase accidentul. Judec\torul a fost de acord [i a admis mo]iunea. Eu [i Phil ne-am f\cut bagajele [i ne-am `ntors la Little Rock. C`teva zile mai t`rziu, unul dintre procurorii pentru un alt caz m-a sunat s\-mi spun\ ce se `nt`mplase c`t juriul ie[ise s\ dea verdictul. Judec\torul `ncepuse s\-i chestioneze pe avoca]ii din jur cu privire la ancheta lui Bill Clinton, spun`ndu-le c`t de nedrept\]it se sim]ea. ~n final, unul dintre ei l-a `ntrerupt [i i-a spus: Domnule judec\tor, o [ti]i pe doamna avocat care a fost aici, Hillary Rodham? Este so]ia lui Bill Clinton. Ei, fir-ar s\ fie, dac\ a[ fi [tiut asta, a exclamat judec\torul, nu ar fi ob]inut niciodat\ acel verdict direct! ~n iarna de dup\ `nfr`ngerea lui Bill, c`]iva prieteni [i sus]in\tori au venit s\-mi vorbeasc\ despre posibilitatea de a folosi numele de Clinton drept nume de familie. Ann Henry mi-a spus c\ unii oameni fuseser\ deranja]i s\ primeasc\ invita]ii la diferitele evenimente de la re[edin]a guvernatorului `n numele guvernatorului Bill Clinton [i al lui Hillary Rodham. Anun]ul na[terii lui Chelsea, care prezenta de asemenea cele dou\ nume ale noastre, furnizase aparent un alt subiect fierbinte de conversa]ie prin stat. Oamenii din Arkansas au reac]ionat fa]\ de mine `ntr-un mod similar celui `n

care reac]ionase soacra mea c`nd m-a v\zut prima dat\: eram o ciud\]enie din cauza rochiei, manierelor nordiste [i a utiliz\rii numelui de domni[oar\. Jim Blair glumise despre elaborarea unui scenariu complex pe treptele Capitoliului. Bill urma s\-[i pun\ piciorul pe grumazul meu, s\ m\ apuce de p\r [i s\ rosteasc\ ceva de genul: Femeie, de acum `nainte o s\ por]i numele meu de familie [i cu asta basta! Steagurile aveau s\ fluture, s-ar fi incantat imnuri, iar numele ar fi fost schimbat. Vernon Jordan sosise `n ora[ pentru un discurs [i m-a `ntrebat dac\ voiam s\-i preg\tesc micul dejun, inclusiv gri[, `n casa noastr\, `n diminea]a urm\toare. ~n buc\t\rioara noastr\, `nghesuit pe un sc\unel prea mic, a m`ncat din gri[ul instant pe care i-l preg\tisem [i m-a `ndemnat s\ `ncep de `ndat\ lucrul care trebuia f\cut: s\-i folosesc numele lui Bill. Singura persoan\ care nu `mi ceruse, nici m\car nu `mi vorbise despre aceasta era so]ul meu. El spunea c\ numele meu m\ privea doar pe mine [i nu credea c\ viitorul lui politic depindea `n vreun fel de acesta. M-am decis c\ era mai important pentru Bill s\ devin\ din nou guvernator, dec`t pentru mine s\-mi p\strez numele de domni[oar\. A[a c\ atunci c`nd, la cea de a doua aniversare a lui Chelsea, Bill [i-a anun]at inten]ia de a candida pentru un alt mandat, am `nceput s\-mi spun Hillary Rodham Clinton. Campania din 1982 a fost un efort de familie. Am `nc\rcat-o pe Chelsea, cu trusa de scutece cu tot, `ntr-o ma[in\ mare condus\ de un adev\rat prieten, Jimmy Red Jones, [i am condus de-a lungul statului. Am `nceput `n sud, unde prim\vara mijea pe sub pini, [i am sf`r[it `n Fayetteville `ntr-o furtun\ de z\pad\. Mi-a pl\cut `ntotdeauna s\ merg cu cortul [i s\ c\l\toresc prin Arkansas, oprindu-m\ pe la magazine de ]ar\, depozite cu v`nzare [i terase cu barbecue. Este ca un proces continuu de `nv\]are a naturii umane, inclusiv a propriei persoane. Fusesem surprins\ atunci c`nd, merg`nd din u[\ `n u[\ pentru campania lui Bill din 1978, g\sisem femei care `mi

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 142

142

Istorie trqitq

143

spuneau c\ so]ii lor merseser\ la vot pentru ele sau `nt`lnisem americani de origine african\ care credeau c\ mai exist\ tax\ pentru vot. ~n 1982, cu Chelsea `n bra]e sau ]in`ndu-ne de m`n\, am mers `n sus [i `n jos pe str\zi pentru a `nt`lni aleg\torii. ~mi amintesc cum am `nt`lnit ni[te tinere mame `n or\[elul Bald Knob. C`nd le-am spus c\ b\gam m`na `n foc c\ se distrau de minune vorbind cu copiii lor, una dintre ele m-a `ntrebat: De ce s\ vorbesc cu ea? Oricum nu `mi poate r\spunde. {tiam de pe vremea studiilor mele la Yale asupra copilului [i de la mama mea c`t era de important s\ le vorbe[ti [i s\ le cite[ti copiilor pentru a le dezvolta vocabularul. Totu[i, c`nd am `ncercat s\ le explic asta, femeile s-au ar\tat politicoase, dar ne`ncrez\toare. Dup\ alegerea lui Bill din 1982, la re[edin]a oficial\ s-a `ntors un guvernator mai umil [i mai matur, de[i nu mai pu]in hot\r`t s\ realizeze c`t mai mult posibil `n doi ani. {i era at`t de mult de f\cut! Arkansas-ul era un stat s\rac, ultimul sau aproape ultimul din multe puncte de vedere, de la procentul de absolven]i de colegiu [i p`n\ la venitul pe locuitor. ~l ajutasem pe Bill la reforma din s\n\tate `n perioada primului s\u mandat, stabilind cu succes o re]ea de clinici rurale, reu[ind s\ recrut\m mai mul]i doctori, asistente [i moa[e `n zonele rurale `n ciuda opozi]iei societ\]ii medicale din stat. C`nd guvernatorul White a `ncercat s\-[i ]in\ promisiunea f\cut\ `n campania din 1980 de a dizolva re]eaua, oamenii au n\v\lit `n Capitoliu pentru a protesta, iar White a trebuit s\ renun]e. Bill [i cu mine eram de p\rere c\ Arkansas-ul nu va prospera niciodat\ f\r\ o reform\ din temelii a sistemului s\u educa]ional. Bill a anun]at c\ va `nfiin]a un Comitet de Standarde de Educa]ie, cu scopul de a recomanda reforme radicale `n `nv\]\m`nt, [i a vrut ca eu s\ conduc acest for. Prezidasem deja Comitetul de S\n\tate Rural\, iar Bill mi-a cerut s\ m\ ocup de educa]ie pentru c\ voia s\ dea `n felul acesta un semnal despre seriozitatea inten]iilor lui. Nimeni, nici m\car eu, nu am crezut c\ era o idee bun\. Dar Bill nu voia s\ aud\ de un refuz.

Prive[te partea frumoas\ a lucrurilor, a spus el. Dac\ vei avea succes, prietenii no[tri se vor pl`nge c\ ai fi putut face chiar mai mult. Iar inamicii, c\ ai mers prea departe. Dac\ nu vei realiza nimic, prietenii vor spune: Nu ar fi trebuit niciodat\ s\ se bage `n afacerea asta, iar inamicii: Vezi, nu a fost `n stare s\ realizeze nimic! Bill era convins c\ luase o decizie corect\ [i, `n cele din urm\, am acceptat. Din nou fusese o mi[care politic\ riscant\. Perfec]ionarea sistemului educa]ional cerea o cre[tere a taxelor nicic`nd o idee popular\. Comitetul, care num\ra cincisprezece membri, a recomandat de asemenea ca elevii s\ fie supu[i unor teste standardizate, incluz`nd unul ce trebuia trecut dup\ clasa a opta. Dar punctul de r\scruce al planului de reforme propus l-a constituit testarea obligatorie a profesorilor. De[i aceast\ m\sur\ a revoltat sindicatul profesorilor, grupurile pentru drepturi civile [i alte grup\ri de o importan]\ vital\ pentru Partidul Democrat `n Arkansas, am sim]it c\ nu putem totu[i evita acest pas. Cum ne puteam a[tepta ca elevii s\ aib\ rezultate bune la nivel statal, c`nd uneori profesorii lor l\sau de dorit? Dezbaterea devenise at`t de `ncins\, `nc`t un bibliotecar de la o [coal\ mi-a spus c\ eram mai jos dec`t p`ntecele unui [arpe. Am `ncercat s\-mi reamintesc c\ nu eram criticat pentru ceea ce eram eu, ca individ, ci pentru ceea ce reprezentam. Aprobarea de c\tre legislativ a pachetului de reforme [i acordarea fondurilor necesare pentru implementarea acestora s-a transformat `ntr-o lupt\ pe via]\ [i pe moarte `ntre diferitele grupuri de interese. Profesorii erau `ngrijora]i pentru posturile lor. Legislatorii reprezent`nd zonele rurale s-au `nsp\im`ntat c\ planul va consolida micile lor districte [colare. ~n mijlocul `nv\lm\[elii generale, m-am prezentat `n fa]a unei sesiuni comune a Senatului [i Camerei legislative din Arkansas [i am pledat pentru aducerea de `mbun\t\]iri tuturor [colilor, mari [i mici. Din nu [tiu ce motiv probabil o combina]ie `ntre o `nclina]ie nativ\ [i mult\ experien]\ vorbitul `n public a fost dintotdeauna unul din punctele mele forte. Am r`s

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 144

144

Istorie trqitq

145

atunci c`nd Lloyd George, reprezentantul regiunii rurale Yell County, a anun]at mai t`rziu adunarea: Ei bine, prieteni, se pare c\ nu l-am ales pe acel Clinton care trebuia! A fost un alt exemplu al fenomenului pe care eu `l numesc sindromul c`inelui vorbitor. Unii oameni s`nt `nc\ uimi]i c\ o femeie (fie ea [i so]ie de guvernator, de director de companie, de vedet\ de sport sau de c`nt\re] rock) `[i poate ]ine firea `n momente de presiune [i poate vorbi `ntr-o manier\ articulat\ [i bine informat\. C`inele poate vorbi! De fapt, adeseori constituie un avantaj ca publicul pe care inten]ionezi s\ `l convingi de un anumit lucru s\ te subaprecieze la `nceput. A[ fi fost `n stare s\ latru `ntregul meu discurs pentru a garanta succesul reformei educa]iei! Am c`[tigat c`teva voturi [i am pierdut alte c`teva [i a trebuit s\ ne judec\m la tribunal cu sindicatul profesorilor. Dar, pe la sf`r[itul mandatului lui Bill, Arkansas-ul avea un plan bine stabilit de ridicare a standardelor educa]ionale, zeci de mii de copii aveau [ansa de a-[i realiza poten]ialul de `nv\]are, iar profesorii ob]inuser\ o cre[tere a salariilor dorit\ cu disperare. Am fost pl\cut impresionat\ mai ales c`nd Terrel Bell, secretar la Educa]ie `n administra]ia Reagan, a l\udat planul de reforme din Arkansas, coment`nd c\ Bill se dovedise un lider de frunte `n educa]ie. Succesul public al reformei legislative a educa]iei a fost urmat de o provocare personal\ devastatoare. ~n iulie 1984, am primit un telefon pe la mijlocul s\pt\m`nii de la Betsey Wright, care devenise [efa de personal a lui Bill `n 1983, dup\ realegerea lui. Mi-a spus c\ Bill se afla `n drum spre mine. Tocmai terminasem masa cu ni[te prieteni, a[a c\ m-am scuzat [i am ie[it `n fa]a restaurantului pentru a-l a[tepta pe Bill. Am stat `n ma[in\ `n timp ce `mi spunea c\ poli]ia de stat tocmai `l anun]ase c\ fratele s\u Roger se afla sub supravegherea lor. Poli]ia `l filmase pe c`nd `i vindea droguri unui informator. Directorul poli]iei `i spusese lui Bill c\ puteau fie s\-l aresteze imediat, fie s\ adune acuza]ii [i

s\-l constr`ng\ s\ spun\ cine era furnizorul, adev\rata ]int\ a poli]i[tilor. Roger vindea, sus]inea el, pentru a-[i finan]a obiceiul serios de a consuma cocain\. Directorul `l `ntrebase dup\ aceea pe Bill ce era de f\cut. Bill i-a r\spuns c\ nu avea de ales. Opera]iunea `mpotriva lui Roger trebuia s\-[i urmeze cursul. Ca frate mai mare `ns\, era torturat de ideea c\ fratele lui va intra, `n cel mai bun caz, la pu[c\rie, iar `n cel mai r\u caz va sf`r[i dintr-o supradoz\ de droguri. Bill [i cu mine ne-am sim]it foarte vinova]i c\ nu observaser\m nici un semn al abuzului de droguri la Roger [i c\ nu f\cuser\m nimic s\-l `mpiedic\m. Ne `ngrijora mai ales faptul c\ aceste ve[ti pe care Bill le [tiuse dinainte o vor r\ni profund pe mama lui. ~n cele din urm\, a[teptarea a luat sf`r[it. Roger a fost arestat [i acuzat de posesie [i de v`nzare de cocain\. Bill le-a explicat [i lui Roger, [i Virginiei c\ [tiuse despre anchet\, dar se sim]ise obligat s\ nu-i spun\ nimic mamei sale sau s\-[i avertizeze fratele. Virginia a fost [ocat\ de acuza]ii [i de faptul c\ Bill [i cu mine [tiuser\m c\ Roger avea s\ fie trimis la pu[c\rie. De[i `i `n]elegeam durerea [i m`nia, credeam cu adev\rat c\ Bill luase decizia cea bun\ c`nd nu-[i informase familia. Roger a acceptat s\ vad\ un psiholog `nainte de a fi dus s\-[i isp\[easc\ pedeapsa. ~n decursul acelor [edin]e, Roger a m\rturisit c`t de mult `[i ur`se tat\l, iar Virginia [i Bill au aflat pentru prima oar\ c`t de profund fusese afectat Roger de alcoolismul [i de violen]a tat\lui s\u. Bill [i-a dat seama c\ Roger, tr\ind `n starea sa de alcoolism, dar neg`nd-o [i, ca atare, t\inuind-o, trebuia s\ suporte ni[te consecin]e a c\ror rezolvare avea s\ dureze mul]i ani. Aceasta a fost una dintre multele probleme de familie c\rora a trebuit s\ le facem fa]\. Chiar [i cele mai solide c\snicii pot fi zguduite de necazuri. ~n anii ce au urmat aveam s\ ne mai `nt`lnim cu episoade tulburi, dar am fost hot\r`]i s\ le dep\[im pe toate.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 146

146

Istorie trqitq

147

~ncep`nd cu 1987, mai mul]i lideri din Partidul Democrat l-au tot `ndemnat pe Bill s\ `ncerce s\ candideze la pre[edin]ie `n 1988, c`nd al doilea mandat al lui Ronald Reagan avea s\ se termine. At`t Bill, c`t [i eu speram c\ senatorul Dale Bumpers se va decide s\ candideze, [i chiar am crezut c\ o va face. Fusese guvernator [i senator de prim\ clas\ [i ar fi putut fi un candidat na]ional excep]ional. Pe la sf`r[itul lui martie, `ns\, el s-a decis s\ nu candideze. Interesul fa]\ de Bill a crescut atunci, iar el m-a `ntrebat ce p\rere aveam despre aceast\ posibilitate. Nu credeam c\ ar trebui s\ candideze [i i-am spus-o. Se p\rea c\ vicepre[edintele Bush avea s\ fie nominalizat succesor al lui Reagan, candid`nd ca un fel de substitut al lui Reagan `n al treilea mandat. Mi se p\rea c\ Bush va fi greu de `nvins. Dar mai existau [i alte motive. Bill fusese ales `n 1986 pentru un al patrulea mandat ca guvernator [i acesta ar fi fost primul mandat de patru ani de la Reconstruc]ie. Nu fusese `nc\ pre[edinte al Consiliului Director Democrat [i tocmai preluase pre[edin]ia Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor. Avea doar patruzeci de ani. Mama sa avea probleme `n meseria de asistent\, iar fratele s\u se afla `n proces de readaptare la via]a normal\, dup\ ce ie[ise din `nchisoare. Dac\ toate acestea nu erau de ajuns, tata tocmai suferise un atac de cord, a[a c\ p\rin]ii mei se mutaser\ la Little Rock pentru ca eu [i Bill s\-i putem ajuta. Am considerat c\ nu era momentul potrivit [i i-am spus lui Bill c\ nu eram convins\. O zi spunea c\ va candida, `n ziua urm\toare era gata s\ renun]e. ~n cele din urm\, l-am convins s\-[i fixeze o dat\ p`n\ la care va lua o decizie. Oricine `l cunoa[te pe Bill `n]elege c\ lui trebuie s\ i se traseze o limit\, altfel va continua s\ exploreze fiecare aspect pro sau contra. A ales data de 14 iulie [i a rezervat o camer\ la un hotel pentru a-[i anun]a decizia oricare ar fi fost aceasta. C`]iva prieteni de prin ]ar\ au venit s\ i se al\ture cu o zi `nainte. Unii `l `mpingeau s\ candideze, `n timp ce al]ii considerau c\ era prematur [i c\ mai trebuia s\ a[tepte. Bill analiza fiecare punct de vedere. Am considerat un indiciu important faptul c\ el `nc\ mai dezb\tea,

cu dou\zeci [i patru de ore `nainte de a-[i comunica public decizia. Asta `mi spunea c\ `nclina `mpotriva candidaturii, dar c\ nu era `nc\ preg\tit s\ `nchid\ aceast\ porti]\. S-a scris mult despre decizia lui de a nu candida, dar `n cele din urm\ totul s-a limitat la un singur cuv`nt: Chelsea. Carl Wagner, un vechi activist democrat [i tat\ al unei fiice unice, i-a spus lui Bill c\ `[i va transforma pur [i simplu copilul `ntr-un orfan. Mickey Kantor i-a transmis practic acela[i mesaj pe c`nd st\tea de vorb\ cu Bill `n veranda re[edin]ei guvernatorului. Chelsea a ie[it afar\ [i l-a `ntrebat pe Bill despre planurile noastre de vacan]\. C`nd Bill i-a spus c\ aceste planuri s-ar putea s\ nu mai existe dac\ se va decide s\ candideze, Chelsea l-a privit [i a zis: Atunci eu [i mama o s\ mergem f\r\ tine. Asta a pecetluit decizia lui Bill. Chelsea `ncepea s\ `n]eleag\ ce `nseamn\ s\ ai un tat\ aflat `n ochii publicului. C`nd era mic\ [i Bill era guvernator, nu avea nici cea mai vag\ idee despre munca lui. Odat\, pe c`nd avea vreo patru ani, iar cineva a `ntrebat-o, a r\spuns: Tata vorbe[te la telefon, bea cafele [i ]ine discursuri. Campania pentru postul de guvernator din 1986 a fost prima `n care ea era suficient de mare pentru a o putea urm\ri. Putea citi [i urm\ri [tirile [i era astfel expus\ unora dintre r\ut\]ile pe care politica pare s\ le genereze. Unul dintre contracandida]ii lui Bill era Orval Faubus, fost guvernator de trist\ amintire, care sfidase un ordin al tribunalului prin care se cerea alc\tuirea unor clase mixte la Liceul Central din Little Rock, `n 1957. Pre[edintele Eisenhower trimisese trupe pentru a restabili legea. ~ntruc`t eram `ngrijorat\ `n leg\tur\ cu ce ar fi putut spune sau face Faubus [i sus]in\torii lui, Bill [i cu mine am `ncercat s\ o preg\tim pe Chelsea pentru ce ar fi putut auzi despre tat\l sau mama ei. St\team `n jurul mesei la cin\ [i jucam anumite roluri `n fa]a ei, pretinz`nd c\ ne aflam `n mijlocul unor dezbateri, unul din noi fiind un oponent politic care `l critica pe Bill c\ nu fusese un bun guvernator. Ochii lui Chelsea s-au f\cut

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 148

148

Istorie trqitq

149

mari la auzul ideii c\ cineva ar putea spune lucruri rele despre t\ticul ei. ~mi pl\cea mult `ndr\zneala de care d\dea dovad\ Chelsea, de[i nu era `ntotdeauna u[or. Prin preajma Cr\ciunului 1988, am mers s\ v`nez ra]e cu doctorul Frank Kumpuris, distins chirurg [i bun prieten al meu, care m\ invitase s\ m\ al\tur lui, celor doi fii ai s\i, Drew [i Dean, medici de asemenea, [i altor prieteni de-ai lor, la cabana lor de v`n\toare. Nu mai tr\sesem cu pu[ca de pe vremea zilelor petrecute cu tata la lacul Winola, dar mi-am spus c\ ar fi distractiv. {i astfel m-am trezit st`nd ad`nc cufundat\ `n apa `nghe]at\, a[tept`nd zorile `n estul Arkansas-ului. C`nd soarele s-a ridicat pe cer, ra]ele mi-au zburat deasupra capului [i am tras la noroc, lovind o ra]\ dungat\. C`nd am ajuns acas\, Chelsea m\ a[tepta, scandalizat\ s\ afle, c`nd se sculase de diminea]\, c\ plecasem s\ ucid pe m\mica sau pe t\ticul vreunei biete r\]u[te. Eforturile mele de a-i explica cum st\teau lucrurile au fost inutile. Nu a mai vorbit cu mine toat\ ziua. De[i Bill se decisese s\ nu mai candideze `n 1988, nominalizatul din partea Partidului Democrat, guvernatorul de Massachusetts, Michael Dukakis, i-a cerut lui s\ ]in\ discursul de nominalizare de la Conven]ia Democrat\ din Atlanta. ~ntreaga poveste s-a dovedit un fiasco. Dukakis [i echipa sa au rev\zut [i au aprobat dinainte fiecare cuv`nt din textul lui Bill, dar discursul a fost mai lung dec`t se a[teptaser\ delega]ii [i re]elele de televiziune. Unii dintre cei prezen]i au `nceput s\ strige la Bill s\ termine mai repede. A fost o prezentare umilitoare `n fa]a na]iunii [i mul]i observatori au presupus c\ viitorul politic al lui Bill era compromis. Cu toate acestea, opt zile mai t`rziu el se afla la emisiunea lui Johnny Carson, Tonight Show, glumind pe seama propriei erori [i c`nt`nd la saxofon. O alt\ revenire. Dup\ ce Bill a fost reales guvernator `n 1990, democra]i de pretutindeni din ]ar\ l-au abordat `nc\ o dat\ pentru a-i cere s\ candideze la pre[edin]ie. ~ncurajarea primit\ ar\ta c\ George H.W. Bush

pierduse contactul cu realitatea celor mai mul]i americani. De[i popularitatea lui Bush r\m\sese astronomic\ dup\ R\zboiul din Golf, consideram c\ performan]ele lui pe plan intern `n special `n economie `l f\ceau vulnerabil. Realizasem c`t de str\in era pre[edintele Bush de cele mai multe probleme cu care se confrunta America atunci c`nd am discutat cu el la summit-ul despre educa]ie cu to]i guvernatorii, la Charlottesville, Virginia, `n septembrie 1989. Ca so]ie a copre[edintelui democrat al summit-ului, din partea Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor, am fost a[ezat\ al\turi de pre[edintele Bush, `n cadrul unei cine festive la Monticello. Aveam o rela]ie cordial\ [i ne vedeam frecvent la Casa Alb\ sau la `nt`lnirile anuale ale guvernatorilor. Am discutat despre sistemul de s\n\tate american. I-am spus c\ era cel mai bun sistem din lume dac\ aveai nevoie de un transplant de inim\, dar nu [i dac\ voiai ca un copil s\ supravie]uiasc\ primei sale anivers\ri. Rata mortalit\]ii infantile la acea dat\ ne plasa `n urma a optsprezece alte ]\ri industrializate, inclusiv Japonia, Canada [i Fran]a. Pre[edintele Bush s-a ar\tat ne`ncrez\tor [i mi-a spus: Nu se poate s\ ai dreptate `n privin]a asta. V\ voi prezenta statisticile care o dovedesc, i-am spus. O s\ ]i le ar\t pe ale mele, mi-a r\spuns. ~n ziua urm\toare, `n timpul unei [edin]e cu guvernatorii, i-a strecurat o not\ lui Bill. Spune-i lui Hillary c\ a avut dreptate. De data asta am crezut c\ Bill trebuia s\ se g`ndeasc\ bine dac\ voia s\ candideze sau nu. ~n iunie 1991, a participat la Conferin]a anual\ Bilderberg `n Europa, conferin]\ ce reunea lideri din toat\ lumea. Dup\ ce i-a ascultat pe oficialii administra]iei Bush justific`ndu-[i politica, m-a sunat s\-mi spun\ ce frustrat a fost de re]etele lor pentru cre[terea economic\ [i, `n general, pentru orice altceva. E o nebunie, mi-a spus. Nu facem nimic ca s\ preg\tim ]ara pentru viitor.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 150

150

Puteam s\ ghicesc at`t din tonul vocii, c`t [i din cuvintele sale c\ se g`ndea deja serios la argumentele pe care le-ar aduce dac\ s-ar fi decis s\ candideze. ~[i `mbun\t\]ise statutul na]ional prin munca depus\ `n cadrul Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor [i prin reputa]ia c`[tigat\ `n Arkansas prin reforma `nv\]\m`ntului, prin bun\starea [i dezvoltarea economic\, considerate un succes. La Conferin]a anual\ a guvernatorilor de la Seattle, `n august, nu am fost surprins\ c`nd unii dintre colegii democra]i i-au spus c\ `l vor sus]ine dac\ se decide s\ candideze. Dup\ Conferin]\, Bill, Chelsea [i cu mine am plecat `ntr-o scurt\ vacan]\ la Victoria [i la Vancouver, `n Canada, ca s\ putem discuta pe `ndelete despre ce ar fi trebuit s\ facem. Chelsea, acum `n v`rst\ de unsprezece ani, era mult mai matur\ dec`t fusese cu patru ani `n urm\ [i gata s\-[i spun\ opiniile. Am`ndou\ am fost de acord: Bill putea fi un bun pre[edinte. Din fericire, campania pentru primul tur avea s\ fie scurt\ [i mai concentrat\ dec`t de obicei, deoarece candida senatorul de Iowa, Tom Harkin, ceea ce `nsemna c\ Bill putea s\ treac\ peste `ntrunirea partidului din Iowa [i s\ mearg\ direct la New Hampshire. Petrecuse mult timp acolo [i credea c\ va putea concura `mpotriva senatorului de Massachusetts, Paul Tsongas, pentru votul noilor democra]i. Pe c`nd analiza cu noi diferitele aspecte pro [i contra, a asigurat-o pe Chelsea c\ programul lui va include toate evenimentele importante din via]a ei, cum ar fi reprezenta]ia anual\ a Baletului din Arkansas cu Sp\rg\torul de nuci, [i c\ vom continua s\ ne petrecem week-end-ul Anului Nou a[a cum o f\ceam de obicei. Nu a[ fi putut prevedea tot ce avea s\ se `nt`mple, dar credeam c\ Bill [tia bine ce trebuia f\cut pentru ]ar\ [i era preg\tit pentru a duce o campanie electoral\ c`[tig\toare. Ne-am g`ndit: Ce avem de pierdut? Chiar [i s\ dea gre[ candidatura lui Bill, vom fi mul]umi]i s\ [tim c\ m\car a `ncercat nu numai s\ c`[tige, dar s\ aduc\ ceva nou pentru America. Ni se p\rea un risc care merita asumat.

ODISEEA CAMPANIEI ELECTORALE


Am nceput s\-mi fac o idee despre ce `nseamn\ s\ supravie]uie[ti unei campanii electorale `n septembrie 1991, c`nd am dat peste Hal Bruno pe coridoarele hotelului Biltmore din Los Angeles. Bruno, un veteran al produc]iei de televiziune [i veche cuno[tin]\ a mea, se afla `n ora[ pentru a c\uta poten]iali candida]i la pre[edin]ie, `n timpul adun\rii de toamn\ a Comitetului Democrat Na]ional. M-a `ntrebat ce mai fac. Cred c\ i-am p\rut foarte confuz\. Nu [tiu. Totul este nou pentru mine. Ai vreo sugestie? Numai una, a spus el. Ai grij\ `n cine te `ncrezi. Ce faci acum e diferit de tot ce ai v\zut `nainte. ~n plus, `ncearc\ s\ profi]i de aceast\ oportunitate! Era un sfat `n]elept, de[i era imposibil s\ te apuci de o `ntreprindere de o asemenea complexitate [i at`t de stresant\ ca o campanie electoral\, f\r\ s\ te `ncrezi `ntr-o mul]ime de oameni. Am `nceput cu o serie de prieteni [i de profesioni[ti `n campanii electorale pe care [tiam c\ ne puteam baza. De `ndat\ ce s-a decis, `n cursul lunii septembrie, s\ candideze, Bill a contactat un grup de consilieri pentru a-[i putea lansa candidatura. Craig Smith, care ne-a ajutat de multe ori, a p\r\sit slujba pe care o avea pentru guvernator [i s-a al\turat opera]iunilor electorale, p`n\ c`nd avea s\ fie pus\ la punct o campanie `n toat\ regula,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 152

152

Istorie trqitq

153

dup\ care a devenit director al opera]iunilor statale. Pe 2 octombrie 1991, mul]i dintre consilierii lui Bill se aflau la Little Rock pentru a-l ajuta s\-[i conceap\ discursul de anun]are a candidaturii, programat s\ aib\ loc `n ziua urm\toare. Scena de haos creativ din re[edin]\ din acea noapte avea s\ fie tipic\ pentru `ntreaga campanie care a urmat. Stan Greenberg, specialistul `n sondaje, [i Frank Greer, consilierul de pres\, `mpreun\ cu Al From, pre[edintele Consiliului de Conducere Democrat (DLC), [i Bruce Reed, directorul politic al DLC, se tot `nv`rteau `n jurul lui Bill zi [i noapte, `ncerc`nd s\-l ajute s\-[i termine discursul care avea s\ fie crucial. Bill telefona, `[i citea discursurile anterioare [i se scufunda printre t\vile cu m`ncare `ntinse pe mas\. Chelsea pe atunci de unsprezece ani , o balerin\ `n devenire, dansa prin camere [i f\cea piruete `n jurul tat\lui s\u [i al oaspe]ilor no[tri p`n\ venea ora de culcare. La patru diminea]a discursul a fost gata. A doua zi, la pr`nz, la Old State House din Little Rock, un Bill Clinton plin de energie st\tea cu Chelsea [i cu mine `n fa]a unei mul]imi de microfoane [i de camere de televiziune declar`ndu-[i inten]ia de a candida la pre[edin]ie. Discursul sintetiza critica lui la adresa administra]iei Bush. Oamenii din clasa de mijloc petrec mai mult timp la lucru, mai pu]in timp cu copiii lor [i aduc acas\ mai pu]ini bani, pentru a pl\ti mai mult pentru s\n\tate, cas\ [i educa]ie. Ratele s\r\ciei s`nt `n cre[tere, str\zile s`nt mai proaste [i mai mul]i copii cresc `n familii desp\r]ite. }ara noastr\ se `ndreapt\ `ntr-o direc]ie gre[it\, iar asta se `nt`mpl\ cu repeziciune. Se poticne[te, `[i pierde direc]ia [i tot ceea ce reu[im s\ ob]inem de la Washington este un statu quo al paraliziei, neglijen]\ [i egoism, nu c\l\uzire [i viziune. Campania pe care voia el s\ o duc\ trebuia s\ fie una a ideilor, nu a sloganelor [i trebuia s\ ofere conducerea care va restabili visul american, va lupta pentru uitata clas\ de mijloc, va furniza mai multe oportunit\]i, va cere mai mult\ responsabilitate de la fiecare dintre noi [i va crea o comunitate puternic\ `n aceast\ mare ]ar\ a noastr\. ~n spatele acestei retorici existau planuri specifice

pe care Bill avea s\ le prezinte pe durata campaniei pentru alegerile primare, pentru a-i convinge pe aleg\torii democra]i c\ el avea cea mai mare [ans\ de a-l `nfr`nge pe pre[edintele Bush. Presa nu i-a dat prea multe [anse lui Bill, nici m\car la alegerile primare, cu at`t mai pu]in la pre[edin]ie. Ini]ial a fost ignorat, catalogat drept un outsider pitoresc, dar obscur, frumu[el [i bine articulat, care, la cei patruzeci [i [ase de ani ai s\i, era prea t`n\r [i lipsit de experien]\ pentru o asemenea treab\. ~ns\, pe m\sur\ ce mesajul s\u de schimbare ajungea la poten]ialii aleg\tori, presa [i sus]in\torii pre[edintelui Bush au `nceput s\-l priveasc\ cu mai mult\ aten]ie pe Bill Clinton. {i pe mine. Dac\ primii patruzeci [i patru de ani din via]a mea au `nsemnat educa]ie, cele treisprezece luni de campanie preziden]ial\ au fost o revela]ie. ~n ciuda tuturor sfaturilor bune pe care le primisem [i a timpului pe care eu [i Bill `l petrecuser\m `n arena politic\, eram totu[i nepreg\ti]i pentru jocul dur al politicii [i al indiscre]iilor ne`ncetate pe care le presupunea candidatura la pre[edin]ie. Bill a trebuit s\-[i sus]in\ peste tot `n ]ar\ credin]ele politice, iar am`ndoi a trebuit s\ `ndur\m inspec]iile am\nun]ite asupra fiec\rui aspect al vie]ilor noastre. A trebuit s\ ne obi[nuim cu o pres\ na]ional\ care nu [tia mai nimic despre noi [i cu at`t mai pu]in de unde veneam. {i a trebuit s\ ne ]inem `n fr`u emo]iile `n lumina reflectoarelor publicului `n decursul unei campanii tot mai acerbe [i mai personalizate. M-am bazat pe ajutorul prietenilor [i al personalului pentru a ne ajuta s\ ie[im `nving\tori. Bill [i-a str`ns o echip\ formidabil\, incluz`ndu-i pe James Carville [i Paul Begala, care concepuser\ campania pentru Senat a lui Harris Wofford din Pennsylvania, `n 1991. James, din Louisiana, fost pu[ca[ marin, s-a `mprietenit de `ndat\ cu Bill. Am`ndoi `[i iubeau r\d\cinile sudiste, `[i adorau mamele [i `n]elegeau c\ politica preziden]ial\ era o lupt\ corp la corp. Paul, un texan talentat care, ocazional, servea drept translator pentru dialectul `nfocat al lui Carville, reunea pasiunea pentru

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 154

154

Istorie trqitq

155

populism cu un angajament pentru civism o combina]ie dificil de sus]inut. David Wilhelm, devenit ulterior director executiv de campanie, era din Chicago [i [tia intuitiv cum s\ c`[tige competi]ia pentru delega]i pe teren, om cu om. Un alt nativ din Chicago, Rahm Emanuel, era o persoan\ cu abilit\]i politice bine [lefuite [i, totodat\, un geniu al colect\rii de fonduri; el a devenit directorul financiar al campaniei. George Stephanopoulos, bursier Rhodes [i ajutor al lui Richard Gephardt, membru al Congresului, a `n]eles care era maniera cea mai rapid\ [i cea mai eficient\ pentru a r\spunde la atacurile politice [i cum s\ preia ofensiva cu presa. Bruce Reed, de asemenea bursier Rhodes, care a venit s\ se al\ture campaniei de la Consiliul de Conducere Democrat, avea un talent special pentru exprimarea ideilor politice complexe `ntr-un limbaj simplu [i conving\tor [i a contribuit semnificativ `n articularea mesajului campaniei lui Bill. DLC [i fondatorul acestuia, Al From, au avut o implicare esen]ial\ `n dezvoltarea politicilor [i a mesajului lui Bill din cadrul campaniei. Bill [i cu mine am contat, de asemenea, pe o devotat\ echip\ din Arkansas, ce `i includea pe Rodney Slater, Carol Willis, Diane Blair, Ann Henry, Maurice Smith, Patty Howe Criner, Carl [i Margaret Whillock, Betsey Wright, Sheila Bronfman, Mack [i Donna McLarty [i mul]i al]ii care [i-au l\sat la o parte vie]ile personale pentru a-l alege pe primul pre[edinte din Arkansas. ~ncepusem s\-mi adun propria echip\ de `ndat\ ce Bill [i-a anun]at candidatura. Aceasta a constituit o `ndep\rtare de la protocolul `n conformitate cu care echipa candidatului controla programul [i mesajul so]iei acestuia. La mine era altfel un lucru care avea s\ se fac\ tot mai sim]it `n lunile ce au urmat. Prima persoan\ pe care am chemat-o `n ajutor a fost Maggie Williams, aflat\ pe atunci `ntr-un program de doctorat la Universitatea din Pennsylvania. Maggie [i cu mine lucraser\m `mpreun\ la Fondul pentru Protec]ia Copilului, `n anii 80. ~i admiram abilit\]ile

de conducere [i de comunicare [i eram `ncrez\toare `n capacitatea ei de a rezolva cu aplomb orice situa]ie care s-ar fi ivit. De[i nu a putut s\ ni se al\ture cu arme [i bagaje p`n\ c\tre sf`r[itul lui 1992, ea [i-a oferit sfatul [i sus]inerea de-a lungul `ntregii campanii. Trei tinere care au `nceput s\ lucreze pentru mine `n timpul acestei campanii au devenit de nepre]uit [i au r\mas cu mine de-a lungul celor opt ani petrecu]i la Casa Alb\. Patti Solis, fiica unor emigran]i mexicani [i o `nfocat\ activist\ politic\, crescuse `n Chicago [i lucrase pentru primarul Richard M. Daley. Nu programase niciodat\ o campanie electoral\, iar eu nu avusesem pe nimeni niciodat\ care s\-mi spun\ ce trebuia s\ fac, unde [i c`nd, dar Patti a devenit firesc programatorul meu, jongl`nd cu provoc\rile politicii [i cu oamenii, preg\tindu-se cu inteligen]\, hot\r`re [i cu mult umor. Ea mi-a condus via]a timp de nou\ ani, devenind un prieten apropiat [i un sfetnic de `ncredere pe care m\ bazez p`n\ ast\zi. Capricia Penavic Marshall, o t`n\r\ avocat\ dinamic\ din Cleveland, era tot fiic\ de emigran]i mama ei din Mexic, iar tat\l, refugiat croat din Iugoslavia lui Tito. C`nd l-a v\zut pe Bill la televizor cu ocazia unui discurs `n 1991, s-a decis c\ voia s\ se implice `n campania lui [i a lucrat multe luni de zile s\ adune delega]i la conven]ia din Ohio. ~n cele din urm\, a fost angajat\ `n echipa mea pentru a face munc\ de avangard\, o treab\ eminamente tinereasc\ [i o experien]\ educa]ional\ de prim rang `n politic\ [i `n via]\. Capricia s-a cufundat `n munca ei ca un adev\rat profesionist [i, `n ciuda unei prime c\l\torii nereu[ite, c`nd m-a a[teptat `n Shreveport pe un alt aeroport dec`t cel care trebuia, am dat lovitura. Inspira]ia de bun augur de care d\dea dovad\ de fiecare dat\ `n situa]ii limit\ i-a fost ei [i mie de folos atunci c`nd a devenit secretara pe probleme sociale a lui Bill, `n perioada celui de-al doilea mandat al lui. Kelly Craighead, o frumoas\ fost\ scufund\toare din California, era deja o experimentat\ planificatoare de `nt`lniri atunci c`nd a devenit directorul meu de c\l\torii, ceea ce `nseamn\ c\ a fost

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 156

156

Istorie trqitq

157

supraveghetorul vie]ii mele pe drumuri. Oriunde am mers `n cei opt ani care au urmat `n jurul cartierului sau al lumii Kelly a fost al\turi de mine. Sloganul ei, E[ec `n planificare, plan e[uat, a devenit mantra campaniei noastre. Nimeni nu a lucrat mai multe ore sau mai din greu pentru a stabili p`n\ [i ultimul detaliu al fiec\rei c\l\torii pe care am `ntreprins-o. Treaba ei era una foarte solicitant\ [i obositoare, cer`nd talentul combinat al unui general [i al unui diplomat. Avea, de asemenea, o intui]ie excelent\, devotament [i spirit `ntreprinz\tor. Faptul c\ [tiam c\ ea se `ngrije[te de programul meu mi-a dat lini[tea necesar\ [i `ncrederea pentru a trece chiar [i prin cele mai dificile momente `n anii petrecu]i la Casa Alb\. Pe l`ng\ to]i tinerii care s-au gr\bit s\-[i ofere ajutorul, Brooke Shearer s-a oferit voluntar s\ c\l\toreasc\ `mpreun\ cu mine. Brooke, so]ul ei, Strobe Talbott, [i `ntreaga ei familie fuseser\ prieteni cu Bill de pe vremea c`nd el [i Strobe erau bursieri Rhodes. De `ndat\ ce eu [i Bill am fost `mpreun\, ei au devenit [i prietenii mei. Iar fiii lor s-au `mprietenit cu Chelsea. Brooke, care tr\ise la Washington [i lucrase `n jurnalism, a venit cu o experien]\ bogat\ din presa na]ional\ [i cu un gust amar l\sat de absurdit\]ile unei campanii electorale. Am `nv\]at repede c\, `n cursa pentru pre[edin]ie, nimic nu este nepermis. Comentarii sau gesturi inocente erupeau `n polemici la doar c`teva secunde dup\ ce erau transmise prin re]elele de [tiri. Zvonurile deveneau povestea zilei. {i, `n timp ce experien]ele noastre trecute ne p\reau nou\ `n[ine ca apar]in`nd istoriei `ndep\rtate, fiecare detaliu al vie]ii noastre era examinat minu]ios [i trecut prin sit\ de parc\ eram un sit arheologic. V\zusem asta `nainte `n campaniile altora: senatorul Ed Muskie ap\r`ndu-[i so]ia `n 1972 [i senatorul Bob Kerrey spun`nd o glum\ picant\ `n 1992, f\r\ s\ realizeze c\ st\tea chiar al\turi de un microfon cu giraf\ l\sat deschis. Dar p`n\ s\ devii tu `nsu]i ]inta luminilor reflectoarelor, pur [i simplu nu `]i po]i imagina c\ldura acestora.

~ntr-o sear\, pe c`nd eu [i Bill ne aflam `n turneu electoral `n New Hampshire, el m-a prezentat unei mul]imi de sus]in\tori. Repovestind cele dou\ decenii de lucru privind problemele copilului, Bill a spus `n glum\ c\ aveam un nou slogan: Cump\r\ unul [i prime[ti unul gratis. A spus-o pentru a explica faptul c\, dac\ ar fi fost ales, aveam s\ devin partener activ `n administra]ia sa [i aveam s\ continuu s\ lupt pentru cauzele pentru care luptasem [i `n trecut. Era o expresie bine g\sit\, iar personalul meu de campanie a preluat-o imediat. Prezentat\ pe larg `n pres\, expresia a c\p\tat `ns\ via]\ proprie, r\sp`ndit\ peste tot drept dovad\ a faptului c\ n\zuiam `n secret s\ devin copre[edinte al\turi de so]ul meu. Nu fusesem suficient de expus\ anterior presei na]ionale pentru a-mi da seama `n ce m\sur\ presa de [tiri era un etalon pentru orice s-ar `nt`mpla `ntr-o campanie. Informa]ia, lu\rile de pozi]ie politice [i citatele erau filtrate prin lentilele jurnali[tilor `nainte de a fi atins publicul. Un candidat nu poate s\-[i transmit\ direct ideile f\r\ a fi trecute prin filtrul presei, iar un ziarist nu poate consemna eficient f\r\ a avea acces la candidat. ~n felul acesta, candida]ii [i reporterii se afl\ `n pozi]ii de adversari, dar, `n acela[i timp, depind unul de altul. E o rela]ie dificil\, delicat\, dar important\, iar eu nu am ajuns s\ o `n]eleg pe deplin niciodat\. Comentariul Cump\r\ unul [i prime[ti unul gratis ne-a amintit lui Bill [i mie c\ afirma]iile noastre puteau fi scoase din context din cauza faptului c\ reporterii de [tiri nu aveau nici timpul [i nici spa]iul necesar pentru a furniza `ntregul text al unei conversa]ii. Simplitatea [i caracterul succint erau esen]iale pentru reporteri. {i la fel st\teau lucrurile [i cu referirile f\cute `n grab\, [i cu frazele `ntortocheate. Unul dintre mae[trii insinu\rilor politice s-a amestecat cur`nd `n aceasta. Instinctele politice ale fostului pre[edinte Nixon r\m\seser\ neschimbate, iar el a comentat campania noastr\ `ntr-un interviu acordat `n timpul unei vizite la Washington, pe la `nceputul lui februarie. Dac\ so]ia se dovede[te prea inteligent\ [i prea puternic\,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 158

158

Istorie trqitq

159

a remarcat el, `l face pe b\rbat s\ par\ un bleg. A continuat spun`nd c\ aleg\torii tind `n general s\ se pun\ de acord cu aprecierea cardinalului Richelieu, c\ inteligen]a nu i se potrive[te unei femei. Acest om nu face niciodat\ nimic f\r\ un motiv `mi amintesc c\ am g`ndit c`nd am v\zut comentariul lui Nixon prezentat `n The New York Times. L\s`nd la o parte aportul meu `n activitatea echipei care l-a pus sub acuzare `n 1974, b\nuiam c\ Nixon `n]elesese mai bine dec`t mul]i al]ii amenin]area pe care o reprezenta Bill pentru republicani la postul de pre[edinte. Credea probabil c\, denigr`ndu-l pe Bill pentru c\ avusese curajul s\ ias\ la ramp\ cu o so]ie plin\ de franche]e [i def\im`ndu-m\ ca nepotrivit\, va `ndep\rta aleg\torii dornici de schimbare, dar nesiguri `nc\ `n privin]a noastr\. De atunci, `ntreaga via]\ a lui Bill s-a aflat `n aten]ia presei. Fusese `ntrebat mai multe lucruri privind via]a lui personal\ dec`t oricare alt candidat la pre[edin]ie din istoria american\. ~n timp ce presa de opinie se ab]inea de la a publica zvonuri f\r\ un fundament real, tabloidele de supermarket ofereau bani ghea]\ tuturor celor care ar fi furnizat pove[ti [ocante din Arkansas. ~n cele din urm\, ace[ti pescari `n ape tulburi au prins pe[ti[orul de aur. M\ aflam `n campanie la Atlanta pe 23 ianuarie, c`nd Bill m-a sunat s\ m\ previn\ `n leg\tur\ cu o poveste care tocmai ap\ruse `ntr-un asemenea tabloid [i `n care o femeie, numit\ Gennifer Flowers, pretindea c\ avusese timp de doisprezece ani o rela]ie cu el. Mi-a spus c\ nu era adev\rat. Echipa de campanie a intrat `ntr-o agita]ie teribil\ [i sim]eam c\ unii dintre ei credeau c\ `ntrecerea luase sf`r[it. I-am cerut lui David Wilhelm s\ preg\teasc\ o conferin]\ pentru a le vorbi tuturor. Le-am spus atunci c\ ne aflam cu to]ii `n campanie pentru c\ aveam `ncredere c\ Bill putea face o schimbare `n ]ara noastr\ [i c\ depindea de aleg\tori s\ decid\ dac\ vom avea succes sau nu. A[a c\, am terminat eu, s\ ne `ntoarcem la lucru.

Ca un virus care erupe, povestea lui Flowers [i-a f\cut loc `n toat\ presa, de la Star, un tabloid de supermarket, [i p`n\ la Nightline, o emisiune de [tiri cu reputa]ie. ~n ciuda eforturilor noastre de a ne continua munca, concentrarea total\ a presei asupra acestei pove[ti a f\cut imposibil\ canalizarea aten]iei spre subiectele de substan]\. Iar alegerile primare din New Hampshire se aflau la doar c`teva s\pt\m`ni `naintea noastr\. Ceva trebuia f\cut. Prietenul nostru Harry Thomason, `mpreun\ cu Mickey Kantor, James Carville, Paul Begala [i George Stephanopoulos ne-au consultat, pe Bill [i pe mine, `n leg\tur\ cu ce era de f\cut. Ne-au recomandat s\ ap\rem `n emisiunea de s`mb\t\ noaptea 60 Minutes, imediat dup\ Super Bowl, pentru a prinde cea mai larg\ audien]\ posibil\. Le-a luat mult s\ m\ conving\ c\ o asemenea ac]iune merita riscul pierderea intimit\]ii [i poten]ialul impact pe care l-ar fi putut avea asupra familiilor noastre, `n special asupra lui Chelsea. ~n cele din urm\ am fost convins\ c\, dac\ nu rezolvam `n public aceast\ situa]ie, campania lui Bill avea s\ se termine `nainte s\ fi fost exprimat un singur vot. Interviul de la 60 Minutes a avut loc pe 26 ianuarie `ntr-o camer\ de la hotelul Boston, `ncep`nd cu ora 11 diminea]a. Camera fusese transformat\ `n studio, cu r`nduri de reflectoare `nconjur`nd canapeaua pe care urma s\ st\m eu [i Bill. La un moment dat `n timpul interviului, unul dintre suporturile supra`nc\rcate cu reflectoare a c\zut `nspre mine. Bill l-a v\zut [i m-a tras la o parte, chiar `n momentul `n care acesta c\dea cu zgomot pe locul unde st\tusem. Eram zguduit\ de `nt`mplare, iar Bill m-a str`ns cu putere la piept, [optindu-mi `ntruna: Te-am prins. Lini[te[te-te. Totul e `n regul\. Te iubesc. Reporterul, Steve Kroft, a `nceput cu o serie de `ntreb\ri despre rela]ia [i c\snicia noastr\. Ne-a `ntrebat dac\ Bill comisese vreun adulter, dac\ fuseser\m desp\r]i]i vreodat\ sau dac\ ne g`ndiser\m la posibilitatea unui divor]. Am refuzat s\ r\spundem la asemenea `ntreb\ri extrem de personale `n leg\tur\ cu vie]ile noastre. Dar Bill

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 160

160

Istorie trqitq

161

a admis c\ au existat clipe de m`hnire `n rela]ia noastr\ [i a ad\ugat c\ l\sa la latitudinea aleg\torilor s\ decid\ dac\ asta `l descalifica din cursa pentru pre[edin]ie. Kroft: Cred c\ cei mai mul]i americani s`nt de acord c\ este un fapt admirabil c\ a]i r\mas `mpreun\, c\ v-a]i rezolvat problemele, c\ p\re]i a fi ajuns la o anumit\ `n]elegere [i la un anumit aranjament. Un aranjament? O `n]elegere? Poate Kroft `ncerca doar s\ ne fac\ un compliment, dar felul `n care ne descria c\snicia era at`t de departe de adev\r, `nc`t Bill s-a ar\tat ne`ncrez\tor. {i eu la fel. Bill Clinton: Sta]i un moment. Ave]i `n fa]\ doi oameni care se iubesc. Asta nu e o `n]elegere sau un aranjament. E o c\snicie. Un lucru foarte diferit. Mai bine l-a[ fi l\sat atunci pe el s\ aib\ ultimul cuv`nt, dar era r`ndul meu s\ adaug ceva [i am f\cut-o. Hillary Clinton: {ti]i, nu stau aici ca o femeie m\runt\ al\turi de b\rbatul ei, precum Tammy Wynette. S`nt aici pentru c\ `l iubesc, [i `l respect, [i pre]uiesc toate prin c`te a trecut, [i toate prin c`te am trecut `mpreun\. {i [ti]i ce? Dac\ asta nu e destul pentru oameni, pur [i simplu nu vota]i pentru el [i gata! De[i interviul a durat cincizeci [i [ase de minute, CBS a transmis doar vreo zece, l\s`nd cea mai mare parte a informa]iei importante la o parte cel pu]in `n ceea ce m\ privea. Nu [tiusem c`t de mult puteau s\ taie la montaj. Cu toate acestea, m\ sim]eam u[urat\ c\ se terminase. Bill [i cu mine am fost mul]umi]i de cum r\spunseser\m [i la fel au sim]it to]i cei care erau de partea noastr\. Evident, cei mai mul]i americani au fost de acord cu ideea noastr\ de baz\, anume c\ alegerile `i priveau pe ei, nu c\snicia noastr\. Dou\zeci [i trei de zile mai t`rziu, Bill a devenit cunoscut drept Pu[tiul cu o revenire spectaculoas\ datorit\ locului al doilea pe care a terminat alegerile primare din New Hampshire. Pentru mine povestea nu s-a sf`r[it la fel de bine. Gafa la adresa lui Tammy Wynette fusese spontan\ ca orice gaf\ [i brutal\.

Desigur, nu m\ referisem la Tammy Wynette ca persoan\, ci la c`ntecul ei Stand by Your Man. Dar nu fusesem destul de atent\ `n alegerea cuvintelor, iar comentariul meu a dezl\n]uit un torent de reac]ii m`nioase. Am regretat felul `n care fusese interpretat\ toat\ povestea [i mi-am cerut scuze fa]\ de Tammy personal [i mai t`rziu public, `ntr-un alt interviu de televiziune. Dar r\ul fusese f\cut. {i ce era mai r\u avea s\ urmeze. Pe la `nceputul lui martie, `n timp ce sezonul alegerilor primare `n cadrul Partidului Democrat se afla `n mare fierbere, fostul guvernator de California [i candidat la pre[edin]ie din partea Partidului Democrat, Jerry Brown, a pornit ofensiva `mpotriva lui Bill, concentr`ndu-se asupra practicii mele avoc\]e[ti [i a firmei Rose, la care eram partener din 1979. Dup\ ce Bill a devenit din nou guvernator al Arkansas-ului `n 1983, le-am cerut partenerilor mei s\-mi calculeze partea din profituri, f\r\ a include onorariile altor avoca]i pentru munca depus\ pentru stat sau agen]ii ale statului. Firma Rose furniza de zeci de ani asemenea servicii guvernului din Arkansas. Nu exista nici un conflict de interese, dar voiam s\ evit orice posibilitate de interpretare `n acest sens. Firma a fost de acord. C`nd Frank White `ncercase s\ fac\ un subiect de scandal din asta `n campania pentru postul de guvernator de Arkansas din 1986, s-a sim]it jenat c`nd a constatat c\ alte firme de avocatur\ primiser\ din partea statului semnificativ mai multe afaceri de rezolvat dec`t firma Rose, `n perioada c`t Bill Clinton fusese guvernator. Hr\nit cu linguri]a cu informa]ii false de c\tre adversarii politici ai lui Bill, Jerry Brown a folosit aceste acuza]ii pentru dezbaterea din Chicago, cu dou\ zile `nainte de alegerile primare din 17 martie, din Illinois [i Michigan. Brown l-a acuzat pe Bill c\ d\dea afacerile statului la firma Rose pentru a-mi cre[te mie veniturile. Era o acuza]ie de conjunctur\ [i veninoas\, care nu avea nici o baz\ real\. {i aceasta a dus la faimosul incident pr\jiturele [i ceai.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 162

162

Istorie trqitq

163

Bill [i cu mine ne aflam la cafeneaua Busy Bee din Chicago, urm\ri]i de o mul]ime g\l\gioas\ cu camere de filmat [i microfoane. Cu alegerile primare din Illinois b\t`nd la u[\, reporterii se aruncau asupra lui Bill cu `ntreb\ri despre recentele acuza]ii ale lui Brown. Apoi un reporter m-a `ntrebat ce credeam despre acuza]iile lui Brown la adresa noastr\. R\spunsul meu a fost lung [i `n]ep\tor: Am crezut, `n primul r`nd, c\ remarca a fost lamentabil\ [i disperat\ [i am crezut, de asemenea, c\ era interesant\, `ntruc`t e genul de lucruri ce se `nt`mpl\ femeilor care au propria via]\ [i propria carier\. {i cred c\ e p\cat c\ se `nt`mpl\ astfel, dar mai cred c\ e ceva cu care va trebui s\ ne obi[nuim. Femeile care au `ncercat [i [i-au construit o carier\ care au `ncercat s\ duc\ o via]\ independent\ [i cu siguran]\ cele ca mine, care au [i un copil [tiu c\ am `ncercat s\-mi conduc via]a cum am putut mai bine, dar presupun c\ tocmai acest fapt va face subiectul atacurilor. Dar nu este adev\rat [i nu [tiu ce altceva s\ spun dec`t c\ mi se pare trist. Apoi a urmat replica reporterului `ntreb`ndu-se dac\ nu a[ fi putut evita aparen]a unui conflict de interese pe vremea c`nd so]ul meu era guvernator. A[ vrea s\ fi putut, i-am r\spuns. {ti]i, presupun c\ a[ fi putut s\ stau acas\, s\ fac pr\jituri [i s\ beau ceai, dar am decis s\ `mi fac meseria pe care o alesesem `nainte ca so]ul meu s\ intre `n via]a public\. {i m-am str\duit mult s\ fiu foarte, foarte atent\ cu ceea ce fac, [i asta e tot ce pot s\ v\ spun. Nu a fost cel mai elocvent moment al meu. A[ fi putut s\ spun Uita]i ce e, `n afar\ de a-mi fi abandonat parteneriatul de la firma de avocatur\ [i de a sta acas\, nu a[ fi putut face nimic mai mult pentru a evita aparen]a unui conflict de interese. ~n plus, am f\cut destule pr\jituri [i am turnat suficient ceai la via]a mea! Ajutoarele mele, con[tiente c\ presa prinsese comentariul cu pr\jiturelele [i ceaiul, mi-au sugerat s\ vorbesc din nou cu reporterii pentru a explica mai `n detaliu [i de o manier\ mai

articulat\ ce voisem s\ spun. De `ndat\ am [i ]inut o miniconferin]\ de pres\ la fa]a locului. Dar cu un efect limitat. La treisprezece minute dup\ ce r\spunsesem la `ntreb\ri, o nou\ poveste se transmitea prin cablurile agen]iei Associated Press. CNN a preluat de `ndat\ [i a retransmis vestea, urmat\ de o alt\ [tire spre dup\-amiaz\, care f\cea doar o mic\ referire la `ntrebarea ini]ial\ despre conflictele de interese [i firma Rose [i a redus tot ce spusesem la a[ fi putut sta acas\ s\ fac pr\jiturele [i s\ beau ceai. Tema principal\ a celor mai multe agen]ii de [tiri `n ziua aceea a fost c\ eu f\cusem o gre[eal\ politic\ major\. F\cusem o `ncercare stranie de a-mi explica situa]ia [i de a sugera c\ multe femei cu cariere [i vie]i complicate s`nt penalizate pentru alegerile f\cute. Totul s-a transformat `ntr-o poveste despre presupusa mea duritate la adresa femeilor cu copii care stau acas\. Unii reporteri au amestecat chiar pr\jiturelele [i ceaiul cu st`nd al\turi de b\rbatul meu ca Tammy Wynette `ntr-o singur\ fraz\, ca [i cum a[ fi exprimat ambele fraze din aceea[i r\suflare [i nu la cincizeci [i una de zile distan]\. Controversa care a urmat a constituit un avantaj pentru strategii republicani. Liderii Partidului Republican m-au catalogat drept feminist\ radical\, o avocat\ militant\ feminist\ [i chiar liderul ideologic al unei administra]ii Clinton-Clinton care ar avansa o agend\ radical\ feminist\. Am primit sute de scrisori despre pr\jiturele [i ceai. Sus]in\torii [i-au oferit `ncuraj\rile [i m-au l\udat pentru a fi ap\rat posibilitatea unor largi op]iuni pentru femei. Criticii s-au dovedit venino[i. Una dintre scrisori s-a referit la mine ca fiind Anticrist, iar o alta spunea c\ s`nt o insult\ pentru mamele americane. M\ `ngrijoram adeseori de c`t\ aten]ie acorda Chelsea acestor evenimente [i de c`t de mult o afectau. Nu mai avea [ase ani. Unele dintre atacuri, fie c\ m\ demonizau ca femeie, mam\ sau so]ie, fie c\ `mi interpretau spusele [i opiniile asupra diferitelor chestiuni erau motivate politic [i inten]ionau s\ m\ fac\ s\ dau

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 164

164

Istorie trqitq

165

`napoi. Altele reflectau m\sura `n care societatea noastr\ se obi[nuise cu rolul `n schimbare al femeii. Mi-am adoptat o mantra proprie: ia critica `n serios, dar nu [i personal. Dac\ exist\ o s\m`n]\ de adev\r `n ea sau este meritat\, `ncearc\ s\ `nve]i din acea critic\. Dac\ nu, las-o s\ treac\ pe l`ng\ tine. Mai u[or de spus dec`t de f\cut. ~n timp ce Bill vorbea despre schimbarea social\, eu o `ntruchipam. Aveam propriile opinii, interese [i o profesie. La bine sau la r\u, eram `ntotdeauna franc\. Reprezentam o schimbare fundamental\ `n felul `n care func]ionau femeile `n societatea noastr\. Iar dac\ so]ul meu ar fi c`[tigat, a[ fi ocupat o pozi]ie `n care `ndatoririle nu ar fi fost clar conturate, dar ac]iunile mele ar fi fost judecate de oricine. Am ajuns `n cur`nd s\-mi dau seama c`t de mul]i oameni aveau o idee fix\ despre rolul care trebuia atribuit unei so]ii de pre[edinte. Am fost numit\ testul Rorschach pentru publicul american, iar aceasta a fost o modalitate bine g\sit\ pentru a exprima reac]iile variate [i extreme pe care le st`rneam. Nici admira]ia adulant\, nici furia virulent\ nu s-au apropiat de adev\r. Am fost catalogat\ cum am fost, datorit\ pozi]iei [i gre[elilor mele [i pentru c\ m\ transformasem `ntr-un simbol al femeilor din genera]ia mea. De aceea, tot ce f\ceam sau spuneam [i chiar [i ce `mbr\cam devenea un subiect fierbinte de dezbatere. P\rul [i vestimenta]ia au fost primele mele indicii. Cea mai mare parte a vie]ii acordasem o aten]ie redus\ hainelor pe care le `mbr\cam. ~mi pl\ceau panglicile de p\r. Erau u[oare [i nu `mi puteam imagina c\ ar putea sugera ceva bun, r\u sau indiferent despre mine publicului american. Dar, `n timpul campaniei, unii dintre prietenii mei au demarat o ac]iune pentru a-mi `mbun\t\]i imaginea. Mi-au adus r`nduri de haine pe care s\ le `ncerc [i mi-au spus c\ benti]a de p\r trebuia s\ dispar\. Ceea ce ei `n]eleseser\ [i eu nu era c\ aspectul unei Prime Doamne conteaz\. Nu m\ mai reprezentam doar pe mine. Ceream poporului american s\ m\ lase s\-l reprezint, `ntr-un rol care transmitea totul, de la fascina]ie [i p`n\ la confortul matern.

Buna mea prieten\ Linda Bloodworth-Thomason mi-a sugerat ca un prieten al ei din Los Angeles, stilistul Christophe Schatteman, s\-mi taie p\rul. Era convins\ c\ asta `mi va `mbun\t\]i imaginea. Eu consideram toat\ povestea o exagerare. Dar cur`nd am devenit ca un copil `n magazinul de bomboane, `ncerc`nd fiecare stil pe care `l puteam proba. P\r lung, p\r scurt, `mpletit `n codi]e, str`ns `n coc, aranjat cu bigudiuri sau r\sucit. Dar experimentele mele vaste `n ale coafurilor au atras tot felul de pove[ti despre cum nu eram `n stare s\ m\ opresc la un anumit stil [i ce anume revela acest fapt despre psihicul meu. Tot pe la `nceputul campaniei mi-am f\cut o idee despre dificult\]ile pe care le presupune serviciul `ntr-o pozi]ie situat\ prin defini]ie pe un loc secund. Eram `nlocuitorul principal al lui Bill pe banda campaniei. Voiam s\-i sus]in campania [i s\-i promovez ideile, dar, dup\ cum `nv\]asem deja din remarca lui Bill: Cumperi unul [i prime[ti unul gratis, trebuia s\ fiu atent\ unde puneam piciorul. ~mi luasem concediu de la firma de avocatur\ [i `mi d\dusem demisia din toate organiza]iile de caritate [i din consiliile de administra]ie din care f\ceam parte. Aceasta a presupus [i p\r\sirea consiliului de administra]ie al lui Wal-Mart, `n care st\tusem timp de [ase ani, la invita]ia lui Sam Walton, care m-a `nv\]at multe despre integritatea corporatist\ [i despre succes. Pe c`nd func]ionam `n acest consiliu, am condus un comitet care se afla `n c\utarea unor modalit\]i prin care Wal-Mart putea s\ devin\ mai sensibil la problemele privind mediul [i am lucrat la promovarea programului Buy America, destinat sus]inerii `n g\sirea unui loc de munc\ pentru c`t mai multe persoane [i p\str\rii locurilor de munc\ `n ]ar\. Demisia din consiliul de la Wal-Mart [i din altele, cum ar fi cel de la Fondul pentru Ap\rarea Copilului, m-au f\cut vulnerabil\ [i m-au tulburat. Lucrasem cu norm\ `ntreag\ pe timpul c\sniciei mele cu Bill [i pre]uisem independen]a [i identitatea pe care mi le furniza munca. Acum eram doar so]ia lui, o experien]\ stranie pentru mine.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 166

166

Istorie trqitq

167

Noul meu statut mi-a afectat c\minul `ntr-o chestiune absolut banal\: comandasem noi articole de papet\rie pentru a r\spunde tuturor scrisorilor de campanie pe care le primeam. Alesesem h`rtie crem cu numele meu, Hillary Rodham Clinton, frumos imprimat `n capul paginii, `n albastru marin. C`nd am deschis cutia cu h`rtii, am v\zut c\ fusese schimbat\ comanda astfel `nc`t numele s\ fie Hillary Clinton. Evident, cineva din echipa lui Bill decisese c\ era mai indicat din punct de vedere politic s\ renun]e la Rodham, ca [i cum acesta nu mai f\cea parte din identitatea mea. Am returnat articolele de papet\rie [i am comandat un alt lot. Dup\ ce Bill a c`[tigat alegerile primare din California, Ohio [i New Jersey, pe 2 iunie, nominalizarea sa era asigurat\, dar alegerea nu. Dup\ toat\ publicitatea negativ\ din timpul campaniei, era doar al treilea `n sondaje, dup\ Ross Perot [i pre[edintele Bush. S-a decis s\ se prezinte din nou Americii [i a `nceput s\ apar\ pe la emisiunile de televiziune de mare popularitate. Mul]umit\ unei sugestii f\cute de Mandy Grunwald, o consultant\ care se al\turase campaniei, a c`ntat la saxofon la The Arsenio Hall Show. Echipa lui m-a convins, de asemenea, s\ acord mai multe interviuri [i s\ fiu subiectul unui articol din revista People, completat pe copert\ cu o fotografie care o includea [i pe Chelsea. Nu am fost prea entuziasmat\, dar `n cele din urm\ m-am l\sat convins\ de argumentul c\ majoritatea americanilor nici m\car nu [tiau c\ avem un copil. Pe de o parte, eram mul]umit\ c\ o ascunsesem pe Chelsea de pres\ [i o protejasem `n timpul primei runde de alegeri, care se dovedise extrem de brutal\. Pe de alt\ parte, credeam c\ a fi mam\ era cea mai important\ `ndeletnicire pe care o avusesem vreodat\. Dac\ oamenii nu [tiau asta, cu siguran]\ c\ nu ne puteau `n]elege. Articolul a ie[it bine, dar m-a `ndemnat s\-mi reconsider opinia conform c\reia Chelsea `[i merita propria intimitate, care, credeam eu, era esen]ial\ pentru orice copil pentru a-[i explora [i dezvolta propriul drum `n via]\. A[a c\ Bill [i cum mine am stabilit c`teva linii directoare: c`nd Chelsea era cu noi ca parte a familiei particip`nd

la vreun eveniment `mpreun\ cu mine sau cu Bill presa va face, fire[te, referire [i la ea. Dar nu eram de acord cu mai multe articole sau interviuri care s\ o priveasc\. Aceasta a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat eu [i Bill [i ne-am ]inut de ea `n cei opt ani care au urmat. S`nt, de asemenea, mul]umit\ c\, `n afara c`torva excep]ii, presa i-a respectat intimitatea [i dreptul de a fi l\sat\ `n pace. At`ta timp c`t Chelsea nu le atr\gea aten]ia prin ceva sau nu f\cea ceva de interes public, ea avea s\ fie `n afara ]intei lor. ~n iulie 1992, Partidul Democrat [i-a ]inut conven]ia la New York pentru a-i nominaliza oficial pe Bill [i pe colegul s\u, senatorul de Tennessee Al Gore, la alegerile preziden]iale. New York-ul s-a dovedit o alegere foarte bun\. De[i noi nu am avut nimic de spus `n alegerea sa ca ora[-gazd\ a evenimentului, s-a `nt`mplat ca New York-ul s\ fie unul dintre ora[ele noastre favorite din lume [i am fost `nc`nta]i c\ era locul ales pentru nominalizarea lui Bill la pre[edin]ie. Bill `l alesese pe Al dup\ un proces am\nun]it condus de Warren Christopher, fost secretar de Stat adjunct [i distins avocat din California. ~i `nt`lnisem pe Al [i pe so]ia sa, Tipper, pe la diferite evenimente politice organizate de-a lungul anilor 80, dar nici Bill [i nici eu nu `i [tiam prea bine. Unii observatori politici au fost surprin[i c\ Bill [i-a ales un coleg de campanie care `i sem\na `ntr-at`t. Sudi[ti din state vecine, erau de v`rste apropiate, de aceea[i religie [i considera]i am`ndoi a fi cercet\tori serio[i ai politicii publice. Bill respecta experien]a lui Al `n serviciul public [i credea c\ aceasta `i va `nt\ri pozi]ia. Mul]i oameni mi-au spus c\ fotografia care ne `nf\]i[a pe Al, Tipper, copiii lor, Bill, Chelsea [i pe mine to]i st`nd `n veranda re[edin]ei guvernatorului `n ziua `n care Bill [i-a anun]at public alegerea surprindea perfect energia campaniei [i poten]ialul ei de schimbare. Cred c\ ceea ce am sim]it `n ziua aceea reflecta emo]iile multor americani. Era r`ndul unei noi genera]ii s\ preia conducerea, iar oamenii p\reau optimi[ti cu privire la perspectivele unei noi

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:04 AM

Page 168

168

Istorie trqitq

169

direc]ii pentru ]ar\. ~n ultima noapte a conven]iei eram cu to]ii ferici]i [i exuberan]i, `mbr\]i[`ndu-ne [i dans`nd pe scen\. ~n diminea]a urm\toare, pe 17 iulie, am pornit `n c\l\toria magic\ cu autobuzul sau, dup\ cum am numit-o eu, Excep]ionalele aventuri ale lui Bill, Al, Hillary [i Tipper. Excursiile cu autobuzul erau produsul comun al lui David Wilhelm, managerul de campanie, [i al lui Susan Thomases, pe care eu [i Bill o cuno[team de mai bine de dou\zeci de ani. Ne-a fost prieten\ apropiat\ [i avocat de n\dejde, care a `n]eles c\ o campanie bine planificat\ trebuia s\ vorbeasc\ despre candidat, s\ ilustreze preocup\rile [i planurile sale, astfel `nc`t aleg\torii s\ `n]eleag\ care s`nt ra]iunile care `l anim\ [i ce pozi]ii `ncearc\ acesta s\ avanseze. Susan s-a mutat cu so]ul [i cu fiul ei `n Little Rock pentru a supraveghea programarea campaniei la alegerile generale. Ea [i David voiau s\ profite de entuziasmul [i de evenimentele de dup\ conven]ie [i au considerat c\ o caravan\, organizat\ cu autobuzul prin statele `n care urma s\ se poarte b\t\lia, ar transmite vizual mesajul de parteneriat [i de schimbare de genera]ii pe care Bill [i Al o reprezentau, `mpreun\ cu sloganul Punem oamenii pe primul loc. C\l\toria cu autobuzul ne d\dea [ansa de a ne cunoa[te mai bine. Bill, Al, Tipper [i cu mine am petrecut ore `ntregi vorbind, m`nc`nd, f\c`nd cu m`na afar\ pe geam [i oprind convoiul de autobuze pentru a `ntreprinde mici ocoli[uri neprev\zute `n program. Liber [i relaxat, Al era rapid `n a emite remarce scurte [i spirituale sau comentarii pline de miez. S-a prins repede c\ o m`n\ de oameni care ar fi ap\rut pe drum, indiferent de unde ne aflam sau ce or\ era, `l va tenta pe Bill s\ strige: Opri]i autobuzul. Al privea prin fereastra din fa]\, vedea un suflet de om singur pe drum f\c`nd cu m`na sau pur [i simplu privind, [i striga: Simt c\ se apropie o escal\. C`nd am fost `nt`mpina]i de sute de suporteri r\bd\tori la intrarea `n Erie, Pennsylvania, la dou\ diminea]a, Al a ]inut o versiune `n\l]\toare a discursului s\u electoral standard:

Ceea ce se afl\ sus costurile pentru s\n\tate [i ratele dob`nzilor ar trebui s\ fie jos, iar ceea ce se afl\ jos ocuparea for]ei de munc\ [i speran]a ar trebui s\ fie sus. Trebuie s\ schimb\m direc]ia. Apoi ne-a anun]at pe noi trei, care abia ne mai ]ineam ochii deschi[i: Cred c\ v\d doi oameni care-[i beau cafeaua `n braseria non-stop de dup\ col]. Haide]i s\ mergem s\-i vedem. Chiar [i Bill a refuzat. Am stat de vorb\ ore `ntregi cu Tipper despre experien]ele noastre ca so]ii de politicieni, despre copiii no[tri [i despre ce speram s\ fac\ Bill [i Al pentru a rezolva problemele ]\rii. Tipper era foarte pornit\ c`nd venea vorba despre versurile violente [i pornografice din muzic\ `n anul 1985. I-am admirat dorin]a de a-[i face auzit\ pozi]ia [i am aprobat critica ei la adresa anumitor fenomene cu care se confruntase. ~i admiram, de asemenea, activitatea depus\ `n sprijinul celor f\r\ ad\post [i al bolnavilor mintal. Fotograf de renume, ea a f\cut cronica ilustrat\ a campaniei cu camera ei omniprezent\. ~ntr-o sear\, ne aflam `ntr-o zon\ rural\ de pe valea r`ului Ohio [i ne opriser\m la ferma lui Gene Branstool pentru a face un gr\tar [i a ne `nt`lni cu fermierii din partea locului. Pe c`nd ne preg\team de plecare, Branstool ne-a spus c\ se adunase un grup de oameni la o r\sp`ntie la c`teva mile dep\rtare [i c\ ar fi fost bine s\ ne oprim. Era o noapte minunat\ de var\, iar oamenii [edeau pe tractoarele lor flutur`nd steaguri, `n timp ce copiii st\teau a[eza]i pe marginea drumului, ]in`nd pancarte `n m`ini [i ur`ndu-ne bun venit. Fraza de `nt`mpinare care mi-a pl\cut cel mai mult suna a[a: Da]i-ne opt minute [i v\ vom da opt ani! ~n lumina palid\, am fost uimi]i s\ vedem mii de oameni umpl`nd c`mpul. De la Vandalia, Illinois, p`n\ la St. Louis, Missouri, [i de la Corsicana, Texas, p`n\ la Valdosta, Georgia, am fost `nt`mpina]i de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 170

170

Istorie trqitq

171

mul]imi imense asem\n\toare, radiind de o bucurie intens\, pe care nu am mai `nt`lnit-o niciunde `n alt\ parte, `n politic\. La `ntoarcerea `n Little Rock, imensul etaj al treilea al vechii Arkansas Gazette Building servea ca sediu de campanie pentru Bill Clinton. James Carville a insistat ca oamenii afla]i `n diferitele segmente ale echipei de campanie incluz`nd presa, departamentul politic [i cel de cercetare s\ lucreze `mpreun\ `n acela[i spa]iu. Era o manier\ magnific\ [i eficient\ de a diminua ierarhia [i de a `ncuraja libera circula]ie a informa]iei [i a ideilor. ~n fiecare zi la [apte diminea]a [i la [apte seara, Carville [i Stephanopoulos ]ineau `nt`lniri `n sala care fusese denumit\ camera de r\zboi pentru a prezenta nout\]ile zilei [i a formula r\spunsuri la [tirile din pres\ [i la atacurile din partea echipei de campanie a lui Bush. Ideea era ca nici un atac la adresa lui Bill s\ nu r\m`n\ f\r\ r\spuns. Pozi]ionarea acestei camere le permitea lui Carville, lui Stephanopoulos [i echipei de reac]ie rapid\ s\ reac]ioneze imediat pentru a corecta distorsiunile create de opozi]ie [i s\ lucreze `ntr-o manier\ agresiv\, pentru a face ca mesajul nostru s\ apar\ imediat. ~ntr-o sear\, telefonul lui Patti Solis a sunat `n cap\tul sediului din Little Rock. Un alt ajutor de campanie, Steve Rabinowitz, s-a gr\bit s\ ridice receptorul [i, f\r\ un motiv anume, i-a sc\pat: Hillaryland!1 S-a sim]it foarte jenat c`nd mi-a recunoscut vocea `n receptor, dar mie mi s-a p\rut c\ g\sise o porecl\ foarte simpatic\. {i lui Patti i-a pl\cut foarte mult, a[a c\ [i-a ag\]at un mic afi[ pe peretele din spatele biroului, pe care a scris Hillaryland. Numele a fost p\strat. ~n timp, `ncrederea mea c\ Bill avea s\ c`[tige alegerile a crescut. Americanii `[i doreau un nou tip de conducere. Doisprezece ani de republicani la Casa Alb\ sporiser\ de patru ori datoria na]ional\, produseser\ deficite bugetare imense [i aflate `n cre[tere [i conduseser\ la stagnarea economiei `n care prea mul]i oameni nu reu[eau s\-[i g\seasc\ sau s\-[i p\streze o slujb\ decent\ sau s\-[i
1 Domeniul lui Hillary.

permit\ o asigurare de s\n\tate pentru ei [i pentru copiii lor. Pre[edintele Bush se opusese de dou\ ori prin veto adopt\rii Legii privind Concediul Medical [i Parental [i redusese drepturile femeii. De[i fusese un sus]in\tor al planific\rii familiale pe vremea c`nd era ambasador la Na]iunile Unite [i congresman de Texas, Bush devenise, ca vicepre[edinte [i apoi ca pre[edinte, un opozant al liberei alegeri. Rata criminalit\]ii, [omajul, sistemul de asigur\ri sociale [i cre[terea num\rului celor f\r\ locuin]\ dovedeau clar c\ administra]ia Bush p\rea s\ fi pierdut contactul cu nevoile ]\rii. Lui Bill [i mie nici o alt\ chestiune nu ni se p\rea mai grav\ dec`t criza sistemului de s\n\tate. Oriunde mergeam, auzeam poveste dup\ poveste despre inechit\]ile sistemului de s\n\tate. Un num\r tot mai mare de cet\]eni erau lipsi]i de `ngrijirea necesar\, datorit\ faptului c\ erau neasigura]i [i nu aveau mijloacele materiale pentru a pl\ti facturile medicale. ~n New Hampshire, eu [i Bill i-am cunoscut pe Ronnie [i Rhonda Machos, al c\ror fiu, Ronnie Jr., se n\scuse cu o problem\ serioas\ la inim\. C`nd Ronnie [i-a pierdut slujba [i, `n consecin]\, asigurarea de s\n\tate, s-a v\zut nevoit s\ acopere sume uria[e la facturile de medicamente pentru `ngrijirea de care avea nevoie copilul s\u. Familia Gore ne-a povestit despre o alt\ familie, Philpott, din Georgia, al c\rei b\iat `n v`rst\ de [apte ani, Brett, `mp\r]ise o camer\ de spital cu t`n\rul Albert Gore, dup\ un foarte grav accident de ma[in\. Al [i Tipper men]ionau adesea greut\]ile financiare cu care se confrunta familia Philpott din cauza bolii lui Brett. De[i fiecare din aceste pove[ti era `nduio[\toare, [tiam c\, pentru fiecare caz tragic despre care auzeam, existau alte mii ne[tiute. Nu cred c\ Bill se a[tepta ca reforma din sistemul de s\n\tate s\ devin\ punctul central al campaniei sale. La urma urmelor, faimosul slogan din camera de r\zboi a lui James Carville era }ine]i cont de economie, fraierilor. Dar pe m\sur\ ce Bill studia problema, devenea tot mai clar c\ reformarea sistemului de asigur\ri de s\n\tate [i stoparea costurilor cresc`nde constituiau p\r]i integrante

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 172

172

ale revirimentului economiei [i ale asigur\rii nevoilor medicale urgente ale popula]iei. Nu uita]i de s\n\tate, repeta Bill mereu echipei sale. Ei au `nceput s\ adune date, incluz`nd un studiu f\cut de Ira Magaziner, un pivot al mi[c\rilor sociale despre care auzisem pentru prima dat\ `n 1969, c`nd ap\ruser\m `n revista Life dup\ ce ]inuser\m discursurile de absolvire la colegiu. Bill `l `nt`lnise pe Ira `n acela[i an, atunci c`nd Ira sosise `n Anglia, la Oxford, ca bursier Rhodes. Bill, Ira [i o echip\ de consilieri exper]i, aflat\ `n continu\ cre[tere, au `nceput s\ analizeze modul `n care s-ar fi putut aborda problema s\n\t\]ii, dup\ alegeri. Bill a prezentat planurile respective `ntr-o carte editat\ pentru campanie care s-a numit Putting People First, iar `ntr-un discurs ]inut `n septembrie [i-a delimitat obiectivele `n abordarea crizei din sistemul de s\n\tate. Reformele pe care le-a trasat atunci includeau controlul asupra costurilor cresc`nde ale asisten]ei medicale, reducerea volumului de acte necesare [i a birocra]iei din industria de asigur\ri, ieftinirea medicamentelor cu re]et\ medical\ [i, cel mai important, garantarea asigur\rii medicale pentru to]i americanii. {tiam c\ `ncercarea de redresare a sistemului de s\n\tate va fi o provocare politic\ major\. Dar eram `ncrez\tori c\, dac\ aleg\torii vor vota cu Bill Clinton pe 3 noiembrie, aceasta `nsemna c\ `[i doreau schimbarea.

~NVESTIREA ~N FUNC}IE
Eu [i Bill am petrecut ultimele dou\zeci [i patru de ore ale campaniei din 1992 str\b\t`nd ]ara `n lung [i `n lat, f\c`nd ultimele opriri `n Philadelphia Pennsylvania, Cleveland Ohio, Detroit Michigan, St. Louis Missouri, Paducah Kentucky, McAllen [i Fort Worth Texas [i Albuquerque New Mexico. Am v\zut soarele r\s\rind `n Denver (Colorado) [i pe la zece jum\tate am aterizat `napoi la Little Rock, unde Chelsea ne a[tepta pe aeroport. Dup\ o scurt\ oprire pentru a ne schimba hainele, to]i trei am mers c\tre centrul de votare de care apar]ineam, unde mi-am depus cu m`ndrie votul pentru Bill, ca s\-mi fie pre[edinte. Am petrecut ziua aceea la re[edin]a guvernatorului, cu familia [i cu prietenii, d`nd telefoane suporterilor din toat\ ]ara. La 10.47 seara, re]elele de televiziune anun]au c\ Bill c`[tigase alegerile. De[i m\ a[teptasem la victorie, m-am sim]it cople[it\. Dup\ ce pre[edintele Bush l-a chemat pe Bill pentru a-i confirma alegerea, am mers cu Bill `n dormitor, am `nchis u[a [i ne-am rugat `mpreun\ pentru ajutorul lui Dumnezeu `n aceast\ misiune de o teribil\ onoare [i responsabilitate. Apoi am adunat pe toat\ lumea pentru a merge `mpreun\ c\tre Old State House, acolo unde `ncepuse campania `n urm\ cu treisprezece luni. Ne-am al\turat familiei Gore `n fa]a unei mul]imi imense de oameni din Arkansas, afla]i `ntr-o stare de bucurie extatic\, [i a suporterilor arden]i veni]i din toate col]urile Americii.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 174

174

Istorie trqitq

175

La doar c`teva ore, masa din buc\t\ria re[edin]ei guvernatoriale devenise centrul nervos `n aceast\ perioad\ de tranzi]ie. ~n urm\toarele s\pt\m`ni, poten]ialii nominaliza]i la un portofoliu ministerial intrau [i ie[eau de acolo, telefoanele sunau `ncontinuu [i erau consumate tone de m`ncare. Bill i-a cerut lui Warren Christopher s\ preia conducerea [i s\ lucreze `mpreun\ cu Mickey Kantor [i Vernon Jordan la g\sirea candida]ilor pentru pozi]iile de importan]\ major\. S-au concentrat mai `nt`i pe echipa din economie, `ntruc`t aceasta constituia prioritatea major\ a lui Bill. Senatorul de Texas, Lloyd Bentsen, a fost de acord s\ devin\ secretar al Trezoreriei; Robert Rubin, copre[edinte al b\ncii de investi]ii Goldman Sachs, a acceptat oferta lui Bill de a deveni primul director al unui Consiliu Economic Na]ional ce avea s\ fie creat `n cur`nd; Laura DAndrea Tyson, profesoar\ de economie de la Universitatea Berkeley, a devenit pre[edinte al Consiliului Consilierilor Economici; Gene Sperling, fost asistent al guvernatorului Mario Cuomo din New York, a devenit adjunctul lui Rubin, iar mai t`rziu i-a succedat `n func]ie; iar congresmanul Leon Panetta, pre[edintele democrat al Comisiei de Buget din Camera Reprezentan]ilor, a devenit director al Biroului de Management [i Buget. Ei au lucrat `mpreun\ cu Bill pentru a trasa liniile directoare `n politica economic\ ce a pus na]iunea noastr\ pe drumul responsabilit\]ii fiscale `n guvernare [i a adus o cre[tere f\r\ precedent a sectorului privat. Ne confruntam [i cu problemele obi[nuite ale unei familii care `[i schimb\ locul de munc\ [i reziden]a. ~n mijlocul activit\]ii de construire a unei noi administra]ii, a trebuit s\ `mpachet\m lucrurile de la re[edin]a guvernatorial\, singurul c\min pe care `l cunoscuse Chelsea, pentru a ne muta. {i `ntruc`t nu aveam o cas\ proprie, totul trebuia s\ mearg\ cu noi la Washington. Prietenii ni s-au al\turat pentru a ne ajuta s\ organiz\m, s\ sort\m [i s\ a[ez\m cutiile cu lucruri `n fiecare camer\. Loretta Avent, o prieten\ din Arizona, care mi se al\turase `n campanie dup\ conven]ie, s-a ocupat de miile de cadouri care soseau de pretutindeni din lume,

umpl`nd cu ele un `ntreg spa]iu de la subsol. Periodic, Loretta se strecura `n sus pe sc\ri: Stai s\ vezi ce a mai venit. {i coboram pentru a o g\si ]in`nd `n m`n\ un portret al lui Bill f\cut din scoici montate pe un fond de catifea ro[ie sau o colec]ie de c\]elu[i din plu[ `mbr\ca]i `n haine de copii trimis\ pisicii noastre t\rcate pe nume Socks, acum devenit\ faimoas\. A trebuit s\ g\sim o nou\ [coal\ la Washington pentru Chelsea, care era aproape adolescent\ acum [i deloc mul]umit\ de perspectiva de a-[i abandona via]a pe care [i-o construise p`n\ `n acest moment. Bill [i cu mine ne `ntrebam cum am putea s\-i oferim o copil\rie normal\ la Casa Alb\, unde noua ei realitate va include, timp de dou\zeci [i patru de ore pe zi, protec]ia Serviciului Secret. Hot\r`sem deja s\ `l lu\m pe Socks la Washington, de[i fuseser\m preveni]i c\ nu i se va mai permite s\ hoin\reasc\ de unul singur pentru a aduna p\s\ri moarte [i [oareci ca trofee. ~ntruc`t grilajul de la Casa Alb\ era suficient de larg `nc`t s\ se poat\ strecura `n trafic, ne-am decis, de[i cu greutate, c\-i va trebui les\ de c`te ori va ie[i afar\. ~mi luasem concediu pe toat\ durata campaniei, dar acum mi-am dat demisia din avocatur\ [i am `nceput s\ adun personal pentru biroul de Prim\ Doamn\, `n timp ce `l ajutam pe Bill c`t `mi st\tea `n putin]\. Am`ndoi ne `mpiedicam de problema rolului pe care aveam s\-l joc. Urma s\ am o pozi]ie, dar nu [i un serviciu. Cum puteam folosi aceast\ platform\ pentru a-mi ajuta so]ul [i servi ]ara f\r\ s\-mi pierd propria voce? Nu exist\ manual pentru Prime Doamne. Prime[ti slujba pentru c\ b\rbatul cu care te-ai c\s\torit ajunge pre[edinte. Fiecare dintre predecesoarele mele adusese la Casa Alb\ propria atitudine [i propriile a[tept\ri, pl\cerile [i aversiunile ei, visele [i `ndoielile. Fiecare `[i modelase rolul astfel `nc`t s\ reflecte propriile interese [i stil [i s\ echilibreze nevoile so]ului, ale familiei [i ale ]\rii. A[a aveam s\ fac [i eu. Ca toate Primele Doamne de dinaintea mea, trebuia s\ decid ce voiam s\ fac cu oportunit\]ile [i cu responsabilit\]ile pe care le mo[tenisem.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 176

176

Istorie trqitq

177

De-a lungul anilor, rolul de Prim\ Doamn\ fusese perceput ca fiind `n mare parte simbolic. Se a[teapt\ ca ea s\ reprezinte conceptul ideal [i `n mare parte mitic al femeii americane. Multe foste Prime Doamne erau femei `mplinite `n via]\, dar adev\ratele fapte privind ceea ce f\cuser\ `n via]\ erau l\sate la o parte, uitate sau suprimate. La ora la care m\ preg\team s\ `mi preiau rolul, istoria, `n sf`r[it, ajungea din urm\ realitatea. ~n martie 1992, Muzeul Smithsonian de Istorie American\ [i-a revizuit populara colec]ie de exponate ale Primelor Doamne, pentru a afirma rolurile politice variate [i imaginile publice diverse ale acestor femei. Dincolo de rochii [i por]elanuri, muzeul expunea [i jacheta de camuflaj pe care o purtase Barbara Bush c`nd vizitase cu so]ul ei trupele implicate `n opera]iunea Furtun\ `n de[ert [i prezenta un citat din Martha Washington: S`nt mai degrab\ un prizonier de stat dec`t orice altceva. Muzeograful-[ef al expozi]iei, Edith Mayo, [i Muzeul Smithsonian au fost critica]i c\ rescriu istoria [i diminueaz\ valorile familiale ale Primelor Doamne. Studiind c\s\toriile fo[tilor pre[edin]i, am recunoscut c\ Bill [i cu mine nu eram primul cuplu care se baza pe sprijinul reciproc, ca parteneri, `n via]\ [i `n politic\. Datorit\ cercet\rilor efectuate de Muzeul Smithsonian [i de istorici precum Carl Sferazza Anthony [i David McCullough, [tim acum despre sfaturile politice al lui Abigail Adams c\tre so]ul ei, care i-au adus porecla de doamna pre[edint\; despre rolul din spatele scenei jucat de Helen Taft `n a-l determina pe Theodore Roosevelt s\-l aleag\ pe so]ul ei ca succesor; despre pre[edin]ia neoficial\ a lui Edith Wilson dup\ atacul suferit de so]ul ei; despre furtunile politice declan[ate de Eleanor Roosevelt; [i despre revizuirile dure f\cute de Bess discursurilor [i scrisorilor so]ului ei, Harry Truman. A[a cum fusese cazul [i cu preceden]ii locuitori ai Casei Albe, rela]ia pe care eu [i Bill Clinton o construiser\m `[i avea r\d\cinile `n dragoste [i `n respect reciproc, `n `mp\rt\[irea acelora[i aspira]ii [i realiz\ri, victorii [i `nfr`ngeri. Aceasta nu avea s\ se schimbe `n

urma unor alegeri. Dup\ [aptesprezece ani de c\s\torie, ne eram unul celuilalt cel mai puternic sus]in\tor, cel mai dur critic [i cel mai bun prieten. Cu toate acestea, nu ne era clar nici unuia dintre noi `n ce fel se va potrivi acest parteneriat `n noua administra]ie Clinton. Bill nu m\ putea numi `ntr-o func]ie oficial\, chiar dac\ ar fi vrut. Legile contra nepotismului fuseser\ adoptate `nc\ de pe vremea c`nd pre[edintele John F. Kennedy `l numise procuror general pe fratele s\u Bobby. Dar nu existau legi care s\ m\ opreasc\ de la a continua s\ fiu consilierul nepl\tit [i, `n unele cazuri, reprezentantul lui Bill Clinton. Lucraser\m `mpreun\ at`ta timp, iar Bill [tia c\ putea avea `ncredere `n mine. Fusese dintotdeauna ca de la sine `n]eles c\ voi avea [i eu un rol `n guvernarea so]ului meu. Dar nu am [tiut cu precizie care va fi acesta p`n\ `nspre ultima faz\ a tranzi]iei, c`nd Bill mi-a cerut s\ supervizez ini]iativa sa privind s\n\tatea. Bill se afla `n curs de centralizare a politicii economice la Casa Alb\ [i dorea s\ construiasc\ o structur\ similar\ pentru sistemul de s\n\tate. Cu at`tea agen]ii guvernamentale care reclamau partea lor din reform\, era `ngrijorat c\ r\zboaie administrative ar putea `n\bu[i creativitatea [i abord\rile de tip nou. Bill a decis c\ Ira Magaziner trebuia s\ coordoneze procesul din interiorul Casei Albe privind dezvoltarea legisla]iei respective [i a dorit ca eu s\ conduc ini]iativa de a-l transforma `n lege. Bill inten]iona s\ anun]e numirea noastr\ imediat dup\ `nvestirea `n func]ie. Datorit\ experien]ei noastre din Arkansas, unde Bill m\ numise s\ `ndrum comitetele pentru s\n\tate `n mediul rural [i `n `nv\]\m`ntul public, nici unul din noi nu s-a `ngrijorat prea mult de reac]iile pe care le-ar fi putut st`rni implicarea mea. C`nd venea vorba de so]iile politicienilor, cu certitudine nu ne a[teptam s\ fie capitala ]\rii mai conservatoare dec`t Arkansas-ul. Era seara t`rziu c`nd am p\r\sit Little Rock, pe 16 ianuarie 1993. Mii de prieteni [i suporteri st\teau `nghesui]i `ntr-un hangar uria[ din aeroportul din Little Rock pentru o emo]ionant\ ceremonie de r\mas-bun. Eram foarte ner\bd\toare s\ v\d ce ne a[tepta, dar

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 178

178

Istorie trqitq

179

entuziasmul meu avea un oarecare iz de melancolie. Lui Bill i s-au umezit ochii atunci c`nd a recitat versurile unui c`ntec c\tre mul]imea celor veni]i s\-[i ia r\mas-bun: Arkansas se afl\ ad`nc `n inima mea [i a[a va r\m`ne mereu. Trec`nd prin ceea ce ni s-a p\rut mai t`rziu ca o mie de `mbr\]i[\ri [i de flutur\ri de m`n\, am urcat la bordul avionului charter. Odat\ afla]i `n aer, luminile din Little Rock au disp\rut `n spatele norilor [i nu mai r\m\sese altceva de f\cut dec`t s\ privim `nainte. Am zburat c\tre Charlottesville, Virginia, pentru a continua c\l\toria c\tre Washington cu autobuzul, urm`nd ruta de 121 de mile pe care Thomas Jefferson o urmase la `nvestirea sa, `n 1801. Credeam c\ era o modalitate potrivit\ pentru a ini]ia pre[edin]ia lui William Jefferson Clinton. Diminea]a urm\toare ne-am `nt`lnit cu Al [i Tipper [i am vizitat Monticello, casa pe care o proiectase Jefferson. Apoi ne-am suit `mpreun\ `ntr-un alt autobuz, exact cum f\cuser\m `n timpul campaniei, [i ne-am `ndreptat spre nord c\tre Washington. Drumul na]ional 29 era pres\rat cu mii de oameni care veniser\ s\ ne salute, ]in`nd baloane [i pancarte. Unii aveau pancarte f\cute acas\ cu mesaje care s\ ne `ncurajeze, s\ ne felicite sau s\ ne admonesteze: Bubbas pentru Bill, Cont\m pe tine, }ine-]i promisiunile SIDA nu a[teapt\, S`nte]i sociali[ti, fraierilor. Preferata mea a fost o pancart\ p\trat\, scris\ cu litere de m`n\, ce con]inea dou\ cuvinte: Binecuv`ntare, Compasiune. Cerul era `nc\ senin, dar temperatura sc\dea cu repeziciune pe c`nd intram `n Washington. Printr-un act al Providen]ei, nou-alesul pre[edinte nepunctual ajungea la timp [i noi ne-am f\cut intrarea `n Lincoln Memorial cu cinci minute mai devreme de primul eveniment oficial concertul de pe treptele cl\dirii `n fa]a unei mul]imi imense, care se `ntindea p`n\ la Mall. Harry Thomason, Rahm Emanuel [i Mel French, un alt prieten din Arkansas, erau impresarii festivit\]ilor de `nvestire. Harry [i Rahm au fost at`t de u[ura]i s\ ne vad\ sosind, `nc`t s-au luat `n bra]e de bucurie.

Nu mai st\tusem niciodat\ `ntr-o incint\ din sticl\ anti-glon] o senza]ie stranie [i care te `nstr\ina oarecum de ceilal]i. Am fost, cu toate acestea, recunosc\toare pentru micile re[ouri de la picioare, `ntruc`t temperatura sc\zuse cu repeziciune. Diva pop Diana Ross a interpretat o versiune spectaculoas\ a melodiei God Bless America. Bob Dylan a c`ntat mul]imii adunate la Mall, exact a[a cum o f\cuse `n ziua aceea din august 1963, c`nd Martin Luther King Jr. ]inuse de pe acelea[i trepte faimosul s\u discurs Am un vis. M-am sim]it extrem de norocoas\ c\-l v\zusem pe reverendul King vorbind pe c`nd eram adolescent\ `n Chicago, iar acum [i aici `l ascultam, `n onoarea so]ului meu, pe omul care a ajutat na]iunea s\ treac\ peste istoria ei dureroas\: Haide]i s\ construim un c\min american pentru secolul al XXI-lea, `n care fiecare s\ aib\ un loc la mas\ [i nici un singur copil s\ nu fie abandonat, a spus Bill. ~n aceast\ lume [i `n cea de m`ine, trebuie ori s\ `naint\m `mpreun\, ori deloc. Soarele apunea pe c`nd Bill, Chelsea [i cu mine treceam `n fruntea coloanei de oameni care s\rb\toreau, c`nt`nd [i dans`nd peste Memorial Bridge. Ne-am oprit de partea cealalt\ a r`ului Potomac, pentru a trage clopotul ce se dorea o replic\ a lui Liberty Bell, d`nd astfel startul unei s\rb\tori pe timpul c\reia mii de clopote ale speran]ei erau trase simultan de-a lungul ]\rii [i chiar [i la bordul navetei Endeavor, aflat\ pe orbit\ `n jurul P\m`ntului. Ne-am oprit o vreme pentru a contempla focurile de artificii care aprindeau cerul nop]ii deasupra capitalei. Apoi am pornit `ntr-o nou\ festivitate, [i apoi alta, [i alta. Toate evenimentele `ncepuser\ s\ se amestece `ntr-un caleidoscop de fe]e, scene [i voci. ~n timpul s\pt\m`nii inaugurale, familiile noastre [i personalul au r\mas cu noi `n Blair House, re[edin]a de oaspe]i tradi]ional\ pentru [efii de stat [i de guverne [i pentru pre[edin]ii ale[i. Casa Blair [i personalul care lucra acolo, condus de Benedicte Valentiner, cunoscut\ ca doamna V., [i de adjunctul acesteia, Randy Baumgardner,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 180

180

Istorie trqitq

181

ne-au f\cut s\ ne sim]im bineveni]i la re[edin]a lini[tit\ [i elegant\, care a devenit o oaz\ de lini[te `ntr-o s\pt\m`n\ teribil de agitat\. Casa Blair este faimoas\ pentru capacitatea ei de a se adapta oric\ror nevoi. Echipa noastr\ era anost\ `n compara]ie cu cea a unor anumi]i [efi de stat care se aflaser\ acolo `n vizit\ [i care ceruser\ g\rzilor s\ r\m`n\ `n pielea goal\ pentru a se asigura c\ nu poart\ arm\ sau care veniser\ de acas\ cu propriii buc\tari pentru a le prepara totul, de la capr\ la [arpe. Bill a ]inut o mul]ime de discursuri `n s\pt\m`na aceea, dar `nc\ nu-l terminase de compus pe cel mai important din via]a lui: discursul inaugural. Bill scrie minunat [i este un orator `nzestrat care vorbe[te pe `n]elesul tuturor, dar revizuirile constante la care `[i supune textele [i schimb\rile de ultim minut `]i dau dureri de cap. Nu a `nt`lnit `nc\ o propozi]ie cu care s\ nu se poat\ juca. Eram obi[nuit\ cu rescrierile lui permanente, dar chiar [i eu sim]eam cum `mi cre[te nelini[tea pe m\sur\ ce se apropia ziua respectiv\. Bill lucra la text de c`te ori se ivea c`te un moment liber `ntre diferitele evenimente. So]ului meu `i place s\-i atr\g\ pe to]i cei din jur `n tumultul s\u creator. David Kusnet principalul lui autor de discursuri, Bruce Reed consilierul adjunct pe probleme de politic\ intern\, George Stephanopoulos directorul de comunicare, Al Gore [i eu `ns\mi am contribuit fiecare cu micile noastre idei. Bill [i-a cooptat [i doi prieteni vechi: Tommy Caplan, un minunat d\ltuitor de cuvinte [i romancier care `i fusese coleg de camer\ la Georgetown University, [i Taylor Branch, c`[tig\torul Premiului Pulitzer, care lucrase cu noi `n Texas la campania lui McGovern. ~n mijlocul procesului, Bill a primit o scrisoare de la pastorul Tim Healy, fost pre[edinte la Georgetown [i director al Bibliotecii Centrale de la New York. El [i cu Bill `mp\rt\[eau aceea[i leg\tur\ cu Georgetown, iar pastorul Healy tocmai `i scria acea scrisoare lui Bill, c`nd a murit subit de un atac de cord, pe c`nd se `ntorcea acas\ dintr-o c\l\torie. Scrisoarea fusese g\sit\ `n ma[ina de scris [i trimis\ lui

Bill, care a descoperit `n acest mesaj postum o fraz\ minunat\. Pastorul `i scrisese lui Bill c\ alegerea lui va for]a venirea prim\verii [i va conduce la `nflorirea unor noi idei, speran]e [i energii care vor revigora ]ara. Mi-au pl\cut mult aceste cuvinte, precum [i metafora adecvat\ privind ambi]iile lui Bill `n leg\tur\ cu pre[edin]ia lui. Era fascinant s\-l privesc pe so]ul meu `n s\pt\m`na aceea, devenind pre[edinte `n fa]a ochilor mei. De-a lungul festivit\]ilor de `nvestire `n func]ie, Bill a primit instruc]iuni de securitate ca s\ fie preg\tit pentru responsabilit\]ile istorice pe care urma s\ [i le asume. Cu o agilitate remarcabil\, putea s\-[i abat\ aten]ia de la un discurs de o importan]\ major\ la [tirile despre avioanele americane care bombardau Irak-ul, ca r\spuns la dispre]ul lui Saddam Hussein pentru cererile ONU, [i p`n\ la rapoarte privind intensificarea conflictului `n Bosnia. Mai scria la discurs cu o zi `nainte de ceremonia de `nvestire. Pentru a-i l\sa timp de lucru, am fost de acord s\-i ]in locul la evenimentele din dup\-amiaza aceea, de[i trebuia s\ ]in pasul cu propriul program. ~n aceea[i dup\-amiaz\ a trebuit s\ apar [i `n cadrul unor evenimente sponsorizate de cele dou\ institu]ii superioare de `nv\]\m`nt care m\ formaser\ Wellesley [i Yale. Pe drumul de `ntoarcere de la hotelul Mayflower, ma[ina a r\mas blocat\ `ntr-o mul]ime de oameni aduna]i la evenimentele inaugurale [i de vehicule parcate pe Pennsylvania Avenue, la o arunc\tur\ de b\] de Casa Blair. ~nt`rziasem at`t de mult [i eram at`t de frustrat\ de `nt`mplare, `nc`t m-am dat jos din ma[in\ [i am `nceput s\ alerg prin mijlocul traficului. Capricia Marshall, care privea de la o fereastr\ din Casa Blair, `nc\ mai r`de c`nd `[i aminte[te cum ar\tam fugind printre ma[ini, cu tocuri [i `n rochia de flanel gri, cu Serviciul Secret aflat `n alarm\, alerg`nd `n urma mea. Bill a terminat `n cele din urm\ de compus [i repetat marele discurs, cu o or\ sau dou\ `nainte de diminea]a dinaintea prelu\rii postului.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 182

182

Istorie trqitq

183

Am dormit foarte pu]in [i am `nceput acea zi extraordinar\ particip`nd la o slujb\ emo]ionant\, la biserica metropolitan\ A.M.E.1 Apoi am mers la Casa Alb\, unde familia Bush ne-a `nt`mpinat la poarta de nord, `mpreun\ cu c`inii lor spaniel, Millie [i Ranger, care li se tot `nv`rteau printre picioare. Au fost foarte primitori [i ne-au f\cut s\ ne sim]im bine. De[i campania fusese dureroas\ pentru ambele familii, Barbara Bush se ar\tase foarte amabil\ cu mine c`nd ne `nt`lniser\m anterior, [i, dup\ alegeri, m\ condusese `ntr-un tur de recunoa[tere prin apartamentele de la Casa Alb\. George Bush fusese `ntotdeauna amabil atunci c`nd `l `nt`lnisem la conferin]ele anuale ale Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor [i st\tusem al\turi de el la summit-ul privind educa]ia de la Charlottesville, ]inut la Monticello `n 1989. C`nd conferin]a de var\ a guvernatorilor se ]inuse la Maine, `n 1983, familia Bush `[i deschisese propriet\]ile de la Kennebunkport pentru a oferi un picnic fastuos cu fructe de mare. Chelsea, care avea doar trei ani pe atunci, a venit cu noi, iar c`nd a trebuit s\ mearg\ la baie, vicepre[edintele Bush a luat-o de m`nu]\ [i i-a ar\tat drumul. Familia Gore ne-a `nso]it la Casa Alb\, `mpreun\ cu Alma [i Ron Brown, care era director al DNC [i urma s\ fie numit secretar la Comer], [i cu Linda [i Harry Thomason, care coprezidaser\ `nvestirea `n func]ie. Pre[edintele [i doamna Bush ne-au `nso]it spre Camera Albastr\, unde am b\ut cafeaua [i am discutat una-alta timp de dou\zeci de minute, p`n\ a venit momentul s\ ne `ndrept\m spre Capitoliu. Bill a mers `n limuzina preziden]ial\ `mpreun\ cu George Bush, `n timp ce eu [i Barbara `i urmam `ntr-o alt\ ma[in\. Mul]imile aliniate de-a lungul bulevardului au manifestat cu bucurie la trecerea noastr\. Am admirat elanul doamnei Bush pe c`nd se preg\tea s\ vad\ un pre[edinte so]ul ei f\c`nd loc altuia. La Capitoliu am mers pe latura vestic\, cu panorama ei care `]i lua respira]ia dinspre Mall spre Washington Monument [i
1 African Methodist Episcopal.

Lincoln Memorial. Mul]imea imens\ se `ntindea p`n\ dincolo de Monument. Urm`nd tradi]ia, fanfara marinei militare a Statelor Unite a intonat un ultim Hail to the Chief pentru George Bush chiar `nainte de amiaz\, [i apoi din nou pentru noul pre[edinte, c`teva minute mai t`rziu. Fusesem `ntotdeauna mi[cat\ de acele acorduri, iar acum m\ sim]eam emo]ionat\, dincolo de cuvinte, s\ le aud intonate pentru so]ul meu. Chelsea [i cu mine am ]inut Biblia cu respect, c`nd Bill [i-a depus jur\m`ntul de pre[edinte. Apoi ne-a str`ns pe am`ndou\ `n bra]e, ne-a s\rutat [i a [optit: V\ iubesc at`t de mult pe am`ndou\! Discursul lui Bill a pus accentul pe temele sacrificiului [i ale serviciului `n slujba Americii [i a reiterat schimb\rile pe care le promisese `n timpul campaniei. Tot ce e r\u `n America poate fi vindecat prin tot ce este bun `n America, a spus el, chem`ndu-i pe americani la o stagiune de serviciu pentru ajutorarea celor afla]i `n nevoi la noi acas\ [i a celor din alte p\r]i ale lumii pe care trebuia s\-i sprijinim pentru a-[i cuceri democra]ia [i libertatea. Dup\ ceremonia de depunere a jur\m`ntului, `n timp ce unii dintre noii membri ai personalului se gr\beau c\tre Casa Alb\ pentru a `ncepe s\ despacheteze [i s\ ne aranjeze lucrurile, Bill [i cu mine am pr`nzit `n Capitoliu cu membrii Congresului. A[a cum mantia puterii trece de la un pre[edinte la altul `n amiaza zilei de `nvestire, tot a[a trec [i posesiunile de la Casa Alb\. Lucrurile unui pre[edinte [i ale familiei sale nu pot fi mutate `n Casa Alb\ `nainte ca acesta s\ fie instalat oficial `n func]ie. La 12.01, c\rucioarele cu bagajele lui George [i ale Barbarei Bush p\r\seau cl\direa, pe c`nd ale noastre soseau. Bagajele, mobila [i sutele de cutii erau desc\rcate `ntr-o grab\ nebun\ `n cele c`teva ore dintre ceremonia de la Capitoliu [i sf`r[itul paradei inaugurale. Asisten]ii no[tri se `mbulzeau pentru a localiza printre bagaje lucrurile de care era imediat\ nevoie [i `nghesuiau restul lucrurilor prin dulapurile [i prin camerele libere, pentru a le aranja mai t`rziu.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 184

184

Istorie trqitq

185

Procedurile de securitate de la Casa Alb\ cereau ca angaja]ii mai importan]i s\ fie verifica]i de g\rzile `n uniform\ ale Serviciului Secret, un procedeu cunoscut sub acronimul WAVES1, care vine de la Workers and Visitors Entry System2. O list\ a oaspe]ilor sau a lucr\torilor prescana]i este apoi trecut\ prin sistemul WAVES de intrare `n Casa Alb\. Din nefericire, asistenta mea personal\, Capricia Marshall, nu a `n]eles prea bine func]ionarea sistemului. Credea c\ a fi salutat presupunea o str`ngere de m`n\ de bun venit. Capricia, care nu ar fi l\sat pentru nimic `n lume ca rochia mea pentru ceremonia de `nvestire s\-i scape din priviri `n ziua aceea, o adusese personal de la Casa Blair, salut`nd cu m`na g\rzile pe c`nd umbla de la poart\ la poart\, pentru a fi l\sat\ `n\untru. A r\mas ca m\rturie a puterii sale de persuasiune [i a ulterioarei sale includeri `n sistemul WAVES faptul c\ rochia mea de bal albastr\, acoperit\ cu dantel\ violet, a reu[it s\ treac\ de sistemul de securitate de la Casa Alb\ `n acea zi. Dup\ pr`nz, Bill, Chelsea [i cu mine am mers `n ma[in\ de la Capitoliu `n jos, pe drumul preg\tit pentru parada militar\, p`n\ la Trezorerie; acolo, cu acordul ezitant al Serviciului Secret, am ie[it din ma[in\ [i ne-am plimbat de-a lungul bulevardului Pennsylvania, p`n\ la tribuna aranjat\ `n fa]a Casei Albe, unde m-am a[ezat pentru a privi parada trec`nd. ~ntruc`t democra]ii nu mai c`[tigaser\ alegerile de [aisprezece ani, toat\ lumea voia s\ participe. Noi nu i-am putut refuza [i nici nu doream s\ o facem. Erau [ase fanfare numai din Arkansas, `ntr-o parad\ care a durat trei ore. Am p\[it pentru prima dat\ `n Casa Alb\ ca noii ei locuitori pe la `nceputul serii, dup\ ce am urm\rit trec`nd [i ultimul val al paradei. ~mi amintesc c\ m\ uitam `mprejur cu uimire la aceast\ cas\ pe care o vizitasem ca oaspete. Acum avea s\ fie c\minul meu. ~n timp ce mergeam pe aleea spre Casa Alb\ [i urcam sc\rile
1 Salut\ri (n.tr.). 2 Sistemul de Intrare al Lucr\torilor [i Vizitatorilor.

por]ii de nord intr`nd `n Marele Foaier, am fost dintr-o dat\ lovit\ de realitate: eram, de fapt, Prima Doamn\, c\s\torit\ cu pre[edintele Statelor Unite. Era primul dintr-o serie de momente `n care aveam s\-mi amintesc c\ m\ contopeam cu istoria. Membrii personalului permanent de la Casa Alb\, cam o sut\ de oameni, a[teptau `n Marele Foaier s\ ne ureze bun venit. Ace[tia s`nt b\rba]ii [i femeile care au grij\ de cas\ [i `ndeplinesc dorin]ele speciale ale reziden]ilor acesteia. Casa Alb\ `[i are propriii ingineri, dulgheri, instalatori, gr\dinari, decoratori, `ngrijitori, buc\tari, vale]i [i menajere, care `[i continu\ munca de la o administra]ie la alta. ~ntreaga opera]iune este supravegheat\ de aprozi, un termen pitoresc din secolul al XIX-lea, utilizat `nc\ pentru a descrie personalul administrativ. ~n anul 2000, mi-am publicat cea de a treia carte, An Invitation to the White House, care a fost at`t un tribut la adresa personalului permanent al Casei Albe, c`t [i o privire din spatele cortinei asupra muncii extraordinare pe care o depun ei `n fiecare zi. Am fost escorta]i p`n\ la etajul al doilea, unde se aflau apartamentele private, care p\reau pustii, de vreme ce lucrurile noastre nu fuseser\ despachetate. Dar nu aveam timp s\ ne `ngrijor\m pentru toate acestea. Trebuia s\ ne preg\tim s\ ie[im. Una dintre cele mai convenabile caracteristici ale re[edin]ei este salonul de frumuse]e, instalat de Pat Nixon la etajul al doilea. Chelsea, prietenele ei, mama, soacra [i cumnata mea, Maria, s-au `mbulzit `n\untru [i s-au pus pe `nfrumuse]at ca ni[te Cenu[\rese, pentru baluri. Bill dorea s\ particip\m la fiecare din cele unsprezece baluri inaugurale din acea sear\, [i nu doar pentru obi[nuitele cinci minute de intrat [i f\cut cu m`na. Aveam de g`nd s\ s\rb\torim. Chelsea [i patru dintre prietenele ei din Arkansas ne-au `nso]it la unele evenimente, inclusiv la balul MTV, `nainte de a se `ntoarce la Casa Alb\ pentru un somn binemeritat. Balul din Arkansas, ]inut `n Washington Convention Center, a fost cel mai mare [i cel mai distractiv

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 186

186

Istorie trqitq

187

pentru noi, deoarece acolo se adunaser\ familiile [i prietenii no[tri, precum [i dou\sprezece mii de suporteri. Ben E. King i-a `nm`nat lui Bill un saxofon, iar mul]imea a izbucnit `n strig\te de bucurie. Nimeni nu s-a distrat mai bine dec`t mama lui Bill, Virginia. A fost frumoasa a cel pu]in trei dintre baluri. Probabil cuno[tea deja jum\tate dintre petrec\re]i [i a ajuns cur`nd s\ cunoasc\ [i cealalt\ jum\tate. {i-a f\cut [i o prieten\ extraordinar\ `n noaptea aceea Barbra Streisand. Ea [i Barbra au `nceput o prietenie la balul din Arkansas care a continuat cu telefoane s\pt\m`nale pentru `ntregul an care a urmat. Bill [i cu mine am continuat cu celelalte baluri, iar spre sf`r[itul serii dansaser\m pe at`t de multe versiuni ale melodiei Dont Stop Thinking About Tomorrow, tema muzical\ neoficial\ a campaniei, `nc`t a trebuit s\ m\ descal] pentru a da un dram de odihn\ bietelor mele picioare. Nici unul din noi nu dorea ca acea noapte s\ se termine, dar `n cele din urm\ am reu[it s\-l t`r\sc pe Bill afar\ de la balul Midwestern, din hotelul Sheraton, pe c`nd muzican]ii `ncepuser\ s\-[i str`ng\ instrumentele. Se f\cuse mai bine de dou\ diminea]a c`nd ne-am `ndreptat `napoi spre Casa Alb\. C`nd am ie[it din ascensor `n re[edin]a de la etajul doi, ne-am privit unul pe cel\lalt cu ne`ncredere: aceasta era acum casa noastr\. Prea obosi]i pentru a ne apuca s\ explor\m acest nou mediu, ne-am pr\bu[it am`ndoi `n pat. Dormeam de doar c`teva ore c`nd am auzit un cioc\nit gr\bit `n u[a dormitorului. Cioc, cioc, cioc. Mmmmmce? CIOC, CIOC, CIOC. Bill s-a ridicat din pat, iar eu am b`jb`it prin `ntuneric dup\ ochelari, g`ndindu-m\ c\ aveam deja o urgen]\ din prima zi. Dintr-o dat\ u[a s-a deschis cu zgomot [i a intrat `n camer\ un b\rbat `n frac purt`nd o tav\ de argint cu micul dejun. Astfel `[i `ncepeau cei din familia Bush ziua, cu micul dejun la pat la 5.30 diminea]a [i

astfel fuseser\ obi[nui]i cei din personal. Dar primele cuvinte pe care acest biet om le-a auzit din partea celui de al patruzeci [i unulea pre[edinte al Statelor Unite au fost: Hei! Ce faci aici? Niciodat\ nu v\zusem pe cineva ie[ind cu at`ta repeziciune dintr-o camer\. Bill [i cu mine am r`s pu]in [i ne-am potrivit la loc cuverturile pentru a `ncerca s\ fur\m `nc\ o or\ de somn. M-a frapat faptul c\ at`t Casa Alb\, c`t [i noi, noii s\i ocupan]i, ne aflam `n curs de a `ntreprinde unele schimb\ri majore, `n via]a public\ [i `n cea privat\. Pre[edin]ia Clinton reprezenta o schimbare politic\ [i de genera]ie ce avea s\ afecteze fiecare institu]ie din Washington. Dou\zeci din ultimii dou\zeci [i patru de ani, Casa Alb\ fusese domeniu republican. Ocupan]ii s\i fuseser\ membri ai genera]iei p\rin]ilor no[tri. Familia Reagan servise adeseori cina `n fa]a televizorului, iar cei din familia Bush, conform cu nenum\rate m\rturii, se trezeau dis-de-diminea]\ pentru a-[i plimba c`inii, apoi citeau ziarele [i priveau [tirile de diminea]\ la cele cinci televizoare aflate `n dormitoarele lor. Dup\ doisprezece ani, devotatul personal permanent intrase `ntr-o rutin\ previzibil\ [i cu orar regulat. Copii nu mai locuiser\ acolo `n permanen]\ de pe vremea c`nd Jimmy Carter p\r\sise Casa Alb\, `n 1981. B\nuiam c\ stilul de via]\ neconven]ional al familiei noastre [i obiceiurile de munc\ de dou\zeci [i patru de ore pe zi le erau la fel de nefamiliare pe c`t ne erau nou\ formalit\]ile de la Casa Alb\. Campania lui Bill pusese accentul pe a pune oamenii pe primul loc, a[a c\ `n prima zi petrecut\ la Casa Alb\ am vrut s\ ne ]inem de acea promisiune [i am invitat mii de oameni la o recep]ie, mul]i dintre ei selecta]i printr-un sistem de loterie. To]i aveau bilete de intrare [i st\tuser\ la coad\ `n `ntuneric de dinainte de r\s\ritul soarelui pentru a ne `nt`lni, pe noi [i pe cei din familia Gore. Dar nu prev\zuser\m c`t de mult ne va lua s\ salut\m pe fiecare `n parte [i nu alocaser\m suficient timp. Cozile se `ntindeau de-a lungul

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 188

188

Istorie trqitq

189

cur]ii, de la poarta de est [i p`n\ la cea de sud, [i m-am sim]it `ngrozitor c`nd am realizat c\ mul]i dintre oamenii care a[teptau afar\ `n frig nu vor ajunge p`n\ `n Camera de Recep]ii Diplomatice, `nainte s\ trebuiasc\ s\ p\r\sim locul. To]i patru am ie[it afar\ pentru a le spune celor r\ma[i c`t de r\u ne p\rea c\ nu mai puteam r\m`ne s\ `i salut\m, dar c\ erau `n continuare bineveni]i s\ ne viziteze casa. Dup\ ce am terminat [i cu celelalte obliga]ii din dup\-amiaza aceea, eu [i Bill am fost `n sf`r[it liberi s\ ne schimb\m `n haine mai lejere [i s\ arunc\m o privire noului nostru c\min. Voiam s\ `mp\r]im cu p\rin]ii [i cu prietenii cei mai apropia]i bucuria acelor prime zile de la Casa Alb\. La etajul al doilea se g\seau dou\ camere de oaspe]i, c\rora li se spunea Camera Reginei [i Dormitorul Lincoln, [i alte [apte camere de oaspe]i la etajul al treilea. Pe l`ng\ Chelsea [i prietenele ei din Little Rock, st\teau cu noi p\rin]ii no[tri, Hugh [i Dorothy Rodham [i Virginia [i Dick Kelley, [i fra]ii no[tri, Hugh Rodham ([i so]ia lui, Maria), Tony Rodham [i Roger Clinton. ~i invitasem [i pe patru dintre cei mai buni prieteni ai no[tri, Diane [i Jim Blair [i Harry [i Linda Thomason, pentru a petrece noaptea `mpreun\. Harry [i Linda concepuser\ [i produseser\ c`teva emisiuni de televiziune, incluz`nd emisiunile de mare succes Designing Women [i Evening Shade, dar inimile lor nu p\r\siser\ niciodat\ ]inuturile din Ozark. Harry crescuse `n Hampton, Arkansas, [i `ncepuse ca antrenor de fotbal `n Little Rock. Linda provenea dintr-o familie de avoca]i [i activi[ti din Poplar Bluff, Missouri, chiar dincolo de linia ce demarca frontiera statului Arkansas. Cealalt\ persoan\ faimoas\ care se n\scuse `n acel petic de p\m`nt din Missouri, ne-a spus Linda r`z`nd, era Rush Limbaugh, vedet\ de radio de dreapta, unul dintre cei mai mari sus]in\tori ai pre[edintelui Bush. Familia Lindei [i cea a lui Rush se [tiau de mult timp [i avuseser\ dintotdeauna o rela]ie de rivalitate amiabil\.

Dup\ o s\pt\m`n\ de festivit\]i inaugurale, care a trecut ca v`ntul, m-am bucurat s\ m\ relaxez al\turi de oamenii pe care `i [tiam de ani de zile [i `n care aveam `ncredere deplin\. Spre sear\, ne-am decis s\ facem un tur prin buc\t\ria familiei, care se afla la cap\tul Salonului de Vest. Harry [i Bill au verificat c\m\rile, `n timp ce eu [i Linda am deschis frigiderul. Era gol, cu excep]ia unui singur lucru: o sticl\ de vodc\ plin\ pe jum\tate. Am folosit con]inutul pentru a `nchina `n cinstea noului pre[edinte [i a ]\rii [i pentru viitor. P\rin]ii no[tri merseser\ deja la culcare, iar Chelsea [i oaspe]ii ei se lini[tiser\, `n sf`r[it. Cu o noapte `nainte fetele se `ntorseser\ devreme de la balul inaugural [i se distraser\ nevoie mare ie[ind la v`n\toare cu m\turi, activitate `n care fuseser\ `ncurajate de `ngrijitori [i de aprozi. M\ g`ndisem c\ era o modalitate bun\ de a se distra [i a se obi[nui cu noul ei mediu. ~ngrijitorii veniser\ cu tot felul de indicii, cum ar fi g\se[te tabloul cu o pas\re galben\ (Still Life with Fruit, Goblet and Canary1, de Severin Roesen, `n Camera Ro[ie) [i g\se[te camera `n care se spune c\ a fost v\zut\ o fantom\ (Dormitorul Lincoln, unde oaspe]ii m\rturisiser\ c\ au sim]it o briz\ rece [i au v\zut figuri spectrale). Nu cred `n fantome, dar am sim]it uneori cum Casa Alb\ era b`ntuit\ de spectre ceva mai lume[ti. Spiritele administra]iilor trecute puteau fi g\site peste tot. Uneori l\sau chiar [i bile]ele. Lui Harry [i Lindei li s-a dat Dormitorul Lincoln `n acea noapte. C`nd s-au urcat `n patul lung, din lemn de trandafir, au g\sit o h`rtie `mp\turit\ sub o pern\: Drag\ Linda, am fost aici primul [i m\ voi `ntoarce. Era semnat Rush Limbaugh.

1 Natur\ moart\ cu fruct, pocal [i canar (n.tr.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 190

Istorie trqitq

191

ARIPA DE EST, ARIPA DE VEST


Casa Alb\ este biroul pre[edintelui [i casa acestuia, dar este [i muzeu na]ional. Modul s\u de organizare, am `nv\]at repede, este asem\n\tor celui al unei unit\]i militare. Ani de zile lucrurile fuseser\ f\cute `ntr-o anumit\ manier\, adeseori de personalul care lucrase acolo timp de decenii, perfect`nd felul `n care casa era condus\ [i conservat\. Gr\dinarul-[ef, Irv Williams, a `nceput serviciul sub pre[edintele Truman. Personalul permanent [tia c\ ei erau cei care confereau continuitatea de la o familie preziden]ial\ la alta. Sub multe aspecte, ei erau p\str\torii pre[edin]iei ca institu]ie, de la o administra]ie la urm\toarea. Noi eram doar locuitori temporari. C`nd fostul pre[edinte Bush a venit pentru a-[i dezveli portretul oficial `n timpul primului mandat al lui Bill, l-a v\zut pe George Washington Hannie Jr., un majordom care lucrase aici mai bine de dou\zeci [i cinci de ani. George, mai e[ti `nc\ aici? B\tr`nul valet i-a replicat: Sigur, domnule. Pre[edin]ii vin [i pleac\. Dar George este `ntotdeauna aici. Ca `n multe institu]ii venerabile, schimbarea `[i f\cea loc cu `ncetul la Casa Alb\. Sistemul de telefoane era o `ntoarcere `ntr-o alt\ epoc\. Pentru a suna `n afara re[edin]ei trebuia s\ ridici receptorul [i s\ a[tep]i ca un operator al Casei Albe s\ formeze num\rul pentru tine. ~n cele din urm\ m-am obi[nuit [i am ajuns s\ apreciez

operatorii r\bd\tori care lucrau la tabloul de comand\. C`nd `ntregul sistem a fost dotat cu tehnologie nou\, am continuat s\-mi fac apelurile prin intermediul lor. {tiam c\ nu o s\ m\ obi[nuiesc niciodat\ cu agentul de la Serviciul Secret postat la u[a dormitorului nostru. Era o procedur\ standard pentru fo[tii pre[edin]i, iar Serviciul era inflexibil `n privin]a men]inerii acesteia. {i dac\ pre[edintele face un atac de cord `n miezul nop]ii? m-a `ntrebat odat\ un agent atunci c`nd i-am sugerat s\ se a[eze la baza sc\rilor, la parter, `n loc s\ stea cu noi la etajul al doilea. Are patruzeci [i [ase de ani [i e `ntr-o stare de s\n\tate remarcabil\, am spus. Nu o s\ fac\ nici un atac de cord! Serviciul Secret s-a adaptat nevoilor noastre [i noi la ale lor. La urma urmelor, ei erau exper]ii atunci c`nd venea vorba de securitatea noastr\. Trebuia doar s\ g\sim o modalitate prin care s\ `i l\s\m s\ `[i fac\ datoria, iar noi s\ ne vedem de vie]ile noastre. Timp de doisprezece ani fuseser\ `nv\]a]i cu o rutin\ `n care spontaneitatea era excep]ia, nu regula. Campania noastr\, cu ritmul ei frenetic [i opririle frecvente, `i pusese la grea `ncercare pe agen]ii no[tri. Am avut multe conversa]ii lungi cu agen]ii `ns\rcina]i s\ ne asigure protec]ia. Unul dintre agen]ii-[ef, Don Flynn, mi-a spus: Acum `n]eleg. E ca [i cum unul dintre noi ar fi pre[edinte. {i nou\ ne-ar pl\cea s\ putem merge `n anumite locuri, s\ facem anumite lucruri [i s\ st\m seara p`n\ t`rziu. Acel comentariu a ajutat la stabilirea unui ton de cooperare [i a unei flexibilit\]i care a ajuns s\ caracterizeze rela]ia noastr\ cu agen]ii de paz\. Bill, Chelsea [i cu mine nu avem dec`t cuvinte de laud\ pentru curajul lor, pentru integritatea [i profesionalismul de care au dat dovad\ [i ne sim]im noroco[i c\ am r\mas prieteni cu mul]i dintre agen]ii care ne-au protejat. Maggie Williams fusese de acord s\ m\ ajute spre sf`r[itul campaniei preziden]iale din 1992, dar numai dac\ acceptam ca ea s\ se `ntoarc\ la Philadelphia dup\ alegeri pentru a-[i termina doctoratul

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 192

192

Istorie trqitq

193

la Penn. Odat\ alegerile terminate, mi-am dat seama c\ aveam mai mult\ nevoie de ea ca oric`nd. Am rugat-o, am argumentat, am implorat [i am amenin]at pentru a o convinge s\ r\m`n\ `n perioada tranzi]iei [i apoi ca [ef de personal. Prima noastr\ sarcin\ era s\ recrut\m membrii personalului, s\ alegem spa]iile pentru birouri [i s\ `nv\]\m dedesubturile `ndatoririlor tradi]ionale ale Primelor Doamne. De la administra]ia Truman `ncoace, Primele Doamne [i personalul lor operaser\ `n `ntregime `n Aripa de Est, care g\zduie[te dou\ etaje cu spa]ii pentru birouri, o larg\ sal\ de primire pentru vizitatori, cinematograful Casei Albe [i o lung\ colonad\ din sticl\ care se `ntinde de-a lungul gr\dinii de est, pe care Lady Bird Johnson i-a dedicat-o lui Jackie Kennedy. De-a lungul anilor, pe m\sur\ ce `ndatoririle Primelor Doamne se extindeau, personalul lor devenea tot mai numeros [i mai specializat. Jackie Kennedy a fost prima care a avut propria secretar\ de pres\. Lady Bird Johnson [i-a organizat structura personalului astfel `nc`t s\ o reflecte pe aceea a Aripii de Vest. Directorul de personal al lui Rosalynn Carter a func]ionat ca [ef de personal [i a participat la `ntrunirile zilnice cu personalul pre[edintelui Carter. Nancy Reagan a sporit num\rul [i importan]a personalului s\u la Casa Alb\. ~n Aripa de Vest se afl\ Biroul Oval [i Camera Roosevelt, Cabinetul [i Camera de Criz\ (unde se ]in `nt`lnirile de mare confiden]ialitate [i de unde se trimit [i se primesc diferite inform\ri secrete), Sufrageria Casei Albe (unde se servesc mesele) [i birourile ce ad\postesc personalul superior al pre[edintelui. Restul personalului de la Casa Alb\ lucreaz\ peste alee, `n Old Executive Office Building sau OEOB. Nici o Prim\ Doamn\ sau personalul ei nu au avut vreodat\ birourile `n Aripa de Vest sau `n OEOB (care a fost redenumit\ Eisenhower Executive Office Building). De[i biroul vizitatorilor, cel al coresponden]elor personale [i al secretarului social r\m`neau `n Aripa de Est, unii membri ai personalului meu aveau s\ fac\ parte din echipa din Aripa de Vest. M-am g`ndit c\ trebuiau s\ se integreze [i fizic `n aceast\ structur\. Maggie

[i-a sus]inut cauza `n fa]a personalului de tranzi]ie al lui Bill `n privin]a spa]iului pe care voiam s\-l ob]inem `n Aripa de Vest, a[a c\ `n final biroul Primei Doamne a fost mutat `ntr-o serie de camere din cap\tul coridorului lung, aflat la primul etaj al OEOB. Mi s-a distribuit un birou la etajul al doilea al Aripii de Vest, pe acela[i hol cu departamentul de politic\ intern\. Acesta constituia un alt eveniment f\r\ precedent `n istoria Casei Albe [i a devenit `n cur`nd hran\ pentru comedian]ii de la miezul nop]ii [i pentru firosco[ii din politic\. O caricatur\ ap\rut\ `n acea perioad\ `nf\]i[a Casa Alb\ cu un Birou Oval care cre[tea din acoperi[ul celui de-al doilea etaj. Maggie a preluat titlul de asistent al pre[edintelui predecesorii ei se numiser\ asisten]i adjunc]i ai pre[edintelui [i `n fiecare diminea]\ la 7.30 asista la [edin]ele personalului superior, `mpreun\ cu consilierii de v`rf ai pre[edintelui. Am avut [i eu un consilier permanent de politic\ intern\, precum [i un autor de discursuri preziden]iale pentru a lucra pe discursurile mele, `n special pe cele legate de reforma din sistemul de s\n\tate. Personalul meu, alc\tuit din dou\zeci de oameni, includea un adjunct al [efului de personal, un secretar de pres\, un responsabil cu alc\tuirea programului, un director de c\l\torii [i un responsabil cu alc\tuirea dosarului de rapoarte zilnice. Doi dintre membrii ini]iali ai personalului meu se mai afl\ [i ast\zi al\turi de mine: Pam Cicetti, un experimentat asistent managerial care a devenit persoan\ bun\ la toate, [i Alice Pushkar, director pentru coresponden]a Primei Doamne, care [i-a asumat cu calm [i imagina]ie una dintre cele mai ingrate slujbe. Aceste schimb\ri de amplasament [i de personal erau de o mare importan]\, dac\ voiam s\ m\ implic `n agenda lui Bill, `n particular `n chestiuni ce priveau problemele femeilor, ale copiilor [i ale familiei. Oamenii pe care `i angajasem erau devota]i acestor probleme [i ideii c\ guvernul putea [i trebuia s\ fie partener `n crearea oportunit\]ilor pentru oameni dornici s\ munceasc\ bine [i s\-[i asume responsabilit\]i. Cei mai mul]i dintre ace[tia veneau din sectorul public sau din cadrul unor organiza]ii aflate `n slujba

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 194

194

Istorie trqitq

195

amelior\rii condi]iilor economice, politice [i sociale ale persoanelor subreprezentate [i neprivilegiate. Cur`nd, personalul meu a fost recunoscut `n cadrul administra]iei [i de c\tre pres\ ca fiind activ [i influent, fapt datorat `n mare m\sur\ conducerii lui Maggie [i a lui Melanne Verveer, [eful-adjunct al personalului meu. Melanne [i so]ul ei, Phil, fuseser\ prieteni cu Bill de pe c`nd erau colegi la Georgetown University, iar ea fusese timp `ndelungat activist al Partidului Democrat [i un experimentat agent la Washington. Un adev\rat maestru al politicii, care iubea complexitatea [i nuan]area, Melanne lucrase ani de zile la Capitoliu [i `n lumea lobby-ului. Obi[nuiam s\ glumesc c\ nu exista persoan\ la Washington pe care ea s\ nu o cunoasc\. Nu numai Melanne era o legend\ `n capitala ]\rii, ci [i Rolodex-ul ei. Ultima oar\ num\ra [ase mii de nume. Nu se pot cataloga toate proiectele pe care le-a conceput [i le-a condus Melanne, mai `nt`i ca adjunct, `n primul madat, apoi ca [ef al personalului meu. A devenit, de asemenea, un juc\tor-cheie `n echipa pre[edintelui, sus]in`nd cauza politicilor privind femeile, drepturile omului, serviciile legale [i artele. ~n cur`nd echipa mea a ajuns cunoscut\ la Casa Alb\ drept Hillaryland. Eram pe deplin cufunda]i `n opera]iunile zilnice ale Aripii de Vest, dar aveam [i mica noastr\ enclav\ `n cadrul Casei Albe. Personalul meu `[i f\cea un merit din discre]ia, loialitatea [i camaraderia sa [i aveam propriul etos. ~n timp ce Aripa de Vest mai l\sa informa]ia s\ se scurg\, Hillaryland nu a f\cut-o niciodat\. ~n timp ce consilierii la v`rf ai pre[edintelui se luptau pentru a ob]ine birouri c`t mai mari `n apropierea Biroului Oval, personalul meu superior `[i `mp\r]ea birourile cu asisten]ii mai tineri. Aveam juc\rii [i creioane pentru copii `n sala principal\ de conferin]e [i fiecare copil care ne-a vizitat vreodat\ [tia exact unde pitisem pr\jiturelele. Odat\, de Cr\ciun, Melanne a comandat cocarde pe care scria cu litere mici HILLARYLAND [i `mpreun\ am `nceput s\ `mp\r]im titluri de membru onorific, de obicei so]iilor [i copiilor

greu `ncerca]i ai personalului meu suprasolicitat. Calitatea de membru le permitea s\ ne viziteze oric`nd doreau [i s\ participe la toate petrecerile noastre. Opera]iunea Aripa de Vest se afla `n plin\ desf\[urare, dar obliga]iile mele din Aripa de Est `mi d\deau `nc\ de furc\. La doar zece zile dup\ `nvestirea `n func]ie, Bill [i cu mine eram gazdele primului mare eveniment cina anual\ a Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor (ANG). Bill fusese pre[edinte al ANG [i mul]i dintre cei care participau acum erau colegi [i prieteni pe care `i [tiam de ani de zile. Voiam ca aceast\ cin\ s\ ias\ bine [i eram ner\bd\toare s\ dezmint zvonul, ap\rut prin pres\, conform c\ruia a[ fi fost prea pu]in interesat\ de `ndeplinirea func]iilor tradi]ionale ale unei Prime Doamne, care includeau supravegherea evenimentelor sociale de la Casa Alb\. ~mi f\cuse pl\cere s\ `ndeplinesc asemenea obliga]ii `nainte, `n Arkansas, [i a[teptam cu ner\bdare s\ o fac [i acum. Dar eu [i personalul meu aveam nevoie de o c\l\uz\. Participasem la cinele de la Casa Alb\ din 1977 `ncoace, c`nd pre[edintele [i doamna Carter `l invitaser\ pe procurorul general al Arkansas-ului, Bill Clinton, [i pe so]ia acestuia la o cin\ `n onoarea prim-ministrului Canadei, Pierre Trudeau, [i a so]iei sale, Margaret. Ne `ntorseser\m `n fiecare an de atunci `ncoace, pe c`nd Bill era guvernator, pentru cina pe care trebuia acum s\ o pl\nuiesc. Participarea la cin\ `n calitate de oaspe]i fusese mult mai pu]in solicitant\ dec`t g\zduirea ei acum. Am beneficiat de ajutorul noii secretare sociale, Ann Stock, o femeie energic\, de un gust [i un stil impecabile, care lucrase la Casa Alb\ pentru pre[edintele Carter, iar apoi ca director executiv la Bloomingdales. Ann [i cu mine am `ncercat diferite combina]ii de fe]e de mas\ [i de vesel\ p`n\ ce ne-am oprit la por]elanurile chineze[ti aurii cu marginile ro[ii achizi]ionate de doamna Reagan. Am lucrat apoi la aranjarea locurilor, pentru a ne asigura c\ invita]ii se vor sim]i confortabil cu vecinii lor de mas\. Cuno[team

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 196

196

Istorie trqitq

197

aproape pe toat\ lumea [i am decis s\-i aranj\m `n func]ie de interese [i de personalitate. M-am consultat cu specialistul florar al Casei Albe, Nancy Clarke, `ntruc`t ea a aranjat pe fiecare mas\ lalelele pe care le alesesem. Din acea zi, personalitatea vesel\ a lui Nancy nu a `ncetat s\ m\ uimeasc\. Fiecare or\ tr\it\ la Casa Alb\ revela c`te un obstacol nou [i neprev\zut. Cu toate acestea, existau c`]iva oameni cu care se putea discuta [i care `n]elegeau `n mod sincer prin ce treceam. Prietenii apropia]i m\ sus]ineau [i erau `ntotdeauna disponibili pentru o discu]ie prin telefon, dar nici unul dintre ei nu locuia la Casa Alb\. Din fericire, una dintre persoanele cunoscute a locuit acolo [i a `n]eles toate prin c`te am trecut. Ea a devenit o surs\ valoroas\ de `n]elepciune, sfat [i sprijin. Pe 26 ianuarie, o diminea]\ t\ioas\ de iarn\ la doar c`teva zile dup\ `nvestirea `n func]ie, am zburat la New York cu naveta ce f\cea cursele obi[nuite. A fost singurul meu zbor cu o linie comercial\ `n cei opt ani petrecu]i la Casa Alb\. Datorit\ cerin]elor de securitate [i a inconvenientelor cauzate celorlal]i pasageri, am fost de acord `n cele din urm\ s\ renun] la acel obicei al existen]ei mele trecute. Oficial, mergeam la New York ca s\ primesc Premiul Lewis Hine pentru activitatea mea `n domeniul drepturilor copilului [i pentru a vizita P.S.1 115, o [coal\ public\ local\, pentru a promova cursurile voluntare. Dar aveam, de asemenea, s\ fac [i o pauz\ neoficial\ pentru a lua pr`nzul cu Jacqueline Kennedy Onassis, `n frumosul ei apartament de pe Fifth Avenue. O mai `nt`lnisem pe Jackie de c`teva ori `nainte [i o vizitasem o dat\ `n timpul campaniei din 1992. Fusese de la `nceput o sus]in\toare a lui Bill, contribuind financiar [i particip`nd la conven]ie. Era o figur\ public\ de excep]ie, o persoan\ pe care am admirat-o [i am respectat-o dintotdeauna. Jackie Kennedy nu fusese numai o superb\ Prim\ Doamn\, aduc`nd gra]ie, stil [i inteligen]\ la Casa Alb\, dar f\cuse [i o treab\ minunat\ cu educa]ia copiilor s\i.
1 Public School.

Cu luni `n urm\, `i cerusem sfatul `n leg\tur\ cu implica]iile aducerii copiilor `n aten]ia publicului, iar `n timpul acestei vizite speram s\ aflu mai mult despre cum se descurcase cu obiceiurile `mp\m`ntenite ale Casei Albe. Trecuser\ treizeci de ani de c`nd tr\ise acolo, dar sim]eam c\ nu se schimbase mult de atunci. Serviciul Secret m-a depus la u[a apartamentului ei cu pu]in `nainte de amiaz\, iar Jackie m-a `nt`mpinat la u[a ascensorului de la etajul al cincisprezecelea. Era `mbr\cat\ impecabil, cu pantaloni de m\tase `ntr-una din culorile ei tipice, o combina]ie de bej cu gri, [i o bluz\ asortat\ cu dungi fine de culoarea piersicii. La [aizeci [i trei de ani, r\m\sese la fel de frumoas\ [i plin\ de demnitate pe c`t fusese c`nd intrase pentru prima oar\ `n con[tiin]a na]iunii, `n postura superbei so]ii de treizeci [i unu de ani a celui de-al doilea cel mai t`n\r pre[edinte din istoria Americii. Dup\ moartea pre[edintelui Kennedy, `n 1963, se retr\sese din via]a public\ pentru mul]i ani, se c\s\torise cu magnatul armatorilor, Aristotel Onassis, iar mai t`rziu s-a lansat `ntr-o carier\ de succes ca editor pentru una dintre cele mai bune case de editur\ din New York. Primul lucru pe care l-am remarcat la apartamentul ei a fost faptul c\ era plin ochi cu c\r]i. Se aflau peste tot pe [i sub mese, `n spatele canapelelor [i al scaunelor. Teancul de c\r]i era at`t de `nalt `n biroul ei, `nc`t `[i putea a[eza farfuria pe ele atunci c`nd m`nca la birou. Este singura persoan\ din c`te cunosc care literalmente [i-a decorat apartamentul cu c\r]i, pe care apoi le-a `mpr\[tiat peste tot. Am `ncercat s\ imit efectul din apartamentul lui Jackie cu toate c\r]ile pe care le aveam eu [i Bill. Fire[te, apartamentul nostru nu a ar\tat nicicum la fel de elegant. Ne-am a[ezat la o mas\ `n col]ul camerei de zi, cu vedere spre Central Park [i Metropolitan Museum, [i am continuat conversa]ia `nceput\ `n timpul pr`nzului pe care `l luasem cu o var\ `n urm\. Jackie mi-a dat sfaturi nepre]uite despre cum s\ m\ descurc cu lipsa unei vie]i private [i mi-a povestit ce f\cuse ea pentru a-[i proteja copiii, Caroline [i John. Mi-a spus c\ asigurarea unei vie]i normale

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 198

198

Istorie trqitq
vizor, s\ asculte muzic\ sau s\-[i primeasc\ prietenii.

199

pentru Chelsea avea s\ fie cea mai mare provocare c\reia eu [i Bill trebuia s\-i facem fa]\. Trebuia s\-i permitem lui Chelsea s\ creasc\ [i chiar s\ fac\ gre[eli, `n acela[i timp protej`nd-o de indiscre]iile la care avea s\ fie supus\ ca fiic\ a pre[edintelui. Copiii ei, mi-a spus, au avut norocul de a avea foarte mul]i veri[ori, tovar\[i de joac\ [i prieteni, mul]i dintre ei cu p\rin]i afla]i `n aten]ia public\. Sim]ea c\ lucrurile aveau s\ fie mult mai dificile cu un copil singur la p\rin]i. Va trebui s\ o protejezi pe Chelsea cu orice pre], mi-a spus ea. ~nconjoar-o de prieteni [i rude, dar nu o r\sf\]a. Nu o l\sa s\ cread\ c\ este special\ sau c\ i se cuvin anumite lucruri. }ine presa la distan]\ de ea, dac\ po]i, [i nu l\sa pe nimeni s\ se foloseasc\ de ea. Eu [i Bill luaser\m deja c`teva m\suri, con[tien]i fiind de interesul public pentru Chelsea [i de fascina]ia na]ional\ privind cre[terea unui copil `n Casa Alb\. Decizia cu privire la [coala unde aveam s\ o trimitem pe Chelsea inspirase dezbateri aprinse, `n mare m\sur\ datorit\ semnifica]iei simbolice a acestei hot\r`ri. Am `n]eles, a[adar, dezam\girea sus]in\torilor `nv\]\m`ntului public atunci c`nd am decis s\ o `nscriem la Sidwell Friends, o [coal\ privat\ quaker, mai ales pentru c\ Chelsea frecventase [coli publice `n Arkansas. Dar decizia noastr\ se bazase pe un anumit fapt: [colile private erau propriet\]i private [i impuneau astfel bariere accesului media. {colile publice nu o f\ceau. Ultimul lucru pe care `l doream pentru copilul nostru erau camerele de televiziune [i reporterii de [tiri urm\rindu-ne fata de-a lungul zilei de [coal\, a[a cum f\cuser\ cu fiica pre[edintelui Carter, Amy, care urmase o [coal\ public\. P`n\ acum, instinctele noastre [i sfaturile lui Jackie i-au fost de folos lui Chelsea. S-a adaptat noii ei [coli la fel de u[or pe c`t era de a[teptat, de[i `i lipseau prietenii din Arkansas. Se instalase `n cele dou\ camere care `i fuseser\ distribuite la etajul al doilea. Ele fuseser\ ale lui Caroline [i John, iar mai t`rziu ale Lyndei [i ale lui Luci Johnson, a[a c\ Jackie [tia exact unde se aflau. Una din ele era acum dormitorul lui Chelsea, cu dou\ paturi gemene, iar

cealalt\ era un salon unde putea s\-[i fac\ temele, s\ se uite la teleI-am spus lui Jackie c`t de recunosc\toare `i eram c\ aranjase la etaj o sufragerie [i c\ transformasem oficiul majordomului `ntr-o mic\ buc\t\rie unde puteam lua masa `n familie `ntr-o atmosfer\ mai relaxat\ [i mai neconve]ional\. ~ntr-o noapte, am declan[at o criz\ culinar\. Chelsea nu se sim]ea bine [i eu am vrut s\-i preg\tesc ou\ moi [i sos de mere, m`nc\rurile de alinare pe care i le preg\tisem de fiecare dat\ `n anii de dinaintea [ederii la Casa Alb\. M-am uitat prin mica buc\t\rie dup\ ustensilele necesare, iar apoi am chemat buc\tarul pentru a-i cere cele necesare. El [i `ntregul personal de la buc\t\rie au fost n\uci]i numai de ideea unei Prime Doamne m`nuind nesupravegheat\ o tigaie de buc\t\rie! Au contactat chiar personalul meu pentru a-i `ntreba dac\ g\team eu `ns\mi fiindc\ eram nemul]umit\ de stilul lor de a g\ti. Acest incident mi-a amintit de experien]a similar\ a lui Eleanor Roosevelt c`nd se adapta vie]ii de la Casa Alb\. Incon[tient, am f\cut mai multe lucruri care i-au [ocat pe aprozi, a scris `n autobiografia ei. Primul a fost c\ am insistat s\ `mi pornesc singur\ liftul, f\r\ s\ a[tept vreun u[ier s\-l porneasc\ pentru mine. A[a ceva pur [i simplu nu se f\cea de c\tre o so]ie de pre[edinte. Am discutat cu Jackie [i despre Serviciul Secret [i despre problemele neobi[nuite de securitate pe care le prezentau copiii unui pre[edinte. Mi-a confirmat ceea ce b\nuiam [i eu, c\, de[i securitatea era necesar\, era important s\ o fac pe Chelsea s\ `n]eleag\, a[a cum f\cuse [i Jackie cu copiii ei, c\ le datora respect oamenilor care juraser\ s\ o protejeze. V\zusem copii de guvernatori d`nd ordine `n st`nga [i-n dreapta [i chiar sfid`nd poli]i[ti `n puterea v`rstei, `ns\rcina]i s\-i p\zeasc\. Jackie mi-a povestit un episod `n care un copil `i luase bicicleta lui John, iar acesta chemase garda de corp s\ i-o recupereze. C`nd a aflat, Jackie i-a spus lui John c\ pe viitor va trebui s\-[i rezolve singur problemele. Echipele succesive

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 200

200

Istorie trqitq

201

de agen]i `ns\rcina]i cu paza lui Chelsea au `n]eles c\, pe c`t era posibil, ea trebuia s\ duc\ via]a unei adolescente normale. Serviciul utilizeaz\ nume de cod pentru proteja]ii lor [i fiecare membru al familiei are un nume care `ncepe cu aceea[i liter\. Bill a devenit eagle (vulturul), eu eram evergreen (ve[nic verde), iar Chelsea, potrivit, energy (energia). Numele de cod sun\ preten]ios, dar reflect\ o realitate dur\: amenin]\rile permanente cer vigilen]\ [i amestecul prompt al securit\]ii protectoare. Jackie a vorbit cu franche]e despre atrac]iile bizare [i periculoase pe care le trezeau politicienii charismatici. M-a avertizat c\ Bill, la fel ca pre[edintele Kennedy, avea un magnetism personal care inspira sentimente puternice oamenilor. Nu mi-a spus-o niciodat\ deschis, dar cred c\ voia s\-mi transmit\ c\ [i el ar fi putut deveni o ]int\. Trebuie s\ fie foarte precaut, mi-a spus ea. Foarte atent. ~nc\ nu pricepeam cum am fi putut salva aparen]ele normalit\]ii `n vie]ile noastre, dac\ trebuia s\ privim peste um\r oriunde mergeam. Jackie [tia c\, spre deosebire de cuplurile preziden]iale de dinainte, noi nu aveam propria cas\ sau re[edin]\ de vacan]\ unde s\ ne retragem uneori. M-a `ndemnat s\ folosesc Camp David [i s\ stau pe la prieteni care aveau case mai departe de lume, unde puteam evita c\ut\torii de curiozit\]i [i paparazzi. Nu `ntreaga conversa]ie a fost la fel de serios\. Am b`rfit prietenii comuni [i chiar moda. Jackie era un etalon `n moda secolului al XX-lea. Prietenii mei [i unii ziari[ti se luaser\ de felul `n care m\ `mbr\cam, de p\rul [i de machiajul meu `nc\ din ziua `n care Bill `[i anun]ase candidatura. C`nd am `ntrebat-o dac\ ar fi trebuit s\ m\ prezint `n fa]a unei echipe de exper]i, a[a cum `mi recomandaser\ unii `n pres\, s-a ar\tat oripilat\. Trebuie s\ fii tu `ns\]i, mi-a spus. Vei sf`r[i purt`nd ideile altcuiva despre cine e[ti [i cum trebuie s\ ar\]i. Mai bine concentreaz\-te asupra a ceea ce este important pentru tine.

Vorbele ei au fost o adev\rat\ u[urare. Cu permisiunea tacit\ a lui Jackie, m-am hot\r`t s\ continuu s\ m\ distrez, f\r\ s\ iau lucrurile prea `n serios. Dup\ ce am petrecut vreo dou\ ore vorbind astfel, se f\cuse `n sf`r[it timpul s\ plec. Jackie m-a `ndemnat s\ o sun sau s\ iau leg\tura cu ea, ori de c`te ori aveam `ntreb\ri sau aveam nevoie s\ stau de vorb\ cu cineva. P`n\ `n ziua mor]ii sale timpurii de cancer, [aisprezece luni mai t`rziu, a r\mas o surs\ de inspira]ie [i de sfaturi bune pentru mine. M-am sim]it mai sigur\ dup\ vizita la Jackie, dar aceast\ clip\ de r\gaz nu a ]inut mult timp. Acceptasem s\ acord primul meu interviu `n pres\, `n calitate de Prim\ Doamn\, lui Marian Burros de la The New York Times, ce relata de obicei despre prima cin\ oficial\ a fiec\rei noi administra]ii. Articolele ei se concentrau `n general asupra alegerii florilor, m`nc\rii [i a orchestrei care asigura atmosfera `n seara respectiv\. Am considerat c\ interviul `mi d\dea [ansa de a-mi `mp\rt\[i ideile despre felul `n care inten]ionam s\ fac din Casa Alb\ o vitrin\ a culturii [i artei culinare americane. M-am `nt`lnit cu Burros `n Camera Ro[ie, una dintre cele trei camere de `nt`lnire de la etajul rezervat `nt`lnirilor oficiale, State Floor, din re[edin]a executiv\. Ne-am a[ezat l`ng\ [emineu pe o canapea American Empire din secolul al XIX-lea. Faimosul portret din 1804 al lui Dolley Madison, so]ia pre[edintelui Madison [i una dintre cele mai m\re]e predecesoare ale mele, f\cut de Gilbert Stuart, at`rna pe un perete. Pe c`nd Burros [i cu mine st\team de vorb\, am prins `n col]ul ochiului o imagine a lui Dolley. Fusese o femeie extraordinar\, mult avansat\ fa]\ de timpurile `n care tr\ise, faimoas\ pentru sociabilitate, pentru stilul personal care a dat na[tere la adev\rate curente `n moda timpului (prefera turbanul), pentru abilit\]ile politice [i curajul s\u deosebit. ~n timpul r\zboiului din 1812, c`nd trupele britanice invadatoare avansau `nspre Washington, [i-a petrecut ziua preg\tind ceea ce avea s\ fie ultima serat\ la Casa Alb\ pentru pre[edintele Madison [i consilierii lui

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 202

202

Istorie trqitq

203

militari, care erau a[tepta]i s\ se `ntoarc\ de pe front. De[i a `n]eles `n cele din urm\ c\ trebuia s\ evacueze re[edin]a, a refuzat s\ plece p`n\ c`nd britanicii au ajuns practic la u[\. A fugit c\r`nd `n spate haine, documente de stat importante [i c`teva obiecte de tezaur din re[edin]\. Ultimul ei act a fost s\ cear\ ca portretul `n m\rime natural\ al lui George Washington f\cut de Gilbert Stuart s\ fie t\iat din ram\, rulat [i pus la ad\post. La scurt timp dup\ fuga ei, amiralul Cockburn [i oamenii lui au pr\dat Casa Alb\, au m`ncat bucatele pe care ea le preg\tise pentru cin\ [i au dat foc re[edin]ei. Voiam ca prima mea petrecere de sear\ de la Casa Alb\ s\ fie memorabil\, dar nu at`t de memorabil\. I-am spus lui Burros c\ voiam s\ ne punem amprenta asupra Casei Albe a[a cum f\cuser\ [i celelalte cupluri dinaintea noastr\. Am `nceput prin a introduce buc\t\rie american\ `n meniuri. De la administra]ia Kennedy `ncoace, buc\t\ria de la Casa Alb\ fusese domeniul francezilor. Am `n]eles-o pe Jackie de ce voise s\ `mbun\t\]easc\ mult lucrurile de la Casa Alb\, de la decor [i p`n\ la buc\t\rie, dar asta fusese atunci. ~n cele trei decenii care trecuser\ de c`nd ocupase ea Casa Alb\ buc\tarii americani revolu]ionaser\ arta g\titului, `ncep`nd cu incomparabilul duo Julia Child [i Alice Waters. Child ne scrisese, mie [i lui Bill, pe la sf`r[itul lui 1992, `ndemn`ndu-ne s\ promov\m arta culinar\ american\, iar Waters ne-a scris pentru a ne `ncuraja s\ angaj\m un buc\tar american. Am fost de acord cu ele. La urma urmelor, Casa Alb\ era unul dintre cele mai vizibile simboluri ale culturii americane. L-am angajat pe Walter Scheib, un buc\tar experimentat care se specializase `n buc\t\rie american\, preg\tit\ cu ingrediente mai proaspete [i mai u[oare, [i a introdus mai mult\ m`ncare [i vinuri furnizate de produc\tori americani. Cina s-a dovedit un mare succes, cu c`teva erori vizibile, din fericire, numai pentru noi. Banchetul esen]ialmente american a inclus creve]i afuma]i [i marina]i, mu[chi de vit\ la gr\tar, legume fragede `n co[ de dovlecei [i cartofi aurii de Yukon cu ceap\ de

Vidalia. Am m`ncat br`nz\ de capr\ din Massachusettes [i am b\ut vinuri americane. Oaspe]ii no[tri au p\rut realmente `nc`nta]i, mai ales dup\ prezentarea dup\ cin\ a unei piese `n stil Broadway, aranjat\ `n ultimul minut de premiatul nostru prieten James Naughton [i care `i avea `n distribu]ie pe Lauren Bacall [i Carol Channing. Am r\suflat u[urat\. Povestea lui Burros a ap\rut pe prima pagin\ din The New York Times pe 2 februarie [i a adus c`teva [tiri minore. Anun]am printre altele c\ interziceam fumatul `n re[edin]a executiv\, precum [i `n Aripile de Est [i de Vest, c\ broccoli se vor `ntoarce pe masa de la Casa Alb\ (fuseser\ exila]i de familia Bush) [i c\ speram s\ facem Casa Alb\ mai accesibil\ publicului. Al\turi de text se afla o fotografie a mea, purt`nd o rochie neagr\, de sear\, cu umerii goi, crea]ie a Donnei Karan. At`t articolul, c`t [i fotografia mi s-au p\rut inofensive, `n schimb au inspirat o mul]ime de comentarii. Corpul de pres\ de la Casa Alb\ nu a fost prea fericit s\ afle c\ acordasem exclusivitate unui reporter a c\rui ocupa]ie de baz\ nu o constituia politica de la Casa Alb\. Dup\ p\rerea lor, alegerea mea marca hot\r`rea de a evita `ntreb\rile incomode cu privire la rolul meu `n arena politic\. Unii critici au sugerat c\ povestea fusese conceput\ pentru a-mi `ndulci imaginea [i a m\ portretiza ca o femeie tradi]ional\ `ntr-o postur\ tradi]ional\. Unii dintre ap\r\torii mei cei mai `nfoca]i au tratat, de asemenea, fotografia [i articolul ca o excep]ie, `ntruc`t nici unul nu reflecta imaginea lor despre mine ca Prim\ Doamn\. Dac\ aveam inten]ii serioase `n chestiuni substan]iale de politic\, au ra]ionat ei, de ce am vorbit unui reporter despre m`ncare [i distrac]ie? Invers, dac\ eram cu adev\rat `ngrijorat\ de aranjamentele florale [i de culoarea fe]elor de mas\, cum puteam fi creditat\ ca suficient de serioas\ pentru a conduce un demers politic major? Ce fel de mesaj voiam s\ transmit, la urma urmelor? Mi s-a p\rut c\ oamenii nu m\ puteau percepe dec`t `ntr-un fel sau `n altul fie ca o profesionist\ care munce[te din greu, fie ca o

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 204

204

Istorie trqitq

205

gazd\ con[tiincioas\ [i primitoare. ~ncepeam s\ prind ceea ce Kathleen Hall Jamieson, distins\ profesoar\ de comunicare [i decan la Annenberg School of Communication de la Universitatea din Pennsylvania, avea s\ numeasc\ mai t`rziu dubla leg\tur\. Stereotipiile de gen, spune Jamieson, le atrag `n capcan\ pe femei, categoriz`ndu-le `n diferite feluri care nu reflect\ adev\rata complexitate a vie]ii lor. Devenea clar c\ oamenii care voiau s\ m\ potriveasc\ `ntr-un anumit tipar, tradi]ionalist sau feminist, nu vor fi niciodat\ satisf\cu]i cu mine a[a cum s`nt adic\ cu rolurile mele multiple [i uneori paradoxale. Prietenele mele tr\iau `n aceea[i manier\. ~n orice zi, Diane Blair se putea afla `n fa]a unei clase, pred`nd [tiin]e politice `nainte de a se apuca de preg\tit cina pentru o mul]ime imens\ aflat\ la casa familiei Blair de pe malul lacului. Melanne Verveer conducea o `ntrunire de la Casa Alb\ acum, pentru ca peste dou\ minute s\ vorbeasc\ la telefon cu nepoata ei. Lissa Muscatine, o bursier\ Rhodes de la Harvard, care a n\scut trei copii pe c`nd lucra pentru mine la Casa Alb\, putea fi `n avion corect`nd discursuri sau acas\ schimb`nd scutece. Care era adev\rata femeie? De fapt, cele mai multe dintre noi jucam aceste roluri [i multe altele `n fiecare zi a vie]ii noastre. {tiu c`t de greu poate fi s\ `mpaci mai multe cereri, op]iuni [i activit\]i disparate pe care femeile trebuie s\ le `ndeplineasc\ `n fiecare zi. Cele mai multe dintre noi tr\im cu micile voci agasante din interior, care ne chestioneaz\ `ntruna `n leg\tur\ cu alegerile f\cute, [i cu un mare sentiment de vinov\]ie, indiferent de alegerea f\cut\. ~n propria via]\ fusesem so]ie, mam\, fiic\, sor\, rud\, student, avocat, activist pentru drepturile copilului, profesor de drept, cre[tin metodist, consilier politic, cet\]ean [i multe altele. Acum eram un simbol iar asta era o experien]\ nou\. Bill [i cu mine ne `ngrijoraser\m `n leg\tur\ cu problemele pe care aveam s\ le `nt`mpin\m la Casa Alb\ atunci c`nd ne mutaser\m aici, dar nu m\ a[teptasem niciodat\ ca felul `n care aveam

s\ `mi definesc rolul de Prim\ Doamn\ s\ genereze at`ta controvers\ [i confuzie. ~n mintea mea eram tradi]ionalist\ `n anumite sensuri, iar `n altele, nu. ~mi p\sa de m`ncarea cu care `i serveam pe oaspe]ii no[tri [i voiam totodat\ s\ `mbun\t\]esc sistemul de s\n\tate al americanilor. Pentru mine, nu era nimic contradictoriu `n interesele [i `n activit\]ile mele. Navigam prin ape necunoscute [i prin lipsa mea de experien]\ am contribuit uneori la perceperea mea eronat\. Mi-a luat o vreme s\ `n]eleg c\ ceea ce mie nu mi se p\rea interesant ar putea p\rea astfel multor oameni din America. Tr\iam `ntr-o epoc\ `n care unii oameni `nc\ mai erau echivoci `n leg\tur\ cu femeile aflate `n pozi]ii de responsabilitate [i de putere public\. ~n era schimb\rii rolurilor sexelor, eu eram dovada num\rul unu a Americii. To]i ochii americanilor erau a]inti]i asupra mea [i senza]ia era cople[itoare. De c`nd devenisem protejat\ a Serviciului Secret la Conven]ia Democrat\ de la New York din iulie 1992, `ncercasem s\ m\ adaptez pierderii anonimatului. Ocazional, m\ strecuram afar\ din Casa Alb\ purt`nd pulover, ochelari de soare [i [apc\ de base-ball. ~mi pl\cea s\ m\ plimb p`n\ la Mall, s\ privesc monumentele sau s\ m\ plimb cu bicicleta de-a lungul canalului C & O din Georgetown. M-am t`rguit cu Serviciul Secret s\ m\ lase `nso]it\ doar de un agent, `mbr\cat `n haine de strad\, merg`nd pe jos sau cu bicicleta al\turi de mine. Am aflat `ns\ `n cur`nd c\ ]ineau tot timpul prin preajm\ una din ma[inile acelea complet echipate, `n caz c\ s-ar fi ivit vreo situa]ie de urgen]\. Dac\ m\ mi[cam repede, chiar [i cei care credeau c\ m\ recunosc deveneau nesiguri. ~ntr-o diminea]\, o familie care vizita pia]a mi-a cerut s\ le fac o fotografie `n fa]a monumentului lui Washington. Am acceptat imediat [i, pe c`nd ei st\teau gr\mad\ z`mbitori, l-am auzit pe unul din copii spun`nd: Mam\, doamna aceasta `mi pare cunoscut\. Am ie[it din raza lor vizual\ `nainte s\ aflu dac\ `[i d\duser\ seama cine fusese fotograful.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 206

206

Aceste momente de anonimat lini[tit erau trec\toare [i la fel era [i timpul petrecut cu prietenii apropia]i. Unii dintre ei, din Arkansas, veniser\ s\ lucreze `n administra]ia lui Bill, dar, ironia sor]ii, ei se aflau printre cei care `mi lipseau cel mai mult `n acele prime s\pt\m`ni. Pur [i simplu nu aveam timp s\ ne vedem. Pe la `nceputul lui februarie, Bill [i cu mine i-am invitat pe Vince Foster, devenit consilier-adjunct la Casa Alb\, pe Bruce Lindsey, de asemenea `n biroul Consiliului [i unul dintre cei mai apropia]i consilieri [i tovar\[i de c\l\torie ai lui Bill, [i pe Webb Hubbell, procuror general asociat, la o cin\ restr`ns\ `n sufrageria de la etajul al doilea al re[edin]ei, pentru a s\rb\tori cea de a patruzecea aniversare a prietenei noastre Mary Steenburgen. Mary, o prieten\ din Arkansas, f\cuse carier\ la Hollywood [i c`[tigase chiar un premiu al Academiei pentru actorie, dar nu pierduse niciodat\ contactul cu r\d\cinile sale. Ea, Bruce, Vince [i Webb se num\rau printre cei mai apropia]i prieteni ai no[tri [i `mi amintesc de cina aceea ca fiind unul dintre ultimele momente lipsite de griji pe care le-am petrecut `mpreun\. Timp de c`teva ore, am l\sat la o parte preocup\rile zilei [i am vorbit despre adaptarea la Washington [i despre lucruri aflate `n afara timpului copii, [coal\, filme, politic\. Mai pot `nc\ s\ `nchid ochii [i s\ `l v\d pe Vince st`nd la mas\, p\r`nd obosit, dar fericit, ascult`nd conversa]ia noastr\ l\sat pe spate, cu un z`mbet pe fa]\. ~n acel moment ar fi fost imposibil s\ ghicesc tensiunea sub care tr\ia ca nou venit `n lumea politic\ de la Washington.

SISTEMUL DE S|N|TATE
Pe 25 ianuarie, Bill ne-a invitat, pe mine [i pe al]i doi oaspe]i, s\ lu\m pr`nzul `n micul birou preziden]ial de l`ng\ Biroul Oval: Carol Rasco, nou-numitul consilier de politic\ intern\ al Casei Albe, care lucrase `n administra]ia lui Bill `n Arkansas, [i vechiul nostru prieten, Ira Magaziner, un consultant de afaceri de succes, care scrisese un studiu cutremur\tor despre costurile de asisten]\ medical\. ~nalt, cu un temperament t\ios [i puternic, Ira era `nclinat spre `ngrijorare chiar [i `n timpurile cele mai bune, iar `n aceast\ zi p\rea mai nervos ca oric`nd. ~n c`teva ore Bill pl\nuia s\ dezv\luie echipa care se va ocupa de s\n\tate [i s\ anun]e c\ inten]ioneaz\ s\ efectueze o reform\ legislativ\ `n decursul primelor o sut\ de zile ale mandatului. Pu]ini dintre membrii personalului de la Casa Alb\ [tiau c\ Bill `mi ceruse mie s\ prezidez aceast\ echip\ sau c\ Ira va conduce opera]iunile de zi cu zi, din func]ia de consilier al pre[edintelui pentru politic\ [i planificare. Ira aflase despre aceast\ nou\ slujb\ cu numai zece zile `nainte de `nvestitura lui Bill. Bill voia s\ abordeze reforma sistemului de s\n\tate dintr-o nou\ perspectiv\, iar Ira, cu mintea sa str\lucitoare [i creativ\, avea talentul necesar pentru a g\si modalit\]i inovatoare de a privi lucrurile dintr-un alt unghi. Avea [i experien]\ `n lucrul cu sistemul privat, ca proprietar al unei firme de consultan]\ de afaceri `n

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 208

208

Istorie trqitq

209

Rhode Island, ce acorda consultan]\ unor companii multina]ionale pentru a deveni mai productive [i mai profitabile. Dup\ ce osp\tarii din marin\ ne-au adus m`ncarea din cantina Casei Albe, Ira ne-a dat ni[te [tiri `ngrijor\toare: unii veterani ai Capitoliului `l avertizaser\ c\ programarea prev\zut\ de noi pentru implementarea reformei `n s\n\tate `n o sut\ de zile era nerealist\. Fuseser\m `ncuraja]i de succesul electoral al lui Harris Wofford, noul senator democrat de Pennsylvania, care folosise drept platform\ de campanie reforma din s\n\tate [i spusese adeseori `n fa]a mul]imilor: Dac\ criminalii au dreptul la un avocat, americanii care lucreaz\ au dreptul la un medic. Dar Ira recep]iona un alt mesaj. Ei cred c\ o s\ fim distru[i, a spus Ira, care nu `[i atinsese sandvi[ul. Vom avea nevoie de cel pu]in patru, cinci ani pentru a pune laolalt\ un pachet legislativ care s\ treac\ de Congres. La fel spun [i unii dintre prietenii mei, am zis. M\ g`ndeam la acest lucru de mult timp, cu mult `nainte ca Bill [i cu mine s\ intr\m `n politic\, [i credeam c\ dreptul la o asisten]\ medical\ care s\ nu coste o avere trebuia garantat fiec\rui american. {tiam c\ [i Ira era de aceea[i p\rere. A[a se poate explica de ce nu am ie[it url`nd din birou atunci c`nd Bill a adus vorba pentru prima dat\ s\ prezidez echipa special\ pentru reforma `n s\n\tate [i s\ lucrez cu Ira la aceast\ ini]iativ\ purt`nd semn\tura guvernului. De data aceasta, optimismul f\r\ limite al lui Bill [i ambi]ia lui m-au ]inut `n scaun s\ nu fug. Aud mereu acela[i lucru, a spus Bill. Dar trebuie s\ `ncerc\m. Pur [i simplu trebuie s\ facem tot posibilul s\ mearg\. Existau motive serioase pentru care trebuia s\ `mpingem lucrurile mai departe. C`nd Bill devenea pre[edinte, treizeci [i [apte de milioane de americani, dintre care cei mai mul]i muncitori [i copii ai acestora, erau neasigura]i [i nu aveau acces la asisten]\ medical\ dec`t atunci c`nd ajungeau `ntr-o stare critic\. Chiar [i pentru probleme medicale minore ajungeau s\ bat\ saloanele de

urgen]\ ale spitalelor, unde `ngrijirea era mult mai scump\, sau ajungeau la faliment `ncerc`nd s\ pl\teasc\ pentru urgen]ele medicale din buzunarul propriu. La `nceputul anilor 90, o sut\ de mii de americani `[i pierdeau lunar acoperirea asigur\rii de s\n\tate [i dou\ milioane erau temporar f\r\ acoperire, `ntruc`t se aflau `ntre dou\ slujbe. ~ntreprinderile mici nu puteau oferi acoperire de s\n\tate pentru angaja]ii lor din cauza costului exploziv al primelor de asigurare. Iar calitatea serviciului medical avusese [i ea de suferit: `ntr-un efort de a controla costurile, companiile de asigur\ri refuzau sau `nt`rziau adesea tratamentul prescris de doctori pentru a-[i proteja profitul. Costurile cresc`nde ale `ngrijirii medicale subminau economia na]ional\, sc\z`nd competitivitatea american\, erod`nd veniturile salaria]ilor, cresc`nd procentajul falimentelor personale [i umfl`nd deficitul bugetar. Ca na]iune, cheltuiam mai mult pentru s\n\tate 14% din PIB dec`t orice alt\ ]ar\ industrializat\. ~n 1992, patruzeci [i cinci de miliarde de dolari din costurile de s\n\tate au fost da]i pe cheltuieli administrative, nu pe doctori, asistente, spitale, case de `ngrijire sau al]i furnizori direc]i. Acest cerc vicios al costurilor cresc`nde [i al declinului `n acoperire a fost generat `n mare parte num\rului cresc`nd de americani neasigura]i. Pacien]ii f\r\ asigurare `[i puteau rareori permite s\-[i acopere cheltuielile din buzunar, a[a `nc`t costurile erau absorbite de doctorii [i spitalele care `i tratau. Doctorii [i spitalele, la r`ndul lor, `[i crescuser\ ratele pentru a acoperi cheltuielile pentru pacien]ii care nu erau asigura]i [i nu puteau pl\ti, motiv pentru care, uneori, ap\reau `n facturile spitalelor tablete de aspirin\ de doi dolari [i c`rje de dou\ mii patru sute de dolari. Asiguratorii, confrunta]i cu necesitatea de a acoperi rate tot mai crescute pentru doctori [i spitale, au `nceput s\ reduc\ acoperirile asigur\rilor [i s\ ridice pre]ul primelor, al cheltuielilor deductibile [i al copl\]ilor pentru persoanele asigurate. ~ntruc`t pre]urile primelor au urcat, mai pu]ini patroni au dorit sau [i-au putut permite s\ pl\teasc\ pentru asigurarea de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 210

210

Istorie trqitq

211

s\n\tate a angaja]ilor, a[a c\ [i mai mul]i oameni [i-au pierdut asigurarea. {i cercul vicios a continuat. Rezolvarea acestor probleme era critic\ pentru bun\starea a zeci de milioane de americani [i pentru na]iune `n totalitate. Dar chiar [i a[a, [tiam c\ avea s\ fie o b\t\lie dur\. ~n cea mai mare parte a secolului al XX-lea, pre[edin]ii `ncercaser\ s\ reformeze sistemul de s\n\tate al ]\rii, cu un succes `ndoielnic. Pre[edintele Theodore Roosevelt [i al]i lideri progresi[ti au fost printre primii care au propus un sistem universal de acoperire de s\n\tate cu aproape un secol `n urm\. ~n 1935, pre[edintele Franklin D. Roosevelt a conceput un sistem de asigurare na]ional ca o completare la sistemul de asigur\ri sociale, piatra de temelie a New Deal-ului. Nu s-a ajuns niciunde cu aceast\ idee, din cauza, `n mare parte, opozi]iei Asocia]iei Medicale Americane (AMA), un grup de lobby reprezent`nd doctorii din ]ar\, care s-au temut de controlul guvernamental asupra practicii medicale. Pre[edintele Truman a preluat cauza asigur\rii universale ca parte a Fair Deal-ului [i a inclus-o `n platforma campaniei sale din 1948. {i ini]iativa lui a fost contracarat\ de opozi]ia bine organizat\ [i bine finan]at\ a AMA, a Camerei de Comer] a SUA [i a altora care se opuneau existen]ei unei asigur\ri de s\n\tate na]ionale din motive ideologice, suger`nd c\ aceasta ar fi fost legat\ de socialism [i de comunism. Oponen]ii acestei idei mai credeau atunci, cum mai cred [i ast\zi, c\ sistemul existent func]ioneaz\ suficient de bine a[a cum e el, `n ciuda paradoxului c\, de[i Statele Unite cheltuiesc mai mul]i bani pentru s\n\tate dec`t orice alt\ ]ar\ industrializat\, nu furnizeaz\ totu[i asigurare medical\ pentru toat\ lumea. Dup\ ce a pierdut disputa cu opozi]ia, Truman a propus o idee mai modest\ [i mai practic\ de a furniza asigurare medical\ pentru beneficiarii de asigurare social\. De-a lungul anilor 40 [i 50, sindicatele s-au t`rguit pentru primirea de beneficii pentru `ngrijirea medical\ `n contractele pe care le negociau pentru lucr\tori. Al]i antreprenori au `nceput s\

ofere asemenea beneficii lucr\torilor care nu f\ceau parte din sindicat. Aceasta a condus la existen]a unui sistem de `ngrijire medical\ diferit de la angajat la angajat, `n care suma asigurat\ depindea tot mai mult de faptul c\ persoana respectiv\ era angajat\ sau nu. ~n 1965, ini]iativa Great Society a pre[edintelui Johnson a dus la crearea lui Medicaid [i a lui Medicare, ce furnizeaz\ `ngrijire de s\n\tate din fonduri federale pentru dou\ grupuri de persoane defavorizate s\racii [i b\tr`nii. Programele deservesc ast\zi [aptezeci [i [ase de milioane de oameni. Efortul lui Johnson, posibil datorit\ victoriei cutremur\toare `n alegerile din 1964 [i majorit\]ii cov`r[itoare a democra]ilor `n Congres, reprezint\ `nc\ cel mai mare succes al politicii de s\n\tate a secolului al XX-lea [i realizarea visului pre[edintelui Truman. Finan]at\ prin contribu]ii din veniturile celor care lucreaz\, Medicare i-a scutit de griji pe oamenii de peste [aizeci [i cinci de ani, d`ndu-le posibilitatea s\ fac\ apel la servicii medicale [i spitaliz\ri. De[i Medicare nu acoper\ [i medicamentele prescrise de[i ar trebui r\m`ne un serviciu popular [i crucial pentru americanii mai `n v`rst\, iar costurile sale administrative s`nt mult mai sc\zute dec`t cele ale companiilor care furnizeaz\ asigur\ri private de s\n\tate. Medicaid, program care pl\te[te pentru `ngrijirea celor mai s\raci americani [i a persoanelor cu handicap, este finan]at `n comun de state [i de guvernul federal [i este administrat de state `n conformitate cu legile federale. Mai vulnerabil\ politic dec`t Medicare, `ntruc`t s\racii au mai pu]in\ putere politic\ dec`t pensionarii, Medicaid a fost, cu toate acestea, o man\ cereasc\ pentru mul]i americani, `n special pentru copii [i femei gravide. Pre[edintele Nixon a recunoscut efectele economice dezastruoase ale costurilor din s\n\tate [i a propus un sistem de asisten]\ medical\ universal, bazat pe ceea ce este cunoscut drept mandatul antreprenorului: to]i antreprenorii vor fi obliga]i s\ pl\teasc\ beneficii limitate angaja]ilor lor. De[i `n timpul administra]iei Nixon au fost introduse `n Congres nu mai pu]in de dou\zeci de propuneri

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 212

212

Istorie trqitq

213

privind `ngrijirea de s\n\tate, nici una care viza o asigurare universal\ nu a ob]inut votul majoritar de la comitetul desemnat de Congres, p`n\ cu aproximativ dou\zeci de ani mai t`rziu, `n 1994. Pre[edin]ii Ford [i Carter republican [i democrat au continuat reforma `n anii 70, dar s-au lovit de acelea[i obstacole politice care blocaser\ schimbarea `n cea mai mare parte a secolului al XX-lea. De-a lungul c`torva zeci de ani, industria asigur\rilor medicale devenise tot mai puternic\. Multe companii de asigur\ri se opuneau existen]ei asigur\rii universale `ntruc`t se temeau c\ aceasta ar putea reduce sumele pe care le puteau ei `ncasa [i ar limita capacitatea lor de a-i refuza pe pacien]ii cu risc ridicat. Unii au crezut c\ acoperirea universal\ ar putea `nsemna gongul ce anun]a moartea asigur\rilor private. {ansele istorice erau `mpotriva lui Bill, pentru c\ pozi]iile fa]\ de reforma din s\n\tate erau diverse, chiar [i printre democra]i. A[a cum s-a exprimat un expert, opiniile s`nt sus]inute teologic [i, ca atare, impermeabile la ra]iune, la eviden]\ sau argumente. Dar Bill sim]ea c\ trebuia s\ arate publicului [i Congresului c\ avea dorin]a politic\ de a merge mai departe [i de a duce la `ndeplinire promisiunea din timpul campaniei de a lua imediat m\suri `n privin]a `ngrijirii medicale. Reforma nu `nsemna doar o politic\ public\ bun\, care avea s\ ajute milioane de americani, ci era [i legat\ de reducerea deficitului bugetar. ~mp\rt\[eam `ngrijorarea profund\ a lui Bill privind economia [i iresponsabilitatea fiscal\ a celor doisprezece ani anteriori, din timpul administra]iilor Bush [i Reagan. Rapoartele recente privind deficitul bugetar al administra]iei Bush camuflaser\ deficitul real prin subestimarea efectelor unei economii `n stagnare, a impactului costurilor din s\n\tate [i a cheltuielilor federale pe economii [i `mprumuturi. Aceste costuri duseser\ la umflarea deficitului anticipat cu 387 de miliarde de dolari pe o perioad\ de patru ani cu mult mai mult dec`t cifra estimat\ de administra]ia Bush c`nd venise la Casa Alb\. Dar, dincolo de problemele bugetare, credeam

c\ reforma din s\n\tate `i putea elibera de angoas\ pe oamenii care lucrau `n ]ara noastr\ bogat\. Ca so]ie de guvernator [i acum de pre[edinte, nu aveam de ce s\ `mi fac griji `n privin]a accesului familiei mele la asisten]a medical\. {i credeam c\ nici al]ii nu ar trebui s\-[i fac\. Experien]a de pe vremea c`nd lucrasem `n consiliul de administra]ie al spitalului de copii din Arkansas [i prezidasem echipa numit\ de guvernul statal pentru a organiza sistemul medical din zona rural\ m\ familiarizase cu problemele inerente ale sistemului nostru de s\n\tate, inclusiv cu jocurile politice din culisele reformei [i cu impasurile financiare prin care treceau familiile care erau prea bogate pentru a se `nscrie `n Medicaid, dar prea s\race pentru a-[i suporta propriile cheltuieli de s\n\tate. C\l\torind de-a lungul Arkansas-ului `n anii 80, iar apoi de-a lungul Statelor Unite `n timpul campaniei electorale, am `nt`lnit americani care mi-au `nt\rit credin]a c\ trebuia s\ repar\m ceea ce nu mergea `n sistem. Angajamentul lui Bill pentru reform\ reprezenta cea mai mare speran]\ a noastr\ de a garanta milioanelor de oameni care munceau asisten]a medical\ pe care o meritau. Bill, Ira, Carol [i cu mine am ie[it din Biroul Oval, am trecut pe l`ng\ bustul lui Abraham Lincoln, crea]ie a lui Augustus Saint-Gaudens, [i prin coridorul `ngust care duce `n Camera Roosevelt, unde o mul]ime de secretari de cabinet, personal superior al Casei Albe [i jurnali[ti a[teptau rezultatele a ceea ce programul oficial prev\zuse drept `nt`lnire a echipei de lucru. A p\[i `n Camera Roosevelt `nseamn\ s\ p\[e[ti `napoi `n istoria american\. E[ti `nconjurat de flamuri din fiecare campanie militar\ a Statelor Unite [i de steaguri apar]in`nd fiec\rei divizii a armatei SUA, de portretele lui Theodore [i Franklin Roosevelt [i de medalia Premiului Nobel pentru Pace pe care Theodore Roosevelt a c`[tigat-o `n 1906 pentru medierea unei `n]elegeri `n r\zboiul ruso-japonez. ~n perioada `n care am locuit la Casa Alb\ am ad\ugat un mic bust de bronz al lui Eleanor Roosevelt, astfel `nc`t

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 214

214

Istorie trqitq

215

contribu]iile ei ca Roosevelt s\ fie, de asemenea, recunoscute `n camera numit\ dup\ unchiul [i so]ul ei. ~n aceast\ sal\ istoric\, Bill a declarat c\ administra]ia lui va prezenta Congresului `n termen de o sut\ de zile un plan de reform\ a sistemului de s\n\tate, un plan care va ac]iona de o manier\ forte pentru a controla costurile de s\n\tate `n America [i va `ncepe s\ acorde asisten]\ medical\ pentru to]i americanii. Apoi a anun]at c\ eu voi prezida nou-formata echip\ guvernamental\ `ns\rcinat\ cu reforma na]ional\ a asisten]ei medicale, care `i va include pe secretarii de la S\n\tate [i Servicii Umane, de la Trezorerie, Ap\rare, Comer] [i Munc\, precum [i pe directorii Afacerilor Veteranilor [i ai Oficiului pentru Management [i Buget, precum [i personal superior al Casei Albe. Bill a explicat c\ voi lucra `mpreun\ cu Ira, cu membrii cabinetului [i cu al]ii pentru a cl\di pe baza ideilor schi]ate `n timpul campaniei [i al discursului de `nvestire. Va trebui s\ lu\m unele decizii dificile pentru a ajunge s\ control\m costurile de `ngrijire medical\ [i pentru a furniza asisten]\ pentru to]i, a spus el. ~i s`nt recunosc\tor lui Hillary pentru c\ a acceptat s\ prezideze echipa special\ [i nu mai pu]in pentru c\ a fost de acord s\ `mpart\ cu mine `n felul acesta o parte din tensiunile pe care m\ a[tept s\ le genereze acest proiect. Tensiunile au ap\rut, `ntr-adev\r, din toate p\r]ile. Anun]ul a constituit o surpriz\ pentru Casa Alb\ [i agen]iile federale. Unii membri din staff-ul lui Bill se a[teptaser\ s\ fiu numit\ consilier pe probleme interne (lucru pe care eu [i Bill nu `l discutaser\m niciodat\). Al]ii au crezut c\ m\ voi ocupa de problemele de educa]ie sau de s\n\tate ale copiilor, `n mare parte datorit\ experien]ei trecute `n aceste domenii. Poate c\ ar fi trebui s\-i anun]\m pe mai mul]i membri ai personalului despre asta, dar informa]iile din interiorul Casei Albe se scurgeau deja `n afar\, iar Bill voia s\ anun]e vestea el `nsu[i [i s\ r\spund\ la primele `ntreb\ri care se vor ridica.

Mul]i asisten]i de la Casa Alb\ au crezut c\ era o idee grozav\. C`]iva dintre locotenen]ii-cheie ai lui Bill au sus]inut din toat\ inima ideea, inclusiv Robert Rubin, pre[edintele Consiliului Economic Na]ional [i mai t`rziu secretar al Trezoreriei. Unul dintre prefera]ii mei din administra]ie, Bob, este fabulos de inteligent [i un om de un succes remarcabil [i, cu toate acestea, foarte sever cu el `nsu[i. Mai t`rziu avea s\ glumeasc\ `n leg\tur\ cu inspira]ia sa politic\: nu credea c\ numirea mea va genera asemenea urm\ri. {i eu am fost surprins\ de reac]ie. Unii prieteni ne-au avertizat `n leg\tur\ cu ce ne a[tepta. Ce i-ai f\cut so]ului t\u de s-a sup\rat at`t de r\u pe tine? m-a `ntrebat Mario Cuomo, guvernatorul de New York, `n timpul unei vizite la Casa Alb\. Ce vrei s\ spui? P\i, a r\spuns Mario, trebuie s\ fie tare sup\rat pe tine s\ te numeasc\ responsabil\ pentru o sarcin\ care nu va atrage felicit\ri. Am auzit avertismentele, dar nu am realizat pe deplin importan]a `ntreprinderii `n care ne implicam. Activitatea mea din Arkansas ca [ef al echipei pentru s\n\tatea rural\ [i al Comitetului de Standarde de Educa]ie nu se putea compara nici pe departe ca m\rime sau implica]ii cu sarcina reform\rii sistemului de s\n\tate. Dar ambele eforturi au fost considerate realizabile, iar eu m\ sim]eam optimist\ [i ner\bd\toare s\ `ncep s\ lucrez la aceast\ nou\ provocare. Cea mai mare problem\ p\rea a fi aceea a datei limit\ anun]ate de Bill. C`[tigase alegerile `ntr-o curs\ `n trei, cu mai pu]in de jum\tate din voturile populare 43% [i nu `[i putea permite s\ piard\ impulsul politic pe care `l dob`ndise la `nceputul mandatului. James Carville, prietenul [i sfetnicul nostru [i una dintre cele mai str\lucitoare min]i tactice ale politicii americane, `i d\duse lui Bill urm\torul avertisment: Cu c`t acord\m mai mult timp ap\r\torilor statu quo-ului pentru a se organiza, cu at`t vor fi mai capabili s\ reuneasc\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 216

216

Istorie trqitq

217

opozi]ia `mpotriva planului t\u [i cu at`t mai mari vor fi [ansele lor de a-l sufoca. Democra]ii din Congres ne `ndemnau, de asemenea, s\ ne gr\bim. C`teva zile dup\ anun]ul lui Bill, liderul majorit\]ii din Camera Reprezentan]ilor, Dick Gephardt, mi-a cerut s\ m\ `nt`lneasc\. Era cunoscut pe Capitoliu pentru r\d\cinile [i simpatiile sale din Midwest, ca [i pentru competen]a `n domeniul bugetar. Compasiunea lui pentru oamenii `n nevoie `i reflecta r\d\cinile, iar angajamentul pentru reforma `n s\n\tate era stimulat [i de `mboln\virea de cancer a fiului s\u, cu ani `n urm\. Prin pozi]ia pe care o de]inea [i prin experien]a sa, Gephardt avea s\ fie o voce de frunte `n deliber\rile din Camer\. Pe 3 februarie Gephardt [i asistentul s\u principal pe probleme de s\n\tate au sosit `n biroul meu din Aripa de Vest pentru a discuta asupra strategiei. ~n ora care a urmat l-am ascultat pe Gephardt `n timp ce-[i exprima dubiile privind reforma. A fost o `nt`lnire extrem de intens\. Una dintre grijile majore ale lui Gephardt era c\ vom fi incapabili s\ `i unim pe democra]i, care erau arareori uni]i, `n cele mai fericite circumstan]e. Reforma sistemului de asisten]\ medical\ ad`ncise diviziunile existente. Mi-am amintit de o glum\ a b\tr`nului Will Rogers: E[ti membru al vreunui partid politic organizat? Nu, s`nt democrat. Eram con[ient\ de poten]iala diviziune, dar speram c\ un Congres democrat se va ralia `n jurul unui pre[edinte democrat pentru a ar\ta ce poate partidul s\ realizeze pentru America. Membrii democra]i `ncepuser\ s\ vin\ cu propriile modele de reform\ pentru a influen]a planurile pre[edintelui. Unii au propus o abordare de tipul un singur platnic, dup\ modelele din Canada [i Europa, care s\ `nlocuiasc\ sistemul actual de plat\ bazat pe antreprenor. Guvernul federal, prin plata taxelor, avea s\ devin\ unicul finan]ator sau platnic al celei mai mari p\r]i a asisten]ei medicale. Unii favorizau extinderea gradual\ a lui Medicare, pentru a

ajunge s\-i acopere `n final pe to]i posesorii de asigur\ri sociale din America, `ncep`nd cu cei cu v`rste cuprinse `ntre cincizeci [i cinci [i [aizeci [i cinci de ani. Bill [i al]i democra]i respingeau modelele platnicului unic [i ale lui Medicare, prefer`nd un sistem cvasiprivat numit competi]ie controlat\, care se baza pe for]ele pie]ei private pentru a cobor` costurile prin concuren]\. Guvernul avea s\ de]in\ un rol mai mic, incluz`nd stabilirea de standarde pentru pachetele de beneficii [i sprijinul `n organizarea cooperativelor de achizi]ionare. Cooperativele erau grupuri de indivizi [i de firme care `[i puneau laolalt\ resursele `n scopul achizi]ion\rii de asigur\ri. ~mpreun\, aveau capacitatea de a negocia cu companiile de asigur\ri pentru ob]inerea unor pre]uri [i beneficii mai mari [i puteau utiliza p`rghiile de care dispuneau pentru a asigura o asisten]\ de s\n\tate de o calitate superioar\. Cel mai bun model era planul beneficiilor de s\n\tate al lucr\torilor federali, care acoperea nou\ milioane de lucr\tori federali [i oferea membrilor s\i o serie de op]iuni de asigurare. Pre]urile [i calitatea erau monitorizate de administratorii planului. ~n cadrul competi]iei controlate, spitalele [i doctorii nu mai trebuiau s\ suporte cheltuielile trat\rii pacien]ilor care nu erau acoperi]i de asigurare, `ntruc`t toat\ lumea avea s\ fie asigurat\ prin Medicare, Medicaid, planurile de asigurare medical\ ale veteranilor [i militarilor sau de unul dintre grupurile de achizi]ie. Poate mai important era faptul c\ sistemul avea s\ permit\ pacien]ilor s\-[i aleag\ propriii medici, o chestiune care `n opinia lui Bill nu trebuia negociat\. Dat\ fiind multitudinea de abord\ri ale reformei sistemului de s\n\tate, membrii Congresului se implicaser\ serios `n rezolvarea problemei, ne-a spus Gephardt. Cu doar o s\pt\m`n\ `n urm\ ]inuse o `ntrunire privind politica medical\ `n biroul s\u din Camera Reprezentan]ilor, `n cadrul c\reia doi membri ai Congresului dezaprobaser\ at`t de vehement propunerea, `nc`t se ajunsese aproape la

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 218

218

Istorie trqitq

219

lovituri. Gephardt avea sentimentul c\ cea mai bun\ [ans\ pentru ca reforma s\ treac\ era s\ fie asociat\ unei legi bugetare cunoscute drept Legea Reconcilierii Bugetului, pe care Congresul o vota `n mod normal pe la sf`r[itul prim\verii. Reconcilierea combin\ o varietate de decizii ale Congresului privind bugetul [i taxele `ntr-un singur proiect de lege care poate fi aprobat sau dezaprobat printr-un simplu vot majoritar `n Senat, f\r\ amenin]area unei obstruc]iuni, o tactic\ de am`nare utilizat\ adesea pentru a sufoca o ini]iativ\ legislativ\ controversat\ [i care cerea [aizeci de voturi pentru a fi respins\. Multe articole din buget, `n particular cele care se refer\ la politica fiscal\, s`nt at`t de complicate `nc`t dezbaterea lor poate imobiliza continuarea procedurilor din Camer\ [i din Senat. Reconcilierea este un instrument procedural conceput pentru a `mpinge prin Congres textele legislative mai controversate din domeniul taxelor sau al cheltuielilor. Gephardt `mi sugera s\ `l utiliz\m `ntr-o manier\ f\r\ precedent: pentru a legifera o transformare major\ `n politica social\ american\. Gephardt era sigur c\ republicanii din Senat vor obstruc]iona orice pachet legislativ privind s\n\tatea pe care l-am fi propus. Mai [tia [i c\ democra]ii din Senat vor reu[i cu greu s\ adune [aizeci de voturi pentru a-i opri, dat fiind faptul c\ democra]ii de]ineau un avantaj de numai cincizeci [i [ase la patruzeci [i patru. Strategia lui Gephardt era, de aceea, s\ prevenim obstruc]ionarea prin plasarea reformei din s\n\tate `n pachetul de reconciliere bugetar\. Ar fi fost atunci necesar\ o majoritate simpl\ pentru ca actul s\ treac\, iar vicepre[edintele Gore ar fi putut, la nevoie, s\ dea cel de al cincizeci [i unulea vot. Ira [i eu [tiam c\ echipa economic\ a lui Bill din cadrul Casei Albe avea cel mai probabil s\ resping\ strategia reconcilierii bugetare care ar fi inclus chestiunea s\n\t\]ii, `ntruc`t aceasta ar fi complicat eforturile administra]iei ce vizau reducerea deficitului [i planul economic. Am sf`r[it aici convorbirea noastr\ [i l-am dus pe Gephardt `n Biroul Oval pentru a-[i sus]ine cauza direct `n fa]a lui

Bill, care a fost convins de argumentul lui Gephardt [i ne-a cerut s\ discut\m ideea acestuia cu conducerea Senatului. ~narma]i cu sugestiile lui Gephardt [i cu `ncuraj\rile lui Bill, Ira [i cu mine am m\r[\luit spre Capitoliu `n ziua urm\toare pentru a ne `nt`lni cu liderul majorit\]ii din Senat, George Mitchell, `n biroul acestuia. Aceasta a fost prima din sutele de vizite pe care le-am f\cut la o serie de membri ai Congresului pentru a discuta despre reforma din s\n\tate. Atitudinea bl`nd\ a lui Mitchell dezmin]ea `nc\p\]`narea cu care `i conducea pe democra]ii din Senat. I-am respectat p\rerea, iar el a fost de acord cu Gephardt. Legea privind asisten]a de s\n\tate era imposibil de trecut dac\ nu f\cea parte dintr-o procedur\ de reconciliere. Mitchell era [i el nelini[tit `n leg\tur\ cu Comisia de Finan]e din Senat, care avea jurisdic]ie asupra multor aspecte din legea privind asisten]a medical\. Era mai ales `ngrijorat c\ pre[edintele acelei comisii, Daniel Patrick Moynihan din New York, un veteran democrat [i un sceptic al reformei sistemului medical, avea s\ reac]ioneze negativ la acest plan. Moynihan era un gigant intelectual, un universitar prin preg\tire predase sociologie la Harvard `nainte de a candida pentru Senat [i un expert `n chestiuni privind familia [i s\r\cia. El dorea ca pre[edintele [i Congresul s\ se ocupe mai `nt`i de reforma sistemului social. Nu se ar\tase mul]umit atunci c`nd Bill `[i anun]ase ]inta de o sut\ de zile pentru legisla]ia privind asisten]a medical\ [i a l\sat pe toat\ lumea s\ vad\ aceasta. La `nceput pozi]ia lui m-a deranjat, dar mai t`rziu am `n]eles. Bill [i cu mine `mp\rt\[eam devo]iunea senatorului Moynihan pentru reforma social\, dar Bill [i echipa lui economic\ estimau c\ guvernul nu va ajunge niciodat\ s\ controleze deficitul bugetar federal dac\ nu vor fi reduse costurile de s\n\tate. Ei ajunseser\ la concluzia c\ reforma din sistemul de s\n\tate era esen]ial\ pentru politica economic\ [i c\ bun\starea social\ mai putea s\ a[tepte. Senatorul Moynihan anticipase c`t de greu ne va fi s\ trecem asisten]a medical\ prin comisia pe care o conducea. {tia c\ avea s\ fie

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 220

220

Istorie trqitq

221

considerat responsabil pentru c\ a p\storit pachetul privind stimularea economic\ propus de Bill prin Comisia de Finan]e [i pe masa Senatului. Aceast\ manevr\ avea s\ solicite o `ndem`nare [i o sus]inere politic\ extraordinare. Unii republicani `[i f\cuser\ deja cunoscut\ inten]ia de a vota `mpotriv\, indiferent de ce ar fi con]inut. Iar unii democra]i trebuiau convin[i, `n special dac\ pachetul avea s\ presupun\ o cre[tere a taxelor. Am p\r\sit biroul lui Mitchell cu o idee clar\ a ceea ce trebuia f\cut, `n special `n privin]a reconcilierii. Acum trebuia s\ convingem echipa economic\ mai ales pe Leon Panetta, directorul Oficiului de Management [i Buget c\ includerea reformei sistemului de s\n\tate `n cadrul procedurii de reconciliere avea s\ serveasc\ `ntregii strategii economice urm\rite de pre[edinte [i c\ nu va abate aten]ia de la planul de reducere a deficitului bugetar. Bill dispunea de capital politic [i trebuia s\-l foloseasc\ pentru a reduce deficitul, aceasta fiind una dintre promisiunile centrale ale campaniei sale. ~n unele col]uri ale Aripii de Vest se vehicula p\rerea c\ aten]ia lui Bill concentrat\ asupra s\n\t\]ii avea s\-i `ndep\rteze pe americani de la mesajul economic al reformei [i avea s\ tulbure apele politice. Trebuia, de asemenea, s\-l convingem pe Robert C. Byrd, senator de Virginia de Vest, c\ reforma din s\n\tate `[i avea locul `n reconciliere. Pre[edinte democrat al Comisiei de Bugete, Byrd slujise deja `n Senat treizeci [i patru de ani. Cu o ]inut\ nobil\ [i cu p\rul argintiu, era istoricul neoficial al Senatului [i un geniu parlamentar, faimos pentru episoadele `n care se ridica `n picioare `n mijlocul [edin]elor pentru a-[i uimi colegii cu citate din clasici. Era foarte strict `n privin]a regulilor procedurale [i a bunei desf\[ur\ri a [edin]elor [i inventase un obstacol procedural denumit regula Byrd, ca s\ se asigure c\ articolele incluse `n Legea Reconcilierii Bugetare priveau realmente legea bugetului [i a taxelor. Democra]ia avea de suferit, dup\ p\rerea lui, dac\ reconcilierea ar fi fost `mpresurat\ de legi care aveau prea pu]in de a face cu bugetul

]\rii. Legea privind asisten]a de s\n\tate putea fi considerat\, la limit\, un act bugetar, `ntruc`t afecta cheltuielile [i taxele. Dar dac\ senatorul Byrd ar fi g`ndit diferit, am fi avut nevoie de un amendament de la regula lui pentru a permite trecerea m\surii `n cadrul procedurii de reconciliere. ~ncetul cu `ncetul, `ncepeam s\ `n]eleg ce munte abrupt aveam de urcat. Except`nd situa]iile de criz\ de propor]ii, trecerea prin legislativ a unui act economic sau privind s\n\tatea era mereu dificil\; s\ le treci pe am`ndou\ era aproape de neimaginat. Reforma sistemului sanitar putea fi esen]ial\ pentru cre[terea pe termen lung a economiei, dar nu [tiam c`t\ schimbare putea digera corpul politic dintr-o `nghi]itur\. Scopurile noastre erau suficient de simple: voiam un plan care s\ se ocupe de toate aspectele sistemului de `ngrijire medical\ `n locul unuia care ar fi ajustat diferitele aspecte marginale. Voiam s\ declan[\m un proces care s\ ia `n calcul o varietate de idei [i s\ permit\ discu]ii [i dezbateri s\n\toase. {i mai voiam s\ ader\m, pe c`t ne era cu putin]\, la dorin]ele Congresului. Aproape instantaneu, am intrat `n v`rtejul ac]iunii. Bill `l `ns\rcinase pe Ira s\ demareze procesul de reform\ a asisten]ei medicale, care s-a dovedit a fi o povar\ nemeritat\ pentru un neini]iat `n mersul lucrurilor la Washington. Pe l`ng\ echipa special\ a pre[edintelui, care m\ includea pe mine, pe secretarii de cabinet [i al]i oficiali de la Casa Alb\, Ira a organizat un grup de lucru gigant alc\tuit din exper]i `mp\r]i]i `n echipe care aveau s\ analizeze fiecare aspect al asisten]ei medicale. Acest grup, cuprinz`nd nu mai pu]in de [ase sute de oameni din diferite agen]ii guvernamentale, din Congres [i din diferite grupuri implicate `n asisten]a medical\ [i care includea doctori, asistente, administratori de spitale, economi[ti [i al]ii, se `nt`lnea regulat cu Ira pentru a dezbate [i a revizui `n detaliu aspectele specifice ale planului. Grupul era at`t de mare, `nc`t unii membri au hot\r`t c\ nu se aflau `n centrul activit\]ii, acolo unde se desf\[ura munca real\. Unii s-au

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 222

222

Istorie trqitq

223

sim]it marginaliza]i [i pur [i simplu au `ncetat s\ mai participe la `ntruniri. Al]ii au devenit interesa]i numai de anumite aspecte, foarte limitate, de pe agend\, care `i priveau direct, [i nu s-au mai implicat `n rezultatul planului general. Pe scurt, `ncercarea de a include c`t mai mul]i oameni pentru a reflecta punctele de vedere cele mai diverse o idee bun\ `n principiu a sf`r[it prin a ne sl\bi [i nu prin a ne `nt\ri pozi]ia. Pe 24 februarie am primit o lovitur\ pe care nici unul dintre noi nu o anticipase. Trei grupuri afiliate la industria conex\ asisten]ei medicale au dat `n judecat\ echipa special\ pretinz`nd c\, `ntruc`t din punct de vedere tehnic eu nu eram un angajat al guvernului (Primele Doamne nu primesc un salariu), nu aveam dreptul legal de a prezida, nici m\car de a participa la `nt`lnirile unei echipe de lucru guvernamentale. Aceste grupuri g\siser\ o lege federal\ obscur\ al c\rei scop era s\ previn\ ca interese private s\ influen]eze `n secret deciziile guvernamentale [i s\ uzurpe publicului dreptul de a fi informat. Cu certitudine, nu era nimic secret cu sutele de oameni care participau `n acest proces, dar presa, care nu fusese invitat\ la `nt`lniri, s-a aruncat asupra subiectului. Dac\ mi se permisese s\ particip la `ntruniri, pretindea acuzarea, legile guvernului privind transparen]a cereau ca [edin]ele cu u[ile `nchise s\ se deschid\ celor din afar\, inclusiv presei. Era o mi[care politic\ abil\, menit\ s\ demonteze activitatea pe care o condusesem p`n\ acum `n domeniul `ngrijirii de s\n\tate [i s\ `ncurajeze, `n r`ndul publicului [i al presei, impresia c\ ne ]ineam `ntrunirile `n secret. Cur`nd dup\ aceea, am primit [i mai multe ve[ti proaste, de data aceasta din partea senatorului Byrd. Fiecare emisar democrat la care ne puteam g`ndi, inclusiv pre[edintele, `i ceruse s\ includ\ `n reconciliere reforma din sistemul s\n\t\]ii. Dar la 11 martie, `ntr-o conversa]ie telefonic\ cu pre[edintele, senatorul a anun]at c\ se opune, din motive procedurale, ca regula Byrd s\ fie exceptat\. Senatului i se permitea s\ dezbat\ proiecte de lege prin procedura

de reconciliere doar dou\zeci de ore, timp ce i se p\rea insuficient lui Byrd pentru discutarea unui pachet legislativ privind reforma `n s\n\tate, care era de o asemenea amploare. Pur [i simplu era o chestiune mult prea complicat\ pentru a fi dezb\tut\ prin reconciliere, i-a spus el lui Bill. Acum, privind retrospectiv [i baz`ndu-m\ pe experien]a mea din Senat, s`nt de acord cu analiza lui. La acel moment `ns\, faptul constituia un pas politic `napoi, care ne for]a s\ ne refocaliz\m strategia [i s\ g\sim noi modalit\]i de a trece reforma sanitar\ printr-un proces legislativ normal. ~n grab\, am ]inut `nt`lniri cu membrii Senatului [i ai Camerei, pentru a-i determina s\ se decid\ `n privin]a elementelor planului pe care urma s\ `l prezent\m Congresului. Nu vedeam `n opozi]ia lui Byrd un impediment pentru a continua. ~ncercam doar s\ ne mi[c\m prea repede cu un act legislativ care avea s\ modifice fundamental politica social\ [i economic\ a Statelor Unite pentru anii urm\tori. {i eram aproape de a pierde cursa. ~n acest climat, c\ruia i se ad\uga faptul c\ Bill trebuia s\ se ocupe de aplanarea unor controverse privind prezen]a homosexualilor `n armat\ [i de nominaliz\rile pentru func]ia de procuror general, apreciam din plin orice succes pe care l-am fi `nregistrat. Pe la mijlocul lui martie, Camera a votat pachetul propus de Bill privind stimularea economic\, iar eu [i echipa mea ne-am decis s\ organiz\m mica noastr\ festivitate. Pe 19 martie, `n jur de dou\zeci dintre noi ne-am reunit pentru a lua pr`nzul `n cantina-restaurant de la Casa Alb\. Sala, cu pere]ii `mbr\ca]i `n lemn de stejar, cu suveniruri din istoria marinei [i cu scaune tapi]ate cu piele, era un loc perfect pentru a `ntre]ine conversa]ii private [i a r`de c`t de mult puteam. Adunarea mi-a oferit ocazia rar\ de a l\sa la o parte formalismele [i a vorbi deschis asisten]ilor mei de `ncredere despre orice subiect. Din momentul `n care am pus piciorul `n sal\, am sim]it cum starea de spirit mi se schimb\, iar mintea mi s-a relaxat pentru prima oar\ dup\ mult timp.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 224

224

Pr`nzul sosise [i noi am `nceput s\ ne povestim `nt`mpl\rile din primele s\pt\m`ni ale [ederii la Casa Alb\. Apoi am v\zut-o pe Carolyn Huber intr`nd `n sal\. Vechea mea asistent\ din Arkansas care m\ `nso]ise la Washington, Carolyn, a p\[it p`n\ aproape de scaunul meu [i mi-a [optit la ureche: Tat\l t\u a suferit un atac cerebral. E `n spital.

SF~R{ITUL UNEI VIE}I


Am p\r\sit sala de mese de la Casa Alb\ [i am urcat `n apartament s\-l sun pe Drew Kumpuris, medicul tat\lui meu din Little Rock. El mi-a confirmat c\ acesta suferise un atac cerebral major [i c\ fusese dus cu ambulan]a la Spitalul St. Vincent, unde z\cea incon[tient la terapie intensiv\. Trebuie s\ vii imediat, mi-a spus Drew. Am fugit s\ `l anun] pe Bill [i s\ `mpachetez c`teva lucruri. ~n c`teva ore, Chelsea, fratele meu Tony [i cu mine ne aflam `ntr-un avion spre Arkansas, `ntr-o c\l\torie lung\ [i trist\ `napoi spre cas\. Nu `mi amintesc c`nd am aterizat `n Little Rock `n seara aceea [i nici cum am condus spre spital. Mama m\ a[tepta l`ng\ unitatea de terapie intensiv\, p\r`nd stoars\ de vlag\ [i `ngrijorat\, dar mul]umit\ s\ ne vad\. Doctorul Kumpuris mi-a explicat c\ tata c\zuse `ntr-o com\ ad`nc\, ireversibil\. Puteam s\-l vizit\m, dar se `ndoia c\ va fi con[tient c\ ne aflam acolo. La `nceput m-am `ntrebat dac\ era bine s\ o las pe Chelsea s\-l vad\ pe bunicul ei, dar ea a insistat, iar eu m-am l\sat `nduplecat\, [tiind c`t de apropiat\ se sim]ea de el. C`nd am intrat, am fost u[urat\ s\ v\d c\ ar\ta aproape `mp\cat. ~ntruc`t doctorii consideraser\ inutil s\ opereze pe creierul lui irecuperabil afectat, nu l-am g\sit conectat la tentaculele de tuburi, perfuzii [i monitoare de care avusese nevoie dup\ opera]ia de by-pass coronarian, din urm\ cu zece ani. De[i respira cu ajutorul unui respirator mecanic, l`ng\ patul lui se puteau vedea doar c`teva monitoare

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 226

226

Istorie trqitq

227

[i perfuzii discrete. Chelsea [i cu mine l-am ]inut de m`n\. I-am m`ng`iat p\rul [i am vorbit cu el, ag\]`ndu-m\ `nc\ de o mic\ speran]\ c\ ar putea s\ deschid\ din nou ochii sau s\-mi str`ng\ m`na. Chelsea s-a a[ezat pe pat al\turi de el [i i-a vorbit ore `ntregi. Starea lui nu p\rea s\ o deranjeze. Am fost uimit\ de calmul cu care trecea prin acea situa]ie. Hugh a ajuns mai t`rziu `n noaptea aceea din Miami [i ni s-a al\turat `n salonul tatei. A `nceput s\ ne povesteasc\ istorii de familie [i s\ c`nte, `n special acele c`ntece care `i f\ceau at`ta pl\cere tatei. Una din tiradele sale frecvente f\cea referire la gustul sau lipsa acestuia fra]ilor mei `n materie de emisiuni de televiziune. Dispre]uia `n special c`ntecul de generic de la The Flinstones. A[a c\ Hugh [i Tony au stat de o parte [i de alta a patului tatei [i i-au c`ntat acel c`ntecel stupid, sper`nd s\-i provoace `n felul acesta vreo reac]ie Termina]i cu zgomotul \la! a[a cum f\cea atunci c`nd eram copii. Dar a[ vrea s\ cred c\, `ntr-un fel, a [tiut c\ eram acolo pentru el, a[a cum fusese [i el pentru noi atunci c`nd eram copii. Cea mai mare parte a timpului am petrecut-o veghind cu r`ndul l`ng\ patul tatei, privind misterioasele semnale verzi urc`nd [i cobor`nd pe ecranele monitoarelor, urm`nd suflului [i ]\c\nitului aparatului de respirat. Centrul universului meu agitat de obliga]ii [i `nt`lniri se contractase `n acel mic salon de spital din Little Rock, p`n\ a devenit o lume `nchis\ `n sine `ns\[i, departe de toate grijile, mai pu]in de cele care conteaz\ cel mai mult. Bill a sosit duminic\, 21 martie. Am fost at`t de fericit\ s\ `l v\d [i, pentru prima oar\ `n ultimele dou\ zile, m-am sim]it relaxat\, c`nd a preluat sarcina de a vorbi cu doctorii, ajut`ndu-m\ `n decizia pe care trebuia s\ o iau `n cur`nd `n leg\tur\ cu tratamentul tat\lui meu. Carolyn Huber [i Lisa Caputo veniser\ de la Washington cu mine [i cu Chelsea. Carolyn fusese foarte apropiat\ de p\rin]ii mei. O `nt`lnisem c`nd intrasem la firma de avocatur\ Rose, unde lucra de ani de zile ca secretar\. Ea administrase re[edin]a guvernatorului din

Arkansas pe perioada primului mandat al lui Bill, iar noi `i ceruser\m s\ ni se al\ture la Casa Alb\ pentru a se ocupa de coresponden]a personal\. Lisa Caputo `mi fusese secretar\ de pres\ de la conven]ie `ncoace. Ea [i tat\l meu se simpatizaser\ de la prima `nt`lnire, c`nd aflaser\ c\ erau am`ndoi din acela[i ]inut, Scranton-Wilkes-Barre, din Pennsylvania. Hillary, te-ai descurcat foarte bine, mi-a spus tata. Ai angajat pe cineva din ]ara Domnului! Harry Thomason a venit [i el de pe Coasta de Vest [i a aranjat c\l\toriile pentru Virginia [i pentru Dick Kelley, care fuseser\ pleca]i din ora[ [i au ajuns la spital duminic\ seara. Bill [i cu mine credeam c\ fuseser\ la Las Vegas, destina]ia lor favorit\. Dar Harry ne-a tras, pe mine [i pe Bill, deoparte pentru a ne da ni[te ve[ti mai tragice. Ne-a spus, pe ocolite, c\ Virginia [i Dick nu se duseser\ `n Nevada pentru vacan]\. Fuseser\ la Denver, unde Virginia `ncerca diverse tratamente experimentale pentru cancerul care revenise [i se extinsese dup\ mastectomia efectuat\ cu doi ani `n urm\. Nu voia s\ [tim c`t de bolnav\ era, iar Harry spunea c\ avea s\ nege dac\ am fi `ncercat s\ o `ntreb\m. Harry descoperise `n cele din urm\ ce se `nt`mpla [i considera c\ trebuia s\ [tim [i noi. Bill [i cu mine i-am mul]umit pentru grij\ [i bun\tate [i ne-am `ntors l`ng\ Virginia [i Dick, care vorbeau cu mama [i cu fra]ii mei. Ne-am decis s\ respect\m pentru moment decizia Virginiei; era mai bine s\ ne ocup\m pe r`nd de crizele familiale. La o zi dup\ ce a sosit, Bill a trebuit s\ se `ntoarc\ la Washington. Din fericire, Chelsea nu trebuia s\ lipseasc\ de la [coal\, `ntruc`t era `n vacan]a de prim\var\. A r\mas cu mine `n Little Rock [i i-am fost profund recunosc\toare c\ am avut-o o companie calm\ [i iubitoare. Orele de a[teptare se transformau `n zile, iar starea tatei r\m`nea critic\. Prieteni [i membri ai familiei `ncepuser\ s\ soseasc\ de pretutindeni pentru a-[i oferi sprijinul moral. Pentru a face timpul s\ treac\ mai repede, jucam c\r]i sau dezlegam cuvinte `ncruci[ate. Tony m-a `nv\]at s\ joc Tetris pe micul lui computer

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 228

228

Istorie trqitq

229

portabil [i am stat ore `ntregi aranj`nd f\r\ s\ g`ndesc piesele geometrice care aluneau `n jos pe ecran. Pur [i simplu nu m\ puteam concentra la datoriile mele de Prim\ Doamn\. Mi-am anulat programul [i i-am cerut Lisei Caputo s\ le spun\ lui Ira Magaziner [i tuturor celorlal]i s\ continue f\r\ mine. Tipper s-a strecurat cu gra]ie `n c`teva forumuri pe problema s\n\t\]ii, care fuseser\ deja programate, iar Al a discutat `n locul meu cu [efii Asocia]iei Medicilor din America, la Washington, [i a prezidat prima `nt`lnire public\ a echipei speciale `n chestiunea reformei na]ionale a sistemului de `ngrijire de s\n\tate. Nu puteam s\-mi p\r\sesc p\rin]ii. ~n mod normal s`nt capabil\ s\ m\ ocup de o mul]ime de lucruri `n acela[i timp, dar nu puteam pretinde c\ aceasta era o situa]ie normal\. {tiam c\ familia mea avea s\ se confrunte `n cur`nd cu decizia de a-i opri tatei aparatele care `l men]ineau `n via]\. Poate pentru a-mi distrage aten]ia `n timpul lungilor ore petrecute `n spital, am discutat cu doctorii de acolo, cu asistentele, cu farmaci[tii, cu administratorii de spital [i cu membrii familiilor pacien]ilor despre sistemul de `ngrijire medical\ existent. Unul dintre doctori mi-a spus c`t era de frustrant pentru el s\ prescrie re]ete pentru unii dintre pacien]ii s\i Medicare, [tiind c\ nu `[i vor permite s\ le cumpere. Al]i pacien]i pl\teau pentru medicamentele lor, dar luau doze mai mici dec`t cele prescrise, pentru a le face s\ ]in\ mai mult. Adesea, ace[ti pacien]i reveneau rapid `n spital. Problemele politicii de `ngrijire medical\ de care ne ocupam la Washington deveniser\ acum parte a realit\]ii mele de zi cu zi. Aceste confrunt\ri personale cu realitatea mi-au `nt\rit convingerea at`t `n leg\tur\ cu dificultatea sarcinii pe care mi-o atribuise Bill, c`t [i cu importan]a `mbun\t\]irii sistemului. Bill s-a re`ntors la Little Rock duminic\, 28 martie, iar noi am reunit familia [i ne-am `nt`lnit cu doctorii care ne-au enumerat op]iunile de care dispuneam: Hugh Rodham era practic `n moarte cerebral\, men]inut `n via]\ de ma[ini. Nici unul dintre noi nu [i-ar

fi putut imagina c\ acel om teribil de independent ar fi vrut s\-l ]inem `n via]\ `n asemenea condi]ii. ~mi amintesc c`t de m`nios [i de deprimat fusese dup\ opera]ia cvadrupl\ de by-pass coronarian din 1983. Se bucurase de o s\n\tate de fier `n cea mai mare parte a vie]ii [i pusese mare pre] pe independen]\. ~mi spusese atunci c\ ar prefera s\ moar\, dec`t s\ fie bolnav [i neajutorat. Ce i se `nt`mpla acum era mult mai r\u, de[i cel pu]in p\rea a nu fi con[tient de condi]ia sa. Fiecare membru al familiei a fost de acord s\-i fie `ndep\rtat\ ma[ina de respirat `n acea sear\, dup\ ce fiecare avea s\-[i ia r\mas-bun, [i fie ca Domnul s\-l ia la sine. Doctorul Kumpuris ne-a spus c\ probabil va muri `n dou\zeci [i patru de ore. Cu toate acestea, sufletul fostului juc\tor al echipei de fotbal Nittany Lions [i al fostului boxer nu era `nc\ preg\tit s\ ne p\r\seasc\. Dup\ ce suportul de men]inere a vie]ii i-a fost `ndep\rtat, tata a `nceput s\ respire singur, iar inima continua s\ bat\. Bill a r\mas cu noi p`n\ mar]i, c`nd trebuia s\ se `ntoarc\ la programul lui. Chelsea [i cu mine ne-am decis s\ r\m`nem p`n\ la cap\t. De[i `mi anulasem toate apari]iile publice, inclusiv [ansa de a lovi prima minge `n meciul de deschidere al echipei Cubs de pe Wrigley Field din Chicago, exista totu[i o obliga]ie pe care trebuia s\ o respect. Liz Carpenter fusese secretara de pres\ a lui Lady Bird Johnson, iar acum, printre multe alte activit\]i, g\zduia o serie de prelegeri la Universitatea Texas din Austin. Cu multe luni `n urm\ `i acceptasem invita]ia de a vorbi pe 6 aprilie. Dat fiind c\ tat\l meu se afla `ntre via]\ [i moarte, am sunat-o pentru a anula sau a reprograma apari]ia. Liz este o femeie plin\ de nerv [i descurc\rea]\ [i, `ntr-un stil inimitabil, a refuzat orice r\spuns negativ. Avea s\-mi r\peasc\ doar c`teva ore, mi-a spus, [i m\ va distrage pentru o vreme de la starea `n care se afla tat\l meu. A f\cut-o chiar [i pe Lady Bird s\ m\ sune pentru a m\ convinge. Liz [tia c`t de mult o admiram pe Lady Bird Johnson, o femeie gra]ioas\ [i una dintre cele mai competente [i influente Prime Doamne. ~n cele din urm\,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 230

230

Istorie trqitq

231

mi s-a p\rut mai u[or s\ accept s\ ]in discursul dec`t s\ tot continuu s\ spun Nu. Duminic\, 4 aprilie, tata se ag\]a `nc\ de via]\. Supravie]uise o s\pt\m`n\ f\r\ sus]inere artificial\ [i f\r\ m`ncare. Spitalul a trebuit s\ `l mute din sec]ia de terapie intensiv\ pentru a face loc altui pacient. Acum st\tea `ntr-o camer\ normal\ de spital, culcat `n pat, ar\t`nd de parc\ tocmai a]ipise [i avea `n cur`nd s\ se trezeasc\. P\rea odihnit [i mai t`n\r dec`t cei optzeci [i doi de ani ai s\i. Administra]ia spitalului ne spusese, mamei [i mie, c\ `n cur`nd aveau s\ cear\ s\ `i fie introdus chirurgical un tub pentru hr\nire ca s\ poat\ fi mutat `ntr-o cas\ de `ngrijire. Am`ndou\ ne rugam s\ putem evita acel co[mar. M\ g`ndeam la c`t de oribil i s-ar p\rea tatei acel tub, mai ales c\ [i mai groaznic `n felul lui de a vedea lucrurile economiile lui de o via]\ se vor duce pe `ngrijire medical\. Dar dac\ starea sa vegetativ\ persista, nu exista alternativ\. Chelsea trebuia s\ se `ntoarc\ la [coal\, a[a c\ ne-am dus `napoi la Casa Alb\, t`rziu, pe 4 aprilie. Dup\ dou\ zile am zburat spre Austin. ~ntruc`t nu inten]ionasem s\ ]in acel discurs, a trebuit s\ scriu unul pe loc, iar c`nd am urcat `n avion nu aveam `nc\ nici cea mai mic\ idee despre ce aveam de g`nd s\ spun. Cred c\ atunci c`nd inimile ne s`nt pline de durere devenim mai vulnerabili la lovituri, dar [i mai deschi[i la noi percep]ii. Nu [tiu c`t de mult eram schimbat\ de moartea iminent\ a tat\lui meu, dar multe dintre lucrurile cu care m\ luptasem ani de zile mi-au inundat dintr-o dat\ mintea. Discursul pe care l-am schi]at atunci nu a fost nici dezl`nat, nici teribil de articulat, dar reprezenta o reflectare f\r\ ocoli[uri a ceea ce g`ndeam la ora respectiv\. Cu ani `n urm\, tot purtam cu mine o c\r]ulie pe care o umplusem de adnot\ri, citate inspirate, proverbe [i pasaje favorite din Scriptur\. ~n avionul spre Austin am r\sfoit-o [i m-am oprit la un extras dintr-un articol de ziar scris de Lee Atwater `nainte de a muri de cancer la creier la v`rsta de patruzeci de ani. Atwater fusese un fel de copil-minune al campaniilor electorale ale pre[edin]ilor

Reagan [i George W. Bush [i un principal arhitect al ascenden]ei republicane din anii 80. Era un lupt\tor de strad\ al politicii [i a devenit faimos pentru tacticile sale lipsite de scrupule. S\ c`[tigi, a proclamat Atwater, este tot ce conteaz\ p`n\ s-a `mboln\vit. Cu pu]in `nainte s\ moar\ a scris despre vacuumul spiritual din inima societ\]ii americane. Mesajul lui m-a mi[cat profund c`nd l-am citit prima dat\, iar el p\rea [i mai important acum, a[a c\ m-am decis s\-l citez `n alocu]iunea mea `n fa]a celor paisprezece mii de oameni aduna]i pentru conferin]a lui Liz Carpenter. Cu mult `nainte de a fi lovit de cancer, am sim]it c\ ceva se `nt`mpla `n societatea american\, scria Atwater. Exista sentimentul printre oamenii din ]ar\ deopotriv\ republicani [i democra]i c\ lipsea ceva din via]a lor ceva crucial Nu eram prea sigur ce anume. Boala m-a ajutat s\ v\d c\ `n societate lipsea acela[i lucru care lipsea [i `n mine: o inim\ mic\, un mare sim] al fr\]iei. Anii 80 s-au concentrat `n jurul acumul\rii de avu]ii, de putere, de prestigiu. {tiu asta. Am acumulat eu `nsumi mai mult\ avu]ie, putere [i prestigiu dec`t mul]i. Dar po]i ajunge s\ ai tot ce vrei [i tot s\ te sim]i gol. Ce putere n-a[ da acum `n schimbul a ceva mai mult timp petrecut cu familia mea! Ce pre] nu a[ pl\ti pentru o sear\ cu prietenii! A trebuit ca o boal\ letal\ s\ m\ pun\ fa]\ `n fa]\ cu acest adev\r, dar este un adev\r pe care ]ara, prins\ `n ambi]iile sale nebune [i `n dec\derea sa moral\, `l poate `nv\]a de la mine Am utilizat mai multe surse pentru a pune cap la cap un text despre nevoia de a remodela societatea, redefinind ce `nseamn\ a fi o fiin]\ uman\ `n secolul al XX-lea, merg`nd spre un nou mileniu Avem nevoie de o nou\ politic\ a `n]elesului. Avem nevoie de un nou etos al responsabilit\]ii individuale [i al iubirii. Avem nevoie de o nou\ defini]ie a societ\]ii civile care s\ r\spund\ la `ntreb\rile f\r\ r\spuns puse [i de for]ele pie]ei, [i de cele guvernamentale, de exemplu despre cum putem avea o societate care ne

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 232

232

Istorie trqitq

233

re`nc\rc\ [i ne face s\ sim]im c\ s`ntem parte a ceva mai mare dec`t noi `n[ine. Am sugerat un r\spuns la `ntrebarea acut\ a lui Lee Atwater: Cine ne va conduce afar\ din acest vacuum spiritual? R\spunsul, am spus eu, este: Cu to]ii. C`nd am terminat discursul, le-am `mbr\]i[at pe Liz Carpenter, pe guvernatorul Ann Richards [i pe Lady Bird Johnson. Apoi m-am `ndreptat c\tre aeroport pentru a m\ `ntoarce la Casa Alb\, mi-am v\zut fiica [i so]ul `nainte de a pleca din nou pentru a o ajuta pe mama s\ fac\ fa]\ realit\]ii mut\rii tatei `ntr-o institu]ie de `ngrijire. A fost o u[urare s\ [tiu c\ ]inusem discursul [i credeam c\ aici se va sf`r[i `ntreaga poveste. Dar peste c`teva s\pt\m`ni, cuvintele mele erau luate `n der`dere `ntr-un articol de prim\ pagin\ din The New York Times Mazagine, intitulat cu r\utate Sf`nta Hillary. Articolul desfiin]a dezbaterea mea despre spiritualitate ca fiind facil\, predic\ moralist\, `mbr\cat\ `n jargonul fluid [i sentimental al New Age-ului. Am fost recunosc\toare atunci c`nd mul]i oameni m-au sunat pentru a-mi mul]umi c\ ridicasem `ntreb\ri `n leg\tur\ cu sensul vie]ilor noastre [i al societ\]ii. La o zi dup\ discursul de la Austin, tata a murit. Nu m-am putut ab]ine s\ nu m\ g`ndesc la felul `n care se dezvoltase rela]ia mea cu tata de-a lungul timpului. L-am adorat pe c`nd eram doar o feti]\. ~l priveam cu nesa] de la fereastr\ [i alergam `n strad\ s\-l `nt`mpin c`nd se `ntorcea de la munc\. Sub `ndrumarea [i `ncuraj\rile sale am jucat base-ball, fotbal [i baschet. Am `ncercat s\ ob]in note bune pentru a-i c`[tiga bun\voin]a. Dar pe m\sur\ ce cre[team, rela]ia mea cu el s-a schimbat inevitabil, at`t datorit\ experien]elor mele, care se derulau `n timpuri [i `n locuri at`t de diferite de cele ale lui, dar [i pentru c\ el se schimbase. Pierduse treptat energia care `l scotea afar\ s\ ne dea pase de fotbal mie [i lui Hugh, pe c`nd alergam `n jurul ulmilor din fa]a casei. A[a cum acei magnifici ulmi au murit de boli [i au trebuit

t\ia]i de prin toate cartierele din ]ar\ asemenea cu al nostru, tot astfel energia [i spiritul lui p\reau s\ se topeasc\ `n timp. Tot mai mult, lumea lui imediat\ p\rea s\ se mic[oreze pe m\sur\ ce [i-a pierdut tat\l [i apoi fra]ii `ntr-un interval scurt de timp, pe la mijlocul anilor 60. Apoi, pe la `nceputul anilor 70, s-a decis c\ f\cuse [i economisise destui bani, a[a c\ [i-a p\r\sit munca [i a desfiin]at micu]a afacere. ~n timpul anilor mei de liceu [i apoi de colegiu, rela]ia noastr\ a fost tot mai mult caracterizat\ ori de t\cere, atunci c`nd `ncercam s\ g\sesc ceva s\-i spun, ori de certuri, pe care le provocam adesea, pentru c\ [tiam c\ avea s\ se ia de mine pe subiecte de politic\ [i cultur\ Vietnam, hippy, feministele care renun]au la sutien, Nixon. Am `n]eles, de asemenea, c\ [i c`nd se r\stea la mine, `mi admira independen]a [i realiz\rile [i m\ iubea din toat\ inima. Am recitit de cur`nd scrisorile pe care mi le-a trimis c`nd eram la Wellesley [i la Yale, de obicei ca r\spuns la telefoanele pline de descurajare pe care le d\deam acas\, `n care `mi exprimam dubiile `n leg\tur\ cu abilit\]ile mele sau confuzia `n leg\tur\ cu direc]ia `n care se `ndrepta via]a mea. M\ `ndoiesc de faptul c\ oricine care l-a `nt`lnit pe tata sau a fost subiectul criticilor sale caustice [i-ar putea imagina vreodat\ dragostea tandr\ [i plin\ de sfaturi pe care mi-o ar\ta `n aceste scrisori pentru a m\ sus]ine, a m\ `nt\ri [i a m\ determina s\ continuu. Am respectat, de asemenea, dorin]a tatei de a-[i schimba opiniile, de[i rareori admitea c\ o face. Intrase `n via]\ cu toat\ mo[tenirea prejudec\]ilor imaginabile `n familia lui de protestan]i din clasa muncitoare `mpotriva democra]ilor, a catolicilor, a evreilor [i a negrilor [i `n general a oricui altcuiva considerat din afara tribului. Exasperat\ de aceste atitudini, `n timpul vizitelor noastre de var\ de pe lacul Winola, `i anun]am pe to]i cei din familia Rodham c\, atunci c`nd voi fi mare, inten]ionam s\ m\ m\rit cu un democrat catolic o soart\ pe care ei o considerau cea mai grav\ de care puteam avea parte. De-a lungul timpului, tata s-a schimbat

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 234

234

Istorie trqitq

235

[i s-a mai `nmuiat, `n mare parte datorit\ experien]elor pe care le-a tr\it cu tot felul de oameni. Era coproprietarul unui imobil din centrul ora[ului Chicago, `mpreun\ cu un negru pe care a ajuns s\ `l respecte [i s\ `l admire, ceea ce l-a f\cut s\-[i schimbe opinia despre rase. C`nd am crescut [i m-am `ndr\gostit de un baptist democrat din sud, tata a fost buim\cit, dar s-a adaptat [i a devenit unul dintre cei mai ferven]i sus]in\tori ai lui Bill. C`nd p\rin]ii mei s-au mutat la Little Rock `n 1987, [i-au luat un apartament vecin cu cel de]inut de Larry Curbo, asistent medical, [i de doctorul Dillard Denson, neurolog. Ei au fost unii dintre cei mai apropia]i prieteni ai mamei [i au `nceput s\ vin\ s\ `i viziteze pe ai mei, s\ vorbesc\ despre pia]a de schimburi sau despre politic\ [i s-o ajute pe mama la treburile casei. C`nd eu [i Bill veneam `n vizit\, cei din armat\ [i din Serviciul Secret le foloseau casa pe post de centru de comand\. ~ntr-o noapte, p\rin]ii mei se uitau la televizor la o emisiune despre homosexuali. C`nd tata [i-a exprimat dezaprobarea fa]\ de ace[tia, mama i-a spus: Dar despre Dillard [i Larry ce crezi? Ce vrei s\ spui? a `ntrebat el. A[a c\ mama i-a explicat tatei c\ prietenii [i vecinii lui dragi erau un cuplu de homosexuali, angaja]i `ntr-o rela]ie de durat\. Unul dintre ultimele stereotipuri ale tatei a c\zut. Larry [i Dillard l-au vizitat pe tata la spital pe c`nd se afla `n com\. ~ntr-o noapte Larry i-a ]inut mamei locul c`teva ore ca s\ se poat\ duce acas\ s\ se odihneasc\. {i Larry a fost cel care l-a ]inut pe tata de m`n\ [i [i-a luat r\mas-bun atunci c`nd a murit. Poate ca o coinciden]\ providen]ial\, tata [i-a petrecut ultimele zile din via]\ `n Spitalul St. Vincent, un minunat spital catolic, semn c\ o alt\ prejudecat\ a lui disp\ruse. Devreme `n diminea]a urm\toare, Bill, Chelsea [i cu mine, al\turi de un grup intim de rude [i prieteni, ne-am `ntors la Little Rock pentru serviciul funebru de la biserica metodist\. Cu noi se aflau fratele meu Tony, viitoarea sa so]ie, Nicole Boxer, prietena mea bun\ Diane Blair, care r\m\sese cu noi, Bruce Lindsey, Vince

Foster [i Webb Hubbell. Am fost impresionat\ c\ Al [i Tipper au venit [i ei `mpreun\ cu Mack McLarty, unul dintre cei mai buni prieteni din copil\rie ai lui Bill, acum [ef de personal la Casa Alb\, [i cu so]ia sa, Donna. Biserica din acea Vinere Mare era `mpodobit\ pentru slujba O celebrare a Mor]ii [i ~nvierii, condus\ de preotul paroh al bisericii, reverendul Ed Matthews, [i de preotul care ne cununase pe Bill [i pe mine, reverendul Vic Nixon. Dup\ slujb\, familia noastr\, `nso]it\ de Dillard [i Larry, de Carolyn [i doctorul John Holden, unul dintre cei mai buni prieteni din Park Ridge ai fra]ilor mei, l-a dus pe tata acas\, `n Scranton. Dup\ cum `i st\tea `n caracter, tata `[i comandase [i `[i achitase locul de veci cu ani `n urm\. Am avut o a doua slujb\ de `nmorm`ntare la biserica metodist\ de pe Court Street, la o strad\ distan]\ de casa unde crescuse tata. Bill a ]inut un discurs funebru despre firea aprig\ [i devo]iunea lui Hugh Rodham: ~n 1974, c`nd am participat `n prima campanie electoral\, candidam `ntr-un district al Congresului unde se aflau o mul]ime de republicani din Middle West. Tata socru a sosit `ntr-un Cadillac cu num\r de Illinois; nu a spus nim\nui c\ eram `ndr\gostit de fata lui; s-a dus numai la oameni [i le-a spus: {tiu c\ s`nte]i republicani [i la fel s`nt [i eu. Cred c\ democra]ii s`nt doar la un pas de a fi comuni[ti, dar pu[tiul \sta e b\iat bun. L-am `ngropat `n cimitirul de pe Washburn Street. Era o zi friguroas\ [i ploioas\ de aprilie, iar g`ndurile mele erau sumbre asemenea cerului cenu[iu de deasupra. St\team [i ascultam acordurile gornistului G\rzii de Onoare Militare. Dup\ `nmorm`ntare, am mers cu c`]iva prieteni ai tatei la un restaurant din apropiere, unde i-am evocat amintirea. Trebuia s\ s\rb\torim via]a tatei, dar eram cople[it\ de triste]e pentru ceea ce avea s\-mi lipseasc\ de acum `nainte. M\ g`ndeam la c`t de mult se bucurase s\ `l vad\ pe ginerele s\u `n postul de pre[edinte [i c`t de mult `[i dorise s\ o vad\ pe Chelsea cresc`nd.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 236

236

Pe c`nd Bill `[i preg\tea discursul funerar `n avionul dinspre Little Rock, noi dep\nam pove[ti. Chelsea ne-a reamintit c\ bunicul s\u `i spunea `ntotdeauna c\, atunci c`nd va absolvi colegiul, va `nchiria o limuzin\ mare [i va veni s\ o ia, `mbr\cat `n costum alb. Avusese multe vise care nu se vor mai `mplini. Dar `i eram recunosc\toare pentru via]a, [ansele [i visele pe care mi le transmisese.

VINCE FOSTER
Bill, Chelsea [i cu mine am vrut s\ ne petrecem Pa[tele la Camp David [i am invitat rudele mai apropiate [i prietenii care veniser\ cu noi la Scranton. Aveam cu to]ii nevoie de timp pentru a ne reveni dup\ `nmorm`ntare [i dup\ lungile s\pt\m`ni de `ngrijorare, iar Camp David era singurul paradis care s\ ne ofere pacea [i intimitatea dup\ care t`njeam. Jackie Kennedy Onassis m\ `ncurajase s\ `mi ad\postesc via]a intim\ de familie `n acest loc retras, `nconjurat de o rezerva]ie forestier\ dintre mun]ii Catoctin din Maryland. Sfatul s\u simplu [i pragmatic s-a dovedit, ca `ntotdeauna, de folos. M\ bucura [i faptul c\ tata vizitase locul dup\ inaugurarea pre[edin]iei lui Bill. ~i mai sim]eam `nc\ prezen]a prin cabanele rustice [i `mi mai aminteam de pl\cerea pe care o avusese s\ vad\ locul pe care pre[edintele Eisenhower `l redenumise dup\ nepotul s\u, David. Acum ne aflam aici cu nepoata tat\lui meu, Chelsea, pentru a-i pl`nge trecerea `n nefiin]\. Acel Pa[te a fost ploios [i r\coros [i se potrivea perfect cu starea `n care eram. Am plecat cu mama `ntr-o plimbare lung\ prin ploaia fin\ [i am `ntrebat-o dac\ voia s\ vin\ s\ locuiasc\ `mpreun\ cu noi, la Casa Alb\. ~n felul ei caracteristic, independent, mi-a spus c\ ar fi r\mas o vreme, dar c\ voia s\ se `ntoarc\ acas\ pentru a participa la toate cele care se cuveneau dup\ moartea tatei. Mi-a mul]umit pentru a-i fi invitat pe Dillard Denson [i pe Larry Curbo

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 238

238

Istorie trqitq

239

la Camp David. {tia c\ vor continua s\-i fie prieteni de n\dejde `n via]a ei solitar\ de aici `nainte. Am participat la slujba de ~nviere `n capela recent construit\, Evergreen Chapel, conceput\ `ntr-un cadru de lemn `n form\ de A, cu vitralii care se potrivesc minunat cu decorul p\duros din preajm\. M-am a[ezat `n strana mea [i am `nceput s\-mi amintesc cum ne f\cea tata s\ ne sim]im jena]i, pe fra]ii mei [i pe mine, cu felul lui de a intona imnuri, cu o voce puternic\ [i afon\. I-am mo[tenit vocea, dar `n diminea]a aceea am c`ntat, sper`nd c\ notele discordante vor ajunge `n rai. Fiind epuizat\ fizic [i emo]ional, ar fi trebuit poate s\ `mi acord mai mult timp pentru a m\ odihni [i a ]ine doliu. Dar nu puteam ignora chemarea `napoi la munc\. Ira `mi tot trimisese semnale S.O.S., avertiz`ndu-m\ c\ ini]iativa privind `ngrijirea medical\ era pus\ la col] de b\t\liile bugetare. {i mai era [i Chelsea, care trebuia s\ se `ntoarc\ la [coal\ [i la via]a ei. Dup\ ce am petrecut `mpreun\ cu oaspe]ii no[tri la cina de Pa[te, Bill, Chelsea [i cu mine ne-am re`ntors la Casa Alb\. C`nd am intrat `n dormitorul nostru, duminic\ seara, am sim]it c\ ceva nu era `n regul\. Am `nceput s\ desfac valizele [i am b\gat de seam\ c\ unele piese de mobilier nu se aflau la locul lor. Lucrurile de pe marginea patului fuseser\ mutate, iar `n suportul de lemn pentru televizor, care st\tea `ntre ferestre pe peretele de sud, fusese f\cut\ o gaur\. M-am `ntors `n salonul de zi din Aripa de Vest [i `n holul apartamentului [i am remarcat c\ [i alte mobile fuseser\ deplasate. L-am chemat pe Gary Walters, aprodul-[ef, pentru a-l `ntreba ce se petrecuse c`t fuseser\m noi pleca]i. Mi-a spus c\ o echip\ de securitate c\utase prin lucrurile noastre pentru a vedea dac\ nu se aflau implantate dispozitive de ascultare sau alte asemenea instala]ii care ne-ar fi afectat securitatea. Nimeni din personalul meu sau din cel al pre[edintelui nu fusese informat `n leg\tur\ cu aceast\ opera]iune. Helen Dickey, o prieten\ din Little Rock care locuia la etajul al treilea, auzise

zgomote s`mb\t\ noaptea [i cobor`se s\ vad\ ce se petrece. Ni[te oameni `narma]i, `mbr\ca]i `n negru, o `mpiedicaser\ s\ treac\, ordon`ndu-i s\ p\r\seasc\ zona. Mi-am amintit deodat\ de bile]elul lui Rush Limbaugh pus `n Dormitorul Lincoln pentru Harry [i Linda. Am `nceput, de asemenea, s\-mi pun `ntreb\ri `n leg\tur\ cu sursa unor pove[ti bizare care ap\ruser\ `n pres\, una cit`nd un angajat anonim al Serviciului Secret care pretindea c\ aruncasem cu o lamp\ `n so]ul meu. ~n alte circumstan]e a[ fi r`s la ideea c\ un periodic de reputa]ie alesese s\ publice o asemenea istorie ridicol\, bazat\ doar pe zvonuri r\ut\cioase. La fel ca multe alte lucruri bune [i rele care s-au spus despre mine de-a lungul anilor, m\rturiile privind temperamentul meu legendar s`nt exagerate. Dar, `n acest caz, admit c\ eram pe cale s\ explodez. L-am chemat pe Mack McLarty, [eful de personal al lui Bill, [i pe David Watkins, directorul de management [i administra]ie de la Casa Alb\, pentru a-i informa cu exactitate asupra a ceea ce descoperisem [i ce credeam despre asta. Voiam s\ m\ asigur c\ un asemenea lucru nu se va mai `nt`mpla niciodat\ f\r\ [tirea noastr\. Mack [i David m-au l\sat s\ m\ desf\[or. Apoi s-au interesat despre cele `nt`mplate [i m-au informat c\ aranjamentele `n vederea perchezi]iei fuseser\ f\cute prin cabinetul aprodului-[ef. Mack a dat ordine ca un asemenea lucru s\ nu se mai repete dec`t dac\ era el informat [i se ob]inea aprobarea pre[edintelui. Eram `ndurerat\ de moartea tatei [i fusesem r\v\[it\ de invazia asupra intimit\]ii mele. Da, locuiam `ntr-o cas\ care apar]inea poporului. Dar exist\ o `n]elegere tacit\ ca indivizilor care o ocup\ s\ li se permit\ un spa]iu al lor. Spa]iul nostru fusese violat, iar asta m\ f\cea s\ simt c\ nu exista un loc `n care eu [i familia mea s\ ne putem retrage pentru a ne alina triste]ea, singuri [i `n pace. Nu am dormit prea mult `n noaptea aceea, care a fost oricum una deosebit de scurt\. ~ncep`nd cu ora cinci diminea]a, p\rin]i [i copii se aflau `n fa]a por]ilor pentru tradi]ionala s\rb\toare pascal\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 240

240

Istorie trqitq

241

a Rostogolirii ou\lor, care are loc `n fiecare an pe peluza sudic\ de la Casa Alb\, `n lunea Pa[tilor. C`nd am privit afar\ pe geam pe la opt diminea]a, am v\zut mii de copii aduna]i, cu lingurile `n m`ini, a[tept`nd s\ `mping\ peste peluz\ ou\le viu colorate. Erau foarte `nc`nta]i s\ se afle acolo [i nu se putea s\ las ca starea mea de spirit s\ le distrug\ petrecerea. A[a c\ m-am `mbr\cat [i am ie[it afar\ `n soare. La `nceput, am f\cut totul f\r\ tragere de inim\. Apoi, bucuria [i r`setele copiilor `n timp ce se rostogoleau peste paji[tea larg\ [i verde m-au emo]ionat [i m-au bine dispus. Ultimele luni fuseser\ un `nceput dificil al unui sezon nemilos la Washington. Privind retrospectiv, realizez c\ cel mai mult de-a lungul acelor zile m-a sprijinit `n `ntreaga perioad\ petrecut\ la Casa Alb\: familia, prietenii [i credin]a. Credin]a mea religioas\ a fost dintotdeauna un aspect crucial al existen]ei mele. P`n\ s\ sufere lovitura fatal\, tata `ngenunchea l`ng\ pat `n fiecare sear\ pentru a-[i spune rug\ciunile. Iar eu `i `mp\rt\[eam credin]a `n puterea [i importan]a rug\ciunii. Spuneam adeseori celor care m\ ascultau vorbind c\, dac\ nu a[ fi crezut `n rug\ciune `nainte de 1992, anii petrecu]i la Casa Alb\ m-ar fi convins oricum. ~nainte de atacul cerebral al tatei, am primit o invita]ie de la buna mea preieten\ Linda Lader, care, `mpreun\ cu so]ul ei Phil, lansaser\ week-end-urile Rena[terii, la care Bill, Chelsea [i cu mine participam din 1983 `n timpul Anului Nou. Aceste adun\ri au fost dintotdeauna stimulatoare [i ne-au adus mul]i prieteni. Linda ne-a invitat pe Tipper [i pe mine la un pr`nz sponsorizat de grupul de rug\ciune al unei femei, care includea republicani [i democra]i, printre ei pe Susan Baker, so]ia secretarului de Stat al primului pre[edinte Bush, James Baker, Joanne Kemp, so]ia fostului congresman republican ([i viitor candidat la vicepre[edin]ie) Jack Kemp [i pe Grace Nelson, c\s\torit\ acum cu colegul meu de Senat, Bill Nelson, democrat din Florida. Holly Leachman era liantul spiritual care m\ ajuta s\ trec mai u[or peste toate [i mi-a devenit cur`nd bun\ prieten\. De-a lungul

timpului petrecut la Casa Alb\, Holly `mi trimitea zilnic prin fax c`te un pasaj din Scriptur\ sau c`te un mesaj de credin]\ [i venea adeseori s\ m\ viziteze pentru a-mi ridica moralul sau a se ruga cu mine. Pr`nzul din 24 februarie 1993 s-a ]inut la Cedars, o proprietate aflat\ pe r`ul Potomac, ce servea drept cartier general Dejunului Na]ional de Rug\ciune [i grupurilor de rug\ciune pe care le crease peste tot `n lume. Doug Coe, de mult timp organizatorul Dejunului de Rug\ciune, este o prezen]\ unic\ `n Washington: un mentor spiritual adev\rat [i un `ndrum\tor pentru oricine, indiferent de coloratur\ politic\ sau credin]\, care dore[te s\-[i aprofundeze rela]ia cu Dumnezeu [i `[i ofer\ `n schimb serviciul `n slujba celor afla]i `n nevoie. Doug a devenit surs\ de for]\ [i prietenie [i, la fel ca Holly, `mi trimitea adesea note de `ncurajare. Toate aceste rela]ii au `nceput la acel pr`nz extraordinar. Fiecare dintre colegii de rug\ciune mi-a promis c\ se va ruga pentru mine `n fiecare s\pt\m`n\. ~n plus, mi-au prezentat o carte f\cut\ de m`n\ plin\ de mesaje [i citate din Biblie care sperau c\ m\ vor sus]ine `n perioada petrecut\ la Casa Alb\. Dintre miile de daruri primite `n cei opt ani la Casa Alb\, pu]ine au fost mai binevenite [i de pu]ine aveam mai mult\ nevoie ca de aceste dou\sprezece dovezi intangibile de `n]elepciune, pace, compasiune, credin]\, camaraderie, viziune, iertare, binecuv`ntare, `n]elegere, iubire, bucurie [i curaj. De-a lungul lunilor [i anilor care au urmat, aceste femei au continuat s\ se roage cu credin]\ cu [i pentru mine. Am apreciat grija lor [i voin]a de a face abstrac]ie de diviziunile politice de la Washington pentru a-[i oferi ajutorul cuiva aflat `n nevoie. Am apelat adeseori la c\r]ulia lor. Susan Baker m-a vizitat [i mi-a scris, oferindu-[i `ncuraj\rile [i sprijinul `n diferite evenimente din via]a mea, de la pierderea tatei [i p`n\ la furtunile politice care `mpresurau pre[edin]ia lui Bill. Pe c`nd administra]ia se apropia de a o suta zi a mandatului, pe la sf`r[itul lui aprilie, devenise evident c\ nu aveam cum s\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 242

242

Istorie trqitq

243

respect\m limita autoimpus\ pentru pachetul de legi privind asigur\rile de s\n\tate, [i asta nu se datora faptului c\ petrecusem dou\ s\pt\m`ni `n Little Rock. Informa]ii despre fiecare propunere luat\ `n considera]ie, privind plata acoperirii asigur\rii universale de s\n\tate, ajunseser\ `n pres\, impulsion`ndu-i pe membrii Congresului `n preg\tirea diferitelor strategii, `nainte ca orice decizie s\ fi fost luat\. Ne aflam deja `n defensiv\, `nainte s\ avem m\car un plan. Am fost surprins\ de c`t de repede l\sau oamenii informa]ia s\ se scurg\ spre jurnali[ti. Unii credeau c\ influen]eaz\ evenimentele, al]ii p\reau s\ t`njeasc\ dup\ sentimentul propriei importan]e, chiar dac\ erau cita]i doar ca surse anonime. Na]iunea nu `[i revenise `nc\ `n urma rezultatului dezastruos al evenimentelor din Waco, Texas, c`nd membrii unui grup numit Branch Davidians tr\seser\, ucig`nd patru agen]i ai Serviciului pentru Arme, Alcool [i Tutun [i r\nind al]i dou\zeci, pe c`nd ace[tia `ncercau s\ str`ng\ probe `mpotriva lor. ~n confruntarea care a urmat pe 19 aprilie, membrii grupului au dat foc taberei [i cel pu]in optzeci de persoane au murit, inclusiv copii. A fost o pierdere groaznic\ de vie]i omene[ti [i, de[i o investiga]ie independent\ a decis c\ liderii sectan]ilor erau responsabili pentru incendiu [i pentru schimbul de focuri care dusese la at`tea pierderi de vie]i omene[ti, acest fapt nu a putut `n nici un fel s\ atenueze regretul tuturor pentru violen]ele [i mor]ile provocate de o perversiune a religiei. ~n fosta Iugoslavie, s`rbii bosniaci asediau ora[ul musulman Srebrenica, prin[i `n frenezia epur\rii etnice. Era un alt exemplu de antagonizare a diferen]elor religioase pentru a servi unor scopuri politice. Presa de [tiri transmitea imagini groaznice ale civililor masacra]i [i ale prizonierilor desc\rna]i, reminiscen]e ale atrocit\]ilor naziste `n Europa. Situa]ia devenea tot mai dramatic\ [i umbra mor]ii cre[tea tot mai mult [i am fost profund dezgustat\ de e[ecul Na]iunilor Unite `n `ncercarea de a interveni sau m\car de a proteja popula]ia musulman\.

~n umbra acestor evenimente, Bill [i cu mine am fost gazdele la Casa Alb\ a doisprezece pre[edin]i [i prim-mini[tri, care sosiser\ aici pentru inaugurarea Muzeului Holocaustului, la 22 aprilie. Unii lideri care se aflau `n vizit\ f\ceau presiuni asupra Statelor Unite s\ se implice mai mult `n efortul Na]iunilor Unite de a opri m\celul din Bosnia. Cel mai elocvent mesager al acestei pozi]ii a fost Elie Wiesel, care a ]inut un discurs impresionant despre Bosnia `n cadrul ceremoniei de deschidere a muzeului. Wiesel, un supravie]uitor al lag\relor de exterminare naziste [i laureat al Premiului Nobel pentru pace, s-a `ntors c\tre Bill [i a spus: Domnule Pre[edinte am mers `n fosta Iugoslavie Nu mai pot dormi noaptea de c`nd am v\zut ce se `nt`mpl\ acolo. Spun asta ca evreu. Trebuie s\ facem ceva pentru a opri v\rsarea de s`nge din aceast\ ]ar\. Citisem Noaptea, relatarea impresionant\ f\cut\ de Wiesel despre perioada petrecut\ la Auschwitz [i Buchenwald lag\rele de exterminare din Polonia [i Germania. ~i admiram scrierile [i devotamentul pentru drepturile omului, iar din ziua aceea, el [i so]ia lui, Marion, mi-au devenit prieteni. St`nd `n ploaia cenu[ie, am fost de acord cu spusele lui Elie, fiind convins\ c\ singurul mod `n care se putea opri genocidul `n Bosnia erau loviturile aeriene `mpotriva unor ]inte s`rbe[ti. {tiam c\ Bill era frustrat de inabilitatea europenilor de a ac]iona, dup\ ce insistaser\ c\ Bosnia se afla `n ograda lor [i aveau s\ se ocupe singuri de rezolvarea problemelor legate de aceasta. Bill s-a `nt`lnit cu to]i consilierii s\i pentru a se sf\tui `n privin]a implic\rii Americii `n efortul de impunere a p\cii [i a altor op]iuni privind finalizarea conflictului. Situa]ia devenea tot mai dramatic\, iar cifra mor]ilor se afla `n cre[tere. Ne adaptam `n permanen]\ valului de ve[ti bune [i rele de acas\ [i din lume. Pe Capitoliu, republicanii demaraser\ `n Senat procedura de obstruc]ionare [i respinseser\ pachetul de legi privind stimularea economic\ propus de pre[edinte, dup\ ce acesta trecuse de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 244

244

Istorie trqitq

245

Camer\. Cu at`t de multe evenimente derul`ndu-se `n paralel, au fost puse `n umbr\ unele dintre cele mai bune momente ale administra]iei. Pentru a comemora Ziua P\m`ntului, pe 22 aprilie, Bill se hot\r`se s\ semneze un important tratat interna]ional privind biodiversitatea, pe care pre[edintele Bush `l respinsese. ~n s\pt\m`na urm\toare, el a anun]at deschiderea unui program de servicii na]ionale, AmeriCorps, care avea s\ re`nvie idealismul lui Peace Corps [i VISTA1 [i s\ canalizeze energia tinerilor voluntari spre rezolvarea problemelor ]\rii noastre. Oricare ar fi fost obliga]iile publice, Bill [i cu mine am `ncercat s\ nu pierdem niciodat\ din vedere obliga]iile de p\rin]i fa]\ de Chelsea. Participam la fiecare eveniment [colar [i r\m`neam cu ea p`n\ `[i termina temele. Bill mai reu[ea s\ o ajute cu algebra de clasa a opta, iar atunci c`nd se afla `n c\l\torie `n afara ora[ului ea `i trimitea prin fax problemele [i apoi discutau `mpreun\ solu]iile. Am continuat, de asemenea, s\ insist\m asupra intimit\]ii noastre, spre consternarea unora din pres\ [i a personalului lui Bill. Biroul de pres\ al Casei Albe `l convinsese pe Bill s\ permit\ celor de la NBC s\ `l urmeze peste tot pentru a filma O zi din via]a pre[edintelui, care avea s\ fie dat pe post pe la `nceputul lui mai. Am acceptat s\ particip, dar am cerut ca Chelsea s\ fie scoas\ din program. Personalul lui Bill a `ncercat s\-l conving\ c\ ar fi dat bine s\ fie v\zut cu Chelsea la micul dejun sau discut`nd despre teme. C`nd acest lucru nu a mers, produc\torul emisiunii a `ncercat s\ vin\ la mine s\ m\ conving\. ~n cele din urm\, am fost sunat\ de Tom Brokaw, coordonatorul echipei de filmare. Spre meritul lui, c`nd am spus absolut nu, mi-a zis c\ `mi respect\ decizia. Ne aflam, de asemenea, `n toiul activit\]ii de transformare a sectoarelor private ale re[edin]ei `ntr-un adev\rat c\min. Asta presupunea vopsit [i pus tapet [i instalarea rafturilor pentru c\r]i, acolo unde puteam. ~n mijlocul prafului general, al vopselelor [i al altor chimicale utilizate pentru redecorare, Chelsea a f\cut o reac]ie respiratorie `nsp\im`nt\toare, la scurt timp dup\ Pa[te, iar eu am
1 Voluntars in Service to America.

devenit mai dornic\ dec`t oric`nd s\-i fiu aproape tot timpul. Am `ncercat s\ p\str\m `ntre noi problema ei de s\n\tate [i pu]ini au [tiut atunci c`t am fost de `ngrijorat\. Chelsea [i-a revenit pe m\sur\ ce am reu[it s\ ]inem alergiile sub control. Pentru a ne `nveseli, am luat-o la New York s\ vedem Teatrul American de Balet interpret`nd Frumoasa din P\durea Adormit\. Asta se `nt`mpla `ntr-o etap\ `n care p\rul meu `mi d\dea [i mai mult de furc\. Susan Thomases mi-a spus c\ trebuia neap\rat s\ `ncerc un anumit stilist, Frederic Fekkai. M-am l\sat prins\ `n joc [i am `ntrebat dac\ nu putea s\ treac\ `n seara respectiv\ pe la Waldorf-Astoria, unde st\team, `nainte s\ ie[im `n ora[. Mi-a pl\cut de el imediat, a[a c\ am fost de acord s\ `ncerc ceva nou, o coafur\ f\r\ griji, similar\ cu cea a jurnalistei Diane Sawyer. P\rul a fost cu certitudine mult mai scurt, iar schimbarea, dramatic\. Titlurile interna]ionale nu au `nt`rziat s\ apar\. Lisa Caputo, secretara mea de pres\, a aflat despre tunsoarea mea de la Capricia Marshall, care fusese cu mine la New York. S\ nu te enervezi pe mine, a spus ea. {i-a t\iat p\rul. CE?! Susan i-a adus un tip `n camera de hotel, iar c`nd a ie[it, p\rul nu mai era. O, Doamne. Problema pentru Lisa nu era o gaf\ momentan\ de rela]ii publice se obi[nuise s\ se descurce cu asemenea pove[ti , ci o chestiune mediatic\ mai serioas\. ~ntruc`t personalul meu crezuse odat\ c\ va exista un pachet legislativ privind asigur\rile de s\n\tate care va fi publicat prin mai, acceptasem s\ o las pe Katie Couric [i pe cei de la emisiunea ei, Today, s\ m\ urmeze cu aparatul de filmat prin Casa Alb\ `n anticiparea unui interviu major. NBC-ul petrecuse ore `ntregi `n s\pt\m`na anterioar\ `nregistr`ndu-m\ `n postura unei Prime Doamne cu p\rul lung p`n\ la umeri. Prima Doamn\ pe cale s\ fie intervievat\ `n direct de Katie Couric avea o alt\ `nf\]i[are.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 246

246

Istorie trqitq

247

{i nu exista nici o modalitate de a refilma `nregistr\rile anterioare, astfel `nc`t s\ ar\t la fel de-a lungul `ntregului program. Katie nici nu a clipit c`nd a sosit la Casa Alb\ [i m-a g\sit cu o nou\ frez\. Nici nu s-a pl`ns de faptul c\ deux-pice-ul meu roz nu se potrivea cu rochia ei de culoarea somonului. ~mi pl\cuse `ntotdeauna s\ o urm\resc la TV [i am fost `nc`ntat\ s\ aflu c\ era la fel de pragmatic\ `n via]a de toate zilele pe c`t p\rea la televizor [i la fel de bun\ la sport. ~nc\ mai `nv\]am cum s\ `mi aleg rochiile [i ce `nsemna s\ fii Prima Doamn\ a Americii. Diferen]a dintre a fi so]ia unui guvernator [i cea a unui pre[edinte este incomensurabil\. Dintr-o dat\, oamenii din jurul t\u petrec o gr\mad\ de timp `ncerc`nd s\ anticipeze ce te-ar putea face fericit\. Uneori, acei oameni nu te cunosc suficient sau te `n]eleg gre[it. Orice spui este exagerat. {i trebuie s\ fii foarte atent\ ce lucru `]i dore[ti, altfel `l vei primi `n cantit\]i industriale. M\ aflam `ntr-una din primele mele c\l\toriile singur\ de c`nd devenisem Prim\ Doamn\, c`nd un t`n\r asistent m-a `ntrebat: Ce a]i dori s\ be]i `n timpul c\l\toriei? {tii, chiar a[ sim]i nevoia s\ beau un doctor Pepper dietetic, am spus. Mul]i ani dup\ aceea, de fiecare dat\ c`nd deschideam frigiderul camerei de hotel unde m\ aflam, era plin cu doctor Pepper dietetic. Oamenii veneau la mine cu pahare de doctor Pepper cu ghea]\. M-am sim]it ca ucenicul vr\jitorului, personajul Mickey Mouse din desenul animat clasic, Fantasia: nu reu[eam s\ mai opresc ma[ina doctor Pepper. Aceasta este o poveste nevinovat\, dar implica]iile sale au fost cople[itoare. A trebuit s\ recunosc c`t de mul]i oameni f\ceau tot ce le st\tea `n putin]\ pentru a-mi fi pe plac [i c`t de departe puteau ajunge cu interpretarea gre[it\ a spuselor mele. Pur [i simplu nu am putut spune: Nu [tiu, ocup\-te tu, atunci c`nd mi se prezenta o chestiune. Poate ar fi trebuit s\-mi dau seama de asta mai devreme. Dar nu am f\cut-o p`n\ nu am fost confruntat\ cu consecin]ele unui

comentariu f\cut `ntr-o doar\, dup\ ce aflasem despre pierderile financiare cauzate de proasta administrare a fondurilor `n cadrul Biroului de C\l\torii de la Casa Alb\. I-am spus [efului de personal Mack McLarty c\, dac\ existau asemenea probleme, speram ca el s\ se ocupe de ele. Travelgate, a[a dup\ cum a ajuns s\ fie cunoscut `n pres\, mi-ar fi luat `n jur de dou\, trei s\pt\m`ni din via]\; dar, `ntr-un climat politic partizan, a devenit `nt`ia manifestare a unei obsesii privind investiga]iile, care s-a perpetuat p`n\ `n mileniul urm\tor. ~nainte de a ne muta la Casa Alb\, nici Bill [i nici eu sau personalul din imediata noastr\ companie nu [tiuser\m de existen]a unui Birou de C\l\torii la Casa Alb\. Acest Birou `nchiriaz\ avioane, rezerv\ camere la hotel, comand\ mese [i se ocup\ `n general de pres\, atunci c`nd aceasta c\l\tore[te cu pre[edintele. Costurile s`nt facturate `n conturile organiza]iilor de media. De[i nu [tiam prea mult despre ce f\cea Biroul, cu certitudine nu voiam s\ ignor\m sau s\ p\rem c\ trecem u[or peste acuza]iile de abuz de fonduri, oriunde ar fi ap\rut acestea `n Casa Alb\. Un audit efectuat de Peat Marwick de la KPMG1 revelase faptul c\ directorul Biroului ]inea un registru `n afara contabilit\]ii, care dovedea c\ cecuri `n valoare de cel pu]in optsprezece mii de dolari nu fuseser\ decontate [i c\ registrele Biroului se aflau `n `nt`rziere. Pe baza acestor probe, Mack [i Biroul Administrativ al Casei Albe au decis s\ `i disponibilizeze pe angaja]i [i s\ reorganizeze departamentul. Aceste ac]iuni, care le-au p\rut f\r\ prea mare importan]\ celor care luaser\ decizia, au declan[at o adev\rat\ furtun\. C`nd Dee Dee Myers, secretara de pres\ a pre[edintelui [i prima femeie care de]inea o astfel de pozi]ie, a anun]at concedierile `n raportul de diminea]\ din 19 mai 1993, am fost surprin[i de reac]iile din camera presei. Administra]ia `ncerca s\ protejeze interesele financiare ale presei, ca [i pe cele ale ]\rii, `n timp ce unii membri ai presei erau concentra]i asupra faptului c\ unii confra]i din Biroul de
1Una dintre cele mai mari corpora]ii financiare din lume (n.red.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 248

248

Istorie trqitq

249

C\l\torii, care lucreaz\ acolo pentru pre[edinte, fuseser\ concedia]i. Administra]ia a fost acuzat\ de amatorism [i de nepotism `ntruc`t un angajat al Casei Albe, care era rud\ `ndep\rtat\ cu Bill [i avea experien]\ `n efectuarea de aranjamente de c\l\torie, fusese numit temporar director al Biroului remaniat. Bill Kennedy, fostul meu partener de la firma de avocatur\, care lucra pe atunci `n Biroul Administrativ, chemase FBI-ul pentru a investiga cazul, acest fapt inflam`nd [i mai mult presa. Am cel mai mare respect pentru onestitatea [i abilit\]ile de avocat ale lui Bill Kennedy. Asemenea celor mai mul]i dintre noi, era [i el un nou-venit la Washington [i un `ncep\tor `n metodele de aici. Nu [tiuse c\ leg\tura lui direct\ cu FBI-ul, pentru a-i solicita investigarea presupusului abuz de fonduri, avea s\ fie considerat\ o `nc\lcare flagrant\ a protocolului de la Washington. Dup\ desf\[urarea unei anchete interne, ap\rut\ integral `n pres\, Mack McLarty i-a sanc]ionat public pe unii oficiali din administra]ie, printre care pe Watkins [i pe Kennedy, pentru slaba presta]ie `n gestionarea problemei respective. Dar cel pu]in alte [apte investiga]ii separate inclusiv cele conduse de Casa Alb\, de Biroul de Contabilitate General\, de FBI [i de Biroul lui Kenneth Starr al Procurorului Independent nu au reu[it s\ dovedeasc\ nici un fel de ilegalitate, de contraven]ie sau de conflict de interese comise de cineva din administra]ie [i au confirmat c\ suspiciunile ini]iale cu privire la Biroul de C\l\torii fuseser\ justificate. Procurorul independent, de exemplu, a ajuns la concluzia c\ decizia de a-i concedia pe angaja]ii politici ai Biroului fusese legal\ [i c\ existau dovezi privind utilizarea improprie a fondurilor [i alte nereguli. Departamentul de Justi]ie a g\sit suficiente probe pentru a-l pune sub acuzare pe fostul director al Biroului, pentru deturnare de fonduri. ~n conformitate cu rapoartele de pres\, el a ales s\ pledeze vinovat `n cadrul unui proces penal [i s\ isp\[easc\ o scurt\ perioad\ de `nchisoare, dar procurorul a insistat pentru `ncadrarea faptelor lui `n categoria infrac]iunilor grave. Dup\ ce

c`]iva faimo[i jurnali[ti au depus m\rturie la proces, a fost `n cele din urm\ achitat. ~n ciuda concluziilor unanime c\ nu existase nici o ilegalitate `n modul `n care Casa Alb\ gestionase problema, aceasta a constituit o prim\ `nt`lnire extrem de nepromi]\toare cu presa de la Casa Alb\. Nu cred c\ am mai fost vreodat\ pus\ `n situa]ia de a `nv\]a, `ntr-un timp at`t de scurt, despre consecin]ele lui a spune sau a face ceva `nainte de a [ti exact ce se `nt`mpl\. {i, mult\ vreme dup\ aceea, m-am tot trezit `n miez de noapte `ngrozit\ la g`ndul c\ tocmai ac]iunile [i reac]iile din jurul cazului Biroului de C\l\torii l-au `ndemnat pe Vince Foster s\-[i ia via]a. Vince Foster a fost afectat de afacerea Biroului de C\l\torii. Un om meticulos, decent [i onorabil, Vince a sim]it c\ `i dezam\gise pe pre[edinte, pe Bill Kennedy, pe Mack McLarty [i pe mine fiindc\ nu reu[ise s\ `n]eleag\ [i s\ limiteze implica]iile dramei. Aparent, lovitura de gra]ie a venit printr-o serie de editoriale veninoase publicate `n The Wall Street Journal, care atacau integritatea [i competen]a avoca]ilor din Arkansas din administra]ia Clinton. La 17 iunie 1993, un editorial intitulat Cine este Vince Foster? proclama c\ unul dintre cele mai nelini[titoare lucruri `n leg\tur\ cu administra]ia era neglijen]a `n respectarea legii. ~n luna care a urmat, Journal a continuat campania editorial\ `n care descria Casa Alb\ a pre[edintelui Clinton [i pe colegii mei de la firma de avocatur\ Rose ca pe un fel de club corupt de comploti[ti. Poate c\ eu [i Bill eram cam neexperimenta]i `n rolurile noastre de la Casa Alb\, dar eram suficient de roda]i `n lumea dur\ a politicii. {tiam c\ trebuia s\ nu ne pese de atacuri [i s\ ne concentr\m asupra lumii reale. Vince Foster nu de]inea asemenea mecanisme de autoap\rare. El era nou `n bran[\ [i punea la inim\ tot ce i se spunea. De[i nu vom [ti niciodat\ ce anume `i trecea prin minte `n acele ultime s\pt\m`ni de via]\, cred c\, pe m\sur\ ce absorbea fiecare acuza]ie, se afunda tot mai tare `n durere [i `n triste]e. Voi ajunge `n morm`nt dorindu-mi s\ fi petrecut mai mult

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 250

250

Istorie trqitq

251

timp `mpreun\ cu el [i s\ fi observat cumva semnele disper\rii sale. Dar era o persoan\ foarte re]inut\ [i nimeni nici so]ia sa Lisa, nici cei mai apropia]i colegi sau sora sa Sheila, de care fusese dintotdeauna foarte apropiat nu a avut idee despre gravitatea depresiei `n care se afla. Ultima oar\ c`nd am vorbit cu Vince a fost, pare-mi-se, pe la mijlocul lui iunie, `n seara din s`mb\ta de dinaintea Zilei Tat\lui. Bill era plecat din ora[ pentru a ]ine un discurs de sf`r[it de an universitar, a[a c\ mi-am f\cut planuri s\ ies la cin\ cu Webb Hubbell [i cu so]ia acestuia, Suzy, cu familia Foster [i cu c`teva alte cupluri din Arkansas. Am aranjat s\ ne `nt`lnim `ntre [apte [i opt seara `n casa familiei Hubbell. Chiar c`nd m\ preg\team s\ ies din Casa Alb\, Lisa Caputo m-a sunat s\-mi spun\ c\ articolul de fond de la rubrica Style din ziarul Washington Post de a doua zi avea s\ fie dedicat tat\lui lui Bill, William Blythe. Povestea avea s\ reveleze c\ acesta fusese c\s\torit de cel pu]in dou\ ori `nainte de a o `nt`lni pe mama lui Bill ceva ce nimeni din familie nu [tiuse [i avea s\ publice numele unui b\rbat care pretindea a fi fratele vitreg al lui Bill. O Zi a Tat\lui fericit\. Oficiul de pres\ al lui Bill mi-a cerut s\-l sun s\-i spun despre articol, a[a `nc`t s\ nu fie surprins de `ntreb\rile reporterilor `n leg\tur\ cu tat\l s\u. Apoi Bill [i cu mine trebuia s\ o g\sim pe Virginia, care, de asemenea, nu avea nici o idee despre trecutul so]ului s\u. Eram foarte `ngrijorat\, `ntruc`t cancerul ei se `nr\ut\]ise [i nu mai avea nevoie de [i mai mult stres. C`nd am sunat acas\ la Webb pentru a-mi anula planurile de cin\, a r\spuns Vince la telefon. I-am spus c\ nu mai puteam s\ ajung `n acea sear\. Trebuie s\-l caut pe Bill [i apoi s\ o g\sim pe mama lui, i-am spus. E mai bine s\ afle de la el despre povestea asta. Oh, `mi pare r\u! a spus Vince. {i mie la fel. {tii, m-am s\turat at`t de tare de toat\ povestea asta.

Asta a fost ultima oar\ c`nd `mi amintesc c\ am vorbit cu Vince. P`n\ la sf`r[itul lunii [i de-a lungul lui iulie, Vince a fost ocupat cu Bernie Nussbaum, consilierul de la Casa Alb\, cu alegerea unor `nlocuitori pentru judec\torul Byron Whizzer White de la Curtea Suprem\ pentru William Sessions, c\ruia i se ceruse s\ demisioneze din func]ia de director al FBI-ului. Eu mai `ncercam s\ p\strez reforma din sistemul de s\n\tate pe masa Congresului. Eram, de asemenea, ocupat\ cu organizarea primei mele c\l\torii `n str\in\tate `n postura de Prim\ Doamn\. Bill trebuia s\ participe la summit-ul G-7, o `nt`lnire anual\ a liderilor din cele [apte ]\ri cele mai industrializate din lume, care se ]inea la Tokyo la `nceputul lui iulie, iar eu `l `nso]eam. Abia a[teptam s\ vizitez din nou Japonia. Fusesem acolo pe c`nd Bill era guvernator [i `mi amintesc cum am stat `n fa]a por]ilor palatului imperial, privind uimi]i la frumuse]ea cur]ilor interioare. De data aceasta aveam s\ particip\m la o cin\ oficial\ `n interiorul palatului, g\zduit\ de `mp\rat [i de `mp\r\teas\. Amabili, inteligen]i [i cu un dezvoltat sim] artistic, acest cuplu fascinant `ntruchipeaz\ gra]ia artei lor na]ionale, precum [i lini[tea gr\dinilor pe care am avut `n sf`r[it ocazia s\ le vizitez c`nd am fost la palat. ~n timpul acestei vizite m-am `nt`lnit cu un grup de femei japoneze de vaz\ prima dintre zecile de astfel de `nt`lniri pe care aveam s\ le ]in `n lume , pentru a afla mai mult despre problemele cu care se confruntau femeile pretutindeni. Am fost cu deosebire `nc`ntat\ c\ mama a putut s\ ne `nso]easc\ `n c\l\torie. M-am g`ndit c\ i-ar fi de folos o schimbare radical\ de peisaj pentru a-[i reveni dup\ moartea tatei. S-a distrat de minune cu noi `n Japonia [i `n Coreea, iar apoi am`ndou\ ne-am `nt`lnit cu Chelsea `n Hawaii, unde am participat la o conferin]\ despre sistemul de `ngrijire de s\n\tate din acel stat. Pe 20 iulie, Chelsea [i cu mine am luat avionul spre Arkansas pentru a o l\sa pe mama [i a vizita c`]iva prieteni. ~n acea sear\, `ntre opt [i nou\,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 252

252

Istorie trqitq

253

Mack McLarty m-a sunat la mama acas\ pentru a-mi da vestea `ngrozitoare: Vince Foster era mort; p\rea o sinucidere. Am fost at`t de [ocat\, `nc`t nu `mi pot `nc\ da seama de [irul evenimentelor care s-au succedat `n acea noapte. ~mi amintesc c\ am `nceput s\ pl`ng [i s\-i pun `ntreb\ri lui Mack. Pur [i simplu nu puteam s\ cred. Sigur nu era o gre[eal\? Mack mi-a dat c`teva detalii evazive despre faptul c\ trupul `i fusese descoperit `ntr-un parc, despre arm\ [i despre cauza mor]ii: o gaur\ de glon] `n cap. ~mi cerea sfatul despre c`nd s\-i spun\ pre[edintelui. ~n acel moment Bill ap\rea la CNN `n emisiunea lui Larry King, Larry King Live, `n direct de la Casa Alb\, [i tocmai acceptase s\ prelungeasc\ emisiunea cu o jum\tate de or\. Mack m-a `ntrebat dac\ eram de p\rere c\ Bill trebuia s\ termine mai `nt`i emisiunea. M-am g`ndit c\ Mack trebuia s\ scurteze interviul pentru a-i spune lui Bill c`t mai repede cu putin]\. Nu puteam suporta ideea c\ lui Bill i se va spune `n direct la TV despre moartea tragic\ a unuia dintre cei mai apropia]i prieteni ai lui. De `ndat\ ce am `ncheiat convorbirea cu Mack, i-am spus mamei [i lui Chelsea ce se `nt`mplase. Apoi am `nceput s\-i sun pe to]i cei despre care `mi aminteam c\ `l cuno[teau pe Vince, sper`nd c\ cineva m\ va putea lumina cum [i de ce fusese cu putin]\ a[a ceva. Aveam nevoie de informa]ie ca de oxigen. Eram `nnebunit\ pentru c\ m\ sim]eam at`t de departe [i nu puteam s\-mi dau seama ce se `nt`mpla. De `ndat\ ce Bill a terminat emisiunea, l-am sunat. P\rea foarte [ocat [i `mi tot repeta Cum a fost cu putin]\? [i Trebuia s\-l opresc cumva. Imediat ce am terminat convorbirea, Bill a mers la casa pe care Vince [i Lisa o `nchiriaser\ `n Georgetown. ~ntr-una din numeroasele noastre convorbiri care au urmat mi-a spus c\ Webb se dovedise un st`lp de for]\ [i de eficien]\, lu`ndu-[i sarcina de a se ocupa de funeraliile care aveau s\ aib\ loc la Little Rock [i de a face aranjamentele de transport, preg\tind tot ceea ce trebuia f\cut pentru familie. ~i voi fi `ntotdeauna recunosc\toare lui Webb pentru asta, iar c`nd am vorbit cu el, m-am oferit s\ `l ajut

cum puteam. Am vorbit [i cu Lisa [i cu sora lui Vince, Sheila. Nici una din noi nu putea crede ceea ce ni se spunea. Ne ag\]am cu disperare de speran]a ira]ional\ c\ acest co[mar se ivise dintr-o ne`n]elegere, o identificare eronat\. Am sunat-o pe Maggie Williams, care `i era foarte devotat\ lui Vince [i `l vedea zilnic. Dar ea nu reu[ea dec`t s\ pl`ng\ `n hohote, a[a c\ am`ndou\ am `ncercat s\ vorbim printre lacrimi. Am sunat-o pe Susan Thomases, care `l [tia pe Vince din 1980. Am sunat-o pe Tipper Gore [i am `ntrebat-o dac\ credea cumva c\ ar fi trebuit s\ aducem consilieri la Casa Alb\ pentru a educa personalul `n leg\tur\ cu depresia. Tipper a fost at`t reconfortant\, c`t [i util\, explic`ndu-mi c\ multe sinucideri vin prin surprindere pentru c\ nu [tim s\ citim semnalele de avertisment. Am r\mas treaz\ toat\ noaptea, pl`ng`nd [i discut`nd cu prietenii. M\ `ntrebam ne`ncetat dac\ aceast\ tragedie ar fi putut fi prevenit\, dac\ eu sau altcineva am fi observat ceva ciudat `n comportamentul lui Vince. C`nd pagina editorial\ a lui The Wall Street Journal `ncepuse s\-i fac\ rechizitoriul, `i spusesem s\ `i ignore sfat care fusese u[or de dat, dar pentru Vince imposibil, se pare, de urmat. A spus prietenilor comuni c\ el, prietenii [i clien]ii lui citiser\ dintotdeauna The Journal `n Arkansas [i c\ nu se putea imagina d`nd ochii cu acei oameni dup\ ce ace[tia vor fi citit articolele despre el. Serviciul funerar `n onoarea lui Vince s-a ]inut `n catedrala St. Andrew din Little Rock. Vince nu era catolic, dar Lisa [i copiii erau, [i ]inerea slujbei `n acel loc `nsemna mult pentru ei. Bill a vorbit frumos despre omul special pe care `l [tiuse dintotdeauna [i a sf`r[it cit`nd dintr-un c`ntec al lui Leon Russell: Te iubesc `ntr-un loc unde nu exist\ spa]iu, nici timp./ Te iubesc pe via]\./ E[ti prietenul meu. Dup\ slujb\, am mers cu ma[inile `ntr-un convoi lung, lugubru, p`n\ la Hope, acolo unde se n\scuse [i crescuse Vince. Era o zi de var\ incendiar\, iar c\ldura cre[tea `n valuri de peste dealurile

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 254

254

Istorie trqitq

255

pr\fuite. Vince a fost `nmorm`ntat chiar la marginea ora[ului. Nu putusem scoate nici un cuv`nt. Eram `mpietrit\. Tot ce sim]eam era o intui]ie vag\ a faptului c\ Vince se afla `n sf`r[it la loc sigur, `napoi acas\, acolo unde `i era locul. Zilele care au urmat p\reau c\ trec cu `ncetinitorul, pe c`nd `ncercam s\ ne `ntoarcem la activitatea zilnic\. Dar cei care fuseser\ apropia]i de Vince erau `nc\ obseda]i de `ntrebarea de ce? Maggie, `n special, era distrus\. Bernie Nussbaum nu-[i putea ierta faptul c\ fusese cu el `n acea zi [i nu observase nimic `n neregul\. Fusese cea mai bun\ s\pt\m`n\ a Biroului Administrativ de la `nceperea mandatului. Ruth Bader Ginsburg era pe cale s\ ob]in\ un loc la Curtea Suprem\ [i chiar `n diminea]a aceea pre[edintele `l numise pe judec\torul Louis Freeh director al FBI-ului. Lui Bernie i s-a p\rut c\ Vince era relaxat, chiar cu inima u[oar\. Pe m\sur\ ce aflam mai mult despre depresia clinic\, am `nceput s\ `n]eleg faptul c\ Vince se poate s\ fi ar\tat mai fericit pentru c\ ideea mor]ii `i d\dea un sentiment de pace. Ca de obicei, Vince avea un plan. Revolverul Colt al tat\lui s\u se afla deja `n ma[in\. Este greu de imaginat durerea care poate face moartea s\ par\ o u[urare binevenit\, dar Vince o sim]ea. Am aflat mai t`rziu c\ apelase la ajutor psihiatric cu c`teva zile `nainte de sinucidere, dar fusese prea t`rziu pentru a-l salva. A condus ma[ina `ntr-un parc izolat de l`ng\ Potomac, [i-a pus ]eava pistolului `n gur\ [i a ap\sat pe tr\gaci. La dou\ zile dup\ moartea lui Vince, Bernie Nussbaum a mers `n biroul lui [i, `mpreun\ cu reprezentan]ii Departamentului de Justi]ie [i ai FBI-ului, au rev\zut fiecare document pentru a c\uta indicii care s\ aduc\ lumin\ asupra sinuciderii sale. Bernie mai condusese o cercetare sumar\ `n c\utarea vreunui bilet de adio `n noaptea `n care Vince murise, dar nu g\sise nimic. Conform unor volume `ntregi de m\rturii adunate ulterior, `n cursul acestei prime cercet\ri Bernie descoperise c\ Vince arhivase `n biroul s\u unele dosare personale con]in`nd lucr\ri pe care le f\cuse

pentru Bill [i pentru mine `n perioada c`nd fusese avocat `n Little Rock, inclusiv dosare despre afacerea cu p\m`nt de la Whitewater. Bernie i-a dat aceste dosare lui Maggie Williams, care le-a trimis la re[edin]\, iar, cur`nd dup\ aceea, au fost transferate la biroul lui Bob Barnett, avocatul nostru personal din Washington. ~ntruc`t biroul lui Vince nu fusese niciodat\ considerat loc al crimei, aceste ac]iuni erau de `n]eles, legale [i justificate. Dar cur`nd aveau s\ atrag\ industria teoriilor conspira]iei [i procurori care au `ncercat s\ dovedeasc\ faptul c\ Vince fusese ucis pentru a acoperi ceea ce [tia despre Whitewater. Aceste zvonuri trebuiau s\ se termine o dat\ cu raportul oficial care `i declara moartea drept sinucidere [i cu foaia de h`rtie pe care Bernie a g\sit-o rupt\ `n dou\zeci [i [apte de buc\]i pe fundul servietei lui Vince. Nu era at`t un bilet de sinuciga[, c`t un bocet din str\fundul inimii, o enumerare a lucrurilor care `i tulburau sufletul. Nu am fost f\cut pentru o slujb\ `n centrul aten]iei publice, la Washington. Aici, a aduce pe cineva la ruin\ e un sport, a scris el. Publicul nu va crede `n nevinov\]ia familiei Clinton [i a personalului lor credincios Editorii de la WSJ mint f\r\ s\ se g`ndeasc\ la consecin]e. Acele cuvinte m-au umplut de durere. Vince Foster era un om bun care voise s\ `[i aduc\ contribu]ia la bun\starea ]\rii sale. Ar fi putut continua s\ practice avocatura `n Little Rock, s\ ajung\ `ntr-o zi pre[edinte al Asocia]iei Baroului din Arkansas [i s\ nu aud\ nici un cuv`nt ur`t [optit la adresa lui. ~n loc de toate acestea, a venit la Washington ca s\ lucreze pentru prietenul lui din Hope. Scurta perioad\ petrecut\ `n serviciul public i-a distrus imaginea despre sine [i, `n mintea lui, i-a afectat pentru totdeauna reputa]ia. La scurt timp dup\ moartea sa, un comentator de la revista Time exprima trista transformare a vie]ii lui Vince, folosind chiar cuvintele lui: ~nainte de a veni aici, spunea el, m\ g`ndeam la noi ca la ni[te oameni buni. Nu vorbea numai despre el, ci despre to]i aceia dintre noi care f\cuser\m c\l\toria din Arkansas `ncoace.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 256

256

Istorie trqitq
Cele [ase luni care trecuser\ de la exuberanta zi a `nvestirii `n

257

func]ie fuseser\ brutale. Tat\l meu [i unul dintre prietenii apropia]i muriser\. So]ia lui Vince, copiii [i restul familiei erau devasta]i de durere. Soacra mea era pe moarte. Pa[ii ezitan]i ai noii administra]ii erau transforma]i literalmente `n cazuri federale. Nu [tiam `ncotro s-o apuc, a[a c\ am f\cut ceea ce f\ceam de obicei c`nd eram confruntat\ cu situa]ii potrivnice: m-am aruncat `ntr-un program at`t de `nc\rcat, `nc`t nu `mi l\sa timp pentru pl`ns. Acum v\d c\ eram pe pilot automat, `mping`ndu-m\ spre `nt`lnirile privind asisten]a de s\n\tate ]inute pe Capitoliu [i spre reuniunile unde trebuia s\ vorbesc, adeseori pe punctul de a izbucni `n pl`ns. Dac\ `nt`lneam pe cineva care `mi amintea de tat\l meu sau d\deam peste un comentariu r\ut\cios la adresa lui Vince, sim]eam de `ndat\ cum `mi urc\ lacrimile `n ochi. S`nt sigur\ c\ uneori p\ream vulnerabil\, trist\ sau poate chiar nervoas\ pentru c\ a[a [i eram. {tiam c\ trebuia s\ continuu [i s\ duc crucea durerii pe care o sim]eam `n sinea mea. Aceasta a fost una dintre perioadele `n care doar propria voin]\ m\ mai ]inea `n picioare. Marea b\t\lie asupra bugetului s-a sf`r[it `n august, c`nd planul economic propus de Bill a fost votat. ~nainte de vot, am discutat cu unii democra]i care `nc\ ezitau, `ngrijora]i nu numai de votul dificil asupra bugetului, ci [i de felul cum aveau s\ explice voturile la fel de dificile care puteau s\ urmeze `n privin]a s\n\t\]ii, armelor [i comer]ului. O republican\ din Congres m-a sunat s\-mi explice c\ era de acord cu obiectivul pre[edintelui de a reduce deficitul, dar c\ i se ordonase de c\tre conducerea partidului s\ voteze Nu, indiferent de convingerile proprii. ~n final, nici un republican nu a votat pentru pachetul ponderat privind bugetul. S-a strecurat prin Camer\ la un vot diferen]\, iar vicepre[edintele Gore, `n rolul s\u oficial de pre[edinte al Senatului, a trebuit s\ voteze pentru a `nclina balan]a de 50-50. C`]iva democra]i mai curajo[i, cum ar fi deputata Marjorie Margolis Mezvinsky, care au f\cut ceea ce au considerat a fi

`n interesul pe termen lung al Americii, au pierdut `n alegerile urm\toare. Planul nu reflecta `ntocmai inten]iile administra]iei, dar semnala `ntoarcerea responsabilit\]ii fiscale `n administra]ie [i `nceputul unui reviriment al economiei na]ionale, f\r\ precedent `n istoria american\. Planul a redus deficitul la jum\tate, a prelungit via]a lui Medicare Trust Fund, a extins o reducere de taxe numit\ credit pe taxa pe venit dob`ndit, de care beneficiau cincisprezece milioane de muncitori americani cu venituri mici, a reformat programul de `mprumuturi acordate studen]ilor, care a economisit milioane de dolari din buzunarul contribuabililor [i a creat zone de `mputernicire [i cooperative antreprenoriale care acordau beneficii fiscale investi]iilor `n comunit\]i slab dezvoltate. Pentru a sus]ine financiar aceste reforme, planul scotea bani din taxele pe benzin\ [i pe veniturile americanilor celor mai `nst\ri]i, care `n schimb primeau rate mai mici la dob`nzi [i o pia]\ a schimburilor `n cre[tere pe m\sur\ ce economia lua av`nt. Bill a semnat actul legislativ la 10 august 1993. Pe la mijlocul lui august eram at`t de cufunda]i `n munc\, `nc`t Bill [i cu mine a trebuit aproape s\ fim lega]i, du[i pe sus [i arunca]i `ntr-un avion pentru a pleca `n vacan]\ la Marthas Vineyard. S-a dovedit a fi o perioad\ minunat\ [i t\m\duitoare pentru mine. Ann [i Vernon Jordan ne-au convins s\ venim la Vineyard, unde ei mergeau `n vacan]\ de ani de zile. Ne-au g\sit un loc perfect, `ntr-o cas\ mic\, izolat\, care `i apar]inea lui Robert McNamara, secretarul Ap\r\rii din timpul lui Kennedy [i al lui Johnson. Cabana cu dou\ dormitoare de la Cape Cod se afla pe malul iazului Oyster, unul dintre cele mai mari iazuri cu ap\ salin\ de pe malul vestic al insulei. Am dormit [i `notat [i am sim]it cum lunile de tensiune `ncepeau s\ se topeasc\. La petrecerea dat\ de familia Jordan pe 19 august pentru a celebra a patruzeci [i [aptea aniversare a lui Bill au venit prieteni vechi [i fe]e noi, care m-au f\cut s\ r`d [i s\ m\ relaxez. A fost unul dintre cele mai bune momente ale mele din ultima vreme. Jackie

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 258

258

Istorie trqitq

259

Kennedy Onassis se afla acolo `mpreun\ cu vechiul ei partener, Maurice Templesman. ~ntotdeaun\ gra]ioas\, Katharine Graham, editoare la The Washington Post, a sosit `mpreun\ cu Bill [i Rose Styron, care ne-au [i devenit prieteni de `ncredere. Styron, un sudist crispat [i foarte inteligent, cu o fa]\ frumos cioplit\ de vreme [i cu ochi p\trunz\tori, publicase recent Darkness Visible: A Memoir of Madness1 `n care `[i relata lupta cu depresia clinic\. I-am vorbit `n timpul cinei despre Vince [i ne-am continuat conversa]ia a doua zi `n timpul unei lungi plimb\ri pe una dintre frumoasele plaje de la Vineyard. Mi-a descris senza]ia cov`r[itoare de pierdere [i de disperare care poate m\cina o persoan\ p`n\ c`nd dorin]a de eliberare din durerea [i dezorientarea zilnic\ face ca moartea s\ par\ o alegere preferabil\, ba chiar ra]ional\. Am petrecut mult timp [i cu Jackie. Casa ei, `nconjurat\ de c`teva sute din cei mai fruno[i acri de teren din Marthas Vineyard, avea c\r]i [i flori peste tot, iar ferestrele d\deau spre dunele ce se unduiau molatic p`n\ `nspre oceanul din zare. Casa avea aceea[i elegan]\ nepreten]ioas\ caracteristic\ pentru tot ceea ce f\cea Jackie. ~mi pl\cea s\-i v\d pe ea [i pe Maurice `mpreun\. Fermec\tor, inteligent [i cu purt\ri fine, el radia iubire, respect [i grij\, dar [i pl\cerea de a se afla `n compania ei. Se f\ceau s\ r`d\ unul din criteriile mele pentru judecarea unei rela]ii. Jackie [i Maurice ne-au invitat s\ navig\m pe iahtul lui Maurice `mpreun\ cu Caroline Kennedy Schlossberg [i so]ul ei, Ed Schlossberg, cu Ted [i Vicky Kennedy [i cu Ann [i Vernon Jordan. Caroline este unul dintre pu]inii oameni din lume care poate `n]elege experien]a unic\ a lui Chelsea [i, de la acea vizit\ `ncoace, a devenit un prieten receptiv [i un model pentru fiica mea. Ted Kennedy, unchiul lui Caroline [i pater familias al clanului Kennedy, este unul dintre cei mai capabili senatori care au servit vreodat\ patria noastr\ [i, de asemenea, un marinar experimentat. Ne-a ]inut mereu aten]ia concentrat\ cu pove[tile lui despre pira]i [i
1 ~ntuneric vizibil: o biografie a nebuniei (n.tr.).

b\t\lii navale, `n timp ce inteligenta [i efervescenta lui so]ie, Vicky, ad\uga culoare `ntregii povestiri. Am p\r\sit Menemsha Harbor `ntr-o zi minunat\ cu soare [i am ancorat pe o insul\ din apropiere pentru a `nota `nainte de pr`nz. Am mers sub punte s\-mi pun costumul de baie, iar c`nd m-am `ntors pe punte, Jackie, Ted [i Bill erau deja `n ap\. Caroline [i Chelsea se suiser\ pe platform\ la vreo unsprezece metri deasupra apei. C`nd m-am uitat `n sus spre ele, au s\rit `mpreun\, lovind apa oceanului cu zgomot. S-au ridicat la suprafa]\ r`z`nd [i au `notat `napoi spre iaht pentru un alt salt. Chelsea mi-a spus: Haide, mam\, `ncearc\ [i tu! Bine`n]eles, Ted [i Bill au `nceput s\ strige: Haide, f\ o `ncercare f\ o `ncercare! Din motive care `mi scap\ p`n\ `n ziua de ast\zi, am spus bine, de acord. Nu mai am constitu]ia atletic\ de odinioar\, dar le-am urmat pe Chelsea [i pe Caroline sus pe trambulina `ngust\. ~ncepeam deja s\ m\ g`ndesc: Cum de m-am b\gat `n treaba asta? De `ndat\ ce Caroline [i Chelsea au ajuns pe platform\ buf! s-au [i aruncat din nou. Acum, coco]at\ acolo sus de una singur\, privind `n jos spre fe]ele mici care mergeau prin ap\ sub mine, am stat s\ ascult strig\tele: Haide! Haide! Sari! Apoi am auzit vocea lui Jackie ridic`ndu-se peste a celorlal]i: Nu o face, Hillary! Nu te l\sa influen]at\ de ei! Nu o face! M-am g`ndit: Iat\ vocea `n]elepciunii [i a experien]ei. S`nt sigur\ c\ Jackie spusese de nenum\rate ori Nu, pur [i simplu nu voi face asta. {tia exact ce se petrecea `n mintea mea [i `mi venise `n ajutor. {tii ceva, ai dreptate! i-am strigat. Am cobor`t `nceti[or, cu toat\ demnitatea de care am fost `n stare. Apoi am intrat `n ap\ [i am plecat `not cu prietena mea Jackie.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 260

Istorie trqitq

261

libertatea comer]ului era nevralgic\ pentru revigorarea economic\ a ]\rii [i c\ NAFTA cerea ac]iune imediat\. Crearea unei zone libere de comer] `n America de Nord cea mai mare zon\ liber\ de comer] din lume ar extinde exporturile Statelor Unite, ar crea noi locuri de munc\ [i s-ar asigura c\ economia noastr\ culege foloasele, [i nu povara globaliz\rii. De[i privit\ ca nepopular\ de c\tre sindicatele muncitore[ti, extinderea oportunit\]ilor de comer] era un obiectiv major al administra]iei. Chestiunea era dac\ pre[edintele `[i putea concentra energia asupra a dou\ campanii legislative `n acela[i timp. Eu sus]ineam c\ putea [i, mai mult, c\ am`narea C`nd ne-am `ntors la Washington, cu o s\pt\m`n\ `nainte de Ziua Muncii, cu o important\ victorie bugetar\ `n contul administra]iei, venise timpul pentru Casa Alb\ s\ se concentreze `n `ntregime asupra ini]iativei privind asisten]a sanitar\. Sau cel pu]in a[a speram. Termenul de o sut\ de zile stabilit de Bill fusese de mult dep\[it, echipa special\ fusese dizolvat\ la sf`r[itul lui mai, iar proiectul privind asisten]a sanitar\ fusese `mpins spre marginea agendei politice timp de luni de zile, pentru ca pre[edintele [i echipa lui legislativ\ [i economic\ s\ se poat\ concentra asupra pachetului privind reducerea deficitului bugetar. Pe timpul verii sunasem diferi]i membri ai Congresului, lupt`nd din greu pentru a-l ajuta pe Bill s\ realizeze programul economic cheia de bolt\ a `ntregului plan pe care `l inten]iona pentru ]ar\. Dar chiar av`nd la activ victoria crucial\ pentru aprobarea bugetului, s\n\tatea trebuia `nc\ s\ concureze cu alte priorit\]i legislative. De la debutul administra]iei, secretarul Trezoreriei, Lloyd Bentsen, ne avertizase `n leg\tur\ cu programarea prea str`ns\ a chestiunii privind s\n\tatea, sceptic fiind c\ aceasta ar putea trece de Congres `n mai pu]in de doi ani. Pe la sf`r[itul lui august, Bentsen, secretarul de Stat Warren Christopher [i consilierul economic Bob Rubin se ar\tau inflexibili `n leg\tur\ cu am`narea chestiunii s\n\t\]ii pentru a merge mai departe cu Acordul Nord American pentru Liberul Comer], cunoscut drept NAFTA. Ei considerau c\ reformei din s\n\tate avea s\-i sl\beasc\ mult [ansele de a fi votat\. Dar decizia `i apar]inea lui Bill, iar pentru c\ NAFTA se confrunta cu un termen-limit\ al orarului legislativ, el a decis c\ era mai bine s\ ne ocup\m mai `nt`i de ea. Bill era, de asemenea, extrem de angajat `n `nt\rirea rela]iilor cu vecinii no[tri cei mai apropia]i de la sud. Mexicul nu era numai c\minul str\mo[esc a milioane de mexico-americani, dar se afla `n acela[i timp `ntr-un profund proces de schimbare politic\ [i economic\, ce avea poten]ialul de a se r\sp`ndi de-a lungul Americii Latine. Bill dorea s\-l sus]in\ pe pre[edintele Ernesto Zedillo, economist prin forma]ie, `n `ncercarea lui de a schimba guvernul dintr-un sistem politic unipartid `ntr-o democra]ie multipartit\, care s\ se ocupe de problemele de durat\ privind s\r\cia [i corup]ia, precum [i de chestiuni ca emigra]ia clandestin\, drogurile [i comer]ul ilicit. ~nc\ o dat\, s\n\tatea trebuia s\ a[tepte. ~n orice caz, Ira [i cu mine, `mpreun\ cu o suit\ de exper]i pe probleme de s\n\tate, am continuat s\ schi]\m con]inutul unui act legislativ, care avea s\ ofere asisten]\ medical\ ieftin\ [i de calitate tuturor americanilor. Victoriile legislative din timpul verii ne-au f\cut optimi[ti `n leg\tur\ cu [ansele pe care le aveam. Ne tot aminteam c\ reforma nu privea doar politici publice complexe, ci [i vie]ile oamenilor, iar

SALA DE NA{TERI

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 262

262

Istorie trqitq

263

`n c\utarea mea de solu]ii, multe dintre acele existen]e se intersectaser\ cu a mea. Pe c`nd Bill [i consilierii lui construiau o politic\ pentru relansarea economiei, eu c\l\toream de-a lungul ]\rii ascult`ndu-i pe americani vorbind despre dificult\]ile pe care le `nt`mpinau cu costurile tot mai ridicate ale medicamentelor, cu tratamentul inechitabil [i cu h\]i[urile birocratice cu care trebuiau s\ se confrunte `n fiecare zi. Din Louisiana p`n\ `n Montana [i din Florida p`n\ `n Vermont, c\l\toriile mele mi-au `nt\rit `ncrederea c\ sistemul medical existent ar fi putut fi mai eficient [i mai pu]in costisitor dac\ se asigura c\ fiecare american care avea nevoie de asisten]\ medical\ ar fi primit-o. Am vorbit cu oameni care `[i pierduser\ temporar asigurarea pentru c\ `[i schimbaser\ locul de munc\ ceea ce se `nt`mpla lunar cu aproximativ dou\ sute de mii de oameni. Am `nt`lnit b\rba]i [i femei care descoperiser\ c\ nu puteau fi asigura]i dac\ aveau o circumstan]\ preexistent\, cum ar fi cancerul sau diabetul, ce fusese deja diagnosticat\ [i f\cea parte din arhiva medical\. Unii americani mai `n v`rst\ care tr\iau dintr-un venit fix mi-au spus c\ fuseser\ for]a]i s\ aleag\ `ntre a-[i pl\ti chiria sau a-[i cump\ra medicamentele prescrise. Spitalizarea tat\lui meu `mi ar\tase c\, [i av`nd cea mai bun\ `ngrijire la dispozi]ie, a pierde pe cineva drag este `ngrozitor de dureros. Nici nu voiam s\-mi imaginez c`t ar fi de greu dac\ pierderea ar fi fost evitabil\. Am `nt`lnit, de asemenea, americani care mi-au umplut inima de speran]\. ~ntr-o zi, c`nd am mers s\ discut cu reformatorii sistemului de s\n\tate din Capitoliu, am remarcat un b\ie]el care st\tea `n primul r`nd `ntr-un c\rucior cu rotile. Avea cel mai frumos z`mbet posibil pe fe]i[oara lui dr\g\la[\ [i nu `mi puteam lua ochii de la el. Chiar `nainte de a `ncepe s\ vorbesc, m-am dus p`n\ la el. C`nd m-am aplecat s\ `l salut, [i-a aruncat bra]ele `n jurul g`tului meu. L-am ridicat `n bra]e [i am descoperit c\ purta o centur\ de sus]inere pe tot corpul, care c`nt\rea vreo dou\zeci de kilograme. M-am

adresat audien]ei ]in`ndu-l `n bra]e. A[a l-am cunoscut pe Ryan Moore, un b\ie]el de [apte ani din South Sioux City, Nebraska, care se n\scuse cu o form\ rar\ de nanism. Familia lui se afla `ntr-o lupt\ continu\ cu compania de asigur\ri pentru plata multiplelor interven]ii chirurgicale [i a tratamentelor de care avea nevoie. Situa]ia lui Ryan `i limitase capacitatea de a cre[te, dar nu `i afectase atitudinea pozitiv\. Ne-a fost at`t de simpatic mie [i echipei mele, `nc`t Melanne a at`rnat o fotografie imens\ cu el pe holul din Hillaryland. Pove[ti precum cea a lui Ryan ne-au ]inut concentra]i asupra scopului luptei noastre de a aduce asigurarea medical\ `n buzunarele tuturor americanilor, iar curajul lui de a spera `mi e surs\ de inspira]ie p`n\ ast\zi. Pe la `nceputul lui septembrie, Bill era concentrat asupra preg\tirilor privind vizita prim-ministrului israelian Yitzhak Rabin [i a liderului palestinian Yasser Arafat [i semnarea noului acord de pace `n Orientul Mijlociu. ~nt`lnirea istoric\ a avut loc pe peluza sudic\ de la Casa Alb\, la 13 septembrie 1993, [i a fost rezultatul a luni de negociere la Oslo, Norvegia. Era important\ sus]inerea acordului de la Oslo de c\tre ]ara noastr\, pentru c\ Statele Unite s`nt singurele care pot determina ambele p\r]i s\ implementeze efectiv termenii acordului [i `n care Israelul se poate `ncrede. Popoarele din Orientul Mijlociu [i lumea `ntreag\ aveau s\-i vad\ pe prim-ministrul Rabin [i pe conduc\torul Arafat angaj`ndu-se personal s\ respecte ceea ce reprezentan]ii lor negociaser\. ~i `nt`lnisem pentru prima oar\ pe Yitzhak [i pe Leah Rabin `n prim\vara aceea, c`nd se aflaser\ `ntr-o vizit\ de curtoazie la Casa Alb\. Prim-ministrul, un om de statur\ medie, nu f\cea nimic pentru a capta aten]ia, dar demnitatea lui t\cut\ [i intensitatea caracterului s\u m-au atras ca pe mul]i al]ii spre el. Iradia o aur\ de putere; era un om care m\ f\cea s\ m\ simt `n siguran]\. Leah, o femeie care te frapa, cu p\r negru [i ochi alba[tri p\trunz\tori, r\sp`ndea energie [i inteligen]\. Era bine instruit\, atent\ [i

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 264

264

Istorie trqitq

265

cunosc\toare `n ale artelor. Acum, `n cea de a doua vizit\ la Casa Alb\, a remarcat imediat unde mutasem anumite tablouri din colec]ia de art\ a Casei Albe. Leah era o femeie extrovertit\, `mp\rt\[indu-[i opiniile despre personalit\]i [i evenimente prin remarce directe, care mi-au f\cut-o de `ndat\ simpatic\. Ambii membri ai familiei Rabin erau reali[ti `n leg\tur\ cu problemele cu care se confrunta Israelul. Credeau c\ nu aveau alt\ [ans\ dec`t s\ `ncerce s\ garanteze un viitor sigur pentru na]iune, prin negocieri cu du[manii lor declara]i. Atitudinea lor `mi amintea de vechea zical\ sper\ pentru mai bine, planific\ pentru mai r\u. Aceasta era [i p\rerea mea, [i a lui Bill. ~n acea zi de bun augur, Bill l-a convins pe Yitzhak s\-i str`ng\ m`na lui Arafat ca un semn clar al angaj\rii lor `n planul de pace. Rabin a fost de acord, at`ta timp c`t i se garanta c\ nu va exista [i un s\rut, un obicei arab larg r\sp`ndit. ~nainte de ceremonie, Bill [i Yitzhak au repetat atent o hilar\ str`ngere de m`n\, Bill pretinz`nd c\ era Arafat, `n timp ce puneau la punct o manevr\ complicat\ care s\-l `mpiedice pe liderul palestinian s\ se apropie prea mult. Str`ngerea de m`n\ [i acordul, care p\rea s\ ofere o speran]\ nemai`nt`lnit\, au fost privite de unii israelieni [i arabi ca un pas `napoi din perspectiva intereselor [i a credin]elor lor religioase, care au condus ulterior la izbucnirea de violen]e [i la tragica moarte a lui Rabin. Dar `n acea dup\-amiaz\ perfect\ sub un soare str\lucitor [i c\lduros care p\rea s\ transmit\ binecuv`ntarea lui Dumnezeu am sperat numai la bine [i m-am hot\r`t s\ fac tot ce `mi va sta `n putin]\ s\ sus]in decizia curajoas\ a israelienilor de a-[i asuma acel risc pentru o pace sigur\ [i durabil\. Chiar `n timp ce lucra la aceste chestiuni variate [i presante, Bill [i-a programat un discurs televizat `n care s\ se adreseze Congresului, la 22 septembrie, pentru a prezenta planul privind asisten]a medical\. Dup\ aceea, am fost chemat\ s\ depun m\rturie `n fa]a a cinci comisii ale Congresului ce luau `n discu]ie chestiunea

reformei din sistemul medical, reform\ care, speram noi, avea s\ demareze pe la `nceputul lui octombrie. Orarul lunii septembrie era ambi]ios [i nu ne puteam permite mai multe obstacole. De[i proiectul de lege nu fusese finalizat, Bill, Ira [i cu mine doream s\ `i familiariz\m pe membrii democra]i cu con]inutul acestuia `nainte de marele discurs al lui Bill, astfel `nc`t ei s\ `n]eleag\ ra]ionamentul din spatele deciziei noastre. Dar cifrele brute din raport trebuiau calculate [i confirmate de exper]ii bugetari, iar aceasta avea s\ ia cu c`teva s\pt\m`ni mai mult dec`t fusese anticipat. ~n loc s\ r\sp`ndim un document nefinalizat, am creat o camer\ de lectur\, unde membrii democra]i puteau s\ citeasc\ propunerea, cu men]iunea c\ cifrele puteau s\ se schimbe. Au existat scurgeri de informa]ie privind con]inutul acestui document c\tre agen]iile de pres\, iar relat\rile care au luat na[tere i-au f\cut pe mul]i din Congres s\ cread\ c\ acest proiect era documentul final. Deja circumspect `n privin]a reformei din s\n\tate, senatorul Moynihan a depl`ns `ntreaga `ntreprindere, spun`nd c\ se baza pe numere fanteziste. Sus]in\torii [i oponen]ii reformei `ncepuser\ s\-[i organizeze propriile campanii pentru influen]area rezultatului. Grupuri reprezent`nd consumatori, familii, muncitori, v`rstnici, spitale de copii [i medici pediatri erau, `n cea mai mare parte, `n favoarea reformei. Dar grupurile de afaceri, `n special ale micilor afaceri[ti, companiile farmaceutice [i gigan]ii asigur\rilor vedeau de mult timp reforma ca pe o amenin]are. Doctorii, de asemenea, obiectau la anumite elemente specifice ale planului. Nu mi-a luat mult timp pentru a observa c`t de bine organizat\ [i finan]at\ era opozi]ia. Pe la `nceputul lui septembrie, Asocia]ia pentru Asigur\ri Medicale din America, un puternic grup de interese ce reprezenta companiile de asigur\ri din ]ar\, a lansat reclame la televizor, concepute pentru a discredita reforma. Spoturile ar\tau un cuplu aflat la masa din buc\t\rie, rev\z`ndu-[i facturile medicale, pl`ng`ndu-se `n gura mare c\ guvernul avea s\-i for]eze s\ semneze pentru un nou plan de s\n\tate pe care nu `l voiau.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 266

266

Istorie trqitq

267

Lucrurile se schimb\ [i nu `ntotdeauna `n mai bine. Guvernul ne-ar putea obliga s\ alegem dintr-o serie de planuri de s\n\tate concepute de birocra]i, intona anun]ul. Era un spot neadev\rat [i care inducea oamenii `n eroare, dar `n acela[i timp o tactic\ abil\ pentru a ne speria, care a avut efectul scontat. Pe 20 septembrie, cu dou\ zile `nainte ca Bill s\ dezv\luie planul Congresului [i na]iunii, mi-a cerut s\ m\ uit peste discursul pe care tocmai `l primise de la sec]iunea de redactare a discursurilor. De-a lungul anilor, Bill [i cu mine ne-am bazat `ntotdeauna pe sprijinul solid al celuilalt. Ne socoteam reciproc editori ori de c`t ori lucram la c`te un discurs sau la o scrisoare mai importante. Era duminic\ dup\-amiaza, iar eu [edeam `ntr-un fotoliu imens `ntr-una din camerele preferate la ultimul etaj al Casei Albe Solarium unde ne retr\geam adesea s\ ne relax\m, s\ juc\m c\r]i, s\ privim la televizor [i, `n general, s\ ne sim]im ca o familie normal\. R\sfoind rapid printre paginile discursului, mi-am dat seama c\ nu fusese finalizat iar Bill trebuia s\-l prezinte `n mai pu]in de patruzeci [i opt de ore. M-a cuprins panica. Am luat telefonul [i am cerut operatorului de la Casa Alb\ s\ o sune pe Maggie. ~ntotdeauna calm\ `n mijlocul furtunii, ea a aruncat o privire pe discurs [i a reunit de `ndat\ o `nt`lnire cu to]i consilierii de v`rf `n probleme de s\n\tate [i cu autorii de discursuri pentru seara respectiv\. Peste boluri cu nachos [i guacamole, eu [i Bill, `mpreun\ cu vreo dou\zeci de membri ai personalului, eram a[eza]i `n Solarium [i `ntorceam pe toate p\r]ile diferitele teme ale discursului. Am sugerat ca reforma din s\n\tate s\ fie considerat\ parte a destinului american, o metafor\ just\, dat fiind c\ `n viziunea lui Bill aceasta era [ansa genera]iei noastre de a r\spunde obliga]iilor fa]\ de genera]iile viitoare. Ne-am oprit la tema destinului [i, cu un sentiment combinat de grab\ [i de u[urare, le-am `nm`nat autorilor de discursuri o nou\ schi]\ de text. Cu implicarea constant\ al lui Bill `n editare [i rescriere, ei au aranjat textul `ntr-o form\ satisf\c\toare pentru apari]ia de mar]i noapte.

Pre[edin]ii `[i adreseaz\ discursurile speciale c\tre Congres de pe un podium aflat `n camera de gal\ a Camerei Reprezentan]ilor. Este o sear\ a ritualurilor. C`nd pre[edintele intr\ `n sal\, un sergent de armat\ aflat acolo anun]\ pe un ton solemn: Pre[edintele Statelor Unite. Audien]a se ridic\ `n picioare, iar pre[edintele `i salut\ pe membrii ambelor partide care, prin tradi]ie, s`nt a[eza]i pe laturile opuse ale coridorului central. Apoi urc\ la pupitru [i `[i prive[te audien]a. Vicepre[edintele [i pre[edintele Camerei stau exact `n spatele lui. Prima Doamn\, `mpreun\ cu oaspe]ii Casei Albe [i cu al]i demnitari, st\ `ntr-o arie special\ a balconului, iar odinioar\ era un joc de salon foarte agreat la Washington s\ ghice[ti cine va sta al\turi de ea. La dreapta mea `n acea sear\ se afla unul dintre medicii pediatri de frunte ai ]\rii [i unul dintre oamenii mei prefera]i, doctorul T. Berry Brazelton, cu care lucrasem zece ani `n probleme privind copiii. Mai suprinz\tor era oaspetele din st`nga mea, doctorul C. Everett Koop, chirurg pediatru prin forma]ie, care fusese medicul [ef al pre[edintelui Reagan, `ns\rcinat cu supravegherea Serviciului Na]ional de S\n\tate Public\. Cu barb\ [i cu ochelari, era republican [i un inflexibil du[man al avortului, care trecuse printr-o b\t\lie dur\ pentru confirmare. Bill [i cu mine ajunseser\m s\-l admir\m mult pe doctorul Koop pentru pozi]iile lui curajoase adoptate pe c`nd era medic [ef, avertiz`ndu-i pe americani `n leg\tur\ cu pericolele consumului de tutun [i a r\sp`ndirii SIDA [i duc`nd cruciade pentru imunizare, utilizarea prezervativelor, s\n\tatea mediului `nconjur\tor [i ameliorarea nutri]iei. Dup\ ce v\zuse sl\biciunile sistemului, at`t din pozi]ia de medic, c`t [i de autor de politici medicale, Koop devenise un avocat ardent al reformei `n s\n\tate [i ne era sfetnic [i aliat de n\dejde. Dup\ ce a invitat audien]a s\ se a[eze, Bill [i-a `nceput discursul. Spre meritul s\u, nici m\car eu n-am realizat c\ era ceva `n neregul\. Am aflat mai t`rziu c\ unul dintre asisten]i plasase un alt discurs pe monitor anume discursul privind ecomonia pe care

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 268

268

Istorie trqitq

269

Bill `l ]inuse cu luni `n urm\. Bill este legendar pentru capacitatea lui de improviza]ie [i de a vorbi liber, dar acest discurs era mult prea lung [i important pentru a-l improviza `n `ntregime. Timp de [apte minute extrem de tensionate, pe c`nd membrii echipei sale se gr\beau s\ corecteze gre[eala, el [i-a ]inut discursul din memorie. A fost un discurs grandios, un amestec perfect de pasiune, `n]elepciune [i substan]\. Am fost foarte m`ndr\ de el `n seara aceea. Era o cale curajoas\ pentru un nou pre[edinte. Franklin D. Roosevelt g\sise un mod `ndr\zne] de a acorda americanilor `n v`rst\ securitatea economic\ prin programul de securitate social\; Bill dorea, prin reforma sistemului medical, s\ `mbun\t\]easc\ pe scar\ larg\ calitatea vie]ii pentru zeci de milioane de americani. El a ar\tat o carte de asigurat `n culorile ro[u, alb, albastru, care, spera el, va fi emis\ fiec\rui american, anun]`nd lansarea unui plan ce avea s\-i garanteze fiec\rui cet\]ean asigurare de s\n\tate [i acces la `ngrijire medical\ ieftin\ [i de calitate. Ne-am adunat `n seara aceasta pentru a scrie un nou capitol din povestea american\, a spus Bill na]iunii. Dup\ mult timp, dup\ zeci de ani de demar\ri false, trebuie s\ facem din acest plan cea mai urgent\ prioritate a noastr\: s\ d\m fiec\rui american securitatea medical\ [i `ngrijirea care nu i se va mai lua nicic`nd `napoi, `ngrijirea care s\ se g\seasc\ `ntotdeauna acolo pentru el. C`nd [i-a terminat discursul de cincizeci [i dou\ de minute, audien]a l-a ova]ionat `n picioare. De[i unii dintre legislatorii republicani au ridicat de `ndat\ anumite probleme privind unele detalii ale planului, cei mai mul]i reprezentan]i ai ambelor tabere au spus c\ au admirat dorin]a lui Bill de a se ocupa de un subiect care `i frustrase pe at`t de mul]i dintre predecesorii lui. A[a, dup\ cum s-a exprimat un jurnalist, efortul reformei era asemenea urcu[ului pe Everestul politicii sociale. ~ncepuser\m deja s\ urc\m pe c\rare. M\ sim]eam plin\ de entuziasm, dar circumspect\, con[tient\ c\ un discurs mobilizator era un lucru, `n timp ce conceperea [i votarea unei legi era altul. Dar `i eram recunosc\toare lui Bill pentru abnega]ia [i

elocven]a lui [i credeam c\ vom putea ajunge la un compromis, `ntruc`t bun\starea economic\ [i social\ a ]\rii pe termen lung depindea de aceasta. Dup\ discurs ne-am suit `n coloana de automobile [i ne-am `ndreptat `napoi spre Casa Alb\. Planificaser\m o petrecere dup\ discurs, dar ne-am decis s\ mergem mai `nt`i `n Old Executive Office Building, unde personalul din s\n\tate lucra `n birouri p\trate, `nghesuite, amenajate `n sala 160. Bill [i cu mine le-am mul]umit pentru c\ [i-au petrecut zile [i nop]i lucr`nd la reform\. M-am suit pe un scaun [i am declarat `n r`setele [i aplauzele celor din sal\ c\, dat\ fiind na[terea iminent\ a unui act privind s\n\tatea, acea camer\ avea s\ fie redenumit\ Sala de na[teri. Aveam toate motivele s\ fim optimi[ti `n leg\tur\ cu planul reformei, dat fiind c\ analizele ap\rute cu referire la discursul lui Bill [i la punctele majore ale planului fuseser\ `n general pozitive. Publicul sus]inea reforma cu o majoritate cov`r[itoare. Rapoartele de pres\ l\udau planul [i eforturile noastre de a atinge un consens. Ziarele titrau: REFORMA DIN S|N|TATE; CE A MERS BINE? De[i proiectul de lege nu avea s\ apar\ dec`t peste o lun\, eram ner\bd\toare s\ `ncep audierile `n fa]a comisiilor `ns\rcinate cu supravegherea mersului reformei. La [ase zile dup\ discursul lui Bill, pe 28 septembrie, am avut ocazia. Apari]ia mea `n fa]a comisiei din Camer\ a marcat `nt`ia ocazie `n care o Prim\ Doamn\ era martorul-cheie `ntr-o ini]iativ\ legislativ\ major\. Alte Prime Doamne ap\ruser\ `n fa]a Congresului, inclusiv Eleanor Roosevelt [i Rosalyn Carter, care `n 1979 a sus]inut cre[terea fondurilor pentru programele destinate pacien]ilor cu boli mintale [i echipamentelor pentru tratamentul de recuperare. C`nd am ajuns, camera de audieri era ticsit\ de oameni, iar eu eram neobi[nuit de nervoas\. Fiecare scaun era ocupat [i nu exista nici un milimetru de spa]iu liber de-a lungul pere]ilor laterali sau din spatele s\lii. C`teva zeci de fotografi erau a[eza]i sau st\teau pe

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 270

270

Istorie trqitq

271

podea, `n fa]a mesei martorilor, ap\s`nd cu furie pe butoanele aparatelor atunci c`nd m-am a[ezat. Toate re]elele de televiziune `[i trimiseser\ echipe de filmare pentru a `nregistra evenimentul. Muncisem mult pentru a-mi preg\ti m\rturia. ~ntr-una din sesiunile preg\titoare, Mandy Grunwald, atot[tiitoarea consultant\ de media, care lucrase cu James Carville `n campania din 1992 [i continuase s\ lucreze pentru Comitetul Na]ional Democrat, m\ `ntrebase ce voiam cu adev\rat s\ transmit. {tiam c\ nu `mi puteam permite s\ fac gre[eli faptice, dar nici nu voiam ca povestirile despre suferin]ele [i angoasele umane s\ se piard\ prin h\]i[ul politicii publice. Voiam ca vorbele mele s\ transmit\ dimensiunea real\, de via]\, a problemei asisten]ei medicale. M-am decis s\ pornesc de la experien]a personal\: de ce m\ preocupa at`t de mult ameliorarea politicii de s\n\tate. La ora 10 diminea]a pre[edintele comisiei, Dan Rostenkowski, acel politician de [coal\ veche, greoi [i de nezdruncinat din Chicago, a dat semnalul de `ncepere a lucr\rilor [i m-a prezentat publicului. ~n timpul ultimelor luni, lucr`nd pentru a m\ informa `n leg\tur\ cu problemele cu care se confrunt\ na]iunea noastr\ [i cet\]enii americani `n privin]a `ngrijirii medicale, am avut multe de `nv\]at, am spus eu. Motivul oficial pentru care m\ aflu aici ast\zi este c\ mi s-a acordat aceast\ responsabilitate. Dar lucru mai important pentru mine m\ aflu aici ca mam\, so]ie, fiic\, sor\, femeie. M\ aflu aici `n calitate de cet\]ean american interesat de s\n\tatea familiei sale [i de cea a na]iunii. ~n cele dou\ ore care au urmat am r\spuns la `ntreb\ri puse de membrii comisiei. Mai t`rziu, `n aceea[i zi, am depus m\rturie `n fa]a Comisiei pentru Comer] [i Energie, prezidat\ de unul dintre membrii afla]i de cel mai mult timp `n serviciul Camerei [i un vechi campion al reformei `n s\n\tate, congresmanul democrat de Michigan, John Dingell. ~n cele dou\ zile care au urmat, am ap\rut `n fa]a unei alte comisii din Camer\ [i a dou\ comisii din Senat. Experien]a era fascinant\, solicitant\ [i epuizant\. Am fost fericit\

c\ am avut [ansa de a vorbi `n public despre planul nostru [i am fost `nc`ntat\ c\ analizele ulterioare au fost `n general pozitive. Membrii Congresului mi-au aplaudat interven]ia [i, conform relat\rilor din [tiri, au fost impresiona]i de faptul c\ [tiam detaliile sistemului sanitar. Aceasta mi-a dat speran]\. Poate c\ m\rturia mea `i ajutase pe oameni s\ `n]eleag\ de ce reforma era at`t de vital\ pentru cet\]enii americani [i familiile acestora, precum [i pentru starea economiei. Am fost, de asemenea, teribil de u[urat\ s\ [tiu c\ trecusem peste asta [i c\ nu f\cusem nici o prostie de care s\ ne fie jen\, mie sau so]ului meu, care se afla `n vizorul tuturor [i pentru c\ m\ alesese s\ `l reprezint `ntr-o ini]iativ\ at`t de important\. ~n timp ce mul]i membri au apreciat cu sinceritate punctele delicate ale dezbaterii privind sistemul medical, am realizat c\ unele reac]ii laudative la m\rturia mea erau doar cele mai recente exemple ale sindromului c`inelui vorbitor, despre care `nv\]asem pe c`nd eram Prim\ Doamn\ `n Arkansas. Exist\ o opinie similar\ atribuit\ doctorului Samuel Johnson de c\tre Boswell: Domnule, o femeie predic`nd e ca un c`ine care merge pe picioarele de dinapoi. Nu e bine f\cut, dar m\car te surprinde c\ exist\. Multe aprecieri erau centrate pe faptul c\ nu folosisem noti]e [i nu `mi consultasem asisten]ii [i c\, `n general, [tiam despre ce vorbeam. Pe scurt, chiar [i membrii comisiilor care mi-au f\cut complimente nu le-au f\cut pe baza substan]ei planului. Am aflat, de asemenea, c\ popularitatea mea dincolo de Beltway, receptarea pozitiv\ a mesajului meu `n Capitoliu [i dorin]a aparent\ a Congresului de a da drumul reformei din s\n\tate tr\seser\ semnalul de alarm\ printre republicani. Dac\ Bill Clinton reu[ea s\ treac\ un act legislativ care avea s\ furnizeze fiec\rui american asigurare de s\n\tate, aceasta avea s\ constituie un uria[ impuls spre un al doilea mandat ca pre[edinte consecin]\ pe care republicanii erau hot\r`]i s\ o pre`nt`mpine. Exper]ii no[tri politici au sim]it apari]ia unei strategii a terenului p`rjolit `n fa]a adversarului

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 272

272

Istorie trqitq

273

pe care o preg\teau republicanii. Steve Ricchetti, [eful biroului de rela]ii cu Senatul al Casei Albe, era `ngrijorat: Vor `ncepe s\ te urm\reasc\, mi-a spus `ntr-o dup\-amiaz\ la birou. E[ti prea puternic\ `n acest proces. Vor trebui s\ te c\s\peasc\ `ntr-un fel sau altul. L-am asigurat pe Steve c\ mai avusesem de a face cu asemenea cazuri [i c\, m\car acum, aveam s\ o fac pentru o idee `n care credeam. Dup\ apari]ia mea `n fa]a Congresului, era timpul pentru ceea ce la Casa Alb\ se numea t\v\lug, o serie de discursuri [i `nt`lniri `n care pre[edintele provoca aten]ia [i sus]inerea politicii sale. Bill programase s\ fac\ t\v\lugul `n prima jum\tate a lunii octombrie, `ncep`nd cu o c\l\torie `n California pe 3 octombrie, unde urma s\ aib\ `nt`lniri la prim\rii pentru a discuta reforma [i a c`[tiga c`t mai mul]i aderen]i. Dar orice agend\ preziden]ial\ este subiect al interven]iei evenimentelor din afar\. Bill se afla `n drum spre California pe 3 octombrie, c`nd a primit un telefon urgent de la camera de criz\ a Casei Albe. Dou\ elicoptere Black Hawk fuseser\ dobor`te `n Somalia. Detaliile erau vagi, dar era clar c\ fuseser\ uci[i solda]i americani [i c\ violen]ele continuau. Trupele fuseser\ ini]ial trimise `n ]ara devastat\ de foamete de c\tre pre[edintele Bush `n misiune umanitar\, dar lucrurile se precipitaser\ `ntr-un efort mult mai agresiv de impunere a p\cii. Fiecare pre[edinte trebuie s\ adopte rapid o strategie atunci c`nd se desf\[oar\ evenimente tulburi: el poate opri orice alt\ opera]iune [i se poate concentra numai asupra crizei sau se poate ocupa de situa]ie `n timp ce `[i continu\ programul oficial. Bill a r\mas `n California, dar a fost `n contact permanent cu echipa sa de securitate na]ional\. Apoi ve[tile s-au `nr\ut\]it: trupul unui soldat american fusese t`r`t pe str\zile din Mogadiscio, un act consternant de barbarie, orchestrat de conduc\torul rebelilor somalieni, generalul Mohamed Aideed.

Lui Bill i se aduceau ve[ti la fel de teribile [i din Rusia. Avusese loc o `ncercare de lovitur\ de stat militar\ `mpotriva pre[edintelui Boris El]`n. Pe 5 octombrie, la Culver City, California, Bill a trebuit s\ `ntrerup\ o reuniune din sediul prim\riei privind reforma sanitar\ pentru a se `ntoarce la Washington. ~n cele c`teva s\pt\m`ni care au urmat, Bill, presa [i `ntreaga ]ar\ au fost concentra]i asupra evenimentelor din Somalia [i a agita]iilor din Rusia, `n timp ce reforma din s\n\tate ajunsese pe un loc secund. Pl\nuiser\m ini]ial s\ prezent\m Congresului un rezumat al principiilor care aveau s\ modeleze legisla]ia legat\ de reforma din s\n\tate. Dar ulterior am aflat c\ congresmanul Dan Rostenkowski dorea s\-i furniz\m un proiect de lege detaliat, complet, `n limbaj legislativ. Ambi]ia de a da de la `nceput Congresului un proiect de lege exhaustiv s-a dovedit a fi o sarcin\ extrem de dificil\ [i o eroare tactic\ din partea noastr\. Ne g`ndiser\m c\ vor fi 250 de pagini cel mult, dar, pe m\sur\ ce avansam cu redactarea lui, devenea tot mai clar c\ proiectul de lege avea s\ fie mult mai lung, `n parte datorit\ faptului c\ planul era foarte complex [i `n parte pentru c\ acceptasem includerea anumitor cereri specifice ale unor grupuri de interese. Academia American\ de Pediatrie, de exemplu, insista ca legea s\ garanteze `n pachetul de beneficii nou\ vaccin\ri pentru copil, precum [i [ase vizite medicale. Aceste cereri erau poate justificate, dar ar fi trebuit negociate dup\ introducerea legii, [i nu `n procesul de scriere. Legea Securit\]ii Medicale predat\ de Casa Alb\ Congresului la 27 octombrie era lung\ de 1342 de pagini. C`teva s\pt\m`ni mai t`rziu, `n ultima zi a sesiunii Congresului [i f\r\ prea mult zgomot, liderul majorit\]ii din Senat, George Mitchell, introducea propunerea pe ordinea de zi. De[i multe alte legi care se ocup\ de chestiuni complexe ca energia sau bugetul au mai mult de o mie de pagini, oponen]ii acestui proiect ne-au obiectat dimensiunea proiectului de lege. Noi propuneam modernizarea [i simplificarea unei politici sociale majore, dar se p\rea c\ nu puteam s\ ne moderniz\m sau s\ ne simplific\m propriul proiect de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 274

274

lege. A fost o tactic\ inteligent\, care trecea cu vederea faptul c\ propunerea noastr\ ar fi eliminat miile de pagini de legisla]ie din domeniul s\n\t\]ii, deja existente. Cu at`t de multe pe cap a[ fi putut s\ uit de ziua mea de na[tere de pe 26 octombrie. Dar echipa mea nu pierdea nici o ocazie de a petrece. Banda de la Hillaryland a invitat la Casa Alb\ peste o sut\ de membri ai familiei [i prieteni pentru o petrecere-surpriz\ la cea de a patruzeci [i [asea aniversare a mea. Am [tiut c\ era pe cale s\ se `nt`mple ceva c`nd m-am `ntors `n re[edin]\ dup\ `ntrunirile din ziua respectiv\ cu senatorul Moynihan [i cu senatorul de Maryland, Barbara Mikulski, veteran al Dealului Capitoliului, cunoscut\ ca decanul femeilor senator. Toate luminile din cas\ erau stinse. O pan\ de curent, mi s-a spus. Acesta a fost primul indiciu: curentul nu se `ntrerupe niciodat\ la Casa Alb\. Am fost `nso]it\ p`n\ sus [i mi s-a cerut s\ port o peruc\ neagr\ [i o fust\ larg\ dup\ moda colonial\, cu siguran]\, [i o `ncercare de a imita moda introdus\ de Dolley Madison. Apoi am fost condus\ jos `n State Floor, unde am fost `nt`mpinat\ de o duzin\ de membri ai personalului cu peruci blonde reprezent`nd o duzin\ de Hillary diferite Hillary cu panglic\ de p\r, Hillary care g\te[te, Hillary din politica de s\n\tate. Bill se deghizase `n pre[edintele James Madison (cu peruc\ alb\ [i pantaloni str`n[i pe picior). L-am adorat pentru asta, dar m-am bucurat c\ tr\iam la sf`r[itul secolului XX. Arat\ mai bine `n costum.

WHITEWATER
~n 1993, de Halloween, am r\sfoit un exemplar de duminic\ al ziarului Washington Post [i am aflat c\ vechea noastr\ companie din Arkansas, care ne adusese pierderi, revenea `n actualitate. Conform unor ,,surse guvernamentale, Resolution Trust Corporation (RTC), o agen]ie federal\ care examineaz\ economiile [i `mprumuturile falimentare, pornise o anchet\ la Madison Guaranty Savings and Loan, al c\rui proprietar era Jim McDougal. McDougal [i so]ia lui, Susan, fuseser\ partenerii no[tri `n Whitewater Development Company, o corpora]ie complet separat\, pentru a se `ngriji de terenul achizi]ionat cu patru ani `nainte ca McDougal s\ cumpere Madison Guaranty. Din cauza rela]iei noastre din trecut cu McDougal, am fost implica]i [i `n urm\toarele lui e[ecuri. ~n timpul cursei preziden]iale, declara]iile ap\rute `n pres\, imediat infirmate, sus]ineau c\ McDougal a beneficiat de favoruri din partea statului c`nd Bill a fost guvernator, datorit\ leg\turilor noastre de afaceri. Povestea a intrat `n umbr\ c`nd Bill [i cu mine am dovedit c\ pierduser\m bani `n investi]ia Whitewater [i c\, `n timp ce el era guvernator, Departamentul de Valori Mobiliare din Arkansas `i `ndemnase pe func]ionarii federali s\-l `ndep\rteze pe McDougal [i s\ lichideze Madison Guaranty. Acum Washington Post declara c\ investigatorii RTC cerceteaz\ declara]iile pe care McDougal le-a folosit `n S & L pentru a sustrage ilegal bani pentru campaniile politice din Arkansas,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 276

276

Istorie trqitq

277

incluz`nd campania din 1986 de realegere a guvernatorului. Am fost convins\ c\ nu vor g\si nimic `n aceast\ privin]\. Bill [i cu mine n-am depozitat [i nici n-am `mprumutat vreodat\ bani de la Madison Guaranty. ~n ce prive[te contribu]iile pentru campanii, Bill a sus]inut legea din Arkansas care impunea o limit\ strict\ de o mie cinci sute de dolari drept contribu]ie pentru alegeri. McDougal fusese deja pus sub acuza]ie, judecat [i achitat de guvernul federal pentru gre[eli care rezultau din func]ionarea lui la Madison Guaranty `nainte ca Bill s\ candideze la pre[edin]ie. Nici Bill, nici eu nu ne-am dat seama de semnifica]ia politic\ a bru[tei reapari]ii a afacerii Whitewater [i probabil din acest motiv am f\cut unele gre[eli legate de modul `n care noi am abordat aceast\ controvers\ din ce `n ce mai fierbinte. Dar nu mi-a[ fi imaginat vreodat\ c`t de departe vor merge adversarii no[tri. Numele Whitewater a ajuns s\ reprezinte o investiga]ie f\r\ sf`r[it a vie]ii noastre, care i-a costat pe contribuabili peste [aptezeci de milioane de dolari doar pentru investiga]ia condus\ de Procurorul Independent [i niciodat\ nu a dovedit c\ noi am fi gre[it cu ceva. {i Bill [i eu am cooperat voluntar cu investigatorii. De fiecare dat\ c`nd veneau cu o schimbare, judecam problema cu deta[are, s\ ne asigur\m c\ nu am pierdut din vedere sau c\ nu am trecut peste nimic esen]ial. Dar, deoarece afirma]iile se succedau cu repeziciune, am realizat c\ alerg\m dup\ himere `ntr-o cas\ cu oglinzi: alergam `ntr-o direc]ie doar ca s\ ne d\m seama c\ s-a ivit ceva `n spatele nostru. Whitewater nu p\rea niciodat\ real\, pentru c\ nu era. Scopul investiga]iilor era s\-l discrediteze pe pre[edinte [i administra]ia [i s\ le reduc\ av`ntul. Nu conta c\ nu am f\cut nimic r\u. Conta doar s\ i se dea publicului impresia c\ am gre[it cu ceva. Nu avea importan]\ c\ investiga]iile `i costau pe contribuabili zeci de milioane de dolari; era important doar c\ via]a noastr\ [i munca pre[edintelui au fost, `n mod repetat, subminate. Whitewater a fost `nceputul unei noi tactici `n lupta politic\: investiga]ia ca arm\ pentru distrugerea politic\. Whitewater a devenit arma cea

mai convenabil\ pe care adversarii no[tri o puteau folosi pentru orice fel de atac `mpotriva noastr\. Whitewater a fost de la `nceput un r\zboi politic [i a fost folosit din plin `n tot timpul pre[edin]iei lui Bill Clinton. La vremea respectiv\ `ns\, Whitewater mi se p\rea doar ca o nou\ schimbare `ntr-o poveste veche cu ni[te personaje cunoscute mai mult ceva care te deranjeaz\, dec`t o amenin]are. Totu[i, dup\ felul `n care erau prezentate lucrurile `n articolul din The Washington Post de Halloween [i `n unul asem\n\tor care a urmat cur`nd `n The New York Times, ne-am g`ndit c\ ar trebui s\ fim precau]i [i s\ ne angaj\m un avocat privat. Avocatul nostru personal, Bob Barnett, se retr\sese din afacerea Whitewater fiindc\ so]ia lui, Rita Braver, era corespondent\ CBS pentru Casa Alb\. Bob e democrat de mult timp [i partenerul de dezbateri preferat al candida]ilor nominaliza]i de pre[edin]ia [i vicepre[edin]ia Partidului Democrat. ~n dezbaterile simulate care `i preg\tesc pe candida]ii pentru stilurile retorice [i argumentele politice ale adversarilor, el `i reprezint\ pe republicani lu`nd rolul vicepre[edintelui [i al pre[edintelui George Bush `mpotriva lui Geraldine Ferraro, membr\ a Congresului `n 1984, a guvernatorului Michael Dukakis, `n 1988, [i a guvernatorului Bill Clinton `n 1992. A jucat rolul secretarului Ap\r\rii Dick Cheney, `mpotriva senatorului Joe Liebermanm, `n dezbaterea pentru vicepreziden]ialele din 2000. {i chiar a luat rolul congresmanului Rick Razio `n preg\tirea dezbaterilor mele `n timpul cursei pentru Senat din 2000. Bob a devenit avocatul, consultantul [i consilierul meu `n 1992 [i n-a[ fi putut g\si un prieten mai bun `n urm\torii ani. Bob mi l-a recomandat pe David Kendall, colegul lui de la Williams [i Connoly, pentru a ne reprezenta `n problema Whitewater. ~l cuno[team pe David de ani de zile. Cu toate c\ era cu c`]iva ani mai `n v`rst\ dec`t mine [i Bill, fuseser\m colegi la Facultatea de Drept de la Yale. Ca [i Bill, David era bursier Rhodes. Originar din Midwest David a fost n\scut [i crescut `n ]inuturile rurale din

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 278

278

Istorie trqitq

279

Indiana, la o ferm\ el [i cu mine aveam, astfel, o leg\tur\ natural\. Cur`nd, a devenit un om foarte important `n via]a noastr\. David era perfect pentru aceast\ slujb\. Lucrase la Curtea Suprem\ pentru judec\torul Byron White [i avea experien]\ `n legisla]ia corporatist\ [i `n cazurile `n care era implicat\ mass-media. {i-a reprezentat clien]ii `n c`teva din investiga]iile S & L din anii 80, a[a c\ era familiarizat cu problemele. ~n acela[i timp, avea o con[tiin]\ social\ de nezdruncinat. Pe peretele biroului s\u at`rna o copie a mandatului de arestare `n Mississippi, unde fusese `nchis pentru o perioad\ scurt\ fiindc\ era activist pentru drepturi civile `n timpul cursei pentru dreptul la vot `n Vara Libert\]ii din 1964. ~ntr-una din primele lui slujbe ca avocat, a ap\rat cazurile de pedeaps\ cu moartea pentru Fondul de Ap\rare Legal\ al NAACP. Ca to]i avoca]ii buni, David avea talentul de a transforma fapte care p\reau r\zle]e [i ne`nchegate `ntr-un discurs conving\tor. Dar reconstituirea afacerii Whitewater i-a pus la `ncercare competen]ele. Mai `nt`i, David a luat dosarele de la biroul lui Vince Foster, care i-au fost date lui Bob Barnett dup\ moartea lui Vince. Apoi, a descoperit alte documente din Washington p`n\ `n Flippin, Arkansas, l`ng\ proprietatea Whitewater. Ne-am `nt`lnit cu David la Casa Alb\ aproape `n fiecare s\pt\m`n\ din urm\toarele trei luni. Cum ascultam fascinat\, ne-a spus ce aflase `n timp ce adunase neregulile din cazul Whitewater [i identificase investi]iile din ce `n ce mai bizare ale lui Jim McDougal. S\ `ncerci s\ reconstitui mormanul de documente al lui McDougal `nsemna s\ intri `ntr-un nor de cea]\. Nici eu, nici Bill nu am vizitat vreodat\ proprietatea Whitewater; am v\zut doar fotografii. David a hot\r`t c\ trebuia s\ vad\ locul ,,`n trei dimensiuni [i `n timp real pentru a `n]elege cazul. A luat avionul spre sudul statului Missouri (care era mai aproape de proprietatea noastr\ dec`t Little Rock), apoi a `nchiriat o ma[in\. Dup\ ore `ntregi de condus pe str\zi `ntortocheate, `n cele din urm\ a luat-o pe drumul marcat de buldozer prin p\dure [i a ajuns

noaptea t`rziu la proprietatea Whitewater. Din loc `n loc, erau anun]uri pe care scria De v`nzare, dar nu era nimeni acas\. Dac\ s-ar fi `ntors c`teva luni mai t`rziu, dup\ ce ziari[tii se `ngr\m\diser\ s\ fotografieze [i s\ pun\ `ntreb\ri oric\rei persoane care [tia ceva despre Whitewater, David ar fi v\zut un afi[ mare pe una dintre pu]inele cl\diri locuite de acolo: Merge]i acas\, idio]ilor! ~n cele din urm\, David a l\sat un agent imobiliar local din Flippin, pe nume Chris Wade, s\ se ocupe de problema propriet\]ilor de la Whitewater. Noi nu [tiam c\, `n mai 1985, McDougal v`nduse cele dou\zeci [i patru din loturile r\mase companiei lui Wade. ~n ciuda faptului c\ `n acea perioad\ eram `nc\ parteneri, McDougal nu ne-a informat despre asta. ~n schimb, ne-a cerut s\ semn\m c\ renun]\m la aceste p\m`nturi sau s\ ne oferim s\ `mp\r]im beneficiile de 35 000 de dolari. Nu [tiam nici c\ McDougal a achizi]ionat `n aceast\ tranzac]ie un mic avion Piper Seminole, care a devenit ,,avionul companiei. P`n\ la mijlocul anilor 80, McDougal a fost pre[edintele unei mici corpora]ii cel pu]in oficial. ~n 1982, cump\rase o mic\ afacere prosper\ Madison Guaranty [i, cur`nd, au ap\rut [i profiturile financiare. McDougal aspira s\ fie bancher populist [i avea idei grandioase. Din ce deducea David Kendall, multe dintre afacerile lui McDougal erau de pus sub semnul `ntreb\rii. ~n terminologia lui David, McDougal f\cea ,,investi]ii excesiv de optimiste. Din nefericire, c`nd nu a putut acoperi cheltuielile, McDougal a `nceput s\ `nv`rt\ banii, `mprumut`nd de la unul ca s\ dea altuia. Noi nu [tiam asta, a[a c\ o dat\ chiar a folosit compania Whitewater pentru a cump\ra un teren l`ng\ un parc m\rgina[ la sud de Little Rock, pe care l-a numit Castle Grande Estates. Grupului s\u de parteneri de afaceri [i planuri e[uate i-a luat ani de zile s\ se l\mureasc\ despre ce era vorba. Madison Guaranty a `nceput ca mii de alte S & L-uri care au f\cut mici `mprumuturi ipotecare pentru case. Apoi, `n 1982, administra]ia Reagan a modificat industria economiilor [i a `mprumuturilor.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 280

280

Istorie trqitq

281

Brusc, proprietari ca McDougal au putut s\ fac\ `mprumuturi mari, necugetate, `n afara afacerii lor [i, `n cele din urm\, acestea au dus `ntreaga industrie, inclusiv Madison Guaranty, la serioase probleme financiare. O modalitate prin care administratorii financiari de la S & L [i avoca]ii lor au `ncercat s\-[i salveze afacerile falimentare a fost s\ creasc\ capitalul prin oferte de ac]iuni preferen]iale, permise prin legea federal\, dac\ aveau aprob\ri `n regul\ de la stat. ~n 1985, Rick Massey, un t`n\r avocat de la firma Rose, `mpreun\ cu un prieten care a lucrat pentru McDougal, a propus un astfel de remediu pentru Madison Guaranty. Deoarece McDougal neglijase plata pentru serviciile legale anterioare de la Rose, firma a insistat ca el s\ pl\teasc\ dou\ mii de dolari re]inere lunar\, `nainte ca Massey s\ preia controlul. Partenerii mei mi-au cerut s\ pretind aceast\ re]inere lunar\ de la McDougal [i s\ devin partener de poli]\ al lui Massey deoarece, ca asociat junior, el nu putea s\ `nregistreze un client. Dup\ ce am rezolvat re]inerea, implicarea mea `n aceast\ problem\ a fost minim\. Oferta de capital n-a fost niciodat\ aprobat\ de cei din Arkansas, iar func]ionarii de la S & L au preluat Madison Guaranty, l-au `nl\turat pe McDougal [i au ini]iat o examinare a tranzac]iilor de la S & L datorit\ acuza]iilor c\ McDougal ac]iona pe cont propriu. Investiga]ia federal\ urmat\ de acuza]ia de infrac]iune l-au f\cut pe McDougal s\ se consume ani de zile. ~n 1986, ne-a c\utat [i ne-a `ntrebat dac\ vrem s\ renun]\m la 50 de procente din compania Whitewater. Am crezut c\ e o idee grozav\. Ne f\cuser\m investi]iile cu opt ani mai devreme [i ne-au costat mul]i bani. Dar `nainte de a ne `n]elege asupra p\r]ii noastre, l-am rugat pe McDougal s\ ne retrag\ numele de pe ipotec\ [i, `n schimbul ob]inerii unui procent de 100% din ceea ce a r\mas, s\-[i asume datoriile care r\m`neau [i s\ ne scuteasc\ de orice responsabilitate de acum sau de mai t`rziu. C`nd a refuzat s\ fac\ asta, a fost ca un semnal de alarm\. Pentru prima oar\ de c`nd am devenit parteneri, `n 1978, am cerut s\ v\d registrele contabile. Am fost `ntrebat\ de ce nu f\cusem asta `nainte [i cum de fusesem at`t de ignorant\ `n ce

prive[te ac]iunile lui McDougal. Mi-am pus [i eu aceast\ `ntrebare. Am crezut c\ f\cusem o investi]ie proast\ [i c\ trebuia s\ pl\tesc pre]ul pentru cump\rarea acestor case suplimentare doar sub form\ de rate cu dob`nd\. ~ns\ ne-am dat seama c\ eram `n pierdere [i c\ trebuia s\ a[tept\m p`n\ c`nd aveau s\ se schimbe pre]urile pe pia]\ sau p`n\ c`nd le puteam vinde. N-am avut nici un motiv s\-l iau la `ntreb\ri pe McDougal, ale c\rui investi]ii fuseser\ `ncununate de un succes impresionant `n anii 70 [i care, `mi imaginam eu, [tia s\ fac\ sit\ de m\tase din coad\ de c`ine. Am continuat s\ pl\tesc tot ceea ce McDougal spunea c\ dator\m [i mi-am v\zut `n continuare de lucrurile importante din via]a mea, printre care dorin]a de a avea copii, participarea la alegerile so]ului meu la fiecare doi ani [i `ncercarea de a lucra `n justi]ie. De `ndat\ ce contabilul meu a analizat documentele Whitewater, str`nse cu ajutorul lui Susan McDougal vreme de c`teva luni, mi-am dat seama c\ intr\rile contabile erau gre[ite [i c\ Whitewater era un fiasco. M-am hot\r`t ca, `mpreun\ cu so]ul meu, s\ pun totul `n ordine [i apoi s\ ie[im din harababura cu McDougal. Din cauza problemelor lui McDougal, acest lucru a durat ani de zile. Mai `nt`i, am vrut s\ [tiu obliga]iile pe care corpora]ia le avea fa]\ de IRS1, fa]\ de Departamentul Fiscal din Arkansas [i fa]\ de taxele locale pentru teren. Whitewater nu a avut niciodat\ profituri, dar era `nc\ obligat\ s\ pl\teasc\ taxe pe care, am aflat eu `n 1989, McDougal nu le achitase `n ultimii ani. Nu pl\tise taxele pe proprietate, `n ciuda faptului c\ pe noi ne-a asigurat c\ o f\cuse. Pentru a pune acum la dosar taxele nepl\tite, aveam nevoie de semn\tura unui func]ionar de la compania Whitewater [i doar cei din familia McDougal de]ineau titlurile. Am `ncercat timp de un an s\ iau procur\ de la McDougal ca s\ pot s\ `nregistrez chitan]ele fiscale, s\ le achit [i s\ v`nd proprietatea pentru a acoperi datoriile. ~ntre timp, via]a lui McDougal s-a schimbat `n r\u. So]ia lui, Susan, l-a p\r\sit `n 1985 [i, mai t`rziu, s-a mutat `n California.
1 Internal Revenue Service, Fiscul din Statele Unite (n.red.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 282

282

Istorie trqitq

283

~n anul urm\tor, a avut un atac cerebral care l-a sl\bit, i-a accentuat depresia maniacal\ cu care, se pare, se lupta de c`tva timp. N-am fost dornic\ s\-l contactez pe McDougal, a[a c\ `n 1990 am sunat-o pe Susan `n California, i-am explicat ce voiam s\ fac [i am `ntrebat-o dac\ ea, `n calitate de secretar al companiei, voia s\-[i dea semn\tura. A fost de acord, iar eu i-am trimis imediat formularele, pe care ea le-a semnat [i mi le-a returnat. C`nd a aflat McDougal, a ]ipat la Susan `n telefon [i m-a sunat la birou s\ m\ amenin]e. Mi-l f\cusem du[man. McDougal a devenit [i mai `nver[unat dup\ ce a fost acuzat [i judecat cu opt capete de acuzare federale pentru conspira]ie, fraud\, declara]ii false [i evaziune fiscal\. A fost consultat `ntr-un spital psihiatric `nainte de procesul din 1990. I-a cerut lui Bill s\ fie martor pentru el, dar i-am spus lui Bill s\ nu fac\ asta. Bill e `ntotdeauna dornic s\ ajute pe oricine, mai ales pe vechii prieteni, dar eu pur [i simplu nu am sim]it c\ se putea conta pe McDougal. Am`ndoi ne-am dat seama c\ `l cuno[team foarte pu]in [i nu [tiam exact ce f\cuse `n ace[ti ani. Dup\ ce judec\torii au pronun]at sentin]a, McDougal m-a amenin]at din nou, de data aceasta spun`ndu-mi c\ o s\ mi-o pl\teasc\ pentru c\ am `nregistrat chitan]ele fiscale. {i s-a ]inut de cuv`nt, av`nd un sprijin considerabil din partea adversarilor politici ai lui Bill. Sheffield Nelson, fost autoproclamat CEO1 la Arkansas Louisiana Gas Company (Arkla), devenise membru al Partidului Republican pentru a candida `mpotriva lui Bill la func]ia de guvernator `n 1990. Obi[nuit s\ ob]in\ ce voia, dup\ `nfr`ngere Nelson a devenit foarte r\zbun\tor. De `ndat\ ce Bill [i-a anun]at candidatura pentru pre[edin]ie `n 1991, Nelson l-a anun]at la Casa Alb\ pe Bush c\ e gata s\-i ofere tot sprijinul pentru a-l `nvinge pe Bill. ~n acest scop l-a convins pe McDougal s\-[i exprime orice pl`ngere posibil\ `n leg\tur\ cu Bill [i cu mine, indiferent dac\ era fondat\ sau nu.
1 Chief Execution Officer.

Rezultatul a fost prima poveste Whitewater, un articol care a ap\rut pe prima pagin\ a edi]iei de duminic\ din New York Times `n martie 1992, `n toiul alegerilor primare ale democra]ilor. Afirma]iile lui Jim McDougal erau citate trunchiat, infiltr`nd deliberat informa]ii false despre parteneriatul nostru. Autorul articolului a f\cut mult caz de ,,leg\tura noastr\ complicat\ cu McDougal [i insinua, `n mod eronat, c\ el ne adusese venituri din afacerea Whitewater, primind, `n schimb, favoruri. ~n timp ce titlurile tr`mbi]au c\ ,,Clinton s-a al\turat opera]iunii S & L, noi f\cuser\m investi]ii cu McDougal cu patru ani `nainte ca Jim s\ cumpere S & L. Echipa lui Clinton l-a angajat imediat pe Jim Lyons, un avocat respectat, cunosc\tor al dreptului corporatist, care a pl\tit o firm\ de contabili care s\ se adune [i s\ explice opera]iunile contabile legate de investi]ia Whitewater. Raportul Lyons, care a costat 25 000 de dolari [i a fost completat `n circa trei s\pt\m`ni, a dovedit c\ Bill [i cu mine eram responsabili `n aceea[i m\sur\ ca [i McDougal de `mprumutul ini]ial pe care l-am luat pentru a achizi]iona proprietatea Whitewater [i c\ am pierdut zeci de mii de dolari `n investi]ie ultima cifr\ fiind 46 000 de dolari. Zece ani [i zeci de milioane de dolari mai t`rziu, raportul final Whitewater din 2002, realizat de procurorul independent care a f\cut o investiga]ie separat\ `mputernicit\ de Resolution Trust Corporation, `nt\rea declara]iile lui Lyons. Dup\ ce compania a f\cut public raportul Lyons `n martie 1992, presa a abandonat aceast\ problem\. Unii republicani [i alia]ii lor nu au renun]at `ns\ a[a de u[or. ~n august 1992, un investigator de la RTC cu o func]ie ne`nsemnat\, L. Jean Lewis, a g\sit un am\nunt incriminator privind Madison, pe care `ncerca s\-l lege de Bill [i de mine. Chunk Banks, procurorul republican al Statelor Unite `n Little Rock, numit de pre[edintele Bush `n func]ia de judec\tor federal, a fost presat de Departamentul de Justi]ie s\ investigheze aceste incrimin\ri [i s\ prezinte aceste cita]ii marelui juriu, ceea ce `nsemna, `n mod inevitabil, c\ toate acestea vor fi f\cute publice [i c\ eram

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 284

284

Istorie trqitq

285

implica]i, `ntr-o anumit\ m\sur\, `ntr-o investiga]ie penal\. Banks a refuzat, exprim`ndu-[i surpriza c\ RTC nu i-a trimis aceste informa]ii cu trei ani `nainte, c`nd cercetase cazul Jim McDougal. Bank a spus c\ acuza]iile respective nu-i d\deau nici un motiv s\ ne suspecteze de un comportament `mpotriva legii sau s\ ne investigheze [i c\ se temea c\ o cercetare de ultim\ or\ va influen]a negativ [i va prejudicia alegerile preziden]iale. Oarecum surprinz\tor, ultimul raport Whitewater ar\ta, de fapt, implicarea administra]iei Bush `n `ncercarea de a veni cu un element surpriz\ cu doar c`teva s\pt\m`ni `nainte de alegeri. Era implicat nu numai procurorul general William Barr, dar [i avocatul Casei Albe, C. Boyden Gray, care a `ncercat s\ descopere un posibil am\nunt incriminator la adresa RTC, care s\ aib\ leg\tur\ cu noi. C`nd zvonurile Whitewater au ie[it din nou la suprafa]\ `n toamna anului 1993, nici unul dintre oamenii de la Casa Alb\ nu [i-ar fi imaginat complexul de for]e care convergea `n ceea ce avea s\ devin\ pentru adversarii no[tri o perfect\ furtun\ politic\. La mijlocul lui noiembrie, `n timp ce David Kendall era profund implicat `n misiunea lui de g\sire a adev\rului, The Washington Post punea Casei Albe o mul]ime de `ntreb\ri legate de Whitewater [i de McDougal. ~n urm\toarele c`teva s\pt\m`ni, au `nceput mici dezbateri interne `n serviciul administrativ privitor la r\spunsurile care trebuiau date mass-mediei. S\ r\spundem la `ntreb\ri? S\ le ar\t\m documente? Dac\ da, pe care dintre ele? Consultan]ii no[tri politici, inclusiv George Stephanopoulos [i Maggie Williams, au fost pentru prezentarea documentelor. De aceea[i p\rere a fost [i David Gergen, care a func]ionat la Casa Alb\ pe timpul lui Nixon, Ford [i Reagan [i acum f\cea parte din echipa lui Bill. Gergen era convins c\ presa nu se va potoli p`n\ ce nu va ob]ine informa]iile, dar c\, de `ndat\ ce le va primi, va c\uta altceva. Nu era nimic de ascuns, de ce s\ nu le prezent\m documentele? Toat\ povestea va fi b\lm\jit\ o vreme, apoi va disp\rea.

Dar David Kendall, Bernie Nussbaum [i Bruce Lindsey, to]i avoca]i, au considerat c\ punerea la dispozi]ie a documentelor pentru pres\ ne ducea pe o pant\ alunecoas\. Deoarece raportul era `nc\ par]ial [i se putea ca niciodat\ s\ nu fie complet, nu [tiau r\spunsul la o mul]ime de `ntreb\ri legate de McDougal [i de afacerile lui. Presa nu ar fi fost mul]umit\, crez`nd c\ ascundem ceva, c`nd, de fapt, nu mai aveam ce le spune. Ca avocat, `nclinam s\ fiu de acord cu aceast\ p\rere. Bill n-a acordat mult\ aten]ie problemei, deoarece [tia c\ nu f\cuse nimic, c`t fusese guvernator, ca s\-l favorizeze pe McDougal [i, mai mult, pierduse bani. Implicat `n problemele pre[edin]iei, mi-a spus s\ decidem, eu [i David, cum s\ rezolv\m aceast\ problem\. Din cauza experien]ei noastre cu acuzarea lui Nixon din 1974, Bernie [i eu am crezut c\ trebuie s\ cooper\m total cu investiga]ia guvernamental\, astfel `nc`t nimeni s\ nu spun\ c\ nu d\m o m`n\ de ajutor sau c\ pretindem privilegii. A[a c\ l-am instruit pe David s\ le transmit\ investigatorilor guvernamentali c\ o s\ le furniz\m voluntar toate documentele [i c\ vom coopera cu investiga]iile marelui juriu. Nu am crezut [i s-a dovedit c\ nu am dreptate c\ mass-media va cotinua s\ ne `nvinuiasc\ pentru c\ nu le-am ar\tat acelea[i documente pe care oricum le prezentaser\m Departamentului de Justi]ie. Chiar `nainte ca Departamentul de Justi]ie s\ emit\ o cita]ie, am fost de acord s\ cooper\m total [i f\r\ `nt`rziere, oferindu-ne s\ prezent\m toate documentele pe care le puteam g\si `n leg\tur\ cu Whitewater [i s\ renun]\m la toate privilegiile legate de aceste documente pe care le puneam la dispozi]ie inclusiv munca pe care Vince Foster a prestat-o pentru noi ca avocat personal. ~nc\ `ncrez\tori c\ aceast\ problem\ nu va duce la scandal, cum se `nt`mplase `n timpul campaniei, ne-am `ndreptat spre Camp David de Ziua Recuno[tin]ei. A fost o perioad\ dulce-amar\ pentru noi. Tat\l meu nu era ca s\ stea la mas\, `ntrec`ndu-se cu Hugh [i cu Tony la m`ncatul de copane sau cer`nd mai multe meri[oare [i

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 286

286

Istorie trqitq

287

pepene murat dou\ dintre m`nc\rurile lui preferate din copil\rie. {i [tiam c\ Virginia st\tea tot mai prost cu s\n\tatea. Era posibil ca aceea s\ fie ultima noastr\ petrecere de Ziua Recuno[tin]ei `mpreun\ cu ea [i eram hot\r`]i s-o facem s\ se simt\ bine, av`nd grij\ de ea, f\r\ s\ facem caz de asta, pentru c\ nu se potrivea cu stilul ei. Virginia avea nevoie de o transfuzie de s`nge la fiecare c`teva zile, a[a c\ am aranjat ca transfuzia s\ se fac\ la Camp David, unde exist\ echipament medical complet pentru pre[edinte, familia lui, oaspe]i [i pu[ca[ii marini `ncartirui]i acolo. So]ului Virginiei, Dick, care luptase `n Marin\ `n Pacific `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, `i pl\cea s\ vin\ la Camp David. A petrecut mult timp vizit`nd locurile cu tinerii pu[ca[i marini afla]i `n permisie, relax`ndu-se `n micul bar [i restaurant din Hickory Lodge, din baz\. Virginiei `i pl\cea s\ stea cu el, b`nd tacticos, ascult`nd un caporal de dou\zeci de ani care-i povestea despre familia lui [i despre o fat\ cu care pl\nuia s\ se c\s\toreasc\. O v\d [i acum pe Virginia, cu ochii min]ii, purt`nd cizme ro[ii, pantaloni albi, pulover alb [i o jachet\ ro[ie de piele, glumind [i r`z`nd cu Dick [i cu tinerii. Oricine a avut pl\cerea s\ petreac\ ceva timp cu Virginia a cunoscut o adev\rat\ americanc\ m\rinimoas\, vesel\, iubitoare de distrac]ie, lipsit\ de prejudec\]i [i de prefec\torie. La `nceputul lui noiembrie, presa scria c\ `i recidivase cancerul, dar cei mai mul]i nu [tiau c`t de grav\ era starea ei, datorit\ atitudinii ei pozitive [i a faptului c\ ar\ta `nc\ foarte bine. Machiajul [i genele false f\ceau parte din ]inuta ei, indiferent c`t de r\u se sim]ea. Christophe Schatteman, prietenul nostru coafor din Los Angeles, a venit cu avionul la Arkansas pentru a-i aranja Virginiei o peruc\ dup\ chimioterapie, astfel `nc`t s\ arate exact ca p\rul ei un gest nobil care spune mult despre el. Fratele meu Tony se logodise de cur`nd cu Nicole Boxer, fiica senatoarei de California, Barbara Boxer, [i a so]ului ei, Stewart. Pl\nuiam o nunt\ `n prim\var\ la Casa Alb\, a[a c\ i-am invitat pe

Nicole, pe p\rin]ii [i pe fratele ei, Dough, s\ vin\ cu noi la Camp David la cina de Ziua Recuno[tin]ei. La Camp David se lucra continuu, deoarece noul pre[edinte [i Prima Doamn\ `[i puneau amprenta asupra locului. Re[edin]a fusese construit\ `n timpul recesiunii din anii 30. Pre[edintele Roosevelt a decis, primul, s\ o foloseasc\ drept loc de odihn\ al pre[edintelui, numindu-l ,,Shangri [i sporindu-i facilit\]ile. C`nd am sosit noi acolo, era at`t o tab\r\ militar\, c`t [i un loc de refugiu [i de odihn\. Erau zece c\su]e rustice pentru oaspe]i, toate cu nume de copaci. Cea mai mare cas\ de oaspe]i, Plopul rezervat\ pre[edintelui, e a[ezat\ `n v`rful unui deal care coboar\ u[or p`n\ la zona de verdea]\ plantat\ la ordinul pre[edintelui Eisenhower [i la piscina ad\ugat\ de pre[edintele Nixon. Ferestrele camerei de zi d\deau `n p\duricea care `nconjoar\ tab\ra. Gardurile de securitate ale perimetrului, camerele de luat vederi [i patrulele Marinei Militare nu se v\d, permi]`nd vizitatorului s\ uite c\ `n acest loc lini[tit e o baz\ militar\, devenit\ mai sigur\ datorit\ protec]iei speciale de care are nevoie pre[edintele. Nucleul activit\]ii de la Camp este casa cea mai mare, Dafinul, unde ne adunam s\ ne uit\m la meciurile de fotbal, s\ juc\m tot felul de jocuri [i s\ st\m `n fa]a unui c\min din c\r\mid\, construit pe dou\ niveluri, [i unde luam masa `mpreun\. Dup\ ce am petrecut c`tva timp acolo, m-am g`ndit c\ `nc\perea central\ ar putea fi mai func]ional\ [i ar putea oferi o priveli[te mai pl\cut\. Erau pu]ine ferestre pe peretele lung din spate, care d\dea spre p\dure, [i o coloan\ uria[\ bloca fluen]a deplas\rii `n camer\. Am lucrat cu oamenii din Marin\ [i cu prietena mea Kaki Hockersmith, decorator de interioare din Arkansas, pentru a `mbun\t\]i planurile pentru o renovare care s\ elimine coloana [i s\ adauge ferestre care s\ aduc\ mai mult\ lumin\, deschiz`nd camera anotimpurilor schimb\toare de afar\. Buc\tarii [i osp\tarii Marinei ne-au preparat [i servit clasica cin\ de Ziua Recuno[tin]ei, pe care o a[teptau ambele p\r]i ale familiei

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 288

288

Istorie trqitq

289

noastre. Pentru a `mbina tradi]iile familiei mele cu cele ale familiei lui Bill am m`ncat deopotriv\ p`ine de gr`u [i turte de m\lai, dar [i pl\cinte cu dovleac [i cu carne tocat\. Mesele `mbel[ugate gemeau sub greutatea m`nc\rii, `n timp ce toat\ lumea respecta o tradi]ie f\r\ grani]\: `mbuibarea. ~n week-end, doi vechi prieteni, Strobe Talbott, mai t`rziu ambasador al nostru `n Comunitatea Statelor Independente din fosta Uniune Sovietic\ [i ulterior secretar-adjunct de Stat, [i Brooke Shearer, director de programe la Casa Alb\ [i tovar\[ul meu din campanii, au venit `n vizit\ cu fiii lor. N-am vorbit prea mult despre Whitewater, pe care l-am `nregistrat ca pe un moment trec\tor. ~n schimb, am discutat despre evenimentele din ultimii ani. Speram, mai mult dec`t oric`nd, `n viitorul ]\rii. Trecuser\m printr-un an dificil, dar, `n termenii din agenda lui Bill, a fost un an productiv. Sau, pentru a folosi o expresie de la cursele de cai care ar fi amuzat-o pe Virginia, poate ne-am mi[cat `ncet c`nd am ie[it din padoc, dar `ncepeam s\ prindem vitez\. }ara d\dea semne de reviriment economic [i cre[tea `ncrederea consumatorilor. Rata [omajului cobor`se la 6,4% [i era cea mai sc\zut\ de la `nceputul anului 1991. Se achizi]ionau case noi, `n timp ce nivelul dob`nzii [i al infla]iei era `n sc\dere. Pe l`ng\ planul economic, esen]ial pentru o asemenea expansiune, Bill semnase Legea Serviciului Na]ional, cre`nd AmeriCorps; de asemenea, semnase Legea privind Concediul Medical [i Parental pe care pre[edintele Bush `l respinsese de dou\ ori, legisla]ia votan]ilor care se deplaseaz\ cu ma[ina, prin care se facilita `nregistrarea aleg\torilor care lucrau pe ma[ini, ajutorul financiar direct pentru studen]i, ce reducea costurile pentru colegiu [i, una din priorit\]ile lui Strobe, ajutorul economic pentru Rusia, prin care inten]iona s\ sprijine t`n\ra democra]ie. Ne-am `ntors din vacan]\ cu c`teva kilograme `n plus, dar cu for]e proaspete. Am fost `n mod deosebit mul]umit\ c\ Bill a semnat proiectul de lege Brady `n 30 noiembrie 1993. Ca [i Legea privind Concediul Medical [i Parental, acest proiect de lege fusese respins

de pre[edintele Bush. Mult am`nat\, era normal ca legea s\ cear\ o perioad\ de a[teptare de cinci zile pentru a controla condi]iile oric\rui cump\r\tor al unui pistol. Proiectul de lege n-ar fi fost posibil f\r\ eforturile neobosite ale lui James [i Sarah Brady. Jim, fost secretar de pres\ la Casa Alb\, avusese probleme cerebrale dup\ ce fusese `mpu[cat `n cap, `n 1981, de un b\rbat cu probleme psihice, care `ncerca s\-l asasineze pe pre[edintele Ronald Reagan. El [i so]ia lui Sarah [i-au dedicat via]a pentru a ]ine armele de foc departe de m`na infractorilor [i a celor bolnavi psihic. Perseveren]a lor [i-a ar\tat rezultatele c`nd Bill, flancat de so]ii Brady, a semnat cea mai important\ lege privind controlul armelor din ultimii dou\zeci [i cinci de ani. ~n anii urm\tori, nici un proprietar legitim de arme nu [i-a pierdut armele, dar [ase sute de mii de evada]i, ho]i [i infractori au fost `mpiedica]i s\ le cumpere. NAFTA a fost ratificat\ `n 8 decembrie 1993, ceea ce `nsemna c\ administra]ia putea s\-[i `ntoarc\ deplin aten]ia spre sus]inerea reformei s\n\t\]ii. Pentru a p\stra av`ntul, doctorul Koop [i cu mine am pornit din nou la drum. Pe 2 decembrie, am luat leg\tura cu opt sute de medici [i profesioni[ti `n medicin\ care au venit la Forumul pentru S\n\tate din Hanover, New Hampshire. Doctorul Koop devenise un purt\tor de cuv`nt din ce `n ce mai entuziast `n prezentarea planului nostru de s\n\tate. C`nd vorbea, era ca [i cum ascultai un profet al Vechiului Testament. Spunea adev\rul crud f\r\ s\ devin\ antipatic din aceast\ cauz\. Putea spune: Avem prea mul]i speciali[ti `n medicin\, dar nu s`nt suficien]i medici generali[ti, iar publicul, plin de medici speciali[ti, d\dea aprobator din cap. Forumul de la New Hampshire a fost televizat, fiind un eveniment deosebit de important pentru a face cunoscute inten]iile noastre [i un bun prilej de a explica virtu]ile planului Clinton. M-am implicat `n discu]ie. La un moment dat, m-am uitat spre public [i am v\zut-o pe asistenta mea, Kelly Craighead, cobor`nd spre tribun\. Gesticula cu `nver[unare, ating`ndu-[i capul [i ar\t`nd apoi

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 290

290

Istorie trqitq

291

spre mine. Am continuat s\ vorbesc [i s\ ascult, f\r\ s\-mi dau seama ce f\cea ea. Era din nou problema cu p\rul. Capricia Marshall, care era la Washington [i se uita la televizor, a observat o [uvi]\ de p\r care st\tea ridicat\ `n v`rful capului. Ea b\nuia c\ publicul se uita, mai degrab\, la p\rul meu, `n loc s\ asculte ce spuneam, a[a c\ a sunat-o pe Kelly pe celular: F\-o s\-[i aranjeze p\rul! Nu pot, se afl\ `n fa]a a sute de oameni. Nu-mi pas\, trimite-i un semnal! C`nd Kelly mi-a spus toat\ povestea dup\ terminarea evenimentului, am r`s `mpreun\. Mi-a trebuit mai mult de un an de zile s\ `n]eleg semnifica]ia nesemnificativului. De atunci `ncolo, am pus la punct un sistem de gesturi f\cute cu m`na, precum cele pe care le fac antrenorul [i juc\torul de pe teren, a[a `nc`t [tiam c`nd trebuia s\-mi aranjez p\rul sau s\-mi [terg rujul de pe din]i. C`nd m-am `ntors la Washington, s\rb\torile tradi]ionale de Cr\ciun de la Casa Alb\ erau `n plin\ desf\[urare. Puteam acum s\-mi dau seama c`t de nerealist\ fusese planificarea programului meu de Cr\ciun pe care fusesem obligat\ s\ o fac `ntr-o zi c\lduroas\ de mai, c`nd administratorul Gary Walters mi-a spus: {ti]i, doamn\ Clinton, `ncepe s\ fie t`rziu pentru planificarea preg\tirilor de Cr\ciun. Mi-a spus c\ trebuia s\ hot\r\sc modelul pentru o felicitare de Cr\ciun reprezentativ\ pentru Casa Alb\, s\ aleg tema decora]iunilor [i s\ pl\nuiesc petrecerile pe care urma s\ le d\m `n decembrie. Iubesc foarte mult Cr\ciunul, dar Ziua Recuno[tin]ei a fost `ntotdeauna momentul potrivit pentru a `ncepe s\ te g`nde[ti la s\rb\torile de iarn\, a[a c\ interven]ia lui Gary a implicat o mare schimbare `n modul meu de a-mi planifica lucrurile. Am fost `ns\ supus\ [i am f\cut ce mi s-a sugerat; am `nceput imediat s\ aleg din fotografiile cu n\me]i de pe paji[tea din jurul Casei Albe, `ntr-o perioad\ c`nd parfumul magnoliilor p\trundea prin ferestre.

Toate acele luni de preg\tire au meritat efortul. M-am hot\r`t s\ aleg tema me[te[uguri americane [i i-am invitat pe artizanii din toat\ ]ara s\ trimit\ ornamente f\cute de m`n\, pe care le-am at`rnat pe cei mai mult de treizeci de copaci din jurul re[edin]ei. Am g\zduit, `n medie, o recep]ie sau o petrecere `n fiecare zi, timp de trei s\pt\m`ni consecutiv. ~mi pl\cea s\ planific listele de bucate [i activit\]ile [i s\ privesc zecile de voluntari care se `ngr\m\deau la Casa Alb\ s\ ajute la ag\]area ornamentelor. Unul dintre tristele rezultate ale atacurilor din 11 septembrie 2001 e c\ re[edin]a preziden]ial\ de la Casa Alb\ nu mai e at`t de deschis\ cum era c`t am fost noi acolo. ~n primul Cr\ciun la Casa Alb\, aproximativ 150 000 de vizitatori au intrat `n `nc\perile destinate publicului pentru a vedea decora]iunile [i pentru a gusta o pr\jitur\ sau dou\. Deoarece, cu prilejul s\r\b\torilor, am vrut s\ aducem oameni de toate credin]ele, am aprins ,,menorah pe care o comandasem pentru Casa Alb\ `n decembrie pentru a s\rb\tori Chanukah. Trei ani mai t`rziu, am s\rb\torit primul Eid-al-Fitr la Casa Alb\, pentru a marca sf`r[itul Ramadanului, luna de post musulman\. Cr\ciunul e `ntotdeauna un eveniment important `n familia Clinton. Bill [i Chelsea fac cump\r\turi, `mpacheteaz\ cadouri [i decoreaz\ pomul cu mult entuziasm. ~mi place foarte mult s\-i v\d cum `mpodobesc bradul `mpreun\, oprindu-se s\-[i aminteasc\ provenien]a fiec\rui ornament. Nici atunci nu s-a schimbat nimic, cu toate c\ ne-a luat ceva timp p`n\ s\ g\sim ornamentele de Cr\ciun ale familiei. Multe dintre lucrurile noastre r\m\seser\ `n cutii pe care nu am pus nici o etichet\, `ngr\m\dite `n camerele de la etajul al treilea din Casa Alb\ sau `n magazia preziden]ial\ din Maryland. Totu[i, `n cele din urm\, [osetele pentru darurile de Cr\ciun au at`rnat de marginea c\minului `n Camera Oval\ Galben\, `ntr-o cas\ `n care `ncepeam s\ ne sim]im `n largul nostru. Acesta avea s\ fie ultimul Cr\ciun pentru Virginia, care era din ce `n ce mai sl\bit\ [i avea nevoie de transfuzii regulate. ~nd`rjita doamn\ Kelley era hot\r`t\ s\ tr\iasc\ fiecare din aceste ultime

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 292

292

Istorie trqitq

293

clipe de via]\ la cea mai mare intensitate, iar Bill [i eu voiam ca ea s\-[i petreac\ c`t mai mult timp posibil cu noi, a[a c\ am convins-o s\ r\m`n\ o s\pt\m`n\. A fost de acord, dar a insistat c\ nu putea s\ stea [i de Anul Nou pentru c\ ea [i Dick mergeau la concertul Barbrei Streisand la Las Vegas. Virginia legase o prietenie str`ns\ cu Barbra, care `i invitase s\-i fie oaspe]i la mult a[teptata ei `ntoarcere pe scen\. Cred c\ Virginia `[i dorea s\ tr\iasc\ at`t c`t s\ poat\ face aceast\ scurt\ deplasare, pentru c\ nimic nu-i pl\cea mai mult dec`t s\ se plimbe prin cazinouri [i s\ aib\ ocazia s\ vad\ un spectacol al Barbrei Streisand. Obsesia presei `n leg\tur\ cu Whitewater a continuat pe tot parcursul vacan]ei, deoarece The New York Times, The Washington Post [i Newsweek au venit cu am\nunte de senza]ie. Republicanii din Camer\ [i Senat `n mod special Bob Dole au cerut o ,,trecere `n revist\ independent\ a problemei Whitewater. Editorii l-au presat pe procurorul general Janet Reno s\ numeasc\ un procuror special. Legea Procurorului Independent, votat\ dup\ scandalul Watergate, expirase recent, iar investiga]iile trebuiau acum autorizate de procurorul general. Presiunea cre[tea pe zi ce trecea, cu toate c\ nu existau motive `ntemeiate pentru a numi un procuror special: o dovad\ credibil\ de `nc\lcare a legii. Vince Foster n-a fost l\sat `n pace nici dincolo de morm`nt. Cu o s\pt\m`n\ `naintea Cr\ciunului, presa a raportat c\ unele dosare, inclusiv documentele Whitewater, au fost subtilizate din biroul lui de Bernie Nussbaum. Departamentul de Justi]ie era, desigur, pe deplin con[tient c\ dosarele personale fuseser\ retrase din biroul lui `n prezen]a avoca]ilor de la Departamentul de Justi]ie [i a agen]ilor FBI, `nm`nate avoca]ilor no[tri [i trimise apoi la Departamentul de Justi]ie pentru examinare. Dar aceast\ scurgere de [tiri a pus paie pe foc. Apoi ne-am confruntat cu un aprig atac partizan. S`mb\t\, 18 decembrie, g\zduiam o recep]ie de vacan]\, c`nd David Kendall m-a chemat la telefon.

Hillary, mi-a spus el, trebuie s\-]i spun ceva foarte, foarte ur`t M-am a[ezat [i am ascultat cum David `mi prezenta pe scurt un articol lung, detaliat, care urma s\ apar\ `n American Spectator, un lunar de extrem\ dreapt\ care ataca, `n mod regulat, administra]ia. Articolul, scris de David Brock, era plin de cele mai josnice inven]ii pe care le-am auzit vreodat\, mai `nfior\toare dec`t mizeriile din tabloidele de supermarket. Principalele surse ale lui Brock erau patru solda]i din fosta gard\ personal\ a lui Bill. Ei pretindeau, printre altele, c\ `i aduceau femei lui Bill `n perioada c`nd fusese guvernator. C`]iva ani mai t`rziu, Brock avea s\-[i retrag\ cuvintele, scriind o m\rturie uimitoare despre motivele sale politice [i directivele din acea perioad\. Ascult\, s`nt o gr\mad\ de nimicuri, dar vor fi date la tipar, a spus David. Trebuie s\ fii preg\tit\. M-am g`ndit mai `nt`i la Chelsea, la mama [i la Virginia, care deja trecuse prin prea multe. Ce putem face? l-am `ntrebat pe David. Putem s\ facem ceva? Sfatul lui a fost s\-mi p\strez calmul [i s\ nu spun nimic. Comentariile noastre nu vor `mpiedica publicarea articolului. Solda]ii n-au f\cut dec`t s\ se discrediteze pe ei `n[i[i, l\ud`ndu-se f\r\ ru[ine c\ se a[teptau s\ fie r\spl\ti]i cu bani pentru ceea ce au povestit. Doi dintre cei patru au fost de acord s\ li se dezv\luie identitatea [i voiau chiar s\ scoat\ o carte. Mai mult, ei erau reprezenta]i de Cliff Jackson, unul din cei mai vehemen]i du[mani politici ai lui Bill din Arkansas. Majoritatea inven]iilor lui Brock erau prea vagi pentru a fi probate, iar anumite am\nunte au fost dezmin]ite cu u[urin]\. Articolul pretindea, de exemplu, c\ eu ordonasem ca grinzile de la poarta vilei guvernatorului s\ fie distruse pentru a acoperi presupusele leg\turi ale lui Bill; `n realitate, n-au existat astfel de grinzi la vil\. Din nefericire, faptul c\ sursele lui Brock erau solda]i care lucraser\ pentru Bill d\dea zvonurilor o oarecare credibilitate.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 294

294

Istorie trqitq

295

Cred c\ articolul nu [i-a f\cut pe deplin efectul p`n\ `n seara urm\toare, la petrecerea de Cr\ciun dat\ pentru prieteni [i familie la Casa Alb\. Lisa Caputo mi-a spus c\ doi dintre solda]i `[i prezentau zgomotos pove[tile pe CNN `n seara aceea [i c\ Los Angeles Times urma s\-[i publice versiunea legat\ de declara]iile solda]ilor. Era prea mult. M\ `ntrebam dac\ ceea ce Bill voise s\ fac\ pentru ]ar\ merita suferin]a [i umilin]a pe care urmau s\ le `ndure familiile [i prietenii no[tri. Probabil c\ se citea pe fa]a mea c\ eram distrus\, deoarece Bob Barnett a venit s\ ne `ntrebe dac\ putea s\ ne fie de folos. I-am spus c\, p`n\ `n ziua urm\toare, trebuia s\ ne hot\r`m cum s\ r\spundem. Am sugerat s\ mergem sus cu Bill c`teva minute pentru a sta de vorb\. Bill a intrat `n holul central. Cu ochelarii lui foarte mari [i cu tr\s\turi bl`nde, Bob are figura unchiului preferat. Acum vorbea cu o voce lini[titoare, `ncerc`nd, `n mod evident, s\ vad\ dac\, dup\ tot ce se `nt`mplase `n acel an, mai aveam puterea s\ `nfrunt\m aceast\ provocare. M-am uitat la el [i i-am spus: S`nt at`t de s\tul\ de toate astea. A dat din cap. Pre[edintele a fost ales [i tu trebuie s\ faci fa]\ situa]iei pentru ]ar\, pentru familia ta. Nu-mi spunea nimic nou [i nu era prima dat\ c`nd mi se spunea c\ ac]iunile [i cuvintele mele puteau fie s\ consolideze, fie s\ submineze pre[edin]ia lui Bill. Am vrut s\-i spun: Bill a fost ales pre[edinte, nu eu! Ra]ional vorbind, `n]elegeam c\ Bob avea dreptate [i c\ va trebui s\-mi folosesc toat\ energia r\mas\. Eram dornic\ s\ `ncerc. Dar m\ sim]eam at`t de obosit\! {i `n acel moment foarte singur\. Mi-am dat seama c\ atacurile la adresa reputa]iei noastre puteau s\ pericliteze str\dania lui Bill de a pune ]ara pe un alt f\ga[. Chiar din timpul campaniei, am v\zut cum republicanii voiau s\ atace Casa Alb\. Adversarii politici ai lui Bill au `n]eles c`t de mare era miza [i asta m-a f\cut s\ vreau s\ ripostez. Am cobor`t din nou la petrecere.

Programasem c`teva `ntrevederi cu presa, pe care n-am putut s\ le anulez. Pe 21 decembrie am avut o `nt`lnire de sf`r[it de an cu Helen Thomas, decanul corpului de pres\ al Casei Albe [i jurnalist\ renumit\, [i cu al]i reporteri. Evident, m-au `ntrebat despre articolul din Spectator [i m-am hot\r`t s\ le dau un r\spuns. Nu credeam c\ era o coinciden]\ c\ aceste atacuri ap\reau tocmai c`nd pozi]ia lui Bill `n sondaje era cel mai bine consolidat\ [i le-am spus asta. Credeam, de asemenea, c\ pove[tile au fost n\scocite din motive de partizanat politic [i ideologic. Cred c\ so]ul meu a dovedit c\ e un om care se preocup\ profund [i adev\rat de aceast\ ]ar\ [i c\ respect\ pre[edin]ia {i dup\ aceste lucruri ar trebui s\-l judece pe so]ul meu americanii cu o g`ndire normal\. {i toate aceste minciuni vor ajunge s\ fie considerate ni[te mizerii, a[a cum e [i normal. Nu era tocmai r\spunsul calm, lini[tit pe care David `l recomandase. Cu toate c\ r\ul fusese f\cut, presa a `nceput `n cele din urm\ s\ examineze motivele solda]ilor. S-a dovedit c\ doi erau furio[i pentru c\ `l socoteau pe Bill nerecunosc\tor fa]\ de ei. Fuseser\, de asemenea, supu[i unei investiga]ii pentru o fraud\ legat\ de o pretins\ asigurare a unui vehicul al statului pe care `l conduceau [i care fusese distrus `n 1990. Un alt soldat, care pretinsese `n raport c\ Bill `i oferise o slujb\ federal\ `n schimbul t\cerii, a semnat mai t`rziu o depozi]ie sub jur\m`nt, `n care spunea c\ nu se `nt`mplase niciodat\ ceea ce a declarat. Dar au trecut aproape zece ani p`n\ s\ afl\m `ntreaga poveste `nfior\toare care a devenit cunoscut\ sub numele de ,,Troopergate. Pe David Brock, autorul articolului din Spectator, l-a mustrat con[tiin]a `n 1998 [i [i-a cerut public scuze lui Bill [i mie pentru minciunile pe care le-a r\sp`ndit despre noi. Dorise cu at`ta ardoare s\ fie bine v\zut de activi[tii de dreapta, `nc`t s-a l\sat folosit politic chiar c`nd avea dubii despre sursele sale. Memoriile sale, publicate `n 2002, fac o trecere `n revist\ a anilor `n care el `nsu[i

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 296

296

Istorie trqitq

297

se descrie ca un om lovit de dreapta. El afirm\ c\ pe l`ng\ salariul primit de la publica]ia Spectator, i se d\deau `n plus bani `n secret ca s\ descopere [i s\ publice orice mizerie pe care cineva ar fi spus-o despre noi. Printre patronii s\i secre]i era [i magnatul din Chicago, Peter Smith, un suporter de baz\ al lui Newt Gingrich. Smith l-a pl\tit pe Brock s\ c\l\toreasc\ `n Arkansas [i s\ discute cu solda]ii, aranjament facilitat de Cliff Jackson. Dup\ afirma]iile lui Brock, succesul articolului cu declara]iile solda]ilor l-a inspirat pe Richard Mellon Scaife, un miliardar ultraconservator din Pittsburgh, s\ inventeze calomnii similare printr-un proiect clandestin numit Proiectul Arkansas. Prin intermediul unei funda]ii educa]ionale, Scaife a pompat sute de mii de dolari `n Spectator pentru a-[i sus]ine r\zbunarea `mpotriva lui Clinton. Intriga descris\ de Brock [i de al]ii e distorsionat\, iar personajele s`nt absurde. Dar e important ca americanii s\ [tie ce s-a `nt`mplat `n spatele scenei [i s\ `n]eleag\ sensul opera]iunii Troopergate, scandalurile din ziare care au precedat-o [i cele care au urmat. Acesta a fost un r\zboi politic `nver[unat. ~n `ncercarea de a-mi construi o carier\ `nfloritoare de dreapta ca provocator de scandaluri, scrie Brock, m-am l\sat implicat de oameni cu bani, de dreapta, `ntr-o tentativ\ ciudat\ [i, uneori, ridicol\ de a-l `mpro[ca cu noroi pe Clinton, folosind declara]ii personale deplasate. Ac]ion`nd `n timpul campaniei electorale `mpreun\ cu organiza]ia oficial\ GOP1, dar nefiind membru al ei, sau cu aparatul de partid [i mult sub standardele publicului american [i ale corpului de pres\, efortul meu a dep\[it cu mult cercet\rile tipice ale opozi]iei conduse de campaniile politice nu doar prin caracterul lui secret, ci [i prin lipsa de respect fa]\ de probe, probitate sau principii profesionale. Aceste activit\]i au fost ni[te indicii foarte timpurii care s\ arate c`t de departe va merge dreapta `n urm\toarele decade `n `ncercarea de a distruge familia Clinton.
1 Grand Old Party.

~mpreun\ cu al]i membri ai Proiectului secret Arkansas al lui Scaife, Brock [i-a luat sarcina de a planta [i hr\ni semin]ele `ndoielii legate de persoana lui Clinton [i de capacitatea lui de guvernare. Conform memoriilor lui Brock, ,,]ara trebuia s\ vad\ un scenariu fictiv f\cut `n `ntregime de dreapta republican\ de fapt, din momentul c`nd ei p\[iser\ din Arkansas pe scena na]ional\, ]ara nu mai v\zuse niciodat\ familia Clinton. ~ntr-o diminea]\ geroas\ dintre Cr\ciun [i Anul Nou, Maggie Williams [i cu mine ne beam cafeaua `n locul nostru preferat din re[edin]\, camera de zi din Aripa de Vest, `n fa]a unei ferestre mari `n form\ de evantai. Vorbeam [i frunz\ream ziarele. Majoritatea discutau pe prima pagin\, de la un cap\t la altul, despre Whitewater. Hei, uit\-te aici! a zis Maggie, d`ndu-mi un exemplar din USA Today. Spune c\ tu [i pre[edintele s`nte]i cei mai admira]i oameni din lume. Nu [tiam dac\ trebuia s\ r`d sau s\ pl`ng. Tot ce puteam face era s\ sper c\ poporul american `[i va men]ine sim]ul drept\]ii [i bunele inten]ii, a[a cum eu `ncercam s\ le men]in pe ale mele.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 298

Istorie trqitq

299

PROCURORUL INDEPENDENT
Zgomotul unui telefon care sun\ `n mijlocul nop]ii e unul dintre cele mai nepl\cute. C`nd telefonul din dormitorul nostru a `nceput s\ sune mult dup\ miezul nop]ii, pe 6 ianuarie 1994, de cealalt\ parte a firului era Dick Kelley, care `l anun]a pe Bill c\ mama lui tocmai murise `n somn `n casa ei din Hot Springs. N-am mai dormit `n noaptea aceea, fiind ocupa]i s\ d\m [i s\ primim telefoane. Bill a vorbit de dou\ ori cu fratele s\u Roger. Am luat leg\tura cu una dintre cele mai apropiate prietene, Patry Howe Criner, care copil\rise cu Bill, [i am rugat-o s\ fac\, `mpreun\ cu Dick, aranjamentele funerare. Al Gore a sunat pe la trei diminea]a. Am trezit-o pe Chelsea [i am adus-o `n dormitor ca s\-i putem spune ce s-a `nt`mplat. Fusese foarte apropiat\ de bunica ei, pe care o numea Ginger. Acum `[i pierduse doi dintre bunici, `n mai pu]in de un an. ~nainte de a se cr\pa de ziu\, Oficiul de Pres\ al Casei Albe a f\cut public\ vestea mor]ii Virginiei, iar c`nd am pornit televizorul din dormitorul nostru, am v\zut prima secven]\ de [tiri: ,,Mama pre[edintelui a murit `n aceast\ diminea]\ devreme, dup\ o lung\ lupt\ cu cancerul. Modul acesta de prezentare insista parc\ pe ireversibilitatea mor]ii ei. Nu ne uitam aproape niciodat\ la [tirile de diminea]\, dar zgomotul de fundal ne mai ab\tea parc\ g`ndurile. Apoi Bob Dole [i Newt Gingrich au ap\rut `n emisiunea Today, dinainte programat\. Au `nceput s\ vorbeasc\ despre Whitewater:

Mie mi se pare c\ se cere numirea unui procuror independent, a spus Dole. M-am uitat la fa]a lui Bill. Era vizibil distrus. Bill fusese educat de mama lui s\ nu-i loveasc\ pe oameni atunci c`nd au o suferin]\ [i s\-]i tratezi chiar [i adversarii cu decen]\, `n via]\ sau `n politic\. C`]iva ani mai t`rziu, cineva i-a spus lui Bob Dole c`t de mult l-au r\nit pe Bill cuvintele lui `n acea zi [i, pentru a-[i sp\la obrazul, i-a trimis lui Bill o scrisoare `n care `[i cerea scuze. Bill l-a rugat pe vicepre[edinte s\ rosteasc\ el un discurs programat pentru Milwankee `n dup\-amiaza aceea, `nc`t s\ poat\ pleca imediat `n Arkansas. Eu am fost ocupat\ s\ contactez familia [i prietenii [i s\-i ajut cu aranjamentele de c\l\torie. Chelsea [i cu mine am luat avionul spre Hot Springs `n ziua urm\toare [i am mers direct la casa de l`ng\ lac a Virginiei [i a lui Dick, unde i-am g\sit pe prietenii [i pe membrii familiei st`nd `n camerele modeste. Barbra Streisand a venit cu avionul din California, iar prezen]a ei a adus o not\ de emo]ie [i de farmec care i-ar fi pl\cut Virginiei. Am stat acolo s\ bem cafea [i s\ m`nc\m gr\mezile de bucate care apar la orice funeralii din Arkansas. Am povestit pe r`nd amintiri din via]a uimitoare a Virginiei, autobiografia ei av`nd s\ fie publicat\ cu un titlu cum nu se poate mai potrivit: Conduc`nd cu inima. N-o s-o vad\ niciodat\ publicat\, dar cartea poveste[te o via]\ cu totul remarcabil\ [i onest\. S`nt convins\ c\, dac\ ar fi tr\it s\-i fac\ publicitate, nu numai c\ ar fi fost un best-seller, dar i-ar fi ajutat pe oameni s\-l `n]eleag\ mai bine pe Bill. C`teva ore mai t`rziu, casa era `nc\ plin\ ca o biseric\ `ntr-o duminic\ de Pa[te, dar, f\r\ prezen]a Virginiei, p\rea c\ lipse[te cu des\v`r[ire corul. Nu exist\ `n Hot Springs o biseric\ suficient de `nc\p\toare pentru a-i ad\posti pe prietenii de-o via]\ ai Virginiei. Serviciul memorial a trebuit ]inut la Convention Center din Hot Springs. Bill mi-a spus: Dac\ vremea ar fi fost mai frumoas\, am fi putut folosi pista de curse Oaklawn. Mamei i-ar fi pl\cut nespus!

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 300

300

Istorie trqitq

301

Am z`mbit g`ndindu-m\ la pista plin\ de mii de fani care alearg\ aclam`nd pe unul de-al lor. Pe m\sur\ ce procesiunea funerar\ `nainta spre Hot Springs `n diminea]a urm\toare, str\zile se `mp`nzeau de oameni care veneau s\-[i arate respectul. Serviciul funerar s\rb\torea via]a Virginiei cu imnuri [i cu pove[ti, dar nimic nu putea prinde esen]a acestei femei unice, care `mp\rt\[ise dragostea ei de via]\ cu cei cu care `[i `ncruci[a drumurile. Dup\ funeralii, ne-am `ndreptat cu ma[ina spre cimitirul din Hope, unde trupul Virginiei urma s\ se odihneasc\ al\turi de cele ale p\rin]ilor ei [i al primului s\u so], Bill Blythe. Virginia se `ntorsese acas\ la Hope. Air Force One ne-a luat de la aeroportul din Hope pentru un zbor trist `napoi spre Washington. Avionul era plin de membri ai familiei [i de prieteni care au `ncercat s\-i ridice moralul lui Bill. Dar chiar [i `n ziua `n care [i-a `nmorm`ntat mama, Bill nu a putut s\ evite problema Whitewater. Personalul Casei Albe [i avoca]ii au t\b\r`t pe pre[edinte. Toat\ lumea era `ngrijorat\ c\ zarva creat\ de numirea unui procuror special diminua importan]a mesajului lui Bill, dar nimeni nu putea prezice dac\ alegerea unui nou procuror va potoli spiritele. C`nd am aterizat la Baza Andrews [i am luat elicopterul spre Casa Alb\, Bill era evident obosit de dezbatere. Trebuia s\ se `ntoarc\ la Andrews pentru a zbura spre Europa `n noaptea aceea pentru `nt`lniri programate de mult\ vreme la Bruxelles [i la Praga `n leg\tur\ cu extinderea NATO, urmate de o vizit\ de stat `n Rusia pentru a discuta `ngrijor\rile pre[edintelui Boris El]`n privind planurile NATO de extindere c\tre est. ~nainte ca Bill s\ plece, mi-a spus clar c\ voia ca problema Whitewater s\ fie rezolvat\ `ntr-un fel sau altul, [i asta cur`nd. Pl\nuisem s\ merg cu Bill la Moscova pentru vizita de stat din 13 ianuarie. La funeraliile Virginiei, ne-am hot\r`t s-o lu\m [i pe Chelsea, pentru c\ nu voiam s-o l\s\m la Casa Alb\ `ntr-o perioad\

at`t de trist\. {tiam c\ trebuia luat\ o decizie `n leg\tur\ cu procurorul special `nainte de plecare. ~n duminica aceea, au ap\rut la talk-show-uri politice c`]iva lideri democra]i pentru a-[i exprima acordul `n leg\tur\ cu alegerea unui procuror special. Nici unul din ei nu putea s\ explice cu exactitate de ce acest pas era potrivit sau necesar. P\reau prin[i de v`rtej [i aten]i la presiunea exercitat\ de pres\. Situa]ia era prielnic\, dar eu `mi pierdeam incisivitatea. Instinctul meu curajos, ca avocat [i veteran al echipei care cercetase acuza]iile Watergate, `mi spunea s\ cooperez total cu orice investiga]ie legitim\, dar s\ am puterea s\ m\ opun unor cercet\ri haotice. O investiga]ie ,,special\ trebuia s\ fie fondat\ numai pe dovezi credibile de infrac]iune [i nu existau astfel de dovezi. F\r\ acestea, numirea unui procuror special stabilea un precedent teribil: de atunci `ncolo, pentru orice acuza]ie nefondat\ `mpotriva pre[edintelui, indiferent de perioada vizat\, se putea cere competen]a unui procuror special. Consilierii politici ai pre[edintelui preziceau c\ ne va fi impus `n cele din urm\ un procuror special [i au fost de p\rere c\ era mai bine s\ alegem unul [i s\ sc\p\m de aceast\ problem\. George Stephanopoulos a studiat numirile anterioare de procurori independen]i [i a citat cazul pre[edintelui Carter [i al fratelui s\u, Billy, investiga]i pentru un `mprumut dubios, f\cut unui depozit de arahide la mijlocul anilor 70. Procurorul special solicitat de Carter [i-a terminat investiga]ia `n [apte luni [i i-a disculpat pe fra]ii Carter. Acest lucru era `ncurajator. Pe de alt\ parte, investiga]ia cunoscut\ sub numele de afacerea Iran-Contra, `nceput\ `n timpul administra]iei Reagan-Bush, a continuat timp de [apte ani. ~n acest caz, existau activit\]i ilegale f\cute de func]ionarii de la Casa Alb\ [i de la alte organiza]ii guvernamentale legate de politica extern\ a ]\rii. C`teva persoane oficiale din administra]ie au fost puse sub acuzare, inclusiv secretarul Ap\r\rii, Caspar Weinberger, [i locotenent-colonelul Oliver North, care a lucrat pentru Consiliul de Securitate Na]ional\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 302

302

Istorie trqitq

303

Doar David Kendall, Bernie Nussbaum [i David Gergen au fost de acord cu mine c\ ar trebui s\ ne opunem numirii unui procuror special. Gergen considera func]ia de procuror special o ,,propunere periculoas\. Oamenii din echipa lui Bill au venit unul c`te unul s\ m\ influen]eze, fiecare transmi]`ndu-mi acela[i mesaj: voi distruge pre[edin]ia so]ului meu dac\ nu le voi sus]ine strategia. Whitewater trebuie s\ dispar\ de pe primele pagini ale ziarelor, astfel `nc`t s\ putem continua afacerile administra]iei, inclusiv reforma pentru s\n\tate. Am considerat c\ trebuie s\ facem distinc]ia `ntre a ne ap\ra terenul c`nd aveam dreptate [i a accepta oportunit\]ile politice [i presiunea din partea presei. E gre[it s\ cerem un procuror, am spus. Dar nu i-am putut face s\ se r\zg`ndeasc\. Pe 3 ianuarie, Harold Ickes, un vechi prieten [i consilier din campania din 1992, a intrat `n administra]ie ca [ef-adjunct al Personalului. Bill l-a rugat pe Harold, un avocat extrem de dinamic, cu p\r auriu, s\ coordoneze campania pentru s\n\tate. Timp de c`teva zile a fost preocupat s\ organizeze Echipa de r\spuns la Whitewater, alc\tuit\ din c`]iva consilieri experimenta]i [i membri ai echipei de rela]ii cu media [i ai biroului consultativ. Harold era cel mai bun avocat c`nd trebuia s\ lup]i `n ring [i, asemenea lui Kendall, era un veteran al mi[c\rii pentru drepturi civile `n Sud de fapt, Harold fusese at`t de grav b\tut `n timp ce-i organiza pe aleg\torii de culoare din Mississippi, `nc`t `[i pierduse un rinichi. Cu toate c\ `[i petrecuse o mare parte din tinere]e ascuz`ndu-[i originea la un moment dat s-a `ndeletnicit cu `ngrijirea cailor , era fiul lui Harold Ickes Senior, unul din pilonii cabinetului Franklin D. Roosevelt. Politica pulsa `n venele lui Harold, iar Casa Alb\ p\rea s\ fie habitatul lui. Harold a f\cut tot posibilul s\ ]in\ sub control dezbaterea Whitewater, dar fr\m`nt\rile au continuat `n Aripa de Vest. Fiecare noutate ne `mpingea spre o decizie crucial\. ~n ziua c`nd m-am `ntors din Hot Springs la Casa Alb\, Harold mi-a spus f\r\ chef c\ ajunsese la concluzia c\ trebuia s\ cerem un procuror special.

Mar]i seara, pe 11 ianuarie, am aranjat o teleconferin]\ cu Bill, care se afla la Praga. M-am `nt`lnit cu David Kendall `n Biroul Oval, `nc\rca]i cu propunerile lui Bill pentru o dezbatere final\ a problemei. Scena mi-a amintit de un desen animat pe care `l v\zusem: un om st`nd `n fa]a a dou\ u[i, evident `ncerc`nd s\ se hot\rasc\ pe care s\ intre. O inscrip]ie de deasupra u[ii spunea: S\ te ia naiba dac\ intri, iar cealalt\ spunea: S\ te ia naiba dac\ nu intri. Era noapte deplin\ `n Europa. Bill era stors de puteri [i exasperat dup\ c`teva zile `n care nu auzise altceva dec`t `ntreb\ri legate de Whitewater, puse de pres\. Era, de asemenea, distrus c\ `[i pierduse mama, o prezen]\ constant\ `n via]a lui [i principalul lui sus]in\tor, care i-a oferit dragoste [i sprijin necondi]ionat. ~mi p\rea r\u pentru el [i a[ fi vrut s\ nu fie obligat s\ ia o astfel de hot\r`re crucial\ `n aceste `mprejur\ri. Era foarte r\gu[it, iar noi trebuia s\ ne aplec\m spre telefonul de conferin]e pentru a-i auzi vocea. Nu [tiu c`t mai pot `ndura asta, a spus el, frustrat c\ presa n-a vrut s\ vorbeasc\ despre expansiunea istoric\ a NATO, care avea s\ deschid\ cur`nd u[a ]\rilor din fostul Pact de la Var[ovia. Tot ce voiau s\ [tie era de ce ocoleam o investiga]ie independent\. {edin]a a fost deschis\ de George Stephanopoulos, care a prezentat cu calm argumentele politice pentru numirea unui procuror special. A spus c\ un procuror special `l va sc\pa pe Bill de atacurile presei, c\ acest lucru era inevitabil [i c\ orice alt\ `nt`rziere ne-ar distruge agenda legislativ\. Apoi Bernie Nussbaum a f\cut o pledoarie conving\toare pentru pozi]ia lui. Ca [i mine, Bernie [tia c\ se vor face presiuni mari ca procurorii s\ vin\ cu acuza]ii pentru a-[i justifica str\daniile. A[a cum accentua Bernie, noi `napoiaser\m documentele Departamentului de Justi]ie [i, deoarece nu era nici o dovad\ credibil\ c\ exist\ vreo neregul\, nu putea fi impus un procuror special `n condi]iile legii. Puteam doar s\ solicit\m unul, ceea ce p\rea cu adev\rat absurd. Un scandal politic era de preferat unui posibil nesf`r[it proces legal.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 304

304

Istorie trqitq

305

Dup\ c`teva replici aprinse, Bill, extenuat, era s\tul de c`te auzise. Am `ncheiat [edin]a, rug`ndu-l doar pe David Kendall s\ mai r\m`n\ pentru c`teva cuvinte cu pre[edintele. ~nc\perea a fost lini[tit\ c`teva momente, apoi Bill a `nceput s\ vorbeasc\. P\rerea mea este c\ trebuie s\ numim `ntr-adev\r un procuror special, a spus el. Nu avem nimic de ascuns, dar, dac\ lucrurile continu\ a[a, problema aceasta ne va ocupa tot timpul. Era timpul s\ pun c\r]ile pe mas\. {tiu c\ trebuie s\ trecem peste asta, am spus, dar depinde de tine. David Kendall era cu totul de partea lui Bernie. Am`ndoi erau avoca]i experimenta]i care au `n]eles c\ [i cel nevinovat poate fi persecutat. Dar erau dep\[i]i ca num\r de consilierii politici care voiau doar ca presa s\ schimbe subiectul. David a p\r\sit camera, iar eu am ridicat receptorul s\ vorbesc singur\ cu Bill. De ce nu te mai g`nde[ti la aceast\ decizie? i-am spus. Dac\ `nc\ e[ti dornic s-o faci, vom trimite o cerere procurorului general, m`ine diminea]\. Nu, a spus el, s\ ispr\vim cu asta! Cu toate c\ se temea la fel de mult ca mine [i considera c\ subestim\m consecin]ele acestei decizii, mi-a spus s\ continu\m cu solicitarea. M-am sim]it `ngrozitor. A fost constr`ns s\ ia o decizie cu care nu era de acord. Dar din cauza presiunii pe care o suportam, nu g\seam alt\ ie[ire. Am intrat `n biroul lui Bernie Nussbaum pentru a-i spune ve[tile proaste [i mi-am `mbr\]i[at vechiul prieten. Cu toate c\ era t`rziu, Bernie a `nceput s\-i scrie o scrisoare lui Janet Reno, comunic`ndu-i solicitarea formal\ a pre[edintelui ca procurorul general s\ numeasc\ un procuror special pentru a conduce o investiga]ie independent\ legat\ de Whitewater. Nu vom [ti niciodat\ dac\ Congresul ne-ar fi impus `n cele din urm\ s\ numim un procuror independent. {i nu vom [ti niciodat\

dac\, chiar d`ndu-le ziari[tilor de la The Washington Post un set de documente personale inevitabil incomplete, am fi evitat numirea unui procuror special. Cu `n]elepciunea dat\ de experien]\, mi-a[ dori s\ m\ fi str\duit mai mult [i s\ nu m\ fi l\sat convins\ s\ adopt calea minimei rezisten]e. Bernie [i David aveau dreptate. Am fost prin[i `ntr-o curs\ pe care analistul legal Jeffrey Toobin a descris-o mai t`rziu ca politizarea sistemului justi]iei infrac]ionale [i infrac]ionalizarea sistemului politic. Acest impas socotit efemer a solicitat energia administra]iei pentru urm\torii [apte ani, a invadat nedrept via]a unor oameni nevinova]i [i a distras aten]ia Americii de la problemele interne [i externe. Optimismul `nn\scut al lui Bill [i flexibilitatea lui l-au ajutat s\-[i continue drumul, m-au inspirat pe mine [i a f\cut posibil\ punerea `n aplicare a majorit\]ii planurilor sale pentru America p`n\ la sf`r[itul celor dou\ mandate. Toate acestea `ns\ aveau s\ se `nt`mple `n viitor. Chelsea [i cu mine am urcat la bordul avionului pentru a fi al\turi de Bill `n Rusia. Zborul spre Moscova a fost plin de turbulen]e [i m-am sim]it foarte r\u c`nd am cobor`t din avion. Chelsea a urcat `n ma[in\ cu Capricia Marshall, iar eu am intrat `n limuzina oficial\ cu Alice Stover Pickering, so]ia ambasadorului nostru `n Rusia, Thomas Pickering. Am`ndoi ocupaser\ numeroase posturi `n Externe `n `ntreaga lume. Tom Pickering a func]ionat ulterior cu distinc]ie `n func]ia de subsecretar de Stat pentru Afaceri Politice `n timpul lui Madeleine Albright. ~n timp ce ne `ndreptam cu ma[ina pentru a m\ `nt`lni cu Naina El]`n, mi s-a f\cut r\u de la stomac. Convoiul de ma[ini care mergeau `n vitez\, precedate [i urmate de ma[ini de poli]ie ruse[ti, nu se putea opri. Scaunul din spate al limuzinei era gol-golu], f\r\ o can\, un prosop sau un [erve]el la vedere. Mi-am aplecat capul `ntr-o parte [i am vomat pe podea. Alice Pickering s-a pref\cut c\ nu observ\ nimic [i pentru a diminua st`njeneala a continuat s\-mi arate diferite locuri sau cl\diri pe l`ng\ care treceam. N-a spus niciodat\ nici un cuv`nt nim\nui, ceea ce am

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 306

306

Istorie trqitq

307

apreciat profund. P`n\ s\ ajungem la re[edin]a oficial\ a ambasadorului, m\ sim]eam pu]in mai bine. Dup\ un du[ rapid, dup\ ce mi-am schimbat hainele [i dup\ cruciala `nt`lnire cu o periu]\ de din]i, am fost gata s\-mi `ncep programul. A[teptam cu ner\bdare s-o `nt`lnesc pe doamna El]`n, pe care avusesem pl\cerea s-o cunosc la Tokyo `n vara anterioar\. Naina lucrase ca inginer cosntructor la Ecaterinburg, unde so]ul ei fusese [ef regional al Partidului Comunist. Avea un s\n\tos sim] al umorului, iar noi am r`s tot drumul, `ntr-o zi cu apari]ii publice [i mese private cu demnitari locali. Aceast\ prim\ vizit\ `n Rusia avea scopul de a consolida rela]iile dintre Bill [i pre[edintele El]`n ca s\ poat\ s\ abordeze `n mod constructiv probleme precum cea a distrugerii arsenalului nuclear al Uniunii Sovietice [i expansiunea NATO spre est. ~n timp ce so]ii no[tri discutau la nivel `nalt, eu [i Naina am vizitat un spital proasp\t v\ruit `n cinstea vizitei noastre [i am vorbit despre sistemul de s\n\tate din ]\rile noastre. Cel din Rusia se deteriora din cauza lipsei de sus]inere din partea guvernului care exista alt\dat\. Doctorii pe care i-am `nt`lnit au fost curio[i s\ afle despre planurile noastre de reform\ `n domeniul s\n\t\]ii. Ei au recunoscut `nalta calitate a medicinei americane, dar au criticat e[ecul nostru `n a asigura s\n\tatea tuturor. {i ei `mp\rt\[eau ]elul nostru de a avea asigurare medical\ pentru to]i, dar aveau greut\]i `n a-l realiza. ~n cele din urm\, seara m-am `nt`lnit cu Bill. Familia El]`n a oferit un dineu oficial care a `nceput `ntr-o not\ primitoare `n Sala Sf`ntul Vladimir, de cur`nd renovat\, [i a continuat cu o cin\ `n Sala Fa]etelor, o camer\ cu multe oglinzi [i una dintre cele mai frumoase pe care am v\zut-o `n c\l\toriile mele `n lume. Am stat la mas\ l`ng\ pre[edintele El]`n, al\turi de care nu mai fusesem `ntr-o vizit\ de amploare. A vorbit cu verv\ despre m`ncare [i vin, spun`ndu-mi cu toat\ seriozitatea c\ vinul ro[u i-a protejat pe marinarii ru[i de pe submarinele nucleare de efectele malefice ale stron]iului 90. ~ntotdeauna mi-a pl\cut vinul ro[u.

Chelsea a venit cu noi dup\ cin\ pentru petrecerea din Sala Sf`ntul Gheorghe, iar apoi Boris [i Naina ne-au condus `ntr-un tur mai am\nun]it `n camerele private ale Kremlinului, unde ne-am petrecut noaptea. Ne-a pl\cut extrem de mult familia El]`n [i speram s\-i mai vedem. ~n diminea]a urm\toare, c`nd coloana de ma[ini p\r\sea Kremlinul, Chelsea [i Capricia au r\mas oarecum `n urm\, st`nd pe trepte cu agentul lui Chelsea din Serviciile Secrete [i cu unul din `nso]itorii lui Bill. {i-au dat seama de situa]ie c`nd au v\zut ultima ma[in\ plec`nd [i doi oameni str`ng`nd covorul ro[u. Agentul [i Capricia au v\zut o dubi]\ alb\ [i au fugit spre ea, hot\r`]i s\ se urce. {oferul, care `mp\r]ea ni[te h`rtii, vorbea engleza. De `ndat\ ce a `n]eles ce se `nt`mplase, i-a luat pe cei patru pe locurile din spate ale dubi]ei [i a gonit spre aeroport, ocolind blocajul poli]iei. ~ns\ li s-a refuzat intrarea `n aeroport. Serviciile de securitate ruse[ti au recunoscut-o pe Chelsea, dar nu-[i puteau imagina de ce nu era cu noi `n\untru. ~n timp ce `ncercau s\ l\mureasc\ confuzia, Chelsea [i tovar\[ii ei [i-au luat bagajele [i au `nceput s\ alerge spre terminal. Nu mi-am dat seama c\ Chelsea lipsea p`n\ nu am ajuns la bordul avionului, iar ei veneau g`f`ind spre terminal. Pare amuzant acum, dar atunci am fost foarte `ngrijorat\. M-am hot\r`t s\ nu le mai pierd din ochi pe Chelsea [i pe Capricia pentru tot restul c\l\toriei. Urm\torul nostru popas, ora[ul Minsk, din Belarus, a fost unul dintre locurile cu cea mai deprimant\ `nf\]i[are din c`te am vizitat, arhitectura lui evoc`nd stilul `ntunecat [i aura amenin]\toare a comunismului autoritar; vremea era ploioas\ [i cenu[ie. ~n ciuda eforturilor bieloruse de a construi o ]ar\ independent\ [i democratic\, au `nt`mpinat foarte multe piedici `n a-[i atinge scopul. Intelectualii [i profesorii universitari pe care i-am `nt`lnit, care au `ncercat s\ conduc\ guvernul dup\ pr\bu[irea Uniunii Sovietice, nu p\reau s\ fie pe placul nostalgicilor ideologiei comuniste. Itinerarul nostru a fost pres\rat cu am\nunte care aminteau de dezastrele trecutului. Am depus

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 308

308

Istorie trqitq

309

flori `n memoria a aproximativ trei sute de mii de oameni care fuseser\ uci[i de poli]ia secret\ stalinist\. Vizita la un spital care trata copii cu forme de cancer provocate de evenimentele de la Cernob`l mi-a dezv\luit dureros `ncercarea Uniunii Sovietice de a camufla accidentul de la centrala nuclear\ [i poten]ialele pericole ale puterii nucleare, inclusiv ale prolifer\rii armelor nucleare. Singurul eveniment luminos a fost magnificul spectacol cu Carmina Burana, o adaptare pentru balet prezentat\ la Marea Oper\ de Stat. Chelsea [i eu am stat pe marginea scaunelor privind cu nespus\ `nc`ntare. ~n anii care au urmat vizitei noastre, Republica Belarus nu a avut o via]\ prea bun\, fiind din nou guvernat\ de un regim autoritar al fo[tilor comuni[ti sovietici care ignor\ libertatea presei [i drepturile omului. Pe 20 ianuarie 1994, la aniversarea unui an a administra]iei, Janet Reno a anun]at numirea lui Robert Fiske `n func]ia de procuror special. Fiske era republican [i foarte apreciat ca judec\tor competent [i corect, cu experien]\ `n domeniul procuraturii. Pre[edintele Ford `l numise procuror al Statelor Unite pentru districtul de sud din New York [i `[i men]inuse aceast\ func]ie [i `n timpul pre[edin]iei Carter. Acum lucra pentru o firm\ de avocatur\ din New York. Fiske a promis s\ realizeze o investiga]ie rapid\ [i impar]ial\ [i [i-a p\r\sit locul de munc\ pentru a-[i putea dedica tot timpul [i energia termin\rii cercet\rilor. Dac\ ar fi fost l\sat s\-[i fac\ treaba, grijile mele, ale lui Bernie, David [i Bill s-ar fi dovedit nefondate. C`teva zile mai t`rziu, pre[edintele a prezentat discursul c\tre na]iune, plin de elan [i speran]\. La o obiec]ie a lui David Gergen, Bill a ad\ugat c`teva remarce legate de reforma s\n\t\]ii, `ntr-un mod oarecum teatral: a ar\tat cu un stilou spre podium, promi]`nd s\ resping\ prin veto orice lege legat\ de s\n\tate care nu ar propune o asiguare pentru to]i cet\]enii. Gergen, care lucrase [i sub administra]iile Nixon, Ford [i Reagan, era `ngrijorat c\ gestul fusese prea agresiv. M-am al\turat celor care alc\tuiau discursurile [i consilierilor politici care credeau c\ va fi un semnal vizual eficient

dac\ Bill `[i va men]ine cu t\rie hot\r`rea. Preocuparea lui George s-a dovedit merituoas\, deoarece ne zb\team pentru orice lucru care ne putea ajuta s\ ne atingem obiectivele. Dup\ s\pt\m`ni `ntregi de tensiune, am profitat de ocazie ca s\ conduc delega]ia american\ la Lillehammer, Norvegia, pentru Jocurile Olimpice de iarn\ din 1994. Bill m-a rugat s\ merg [i am hot\r`t s\ o iau [i pe Chelsea. ~n ciuda `ncurc\turii de la sf`r[it, `i pl\cuse foarte mult vizita noastr\ `n Rusia [i m-am bucurat s-o v\d relaxat\ [i z`mbind mai mult. Dup\ venirea la Washington, suferise foarte multe pierderi: doi bunici, o prieten\ de [coal\ de la Little Rock, care a murit `ntr-un accident de schi, [i Vince Foster, a c\rui so]ie, Lisa, o `nv\]ase s\ `noate `n piscina din spatele cur]ii familiei Foster [i ai c\ror copii `i erau prieteni. Faptul c\ se mutase la Washington [i f\cea parte din Prima Familie n-a fost mai u[or pentru ea dec`t pentru noi. Lillehammer era un or\[el `nc`nt\tor [i oferea un cadru perfect pentru `nt`lnirea olimpic\. Responsabilul nostru ne-a rezervat camere `ntr-un hotel mic din afara ora[ului, care avea propria pist\ de schi. Pentru ceremonia de deschidere, unde trebuia s\ ne reprezent\m ]ara, Chelsea [i cu mine ar\tam de parc\ eram la Polul Nord, `nfofolite `n costumul c\lduros de schi. Spre deosebire de noi, delega]ia european\, format\ `n majoritate din membri ai familiilor regale, cum era prin]esa Anne a Angliei, purta haine elegante de ca[mir [i capul descoperit. Am v\zut norvegieni robu[ti care `[i puseser\ corturile `n p\durile `nz\pezite ca s\ poat\ vedea mai bine probele de schi alpin. Un moment-cheie al deplas\rii `n Norvegia a fost `nt`lnirea cu Gro Brundtland, doctor `n medicin\, pe atunci prim-minstru al Norvegiei. Prim-ministrul Brundtland m-a invitat s\ lu\m micul dejun la Maihaugen Folk Museum, un ad\post rustic cu un c\min mare `n care se auzea focul arz`nd. Primul lucru pe care mi l-a spus c`nd ne-am a[ezat a fost:

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 310

310

Istorie trqitq
Am citit despre planurile pentru reforma s\n\t\]ii [i am c`teva

311

`ntreb\ri. Din acel moment mi-a r\mas prieten\ pe via]\. Am fost at`t de fericit\ s\ g\sesc pe cineva care citise planul [i, mai mult, s\ [i vrea s\ vorbeasc\ despre el. Desigur, conta [i faptul c\ era medic, dar am fost impresionat\ [i `nc`ntat\. Dup\ o mas\ cu pe[te, p`ine, br`nz\ [i o cafea tare, am comparat meritele relative ale modelelor de protec]ie a s\n\t\]ii din Europa [i apoi am discutat alte subiecte asem\n\toare. Mai t`rziu, Brundtland a p\r\sit c`mpul politic norvegian pentru a conduce Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii, unde [i-a pus din plin `n practic\ ini]iativele pe care [i eu le-am sus]inut, legate de tuberculoz\, HIV/SIDA [i `mpotriva fumatului. Aceasta a fost prima mea ie[ire oficial\ `n care nu am fost `nso]it\ de pre[edinte. M-am bucurat s\-l reprezint pe el [i ]ara mea [i am profitat de programul lejer. Am [i schiat pu]in, i-am sus]inut pe schiorii no[tri, printre care medaliatul la slalom [i la cobor`re, Tommy Moe, [i am stat `n z\pad\, privindu-i pe sportivi cum trec `n vitez\ pe l`ng\ mine. Am avut [i ocazia de a discuta `n lini[te cu Chelsea. E foarte istea]\ [i curioas\ [i [tiam c\ urm\re[te episoadele Whitewater din pres\. A[ putea spune c\ nu se hot\ra dac\ s\-mi pun\ `ntreb\ri `n leg\tur\ cu asta sau s\ m\ lase s\ uit totul. M\ chinuia `ntrebarea dac\ e bine s\-mi m\rturisesc frustr\rile `n fa]a ei `n leg\tur\ cu ce se `nt`mpla sau s\ o cru] c`t mai mult de asta, nu numai de atacurile politice, ci [i de propria furie [i deziluzie. Era o lupt\ constant\ [i am`ndou\ trebuia s\ tragem din greu pentru a ne men]ine echilibrul. Dup\ cum era de a[teptat, numirea unui procuror special a mai potolit spiritele `n problema Whitewater pre] de c`teva zile. Dar, exact cum am prezis, un val de noi acuza]ii [i zvonuri a `nceput s\ alimenteze scandalul. Newt Gingrich [i senatorul republican de New York, Al DAmato, au cerut audieri, at`t `n Camer\, c`t [i `n Senat, s\ verifice declara]iile Whitewater.

Robert Fiske a reu[it s\ `mpiedice audierile, avertiz`ndu-i pe republicanii combativi c\ riscau s\ se suprapun\ cu investiga]iile lui. S-a mi[cat rapid, dup\ cum a promis, transmi]`nd cita]ii martorilor [i plas`ndu-i `naintea juriilor din Washington [i Little Rock. Fiske a chestionat c`]iva consilieri de la Casa Alb\ `n leg\tur\ cu acuza]iile incriminatoare `mpotriva lui Madisom Guaranty, f\cute de Resolution Trust Corporation, care era o agen]ie a Trezoreriei. El era interesat de orice contact al Aripei de Vest cu secretarul adjunct al Trezoreriei, Roger Altman, legat de trimiterile `n instan]\ [i de hot\r`rea lui Altman de a renun]a la func]ia de [ef al RTC. Din c`te am `n]eles eu din [irul evenimentelor, Casa Alb\ [i Departamentul de Trezorerie au discutat aceast\ problem\ doar c`nd au `nceput cercet\rile presei, `n toamna anului 1993, [i le-au cerut un r\spuns. Aceste cercet\ri erau consecin]ele unor scurgeri de informa]ii nerelevante din investiga]ia presupus confiden]ial\ a RTC. Cu toate c\ Fiske [i cei care urm\reau investiga]ia au considerat aceste contacte legale, ca [i `n cazul multor alte aspecte ale `ncurc\turii Whitewater republicanii au continuat valul de acuza]ii `mpotriva lui Altman [i a celorlal]i. C`nd raportul final Whitewater a fost publicat `n 2002, confirm`nd contactele pe care Casa Alb\ le-a avut cu oficialii RTC `n toamna lui 1992, n-am auzit nici un protest similar. ~n cele din urm\, Roger Altman, un om onest [i extrem de capabil, care a servit pre[edin]ia [i ]ara `n mod remarcabil, [i-a dat demisia pentru a se putea `ntoarce la via]a privat\, a[a cum a f\cut-o [i vechiul meu prieten Bernie Nussbaum, alt\ persoan\ public\ devotat\. Au fost dimine]i `n prim\vara anului 1994 c`nd m\ trezeam suferind pentru to]i prietenii, asocia]ii [i rudele care au disp\rut din via]a noastr\ sau au fost ataca]i pe nedrept: tata, Virginia, Vince, Bernie, Roger. {i uneori presa era at`t de dezl\n]uit\ `nc`t p\rea s\ afecteze [i bursa de valori. Pe 11 martie 1994, The Washington Post a publicat un articol cu titlul: ZVONURILE DESPRE WHITEWATER COBOAR| INDICELE DON JONES CU 23 DE PUNCTE.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 312

312

Istorie trqitq

313

~n aceea[i zi, Roger Ailes, atunci pre[edinte al CNBC [i acum director la Fox, a acuzat pre[edin]ia de mu[amalizare `n afacerea Whitewater care include fraud\ cu terenurile, contribu]ii ilegale, abuz de putere ascunderea unei sinucideri posibil\ crim\. Apoi, la mijlocul lui martie, Webb Hubbell a demisionat pe nea[teptate din Departamentul de Justi]ie. Articolele ziarelor scriau c\ firma Rose pl\nuia s\ depun\ o pl`ngere `mpotriva lui cu Asocia]ia Baroului din Arkansas pentru completarea unor poli]e dubioase, inclusiv plata exagerat\ impus\ clien]ilor [i supradimensionarea nivelului cheltuielilor sale. Declara]iile erau destul de serioase pentru a-i compromite pozi]ia. Eu `ns\ m\ obi[nuisem s\ dau peste acuza]ii nefondate, a[a c\ am socotit c\ [i Webb a fost acuzat pe nedrept. L-am `nt`lnit la etajul al treilea al Casei Albe, `n Solarium, pentru a-l `ntreba ce se `nt`mpl\. Webb mi-a spus c\ a intrat `ntr-o disput\ cu c`]iva dintre fo[tii no[tri parteneri privind costurile unei nerespect\ri de contract pe care le preluase, pe baz\ de contingen]\, pentru socrul s\u, Seth Ward. Webb pierduse procesul, iar Seth a refuzat s\ pl\teasc\ costurile. Cunosc`ndu-l pe Seth, trebuie s\ admit c\ p\rea plauzibil. Webb mi-a spus c\ lucra la rezolvarea problemei cu partenerii lui de la Rose [i m-a asigurat c\ disputa se va rezolva. L-am crezut [i l-am `ntrebat ce pot s\ fac s\-l ajut. Mi-a spus c\ a pus oameni care s\ cerceteze [i c\ era `ncrez\tor c\ va fi bine p`n\ c`nd se va spulbera aceast\ ne`n]elegere. Investiga]iile `n leg\tur\ cu Whitewater [i c\ut\rile presei erau acum conduse de Echipa de r\spuns la Whitewater pe care Mack, Maggie [i al]i membri ai personalului superior o doriser\ organizat\ pentru a `ncepe s\ centralizeze toat\ discu]ia problemei. Au existat patru motive pentru care am creat aceast\ echip\ numit\ `n glum\ Mae[tri dezastrului, condus\ de Harold Ickes. Mai `nt`i, am vrut ca ei s\ se centreze asupra muncii importante a administra]iei. ~n al doilea r`nd, dac\ o problem\ prive[te pe toat\ lumea, nimeni nu mai e responsabil de ea. ~n al treilea r`nd, echipa

lui Fiske trimitea at`t de multe cita]ii, `nc`t trebuia s\ avem un sistem organizat pentru a studia dosarele [i a furniza r\spunsurile. {i, `n cele din urm\, dac\ membrii personalului vorbeau despre Whitewater cu Bill, sau cu mine, sau `ntre ei, deveneau mai vulnerabili la depozi]iile lungi, la taxele legale [i la temerile generale. Am fost `ngrijorat\ mai ales pentru membrii echipei mele Maggie Williams, Lisa Caputo, Capricia Marshall [i al]ii care au muncit din greu [i au fost r\spl\ti]i cu cita]ii [i pl\]i legale ustur\toare. O dat\ ce Maggie a fost prins\ `n investiga]ie, n-am putut s\-i cer sfatul sau s\-i aduc vreo alinare. E doar meritul for]ei sale personale [i a t\riei suflete[ti a tuturor celor care lucreaz\ pentru mine c\ nimeni nu s-a pl`ns sau nu a evitat greut\]ile cu care a trebuit s\ se confrunte. David Kendall a devenit principala mea leg\tur\ cu lumea de afar\ [i l-am considerat ca pe un dar de la Dumnezeu. ~nc\ de la `nceput, m-a sf\tuit s\ nu citesc articolele din ziar [i s\ nu m\ uit la reportajele de la televizor privind investiga]iile sau orice alt scandal legat de asta. Oamenii din echip\ `mi f\ceau o revist\ a presei cu lucrurile pe care trebuia s\ le cunosc dac\ a[ fi fost interogat\ de mass-media. David m-a sf\tuit s\ nu `ncerc s\ aflu mai mult. E slujba mea, a spus el. Unul dintre motivele pentru care `]i angajezi avoca]i este c\ ei trebuie s\-[i fac\ griji pentru tine. Bine`n]eles c\ David citea totul [i se `ngrijora obsesiv g`ndindu-se la ce va urma. Eu `ns\mi s`nt o personalitate obsesiv\, iar aceste instruc]iuni erau greu de urmat. Dar am `nv\]at s\-l las pe David s\ fac\ selec]ia. La fiecare c`teva zile, Maggie `[i v`ra capul `n biroul meu [i spunea: David Kendall vrea s\ vorbeasc\ cu tine. C`nd intra, ea p\r\sea camera. La fiecare `nt`lnire, David continua s\ depene povestea lui Jim McDougal [i a afacerilor lui personale [i financiare [i am avut de aflat ceva de fiecare dat\. Am `ncercat s\-mi explic singur\ noile informa]ii. Vorbeam cu Bill doar c`nd ap\rea o situa]ie critic\. Am `ncercat s\-l cru] ca s\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 314

314

Istorie trqitq

315

se poat\ concentra asupra `ndatoririlor de la birou. Se spune adesea c\ a fi pre[edinte e una dintre cele mai singuratice slujbe din lume. Harry Truman se referea c`ndva la Casa Alb\ ca la bijuteria coroanei din sistemul penal american. Bill `[i iubea munca, dar era evident c\ r\zboiul politic se ascu]ea [i am `ncercat s\-l protejez de acest lucru c`t de mult puteam. David era capabil s\ rezolve toate necunoscutele din raportul care sus]inea afirma]ia noastr\ c\ pierduser\m bani `n afacerea Whitewater [i n-am fost niciodat\ implica]i `n afacerile [i `n ma[ina]iunile lui McDougal cu S & L. David ne-a adus, de asemenea, unele [tiri nepl\cute despre ni[te gre[eli pe care le-a g\sit `n vechile noastre documente financiare. Studiase `n am\nun]ime fiecare foaie de h`rtie pe care i-o d\dusem, ca un miner care caut\ aur, [i ap\ruse cu c`teva mostre de pepit\. Una a fost o gre[eal\ `n raportul Lyons care calcula pierderile noastre din afacerea Whitewater ca fiind mai mari de 68 000 de dolari. A trebuit s\ reducem aceast\ cifr\ la 22 000 de dolari dup\ ce David a g\sit un cec semnat de Bill pentru a-[i ajuta mama s\ cumpere casa din Hot Springs care fusese, `n mod incorect, identificat ca plat\ de `mprumut `n opera]iunea Whitewater. David a descoperit, de asemenea, c\ `ntr-o chitan]\ din 1980 contabilul nostru public din Little Rock f\cuse o gre[eal\. O declara]ie incomplet\ de la o firm\ de brokeri l-a adus `n situa]ia de a pretinde o pierdere de 1 000 de dolari pentru noi c`nd, de fapt, noi ob]inuser\m aproape 6 500 de dolari din tranzac]ii. Termenul de prescrip]ie expirase, dar am hot\r`t de bun\voie s\ `ndrept\m lucrurile din Arkansas [i din IRS scriind un cec de 14 615 dolari pentru taxe [i dob`nd\. Deoarece majoritatea `nregistr\rilor noastre financiare au fost prezentate presei sau au fost f\cute publice, ele au generat alte interpret\ri. La mijlocul lui martie, The New York Times a publicat pe prima pagin\ un articol cu titlul UN AVOCAT ~NSEMNAT DIN ARKANSAS A AJUTAT-O PE HILLARY CLINTON S| OB}IN| UN MARE PROFIT. Articolul relata cu acurate]e profiturile pe

care le-am ob]inut din pia]a de m\rfuri `n 1979. Dar deducea, `n mod fals, c\ prietenul nostru apropiat, Jim Blair, tr\sese oarecum sforile pentru a ob]ine favorurile lui Bill Clinton pentru unul dintre clien]ii s\i, Tyson Foods. Articolul era plin de lucruri inexacte despre rela]ia lui Blair [i Don Tyson cu Bill, c`nd el era guvernator. Totu[i, m\ `ntrebam de ce astfel de articole se tip\reau `nainte de a fi verificate. Dac\ Tyson `l avea pe Bill la degetul mic, cum pretindea Times, de ce Tyson l-a sprijinit pe adversarul lui Bill, Frank White, `n 1980 [i 1982 `n cursa guvernamental\? Jim era destul de generos pentru a-[i `mp\rt\[i experien]a din domeniul comer]ului cu familia [i cu prietenii. Cu ajutorul lui, eu am intrat `n aceast\ pia]\ schimb\toare [i am transformat 1 000 de dolari `n 10 000 `ntr-un timp scurt. Am fost destul de norocoas\ c\ mi-am pierdut s`ngele rece [i am ie[it din afacere `nainte ca pia]a s\ cad\. A[ fi putut face asta f\r\ Jim? Nu. Trebuia s\-mi pl\tesc brokerul cu mai mult de 18 000 de dolari pentru taxe de brokeraj `n afacerea mea? Da. Influen]a comer]ul meu deciziile lui Bill ca guvernator? Absolut deloc. De `ndat\ ce afacerea mea cu m\rfuri a ie[it la iveal\, Casa Alb\ a numit exper]i care s\-mi verifice `nregistr\rile. Leo Melamed, fostul [ef de la Chicago Mercantile Exchange, republican, m-a avertizat c\, dac\-i ceream p\rerea, mi-o va da, indiferent de impact. Dup\ o serioas\ verificare a tranzac]iilor mele, a ajuns la concluzia c\ nu gre[isem cu nimic. Controversa, `n opinia lui, era o ,,furtun\ `ntr-o cea[c\ de ceai. Nu m-au surprins concluziile lui. Declara]iile noastre de impunere din 1979, care raportau o cre[tere semnificativ\ a veniturilor din comer]ul cu m\rfuri, au fost revizuite din punct de vedere contabil de IRS, iar registrele contabile erau toate `n regul\. De fapt, IRS revizuise contabil fiecare plat\ pe care am pus-o la dosar, din fiecare an de c`nd Bill era la Casa Alb\. Acum `mi dau seama c\ acuza]iile constante proveniser\ din rela]iile mele cu presa. Am ]inut prea mult timp la distan]\ corpul de pres\ al Casei Albe. Pentru c\ voiam ca mass-media s\ vorbeasc\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 316

316

Istorie trqitq

317

despre reforma s\n\t\]ii, am oferit interviuri coresponden]ilor din toat\ ]ara. Corpul de pres\ al Casei Albe ajungea cu greu la mine. Mi-a luat timp s\ `n]eleg c\ resentimentele lor erau justificate. P`n\ la sf`r[itul lui aprilie 1994, am fost destul de `ncrez\toare `n cercet\rile lui David Kendall [i `n capacitatea mea de a `n]elege afacerea Whitewater [i problemele care rezultau din ea [i eram gata s\-i ofer presei ceea ce voia: pe mine. Am chemat-o pe [efa personalului [i i-am spus: Maggie, vreau s\ fac asta. S\ anun]\m o conferin]\ de pres\! {tii c\ va trebui s\ r\spunzi la toate `ntreb\rile, indiferent ce vei fi `ntrebat\. {tiu. S`nt gata! Am discutat despre planul meu doar cu pre[edintele, cu David Kendall [i cu Maggie. Pentru preg\tiri, m-am sf\tuit confiden]ial cu Lisa, cu consilierul Casei Albe, Lloyd Cutler, cu Harold Ickes [i cu Mandy Grunwald. Nu-mi doream o parad\ de consilieri din Aripa de Vest care s\-mi bat\ mereu la u[\, d`ndu-mi sfaturi despre cum s\ abordez o `ntrebare sau alta. Voiam s\ vorbesc c`t mai deschis posibil. ~n diminea]a zilei de 22 aprilie, Casa Alb\ a anun]at c\ Prima Doamn\ va r\spunde la `ntreb\ri `n dup\-amiaza aceea. Speram c\ o schimbare a scenariului va `ncuraja presa la o abordare diferit\ a problemelor. Nu m-am g`ndit cu ce ar trebui s\ m\ `mbrac pentru acel eveniment alegerea hainelor e aproape `ntotdeauna o hot\r`re de ultim moment. Mi-a venit s\-mi pun o fust\ neagr\ [i un pulover roz. C`]iva reporteri au interpretat imediat acest lucru ca o `ncercare de a-mi `ndulci imaginea, iar `ntrevederea mea de [aizeci [i opt de minute cu cea de-a patra putere `n stat va r\m`ne `n istorie sub numele de Conferin]a de pres\ roz. Am stat `n fa]a mul]imii de reporteri [i a cameramanilor care umpleau `nc\perea.

}in s\ v\ mul]umesc tuturor c\ a]i venit, am `nceput eu. Am dorit ca aceast\ conferin]\ de pres\ s\ aib\ loc, deoarece mi-am dat seama c\, `n ciuda deplas\rilor mele `n ]ar\ [i a faptului c\ am r\spuns la `ntreb\ri, mul]i dintre dumneavoastr\ nu a]i fost mul]umi]i nici de `ntreb\ri [i nici de r\spunsuri. Iar s\pt\m`na trecut\ Helen a spus: Nu pot s\ c\l\toresc cu ea, deci cum pot s\-i pun `ntreb\ri? Din acest motiv s`ntem aici, iar tu, Helen, pui prima `ntrebare. Helen Thomas a mers direct la ]int\. Ave]i cuno[tin]\ de ni[te bani care ar fi putut fi transfera]i de la Madison proiectului Whitewater sau oric\reia dintre campaniile politice ale so]ului dumneavoastr\? Categoric, nu. Nu cunosc nici un astfel de transfer. De fapt, pe aceea[i tem\ a profiturilor din comer] e dificil pentru un nespecialist [i, probabil, pentru mul]i exper]i s\ se uite la totalul investi]iilor [i la m\rimea profitului. Pute]i s\ explica]i `n vreun fel? {i am `nceput s\ explic. {i s\ explic. {i s\ explic din nou. Unul dup\ altul, reporterii m\ `ntrebau tot ce le trecea prin cap despre Whitewater, iar eu le r\spundeam p`n\ `ncepeau s\-mi pun\ aceea[i `ntrebare `n moduri diferite. Le-am fost recunosc\toare pentru `ntreb\ri, pentru c\ mi-au dat o [ans\ s\ `nf\]i[ez tot ce [tiam `n acel moment. Am putut, de asemenea, s\ r\spund la o problem\ care m\ s`c`ise `nc\ de la `nceput. Am fost `ntrebat\ dac\ am sim]it c\ re]inerea mea `n a furniza informa]ii presei a ajutat `n crearea unei oarecare impresii c\ `ncercam s\ ascund ceva. Da, am sim]it, am spus. {i cred c\ e unul dintre lucrurile pe care le regret cel mai mult [i unul dintre motivele pentru care am solicitat aceast\ conferin]\ Cred c\ dac\ a existat un lucru pe care mama [i tata mi l-au spus de mai mult de un milion de ori, acesta a fost: Nu asculta ce spun al]ii. Nu te ghida dup\ p\rerile oamenilor. {tii, trebuie s\ tr\ie[ti pentru tine. {i cred c\ a fost un sfat bun. {i mai cred c\ acel sfat [i credin]a mea `n el, combinate cu sim]ul intimit\]ii m-au dus, poate, la mai pu]in\ `n]elegere dec`t

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 318

318

Istorie trqitq

319

aveam nevoie pentru a fi de interes, at`t pentru pres\, c`t [i pentru public, precum [i pentru dreptul lor de a [ti lucruri care m\ priveau doar pe mine [i pe so]ul meu. Deci, ave]i dreptate. ~ntotdeauna am crezut `ntr-o zon\ a intimit\]ii. {i i-am spus zilele trecute unui prieten c\ simt c\, dup\ ce am rezistat mult timp, am f\cut ce trebuia. Aceste ultime cuvinte i-au f\cut pe to]i s\ r`d\. Dup\ conferin]a de pres\, David [i cu mine am b\ut ceva `mpreun\ `n Salonul de zi din Aripa de Vest c`nd soarele apunea dup\ ferestre. De[i toat\ lumea era de p\rere c\ m-am descurcat bine, m\ sim]eam `ntristat\ [i, c`nd am analizat evenimentele, i-am spus lui David: {tii, ei nu se vor opri aici. Vor continua s\ vin\ la noi, indiferent ce facem. Chiar nu prea avem de ales `n aceast\ privin]\. Chiar `n noaptea aceea, Richard Nixon, care suferise un atac patru zile mai devreme, a decedat la v`rsta de optzeci [i unu de ani. La `nceputul prim\verii anului 1993, Nixon i-a trimis lui Bill o scrisoare plin\ de observa]ii inteligente despre Rusia, iar Bill mi le-a citit, spun`nd c\ Nixon a fost o figur\ str\lucitoare [i tragic\. Bill l-a invitat pe fostul pre[edinte la Casa Alb\ pentru a discuta despre Rusia, iar Chelsea [i eu l-am salutat c`nd a ie[it din liftul de la etajul al doilea. El i-a spus lui Chelsea c\ fiicele lui au studiat la aceea[i [coal\ cu ea, Sidwell Friends. Apoi s-a `ntors spre mine: {tii, am `ncercat s\ pun la punct sistemul de s\n\tate cu mai bine de dou\zeci de ani `n urm\. Trebuie rezolvat\ c`ndva aceast\ problem\. {tiu, i-am r\spuns, iar noi am fi mai boga]i ast\zi dac\ propunerea dumneavoastr\ ar fi reu[it. Una dintre femeile din articolul ap\rut `n American Spectator a ridicat problema portretului f\cut ei de solda]ii din Arkansas. Cu toate c\ `n articol a fost numit\ Paula, ea a pretins `n fa]a prietenilor ei, iar familia a recunoscut-o ca fiind femeia cu care Bill trebuia s\ se `nt`lneasc\ la hotelul din Little Rock `n timpul unei

conven]ii, iar mai t`rziu `i spusese unui soldat c\ voia s\ fie ,,prietena guvernatorului. La o conven]ie a Comitetului Conservator de Ac]iune Politic\ ]inut\ `n luna februarie, Paula Corbin Jones a ]inut o conferin]\ de pres\ [i p\rea s\ se identifice cu Paula din articol. Cliff Jackson, care `ncerca s\ c`[tige bani pentru fondul Troopergate Whistleblower, a prezentat-o presei. Ea a spus c\ vrea s\ i se reabiliteze numele. Dar, `n loc s\ nege cele spuse `n Spectator, l-a acuzat pe Bill Clinton de h\r]uire sexual\, spun`nd c\ i-a f\cut avansuri nedorite. La `nceput, presa de opinie nu a ]inut cont de spusele lui Jones, deoarece credibilitatea ei era pus\ la `ndoial\ de asocierea cu Jackson [i cu solda]ii nemul]umi]i. Ne a[teptam ca aceast\ poveste s\ se sting\, ca [i celelalte scandaluri mincinoase. Dar la 6 mai 1994, cu dou\ zile `nainte ca termenul de prescrip]ie s\ expire, Paula Jones a depus o pl`ngere civil\ `mpotriva pre[edintelui Statelor Unite, cer`ndu-i suma de 700 000 de dolari pentru pagube morale. Cineva ridica miza `n acest joc. Ea s-a mutat din paginile ziarelor `n tribunal.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 320

Istorie trqitq

321

vor reduce prerogativele [i profiturile companiilor de asigur\ri. Pentru a crea dubii legate de reform\, grupul a lansat o a doua rund\ de avertismente, imagin`nd un cuplu numit Harry [i Louise. St`nd la mas\, Harry [i Louise n\scoceau `ntreb\ri ingenioase, legate de planul pentru s\n\tate, [i se `ntrebau cu voce tare ce i-ar putea costa. Prin asta se inte]iona s\ se exploateze temerile a 85%

ZIUA Z
Washington este un ora[ al ritualurilor [i unul dintre cele mai respectate este Dineul Gridiron, o `nt`lnire la cravat\ alb\ `n care jurnali[tii cei mai de seam\ ai Washingtonului se costumeaz\, iau roluri de clovni [i c`nt\ c`ntece `n care se face haz pe seama administra]iei curente, incluz`ndu-i pe pre[edinte [i pe Prima Doamn\. Printre oaspe]ii de la dineu se afl\ cei [aizeci de membri ai clubului, precum [i colegii lor [i demnitari din lumea politic\, a afacerilor [i din domeniul jurnalistic. Clubul Gridiron nu prea e `n ton cu vremurile. Femeile nu au fost admise p`n\ `n 1975. (Eleanor Roosevelt d\dea petreceri pe care le numea Gridironul v\duvelor pentru so]iile excluse de la petrecere [i pentru jurnaliste.) ~n 1992, reporterul de la Casa Alb\, Helen Thomas a fost aleas\ prima femeie pre[edinte. Membrii clubului r\m`n foarte selec]i, iar invita]iile la acest eveniment al prim\verii s`nt printre cele mai r`vnite din ora[. Primul Cuplu e prezent aproape `ntotdeauna [i st\ `n locuri special amenajate, f\r\ s\ se supere, indiferent ce se spune despre ei. Uneori, vin ei `n[i[i cu glume. ~n martie 1994, c`nd s-a desf\[urat a 109-a edi]ie a Dineului Gridiron, Bill [i cu mine [tiam c\ nu rezolvasem planul administra]iei pentru s\n\tate cu suficient\ claritate [i simplitate pentru a primi sus]inerea public\ sau a motiva Congresul s\ ac]ioneze `n fa]a adversarilor plini de bani [i bine organiza]i. Asocia]ia de Asigurare a S\n\t\]ii din America se temea c\ planurile administra]iei

dintre americanii care aveau deja asigurare medical\ [i erau `ngrijora]i c\ ar putea r\m`ne f\r\ ea. Pentru Dineul Gridiron, Bill [i cu mine am hot\r`t s\ punem `n scen\ o parodie a spotului de televiziune care prezenta probleme legate de asigurare, cu Bill `n rolul lui Harry [i cu mine `n rolul lui Louise. Aveam o [ans\ de a expune tacticile folosite de adversarii no[tri pentru a panica popula]ia [i, totodat\, ne distram. Mandy Grunwald [i comediantul Al Franken au scris un scenariu, Bill [i eu l-am memorat [i, dup\ c`teva repeti]ii, am `nregistrat pe o caset\ video versiunea lui Harry [i Louise. Era cam a[a: Bill [i cu mine st\team pe canapea el `ntr-o c\ma[\ ecosez, b`nd o cafea, iar eu cu un pulover albastru marin [i o fust\ uit`ndu-ne la un masiv vraf de h`rtii ce reprezentau Legea Asigur\rilor de S\n\tate. Bun\, Louise, cum a fost ziua de ast\zi? Mm, bun\, Harry p`n\ acum. Oh, Louise, ar\]i de parc\ ai fi v\zut o fantom\. Ei, e mai r\u dec`t at`t. Tocmai am citit planul Clinton de asigurare a s\n\t\]ii. Reforma s\n\t\]ii mi se pare o idee grozav\. Ei bine, [tiu, dar unele detalii m\ sperie de moarte. Ce anume? De exemplu, la pagina 3 764 se spune c\ ne-am putea `mboln\vi o dat\ cu planul de asigurare a s\n\t\]ii. Dar e `ngrozitor.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 322

322

Istorie trqitq

323

Ei bine, [tiu. {i uit\-te la asta, e [i mai [i. La pagina 12 743 nu, am `n]eles gre[it la pagina 27 665 se spune c\, `n cele din urm\, to]i o s\ murim. Cu planul pentru s\n\tate Clinton? Vrei s\ spui c\, dup\ ce Bill [i Hillary vor pune to]i birocra]ii [i taxele pe noi, tot o s\ murim? Chiar [i Leon Panetta. O, ce `nfrico[\tor! N-am fost at`t de speriat `n via]a mea. Nici eu, Harry. Trebuie s\ existe o solu]ie mai bun\. Crainicul: Pl\tit\ de Coali]ia Care V\ Sperie de V\ Cad Pantalonii. Era un spectacol atipic pentru Primul Cuplu, iar publicul l-a gustat din plin. Dineul Gridiron se presupune a fi neoficial, iar jurnali[tii care particip\ nu trebuie s\ scrie despre el. Dar, de obicei, `n ziua urm\toare apar articole `n leg\tur\ cu c`ntecele [i cu parodiile prezentate. Spectacolul nostru `nregistrat pe banda video a fost v\zut de foarte mult\ lume, chiar reluat `n c`teva spectacole de duminic\ diminea]\. Cu toate c\ unii ,,c\rturari au speculat c\ satira ar atrage, pur [i simplu, aten]ia asupra adev\ra]ilor Harry [i Louise, am fost bucuroas\ c\ am putut s\ pun `ntreb\ri privind tonul lobby-ului campaniei de asigur\ri [i despre absurditatea preten]iilor ei. Mai mult dec`t at`t, injectarea unei doze de frivolitate `ntr-o situa]ie care, altfel, era lipsit\ de umor, te f\cea s\ te sim]i bine. ~n timp ce mica noastr\ parodie i-a amuzat din plin pe oamenii politici [i pe jurnali[ti, [tiam c\ pierdem r\zboiul rela]iilor publice `n privin]a reformei s\n\t\]ii. Chiar [i un pre[edinte popular, cu o pozi]ie solid\, nu putea avea un impact la fel de mare ca aceia care au cheltuit sute de milioane de dolari pentru a deforma o problem\ prin reclame derutante [i negative sau prin alte mijloace. Trebuia, de asemenea, s\ `nfrunt\m puterea companiilor farmaceutice, care se temeau c\, dac\ se controleaz\ pre]ul medicamentelor prescrise, profiturile lor se vor diminua, precum [i industria asigur\rilor, care cheltuise enorm `n campania `mpotriva acoperirii generalizate cu

asigur\ri de s\n\tate. Iar unii dintre sus]in\torii no[tri `[i pierdeau entuziasmul pentru c\ nu le erau satisf\cute toate dorin]ele. ~n sf`r[it, propunerea noastr\ de reform\ a fost complex\ de la `nceput ceea ce a f\cut ca rela]iile cu publicul s\ fie un co[mar. Virtual, oricare din grupurile de interese putea obiecta ceva planului. Ne-am dat seama c\ opozi]ia fa]\ de reforma s\n\t\]ii, prin ac]iuni precum Whitewater, a fost parte din r\zboiul politic care era mai puternic dec`t Bill sau dec`t problemele pe care le `nfruntaser\m p`n\ atunci. Eram `n prima linie a unui conflict ideologic care se amplifica `ntre democra]ii de centru [i un Partid Republican care se orienta din ce `n ce mai mult spre dreapta. Erau `n joc no]iunile americanilor despre guvern [i democra]ie [i direc]ia pe care o va lua ]ara noastr\ `n anii urm\tori. Ne-am dat seama c\ nu exist\ limite `n acest r\zboi [i c\ adversarii no[tri erau mai bine dota]i cu armele r\zboiului politic: bani, pres\ [i organizare. Patru luni mai devreme, `n decembrie 1993, William Kristol, strateg al republicanilor [i scriitor, [ef de personal pentru fostul vicepre[edinte Dan Quayle [i pre[edinte al Proiectului pentru Viitorul Republican, trimisese un memoriu liderilor republicani din Congres, `ndemn`ndu-i s\ distrug\ reforma s\n\t\]ii. ,,Planul, a scris el, e o serioas\ amenin]are politic\ pentru Partidul Republican, iar distrugerea lui va fi o mare problem\ pentru pre[edinte. Nu aducea obiec]ii planului `n privin]a meritelor sale; el aplica logica politic\ de partid. I-a instruit pe republicani s\ nu negocieze sau s\ fac\ compromisuri. Singura strategie bun\, dup\ p\rerea lui Kristol, era s\ distrug\ planul cu totul. Memoriul nu-i men]iona `ns\ pe milioanele de americani f\r\ asigurare. ~n acord cu memoriul lui Kristol, Jack Kemp [i fostul membru al cabinetului Reagan, William Bennett, au sus]inut GOP1 `ntr-o campanie prin radio [i televiziune care a urm\rit distrugerea reformei s\n\t\]ii. ~n ora[ele mai mari sau mai mici pe care le-am
1 Grand Old Party, epitet folosit pentru Partidul Republican `nc\ din 1880 (n.red.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 324

324

Istorie trqitq

325

vizitat pentru a promova planul, tendin]a era, `n general, de critic\ a reformei din cauza abunden]ei publicit\]ii negative. Memoriul lui Kristol adresat liderilor republicani membri ai Congresului a avut efectul scontat. ~ncep`nd cu alegerile intermediare care se anun]au `n noiembrie, republicanii modera]i ai Congresului, care erau dedica]i reformei, au `nceput s\ se distan]eze de planul administra]iei. Senatorul Dole era cu adev\rat interesat de reforma s\n\t\]ii, dar voia s\ candideze la pre[edin]ie `n 1996. Nu putea s\-i ia lui Bill nici o victorie legislativ\, mai ales dup\ succesele lui legate de buget, legea Brady [i NAFTA1. Ne-am oferit s\ lucr\m cu senatorul Dole la un proiect de lege [i, prin extensie, s\-i acord\m credit. Senatorul sugerase s\ ne prezent\m proiectul de lege, mai `nt`i, [i apoi s\ `ncerc\m un compromis. Dar acest lucru nu s-a `nt`mplat niciodat\. Strategia lui Kristol c`[tiga teren. La fiecare pas `nainte p\rea c\ facem doi pa[i `napoi. Dou\ importante grupuri de afaceri Camera de Comer] [i Asocia]ia Na]ional\ a Produc\torilor `i spuseser\ lui Ira la mijlocul anului 1993 c\ doar una din componentele de baz\ ale legii le era de ajuns, anume mandatul antreprenorului, care urma s\ cear\ `ntreprinderilor cu mai mult de cincizeci de angaja]i s\ ofere asigurare de s\n\tate for]ei lor de munc\. Aceste grupuri de afaceri [tiau c\ majoritatea managerilor care aveau mul]i oameni `n subordine deja ofereau asigur\ri de s\n\tate [i concluzia era c\ mandatul `i va elimina pe cei care lucrau pe cont propriu. Totu[i, p`n\ la sf`r[itul lui martie 1994, c`nd o subcomisie a Camerei a votat 6 la 5 pentru mandatul de antreprenor, aceste dou\ grupuri, presate de republicani [i de oponen]ii reformei, `[i f\cuser\ cunoscute pozi]iile. Mandatul era, `n mod clar, supus controverselor, iar Bill a `nceput s\ fac\ ni[te concesii [i compromisuri cu Congresul. Cu toate c\ el amenin]ase s\ se opun\ prin veto oric\rei legisla]ii care nu includea o acoperire universal\, a ar\tat c\ putea fi de acord cu un proiect mai redus. Aceasta era doar o parte a t`rguielilor naturale care erau de a[teptat `n timpul dezbaterilor parlamentare [i deschidea calea
1 North American Free Trade Association.

Senatului pentru luarea `n considera]ie a propunerii sus]inute de membrii Comisiei de Finan]e, conduse de senatorul Moynihan, de a asigura 95% din americani `n loc de 100%. Nici m\car aceast\ concesie nu ne-a adus mai mul]i sus]in\tori. Dimpotriv\, am pierdut sprijinul multora care erau de partea noastr\ [i care au sim]it c\, dac\ s`ntem de acord cu mai pu]in de 100%, ne p\r\seam, `ntr-un fel, cauza. ~n prim\var\, Dan Rostenkowski a fost pus sub [aptesprezece capete de acuzare pentru `ncercare de a frauda guvernul. Am pierdut, astfel, un aliat de baz\ din Camer\, deoarece, `n cele din urm\, [i-a dat demisia [i a fost condamnat. Dup\ aceasta au urmat ve[tile descurajatoare cum c\ George Mitchell, liderul majorit\]ii din Senat, a decis s\ nu candideze pentru realegere, ceea ce `nsemna c\ democratul cel mai puternic [i principalul sus]in\tor al legii noastre era, de fapt, pe linie moart\. Ne-am dat seama c\ reforma s\n\t\]ii era mult prea sinuoas\ pentru mul]i membri ai Congresului. Dat fiind volumul mare de legi pe care trebuiau s\ le voteze, majoritatea membrilor se concentrau pe legile remise comisiilor din care f\ceau parte [i nu aveau timp s\ afle complica]iile fiec\rei probleme ap\rute `n Camer\ sau `n Senat. Dar am fost surprins\ s\ `nt`lnesc mai mult de un congresman care nu [tia diferen]a dintre Medicare [i Medicaid, ambele asigur\ri de s\n\tate federale. Al]ii nu aveau idee ce fel de acoperire de s\n\tate primeau din partea guvernului. Newt Gingrich, care `n 1995 avea s\ devin\ pre[edintele republican al Camerei, sus]inea `n timpul unei apari]ii `n Meet the Press din 1994 c\ nu avea asigurare de s\n\tate guvernamental\, ci c\ a cump\rat-o de la Blue Cross Blue Shield. De fapt, poli]a lui era una dintre multele oferite angaja]ilor federali prin Planul de asigur\ri de s\n\tate pentru func]ionarii federali. Iar guvernul acoperea 75% din factura lunar\ de patru sute de dolari pentru Gingrich [i al]i membri ai Congresului. Aceast\ lacun\ `n cuno[tin]e a devenit evident\ pentru mine la o `nt`lnire pe care am avut-o `n Capitoliu `ntr-o zi cu un grup de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 326

326

Istorie trqitq

327

senatori. Invitat\ s\ r\spund la `ntreb\rile legate de planul administra]iei, distribuisem o bro[ur\ care s\ fac\ un rezumat a ceea ce propuseser\m. Senatorul Ted Kennedy, unul dintre adev\ra]ii exper]i din Senat `n domeniul s\n\t\]ii [i `n multe alte probleme, se l\sa cu scaunul pe spate c`nd asculta `ntreb\rile puse r`nd pe r`nd de colegii lui. ~n cele din urm\, picioarele din fa]\ ale scaunului s\u au lovit podeaua, iar el a izbucnit: Dac\ arunca]i o privire la pagina treizeci [i patru a materialului prezentat `n rezumat, ve]i g\si r\spunsul la `ntrebare. El cuno[tea din memorie fiecare detaliu inclusiv num\rul paginii. Chiar unul dintre sus]in\torii no[tri a creat probleme. Una dintre cele mai importante organiza]ii `n campania pentru reform\ a fost Asocia]ia American\ a Pensionarilor (AARP). Influentul lobby al cet\]enilor de v`rst\ `naintat\ a `nceput s\ lanseze reclame `n martie 1994, cer`nd Congresului s\ voteze o lege a s\n\t\]ii care avea s\ cear\ asigurare pentru acoperirea re]etelor. AARP era ferm\ `n privin]a prescrierii de medicamente exact `n aceea[i m\sur\ `n care eram [i eu. Cu toate c\ AARP inten]iona s\ ne ajute, felul lor de a face publicitate avea un efect distructiv, deoarece `i f\cea pe oameni s\ cread\ c\ planul nostru nu con]inea un amendament pentru re]ete ceea ce nu era adev\rat. Am muncit din greu pentru a men]ine `mpreun\ for]ele favorabile reformei. Dar puteam ob]ine doar cincisprezece milioane de dolari pentru o campanie de informare public\ [i pentru a recruta oameni care s\ vorbeasc\ despre planul nostru `n toat\ ]ara. Eram cu des\v`r[ire cople[i]i de num\rul mare al celor care ni se opuneau [i care, dup\ calcule estimative, au investit cel pu]in trei sute de milioane de dolari `n campania lor `mpotriva reformei. Distorsiunile produse de industria asigur\rilor au fost at`t de eficiente, `nc`t mul]i americani nu au `n]eles c\ elementele-cheie ale reformei, pe care, de altfel, o sus]ineau, erau, de fapt, `n planul Clinton. Un articol din The Wall Street Journal din 10 martie 1994

rezuma dilema noastr\ `n titlul MUL}I NU-{I DAU SEAMA C| LE PLACE PLANUL CLINTON. Autorul articolului explica faptul c\, `n vreme ce americanii sus]ineau cu t\rie anumite elemente ale planului Clinton, pre[edintele Clinton pierde b\t\lia `n definirea propriei legi privind s\n\tatea. Prin b`lb`ielile publicit\]ii negative la televiziune [i prin critici t\ioase, rivalii reformei ridic\ dubii legate de planul Clinton mai rapid dec`t pre[edintele [i Hillary Rodham Clinton pot s\ explice. Dac\ perechea Clinton nu `nl\tur\ confuzia, elementele majore ale legii lor r\m`n sub semnul `ntreb\rii. ~n timp ce Casa Alb\ era ocupat\ cu reforma s\n\t\]ii [i cu opera]iunea Whitewater, celelalte ]\ri aveau alte probleme. La `nceputul lunii mai, ONU a `nt\rit sanc]iunile asupra juntei militare din Haiti, iar noul val al refugia]ilor haitieni s-a `ndreptat spre ]\rmurile Americii. Ap\rea astfel o criz\ [i Bill a sim]it c\ trebuie s\-l roage pe Al Gore s\-l reprezinte `ntr-o c\l\torie spre Africa de Sud pentru inaugurarea pre[edin]iei lui Nelson Mandela. Tipper [i eu ne-am al\turat lui Al Gore ca membri ai delega]iei Statelor Unite. Eram foarte emo]ionat\ la g`ndul c\ participam la un eveniment at`t de important. ~n anii 80, sus]inusem boicotarea Africii de Sud, sper`nd c\ regimul apartheid va ceda `n fa]a presiunii interna]ionale. ~n ziua `n care Mandela a fost eliberat din `nchisoare, `n februarie 1990, Bill a trezit-o pe Chelsea `nainte de a se lumina ca s\ poat\ urm\ri `mpreun\ acele evenimente dramatice. Am zburat cu avionul timp de [aisprezece ore spre Johannesburg. Tovar\[ii mei de drum n-au dormit toat\ noaptea, juc`nd c\r]i, ascult`nd muzic\ [i vorbind cu extaz despre schimb\rile istorice la care urmau s\ fie martori. Dup\ ce a stat dou\zeci [i [apte de ani `n `nchisoare pentru c\ a complotat `mpotriva regimului de apartheid al guvernului Africii de Sud, Nelson Mandela c`[tigase primele alegeri interrasiale [i devenise primul pre[edinte de culoare. Lupta pentru eliberare din Africa de Sud era profund legat\ de mi[carea pentru drepturi civile din America [i era

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 328

328

Istorie trqitq

329

sus]inut\ de lideri americani de origine african\, dintre care mul]i veneau acum cu noi pentru a-l felicita pe Nelson Mandela. Am aterizat undeva la periferia Johannesburg-ului, un ora[ mare, modern, din ]inuturile centrale aride ale Africii de Sud. ~n seara aceea am v\zut un spectacol la celebrul Market Theatre, unde ani de zile Athol Fugard [i al]i scriitori de scenarii sfidaser\ cenzura guvernului [i descriseser\ agonia apartheid-ului. Dup\ aceea, am fost du[i la o cin\ cu specialit\]i africane asortate, al\turi de carne [i salate. Nu m-am av`ntat prea mult `n m`nc\ruri, cum au f\cut-o Maggie [i ceilal]i care m\ `nso]eau [i care au `ndr\znit s\ guste l\custe pr\jite [i r`me. Delega]ia noastr\ a mers cu ma[inile spre nord, spre capitala Pretoria. Deoarece schimbarea oficial\ a puterii nu se f\cea dec`t dup\ numirea noului pre[edinte, re[edin]a de stat a pre[edintelui era ocupat\ de F.W. de Klerk. ~n diminea]a urm\toare, `n timp ce Al Gore s-a `nt`lnit cu de Klerk [i cu mini[trii lui, Tipper [i cu mine am luat micul dejun cu doamna Marike de Klerk [i cu so]iile oficialilor din Partidul Na]ional. Am stat `ntr-o camer\ cu mobilier de lemn, bogat decorat\ cu ]es\turi [i cu bibelouri din por]elan. O Suzan\ lene[\ din mijlocul unei mese mari rotunde era `nc\rcat\ cu gemuri, p`ine, biscui]i [i ou\ clasicul dejun olandez de ferm\. Cu toate c\ am vorbit despre hran\, copii [i vreme, pretextul nerostit plutea `n aer: `n c`teva ore, lumea `n care locuiau aceste femei avea s\ dispar\ pentru totdeauna. Cincizeci de mii de oameni au participat la ceremonia de `nvestire, un spectacol de s\rb\toare, de u[urare [i reabilitare. Toat\ lumea se minuna de transferul de putere `ntr-o ]ar\ at`t de devastat\ de teama [i de ura rasial\. Colin Powell, membru al delega]iei noastre, a fost mi[cat p`n\ la lacrimi de spectacolul aerian al avia]iei sud africane. Avioanele traversau cerul br\zduindu-l cu ro[u, negru, verde, albastru, alb [i auriu, culorile steagului na]ional. C`]iva ani mai devreme, acelea[i avioane erau un simbol pregnant

al puterii militare a apartheid-ului; acum ele `[i desf\[urau aripile pentru a-l s\rb\tori pe noul lor conduc\tor de culoare. Discursul lui Mandela a denun]at discriminarea rasial\ [i sexual\, dou\ prejudec\]i ad`nc implantate `n societatea african\ [i `n multe alte p\r]i ale lumii. C`nd am p\r\sit ceremonia, l-am v\zut pe reverendul Jesse Jackson pl`ng`nd de bucurie. S-a aplecat spre mine [i mi-a spus: Ai crezut vreodat\ c\ vreunul din noi va tr\i s\ vad\ ziua aceasta? Ne-am `ntors cu tot convoiul de ma[ini la re[edin]a preziden]ial\ [i am g\sit-o transformat\ `n `ntregime. Lungul nostru drum cu ma[ina peste paji[tile [erpuitoare, care cu doar c`teva ore `nainte fusese `n]esat de solda]i `narma]i, era acum plin de tobo[ari `n costume str\lucitoare [i de dansatori de pe tot cuprinsul Africii de Sud. Starea de spirit era degajat\ [i vesel\, ca [i cum aerul se schimbase dup\-amiaza. Am fost pofti]i `n cas\ pentru a bea cocteiluri [i pentru a ne `nt`lni cu zecile de [efi de stat [i cu delega]iile lor. Una dintre preocup\rile mele a fost Fidel Castro. Func]ionarii din Departamentul de Stat m\ avertizaser\ dinainte c\ Fidel Castro voia s\ m\ cunoasc\. Ei mi-au spus s\-l evit cu orice pre], deoarece nu aveam nici o rela]ie diplomatic\ cu Cuba, f\r\ s\ mai lu\m `n calcul embargoul. Nu po]i s\-i str`ngi m`na, mi-au spus ei. Nu po]i s\ vorbe[ti cu el. Chiar dac\ m-a[ fi `nt`lnit din `nt`mplare cu el, grup\rile anti-Castro din Florida ar fi `nnebunit. Adesea `mi aruncam privirile de jur `mprejur `n timpul recep]iei, c\ut`ndu-i `n mul]ime barba stufoas\ [i c\runt\. ~n mijlocul unei conversa]ii fascinante cu un om ca regele Mswati III al Swazilandului, l-am z\rit dintr-o dat\ pe Castro venind spre mine, iar eu m-am `ndreptat repede spre un col] `ndep\rtat al camerei. Era ridicol, dar [tiam c\ o singur\ fotografie, o afirma]ie `nt`mpl\toare sau o `nt`lnire accidental\ ar fi putut deveni subiect de [tiri.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 330

330

Istorie trqitq

331

Pr`nzul a fost servit sub un cort enorm de p`nz\ alb\. Mandela s-a ridicat pentru a se adresa oaspe]ilor. ~mi place foarte mult s\-l aud vorbind `n stilul acela lent, demn, care e `n acela[i timp oficial [i viu, plin de umor de bun\ calitate. A spus formulele conven]ionale de bun venit. Apoi a spus ceva ce m-a umplut de team\ [i de respect: de[i era foarte bucuros s\ g\zduiasc\ at`t de mul]i demnitari, era [i mai bucuros s\ fie al\turi de trei dintre cei care l-au ]inut `n `nchisoarea din Insula Robben [i care l-au tratat cu respect `n timpul deten]iei. El i-a rugat s\ se ridice ca s\-i poat\ prezenta mul]imii. Spiritul s\u generos era stimulator [i `n acela[i timp modest. Luni de zile fusesem preocupat\ de ostilit\]ile de la Washington, de atacurile r\u inten]ionate legate de Whitewater, Vince Foster [i oficiul de c\l\torii. Dar iat\-l pe Mandela care f\cea onorurile pentru cei trei b\rba]i care-l ]inuser\ prizonier. C`nd am ajuns s\-l cunosc mai bine pe Mandela, mi-a explicat c\ `n tinere]e avea un spirit vulcanic. ~n `nchisoare a `nv\]at s\-[i controleze emo]iile pentru a supravie]ui. ~n anii de deten]ie a avut timpul [i motiva]ia necesare pentru a face o introspec]ie ad`nc\ [i a-[i `nfr`nge frica interioar\. Mi-a reamintit c\ recuno[tin]a [i iertarea, care adesea rezult\ din durere [i suferin]\, cer o disciplin\ extraordinar\. ~n ziua `n care deten]ia lui a luat sf`r[it, `mi povestea el, ,,c`nd am ie[it pe u[\ spre poarta care m\ ducea spre libertate, [tiam c\, dac\ nu-mi voi l\sa `n urm\ am\r\ciunea [i ura, a[ fi ca [i r\mas `n `nchisoare. Medit`nd `nc\ la exemplul lui Mandela `n noaptea `n care m-am `ntors din Africa de Sud, m-am al\turat altor cinci foste Prime Doamne la Gala de la National Garden. Am fost pre[edinta de onoare a evenimentului la Gr\dina Botanic\ a Statelor Unite pentru a ajuta la colectarea de fonduri pentru construirea unei noi gr\dini, o amintire vie pe Mall, dedicat\ Primelor Doamne din epoca modern\ [i onor`ndu-le contribu]ia la binele na]iunii. Am fost `nc`ntat\ c\ Lady Bird Johnson a putut s\ vin\. Am corespondat, `n timpul [ederii mele la Casa Alb\, iar ea a fost un corespondent care m-a lini[tit [i m-a sus]inut. Am admirat t\ria ei

discret\ [i gra]ia cu care `[i onorase pozi]ia de Prim\ Doamn\. Ea a `nceput un program de `nfrumuse]are care consta `n plantarea de flori s\lbatice pe mii de mile de-a lungul [oselelor Statelor Unite [i ne-a f\cut s\ apreciem peisajul natural. Datorit\ ac]iunilor ini]iate de Lady Bird, o `ntreag\ genera]ie de americani a `nv\]at un nou respect pentru mediul `nconjur\tor [i a fost inspirat\ s\-l men]in\. Ea a sus]inut [i Head Start, un program de studiu pentru copii handicapa]i. Iar c`nd venea `n campanii, colinda Sudul pentru a-[i ajuta so]ul `n cursa din 1964 `mpotriva lui Barry Goldwater. C`nd Casa Alb\ trecea prin greut\]i, a `n]eles c\ politica preziden]ial\ cerea implicare [i sacrificiu. Cu inteligen]\ [i compasiune, [tia s\ se men]in\ pe pozi]ie `ntr-o lume dominat\ de personalitatea cople[itoare a lui Lyndon Johnson. Fotografiile din seara galei erau ale unor p\str\toare de tradi]ie: Lady Bird, Barbara Bush, Nancy Reagan, Rosalynn Carter, Betty Ford [i eu. Era o imagine deosebit\: toate Primele Doamne aflate `n via]\ st`nd pe scen\ `mpreun\ `n afar\ de una. C`teva luni mai devreme, lui Jackie Kennedy Onassis i se diagnosticase o form\ de cancer care, de[i mortal, evolua lent uneori. Prin urmare, nu putea fi cu noi. Ni se spusese c\ fusese operat\, dar nu [i c`t de repede `i sl\biser\ puterile. Av`nd un caracter puternic, a `ncercat s\ fie discret\ cu starea s\n\t\]ii sale, cum f\cuse `ntotdeauna `n via]\. La 19 mai 1994, Jackie a murit `n apartamentul ei din New York, cu Caroline, John [i Maurice l`ng\ ea. ~n diminea]a urm\toare, devreme, am mers `n Gr\dina Jacqueline Kennedy, dincolo de colonadele de est ale Casei Albe, pentru a ne `mp\rt\[i g`ndurile cu c`]iva oameni de pres\, personal [i prieteni. Bill i-a recunoscut contribu]ia la binele ]\rii, iar eu am vorbit despre devotamentul ei fa]\ de copii [i nepo]i: Ea a explicat c`ndva importan]a faptului de a-]i petrece timpul cu familia [i a spus: Dac\ [tii cum s\-]i cre[ti copiii, nu cred c\ altceva conteaz\ mai mult. Am fost `ntru totul de acord.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 332

332

Istorie trqitq

333

Am participat la funeraliile ei din New York la biserica romano-catolic\ St. Ignatius de Loyola [i apoi am luat avionul spre Washington cu familia [i cu prietenii apropia]i. Bill ne-a luat de la aeroport [i a venit cu noi la morm`nt, unde Jackie a fost `ngropat\ al\turi de pre[edintele John F. Kennedy, b\ie]elul ei Patrick, [i o fiic\ f\r\ nume, n\scut\ moart\. Dup\ slujba de la cimitir am mers cu clanul extins al familiei Kennedy la casa din apropiere a lui Ethel Kennedy, Hickory Hill. Dou\ s\pt\m`ni mai t`rziu, John F. Kennedy Jr. ne-a trimis, mie [i lui Bill, o scrisoare de m`n\ pe care am apreciat-o `n mod deosebit: Vreau ca am`ndoi s\ `n]elege]i c`t de mult a `nsemnat pentru mama prietenia cu voi, scria el. ,,De c`nd a p\r\sit Washingtonul ea a rezistat doar men]in`nd aceast\ leg\tur\ emo]ional\ cu voi sau cu solicit\rile institu]ionale datorate faptului c\ era o fost\ Prim\ Doamn\. Asta, datorit\ amintirilor retr\ite [i dorin]ei de a rezista `ntr-un rol de-o via]\ care nu i se potrivea `ntocmai. Totu[i, p\rea pe deplin fericit\ c\ `[i putea permite s\ `[i retr\iasc\ via]a prin dumneavoastr\. A ajutat-o foarte mult, fie c\ discuta despre riscurile de a cre[te copii `n acele `mprejur\ri (riscant, `ntr-adev\r), fie poate fiindc\ erau multe asem\n\ri `ntre pre[edin]ia dumneavoastr\ [i cea a tat\lui meu. La `nceputul lui iunie 1994, Bill [i eu am c\l\torit `n Anglia pentru a comemora a cincizecea aniversare a debarc\rii `n Normandia, care a condus spre finalul celui de Al Doilea R\zboi Mondial `n Europa. Maiestatea sa, regina Elisabeta a II-a, ne-a invitat s\ petrecem noaptea pe iahtul regal HMS Britannia [i am fost emo]ionat\ la g`ndul de a cunoa[te familia regal\. ~l `nt`lnisem pe prin]ul Charles cu un an `n urm\, la o mic\ serat\ g\zduit\ de familia Gore. Era `nc`nt\tor, cu un spirit iute [i cu autoironie. C`nd Bill [i eu am urcat pe Britannia, am fost condu[i la regin\, la prin]ul Philip [i la regina-mam\ care ne-au `nt`mpinat oferindu-ne ceva de b\ut. C`nd am prezentat-o pe organizatoarea vizitei mele, Kelly

Craighead, regina-mam\ ne-a surprins `ntreb`nd-o pe Kelly dac\ i-ar pl\cea s\ r\m`n\ pe iaht s\ cineze cu ea [i cu c`]iva aghiotan]i tineri ai reginei. Kelly a spus c\ ar fi `nc`ntat\, dar c\ trebuia s\ vad\ dac\ `[i poate p\r\si atribu]iile. Kelly m-a urmat `n cabin\ [i m-a `ntrebat ce s\ fac\. I-am spus c\ trebuie s\ r\m`n\ f\r\ discu]ie. Putea altcineva s-o `nlocuiasc\ la dineul oficial din acea sear\ cu regina [i cu prin]ul Philip. S-a gr\bit s\-i spun\ unuia dintre aghiotan]i, dar s-a `ntors speriat\ pentru c\ i se spusese c\ trebuia s\ aib\ ]inut\ oficial\ pentru dineu. Costumul ei negru nu se potrivea. Mi-am scos toate hainele elegante [i am ajutat-o pe Kelly s\ aleag\ o `mbr\c\minte potrivit\ pentru cina cu regina-mam\. La dineul cel mare, am stat `ntre prin]ul Philip [i prim-ministrul John Major, `n capul mesei, care era destul de lung\ pentru a `nc\pea to]i regii, reginele, prim-mini[trii [i pre[edin]ii prezen]i. De pe platforma ridicat\, m-am uitat la camera mare, aglomerat\. Peste cinci sute de oaspe]i s-au adunat pentru a comemora alian]a anglo-american\ victorioas\ `n Ziua Z. ~ntre ei se aflau fosta prim-ministru Margaret Thatcher, a c\rei carier\ am urm\rit-o cu mult interes, Mary Soames, fiica `n via]\ a lui Churchill, [i nepotul s\u Winston, fiul Pamelei Harriman. Era u[or s\ intri `n vorb\ cu Major. Mi-a f\cut pl\cere s\ stau de vorb\ cu el despre personalit\]ile din mul]ime [i s\-l ascult c`nd vorbea despre teribilul accident de ma[in\ avut `n tinere]e, c`nd a muncit `n Nigeria. Fusese imobilizat timp de c`teva luni [i `[i revenise dup\ o perioad\ de recuperare lung\ [i dureroas\. Prin]ul Philip, un om cu o conversa]ie foarte rafinat\, [i-a `mp\r]it cu grij\ timpul `ntre mine [i doamna din cealalt\ parte, Maiestatea sa regina Paola a Belgiei. F\c`nd pauze la momentul potrivit, el `[i `ntorcea capul de la ea la mine [i din nou la ea c`nd vorbea despre marin\ [i istoria navei Britannia. Regina, care st\tea l`ng\ Bill, purta o coroan\ cu diamante str\lucitoare care sc`nteiau c`nd d\dea din cap [i r`dea la ceea ce `i spunea Bill. ~nf\]i[area, polite]ea [i rezerva ei mi-au amintit de mama. Am o mare admira]ie

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 334

334

Istorie trqitq

335

[i simpatie pentru modul `n care s-a achitat de obliga]iile pe care [i le-a luat ca t`n\r\ femeie dup\ moartea tat\lui s\u. Era greu pentru mine, care aveam o experien]\ mult mai limitat\, s\-mi imaginez cum a reu[it s\-[i men]in\ atitudinea impun\toare [i s\-[i asume un rol at`t de `nalt decenii `ntregi `n vremuri at`t de dificile [i de schimb\toare. C`nd Chelsea avea nou\ ani, Bill [i cu mine am luat-o cu noi `ntr-o scurt\ vacan]\ la Londra. Tot ce a vrut s\ fac\ a fost s\ se `nt`lneasc\ cu regina [i cu prin]esa Diana, dar n-am putut s\ aranj\m atunci acest lucru. Am luat-o totu[i la o expozi]ie despre istoria tuturor regilor [i reginelor Angliei. A studiat cu aten]ie tot ce a v\zut, petrec`nd aproape o or\ s\ citeasc\ descrierea fiec\rui monarh [i apoi a luat-o de la cap\t. C`nd a terminat, mi-a zis: Mami, cred c\ e o treab\ foarte grea s\ fii rege sau regin\. ~n diminea]a de dup\ grandiosul nostru dineu, am `nt`lnit-o pe prin]esa Diana pentru prima dat\ la Drumhead Service, o ceremonie religioas\ tradi]ional\ pentru for]ele armate angajate, moment la care trupele nu pot fi retrase din b\t\lie. Ceremonia a fost ]inut\ pe domeniile Bazei Regale de Marin\, un loc `nconjurat de gr\dini care se `ntindeau de-a lungul unei esplanade la ocean. Printre veterani [i spectatori se afla Diana, cu un aer `nstr\inat, de[i nu divor]ase `nc\ de Charles. A venit singur\ la ceremonie. Am privit-o c`nd a salutat mul]imea de suporteri care, `n mod clar, o iubeau foarte mult. Era o prezen]\ captivant\. Deosebit de frumoas\, atr\gea oamenii cu privirea ei, aplec`ndu-[i capul pentru a-i saluta `n timp ce-[i ridica privirea. Radia via]\ [i o oarecare vulnerabilitate pe care am g\sit-o sf`[ietoare. Cu toate c\ nu prea aveam timp de stat de vorb\ `n timpul acestei vizite, am ajuns s-o cunosc [i s\-mi plac\. Diana era o femeie chinuit\ de obliga]ii [i interese, dar voia cu adev\rat s\ aib\ o contribu]ie, s\ fac\ astfel `nc`t via]a ei s\ aib\ o `nsemn\tate. A devenit un sus]in\tor al luptei `mpotriva SIDA [i a eradic\rii minelor antipersonal. Era [i o mam\ devotat\ [i, de fiecare dat\ c`nd ne `nt`lneam, discutam problema educ\rii copiilor pentru via]a public\.

Mai t`rziu, `n dup\-amiaza aceea, am urcat pe Britannia [i am navigat spre Canalul M`necii, unde ne-am al\turat unui lung [ir de nave, inclusiv Jeremiah OBrien, unul dintre vasele folosite de guvernul Statelor Unite pentru a furniza provizii Angliei `n timpul r\zboiului. Am fost transfera]i pe George Washington, un portavion ancorat departe de ]\rmul Fran]ei. Aceasta a fost prima mea vizit\ `ntr-un ora[ plutitor, cu o popula]ie de [ase mii de marinari [i pu[ca[i marini. ~n timp ce Bill `[i concepea discursul pe care urma s\-l rosteasc\ a doua zi, am f\cut o plimbare pe puntea de zbor, una dintre cele mai periculoase sta]ii de lucru din For]ele Armate. Imagina]i-v\ curajul [i antrenamentul de care ai nevoie pentru a decola [i a ateriza cu un avion cu reac]ie pe acel t\r`m plutitor american din mijlocul oceanului. Din cabina c\pitanului, aflat\ deasupra pun]ii, am privit portavionul enorm [i am `n]eles puterea pe care o reprezenta. Am luat cina `n buc\t\ria vaporului, care avea m\rimea unui bufet cu autoservire, `mpreun\ cu c`]iva membri ai echipajului, dintre care majoritatea p\reau s\ aib\ optsprezece-nou\sprezece ani. Cu cincizeci de ani `nainte, tineri de v`rsta lor invadaser\ ]\rmurile Normandiei `n Ziua Z. Cu toate c\ citisem cartea lui Stephen Ambrose, Ziua Z, nu eram preg\tit\ pentru `n\l]imea st`ncilor care au trebuit escaladate de for]ele aliate ce s-au luptat s\ ajung\ pe ]\rmuri `n 6 iunie 1944. Pointe-du-Hoc p\rea impenetrabil [i i-am ascultat cu respect pe veteranii care-l escaladaser\. Rela]ia lui Bill cu milit\ria nu fusese prea bun\, a[a c\ a vorbit mult despre Ziua Z. Ca [i mine, s-a opus R\zboiului din Vietnam, consider`nd c\ nu are nici o baz\ [i c\ e greu de c`[tigat. Datorit\ muncii lui `n timpul colegiului pentru senatorul Fulbright cu Comisia pentru Rela]ii Externe a Senatului, la sf`r[itul anilor 60, el [tia atunci ceea ce acum [tim to]i: guvernul Statelor Unite a indus `n eroare publicul `n leg\tur\ cu amploarea implic\rii noastre, puterea alia]ilor vietnamezi, incidentul din Golful Tonkin, succesul strategiei noastre militare, cifra mor]ilor [i alte date care au prelungit conflictul [i au sacrificat multe vie]i. Bill a `ncercat s\ explice

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 336

336

Istorie trqitq

337

presim]irile lui `n leg\tur\ cu r\zboiul `ntr-o scrisoare c\tre decanul Universit\]ii din Arkansas, `n 1969. ~n hot\r`rea de a se retrage din program [i de a l\sa totul `n voia sor]ii, el a descris lupta interioar\ pe care mul]i tineri au dus-o `ntre dragostea de ]ar\ [i recrutarea `ntr-un r\zboi pe care nu-l puteau sus]ine. C`nd l-am `nt`lnit pe Bill prima oar\, am vorbit ne`ncetat despre r\zboiul din Vietnam, despre obliga]iile contradictorii pe care le-am sim]it ca tineri americani care ne iubeam ]ara, dar ne opuneam acelui r\zboi. Am`ndoi [tiam angoasa acelor vremuri [i fiecare din noi a avut prieteni care au fost `nscri[i pe liste, recruta]i, au rezistat sau au obiectat ferm. Patru dintre colegii de clas\ ai lui Bill din liceul din Hot Springs au fost uci[i `n Vietnam. {tiam c\ Bill respecta serviciul militar, c\ s-ar fi `nrolat el `nsu[i dac\ ar fi fost solicitat [i c\ ar fi participat bucuros [i la Al Doilea R\zboi Mondial, un r\zboi ale c\rui scopuri erau foarte clare. Dar Vietnamul a testat mintea [i con[tiin]a multora din genera]ia mea, deoarece p\rea contrar intereselor [i valorilor na]ionale americane. Ca primul pre[edinte modern care s-a maturizat `n timpul R\zboiului din Vietnam, Bill a dus cu sine la Casa Alb\ sentimentele ambigue ale ]\rii fa]\ de r\zboi. {i credea c\ a venit timpul pentru reconcilierea `ntre americani [i pentru deschiderea unui nou capitol de cooperare cu fostul du[man. Cu sprijinul multor veterani ai R\zboiului din Vietnam care lucrau la Congres, `n 1994 Bill a ridicat embargoul american impus Vietnamului [i, un an mai t`rziu, a normalizat rela]iile `ntre cele dou\ ]\ri. Guvernul vietnamez a continuat s\ fac\ eforturi sincere pentru a-i depista pe solda]ii americani da]i disp\ru]i sau f\cu]i prizonieri [i, `n 2000, Bill avea s\ fie primul pre[edinte american care s\ pun\ piciorul pe p\m`nt vietnamez dup\ ce trupele SUA au p\r\sit ]ara `n 1975. Ac]iunile lui diplomatice curajoase au adus tribut pentru mai mult de 58 000 de americani care [i-au sacrificat via]a `n junglele din sud-estul Asiei [i au ajutat ]ara noastr\ s\ vindece o ran\ veche [i s\ g\seasc\ o cale de comunicare `ntre noi [i poporul vietnamez.

Una dintre primele provoc\ri preziden]iale a devenit promisiunea f\cut\ `n timpul campaniei de a-i l\sa pe homosexuali [i pe lesbiene s\ satisfac\ serviciul militar, at`ta timp c`t orientarea lor sexual\ nu compromitea `n nici un fel performan]ele [i coeziunea unit\]ilor. Am fost de acord cu pozi]ia de bun sim] c\ disciplina [i codul militar ar trebui s\ fie foarte strict [i categoric `mpotriva comportamentului, nu a orient\rii sexuale. Problema a ap\rut `n 1993 [i a devenit c`mpul de lupt\ `ntre convingeri ferm opuse. Cei care sus]ineau c\ homosexualii serviser\ cu distinc]ie `n fiecare r\zboi din istoria noastr\ [i c\ trebuia s\ li se permit\ s\ fac\ acest lucru se aflau `n net\ minoritate printre membrii for]elor armate [i ai Congresului. Opinia public\ era mai clar `mp\r]it\, dar, cum se `nt`mpl\ adesea, cei care se opuneau schimb\rii erau mai fermi [i se f\ceau mai clar auzi]i dec`t cei care erau pentru. M-a deranjat ipocrizia. Cu doar trei ani `n urm\, `n timpul R\zboiului din Golf, solda]ii cunoscu]i ca homosexuali at`t b\rba]i, c`t [i femei au fost trimi[i la lupt\ pentru c\ se [tia c\ ]ara avea nevoie de ei pentru a-[i `ndeplini misiunea. Dup\ ce r\zboiul s-a sf`r[it, c`nd presta]ia lor nu a mai fost de folos, au fost `nl\tura]i din cauza orient\rii lor sexuale, ceea ce mi se p\rea inadmisibil. Bill [tia c\ o atare atitudine nu aducea capital politic, dar `l deranja c\ nu putea s\-l coving\ pe [eful de Stat Major s\ accepte realitatea c\ homosexualii [i lesbienele au servit, servesc [i vor servi `n armat\ [i s\ determine o schimbare de viziune care ar m\ri standardele de bun\ comportare pentru to]i. Dup\ ce at`t Camera, c`t [i Senatul [i-au exprimat opozi]ia prin veto, Bill a convenit un compromis: Nu `ntreba, nu spune. Conform acestei politici, unui superior i se interzice s\-l `ntrebe pe un soldat dac\ este sau nu homosexual. Dac\ `ntrebarea e pus\, nu exist\ obliga]ia de a r\spunde. Dar aceast\ politic\ n-a func]ionat. Cei suspecta]i a fi homosexuali s`nt `nc\ b\tu]i sau h\r]ui]i, iar num\rul celor respin[i de la `nrolare pentru aceast\ problem\ a crescut, de fapt. ~n anul 2000, cel mai apropiat aliat al nostru, Marea Britanie, [i-a

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 338

338

Istorie trqitq

339

schimbat politica pentru a permite homosexualilor s\ participe la serviciul militar, [i acest lucru nu a generat nici o problem\; Canada a ridicat interdic]ia privind homosexualii `n 1992. Noi, ca societate, mai avem mult p`n\ s\ ajungem acolo. A[ vrea doar ca opozi]ia s\-l asculte pe Barry Goldwater, o oglind\ a drepturilor americane [i un declarat sus]in\tor al drepturilor homosexualilor, pe care le consider\ congruente cu principiile lui conservatoare. Legat de aceast\ problem\ a homosexualilor `n armat\, a spus: Nu trebuie s\ fii impecabil pentru a lupta [i a muri pentru ]ar\. Trebuie doar s\ ]inte[ti impecabil. Bill s-a adresat veteranilor americani din genera]ia p\rin]ilor no[tri, `n discursul rostit la Colleville-sur-Mer, la cimitirul american din Normandia pentru solda]ii celui de Al Doilea R\zboi Mondial. S`ntem copiii sacrificiului vostru, a spus el. Ace[ti bravi americani s-au al\turat armatei [i lupt\torilor din Rezisten]\ ai Marii Britanii, Norvegiei, Fran]ei, Belgiei, Olandei, Danemarcei [i ai celorlal]i care s-au opus nazismului [i au `nt\rit o alian]\ istoric\ ce continua s\ lege Statele Unite [i Europa o jum\tate de secol mai t`rziu. Genera]ia de aur a `n]eles c\ americanii [i europenii erau uni]i `ntr-o ac]iune comun\, una care a condus la victoria `n R\zboiul Rece [i a ajutat la r\sp`ndirea libert\]ii [i a democra]iei pe c`teva continente. Dat\ fiind situa]ia incert\ a lumii de ast\zi, leg\turile istorice ale Americii cu Europa, at`t de evidente pe aceste ]inuturi normande, r\m`n o cheie pentru securitate global\, prosperitate [i speran]\ de pace. Discursul lui Bill de comemorare a Zilei Z a fost `n mod deosebit emo]ionant pentru el, deoarece primise de cur`nd o copie a dosarelor militare ale tat\lui s\u [i a istoriei unit\]ii lui, care participase la invazia Italiei. Urm\rind istoria serviciului militar al tat\lui s\u `n c`teva ziare, Bill a primit o scrisoare de la un b\rbat din New Jersey care emigrase din Nettuno, Italia. ~n tinere]e, se `mprietenise cu un soldat american care lupta `n unit\]ile de motorizate invadatoare. Soldatul, care `l `nv\]ase pe t`n\r s\ repare

ma[ini [i camioane, era tat\l lui Bill, William Blythe. Bill a fost emo]ionat s\ aud\ toate acestea despre tat\l lui [i s-a sim]it legat de acel soldat [i de tat\l pe care nu apucase s\ `l cunoasc\ de vreme ce `ncerca s\ exprime recuno[tin]a genera]iei noastre pentru tot ceea ce el [i alte milioane de oameni au f\cut pentru na]iunea noastr\ [i pentru lume. C\l\toria aceea a fost emo]ionant\ [i pentru mine. Voiam ca pre[edin]ia lui Bill s\ fie `ncunuat\ de succes nu doar pentru c\ el era so]ul meu [i `l iubeam, ci [i pentru c\ `mi iubeam ]ara [i credeam c\ el este omul potrivit s-o conduc\ la sf`r[itul secolului XX.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 340

Istorie trqitq

341

PAUZA DE LA MIJLOCUL MANDATULUI


Aretha Franklin a ]inut un concert `n Rose Garden `ntr-o noapte de neuitat, `n iunie, ca parte a seriei de spectacole date de Casa Alb\, ulterior televizate. Ea s-a plimbat ca o regin\ printre mesele invi]atilor, care o priveau extazia]i c`nd c`nta din repertoriul gospel [i soul `mpreun\ cu c`nt\re]ul Lou Rowls. Apoi a trecut la melodii de spectacol [i s-a aplecat spre Bill, care se leg\na `n scaun [i c`nta: Z`mbe[te, ce rost are s\ pl`ngi... Zece zile mai t`rziu, Robert Fiske a prezentat rezultatele preliminarii ale investiga]iei rapide f\cute `n cazul Whitewater: mai `nt`i, nimeni din Casa Alb\ sub administra]ia Clinton sau din Departamentul de Trezorerie nu a `ncercat s\ influen]eze ancheta RTC. ~n al doilea r`nd, Fiske a ajuns la aceea[i p\rere cu FBI-ul [i cu poli]ia, c\ moartea lui Vince Foster a fost o sinucidere. A ajuns apoi la concluzia c\ nu exista nici o dovad\ c\ sinuciderea lui avea vreo leg\tur\ cu Whitewater. Spre disperarea multor republicani de dreapta, care alimentaser\ pe fa]\ specula]iile despre moartea lui Vince, Fiske nu a f\cut nici o acuza]ie. C`]iva comentatori conservatori [i membri ai Congresului, cum era senatorul republican de Carolina de Nord, Lauch Faircloth, au vrut s\-l `ndep\rteze pe Fiske. Ironia sor]ii, `n ziua `n care rezultatele lui Fiske au fost f\cute publice, so]ul meu i-a

netezit calea spre `nlocuire semn`nd re`nnoirea legii Procurorului Independent pe care i-o trimisese Congresul. Era ceva ce promisese s\ fac\ [i s-a ]inut de cuv`nt. Din cauza criticii republicane din ce `n ce mai intense la adresa lui Fiske, eu obiectasem la semnarea hot\r`rii, dac\ numirea lui Fiske nu avea o acoperire legal\. M\ temeam c\ republicanii [i alia]ii lor din serviciul judiciar, condu[i de William Rehnquist, vor g\si o modalitate de a-l `ndep\rta pe Fiske, deoarece era impar]ial [i expeditiv. Lloyd Cutler avea acelea[i temeri. El `l `nlocuise pe Bernie Nussbaum `n func]ia de consilier al Casei Albe. Lloyd e unul dintre cei mai mari oameni ai Washingtonului, fost consilier al pre[edintelui Carter [i `ndrum\tor al multor lideri politici. Avocat de prim\ clas\, a ajutat la construirea uneia dintre cele mai prestigioase firme de avocatur\ din America. C`nd i-am vorbit despre temerile mele, mi-a spus s\ nu m\ `ngrijorez. Lloyd, un adev\rat gentleman, a considerat ca avea de-a face cu oameni care aveau acelea[i maniere [i chiar mi-a spus c\ [i-ar m`nca p\l\ria dac\ Fiske ar fi `nlocuit. Conform noii legi care acum intra `n vigoare, procurorul independent trebuia ales de o Divizie special\, format\ din trei judec\tori federali, ale[i de pre[edintele Cur]ii Supreme. Rehnquist `l alesese cu grij\ pe David Sentelle, un republican ultraconservator din Carolina de Nord, pentru a conduce Divizia special\. Dup\ cum relatau [tirile, judec\torul Sentelle a fost v\zut la mijlocul lunii iulie lu`nd pr`nzul cu Faircloth [i cu senatorul Jesse Helms, unul dintre criticii `nd`rji]i ai so]ului meu. Poate a fost o coinciden]\; Sentelle a pretins mai t`rziu c\ erau doar vechi prieteni [i discutau despre probleme de prostat\. Dar `n 5 august, c`teva s\pt\m`ni dup\ acel pr`nz, Divizia special\ a anun]at numirea unui nou procuror independent. Robert Fiske era dat afar\, locul lui fiind luat de Kenneth Starr. Starr era un republican de patruzeci [i opt de ani, fost judec\tor la cur]i de apeluri, devenit [ef al contenciosului `n timpul primei

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 342

342

Istorie trqitq

343

administra]ii Bush o cale tradi]ional\ c\tre Curtea Suprem\. A fost partener la Kirkland [i Ellis, o firm\ de avocatur\ profitabil\, care ap\ra companiile de tutun. Starr era un conservator convins; spre deosebire de Fiske, n-a fost niciodat\ procuror. ~[i exprimase categoric p\rerea despre procesul Paulei Jones, ap\r`nd la televiziune `n prim\vara aceea, pentru a sus]ine `ndrept\]irea lui Jones de a-l da `n judecat\ pe pre[edinte [i `ndemn`nd la rezolvarea urgent\ a acestui caz. De asemenea, se oferise s\ scrie o interven]ie `n favoarea ei. Pornind de la datele acestor conflicte de interese, cinci fo[ti pre[edin]i ai Asocia]iei Baroului American au sugerat `ndep\rtarea lui Starr din func]ia de procuror independent. Ei au conceput, de asemenea, o declara]ie, prin care puneau sub semnul `ntreb\rii competen]a celor trei judec\tori care `l selectaser\. Alegerea lui Starr a `ncetinit considerabil progresul investiga]iilor. Majoritatea oamenilor din echipa lui Fiske au demisionat, `n loc s\ lucreze pentru el. Starr nu a vrut s\-[i abandoneze practica judec\toreasc\, a[a cum a f\cut-o Fiske, [i astfel lucra cu jum\tate de norm\; Starr nu avea deloc experien]\ `n drept penal, a[a c\ `nv\]a `nc\. ~n ciuda `mputernicirii din statut, conform c\reia conducea o investiga]ie `ntr-un mod prompt, responsabil [i eficient, Starr nu a stabilit niciodat\ un orar [i nici nu a ar\tat vreo grab\, spre deosebire de Fiske, care inten]ionase s\ termine investiga]ia p`n\ la sf`r[itul anului 1994. Scopul lui Starr p\rea s\ fie de la `nceput acela de a p\stra problema `n actualitate cel pu]in p`n\ la alegerile din 1996. Din cauza acestor conflicte de interese care cauzau probleme [i a semnalelor de alarm\ timpurii, era clar c\ Starr `l `nlocuia pe Fiske nu pentru a continua o investiga]ie independent\, ci pentru scopuri partizane. Am [tiut de la `nceput care aveau s\ fie problemele, dar [i c\ nu puteam s\ fac nimic `n aceast\ privin]\. Trebuia totu[i s\ am `ncredere `n sistemul nostru de justi]ie [i s\ sper la ce e mai bine. I-am amintit totu[i lui Lloyd Cutler de oferta lui de a-[i m`nca p\l\ria [i i-am sugerat s\-[i aleag\ una din fibre naturale.

Politica partizan\ nu era ceva nou la Washington; se datora zonei. Dar descurajator [i r\u pentru ]ar\ era politica de distrugere personal\ campanii viscerale, r\u inten]ionate, care vizau ruinarea vie]ii oamenilor politici. Pe tot parcursul prim\verii [i al verii, invita]i de dreapta ai posturilor de radio cu acoperire na]ional\ `[i provocau ascult\torii cu inven]ii `nfrico[\toare legate de Washington. Rush Limbaugh le-a spus, printre altele, celor dou\zeci de milioane de ascult\tori radio ai s\i c\ Whitewater are leg\tur\ cu reforma pentru s\n\tate. Iar eu am `n]eles `n cele din urm\ c\, `ntr-adev\r, avea. Investiga]ia Whitewater aflat\ `n plin\ desf\[urare, `n ciuda descoperirilor lui Fiske, urm\rea subminarea cu orice pre] a planurilor de progres. Limbaugh [i al]ii nu au prea criticat con]inutul Legii S\n\t\]ii sau orice alt\ politic\ pe care au introdus-o democra]ii. Dac\ ai crede tot ce s-a auzit la radio `n 1994, ai ajunge la concluzia c\ pre[edintele era comunist, iar Prima Doamn\ o uciga[\ [i c\ `mpreun\ complotau pentru a deposeda popula]ia de arme, pentru a o face s\ renun]e la medicul de familie (dac\ aveau) `n favoarea unui sistem de s\n\tate socialist. ~ntr-o dup\-amiaz\ de la sf`r[itul lui iulie, la Seattle, am intrat `n ora[ `nso]ind convoiul de propagand\ a reformei `n sistemul s\n\t\]ii. Inspira]i de Freedom Riders care c\l\toreau cu autobuzul prin Sud la `nceputul anilor 60, pentru a r\sp`ndi mesajul elimin\rii discrimin\rii rasiale, sus]in\torii reformei pentru s\n\tate au organizat tururi ale ]\rii cu autobuze, `n vara anului 1994. Ideea a fost de a se face propagand\ planului pentru s\n\tate la nivelurile cele mai de jos [i de a aduna mul]imile de pe Coasta de Vest p`n\ la Washington, ar\t`nd Congresului c\ existau sus]in\tori ai legii. Am `nceput `n Portland, Oregon, unde am trimis primele trupe de propagandi[ti. A fost un eveniment animat, `n ciuda caniculei [i a celor str`n[i `n locul unde ne desf\[uram campania, care organizaser\ o manifesta]ie de protest. C`nd autobuzele au plecat, dintr-un mic avion s-a desf\[urat un banner pe care scria: Fi]i aten]i la caravana mincinoas\! Era o ac]iune costisitoare.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 344

344

Istorie trqitq

345

Invita]ii posturilor locale [i na]ionale `i incitaser\ toat\ s\pt\m`na pe cei care erau `mpotriva noastr\. Unul dintre ei i-a sf\tuit pe ascult\tori s\ vin\ [i s\-i arate lui Hillary ce credeau despre mine. Chemarea la arme a atras sute de sus]in\tori ferven]i ai dreptei: sus]in\tori rezervi[ti, cei care protestau `mpotriva taxelor, angaja]i din clinici. Cel pu]in jum\tate din cei 4 500 de oameni care au venit s\-mi asculte discursul erau protestatari. Serviciul Secret m-a avertizat c\ ar putea ap\rea probleme. Pentru prima oara am fost de acord s\ port vest\ antiglon]. P`n\ atunci m\ obi[nuisem cu constanta prezen]\ a securit\]ii, cu ideea c\ discu]iile mele intime erau ascultate de angaja]ii Serviciului Secret, care uneori p\reau c\ [tiu mai multe despre mine [i familia mea dec`t [tiau cei mai apropia]i prieteni. {i m\ mai `ndemnaser\ s\ evit anumite locuri sau s\ port veste de protec]ie; acum, pentru prima oar\, le-am luat `n seam\ avertismentele. A fost una dintre pu]inele d\]i c`nd m-am sim]it `ntr-un pericol fizic adev\rat. ~n timpul mitingului, de abia `mi auzeam vocea din cauza huiduielilor [i a protestelor. Dup\ ce mi-am terminat discursul, protestatarii s-au adunat `n jurul limuzinei. Din ma[in\ vedeam o mul]ime de b\rba]i de dou\zeci-treizeci de ani. N-o s\ uit niciodat\ privirea din ochii lor [i gurile deformate de ]ipetele `ndreptate `mpotriva mea, `n timp ce agen]ii de ordine `ncercau s\-i `ndep\rteze. Serviciul Secret a f\cut c`teva arest\ri `n ziua aceea [i a confiscat dou\ arme [i un cu]it ascunse de cei din mul]ime. Nici `nt`mpl\tor [i nici spontan, acest protest era parte a unei campanii foarte bine organizate de a `ntrerupe cursa convoiului de autobuze [i de a-i neutraliza mesajul, dup\ cum au observat jurnali[tii David Broder [i Haynes Johnson. ~n orice loc se opreau autobuzele, erau `nt`mpinate de demonstran]i. Protestele erau evident sponsorizate de un grup de interese politice cu un nume care suna bine Cet\]eni pentru o Economie S\n\toas\ (CES). Reporterii au descoperit `n cele din urm\ [i au dest\inuit faptul c\ CES a lucrat m`n\ `n m`n\ cu biroul de la Washington al lui Newt Gingrich.

{i, dup\ cum au scris Broder [i Johnson `n cartea lor The System, generosul sponsor din spatele grupului nu era altul dec`t singuraticul, dar tot mai activul Richard Mellon Scaife, miliardarul cu orient\ri de dreapta care finan]a [i Proiectul Arkansas. C`nd ne-am `ntors la Washington dup\ c\l\toria cu autobuzul, am continuat s\ `ncerc\m s\ ajungem la un compromis cu republicanii din Congres, privitor la anumite aspecte ale reformei. L-am admirat pe senatorul John Chafee de Rhode Island pentru verticalitatea principiilor sale [i pentru stilul lui decent; fusese sus]in\tor al reformei `nc\ de la apari]ie [i un pledant pentru acoperire universal\. Senatorul Chafee lucrase cu colegii lui republicani la dezvoltarea propriei propuneri [i spera c\, `mbin`nd planul lui cu al nostru, va aduna suficien]i partizani din ambele tabere pentru a putea aproba legea. Chafee a f\cut eforturi eroice de a construi o punte peste pr\pastia dintre republicani [i democra]i, men]in`ndu-[i efortul chiar c`nd a devenit singurul republican care lupta `nc\ pentru reform\. ~n cele din urm\, [i el [i-a abandonat cauza. F\r\ singurul suporter republican, reforma pentru s\n\tate era ca un pacient pe moarte c\ruia i se d\dea ultima `mp\rt\[anie. Chiar [i a[a, am f\cut un ultim efort de a-i aduce pe republicani la un compromis. Senatorul Kennedy l-a presat pe Chafee `nc\ o dat\, `ns\ f\r\ nici un rezultat. La o `nt`lnire fierbinte de la Casa Alb\, c`]iva dintre consilierii lui Bill sus]ineau c\ trebuia s\ se adreseze public na]iunii [i s\-i explice cum conducerea republican\ `ncercase s\ discrediteze reforma. Putea vorbi despre `ncerc\rile lui de a realiza un consens [i putea `ntreba de ce Dole, Gingrich [i al]ii nu erau dornici s\ vin\ la masa tratativelor. Mesajul lui ar fi fost o provocare preziden]ial\ la adresa Congresului, care s\ rezolve problema. Alt grup argumenta vehement c\ era mai prudent s\ lase legea la o parte, f\r\ a se mai face caz. ~nainte de alegeri, credeau c\ nu aveam nevoie de alt\ controvers\ [i `[i f\ceau griji c\ interven]ia pre[edintelui ar atrage [i mai mult aten]ia asupra e[ecului politic.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 346

346

Istorie trqitq

347

Eu credeam c\ ]ara trebuia s\-l vad\ pe pre[edinte lupt`ndu-se, chiar dac\ era s\ piard\, [i c\ ar trebui s\ `ncerc\m s\ ob]inem sus]inerea Senatului. Compromisul Comisiei de Finan]e se votase `n afara comisiei [i senatorul Mitchell, ca lider al majorit\]ii, putea s\ aduc\ problema `n discu]ie `n mod direct. Chiar dac\ strategia respectiv\ a fost obstruc]ionat\ de republicani, dup\ cum preziseser\ c`]iva din tab\ra noastr\, am crezut c\ situa]ia ar putea fi `n favoarea noastr\. Membrii Congresului ar fi mai r\spunz\tori fa]\ de aleg\tori `n vederea alegerilor din noiembrie. Iar democra]ii nu vor fi l\sa]i `n situa]ia cea mai dezavantajoas\, adic\ f\r\ ca republicanii s\ trebuiasc\ s\ voteze `mpotriva reformei [i cu majoritatea democrat\ e[u`nd `n abrogarea noii legisla]ii. Strategia mai precaut\ c`[tiga teren, `n timp ce reforma pentru s\n\tate disp\rea f\r\ s\ se fac\ auzit\. Cred [i acum c\ nu am ales varianta bun\. Renun]area f\r\ lupt\ public\ i-a demoralizat pe democra]i [i a l\sat opozi]ia s\ rescrie istoria. Dup\ dou\sprezece luni, ne-am recunoscut `nfr`n]i. {tiam c\ am `ndep\rtat de noi un num\r important de oameni, exper]i `n domeniul s\n\t\]ii [i profesioni[ti, precum [i pe unii dintre alia]ii no[tri din domeniul legislativ. Pe l`ng\ aceasta, n-am putut niciodat\ s\ convingem majoritatea americanilor cu asigurare de s\n\tate c\ nu vor trebui s\ renun]e la beneficiile [i la preferin]ele lor medicale, pentru a ajuta minoritatea americanilor f\r\ asigurare. Nici nu am putut s\-i convingem c\ reforma `i va proteja de pierderea asigur\rilor [i c\ va face mai ieftin ajutorul medical de care beneficiau. Bill [i eu am fost descuraja]i [i dezam\gi]i. {tiam c\ [i eu contribuisem la e[ecul nostru, at`t din cauza pa[ilor mei gre[i]i, c`t [i pentru c\ subestimasem rezisten]a pe care urma s-o `nt`mpin ca Prim\ Doamn\ cu o misiune politic\. Mi-a p\rut r\u [i pentru Ira, care fusese mult criticat pe nedrept [i f\r\ nici o dovad\. Bill a apreciat munca lui [i l-a rugat s\ conduc\ Grupul de Lucru al Administra]iei pentru Comer] Electronic. Ira a lucrat admirabil pentru a ajuta guvernul s\ `ncurajeze comer]ul electronic.

A fost cur`nd l\udat `n comunit\]ile de afaceri pentru intui]ia lui [i a devenit cunoscut drept }arul Internetului. Dar cea mai mare gre[eal\ a noastr\ a fost c\ am `ncercat s\ facem prea mult, prea repede. Acestea fiind spuse, eu totu[i cred c\ am avut dreptate s\ `ncerc\m. Munca noastr\ din 1993 [i 1994 a preg\tit drumul pentru ceea ce c`]iva economi[ti au numit Factorul Hillary, restric]ia privind cre[terea de pre]uri impus\ de furnizorii medicali [i de companiile farmaceutice, `n anii 1990. A ajutat, de asemenea, la dezvoltarea ideilor [i a voin]ei politice care a condus la importante reforme mai mici `n anii urm\tori. Datorit\ unor lideri ca senatorul Kennedy sau Nancy Kassebaum, republican\ din Kansas, na]iunea avea acum o lege care garanta c\ muncitorii nu-[i vor pierde asigur\rile c`nd `[i vor schimba slujba. Am lucrat `n spatele cortinei cu senatorul Kennedy pentru a ajuta la crearea Programului de Asigur\ri pentru S\n\tatea Copiilor (PASC), care a oferit p`n\ `n anul 2003 asigur\ri pentru mai mult de cinci milioane de copii cu p\rin]i `n c`mpul muncii, care erau prea `nst\ri]i pentru a li se oferi ajutor Medicaid, dar nu-[i puteau permite o asigurare privat\. PASC reprezenta cea mai mare extindere a acoperirii prin asigur\ri publice de s\n\tate de la adoptarea Medicaid `n 1965 [i, pentru prima dat\ `n doisprezece ani, a ajutat la reducerea num\rului de americani f\r\ asigurare de s\n\tate. Bill a semnat o serie de legi la care lucrasem eu, inclusiv legi care garantau femeilor dreptul de a sta `n spital mai mult de dou\zeci [i patru de ore dup\ na[tere, legi referitoare la promovarea mamografiilor [i a controlului prostatei, la intensificarea cercet\rilor privind diabetul [i la `mbun\t\]irea ratei de vaccinare a copiilor, astfel `nc`t 90% dintre copiii `n v`rst\ de doi ani erau pentru prima dat\ p`n\ atunci imuniza]i `mpotriva celor mai serioase boli ale copil\riei. Bill a abordat problema tutunului, `ncerc`nd s\ exercite o influen]\ asupra membrilor Congresului, [i a `nceput s\ vorbeasc\ despre HIV [i SIDA at`t acas\, c`t [i `n toat\ lumea. {i-a folosit prerogativele preziden]iale pentru a extinde drepturile

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 348

348

Istorie trqitq

349

pacien]ilor la mai mult de optzeci [i cinci de milioane de americani. Cei cu probleme s-au `nscris `n planurile federale de s\n\tate [i `n cele legate de Medicare, Medicaid [i Sistemul de s\n\tate pentru veterani. Nici una dintre aceste ac]iuni nu a reprezentat o schimbare radical\ `n sistemul de s\n\tate. Dar, luate `mpreun\, aceste reforme de politic\ social\ au `mbun\t\]it via]a a zeci de milioane de americani. C`nt\rind lucrurile, cred c\ am luat decizia corect\ de a reforma `ntregul sistem. Datorit\ unor noi probleme economice [i de buget din 1990 p`n\ `n anul 2002, costurile pentru asigur\ri au crescut din nou mult mai repede dec`t infla]ia, num\rul de persoane f\r\ asigur\ri a sporit, iar Medicare nu putea acoperi num\rul de medicamente cu re]et\. Cei care au finan]at reclamele cu Harry [i Louise poate o duc acum mai bine, dar poporul american nu. ~ntr-o zi vom regla sistemul. C`nd o vom face, va fi rezultatul a mai mult de cincizeci de ani de eforturi f\cute de Harry Truman, Richard Nixon, Jimmy Carter, Bill [i eu. Da, m\ bucur [i acum c\ am `ncercat. Numele lui Bill nu a ap\rut pe buletinele de vot la alegerile intermediare pentru Congres din 1994, dar am`ndoi [tiam c\ pre[edin]ia lui va face parte din calculele electorale [i c\ demersurile din domeniul s\n\t\]ii vor afecta, probabil, rezultatul alegerilor. Au existat [i al]i factori, inclusiv una dintre pu]inele direc]ii previzibile din politica Statelor Unite: `n]elepciunea din b\tr`ni spune c\ partidul care controleaz\ Casa Alb\ de obicei pierde locuri `n Congres la alegerile de la mijlocul mandatului. Acest lucru poate reflecta o dorin]\ ad`nc\ printre aleg\tori de a men]ine o balan]\ a puterii la Washington astfel `nc`t s\ nu-l lase niciodat\ pe pre[edinte s\ aib\ o autoritate at`t de mare `nc`t s\ cread\ c\ se poate comporta ca un rege. O modalitate de a-l men]ine pe aceast\ direc]ie este a-i reduce sus]inerea `n Congres. C`nd economia e la p\m`nt sau c`nd al]i factori diminueaz\ popularitatea pre[edintelui, pierderile de la mijlocul mandatului pot fi [i mai mari.

Newt Gingrich [i cohorta lui de republicani revolu]ionari, dup\ cum se autocaracterizaser\, p\reau dornici s\ urmeze aceast\ direc]ie. ~n septembrie, Gingrich st\tea pe treptele Capitoliului, `nconjurat de al]ii cu idei similare, pentru a-[i dezv\lui planul prin care s\ ob]in\ victoria de la mijlocul mandatului: un Contract cu America. Contractul, care oferea bazele pentru propunerile republicane de abolire a Departamentului Educa]iei, f\cea multe reduceri de buget la Medicare, Medicaid, educa]ie [i mediu [i reducea drastic creditele alocate muncitorilor s\raci pentru plata taxelor, a ajuns s\ fie cunoscut la Casa Alb\ sub numele de Contractul pe America din cauza pagubelor pe care le-ar fi cauzat ]\rii. Cifrele din agenda lui contradictorie nu cre[teau. Nu po]i s\ cre[ti cheltuielile militare, s\ scazi taxele [i s\ echilibrezi balan]a bugetului federal dac\ nu reduci mult din ceea ce ofer\ guvernul. Gingrich conta pe faptul c\ aleg\torii st\teau prost cu aritmetica. Contractul era o strategie de a da o dimensiune na]ional\ alegerilor locale [i de a transforma cursa pentru Congres `ntr-un referendum `n termeni republicani: negativi fa]\ de administra]ia Clinton [i pozitivi fa]\ de Contractul lor. ~n politica american\, candida]ii [i oficialit\]ile publice se bazeaz\ pe sondajele de opinie pentru a estima p\rerile, dar pu]ini vor s\ admit\ acest lucru, pentru c\ se tem c\ mass-media [i publicul `i vor acuza de faptul c\ i-au influen]at pe aleg\tori. Dar sondajele nu le spun politicienilor ce s\ cread\ sau ce strategie politic\ s\ adopte; ele s`nt unelte de diagnosticare ce `i ajut\ pe politicieni s\ aleag\ calea cea mai eficient\ pentru un anumit [ir de ac]iuni, baz`ndu-se pe o `n]elegere a reac]iei aleg\torilor. Medicii ascult\ inima cu stetoscopul; politicienii `i ascult\ pe aleg\tori prin sondajele de opinie. ~n campaniile electorale, sondarea opiniei aleg\torilor `i ajut\ pe candida]i s\-[i dea seama de punctele lor tari sau slabe. O dat\ ce oficialii ale[i s-au instalat `n birourile lor, sondajele de opinie judicioase pot s\-i ajute s\ ac]ioneze efectiv pentru a-[i atinge scopurile. Cea mai bun\ sondare politic\ a opiniei publice

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 350

350

Istorie trqitq

351

presupune pu]in\ [tiin]\ statistic\, pu]in\ psihologie [i pu]in\ alchimie. Cheia este urm\toarea: pentru a ob]ine r\spunsuri care s\-]i fie de folos, trebuie s\ pui `ntreb\rile potrivite unui num\r reprezentativ de posibili aleg\tori. Pe m\sur\ ce ne apropiam de alegerile de la mijlocul mandatului, `n noiembrie, sf\tuitorii politici ai lui Bill ne-au asigurat c\ democra]ii erau `ntr-o form\ relativ bun\. Dar eu eram `ngrijorat\. Dup\ s\pt\m`ni `ntregi `n care am zburat `n toat\ ]ara pentru campania `n favoarea candida]ilor democra]i, nu puteam s\ `nl\tur sentimentul c\ sondajele de opinie f\cute de alte grup\ri, precum [i cele f\cute de democra]i nu aveau o baz\ solid\. B\nuiam c\ sondajele nu m\surau, `n ad`ncul politicii americane, curentele de opozi]ie vehement\ ale dreptei [i indiferen]a demoralizatoare a sus]in\torilor no[tri. Unul dintre secretele `n]elegerii sondajelor de opinie este identificarea intensit\]ii sentimentelor aleg\torilor. Majoritatea aleg\torilor pot spune c\ `i intereseaz\ m\surile de siguran]\ legate de arme, dar nu s`nt at`t de fermi ca minoritatea aleg\torilor care se opun oric\rui fel de control asupra armelor. Ace[tia din urm\ par s\ voteze pentru sau `mpotriva unui candidat doar `n func]ie de acest lucru, considerat problem\-cheie. Majoritatea voteaz\ av`nd `n vedere alte probleme sau nu voteaz\ deloc. {tiam c\ multe din realiz\rile administra]iei puteau fi considerate probleme-cheie. Majoritatea aleg\torilor republicani s-au opus vehement taxelor pe venituri mari pentru reducerea deficitelor sau legii Brady [i interzicerii armelor de atac, care a fost votat\ `n 1994 [i a f\cut ilegal\ producerea, vinderea sau posedarea a nou\sprezece dintre cele mai periculoase arme semiautomate. Asocia]ia Na]ional\ a Armelor, dreapta religioas\ [i grupul `mpotriva taxelor pe profit erau mai motivate ca oric`nd. {tiam, de asemenea, c\ nucleul sus]in\torilor Partidului Democrat s-a sim]it deziluzionat de e[ecul nostru `n reforma s\n\t\]ii sau tr\da]i de raportul administra]iei cu NAFTA [i m\ temeam c\ dezam\girea lor ar putea umbri toate realiz\rile pozitive ale

administra]iei [i ale liderilor democra]i. Democra]ii nu p\reau s\ fie prea gr\bi]i s\ mearg\ la vot. Mul]i aleg\tori independen]i sau nehot\r`]i nu vedeau `nc\ semne de `mbun\t\]ire a economiei sau efectele salutare ale deficitului redus pe rata dob`nzii [i ale cre[terii num\rului locurilor de munc\. ~n octombrie l-am sunat la telefon pe Dick Morris cer`ndu-i o p\rere obiectiv\ `n leg\tur\ cu proiectele noastre. Bill [i cu mine l-am considerat pe Morris un realizator de sondaje creativ [i un strateg genial, dar avea [i defecte serioase. ~nt`i de toate, nu sim]ea nici o mustrare de con[tiin]\ c\ lupta pe dou\ fronturi, de partea tuturor. Cu toate c\ `l ajutase pe Bill s\ c`[tige cinci curse guvernamentale, a lucrat [i pentru senatorii republicani conservatori de Mississippi, Trent Lott, [i de Carolina de Nord, Jesse Helms. Specialitatea lui Morris era s\ identifice aleg\torii care oscilau `ntre cele dou\ partide. Sfaturile lui erau uneori neclare. Trebuia s\ faci o selec]ie [i s\ extragi observa]iile [i ideile folositoare. Iar abilit\]ile lui erau dintre cele mai nea[teptate. Cu toate acestea, credeam c\ analiza lui Morris ar putea fi instructiv\, dac\ puteam s\-l implic\m cu grij\ [i `n mod discret. Cu p\rerile lui sceptice despre oameni [i politic\, Morris era opusul mereu optimistului Bill Clinton. F\cea din ]`n]ar arm\sar: unde Bill vedea o linie argintie `n fiecare nor, Morris vedea furtuni cu tunete. ~ncep`nd din 1978, Morris a lucrat pentru Bill `n campaniile lui guvernamentale, cu excep]ia celei pierdute `n 1980. Dar p`n\ `n 1991, Morris recrutase mai mul]i candida]i republicani, [i nici unul dintre democra]ii din structura puterii nu-l pl\cea [i nu avea `ncredere `n el. Consilierii lui Bill l-au convins s\ nu-l foloseasc\ pe Morris pentru campania preziden]ial\. I-am telefonat `n octombrie 1994. Dick, i-am spus, aceste alegeri nu-mi par `n regul\. I-am spus c\ nu credeam `n sondajele cu rezultat pozitiv [i c\ voiam s\ [tiu ce crede. Dac\ `l conving pe Bill s\ te solicite, ne aju]i?

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 352

352

Istorie trqitq

353

Morris lucra pentru patru candida]i republicani, dar nu acesta era motivul re]inerii sale. Nu-mi place felul `n care am fost tratat, Hillary, a spus Morris cu accentul lui iute newyorkez. Oamenii au fost at`t de r\i cu mine! {tiu, [tiu, Dick. Dar oamenii te socotesc un tip dificil. L-am asigurat c\ va sta de vorb\ doar cu Bill [i cu mine [i c\ vom `ncerca s\ `n]elegem starea de spirit a aleg\torilor [i ceea ce voiau s\ fac\ democra]ii. Morris n-a putut rezista provoc\rii. A conceput un set de `ntreb\ri pentru a verifica starea de spirit a na]iunii [i ne-a `mp\rt\[it rezultatele sondajelor sale, care erau descurajante. ~n ciuda uria[elor eforturi economice pe care le f\cuse Bill deficitul `ncepea, `n sf`r[it, s\ fie ]inut sub control, fuseser\ create sute de mii de slujbe [i economia `ncepea s\ `nregistreze cre[teri majoritatea oamenilor nu ]ineau cu adev\rat cont de aceast\ redresare [i nu credeau `nc\ `n ea. Mul]i dintre cei care credeau nu le d\deau democra]ilor nici o [ans\. Morris ne-a spus c\ partidul avea mari probleme [i cea mai mare speran]\ pentru schimbarea situa]iei era ca democra]ii candida]i s\ insiste asupra victoriilor concrete pe care oamenii le puteau recunoa[te sau aplauda, cum erau legea Brady, cea privind concediul parental [i AmeriCorps. El a sus]inut c\ acest lucru ar putea ajuta la reabilitarea democra]ilor. ~n loc s\ polemizeze `mpotriva Contractului, ceea ce f\ceau majoritatea candida]ilor democra]i, trebuia s\ fim mai explici]i cu privire la realiz\rile noastre. Bill a fost de acord [i a `ncercat s\-i conving\ pe liderii Congresului s\ pretind\ recunoa[tere pentru ceea ce f\cuser\ [i s\ se apere `mpotriva atacurilor violente. Cu dou\ s\pt\m`ni `nainte de alegeri, Bill [i cu mine am f\cut o scurt\ pauz\ `n preocup\rile noastre legate de alegerile de la mijlocul mandatului [i am c\l\torit spre Orientul Mijlociu, unde Bill a fost martor la semnarea acordului de pace israeliano-iordanian. Iar eu mi-am s\rb\torit cea de-a patruzeci [i [aptea aniversare `n trei ]\ri diferite Egipt, Iordania [i Israel. Pe 26 octombrie am v\zut piramidele de la Giseh `n lumina dimine]ii, iar, `n timp ce

Bill se `nt`lnea cu pre[edintele Mubarak [i cu Yasser Arafat pentru a discuta despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, so]ia pre[edintelui Mubarak, Suzanne, a g\zduit un mic dejun, cu tort, `n cinstea zilei mele de na[tere, `n sufrageria care d\dea spre Sfinx. Hosni [i Suzanne Mubarak s`nt un cuplu impresionant. Suzanne are masteratul `n sociologie [i este o militant\ energic\ pentru diversificarea op]iunilor femeilor [i ale copiilor [i pentru `mbun\t\]irea educa]iei lor `n Egipt, `n ciuda opozi]iei unor fundamentali[ti islamici. Pre[edintele Mubarak are stilul [i figura unui vechi faraon se face uneori aceast\ compara]ie ast\zi. De]ine puterea din 1981, c`nd a fost asasinat Anwar Sadat. ~n acele zile, a `ncercat s\ guverneze Egiptul control`ndu-i pe extremi[tii musulmani, care au f\cut c`teva `ncerc\ri de a-l asasina. Ca [i al]i lideri arabi pe care i-am `nt`lnit, Mubarak a recunoscut dilema cu care se confrunta `n guvernarea ]\rii, datorat\ tensiunilor dintre o minoritate educat\, cu vederi occidentale, care urm\rea modernizarea, [i o majoritate mai conservatoare, a c\rei team\ pentru pierderea valorilor [i a modului tradi]ional de via]\ poate fi manipulat\ politic. S\-]i men]ii echilibrul [i s\ r\m`i `n via]\ e o provocare intimidant\, dar tacticile lui Mubarak au dus uneori la critici c\ ar fi prea autocrat. Am luat avionul de la Cairo spre Marele Rift din Iordania, pentru semnarea tratatului de pace dintre Iordania [i Israel, care punea cap\t unei st\ri oficiale de r\zboi `ntre cele dou\ ]\ri. }inutul arid de la punctul de grani]\ Avana mi-a amintit de scenariul din Cele zece porunci. Dar m\re]ia spectacolului [i a evenimentului dep\[ea cu mult orice poveste dramatic\ de la Hollywood. Doi lideri vizionari `[i asumau riscuri personale [i politice pentru pace. Solda]i c\li]i pe c`mpul de lupt\, prim-ministrul Rabin [i regele Hussein bin Talal nu au renun]at niciodat\ la speran]a `ntr-un viitor mai bun pentru poporul lor. Nu trebuia s\ [tii c\ Hussein descindea din profetul Mahomed pentru a-]i da imediat seama de prezen]a lui impun\toare [i de noble]ea lui `nn\scut\. Cu toate c\ era mic de statur\, avea un aer

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 354

354

Istorie trqitq

355

de lider. Transmitea o combina]ie unic\ de bl`nde]e [i putere. Discursul lui era nuan]at, marcat de folosirea lui sir [i maam. Totu[i, z`mbetul prezent `ntotdeauna pe buze [i purtarea moderat\ `i accentuau demnitatea [i puterea. Era un supravie]uitor care inten]iona s\ g\seasc\ un loc pentru na]iunea lui `ntr-o conjunctur\ geopolitic\ primejdioas\. Partenera lui de via]a, regina Noor, fost\ Lisa Najeeb Halaby, e de origine american\ [i a absolvit la Princetown. Tat\l ei, fostul pre[edinte al Liniilor Aeriene Pan American, avea descenden]\ siriano-libanez\, iar mama ei era suedez\. Noor era licen]iat\ `n arhitectur\ [i planificare urbanistic\ [i lucra ca director de planific\ri pentru Liniile Aeriene Regale Iordaniene c`nd l-a `nt`lnit pe rege, s-a `ndr\gostit de el [i s-au c\s\torit. Str\lucea de m`ndrie [i de afec]iune c`nd era `n prezen]a lui [i a copiilor, r`z`nd cu u[urin]\ [i adesea `mpreun\ cu ei. A devenit ad`nc implicat\ `n dezvoltarea educa]ional\ [i economic\ a ]\rii ei de adop]ie [i i-a reprezentat pozi]ia [i aspira]iile `n America [i `n `ntreaga lume. Cu inteligen]a [i farmecul ei [i cu sprijinul so]ului, ea `[i `ndrepta ]ara spre modernizarea abord\rii problemelor femeilor [i ale copiilor. Bill [i cu mine a[teptam cu ner\bdare s\ ne petrecem timpul `n particular, `mpreun\ cu regele [i regina. ~n acea str\lucitoare [i fierbinte amiaz\ din Marele Rift, Noor, `mbr\cat\ `n turcoaz, frumoas\ ca un top model, era vizibil `nc`ntat\ de implicarea ei `n procesul de pace. Din coinciden]\, purtam [i eu ceva turcoaz, ceea ce a provocat o remarc\ din partea unei femei din mul]ime: Acum [tim c\ turcoazul este culoarea p\cii. Dup\ ceremonie, Bill [i cu mine am mers cu ma[ina `mpreun\ cu regele [i regina la casa lor de vacan]\ din Aqaba, pe ]\rmul M\rii Ro[ii. Noor m-a surprins celebr`ndu-mi ziua de na[tere cu un al doilea tort, av`nd `n v`rf lum`n\ri pe care nu am putut s\ le sting. Regele s-a oferit, `n glum\, s\-mi sar\ `n ajutor. N-a avut mai mult succes dec`t mine. Cu o str\lucire `n ochi, regele a spus: Uneori nici chiar ordinele regelui nu s`nt luate `n seam\.

M\ g`ndesc adesea la acea dup\-amiaz\ perfect\ c`nd speran]a pentru pace era at`t de mare. Mai t`rziu `n acea zi, Bill a devenit primul pre[edinte american care se adresa unei sesiuni reunite a parlamentului iordanian, `n capitala Amman. Zborul cu avionul `ncepea s\-[i spun\ cuv`ntul, iar petrecerea de adio a fost extenuant\. Am stat `n sal\ privindu-l pe Bill cum vorbe[te, `n timp ce to]i cei din jurul meu, lideri ai personalului de la Casa Alb\ [i oficiali ai cabinetului `ncepeau s\ se lase pe spate deoarece, r`nd pe r`nd, pierdeau b\t\lia cu somnul. Am continuat s\-mi `nfig unghiile `n palm\ [i s\-mi ciupesc bra]ele un truc pe care l-am `nv\]at de la agen]ii mei din Serviciul Secret. Pentru a doua oar\ am luat masa cu regele [i regina, o cin\ privat\ la re[edin]a lor oficial\. Nu era un palat `n adev\ratul sens al cuv`ntului, ci, mai degrab\, o cas\ mare [i confortabil\, mobilat\ modest, dar cu mult bun-gust. Eram patru [i am m`ncat la o mas\ rotund\ din col]ul unei camere calde [i primitoare. Ne-am petrecut noaptea `n palatul al-Hashimiya, o cas\ regal\ modern\ pentru oaspe]i, situat\ pe un deal din nordul ora[ului cu o priveli[te splendid\ spre dealurile inundate de soare [i spre minaretele din de[erticul regat ha[emit. Din Iordania am mers `n Israel, unde Leah Rabin avea preg\tit un al treilea tort pentru ziua mea de na[tere, iar Bill a rostit un alt discurs istoric de data aceasta `n fa]a Knessetului la Ierusalim. ~n drum spre cas\, am avut sentimentul c\ Israelul era cu un pas mai aproape de securitate [i pace. Aceast\ vizit\ a fixat mai clar obiectivele lui Bill `n politica extern\. Pe l`ng\ rolul s\u esen]ial `n reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu, el se concentra acum pe lungile decenii de conflicte din Irlanda de Nord. {i, dup\ un an foarte greu de diploma]ie [i debarcarea trupelor americane `n Haiti, `n cele din urm\ junta militar\ a fost de acord s\ cedeze [i s\ recunoasc\ puterea pre[edintelui ales, Jean-Bertrand Aristide. Departe de privirile publicului [i ale presei, criza nuclear\ din Coreea de Nord fusese

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 356

356

Istorie trqitq

357

dezamorsat\ pentru moment, ca rezultat al acordului din 1994 `n care Coreea de Nord a acceptat s\ `nghe]e programul de fabricare a armelor nucleare [i, `n cele din urm\, s\ le distrug\ `n schimbul ajutorului de la Statele Unite, Japonia [i Coreea de Sud. Cu toate c\ am aflat mai t`rziu c\ nord-coreeni au `nc\lcat `n]elegerea cel pu]in `n spirit, dac\ nu chiar `n liter\, `n acel moment semnarea acordului a pre`nt`mpinat un poten]ial conflict militar. Dac\ nu se ajungea la o `n]elegere, Coreea de Nord ar fi produs suficient plutoniu p`n\ `n anul 2002 pentru a face zeci de arme nucleare sau pentru a deveni o fabric\ de plutoniu, v`nz`nd substan]a cea mai letal\ din lume celor mai importan]i ofertan]i. Ac]iunile lui Bill pe scena mondial\ l-au f\cut s\ urce `n sondajele de opinie din ultima s\pt\m`n\ a lunii octombrie [i a fost `ndemnat s\ mearg\ `n campanii pentru a-i sus]ine pe candida]ii democra]i. Ca `ntotdeauna, a cerut p\rerile multor prieteni [i confiden]i, consilieri mai mult sau mai pu]in oficiali. Sim]eam c\ ar fi fost mai bine pentru Bill s\ nu mearg\ prea mult `n campanii dac\ poporul american prefera s\-l vad\ `n postura de om de stat, nu de politician. ~n cele din urm\, Bill n-a putut rezista atrac]iei campaniilor [i a devenit [eful de campanie pentru partidul s\u. Fusese o perioad\ nelini[tit\, at`t `n ]ar\, c`t [i la Casa Alb\, unde au avut loc dou\ incidente alarmante. ~n septembrie, un om s-a pr\bu[it cu un avion mic `n re[edin]a principal\, la vest de porticul dinspre sud. Din `nt`mplare, `n noaptea aceea noi dormeam `n Casa Blair, pentru c\ lucr\rile de `nlocuire a sistemului de `nc\lzire [i de aer condi]ionat din re[edin]\ ne-au for]at s\ ie[im din apartamentele noastre private. Pilotul a murit `n accident [i nimeni nu [tie exact de ce a avut loc acea cascadorie. ~n aparen]\ era deprimat [i voia s\ atrag\ aten]ia, dar poate nu a vrut s\ se sinucid\. Totu[i, faptul c\ a trecut de sistemele de securitate cu at`ta u[urin]\ ar fi trebuit s\ atrag\ tuturor aten]ia asupra pericolelor pe care le putea ridica fie [i un mic avion.

Apoi, pe 29 octombrie, eram la o `ntrunire electoral\ cu senatorul Dianne Feinstein la San Francisco, c`nd Serviciul Secret m-a condus `ntr-o mic\ sal\ al\turat\. George Rogers mi-a spus c\ pre[edintele era la telefon [i c\ voia s\ vorbeasc\ cu mine. Nu vreau s\-]i faci griji, mi-a spus Bill, dar voiam s\-]i spun c\ cineva a tras spre Casa Alb\. Un om cu o hain\ de ploaie se plimba pe l`ng\ gardul din Pennsylvania Avenue, c`nd deodat\ a scos o arm\ semiautomat\ de sub hain\ [i a deschis focul. C`]iva trec\tori l-au imobilizat `nainte de a-[i re`nc\rca pu[ca [i, `n mod miraculos, nimeni nu a fost r\nit. Era o zi de s`mb\t\ [i Chelsea era `n casa unei prietene, `n timp ce Bill era sus [i se uita la un meci de fotbal. Nu au fost niciodat\ `n pericol fizic, dar era deconcertant s\ afli c\, `nainte de a `ncepe s\ trag\, omul cu arma v\zuse pe terenurile de l`ng\ Casa Alb\ un om `nalt, grizonat, care de la distan]\ sem\na cu pre[edintele. Agresorul era un m`nuitor nu foarte priceput al armei, care `l amenin]ase pe un senator pentru c\ era furios din cauza legii Brady [i a interzicerii armelor. Cu o lun\ mai devreme, noua lege `l `mpiedicase s\-[i cumpere un pistol. C`nd m-am `ntors la Casa Alb\ am cercetat-o atent [i totul p\rea normal, cu excep]ia c`torva g\uri l\sate de gloan]e `n fa]ada din Aripa de Vest. Mai t`rziu `n acea zi, Bill [i cu mine am stat de vorb\ cu Dick Morris la telefon `n biroul meu de l`ng\ dormitorul din Casa Alb\. El analizase datele sondajelor pe care le adunase [i ne-a spus c\ vom pierde decisiv at`t `n Camer\, c`t [i `n Senat. Am primit ve[tile proaste care `mi confirmau intui]iile. {i Bill credea `n evaluarea lui Morris. El a f\cut singurul lucru pe care-l credea folositor `n condi]iile date [i anume s\ conduc\ [i mai sus]inut campania. ~n s\pt\m`na aceea a colindat ]ara, ajung`nd `n Detroit, Duluth [i `n alte locuri din vest [i din est. Nu a contat prea mult. Mi-am `nceput programul `n ziua alegerilor ca `ntr-o zi oarecare. Am salutat-o pe Eva Ahtisaari, Prima Doamn\ a Finlandei, [i pe Tipper Gore. M-am `nt`lnit cu Marike de Clerk, fosta Prim\ Doamn\ a

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 358

358

Istorie trqitq

359

Africii de Sud, care vizita Washington-ul. Spre sf`r[itul dup\-amiezii starea de spirit de la Casa Alb\ era ca dup\ o `nmorm`ntare. Bill [i cu mine am cinat `mpreun\ cu Chelsea `n mica buc\t\rie de la etajul al doilea. Voiam s\ fim singuri c`nd auzeam rezultatele alegerilor, care prevesteau un dezastru total. Cu toate c\ senatorul Feinstein aproape c`[tigase realegerea, democra]ii au pierdut opt locuri `n Senat [i un zdrobitor num\r de cincizeci [i patru de locuri `n Camer\ f\c`nd loc majorit\]ii republicane pentru prima oar\ de la pre[edin]ia lui Eisenhower. Democra]ii care au candidat fuseser\ `nfr`n]i pretutindeni. Gigan]ii partidelor, cum ar fi Tom Foley din Washington [i guvernatorul Mario Cuomo din New York, au pierdut alegerile. Prietena mea Ann Richards a pierdut guvernarea Texasului `n favoarea unui b\rbat cu nume celebru: George W. Bush. ~n cele din urm\, Chelsea s-a retras `n camera ei s\ se preg\teasc\ pentru [coal\. Bill [i cu mine am r\mas singuri la masa din buc\t\rie, urm\rind pe ecranul televizorului [i `ncerc`nd s\ d\m un sens rezultatelor. Poporul american ne trimisese un mesaj puternic. Rezultatele alegerilor erau zdrobitor de nefavorabile, cu mai pu]in de jum\tate dintre aleg\torii `nregistra]i prezen]i la vot [i cu un num\r semnificativ mai mare de absen]i democra]i dec`t republicani. Singura lic\rire de lumin\ `n acest peisaj `nfrico[\tor era c\ mandatul uria[ al republicanilor reflecta votul a mai pu]in de un sfert din electorat. Totu[i, acest lucru nu a temperat bucuria lui Newt Gingrich `n fa]a camerelor de filmat `n noaptea aceea, pentru a pretinde merite pentru victoria republicanilor. {tia deja c\ va deveni urm\torul pre[edinte al Camerei, primul republican care s\ de]in\ acea pozi]ie din 1954. S-a oferit cu generozitate s\ lucreze cu democra]ii pentru a trece Contractul cu America prin Congres `ntr-un timp record. Era descurajant s\-]i imaginezi urm\torii doi ani cu Camera [i Senatul controlate de republicani. B\t\liile politice aveau s\ fie [i mai `nver[unate, iar administra]ia `n defensiv\ pentru a-[i men]ine ceea ce c`[tigase pentru ]ar\. Cu o conducere

republican\ era foarte probabil c\ Congresul va demonstra adev\rul aforismului lui Lyndon Johnson: Democra]ii fac legile; republicanii investigheaz\. Dezamagit\, m-am `ntrebat c`t de mare era vina mea `n acest dezastru: dac\ am pierdut alegerile din cauza programului pentru s\n\tate; dac\ m\ jucasem cu acceptarea de c\tre cet\]eni a rolului meu activ [i am pierdut. {i m-am str\duit s\ `n]eleg cum devenisem un fel de paratr\snet pentru furia oamenilor. Bill era distrus [i era dureros s\ v\d at`ta suferin]\ la cineva pe care-l iubeam at`t de mult. ~ncercase s\ fac\ ce crezuse c\ e bine pentru America [i [tia c\ at`t succesele lui, c`t [i `nfr`ngerile ajutaser\ la `nfr`ngerea prietenilor [i alia]ilor s\i. ~mi aduc aminte cum s-a sim]it c`nd a pierdut `n 1974 [i `n 1980; acum era mai r\u; miza era mai mare [i a sim]it c\ [i-a dezam\git partidul. Era nevoie de timp, dar Bill era hot\r`t s\ `n]eleag\ ce nu mersese bine `n aceste alegeri [i s\-[i dea seama cum s\-[i articuleze [i s\-[i reevalueze agenda. Ca `ntotdeauna, am `nceput o conversa]ie care avea s\ continue luni de zile. Am avut `nt`lniri cu prieteni [i consilieri `n leg\tur\ cu ce urma s\ fac\ Bill. Mai mult dec`t orice, voiam ca pre[edin]ia lui Bill s\ fie `ncununat\ de succes. Aveam `ncredere `n el [i `n speran]ele lui pentru viitorul na]iunii. {tiam, de asemenea, c\ voiam s\-i fiu un partener de folos [i un sprijin eficient pentru problemele care m\ preocupaser\ tot timpul vie]ii. Numai c\ nu [tiam cum aveam s\ ajung acolo pornind de unde eram acum.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 360

Istorie trqitq
Era timpul s\ discut din nou cu Eleanor.

361

Nu [tii niciodat\ c`t e de tare p`n\ c`nd n-o pui `n ap\ fierbinte. Adesea glumeam `n discursurile mele c\ aveam conversa]ii imaginare cu doamna Roosevelt pentru a-i cere sfatul `n diferite probleme. E, de fapt, un exerci]iu mintal folositor `n analizarea problemelor, dac\ alegi persoana potrivit\ pe care s-o vizualizezi. Eleanor Roosevelt era ideal\. Urm\rindu-i cariera, am descoperit c\ e una dintre cele mai controversate Prime Doamne. Oriunde mergeam, doamna Roosevelt p\rea s\ fi fost acolo `naintea mea. Am vizitat ora[e pr\fuite, `mprejurimile s\race ale New York-ului [i avanExist\ un vechi blestem chinezesc: Fie s\ tr\ie[ti `n vremuri interesante, care a devenit o glum\ obi[nuit\ `n familia noastr\. Bill [i cu mine ne `ntrebam unul pe cel\lalt: Ei, ce zici, ]i se par interesante vremurile? Acest adjectiv nu descria experien]a. S\pt\m`nile care au urmat dezastrului alegerilor de la mijlocul mandatului au fost dintre cele mai dificile din toat\ perioada c`t am stat la Casa Alb\. ~n zilele mele mai bune, am `ncercat s\ v\d `nfr`ngerea ca parte a declinului normal [i a cursului ciclului electoral, datorate schimb\rii pie]ei politice. ~n zilele proaste, m-am `nvinov\]it c\ nu am lucrat cum trebuie la sistemul de s\n\tate, c\ am abordat problema prea n\valnic [i mi-am `nt\r`tat adversarii. Erau mul]i oameni `n interiorul [i `n afara Casei Albe gata s\ arate cu degetul. Erau greu de ignorat b`rfa [i bomb\neala, dar Bill [i cu mine ne-am axat pe ceea ce puteam face pentru a ne aduna for]ele. Trebuia s\ dezvolt\m o nou\ strategie pentru un nou mediu politic. ~ntr-o diminea]\ trist\ de noiembrie m-am oprit la birou dup\ o `nt`lnire cu Bill `n Biroul Oval [i m-am uitat la fotografiile `nr\mate ale lui Eleanor Roosevelt puse pe mas\. S`nt o mare admiratoare a doamnei Roosevelt [i de mult timp colec]ionez portrete [i fotografii care-mi amintesc de cariera ei. V\z`ndu-i fa]a calm\, hot\r`t\, mi-au venit `n minte c`teva din vorbele ei `n]elepte: O femeie e ca un plicule] cu ceai, spunea doamna Roosevelt. posturi `ndep\rtate, cum era Uzbekistanul, unde Eleanor `[i croise deja drum. Ea a luptat cu succes pentru multe cauze importante pentru mine: drepturile civile, legile legate de maternitate, refugia]i [i drepturile omului. A fost aspru criticat\ de pres\ [i de anumite persoane din guvern pentru c\ a `ncercat s\ defineasc\ rolul Primei Doamne `n termeni proprii. Eleanor a fost caracterizat\ `n fel [i chip, de la agitator comunist p`n\ la bab\, care-[i bag\ nasul unde nu-i fierbe oala. A fost un ghimpe `n coast\ pentru anumi]i membri din administra]ia so]ului ei secretarul de la Interne, Harold Ickes Sr. (tat\l [efului de personal al lui Bill) s-a pl`ns c\ ea n-ar trebui s\ se amestece, ci s\ se limiteze la cro[etat [i pentru directorul FBI, J. Edgar Hoover, pe care `l scotea din min]i. Dar spiritul [i devotamentul ei erau de neclintit [i nu [i-a l\sat niciodat\ criticii s\-i pun\ be]e `n roate. A[adar, ce ar avea de spus doamna Roosevelt despre problemele mele actuale? Nu prea multe, cred. Dup\ p\rerea ei, nu avea sens s\ dramatizezi problemele de zi cu zi. Pur [i simplu trebuia s\-]i continui treaba [i s\ faci tot ce `]i st\ `n putere `n `mprejur\rile date. Controversa poate duce la o izolare `ngrozitoare, dar Eleanor Roosevelt avea prieteni buni pe care se baza [i-o sprijineau c`nd se sim]ea nesigur\ sau avea probleme `n lumea politicii. Consilierul de baz\ al lui Franklin D. Roosevelt, Louis Howe, `i fusese

CONVERSA}II CU ELEANOR

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 362

362

Istorie trqitq
plet libere, participam ori de c`te ori puteam.

363

confident, al\turi de reporterul de la Associated Press, Lorena Hickok, [i de secretara ei personal\, Malvina Tommy Thompson. Eu am fost norocoas\ s\ fiu `nconjurat\ de un personal minunat, loial, [i de un mare cerc de prieteni. Cu toate c\ nu mi-o puteam `nchipui pe doamna Roosevelt vorbind cu confiden]ii ei, am `ncercat. Prietenele mele din Arkansas, Diane Blair [i Ann Henry, care au vizitat Casa Alb\ `n timpul s\pt\m`nilor de dup\ alegeri [i care m\ cuno[teau bine, mi-au oferit sprijin precum [i analize de perspectiv\ utile `n privin]a politicii [i a istoriei. Prieteni din ]ar\ [i de peste hotare au sunat s\ vad\ dac\ `mi era bine. Regina Noor urm\rea politica american\ din Amman. Ea mi-a telefonat cur`nd dup\ alegerile de la mijlocul mandatului pentru a m\ `ncuraja. C`nd familia ei trecea prin perioade dificile, mi-a zis, `[i spuneau unul altuia c\ trebuie s\ sold\]easc\ mai departe. Mi-a pl\cut expresia [i am `nceput s\ o folosesc pentru a-mi `ncuraja oamenii. Totu[i, uneori eu eram cea care avea nevoie de sus]inere. ~ntr-o diminea]\ de pe la sf`r[itul lui noiembrie, Maggie Williams a convocat o adunare de zece femei ale c\ror p\reri le apreciam `n mod deosebit: Patti, organizatoarea programului meu, Ann, secretara social\ de la Casa Alb\, Lisa, secretara mea de pres\, Lissa, cea care-mi scrie discursurile, Melanne, [ef-adjunct al personalului, Mandy Grunwald, Susan Thomases, Ann Lewis, o democrat\ activist\ de mult timp [i iscusit analist politic, care a ap\rut adesea la televiziune ap\r`nd proiectele mele [i pe cele ale administra]iei; [i Evelyn Lieberman, o prezen]\ formidabil\ `n Hillaryland, unde se ocupa de logistic\ [i de conexiuni de programe. Ea a devenit ulterior prima femeie cu func]ia de [ef-adjunct al personalului de la Casa Alb\ [i mai apoi a fost numit\ subsecretar de Stat pentru Diploma]ie [i Afaceri Publice sub Madeleine Albright. Aceste femei se `nt`lneau o dat\ pe s\pt\m`n\ pentru a discuta idei [i strategii politice. Evelyn, `n stilul ei obraznic, a inventat un nume pentru toate `ntrunirile femeilor:

`nt`lnirile Chix. Deoarece acestea erau animate, deschise [i comMembrele Chix se adunaser\ pentru aceast\ `nt`lnire `n istorica Map Room1 de la etajul `nt`i al re[edin]ei. Aici, pre[edintele Franklin D. Roosevelt `mpreun\ cu Winston Churchill [i al]i lideri alia]i au pus la cale mi[c\rile trupelor `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, pe h\r]ile militare at`rnate de pere]i. Treizeci de ani mai t`rziu, `n timpul R\zboiului din Vietnam, Henry Kissinger, atunci secretar de Stat, [i ambasadorul sovietic `n Statele Unite s-au `nt`lnit `n Map Room, dup\ ce pre[edintele Nixon a ordonat minarea portului Haiphong. La `nceputurile administra]iei Ford, camera a fost transformat\ `ntr-un depozit. C`nd i-am descoperit istoria, m-am decis s\ renovez `nc\perea [i s\-i redau grandoarea. Am g\sit acolo una dintre h\r]ile strategice originale ale lui Roosevelt, care ar\ta pozi]ia alia]ilor `n Europa `n anul 1945. Harta fusese f\cut\ sul [i p\strat\ de t`n\rul aghiotant al pre[edintelui, George Elsey, care a donat-o Casei Albe c`nd a aflat c\ voiam s\ renovez camera. Am at`rnat-o deasupra c\minului. Harta a provocat emo]ia vizitatorilor care tr\iser\ `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial. C`nd profesorul Uwe Reinhardt un economist de origine german\ care m-a sf\tuit `n leg\tur\ cu sistemul s\n\t\]ii a v\zut-o, ochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a spus c\, b\iat fiind, el [i mama lui au r\mas `n Germania, `n timp ce tat\l lui fusese trimis pe frontul rusesc. Uwe mi-a ar\tat pe hart\ unde s-au ascuns el [i mama lui pentru a evita lupta [i bombardamentele [i cum l-au salvat solda]ii americani. Alt\ dat\, Bill [i cu mine am luat cina `n fa]a [emineului din Map Room, `mpreun\ cu Hilary Jones, un vechi prieten din Arkansas care luptase pe frontul european. Hilary mi-a ar\tat pe hart\ drumul f\cut de unitatea lui c\tre nord, `n timpul luptelor din Italia.
1 Camera h\r]ilor.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 364

364

Istorie trqitq

365

Datorit\ istoriei camerei, mi se p\rea potrivit ca `nt`lnirea `n care s\-mi clarific strategia s\ aib\ loc acolo. Maggie a convocat aceste adun\ri pentru c\ a `n]eles c\ `n presiunea de la Casa Alb\ era important ca eu s\ am un loc unde puteam s\ spun tot ce g`ndeam, f\r\ s\ m\ tem de interpret\ri gre[ite sau de scornelile presei. Credea c\ aceste `nt`lniri ne vor fi de folos tuturor mai ales mie pentru a ne concentra din nou asupra problemelor importante [i pentru a ne reafirma `ncrederea `n programele [i planurile administra]iei. Femeile st\teau deja `n jurul unei mese p\trate c`nd am intrat eu. P`n\ `n acel moment putusem s\-mi ascund sup\rarea [i descurajarea fa]\ de to]i membrii personalului meu, cu excep]ia lui Maggie, care p\rea s\ [tie exact cum m\ sim]eam, fie c\ o ar\tam, fie c\ nu. Acum totul a ie[it la suprafa]\. Ab]in`ndu-m\ s\ nu pl`ng, cu o voce pierit\, mi-am cerut scuze. ~mi p\rea r\u c\, probabil, am dezam\git pe toat\ lumea [i am contribuit la `nfr`ngerea noastr\. Nu se va mai repeta. Le-am spus c\ m\ g`ndeam la retragerea din via]a politic\ activ\ [i din obliga]iile de partid, `n principal pentru c\ nu voiam s\ `mpiedic munca so]ului meu. {i mi-am anulat participarea la un forum despre Primele Doamne `n seara aceea, un eveniment organizat de Universitatea George Washington [i moderat de un prieten de-al meu, istoricul Carl Sferrazza Anthony. Nu g\seam nici un motiv s\ merg. Toat\ lumea asculta cu calm, `n perfect\ lini[te. Apoi, r`nd pe r`nd, fiecare mi-a spus de ce nu trebuie s\ renun] sau s\ m\ retrag. Prea mul]i al]i oameni, `n special femei, contau pe mine. Lissa Muscatine a descris o discu]ie pe care o avusese recent la un curs de la Universitatea American\, unde a explicat munca ei ca scriitoare de discursuri la Casa Alb\. Le-a spus studen]ilor c\ pre[edintele [i cu mine am f\cut mai mult dec`t s\ ne ocup\m de drepturile femeilor la locul de munc\. Casa Alb\ o angajase pe Lissa chiar dac\ era `ns\rcinat\ cu gemeni c`nd a concurat pentru slujb\. Ea le-a spus studen]ilor c\, atunci c`nd s-a `ntors s\ lucreze pentru mine cu norm\ `ntreag\, dup\ concediul de maternitate, am

`ncurajat-o s\-[i organizeze orarul [i s\ lucreze acas\ dac\ era nevoie, ca s\-[i poat\ petrece timpul cu copiii. Dup\ curs, zeci de tinere s-au adunat `n jurul ei pentru a-i pune `ntreb\ri [i pentru a-i spune c`t de `ncurajator era s\ aud\ c\ exist\ mame care lucrau la Casa Alb\. Tinerii v\d `n tine un exemplu pentru via]a lor. Tu e[ti un model, a spus Lissa. Ce fel de mesaj vei transmite dac\ te-ai retrage din via]a activ\? ~ncurajat\ de sprijinul prietenelor mele, m-am dus din sim]ul datoriei la Hotelul Mayflower `n acea sear\, pentru forumul Primelor Doamne. Publicul era entuziast [i clar de partea mea, ceea ce era `ncurajator. M-am sim]it plin\ de energie [i de speran]\ pentru prima dat\ de la alegeri [i gata s\ intru `n lupt\, mai ales acum c\ Bill avea de-a face cu un Congres controlat de republicani [i de liderii lor combatan]i. Eleanor Roosevelt a spus odat\: Dac\ m\ simt deprimat\, merg s\ lucrez. Era un sfat bun [i pentru mine. Newt Gingrich `mi d\duse prilejul perfect. De cur`nd pre[edinte republican al Camerei, era dornic s\-[i arate abilit\]ile politice. Aproape imediat, impulsivitatea [i emfaza lui de dreapta au ridicat steaguri ro[ii pentru el [i partidul lui, c`nd s-a iscat o controvers\ minor\ privind remarcele f\cute de el `n leg\tur\ cu reforma asisten]ei sociale [i cu orfelinatele. C`]iva republicani sugeraser\ c\ statul putea reduce aloca]iile prin plasarea `n orfelinate a copiilor unor mame care beneficiau de asisten]\ social\. Ideea era de a interzice statelor s\ mai pl\teasc\ aloca]ii pentru dou\ grupuri de copii: cei a c\ror paternitate nu era stabilit\ [i cei n\scu]i `n afara c\s\toriei de tinere cu v`rsta sub optsprezece ani. Economiile, `n conformitate cu aceast\ propunere, urmau a fi folosite pentru a `nfiin]a orfelinate [i pentru a construi locuin]e sociale pentru mamele singure. Credeam c\ era o idee oribil\. Toat\ munca pe care o f\cusem cu copiii m-a convins c\ le este aproape totdeauna cel mai bine al\turi de famiile lor, c\ s\r\cia nu e o descalificare pentru ni[te

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 366

366

Istorie trqitq

367

p\rin]i buni, c\ sprijinul financiar [i social pentru familiile cu probleme, inclusiv s\r\cia, trebuia s\ fie un prim pas, `nainte ca noi s\ le abandon\m [i s\ le lu\m copiii. Doar c`nd copiii s`nt `n pericol din cauza abuzurilor ori neglija]i, guvernul ar trebui s\ intervin\, s\-i apere [i s\-i mute `n locuin]e alternative, departe de cas\. ~ntr-un discurs `n fa]a femeilor din New York, pe 30 noiembrie 1994, i-am criticat pe Gingrich [i echipa lui republican\ pentru promovarea legisla]iei care-i pedepsea pe copii pentru acte pe care nu le puteau controla. Am spus c\ remarcele lui despre orfani erau absurde [i incredibile. Ironia sor]ii, am g`ndit: `n campania din 1992, republicanii m\ etichetaser\ ca antifamilie deoarece am sprijinit luarea copiilor neglija]i [i r\u trata]i de l`ng\ p\rin]ii care nu puteau sau nu voiau s\ aib\ grij\ de ei. Acum republicanii propuneau `ndep\rtarea copiilor de p\rin]ii lor pur [i simplu pentru c\ erau n\scu]i `n afara c\sniciei sau din mame s\race. C`teva zile mai t`rziu, Gingrich a ap\rut `n NBC la emisiunea Meet the Press [i mi-a replicat: I-a[ cere s\ mearg\ la Blockbuster [i s\ `nchirieze filmul lui Mickey Rooney despre Boys Town [un orfelinat]... Nu-i `n]eleg pe liberalii care tr\iesc `n enclave ale siguran]ei [i care spun: O, ar fi un lucru teribil. Uita]i-v\ la familia lui Norman Rockwell care s-a destr\mat... I-am r\spuns lui Gingrich printr-un lung articol din Newsweek. Concluzia mea era: Acesta e un mare amestec al guvernului `n via]a cet\]enilor, `n cel mai r\u mod. Articolul din Newsweek a mai potolit dezbaterea despre orfelinate, dar atmosfera a devenit mai ciudat\ dup\ ce mama lui Gingrich, crez`nd c\ nu e `n direct, i-a spus lui Connie Chung `ntr-un interviu televizat c\ fiul ei m\ numea c\]ea c`nd vorbea despre mine. M-am hot\r`t s\ ignor ultima rund\ de atacuri [i s\ `ncerc s\-l abordez `n alt mod pe Gingrich: i-am trimis o not\ scris\ de m`n\, invit`ndu-l pe el [i familia lui s\ fac\ un tur al Casei Albe. C`teva s\pt\m`ni mai t`rziu, Gingrich, so]ia lui de atunci, Marianne, sora

lui, Susan, [i mama lui au venit cu mine s\ facem acest tur. ~n afara faptului c\ vizita a avut loc, ea n-a fost memorabil\, cu excep]ia unui scurt schimb de opinii `n timp ce ne beam ceaiul `ntr-un salon. Uit`ndu-se la mobil\, Gingrich a `nceput s\ laude istoria Americii. So]ia lui l-a `ntrerupt imediat. {tii, el va continua `n felul acesta, fie c\ [tie despre ce vorbe[te, fie c\ nu, a spus Marianne. Mama lui Gingrich a s\rit imediat s\-i ia ap\rarea. Newty e istoric, a spus ea, Newty `ntotdeauna [tie despre ce vorbe[te. ~ntr-un fel, h\r]uielile de dup\ alegeri mi-au fost de folos, pentru c\ m-au f\cut s\ m\ str\duiesc s\ g\sesc un mod pozitiv de a r\spunde diatribelor de dreapta. Mi-am dat seama c\ trebuia s\-mi spun propriul punct de vedere [i s\-mi definesc propriile valori `ntr-un fel care ar putea fi evaluat direct de oameni, f\r\ a mai fi distorsionat sau prost interpretat. Scrierea articolului din Newsweek parc\ mi-a m\rit poten]ialul propriei voci. Am `nceput s\ m\ g`ndesc la conceperea unor proiecte mai ambi]ioase, `n care s\-mi spun p\rerea depre necesitatea `ncrederii `n sine [i a sistemelor de suport social `n `mbun\t\]irea vie]ii oamenilor. Voiam s\ scriu o carte despre cre[terea copiilor `n lumea de ast\zi [i s\ atrag oamenii `n jurul ideii c\ e nevoie de un sat `ntreg pentru a cre[te un copil, dup\ cum spune un proverb african. Nu scrisesem niciodat\ o carte, dar am cunoscut cur`nd oameni care scriseser\ [i care mi-au oferit ajutor. Bill [i cu mine o cunoscuser\m pe Marianne Williamson, o autoare de best-seller-uri, la una din `ntrunirile Renaissance Weekends, [i ea sugerase s\ ne `nt`lnim cu un grup de oameni din afara lumii politice, pentru a discuta obiectivele lui Bill pentru cei doi ani de mandat r\ma[i. Aceast\ propunere mi-a atins o coard\ sensibil\ [i am invitat-o s\ convoace o adunare la Camp David, pe 30 [i 31 decembrie. Lista de oaspe]i a lui Williamson `i includea pe Tony Robbins, a c\rui carte Awaken the Giant Within1 era un best-seller na]ional, [i
1 De[tept`ndu-l pe uria[ul din\untru.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 368

368

Istorie trqitq

369

pe Stephen R. Covey, care a scris foarte populara carte 7 Habits of Highly Effective People1. Dac\ milioane de americani le ascultau sfaturile, m\ g`ndeam c\ ar putea fi de folos s\ ascult [i eu ce au de spus. Williamson le-a invitat, de asemenea, pe Mary Catherine Bateson [i pe Jean Houston. Profesor, autor, antropolog [i fiica antropologilor Gregory Bateson [i Margaret Mead, Bateson se specializase `n antropologie cultural\ [i `n problema genurilor. Eram deja o mare admiratoare a c\r]ii ei din 1989, Composing a Life2, care descria felul cum femeile `[i construiesc via]a, combin`nd ingredientele vie]ii de zi cu zi `n modul cel mai potrivit pentru ele. Op]iunile nu mai s`nt guvernate de conven]iile care, `n mod tradi]ional, au determinat rolurile femeilor. Noi nu numai c\ putem, dar [i trebuie s\ fim imaginative [i s\ improviz\m c`nd trecem prin via]\, trebuie s\ profit\m de talentele unice [i de prilejurile favorabile [i s\ reac]ion\m la schimb\rile neprev\zute [i la cotiturile pe care le `nt`lnim `n cale. M-am trezit absorbit\ `ntr-o conversa]ie de ore `ntregi cu Mary Catherine [i cu Jean Houston, scriitoare [i lector despre istoria femeilor, culturile indigene [i mitologie. ~n timp ce Mary Catherine vorbe[te academic, moale [i prefer\ pantofii fini [i vestele, Jean `[i pune cape colorate [i caftane [i domin\ camera cu prezen]a ei masiv\ [i cu spiritul ei deschis. E o enciclopedie pe dou\ picioare, recit`nd poezii, pasaje din marile opere ale literaturii, evenimente istorice [i date [tiin]ifice `n acela[i timp. Are un bagaj nesecat de glume bune [i de jocuri de cuvinte [i e gata s\ le dezv\luie oricui e dispus s\ r`d\ pe s\turate. Jean [i Mary Catherine erau experte `n dou\ subiecte de importan]\ imediat\ pentru mine. Ambele scriseser\ numeroase c\r]i, iar eu aveam nevoie de ajutor [i de sfaturi de la autori experimenta]i. Fusesem, de asemenea, rugat\ de c\tre Departamentul de Stat s\ reprezint Statele Unite `ntr-o vizit\ `n cinci ]\ri din sudul Asiei.
1 {apte obiceiuri ale oamenilor foarte eficien]i.

Aceast\ vizit\ era crucial\ pentru mine [i am fost ner\bd\toare s\ `ncep preg\tirile. Jean [i Mary Catherine c\l\toriser\ mult `n zon\, a[a c\ le-am invitat s\-[i `mp\rt\[easc\ impresiile cu mine [i cu `nso]itorii mei `nainte de a pleca spre sudul Asiei, `n martie, [i din nou, dup\ `ntoarcere. Am rezistat ideii de a exploata titlul de Prim\ Doamn\, prefer`nd s\ m\ concentrez pe ac]iuni [i politici specifice. Nu cred `n simboluri, deoarece pot fi manipulate [i folosite gre[it, [i `ntotdeauna am socotit c\ oamenii ar trebui judeca]i pe baza ac]iunilor lor [i a consecin]elor acestora, nu `n func]ie de ceea ce pretind sau par a fi. O Prim\ Doamn\ ocup\ o pozi]ie important\; puterea ei deriv\ din cea a pre[edintelui, nu e independent\. Acest lucru explic\, `n parte, st`ng\cia mea `n anumite momente ale rolului de Prim\ Doamn\. ~nc\ de c`nd eram mic\, m-am str\duit s\ am o voin]\ proprie [i s\-mi men]in independen]a. Oric`t de mult `mi iubeam so]ul [i ]ara, a fost dificil s\ m\ acomodez cu statutul de ve[nic `nlocuitor. Mary Catherine [i Jean m-au ajutat s\ `n]eleg mai bine c\ rolul de Prim\ Doamn\ e profund simbolic [i c\ mai bine m-a[ g`ndi cum s\-l exploatez mai eficient acas\ [i pe scena lumii. Mary Catherine sus]inea c\ ac]iunile simbolice erau legitime [i c\ simbolul poate fi eficient. Credea, de exemplu, c\ simpla c\l\torie spre Asia de Sud ca Prim\ Doamn\, `mpreun\ cu Chelsea, va transmite un mesaj despre importan]a fiicelor. Dac\ am vizita femei s\race de la ]ar\ ar `nsemna s\ le sporim importan]a. Am `n]eles ce voia s\ spun\ [i cur`nd m-am l\sat convins\ de ideea c\ puteam promova programul Clinton printr-o ac]iune simbolic\. Prietenia mea cu Jean a fost dezv\luit\ un an mai t`rziu, `ntr-o carte scris\ de Bob Woodward, The Choice1, despre campania politic\ din 1996. Woodward o numea pe Jane, `n mod melodramatic, consilierul meu spiritual [i tot el a descris unele exerci]ii verbale pe care ea mi le-a prezentat mie [i echipei mele pentru a ne
1 Alegerea.

2 Alc\tuind o via]\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 370

370

Istorie trqitq

371

ajuta s\ g\sim noi modalit\]i de a privi munca pe care o f\ceam. }inea mor]i[ s\ vorbeasc\ despre perioada `n care Jean mi-a cerut s\-mi imaginez o conversa]ie cu Eleanor Roosevelt. Deoarece adesea o invocam pe Eleanor `n discursurile mele [i chiar f\ceam referire la conversa]iile imaginare cu ea pentru a-mi l\muri problemele, nu mi-a fost greu s\ r\spund la sugestia lui Jean [i n-am a[teptat niciodat\ ca asta s\ st`rneasc\ vreun interes. Dar un pasaj din cartea lui Woodward despre exerci]iul respectiv era transcris pe prima pagin\ din Washington Post, ca un expozeu. ~n noaptea aceea Jim [i Diane Blair luau cina cu noi la Casa Alb\, iar Jim a zis: Ei bine, Hill, dup\ afacerea asta cu Eleanor cred c\ nu trebuie s\-]i mai faci probleme pentru Whitewater. Ce vrei s\ spui? Ei bine, dac\ te mai investigheaz\, acum po]i s\ pledezi pentru nebunie. ~n ziua de dup\ articolul din Post, am ap\rut la o `ntrunire anual\ de familie, g\zduit\ de Al [i Tipper Gore `n Tennessee. Cu pu]in `nainte de sosire am avut una dintre conversa]iile mele cu Eleanor Roosevelt, am spus eu, declan[`nd rafale de r`sete [i aplauze. {i ea crede c\ e o idee minunat\. Autoironia era pentru mine o unealt\ esen]ial\ de supravie]uire [i preferabil\ alternativei retragerii `n bunc\r, cu toat\ tenta]ia din aceste ultime luni, dup\ ce democra]ii pierduser\ controlul asupra Camerei [i a Senatului. Bill [i cu mine [tiam c\ un Congres republican va continua cel pu]in doi ani de atunci `ncolo investiga]iile Whitewater, iar Kenneth Starr p\rea s\ fie revigorat de rezultatele alegerilor. La sf`r[itul lui noiembrie, Webb Hubbell a c\zut `n plasa lui Starr. Webb demisionase din slujba lui de la Departamentul de Justi]ie `n martie, cu un an `n urm\, pentru a evita orice controvers\, zicea el, `n timp ce contracara acuza]iile c\ `[i `nc\rcase la plat\ clien]ii de la firma de avocatur\ Rose. Webb n-a recunoscut niciodat\ c\

existau anumite dovezi care justificau acuza]iile `mpotriva lui. Chiar c`nd venise la Camp David `n vara anterioar\ pentru a juca golf cu Bill, ne-a asigurat c\ e nevinovat. Dar `n 1994, de Ziua Recuno[tin]ei, eram la Camp David c`nd am auzit un reportaj la radio c\ Webb Hubbell [i Jim Guy Tucker, guvernatorul de Arkansas care i-a urmat lui Bill, vor fi pu[i sub acuzare. P`n\ acum auzisem multe reportaje de pres\ neconforme cu realitatea. Cu toate c\ m-au `ntristat aceste [tiri, am presupus c\ erau false. {tiam, de asemenea, c\, fie c\ are vreo baz\ real\, fie c\ nu, aceast\ [tire se va r\sp`ndi extrem de rapid [i Webb (sau avocatul lui) trebuia s\ r\spund\ imediat. Bill [i eu l-am sunat pe Webb acas\, unde rumenea curcanul. Dup\ ce i-a urat o Zi a Recuno[tin]ei fericit\, Bill mi-a dat telefonul. I-am spus lui Webb ce auzisem despre acuza]iile `mpotriva lui. Trebuie s\ dai dezmin]ire imediat, i-am spus. Nu po]i s\ la[i s\ circule asemenea informa]ii false. E groaznic. Webb mi-a zis c\ nu primise nici o scrisoare de la procurori care s\-l informeze c\ era ]inta poten]ial\ a unei acuza]ii penale. Apoi a schimbat brusc subiectul, spun`ndu-mi pe cine avea invita]i la mas\ [i ce g\teau el [i so]ia lui, Suzy. M-a enervat non[alan]a lui. Fie c\ nu a luat `n serios reportajul, m-am g`ndit, fie c\ nu voia s\ se lase tulburat de el. Telefonul acela din Ziua Recuno[tin]ei a fost ultimul pe care eu [i Bill i l-am dat lui Webb. ~n memoriile sale, Friends in High Places1, Webb explica faptul c\ avocatul lui primise o scrisoare cu o zi `naintea conversa]iei noastre telefonice, dar se hot\r`se s\ a[tepte p`n\ dup\ Ziua Recuno[tin]ei pentru a-i spune lui Webb. El recunoa[te, de asemenea, c\ acuza]iile `mpotriva lui erau adev\rate [i c\ furase de la firma de avocatur\ `ntr-o `ncercare zadarnic\ de a-[i achita ni[te datorii pe care le ascunsese de familie [i de prieteni. Pe 6 decembrie 1994, biroul lui Starr a anun]at c\ Hubbell a fost g\sit vinovat de fraud\ [i de evaziune fiscal\. El a m\rturisit c\ `ntre
1 Prieteni sus-pu[i.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 372

372

1989 [i 1992 a falsificat mai mult de patru sute de chitan]e pentru a-[i acoperi cheltuielile personale, `n[el`ndu-[i clien]ii [i partenerii de la firma de avocatur\ Rose cu cel pu]in 394 000 de dolari. Eram [ocat\. Webb fusese un coleg de `ncredere [i era foarte admirat ca lider civic `n Arkansas. Fusese un prieten drag. ~mi petrecusem foarte multe ore `n tov\r\[ia lui. Ideea c\ i-a `n[elat [i i-a min]it pe cei mai apropia]i dintre ai lui era extrem de trist\. Aceasta mic\ problem\ `nsemna o nou\ `nte]ire a luptei pe c`mpul de b\t\lie Whitewater [i devenea greu de `nfruntat. De Cr\ciun am primit dou\ daruri identice. Anne Bartley, o prieten\ din Arkansas care f\cea acte de caritate [i se oferise s\ lucreze voluntar la Casa Alb\, [i Eileen Bakke, pe care o cuno[team de la Renaissance Weekends [i din grupul meu de rug\ciune, mi-au dat fiecare o copie a ~ntoarcerii fiului risipitor de Henry Nouwen, un preot olandez. Nouwen exploreaz\ parabola lui Iisus despre cel mai t`n\r din cei doi fra]i care-[i p\r\sise tat\l [i fratele pentru a tr\i o via]a u[uratic\. Atunci c`nd, `n cele din urm\, s-a `ntors acas\, a fost `nt`mpinat de tat\ [i respins de fratele mai mare, care fusese mai supus. ~n timpul perioadelor stresante din 1993 [i 1994, citisem Biblia [i alte c\r]i despre religie [i spiritualitate. Familia noastr\ frecventa, de obicei, biserica metodist\ din Washington, iar eu m-am sim]it foarte `ncurajat\ de predici [i de sprijinul personal oferit de comunitate [i de preot, reverendul doctor Phil Wogaman. Grupul meu de rug\ciune a continuat s\ se roage pentru mine, ca [i pentru mul]i al]i oameni din `ntreaga lume. Acest lucru ne-a ajutat foarte mult. Dar o formulare din cartea lui Nouwen m-a frapat ca o epifanie: disciplina recuno[tin]ei. Aveam at`tea lucruri pentru care s\ fiu recunosc\toare, chiar `n toiul pierderii alegerilor, al e[ecului legat de eforturile zadarnice pentru aplicarea reformei `n sistemul s\n\t\]ii, al atacurilor partizane [i acuzatoare [i al mor]ii celor pe care `i iubisem. Trebuia doar s\ m\ disciplinez [i s\-mi aduc aminte cu c`t de mult m-a binecuv`ntat Dumnezeu.

AICI NU SE VORBE{TE LIMBAJUL T|CERII


~ntr-o dup\-amiaz\ rece de la sf`r[itul lunii martie 1995, mi-am `nceput prima vizit\ de durat\ peste hotare, nefiind `nso]it\ de pre[edinte. Patruzeci [i unu de pasageri au umplut avionul guvernamental [i au zburat de la Baza Andrews a For]elor Aeriene, pentru o vizit\ oficial\ de dou\sprezece zile `n cinci ]\ri din sudul Asiei. Tovar\[ii mei de drum erau membri ai personalului Casei Albe sau ai Departamentului de Stat, membri ai presei, agen]i ai Serviciului Secret, Jan Piercy, prietena mea de la Wellesley [i director executiv al B\ncii Mondiale a Statelor Unite, [i, mai presus de toate, Chelsea. Vizita noastr\ a coincis `n mod fericit cu vacan]a [colar\ de prim\var\. Tocmai `mplinise cincisprezece ani [i `ncepea s\ devin\ o t`n\r\ echilibrat\ [i matur\. Voiam s\ `mp\rt\[esc cu ea c`teva dintre ultimele aventuri ale copil\riei [i eram curioas\ s\ v\d cum reac]ioneaz\ `n fa]a lumii extraordinare `n care urma s\ intr\m, s-o v\d prin ochii ei, precum [i printr-ai mei. Dup\ un zbor de [aptesprezece ore, am aterizat `n Islamabad, Pakistan, seara t`rziu, pe o furtun\ cumplit\. Departamentul de Stat `mi ceruse s\ vizitez subcontinentul pentru a eviden]ia implicarea administra]iei `n regiune, deoarece nici pre[edintele [i nici vicepre[edintele nu puteau face cur`nd o vizit\ `n zon\. Vizita mea voia s\ demonstreze c\ aceast\ regiune strategic\ [i `n continu\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 374

374

Istorie trqitq

375

schimbare era important\ pentru Statele Unite [i dorea s\-i asigure pe liderii din tot sudul Asiei c\ Bill le sprijinea eforturile de consolidare a democra]iei, de extindere a pie]elor libere [i de promovare a toleran]ei [i a drepturilor omului, inclusiv ale femeilor. Prezen]a mea `n regiune era considerat\ un semn de preocupare [i de implicare. Cu toate c\ nu puteam petrece mult timp `n fiecare ]ar\, voiam s\ m\ `nt`lnesc cu c`t mai multe femei pentru a accentua corela]ia dintre progresul femeilor [i statutul social [i economic al ]\rii. Problemele de dezvoltare m-au interesat `nc\ din timpul c`nd lucram cu Bill pentru comunit\]ile s\race din ]inuturile rurale ale Arkansas-ului, dar aceasta era prima mea implicare serioas\ `n dezvoltarea lumii. Am f\cut c`teva preg\tiri la `nceputul lui martie, c`nd am c\l\torit spre Copenhaga, Danemarca, pentru a reprezenta Statele Unite la summit-ul pentru Dezvoltare Social\ al Na]iunilor Unite. Conferin]a mi-a `nt\rit convingerea c\ oamenii [i comunit\]ile lumii s`nt mai legate [i mai interdependente ca oric`nd `n istoria umanit\]ii [i c\ americanii vor fi afecta]i de s\r\cia, boala [i dezvoltarea popoarelor aflate la cap\tul lumii. Chinezii au o vorb\ veche care spune c\ femeile sus]in jum\tate din cer, dar `n cea mai mare parte a lumii, `n realitate, sus]in mai mult de jum\tate. Femeile au o mare responsabilitate `n bun\starea familiei. Totu[i, munca lor e adesea subestimat\ [i nu e r\spl\tit\ corespunz\tor de familie sau de economia oficial\. Aceste inechit\]i s`nt foarte vizibile `n Asia de Sud, unde mai mult de un miliard de oameni tr\iesc `ntr-o s\r\cie `nfior\toare majoritatea femei [i copii. Bietele femei [i fete s`nt oprimate [i sufer\ din cauza regimurilor discriminatorii, li se interzic educa]ia [i asisten]a medical\ [i s`nt victimizate cu o violen]\ care `[i are r\d\cinile `n tradi]ie. Oamenii legii adesea `nchid ochii `n fa]a infrac]iunilor care includ lovirea so]iilor, arderea mireselor [i uciderea pruncilor de sex feminin; `n anumite comunit\]i, femeile violate pot fi duse la `nchisoare pentru adulter. ~n ciuda acestor prejudec\]i `nr\d\cinate,

au fost semne de schimbare pretutindeni `n subcontinentul indian, `n [colile de fete [i `n programele care dau femeilor posibilitatea s\ se afirme, oferindu-le [ansa de a-[i c`[tiga propriile venituri. Guvernul Statelor Unite a sus]inut multe proiecte `ncununate de succes, dar noua majoritate republican\ din Senat [i Camer\ urm\rea s\ taie masiv din ajutoarele pentru str\in\tate, care se ridicau la mai pu]in de 1% din bugetul federal. Am sus]inut mult timp Agen]ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna]ional\ USAID [i am sperat s\ m\ folosesc de reflectoarele mass-media care m\ `nso]eau ca Prim\ Doamn\ pentru a demonstra impactul tangibil al programelor ini]iate de Statele Unite pentru dezvoltarea lumii. Diminuarea acestui ajutor va d\una femeilor cu probleme deosebite [i va contrazice strategiile care s-au dovedit a fi `n beneficiul ]\rilor s\race [i al Statelor Unite. C`nd femeile sufer\, sufer\ [i copiii lor, iar economia stagneaz\, afect`nd, `n cele din urm\, poten]ialele pie]e pentru produsele Statelor Unite. Iar c`nd femeile s`nt victime, stabilitatea familiilor, a comunit\]ilor [i a na]iunilor se erodeaz\, pun`nd `n pericol proiectele pentru democra]ie [i prosperitate pe plan global. Violen]a [i instabilitatea au afectat toate ]\rile pe care urma s\ le vizitez. Cu doar trei s\pt\m`ni `nainte de sosirea noastr\ `n Pakistan, extremi[tii musulmani atacaser\ o dubi]\ `n care se aflau angaja]i ai consulatului Statelor Unite la Karachi. Doi dintre ei fuseser\ uci[i. Iar Ramzi Yousef, unul dintre participan]ii la complotul din 1993, care viza atentatul cu bomb\ de la World Trade Center, fusese recent arestat `n Pakistan [i extr\dat `n Statele Unite pentru a fi judecat. Serviciul Secret era agitat din cauza acestei vizite [i ar fi preferat s\-mi limitez c\l\toria la incinte guvernamentale [i la locuri de `nt`lnire izolate. Se aflau `ntr-un dezacord amuzant cu Departamentul de Stat, care voia s\ m\ trimit\ `n punctele fierbin]i de pe glob locuri unde conflictele `n desf\[urare f\ceau dificil\ asigurarea securit\]ii pentru pre[edinte sau vicepre[edinte. Scopul misiunii mele era s\ `nt`lnesc femei de la ]ar\, dar [i din ora[e [i, evit`nd itinerariile

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 376

376

Istorie trqitq

377

previzibile, s\ intru `n sate, unde locuiau majoritatea oamenilor. Echipaje de avangard\ [i exper]i `n securitate au pl\nuit cu grij\ fiecare oprire, iar eu eram foarte con[tient\ de c`t de greu [i de neobi[nuit era pentru ]\rile gazd\ [i pentru ambasade s\ g\zduiasc\ o vizit\ at`t de special\. Eforturile suplimentare pe care le f\cuser\ pentru mine m-au determinat s\-mi fructific prezen]a c`t mai bine posibil. C`nd soarele a r\s\rit peste dealurile Margalla, am v\zut Islamabadul pentru prima oar\. Un ora[ bine proiectat, cu bulevarde largi `nconjurate de mun]i verzi nu prea `nal]i, o vitrin\ a arhitecturii moderne de la mijlocul secolului [i a proiectelor de re`mp\durire, tipic pentru multe capitale care s-au ridicat dup\ ce [i-au c`[tigat independen]a na]ional\, construite cu inten]ii bune [i cu ajutor extern. La `nceput, nu am sim]it deloc c\ eram `n sudul Asiei. Dar senza]ia a disp\rut de `ndat\ ce i-am dat un telefon de curtoazie lui Begum Nasreen Leghari, so]ia pre[edintelui Pakistanului, Faruq Ahmad Khan Leghari. Elegant `mbr\cat\, doamna Leghari vorbea o englez\ excelent\ cu accent britanic, ritmat. Tr\ia `n condi]ii de strict\ izolare, `ntr-un salon al femeilor (purdah), f\r\ a fi v\zut\ de b\rb\]ii care nu f\ceau parte din familie. Trebuia s\ fie complet acoperit\ cu voaluri `n rarele ocazii c`nd p\r\sea casa. Nu a participat la inaugurarea pre[edin]iei so]ului ei, dar s-a uitat la ceremonie la televizor. C`nd m-a invitat la ea acas\, la etajul al doilea al re[edin]ei preziden]iale, puteam fi `nso]it\ doar de femei [i de agen]i ai Serviciului Secret. Doamna Leghari m-a `ntrebat o gr\mad\ de lucruri despre America. Eram `n egal\ m\sur\ interesat\ de via]a ei [i am `ntrebat-o dac\ voia o schimbare pentru urm\toarea genera]ie de femei din familia sa. Am aflat c\ fiica ei, de cur`nd c\s\torit\, era pe lista de invita]i la un dineu de propor]ii la Lahore, la care mergeam [i eu `n seara urm\toare, [i i-am cerut l\muriri doamnei Leghari `n leg\tur\ cu aceast\ contradic]ie. E alegerea so]ului ei, a spus ea. Ea nu mai st\ `n casa noastr\. Face ce vrea.

Acceptase statutul [i libertatea de mi[care a fiicei, pentru c\ ginerele f\cuse aceste alegeri `n numele ei. So]ia fiului doamnei Leghari locuia totu[i `n salonul femeilor, pentru c\ fiul ei alesese calea tradi]ional\ pe care o urma [i tat\l s\u. Contradic]iile din Pakistan au devenit mai clare la urm\torul eveniment la care am participat o mas\ dat\ `n onoarea mea de prim-ministrul Benazir Bhutto la care au luat parte c`teva femei de seam\ din Pakistan. Era ca [i cum a[ fi f\cut un brusc salt `nainte de c`teva secole. Printre aceste femei erau unele instruite [i active, precum [i o femeie pilot, o c`nt\rea]\, o femeie bancher [i una superintendent adjunct de poli]ie. Ele `[i aveau propriile ambi]ii [i cariere [i, desigur, toate eram invitatele liderei alese a Pakistanului. Benazir Bhutto, o femeie inteligent\ [i cu personalitate, atunci `n jurul v`rstei de patruzeci de ani, era n\scut\ `ntr-o familie de seam\ [i educat\ la Harvard [i la Oxford. Tat\l ei, Zulfikar Ali Bhutto, prim-ministrul populist al Pakistanului `n anii 70, a fost `nl\turat printr-un puci [i mai t`rziu sp`nzurat. Dup\ moartea lui, Benazir [i-a petrecut ani `ntregi `n arest la domiciliu. La sf`r[itul anilor 80, ea a devenit lider al vechiului partid politic al tat\lui s\u. Bhutto era singura celebritate pe care o v\zusem din spatele unui cordon de protec]ie. Chelsea [i cu mine ne plimbam prin Londra `n timpul unei vacan]e de var\, `n 1989. Am observat o mare mul]ime adun`ndu-se `n fa]a hotelului Ritz [i i-am `ntrebat pe oameni ce a[teptau. Au spus c\ Benazir Bhutto st\tea la hotel [i era a[teptat\ s\ soseasc\. Chelsea [i cu mine am a[teptat p`n\ c`nd coloana oficial\ a oprit la hotel. Am privit-o pe Bhutto, `nf\[urat\ `ntr-un voal galben, ie[ind din limuzina ei [i strecur`ndu-se `n hol. P\rea gra]ioas\, lini[tit\ [i concentrat\. ~n 1990, guvernul ei a fost dizolvat din cauza acuza]iilor de corup]ie, dar partidul a c`[tigat din nou `n alegerile din 1993. Pakistanul era din ce `n ce mai tulburat de violen]a cresc`nd\ [i de lipsa general\ a ordinii, mai ales la Karachi. Legea [i ordinea fuseser\ periclitate de cre[terea num\rului uciga[ilor etnici [i

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 378

378

Istorie trqitq

379

sectan]i. Existau, de asemenea, zvonuri exagerate despre corup]ie, care-i implicau pe Asif Zardari, so]ul lui Bhutto, [i pe sus]in\torii lor. La masa dat\ pentru mine, Benazir a condus o discu]ie despre schimbarea rolului femeilor `n ]ara ei [i a spus o glum\ despre statutul so]ului ei, ca partener politic. Dup\ cum sus]in ziarele din Pakistan, a spus ea, domnul Asif Zadari este prim-ministrul de facto al ]\rii. So]ul meu `mi spune: Doar Prima Doamn\ poate s\-[i dea seama c\ nu e adev\rat. Bhutto recuno[tea dificult\]ile pe care le `nfruntau femeile care nu respectau tradi]ia [i aveau roluri de frunte `n via]a public\. Ea a f\cut referire cu iscusin]\ at`t la problemele pe care le avusesem eu de `nfruntat `n timpul [ederii mele la Casa Alb\, c`t [i la propria situa]ie. Femeile care se confrunt\ cu probleme dure [i exploreaz\ teritorii noi ajung adesea pe t\r`mul primitor al ignor\rii, a `ncheiat ea. ~ntr-o `nt`lnire privat\ cu prim-ministrul, am discutat despre apropiata ei vizit\ la Washington `n aprilie [i mi-am petrecut timpul cu so]ul ei [i cu copiii lor. Deoarece auzisem c\ mariajul lor fusese aranjat, am g\sit rela]ia lor deosebit de interesant\. Se tachinau u[or c`nd erau `mpreun\ [i p\reau cu adev\rat `ndr\gosti]i. Dar la mai multe luni dup\ vizita mea, acuza]iile de corup]ie `mpotriva lor au devenit mai dure [i, `n august 1996, Bhutto [i-a avansat so]ul `ntr-un post din cabinet. P`n\ la 5 noiembrie 1996, a fost `ndep\rtat\, fiind `nvinuit\ c\ Zardari [i-a folosit pozi]ia pentru `mbog\]irea personal\. El a fost acuzat de corup]ie [i `nchis; ea [i-a p\r\sit ]ara `mpreun\ cu copiii, fiind amenin]at\ cu arestul [i neav`nd dreptul s\ se `ntoarc\. Nu am cum s\ [tiu dac\ acuza]iile `mpotriva lui Bhutto [i a so]ului ei erau fondate sau nu. {tiu `ns\ c\, `n scurtul timp c`t am fost acolo, m-am mi[cat `ntr-o lume de contraste de ne`nchipuit. Nasreen Leghari [i Benazir Bhutto proveneau din aceea[i cultur\. Pre[edintele Leghari [i-a pus so]ia `n purdah, `n timp ce Ali Bhutto [i-a trimis fiica la Harvard. O c\s\torie aranjat\ p\rea s\ produc\ o

adev\rat\ `nc`ntare. Pakistanul, India, Bangladeshul [i Sri Lanka au fost toate guvernate de femei pre[edinte sau prim-minstru alese `ntr-o regiune `n care femeile s`nt at`t de desconsiderate `nc`t feti]ele abia n\scute pot fi ucise sau abandonate. Voiam s\ [tiu ce va fi cu viitoarea genera]ie a femeilor educate din Pakistan, dintre care pe unele le-am `nt`lnit `n urm\toarea zi la Colegiul de fete din Islamabad, liceul lui Benazir Bhutto. Multe dintre preocup\rile lor `mi erau familiare, deoarece eram mama unei tinere curioase [i `ntreprinz\toare. Fetele `[i exprimau preocuparea privind modul `n care ar putea schimba societatea [i unde [i-ar g\si cel mai bine locul ca femei cu o `nalt\ educa]ie. N-o s\ g\se[ti niciodat\ un b\rbat ideal, a spus o fat\. Trebuie s\ fii mult mai realist\. Vocea ei mi-a r\mas `n ureche. Ea f\cea parte dintr-o cultur\ `n care alegerea so]ului apar]inea rareori femeii. Totu[i, cuno[tea destul de multe realit\]i ale vie]ii moderne contemporane, pentru a-[i da seama de echivocul op]iunilor femeilor `n orice punct de pe p\m`nt. Am continuat acea conversa]ie despre op]iunile femeilor c`nd am vizitat Universitatea de Management din Lahore, unde femeile studiau afaceri. Programul era sus]inut, `n parte, de americanii pakistanezi care `n]elegeau c\ economia Pakistanului [i standardul de via]\ nu vor avansa niciodat\ dac\ femeile nu erau educate [i implicate activ. Nimeni nu se `ndoia de succesul emigran]ilor sud-asiatici `n America, unde au prosperat `n afaceri [i `n profesiile lor. Succesul lor `n ]ara noastr\ a ilustrat importan]a bunei func]ion\ri a unui guvern necorupt, a pie]ei libere, a societ\]ii care pune pre] pe indivizi, inclusiv pe fete [i pe femei o cultur\ care tolereaz\ toate tradi]iile religioase [i care se desf\[oar\ `ntr-un mediu f\r\ violen]\ [i r\zboi. Nici o ]ar\ din sudul Asiei nu `ndeplinise `nc\ toate aceste condi]ii. B\rba]ii [i femeile care ar fi putut s\ contribuie la progresul propriei ]\ri contribuie, `n schimb, la al ]\rii noastre. Sri Lanka, de exemplu, unde mi-am `ncheiat vizita, avea o rat\ mare

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 380

380

Istorie trqitq

381

de alfabetizare at`t `n r`ndul b\rba]ilor, c`t [i al femeilor, dar ]ara tr\ise `n teroare ani de zile din cauza insurgen]ei gherilei hinduse Tigrii din Tamil `mpotriva majorit\]ii budiste a popula]iei [i `mpotriva guvernului. Ne`mbl`nzita campanie de teroare a subminat poten]ialul ]\rii de cre[tere economic\ [i pentru investi]iile externe. ~nainte de a pleca din Islamabad, Chelsea [i cu mine am f\cut o vizit\ omagial\ la Moscheea Faisal, denumit\ astfel `n cinstea fostului rege saudit. E una dintre cele mai mari moschei din lume. Cu minarete de aproape o sut\ de metri `n\l]ime [i o bolt\ magnific\, aceast\ moschee modern\ era una dintre cele o mie cinci sute pe care guvernul saudit [i cet\]enii priva]i le construiau pe [ase continente. Ne-am scos pantofii [i am mers `n vastele camere de rug\ciune [i `n cur]ile proiectate s\ g\zduiasc\ p`n\ la o sut\ de mii de credincio[i. Chelsea, care studiase la [coal\ istoria [i cultura Islamului, i-a pus ghidului nostru `ntreb\ri din care se vedea c\ e bine informat\. Ca [i Biblia iudeo-cre[tin\, Coranul e deschis la diferite interpret\ri, dintre care majoritatea promoveaz\ coexisten]a pa[nic\ a oamenilor de alte religii. Wahhabism-ul `ns\ nu accept\ acest lucru. Wahhabism-ul e o ramur\ ultraconservatoare a islamului saudit, care c`[tig\ adep]i `n lume. De[i respect profund ideile de baz\ ale religiei islamice, wahhabism-ul m\ `ngrijoreaz\ pentru c\ e o form\ rapid r\sp`ndit\ a fundamentalismului islamic, ce exclude femeile de la participarea deplin\ `n societate, promoveaz\ intoleran]a religioas\ [i, `n varianta lui cea mai extrem\, cum am aflat gra]ie lui Osama bin Laden, e de acord cu folosirea terorii [i a violen]ei. ~n ziua urm\toare, am vizitat ambasada pentru a sta de vorb\ cu membrii personalului american [i pakistanez, care erau extrem de [oca]i de crimele recente `mpotriva colegilor din Karachi. Am vrut s\ le recunosc public curajul `n servirea ]\rii [i s\ `i asigur c\, `n ciuda unor voci izolate din Congres, serviciile lor erau inestimabile [i apreciate de pre[edinte [i de milioane de cet\]eni americani. Aceasta a fost o aluzie clar\ la c`]iva republicani din Camer\, care

se l\udau c\ nu au pa[apoarte, c\ n-au c\l\torit niciodat\ `n afara grani]elor ]\rii [i c\ pl\nuiau s\ modifice bugetul Departamentului de Stat. Voiam, de asemenea, s\ mul]umesc angaja]ilor ambasadei pentru toat\ munca lor suplimentar\ f\cut\ pentru vizita mea. Pentru ei, cea mai bun\ parte a vizitei unui VIP e momentul c`nd avionul diplomatic decoleaz\ [i pot s\ dea o petrecere pentru a-[i reveni. Am glumit c\ poate m-a[ preface doar c\ plec [i apoi m-a[ strecura `napoi s\ petrec `mpreun\ cu ei. ~n condi]ii de securitate extraordinare am zburat spre Lahore, capitala Punjab-ului. Pakistanezii se temeau at`t de mult de un incident, `nc`t [i-au pozi]ionat sute de solda]i de-a lungul drumului de la aeroport. Spre deosebire de Islamabadul modern, Lahore este un vechi a[ez\m`nt cu o glorioas\ arhitectur\ mogul\. Drumurile nu erau `mp`nzite de trafic, ca de obicei, iar ora[ul, care `n mod curent frem\ta, p\rea depopulat. De o parte [i de alta a drumului fuseser\ at`rnate f`[ii de p`nz\ colorat\, pentru a ascunde mahalalele aflate de-a lungul [oselei. Dar acolo unde p`nza c\zuse la p\m`nt, vedeam copii [i c`ini vl\gui]i scormonind prin mormane de gunoi. Am mers cu ma[ina `ntr-un sat care, `n ciuda lipsei de electricitate, era considerat avantajat pentru c\ avea un dispensar [i o [coal\ pentru fete. Dispensarul era o cl\dire din blocuri de beton puse unul peste altul [i condus\ de o m`n\ de doctori [i tehnicieni care aveau `n grij\ 150 000 de oameni. Personalul era eroic `n eforturile lui, dar `i lipseau multe resurse esen]iale. Am adus dona]ii const`nd `n provizii de medicamente [i inventar de strict\ necesitate [i am `ncercat s\ facem acest lucru `n toate locurile pe care le-am vizitat. Pacien]ii, `n majoritate mame cu copii, st\teau t\cu]i pe b\ncile de l`ng\ perete. P\reau uimi]i s\ vad\ at`t de mul]i americani `n satul lor mic, dar ne-au permis cu gra]ie, lui Chelsea [i mie, s\ le ]inem `n bra]e bebelu[ii [i s\ le punem `ntreb\ri printr-un translator. O alt\ cl\dire de beton, aflat\ la o sut\ de metri, era [coala primar\ pentru fete. La asta p\rea s\ se limiteze educa]ia lor, deoarece cea mai apropiat\ [coal\ medie era doar pentru b\ie]i. Am stat de

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 382

382

Istorie trqitq

383

vorb\ cu o femeie care avea zece copii, cinci b\ie]i [i cinci fete. ~[i trimisese b\ie]ii la [coala medie, dar fetele nu aveau unde s\ mearg\ deoarece nu puteau c\l\tori p`n\ la cea mai apropiat\ [coal\ medie sau nu o puteau frecventa. Voia o [coal\ medie `n apropiere pentru fete. Vorbea foarte deschis despre controlul na[terii [i spunea c\, dac\ ar fi [tiut atunci ce [tie acum, n-ar fi avut at`t de mul]i copii. Am fost `n vizit\ la o familie cu multe genera]ii, numeroas\, chiar `n spatele [colii, cu copii [i animale alerg`nd prin curte. Cei mai v`rstnici st\teau `n hamac [i priveau agita]ia creat\ de vizita noastr\, `n timp ce capul familiei m-a salutat cu c\ldur\ [i mi-a ar\tat c`teva dintre locuin]ele cu o singur\ camer\, care aveau locuri anume pentru dormit [i pentru mas\, pentru fiecare familie `n parte. Activit\]ile comune aveau loc afar\, unde femeile se adunau pentru a preg\ti m`ncarea [i a o g\ti. Dou\ fete i-au ar\tat lui Chelsea cum se folose[te kohl-ul negru cu care `[i vopseau ochii. Moda e o preocupare feminin\ universal\. M-am g`ndit mult cum s\ ne `mbr\c\m pentru aceast\ vizit\. Am vrut s\ ne sim]im lejer, iar sub ar[i]\ mi-au prins bine p\l\riile [i hainele de bumbac pe care mi le `mpachetasem. Nu voiam s\-i jignesc pe oamenii din comunit\]ile pe care le vizitam, dar eram precaut\ `n a `mbr\]i[a obiceiurile care reflectau o cultur\ ce restric]iona via]a [i drepturile femeilor. ~n istoricul tur al Indiei [i Pakistanului f\cut de Jackie Kennedy `n 1962, ea a fost fotografiat\ purt`nd haine f\r\ m`neci [i fuste p`n\ la genunchi ca s\ nu mai amintim de sari-ul care-i l\sa abdomenul dezvelit, ceea ce a provocat senza]ie la nivel interna]ional. Opinia public\ p\rea c\ devenise [i mai conservatoare `n sudul Asiei. Am consultat exper]ii Departamentului de Stat, care ne-au oferit sugestii despre cum s\ ne purt\m `n ]\ri str\ine f\r\ s\ facem pe nimeni s\ se simt\ st`njenit sau s\ ne jignim gazdele. Instruc]iunile pentru Asia de Sud ne avertizau `mpotriva `ncruci[\rii picioarelor, a ar\tatului cu degetul, a lu\rii mesei cu necurata m`n\ st`ng\ sau a contactului fizic cu persoane de sex opus, inclusiv str`ngerea m`inii.

M-am `ngrijit s\ iau cu mine c`teva e[arfe lungi pe care mi le puteam pune pe umeri sau pe cap dac\ intram `ntr-o moschee. Am observat felul `n care Benazir Bhutto `[i acoperea p\rul cu o e[arf\ u[oar\. Purta o form\ local\ de rochie, numit\ [alvar kamiz, o tunic\ lung\, curg\toare, peste pantalonii largi, care erau [i practici, [i atractivi. Chelsea [i cu mine am hot\r`t s\ `ncerc\m acest stil. Pentru dineul fantezist de la Lahore Fort din seara aceea, am purtat un [alvar kamiz de m\tase ro[ie, iar Chelsea unul verde-turcoaz care se potrivea cu ochii ei. Guvernatorul din Punjab a invitat cinci sute de oaspe]i la fort\rea]a de piatr\ ro[ie, c`ndva sediu al imperiului medieval mogul, care se afla pe un deal de unde se vedea ora[ul. Am sosit `ntr-o sear\ senin\, `nstelat\ [i am cobor`t din ma[ini `ntr-un decor scos parc\ din O mie [i una de nop]i. Sub focul artificiilor, trupe de muzicieni [i de dansatori ne-au salutat de pe fiecare parte a unui lung covor ro[u. C\milele [i caii erau `mpodobi]i cu harna[amente str\lucitoare [i scumpe [i se leg\nau pe muzic\ de flaut. Chelsea [i cu mine am fost poftite [i conduse `n\untru. St\team ]in`ndu-ne de m`n\, uimite. Dou\ turnuri uria[e, modelate de v`nt, str\juiau intrarea `n fort\rea]\, unde mii de l\mpi cu ulei lic\reau [i luminau curtea [i c\r\rile, iar aerul era `nmiresmat de petale de trandafir. M-am uitat la `nc`nt\toarea mea fiic\, devenit\ adolescent\ parc\ dintr-o dat\, `nf\[urat\ `n m\tase str\lucitoare [i a[ fi vrut ca Bill s\ fie acolo s\ o vad\. Seara s-a `ncheiat cu drumul spre aeroport [i zborul spre New Delhi. Voisem s\ vizitez India `nc\ din primul an de colegiu c`nd Margaret Clapp, pre[edint\ la Wellesley, p\r\sise America pentru a conduce un colegiu de femei `n Madurai, India. ~nainte de a pleca, a venit `n dormitoarele noastre descriindu-ne ce va face acolo. O invidiam. ~nainte de a m\ decide pentru drept, m\ g`ndisem s\ merg `n India pentru a studia sau a preda. Un sfert de secol mai t`rziu, mergeam pentru prima dat\ acolo, pentru a-mi reprezenta ]ara. Bill m\ rugase s\ merg pentru c\ voia s\ supravegheze dezvoltarea bunelor rela]ii cu India dup\ patruzeci de ani de politic\

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 384

384

Istorie trqitq

385

indian\ de nealiniere [i dup\ str`nsele ei leg\turi cu Uniunea Sovietic\ `n timpul R\zboiului Rece. Voiam s\ v\d eu `ns\mi cea mai mare democra]ie a lumii [i s\ aflu mai multe despre eforturile f\cute pentru a stimula dezvoltarea [i drepturile femeilor. Am fost emo]ionat\ g`ndindu-m\ ce voi vedea, cu toate c\ [tiam c\ timpul va fi limitat. ~n prima zi am avut un program aglomerat care includea o vizit\ la unul dintre orfelinatele Maicii Tereza, unde fetele dep\[eau ca num\r b\ie]ii, pentru c\ familiile lor nu apreciau la fel fiicele ca fii. Maica Tereza era `ntr-o c\l\torie `n str\in\tate, dar sora Priscilla ne-a prezentat locul. Copila[ii, bine `ngriji]i, `ntindeau m`nu]ele, iar Chelsea [i cu mine `i ridicam `n bra]e `n timp ce sora Priscilla ne povestea despre fiecare dintre ei. Unele feti]e fuseser\ abandonate `n strad\; cel mai adesea, erau l\sate la orfelinate de mame care nu puteau s\ aib\ grij\ de ele sau spuneau c\ familia nu le dorea. Unii copii aveau picioare diforme sau buze de iepure sau alte anomalii fizice [i fuseser\ abandona]i de familiile prea s\race s\ le pl\teasc\ tratamentul medical. Mul]i copii erau adopta]i de occidentali, cu toate c\ adop]ia `n India `ncepea s\ devin\ un lucru obi[nuit. Sora Priscilla mi-a spus c\, datorit\ vizitei mele, administra]ia local\ a pavat str\zile pr\fuite, lucru pe care, r`z`nd, `l considera un mic miracol. Am luat pr`nzul cu un grup de indience la Casa Roosevelt, re[edin]a ambasadorului, iar cina cu pre[edintele Shanker Dayal Sharma. ~n ziua urm\toare, trebuia s\ m\ `nt`lnesc cu prim-ministrul P.V. Narasimha Rao. Era important s\ fac acelea[i lucruri pe care le f\cusem `n Pakistan, ca s\ nu jignesc pe nimeni, deoarece [tiam c\ ambele ]\ri erau atente la aceste am\nunte. Am fost de acord s\ ]in un discurs despre drepturile femeilor la Funda]ia Rajiv Gandhi, dar aveam greut\]i `n a-l scrie. C\utam o imagine clar\, care s\ exprime ce voiam s\ spun. La masa femeilor, Meenakshi Gopinath, directoare la Lady Sri Ram College, un gimnaziu, mi-a prezentat o poezie scris\ de m`n\ de una dintre elevele

ei, Anasuya Sengupta. Aceasta m-a inspirat. Se numea Lini[te [i `ncepea `n felul urm\tor: Prea multe femei Din prea multe ]\ri Vorbesc aceea[i limb\. A t\cerii... Nu-mi puteam scoate din minte aceast\ poezie. Deoarece am lucrat la discursul meu p`n\ noaptea t`rziu, mi-am dat seama c\ puteam folosi poezia pentru a-mi transmite convingerea c\ problemele care afecteaz\ femeile [i fetele nu ar trebui ignorate ca fiind minore sau marginale, ci ar trebui complet integrate `n decizii de politic\ intern\ [i extern\. Negarea sau neglijarea educa]iei [i a grijii elementare pentru s\n\tatea femeilor e o problem\ a drepturilor omului. Pentru prea mult timp, vocile a jum\tate dintre cet\]enii lumii nu au fost auzite de guvernele lor. Vocea femeilor a devenit tema mea [i m-am hot\r`t s\-mi `nchei discursul cit`nd aceast\ poezie. Funda]ia Rajiv Gandhi, numit\ dup\ prim-ministrul asasinat, a fost `nfiin]at\ de Sonia, v\duva lui, care m\ invitase s\ vorbesc. Cu voce moale, n\scut\ dintr-o mam\ italianc\, Sonia Gandhi se `ndr\gostise de Rajiv, frumosul fiu al prim-ministrului Indira Gandhi, c`nd erau studen]i la Cambridge, `n Anglia. S-au c\s\torit [i s-au mutat `n India. Din c`te se spune, Sonia `[i cre[tea fericit\ copiii, c`nd s-a `nt`mplat nenorocirea. Mai `nt`i, cumnatul ei, Sanjay despre care mul]i credeau c\ `[i va urma mama [i bunicul, Jawaharlal Nehru, `n politic\ a murit `ntr-un accident de avion. Apoi, `n 1984, Indira Gandhi a fost asasinat\ de propriile g\rzi de corp. Rajiv, presupusul mo[tenitor la conducerea Partidului Congresului, a devenit prim-minstru. Dar, `n timpul campaniei pentru alegerile din 1991, a fost ucis `ntr-un atentat sinuciga[ cu bomb\ de c\tre membrii gherilei Tigrii din Tamil, care purtau r\zboi cu guvernul din Sri Lanka [i cu cel indian care `l sus]inea. Sonia Gandhi a intrat

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 386

386

Istorie trqitq

387

`n via]a politic\ ca simbol al continuit\]ii `n Partidul Congresului. A devenit o voce public\ `n siajul devastatoarei ei tragedii personale. C`nd s\-mi rostesc discursul, oboseala [i nesomnul au `nceput s\-[i spun\ cuv`ntul. De abia puteam s\ v\d paginile, dar am `ncheiat cu aceste versuri din poezia lui Anasuya: C\ut\m doar s\ oferim cuvinte celor care nu pot vorbi (prea multe femei din prea multe ]\ri) T`njesc doar s\ uit Durerea ascuns\ `n t\cerea Bunicii mele. Poezia a atins o coard\ sensibil\ a auditoriului, mul]i fiind mi[ca]i c\ m-am folosit de g`ndurile unei fete de [coal\ pentru a evoca condi]ia femeii de pretutindeni. Anasuya, adorabil\, smerit\ [i timid\ `n fa]a publicit\]ii pe care a st`rnit-o, a fost uimit\ c\ femei de pe tot globul cereau copii ale poeziei. Cuvintele ei i-au impresionat [i pe tovar\[ii mei de c\l\torie din corpul de pres\ de la Washington, care au fost de acord cu ceea ce spuneam despre via]a [i drepturile femeilor. Dup\ discurs, reporterii m-au `ntrebat de ce nu am ridicat cu mai mult timp `n urm\ aceast\ problem\. Am `n]eles `ntrebarea, cu toate c\ luptam de dou\zeci [i cinci de ani la `mbun\t\]irea statutului [i a demnit\]ii femeilor [i copiilor din America. ~n aceast\ regiune, unde purdah [i fe]itele abandonate coexistau cu femeile prim-minstru, puteam s\ v\d problema mai de la distan]\ [i la fel se `nt`mpla [i cu presa. Reforma s\n\t\]ii, concediul parental, impozitul pe venit [i regula general\ a t\cerii, c`nd era vorba de avorturi, f\ceau toate parte din aceea[i tem\: a da oamenilor posibilitatea s\ fac\ alegerile despre care hot\rau c\ s`nt bune pentru ei [i pentru familiile lor. C\l\torind `n jurul lumii, mi-am clarificat acest lucru. O parte dintre motive

erau limpezi: reporterii ale[i pentru a-mi comenta vizita erau un public atent. Dar era adev\rat [i faptul c\ mesajul meu peste hotare a transmis c`teva sugestii politice [i pentru activit\]ile de acas\. Transformarea din rela]ia mea cu presa a fost una dintre surprizele pl\cute ale vizitei. Ca veteranii diferitelor armate ale unui vechi r\zboi, ne-am `nceput c\l\toria fiind pruden]i unii cu ceilal]i. Dar, pe m\sur\ ce zilele se scurgeau, `ncepeam s\ ne vedem `ntr-o lumin\ diferit\. Regulile de baz\ au ajutat foarte mult, cred eu: tot ceea ce se `nt`mpla `n avion sau `n hotel era considerat confiden]ial, a[a cum era tot ce spunea sau f\cea Chelsea. Deoarece eram `ncrez\toare c\ reporterii aveau s\ respecte acest cod rutier, m\ sim]eam mai `n largul meu s\-mi deschid inima `n fa]a lor. M-a ajutat, de asemenea, faptul c\ eu [i presa `mp\rt\[eam acelea[i experien]e, `ncep`nd de la intrarea noastr\ `n alte culturi, p`n\ la momentele de relaxare `n grup de la cinele neoficiale. Corpul de pres\, care niciodat\ nu se mai `nt`lnise cu Chelsea, `i remarca acum echilibrul [i t\ria de caracter. ~ntr-o zi `i ajuta pe copiii subnutri]i [i at`t de fragili `nc`t tres\reau la cea mai u[oar\ atingere, iar c`teva ore mai t`rziu, lua masa cu un prim-ministru. A pus `ntreb\ri pertinente [i a f\cut remarce inteligente [i, natural, mul]i jurnali[ti au `nceput s\ m\ s`c`ie s\ le `ng\dui s\ o citeze. ~n cele din urm\ am fost de acord dup\ ce am vizitat Taj Mahal [i ea a zis: C`nd eram mic\, acest loc era pentru mine o `ntruchipare a palatelor din basme. Vedeam fotografii [i visam c\ s`nt prin]es\ sau ceva de genul acesta. Acum, c\ s`nt aici, mi se pare spectaculos. Era un comentariu minunat [i care nu facea r\u nim\nui, dar imediat mi-am dorit s\ nu le fi oferit acest prilej. Aveau s\ fie greu de refuzat mai t`rziu. De `ndat\ ce reporterii au ob]inut citatul, Lisa Caputo, secretara mea de pres\, a fost asaltat\ de jurnali[tii de televiziune, dispera]i s-o pun\ pe Chelsea s\ repete citatul pe band\. A trebuit s\ le reamintesc tuturor regulile de baz\ [i mi-am propus s\ ]in minte ca, atunci c`nd ne `ntoarcem la Washington, s\ m\ g`ndesc la posibilitatea de a o ]ine pe Chelsea `n purdah!

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 388

388

Istorie trqitq

389

Cele mai vii amintiri ale mele despre India nu erau legate de Taj Mahal, oric`t era de impresionant, ci de cele dou\ vizite f\cute `n ora[ul Ahmadabad, `n statul Gujarat. Prima a fost la ashram-ul simplu al lui Mahatma Gandhi, unde el c\uta o retragere meditativ\ din str\dania zilnic\ de a crea o Indie independent\. Priva]iunile pe care le v\zusem `n simplitatea vie]ii lui mi-au amintit de excesele mele. Credin]a lui Gandhi `n rezisten]a non-violent\ la opresiune [i `n nevoia de a organiza grupuri mari de opozi]ie `mpotriva politicii guvernamentale a influen]at mi[carea american\ pentru drepturi civile [i a fost decisiv\ `n campania lui Martin Luther King pentru `ncetarea segrega]iei rasiale. ~n propria ]ar\, via]a lui Gandhi [i principiile `ncrederii `n sine [i ale respingerii sistemului de cast\ au inspirat o femeie remarcabil\, Ela Bhatt. Urm`nd exemplul lui Gandhi, ea a fondat `n 1971 Self-Employed Womens Association (SEWA). Liz Moynihan, extraordinara so]ie a senatorului Moynihan, m\ prezentase lui Bhatt [i m-a `ncurajat s\ fac un drum p`n\ la SEWA s\ v\d cu ochii mei ce poate face o femeie hot\r`t\. At`t sindicat, c`t [i mi[care a femeilor, SEWA afirma c\ are peste o sut\ cincizeci de mii de membre, inclusiv dintre cele mai s\race, mai pu]in educate [i mai marginalizate femei din India. Aceste femei se c\s\toriser\ printr-un aranjament [i tr\iau `n gospod\ria so]ilor, sub ochii aten]i ai soacrelor. Unele tr\iser\ `n purdah p`n\ la moartea so]ilor, aveau un handicap sau erau p\r\site [i trebuiau s\-[i sprijine familiile; toate se zb\teau s\ supravie]uiasc\ de la o zi la alta. SEWA oferea `mprumuturi mici pentru a le putea ajuta s\-[i c`[tige propriul venit [i oferea, `n acela[i timp, alfabetizare minim\ [i preg\tire pentru afaceri. Ela Bhatt mi-a ar\tat registrele mari ]inute `n biroul cu o singur\ camer\ de la SEWA, `n care erau `nscrise `mprumuturile [i pl\]ile. Prin acest sistem de microfinan]are, SEWA oferea un loc de munc\ pentru mii de femei [i le schimba radical atitudinea fa]\ de rolul femeii. Vestea vizitei mele s-a r\sp`ndit `n satele din Gujarat [i aproape o mie de femei s-au adunat la miting, unele din ele merg`nd pe jos

nou\ sau zece ore pe c\r\rile fierbin]i [i pr\fuite ale zonelor rurale. Mi s-au umplut ochii de lacrimi c`nd le-am v\zut a[tept`ndu-m\ sub un cort mare. P\reau un curcubeu mi[c\tor de fiin]e umane c`nd `[i f\ceau v`nt `n sari-urile lor de culoarea safirului, a smaraldului [i a rubinului. Erau de religie musulman\ [i hindus\, unele din ele din cea mai de jos cast\ hindus\. Confec]ionau zmee sau vindeau legume, iar Chelsea s-a a[ezat l`ng\ ele. Una c`te una, femeile s-au ridicat `n picioare s\-mi spun\ cum SEWA le schimbase via]a, nu doar datorit\ micilor `mprumuturi pe care le primeau [i ajutorului oferit `n afacerile lor, ci [i gra]ie solidarit\]ii pe care o sim]eau cu celelalte femei. O femeie a atins o coard\ sensibil\ comun\ c`nd a explicat c\ nu se mai teme de soacra ei. ~n cultura lor, soacra exercit\ `n mod tradi]ional un control rigid asupra so]iei fiului de `ndat\ ce cuplul se c\s\tore[te [i locuie[te cu familia lui. Av`nd taraba ei `n pia]\, venitul `i d\dea acestei femei o independen]\ binevenit\. A ad\ugat c\ nu se mai temea nici de poli]ie, pentru c\ un grup de v`nz\tori sprijini]i material de SEWA o proteja acum de h\r]uiala ofi]erilor prea zelo[i din pia]\. Alura demn\, fe]ele armonioase [i ochii farda]i cu kohl ale vorbitoarelor nu te f\ceau s\ le b\nuie[ti via]a grea. La sf`r[it, am fost rugat\ s\ fac remarcele de `ncheiere. C`nd am terminat, Ela Bhatt a luat microfonul [i a anun]at c\ femeile voiau s\-[i exprime recuno[tin]a pentru prima mea vizit\ `n India. Dintr-o dat\, ele au t`[nit `n picioare ca un fulger colorat [i mi[c\tor [i au `nceput s\ c`nte We Shall Overcome. Am fost cople[it\ [i bucuroas\ s\ m\ aflu `n mijlocul unor femei care se str\duiau s\-[i dep\[easc\ propriile greut\]i, precum [i oprimarea care dura de secole. Pentru mine, erau o dovad\ vie a importan]ei drepturilor omului. ~nc\ m\ g`ndeam la fe]ele [i la cuvintele lor `n urm\toarea zi c`nd am zburat de la nivelul m\rii spre capitala Nepalului, Kathmandu, aflat\ `n mijlocul mun]ilor Himalaya, `ntr-o vale joas\, la o altitudine de aproximativ 1 300 de metri, la fel ca Salt Lake City.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 390

390

Istorie trqitq

391

~ntr-o zi senin\, se poate vedea panorama piscurilor acoperite cu z\pad\ care `nconjoar\ ora[ul. Peisajele Nepalului s`nt dintre cele mai frumoase din lume, dar zonele locuite ale ]\rii s`nt supraaglomerate. Fecalele umane s`nt folosite pentru a fertiliza solul, iar apa curat\ e o raritate. Americanii pe care i-am `nt`lnit `mi povesteau cu to]ii c\ s-au `mboln\vit dup\ ce au tr\it o vreme `n Nepal, iar acest lucru suna ca un inevitabil rit de trecere. Membrii For]elor de Pace au venit s\ m\ vad\, purt`nd tricouri pe care erau `nscrise toate bolile c\rora le supravie]uiser\. Ne-am luat m\suri de precau]ie extraordinare, deoarece eram doar la jum\tatea vizitei [i o singur\ zi de boal\ ne-ar fi dat peste cap tot programul. Gazdele noastre s-au str\duit s\ ne `n]eleag\ `ngrijorarea. Mam\, n-o s\ crezi ce mi-au spus agen]ii Serviciului Secret, mi-a zis Chelsea `ngrijorat\, `n prima zi. Au spus c\ piscina hotelului a fost golit\ `nainte de sosirea noastr\ [i apoi umplut\ cu ap\ `mbuteliat\. N-am [tiut niciodat\ dac\ era adev\rat, dar nu m-ar fi surprins. ~n timpul unei vizite de curtoazie la palatul regal, am fost primi]i de regele Birendra Bir Bikram Shah Dev [i de regina Aishwarya `ntr-o `nc\pere care avea pe podea o blan\ uria[\ de tigru. Regina m-a `nt`mpinat la sosirea pe aeroport [i mi-a spus c\ abia a[tepta s\ stea de vorb\ cu mine. Am sperat c\ voi avea ocazia s\ discut cu ea probleme de s\n\tate [i de educa]ia fetelor, dar a vorbit exclusiv regele. P`n\ nu de mult, el domnise peste un ]inut total izolat de lumea de afar\. Acum ]ara trecea printr-o tranzi]ie la un guvern reprezentativ [i el voia s\ discut\m despre poten]ialul ajutor american [i despre investi]ii. Nepalul se confrunta, de asemenea, cu violen]e [i cu nelini[ti cauzate de gherilele maoiste din ]ar\. Aceasta s-a dovedit a fi, totu[i, o amenin]are mai mic\ pentru familia regal\ dec`t nebunia din interiorul palatului. E `nc\ greu de acceptat soarta regelui [i a reginei [i a opt membri ai familiei `mpu[ca]i mortal chiar `n acel palat c`]iva ani mai t`rziu. Asasinul lor, dup\ rapoartele

oficiale, a fost prin]ul mo[tenitor, furios c\ nu i se permisese s\ se c\s\toreasc\ din dragoste. Devreme `n diminea]a urm\toare, am ie[it cu Chelsea la o plimbare lung\ pe dealurile care str\juiau ora[ul. Oamenii st\teau pe marginea drumului s\ se uite la noi c`nd treceam, iar o feti]\ cu ochi str\lucitori, de vreo zece sau unsprezece ani, a venit cu noi. Nu vorbea bine engleza, rostea mai mult nume de locuri, de exemplu New York City sau California, pe care le asocia cu adjective de genul mare sau fericit. Apoi d\dea aprobator din cap sau r`dea de parc\ eram prietene care aveau o conversa]ie lung\. M-a cucerit complet. Cu c`t ajungeam mai sus, cu at`t vedeam mai bine c\ fiecare buc\]ic\ de p\m`nt avea o utilizare precis\ case, ferme terasate, drumuri sau m\n\stiri budiste, care se vedeau ca ni[te puncte pe versan]ii dealurilor. Am auzit dang\tul clopotelor de la m\n\stirea din apropiere [i am v\zut steagurile albe de rug\ciune flutur`nd de pe ziduri. C`nd ne-am `ntors la ma[inile noastre, tat\l fetei ne a[tepta. Aflasem c\ nu mergea la [coal\, dar `ncerca s\ prind\ din zbor engleza al\tur`ndu-se turi[tilor. I-am f\cut complimente tat\lui pentru inteligen]a fiicei, dar m\ tem c\ nu am putut s\ comunic\m eficient. Cu toate c\ [tiam c\ banii nu erau un mijloc potrivit pentru recuno[tin]\ [i preocupare, am vrut ca tat\l ei s\ [tie c\ `i apreciam fiica. Speram ca atitudinea fa]\ de munc\ [i poten]ialul ei s\ o fac\ apreciat\ `n familie [i i-am `ncurajat s\ se g`ndeasc\ la diferite drumuri `n via]\ pentru ea. M-am `ntrebat adesea ce s-a `nt`mplat cu ea. Mai t`rziu `n diminea]a aceea, am vizitat un dispensar pentru femei, fondat de femeile americane care locuiau `n Nepal. }ara avea una dintre cele mai ridicate mortalit\]i la mame [i la copii aproximativ 830 de decese materne pentru fiecare 100 000 de na[teri, `n compara]ie cu media din lume de 400 [i cu cea american\ de mai pu]in de [apte. Clinicile, un parteneriat `ntre USAID1, Salva]i Copiii [i guvernul nepalez, au `ncercat o abordare de
1 U.S. Agency International Development, agen]ia guvernamental\ american\ care acord\

asisten]\ economic\ [i umanitar\ `n toat\ lumea, de peste 40 de ani (n.red.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 392

392

Istorie trqitq

393

bun-sim], cu o tehnologie neperformant\ pentru `ngrijirea preventiv\, [i au stabilit un program care s\ le ofere femeilor `ns\rcinate [i moa[elor echipamente de siguran]\ pentru acas\. Echipamentele constau `n folii de plastic, o bucat\ de s\pun, o bucat\ de sfoar\, cear\ [i o lam\. ~n Nepal, o folie de plastic pentru o femeie aflat\ `n durerile na[terii, s\pun pentru ca o moa[\ s\ se spele pe m`ini [i ustensile sfoar\ pentru a lega cordonul ombilical [i o lam\ curat\ pentru a-l t\ia pot s\ fac\ diferen]a dintre via]\ [i moarte pentru o mam\ [i nou-n\scutul ei. La un popas la Parcul Na]ional Regal Chitwan din sudul Nepalului, am mers cu Chelsea pe un elefant. Ca s\ fiu sincer\, dac\ n-a[ fi [tiut c\ voi fi fotografiat\ pentru posteritate, mi-a[ fi pus o pereche de blue jeans. ~n schimb, eram `mbr\cat\ ca `n filmul Out of Africa, cu fust\, c\ma[\ kaki [i p\l\rie de paie. Imaginea cu Chelsea [i cu mine, care a f\cut `nconjurul lumii, ar\ta un fericit cuplu mam\-fiic\ coco]at pe pachidermul nostru [i privind un rinocer asiatic rar. Mai t`rziu, c`nd ne-am `ntors la Washington, James Carville a remarcat: Nu-]i place la nebunie chestia asta? ~]i petreci doi ani `ncerc`nd s\ `mbun\t\]e[ti starea de s\n\tate a oamenilor, iar ei `ncearc\ s\ te ucid\. Tu [i Chelsea c\l\ri]i un elefant, iar ei te-au `ndr\git! Bangladeshul, cea mai populat\ ]ar\ de pe p\m`nt, prezenta cel mai vizibil contrast `ntre boga]ie [i s\r\cie din c`te am v\zut `n sudul Asiei. Uit`ndu-m\ pe fereastra hotelului din Dhaka, vedeam un gard de lemn care desp\r]ea buruienile [i gr\mezile de gunoi de piscina [i chio[curile unde vizitatori ca mine se puteau bucura de o b\utur\ sau de o baie. Era ca [i cum m-a[ fi uitat la un caleidoscop al economiei globale. Aici autorit\]ile nu f\ceau nici un efort s\ ascund\ s\r\cia `nd\r\tul unor p`nzeturi colorate [i str\lucitoare. Ora[ul era de la un cap\t la cel\lalt `mp`nzit de oameni, mai mul]i oameni pe metru p\trat dec`t am v\zut `n oricare alt\ parte a lumii, to]i mi[c`ndu-se `n ma[ini mici care `n]eseau drumurile sau `n mul]imi uria[e care furnicau pe acele drumuri. Nu o dat\, am

tres\rit pentru c\ ma[inile treceau razant pe l`ng\ grupurile de oameni. Ie[ind afar\ `n c\ldur\ [i umezeal\, era ca [i cum a[ fi intrat `ntr-o saun\. Dar aceasta era alt\ ]ar\ pe care voiam de mult s\ o vizitez, pentru c\ de aici porniser\ dou\ proiecte recunoscute interna]ional Centrul Interna]ional pentru Studiul Bolilor Diareice din Dhaka, Bangladesh, [i Banca Grameen, un pionier al microcreditelor pozitive. Centrul este un foarte bun exemplu pentru rezultatele pozitive ob]inute din ajutorul extern. Dizenteria poate duce la moarte, mai ales `n cazul copiilor, `n p\r]ile lumii unde exist\ surse limitate de ap\ potabil\ curat\. Centrul a dezvoltat terapia de rehidratare oral\, o solu]ie compus\ `n principal din sare, zah\r [i ap\, u[or de administrat, datorit\ c\reia a fost salvat\ via]a a milioane de copii. Aceast\ solu]ie simpl\ [i ieftin\ a adus cu sine unul dintre cele mai importante progrese ale medicinei secolului, iar spitalul care a descoperit-o se bucur\ de sprijin american. Succesul ei este, de asemenea, un model pentru un tratament cu tehnologie neavansat\ [i costuri minime dezvoltat `n str\in\tate [i care poate fi preluat [i de Statele Unite. Aflasem pentru prima oar\ despre Banca Grameen cu mai mult de zece ani `n urm\, c`nd Bill [i cu mine l-am invitat pe fondatorul b\ncii, doctorul Muhammad Yunus, la Little Rock, pentru a discuta cum ar putea ajuta programele de `mprumut prin microcredite c`teva dintre cele mai s\race comunita]i din Arkansas. Banca Grameen acord\ `mprumuturi femeilor foarte s\race, care nu au alt acces la credit. Cu `mprumuturi care se ridic\, `n medie, la cincizeci de dolari, femeile au `nceput mici afaceri cum ar fi confec]ionarea de rochii, ]esutul [i munca la ferm\ care le-au ajutat pe ele [i familiile lor s\ scape de s\r\cie. Aceste femei au dovedit nu doar c\ `[i pot asuma riscul creditului Banca Grameen are un procent de returnare a creditelor de 98% , ci [i c\ s`nt foarte econome [i c\ tind s\ reinvesteasc\ profiturile `n afacerea [i `n familia lor. Am ajutat la punerea pe picioare a b\ncii de dezvoltare [i a grupurilor de micro`mprumut din Arkansas [i am vrut s\ promovez

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 394

394

Istorie trqitq

395

micro`mprumuturile pretutindeni `n Statele Unite, dup\ modelul de succes al lui Yunus cu Banca Grameen. Ei au furnizat sau au facilitat asisten]\ pentru programele similare din toat\ lumea, distribuind 3,7 miliarde de dolari `n `mprumuturi la 2,4 milioane de membri, cu debitori `n mai mult de patruzeci [i unu de mii de sate din Bangladesh [i din alte locuri. Dar acest triumf `n a ajuta femeile f\r\ posibilit\]i s\-[i c`[tige independen]a a f\cut din Banca Grameen ([i din alte programe similare) o ]int\ pentru fundamentali[tii islamici. Cu dou\ zile `nainte de sosirea noastr\ `n Dhaka, vreo dou\ mii de extremi[ti au m\r[\luit pe str\zile capitalei pentru a acuza organiza]iile laice de ajutorare `nvinuindu-le de `ncercarea de a le face pe femei s\ desconsidere o interpretare strict\ a Coranului. ~n lunile care au precedat vizita noastr\, b\ncile din sat [i [colile de fete au fost arse, iar una dintre scriitoarele de seam\ ale Bangladeshului a primit amenin]\ri cu moartea. Unul dintre cele mai nelini[titoare aspecte ale securita]ii e c\ nu [tii niciodat\ cum s\ identifici un moment cu adev\rat periculos. Serviciul Secret a primit informa]ii c\ un grup extremist ar putea `ncerca s\-mi tulbure vizita. ~n timp ce c\l\toream `n afara capitalei pentru a vizita dou\ sate din sud-vestul Bangladeshului, zbur`nd cu un avion de transport C-130 al For]elor Aeriene ale Statelor Unite, am fost din nou `n alert\ maxim\. ~n satul Jessore, am vizitat o [coala primar\ unde guvernul testa un program care r\spl\tea cu bani [i hran\ familiile care le permiteau fiicelor lor s\ mearg\ la [coal\. P\rea o nou\ tentativ\ de a convinge familiile s\-[i trimit\ fetele la [coal\ `n primul r`nd, [i apoi s\ le lase s\ stea acolo. Noi am ap\rut la [coal\, care era `n mijlocul c`mpului, [i am intrat `n s\lile de clas\ pentru a sta de vorb\ cu elevele [i profesorii lor. ~n timp ce discutam cu copiii, am observat o mi[care afar\ [i i-am v\zut pe agen]ii Serviciului Secret alerg`nd de colo-colo. Mii de s\teni au ap\rut din neant, rev\rs`ndu-se `n valuri mici, de dou\zeci, treizeci de oameni, dup\ c`te mi-am dat seama. Nu aveam

idee de unde vin [i ce mesaj voiau s\ transmit\. N-am aflat niciodat\, pentru c\ agen]ii mei ne-au scos afar\ de acolo, tem`ndu-se de mul]imea pe care era posibil s\ nu o poat\ controla. Vizita noastr\ la Banca Grameen `n satul Mashihata a meritat `nfruntarea mul]imilor [i drumul lung cu hurduc\turi. Am fost invitat\ s\ vizitez dou\ sate unul hindus [i unul musulman , dar nu puteam s\ le v\d pe am`ndou\ din cauza programului `nc\rcat. ~n mod remarcabil, femeile musulmane au hot\r`t s\ vin\ `n satul hindus s\ ne `nt`lneasc\. Swagatam, Hillary, swagatam, Chelsea strigau copiii `n bengali, Bun venit, Hillary, bun venit, Chelsea. Vechiul meu prieten Muhammad Yunus era acolo pentru a m\ saluta, av`nd mostre de haine pe care unele femei care `mprumutau de la Grameen le f\cuser\ pentru v`nzare. At`t Chelsea, c`t [i eu purtam `mbr\c\minte similar\, pe care el ne-o trimisese la hotel. Era `nc`ntat. Ne-a spus c`teva vorbe, relu`nd ca un ecou tema pe care o dezvoltasem `n discursurile mele. Femeile au poten]ial, a spus el. {i accesul la credit nu e doar un mod eficient de a lupta `mpotriva s\r\ciei, e [i un drept fundamental al omului. M-am a[ezat sub un pavilion de paie, `nconjurat\ de femei hinduse [i musulmane, care mi-au povestit cum veniser\ `mpreun\, sfid`ndu-i pe fundamentali[ti. Le-am spus c\ eram acolo s\ le ascult [i s\ `nv\]. O femeie musulman\ s-a ridicat [i a zis: Ne-am s\turat de preo]ii musulmani care `ntotdeauna `ncearc\ s\ marginalizeze femeile. Am `ntrebat-o cu ce fel de probleme se confruntau [i mi-a spus: Ne-au amenin]at c\ ne vor pedepsi dac\ mai lu\m `mprumuturi de la banc\. Ne-au spus c\ oamenii de la banc\ ne vor fura copiii. Le-am zis s\ ne lase `n pace. ~ncerc\m s\-i ajut\m pe copiii no[tri s\ aib\ o via]\ mai bun\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 396

396

Femeile mi-au pus `ntreb\ri pentru a `ncerca s\ coreleze experien]ele mele cu ale lor. Ave]i vite acas\? m-a `ntrebat una. Nu, i-am r\spuns, z`mbind spre corpul de pres\ cu care, `ntre timp, ajunsesem ca membrii unei mari familii, dac\ nu-i numeri pe cei din corpul de pres\. Americanii au `nceput s\ r`d\ `n hohote, `n timp ce femeile din Bangladesh se g`ndeau la `n]elesul glumei mele. ~]i c`[tigi propriul venit? a `ntrebat o femeie cu un punct ro[u decorativ sau teep, pe frunte, `ntre ochi, semnific`nd, conform tradi]iei, c\ era c\s\torit\. Nu-mi c`[tig propriul venit acum c`nd so]ul meu este pre[edinte, i-am spus, `ntreb`ndu-m\ cum s\ explic cu ce m\ ocupam. Le-am spus c\, la un moment dat, c`[tigam mai mult dec`t so]ul meu [i c\ m-am hot\r`t s\-mi c`[tig din nou propriul venit. Copiii din sat au jucat o pies\ de teatru pentru noi [i c`teva femei s-au apropiat de Chelsea [i de mine pentru a ne ar\ta cum s\ purt\m propriul nostru teep [i cum s\ `nf\[ur\m un sari. Am fost uimit\ de spiritul pozitiv al oamenilor pe care i-am `nt`lnit `n acest sat s\rac, izolat, care tr\ia f\r\ electricitate [i ap\ curent\, dar cu speran]\, mul]umit\, `n parte, func]ion\rii B\ncii Grameen. Nu am fost singura impresionat\ de femeile din sat. Unul dintre ziari[tii americani care a stat l`ng\ mine, ascult`nd discu]ia noastr\, s-a aplecat [i mi-a [optit: Aici nu se vorbe[te limbajul t\cerii.

OKLAHOMA CITY
Primei Doamne `i pare r\u c\ nu poate fi cu voi `n seara aceasta, a spus Bill Clinton mul]imii de ziari[ti [i politicieni din Washington, `n martie 1995. Dac\ crede]i asta, a continuat el, am ni[te p\m`nt `n Arkansas pe care a[ dori s\ vi-l v`nd. Era alt\ Cin\ Gridiron, dar de data aceasta nu puteam fi acolo pentru c\ eram `n drum spre sudul Asiei, a[a c\ am `nregistrat dinainte o parodie de cinci minute a filmului de succes Forrest Gump, pentru a fi v\zut\ la sf`r[itul spectacolului. Se f\cea c\ a c\zut din cer o pan\ alb\ [i a aterizat `n fa]a Casei Albe l`ng\ o banc\ din parc, unde eu, Hillary Gump, st\team cu o cutie de bomboane `n poal\. Mama mi-a spus `ntotdeauna despre Casa Alb\ c\ e ca o cutie cu bomboane de ciocolat\, spuneam eu, imit`ndu-l c`t puteam pe Tom Hanks. E dragu]\ pe dinafar\, dar `n\untru s`nt o gr\mad\ de ]icni]i. Fragmentul, scris [i regizat de autorul [i comicul Al Franken, celebru prin Saturday Night Live, era o aluzie at`t la film, c`t [i la via]a mea, prezent`nd scene din copil\rie, zile de la colegiu [i din cariera politic\. Mandy Grunwald, Paul Begala [i Jay Leno, moderatorul de la Tonight Show, contribuiser\ cu idei. De fiecare dat\ c`nd camera se `ntorcea spre mine pe banc\, purtam o peruc\ diferit\, o aluzie amuzant\ la coafura mea mereu `n schimbare. La sf`r[itul spectacolului, Bill a ap\rut `n rol secundar. S-a a[ezat l`ng\ mine pe banc\, mi-a luat cutia cu bomboane de ciocolat\, oferindu-mi

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 398

398

Istorie trqitq

399

una `n schimb [i apoi `ntreb`ndu-m\ dac\ nu i-a[ putea da ni[te cartofi pai. C`nd Chelsea [i cu mine l-am sunat pe Bill s\ ne spun\ efectul `nregistr\rii, mi-a zis c\ spectacolul a fost foarte apreciat. Pu]ine alte lucruri pe care am `ncercat s\ le facem la Washington merseser\m at`t de bine. C`nd m-am `ntors din Asia, pre[edintele [i administra]ia se preg\teau s\ ia `n discu]ie cu Congresul republican Contractul cu America. Newt Gingrich a trecut mare parte din Contractul s\u prin Camera dominat\ de republicani `n primele o sut\ de zile ale celui de-al 104-lea Congres, dar numai dou\ dintre propuneri fuseser\ aprobate ca legi. Ac]iunea legislativ\ s-a mutat `n Senat, unde existau `nc\ destui democra]i care s\ se opun\ sau s\ sus]in\ un veto preziden]ial. Bill trebuia s\ hot\rasc\ s\ `ncerce fie s\ reformuleze legile propuse de republicani prin amenin]area cu un veto, fie s\ ofere propriile alternative. ~n cele din urm\, a f\cut [i una, [i alta. De asemenea, [i-a luat revan[a `n confruntarea cu un opozant care declarase deschis pre[edin]ia lui ca fiind irelevant\. Casa Alb\ se oprise parc\ pe loc de la alegerile de la mijlocul mandatului [i era timpul s\ se aleag\ o nou\ strategie. Se [tie c\ Bill e mult mai r\bd\tor dec`t mine [i, c`nd toat\ lumea `l `ndemna s\ fie mai combativ, chiar mai agresiv cu Gingrich, el r\spundea c\ oamenii trebuie s\ `n]eleag\ `n ce domenii el [i republicanii aveau puncte de vedere diferite. ~n felul acesta lupta nu va mai fi `ntre Bill Clinton [i Newt Gingrich, ci `ntre neconcordan]a opiniilor lor privind reducerea de buget la Medicare, Medicaid, `nv\]\m`nt [i protec]ia mediului. Bill avea o ciudat\ abilitate de a vedea lucrurile `n perspectiv\ `n politic\, de a c`nt\ri consecin]ele mi[c\rii fiec\rui personaj politic [i de a face planuri pe termen lung. {tia c\ o b\t\lie adev\rat\ asupra bugetului se va da spre sf`r[itul anului [i c\, pentru el [i pentru pre[edin]ia lui, anul 1996 era ]inta succesului. La `nceput, Bill ne-a sf\tuit s\ avem r\bdare pentru c\, a presupus el [i pe

bun\ dreptate, s-a dovedit , aleg\torii vor fi obosi]i de exager\rile republicanilor [i vor `ncepe s\ se team\ de schimb\rile radicale pe care le-au propus. Dar c`nd Gingrich [i-a anun]at inten]ia de a s\rb\tori realiz\rile Congresului republican cu un discurs f\r\ precedent adresat na]iunii, Bill a hot\r`t c\ era timpul s\ ia ini]iativa. ~n aprilie 1995, la Dallas, Bill a transformat ceea ce trebuia s\ fie un discurs despre problemele educa]iei `ntr-un manifest pentru propria administra]ie. A subliniat c\ realizase o reducere a deficitelor [i crease noi locuri de munc\ [i a spus ce urm\rea `n continuare: cre[terea salariului minim pe economie, `mbun\t\]iri `n domeniul asigur\rilor de s\n\tate [i mic[orarea taxelor pentru clasa mijlocie. A atacat aspectele negative ale Contractului republican, cum era legea asigur\rilor sociale, consider`nd-o neeficient\ pentru cei din produc]ie [i dur\ pentru copii. A criticat reducerile de buget pentru educa]ie [i diverse programe colaterale, cum erau pr`nzul de la [coal\ [i vaccinarea copiilor. A preg\tit terenul pentru compromisuri care s\ evite blocajul guvernului. Dac\ republicanii nu cooperau, responsabilitatea de a fi dez\magit publicul american va c\dea asupra lor [i a lui Gingrich. A fost un discurs nemaipomenit, `n care [i-a expus p\rerile, dar a pus opozi]ia `n gard\. ~ntreaga primavar\ a anului 1995 Bill s-a consultat permanent cu prietenii [i cu alia]ii, `nt`lnindu-se [i schimb`nd opinii pentru a-[i concepe [i dezvolta strategia. L-am `ncurajat pe Bill s\-l includ\ pe Dick Morris printre consilierii lui pentru noua stategie, unul dintre motive fiind c\ Morris `i consiliase pe republicani, iar intui]ia lui despre ce ar putea s\ g`ndeasc\ republicanii era de folos, deoarece Bill `ncerca s\ fac\ progrese. Morris putea fi [i un folositor canal de acces spre opozi]ie c`nd Bill voia s\ introduc\ o idee. La `nceput, implicarea lui Morris a fost ]inut\ oarecum secret\ dar, dup\ discursul de la Dallas, Bill s-a hot\r`t s\-l prezinte personalului de la Casa Alb\. O parte din sus]in\torii lui Bill au fost nepl\cut surprin[i c`nd au aflat c\ Dick Morris era consilier al pre[edintelui de mai bine de [ase luni. Harold Ickes era `ngrozit,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 400

400

Istorie trqitq

401

deoarece el [i Morris fuseser\ `n conflict personal [i ideologic `n urm\ cu dou\zeci [i cinci de ani, c`nd erau `n fac]iunea democratic\ din Manhattan. George Stephanopoulos era dezolat c\ Bill urmeaz\ sfaturile unui cameleon politic de genul lui Morris [i nu era bucuros c\ trebuia s\ intre `n competi]ie cu un consilier rival. Lui Leon Panetta nu-i pl\cea caracterul lui Morris [i nici felul `n care am\gise ierarhia din Aripa de Vest. ~ngrijorarea fiec\ruia era justificat\, dar prezen]a lui Morris a fost mai de folos dec`t ne a[teptam. Dup\ pierderea Congresului, mul]i dintre consilierii lui Bill mergeau prin Aripa de Vest ca ni[te solda]i [oca]i de explozii. Dar nimic nu-i une[te mai mult pe oameni dec`t un du[man comun. Nu numai c\ acum aveau Congresul republican care s\-i motiveze, dar `l aveau [i pe Dick Morris. Una dintre cele mai puternice tr\s\turi ale lui Bill este `nclina]ia de a aduna opinii disparate [i de a le selecta apoi pentru a ajunge la propria concluzie. {i-a provocat personalul [i pe el `nsu[i pun`nd laolalt\ oameni a c\ror experien]\ varia [i cu ale c\ror vederi eram adesea `n contradic]ie. Era un mod de a-i ]ine pe to]i, dar `n special pe el `nsu[i, `n form\. ~ntr-un mediu rarefiat cum e cel de la Casa Alb\, nu cred c\ po]i s\-]i permi]i s\ ai `n preajm\ oameni ale c\ror temperamente [i puncte de vedere s`nt `ntotdeauna `n sincronie. ~nt`lnirile se pot derula dup\ program, dar consensul ob]inut u[or poate s\ duc\, `n timp, la decizii gre[ite. Arunc`ndu-l pe Dick Morris `n mijlocul lor, atitudinile [i ambi]iile din Aripa de Vest puneau `n eviden]\ performan]a fiec\ruia. Pentru statistici [i analize, Morris a depins de Mark Penn, un analist de sondaje inteligent [i tenace care lucra pentru Comitetul Na]ional Democrat. Penn [i cu partenerul lui de afaceri, Doug Schoen, alt strateg politic experimentat, au f\cut cercet\ri care s\ ajute la conturarea comunic\rii `n Casa Alb\. Ei, `mpreun\ cu Morris, au `nceput s\ participe la `ntrunirile s\pt\m`nale de miercuri seara din Camera Oval\ Galben\. Bill [i cu mine am `nv\]at cum s\ trat\m cu umor p\rerile lui Morris [i s\-i trecem cu vederea `ng`mfarea [i

ie[irile teatrale. El era un bun antidot pentru `n]elepciunea conven]ional\ [i un impuls pentru iner]ia birocratic\ de la Casa Alb\. Influen]a lui asupra administra]iei Clinton a fost adesea exagerat\, uneori de criticii liberali, cel mai adesea chiar de Morris. Dar el a ajutat, `ntr-adev\r, la dezvoltarea unei strategii de a trece prin zidul obstruc]ioni[tilor republicani care blocau agenda legislativ\ a lui Bill [i [i-o promovau pe a lor. C`nd taberele adverse s`nt pe pozi]ii opuse [i nici una nu crede c\-[i poate permite s\ fie v\zut\ f\c`nd un pas c\tre cealalt\, ele se pot hot\r` s\ se mi[te spre o a treia pozi]ie ca v`rful triunghiului iar acest lucru se nume[te triangula]ie. Aceasta e `n esen]\ o reafirmare a filozofiei pe care Bill a dezvoltat-o ca guvernator [i ca pre[edinte al Consiliului Democrat. ~n campania din 1992, a c`[tigat trec`nd peste politicile moarte ale ambelor partide [i cre`nd un centru dinamic. Mai mult dec`t demodatul compromis politic `ntre diferen]e, triangula]ia reflecta modul de lucru pe care Bill promisese s\-l aduc\ la Washington. De exemplu, c`nd republicanii au pretins c\ ei au ini]iat reforma asigur\rilor sociale, o problem\ la care Bill lucra din 1980 [i pe care se angajase s-o duc\ la bun sf`r[it `naintea expir\rii primului mandat, Bill a evitat s\ nege. ~n schimb, a sprijinit obiectivele reformei, dar a insistat asupra schimb\rilor care ar fi `mbun\t\]it legisla]ia [i ar fi atras suficient sprijin politic de la republicanii mai modera]i [i democra]i pentru a `nfr`nge extrema republican\. Desigur, `n politic\, `ntocmai ca `n via]\, r\ul se ascunde `n am\nunte. Pentru detaliile reformei asigur\rilor sociale sau ale negocierii bugetului s-a luptat din greu [i s-au ivit dificult\]i [i totul sem\na cu un cub Rubik mai degrab\ dec`t cu un triunghi isoscel. Cu toate c\ Morris a infuzat idei [i energie `n propunerile lui Bill, el nu s-a implicat `n implementarea lor. Acest lucru i-a revenit lui Leon Panetta [i celorlal]i membri ai administra]iei. Leon devenise [ef de personal `n iunie 1994, `nlocuindu-l pe Mack McLarty, care `[i f\cuse datoria irepro[abil `n toate `mprejur\rile

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 402

402

Istorie trqitq

403

dificile din primul an [i jum\tate. Panetta, un ochi de [oim `n depistarea deficitelor c`nd fusese `n Congres ca reprezentant al Californiei, fusese alegerea lui Bill pentru conducerea Biroului de Management [i Buget [i jucase un rol principal `n conceperea planului de reducere a deficitelor [i apoi `n trecerea lui prin Congres. Ca [ef al personalului, a fost foarte strict, impun`nd un control mai mare asupra programului pre[edintelui [i `mpiedic`ndu-i pe consilieri s\ intre `n Biroul Oval c`nd voiau ei. Experien]a lui `n Congres [i cea legat\ de buget s-au dovedit a fi de importan]\ crucial\ pentru lupta pentru buget care avea s\ urmeze. Noua majoritate republican\ c\uta c\i legale pentru a-[i pune `n aplicare agenda radical\. Au `nceput cu legea anual\ a bugetului, `ncerc`nd s\ compromit\ programele prin anularea finan]\rilor. Voiau s\-i anuleze guvernului federal prerogativele de a interveni cu anumite reglementari `n unele domenii, cum ar fi protec]ia consumatorului [i a mediului, sprijinul pentru muncitorii s\raci, controlul taxelor [i altele. Programul lui Lyndon Johnson cu rezultate `n Medicare, Medicaid [i legisla]ia drepturilor civile istorice a fost denun]at de Newt Gingrich ca fiind un sistem de valori anticultural [i un lung experiment de guvernare care a e[uat. Bill [i cu mine eram tot mai tulbura]i de fervoarea cu care liderii GOP foloseau vorbe umflate pentru a ataca guvernul, comunitatea [i chiar no]iuni fundamentale ale societ\]ii. Ei p\reau s\ cread\ c\ individualismul rigid [i demodat era tot ce conteaz\ la sf`r[itul secolului al XX-lea `n America, desigur mai pu]in atunci c`nd sus]in\torii lor voiau favoruri legislative. M\ consider o individualist\ convins\ [i cumva rigid\ poate [i un pic rudimentar\ dar cred c\, `n calitate de cet\]ean american, m\ `nscriu `ntr-o re]ea mutual\ de drepturi, privilegii [i responsabilit\]i. ~n acest context al retoricii republicane extreme mi-am publicat cartea It Takes a Village1. Pledoaria lui Gingrich despre orfelinate
1 Este nevoie de un sat, titlu ce face trimitere la un proverb african, este nevoie de un sat `ntreg pentru a cre[te un copil, citat [i `n aceast\ carte (n. red.).

pentru copiii s\raci n\scu]i `n afara c\sniciei m-a impulsionat. Dup\ ce `mi petrecusem ani de zile f\c`ndu-mi griji cum s\-i protejez [i s\-i ajut pe copii, acum m\ temeam c\ extremismul politic i-ar putea condamna pe cei s\raci [i vulnerabili la un viitor dickensian. Cu toate c\ nu era o carte politic\ `n sens partizan, voiam s\ descrie o viziune diferit\ de punctele de vedere nemiloase, elitiste [i nerealiste care emanau din Capitoliu. ~n ciuda aripii de dreapta care denun]a tendin]e liberale `n mass-media, realitatea era c\ vocile care se auzeau cel mai tare [i erau cele mai eficiente `n pres\ erau de orice orientare, dar nu liberale. ~n schimb, discursul public era din ce `n ce mai dominat de firosco[i reac]ionari [i de personalit\]i de radio [i de televiziune. M-am hot\r`t s\ transmit direct publicului g`ndurile [i opiniile mele scriindu-le eu `ns\mi. La sf`r[itul lui iulie, am `nceput s\ scriu o rubric\ s\pt\m`nal\ la ziar, intitulat\ Discut`nd `nc\ o dat\, c\lc`nd din nou pe urmele lui Eleanor Roosevelt, care avusese o rubric\ [ase zile pe s\pt\m`n\ Ziua mea din 1935 p`n\ `n 1962. Primele mele articole abordau subiecte variate de la a [aptezeci [i cincea aniversare a sufragiului femeilor, la s\rb\torirea vacan]elor cu familia. Exerci]iul punerii ideilor pe h`rtie m-a f\cut s\ `n]eleg mai bine cum s\ `mi abordez rolul `n calitate de sus]in\tor al administra]iei, deoarece am `nceput s\ m\ centrez pe proiecte domestice mai m\runte, care erau mai u[or de realizat dec`t eforturile uria[e din domeniul reformei s\n\t\]ii. Pe agenda mea se aflau acum problemele s\n\t\]ii copilului, prevenirea cancerului la s`n [i protejarea fondurilor pentru televiziunea public\, servicii legale [i art\. Am aflat mai multe at`t despre r\sp`ndirea [i impactul cancerului la s`n, c`t [i despre obstacolele `n prevenirea [i tratarea lui din discu]iile cu pacien]i, doctori [i cele care i-au supravie]uit, la sesiunile de ascultare care au avut loc `n centrele [i `n spitalele importante din ]ar\. Particip`nd la o `nt`lnire a National Breast Cancer Coalition (NBCC) la Williamsburg, Virginia, `n timpul campaniei

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 404

404

Istorie trqitq

405

din 1992, am fost uimit\ de puterea supravie]uitoarelor cancerului la s`n. C`nd autobuzul care transporta participan]i s-a defectat pe [osea, femeile s-au dat pur [i simplu jos [i au f\cut autostopul tot restul drumului. Am lucrat cu NBCC, fondat\ de o supravie]uitoare [i sus]in\toare hot\r`t\, Fran Visco, sprijin`nd efortul administra]iei de a ob]ine mai multe fonduri pentru cercet\ri [i tratament extins pentru femeile f\r\ asigurare. M-am `nt`lnit adesea cu supravie]uitoare ale cancerului la s`n la Casa Alb\. Prin experien]ele soacrei mele [i ale multor alte persoane, am `n]eles teama [i nesiguran]a care `nso]esc un diagnostic de cancer. Una dintre cele mai devotate voluntare din biroul meu de la Casa Alb\, Miriam Leverage, s-a luptat cu cancerul la s`n timp de [ase ani `nainte de a muri din cauza bolii, `n 1996, dup\ o lupt\ curajoas\. Profesoar\ ie[it\ la pensie [i bunic\ m`ndr\, Miriam a suferit dou\ opera]ii, tratament cu radia]ii [i cinci [edin]e de chimioterapie. ~ntotdeauna ne-a amintit, mie [i oamenilor din jurul meu, s\ ne facem examin\ri [i mamograme `n mod regulat, lucru pe care l-am f\cut `n fiecare an de c`nd am `mplinit patruzeci de ani. Am lansat Campania de con[tientizare a mamografiei o dat\ cu Ziua mamei `n 1995, pentru con[tientizarea importan]ei detect\rii din timp [i pentru a m\ asigura c\ femeile `nscrise `n programul Medicare profitau de avantajul de a face mamografie. Doar 40% dintre femeile mai `n v`rst\ ale c\ror mamograme au fost pl\tite de Medicare au f\cut, de fapt, investiga]ia. Pentru c\ e probabil ca una din opt femei din ]ara noastr\ s\ aib\ cancer la s`n, detectarea timpurie e esen]ial\. Am lucrat cu sponsori din corpora]ii, cu profesioni[ti din domeniul rela]iilor publice [i cu reprezentan]i ai consumatorilor la campaniile Mamo-gram pentru a `ncuraja femeile `n v`rst\ s\-[i fac\ mamograme [i s\ priceap\ beneficiile detect\rii timpurii. Campania na]ional\ includea diferite inser]ii `n felicit\rile de Ziua mamei, amintindu-le mamelor de importan]a mamogramelor repetate, precum [i o expozi]ie promo]ional\, pungi pentru cump\r\turi cu inscrip]ii [i anun]uri ale serviciului public. ~n

urm\torii c`]iva ani, am lucrat la extinderea programului Medicare astfel `nc`t c`t mai multe femei s\-[i fac\ mamogramele anuale, f\r\ s\ trebuiasc\ s\ pl\teasc\, [i am fost foarte mul]umit\ c`nd Bill a anun]at noi reglement\ri pentru siguran]a [i calitatea mamografiei. Aceste eforturi s-au potrivit cu munca mea de sus]inere a unei finan]\ri sporite at`t pentru cercet\rile privind detectarea cancerului mamar, pentru tratamentul [i poten]iala lui vindecare, c`t [i pentru a lansa un timbru cu cancerul la s`n `mpreun\ cu Serviciul Po[tal al Statelor Unite care oferea pentru aceste cercet\ri o parte din `ncas\ri. Una dintre cele mai uimitoare [i mai sf`[ietoare probleme care m\ preocupau c`nd traversam Statele Unite a fost sindromul R\zboiului din Golf. Mii de b\rba]i [i femei, care luptaser\ pentru na]iunea noastr\ ca militari `n Golful Persic `n timpul opera]iunii Furtun\ `n De[ert `n 1991, au suferit de o varietate de dureri [i manifest\ri, dintre care oboseala cronic\, deranjamente gastro-intestinale, erup]ii pe piele [i probleme respiratorii. Am primit nenum\rate scrisori de la solda]ii care `[i riscaser\ via]a pentru ]ar\ [i nu puteau s\-[i p\streze slujba sau s\-[i sus]in\ familia din cauza bolii. Unul dintre veteranii pe care i-am `nt`lnit, colonelul Herbert Smith, a dus o via]\ s\n\toas\ [i productiv\ `nainte de a ajunge `n Goful Persic. ~n timpul opera]iunii Furtun\ `n De[ert, i-au ap\rut noduli limfatici proeminen]i, erup]ii pe piele, oboseal\, dureri de articula]ii [i febr\. Dup\ [ase luni `n Golf, a trebuit s\ se `ntoarc\ acas\. Totu[i, doctorii nu au putut s\-i diagnosticheze boala [i s\-i ofere un tratament. Era sf`[ietor s\-l auzi pe colonelul Smith cum descria drama de a tr\i zi de zi f\r\ s\ [tie de ce s-a `mboln\vit. Chiar mai r\u pentru colonelul Smith era scepticismul `n leg\tur\ cu boala lui, manifestat de unii medici militari. Un doctor militar l-a acuzat c\ se preface c\ are anemie pentru a primi beneficii de boal\. Colonelul Smith a avut probleme cerebrale [i cu sistemul vestibular, care l-au afectat foarte

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 406

406

Istorie trqitq

407

serios [i nu i-au permis s\-[i continue munca. {i totu[i, problemele lui [i cele ale celorlal]i solda]i nu au fost luate `n seam\. Am cerut un studiu complex [i cuprinz\tor al sindromului R\zboiul din Golf, incluz`nd eforturile de a determina dac\ trupele noastre ar fi putut fi expuse la agen]i chimici [i biologici sau ar fi putut fi afectate de incendierea pu]urilor petroliere, de radia]ii sau de alte toxine. M-am `nt`lnit cu oficiali din Departamentul de Ap\rare, al Afacerilor Militare, al S\n\t\]ii [i al Serviciilor Umane pentru a hot\r` ceea ce ar trebui s\ fac\ guvernul at`t pentru a r\spunde nevoilor acestor solda]i, c`t [i pentru a `mpiedica apari]ia unor astfel de probleme `n viitor. Am sugerat `nfiin]area unui Comitet Consultativ Preziden]ial, pe care l-a numit Bill, pentru a revedea problema. Mai t`rziu, a semnat o lege pentru a acoperi cheltuielile de boal\ pentru veteranii din Golf cu boli nediagnosticate [i a `ndemnat Administra]ia Veteranilor s\ pun\ la punct sisteme mai eficiente pentru observarea [i monitorizarea trupelor noastre `n viitor. Astfel de probleme domestice au dominat agenda mea de la Casa Alb\ `n timpul prim\verii 1995. Apoi, aten]ia `ntregii na]iuni s-a `ndreptat spre o tragedie de ne`n]eles. Pentru mine, ziua de 19 aprilie a `nceput ca o zi obi[nuit\ de `nt`lniri [i `ntrevederi. ~n jurul orei 11 diminea]a st\team `n scaunul meu preferat din salonul de zi din Aripa de Vest, uit`ndu-m\ peste problemele ce se cereau programate `mpreun\ cu Maggie [i cu Patti, c`nd Bill a sunat urgent din Biroul Oval cu vestea c\ a fost o explozie `n cl\direa birourilor federale din Oklahoma City. Toate trei am mers imediat `n buc\t\rie [i am pornit televizorul pentru a vedea pe ecran primele imagini transmise de la fa]a locului. Am aflat `n urm\toarele c`teva ore c\ dezastrul fusese produs de o bomb\, dar nimeni nu putea s\ ofere informa]ii sigure despre responsabilul acestui eveniment. Bill a trimis imediat `n Oklahoma City echipe de la FEMA1, FBI [i alte agen]ii guvernamentale pentru a rezolva urgen]ele [i a demara investiga]iile. Deoarece birourile federale
1 Federal Emergency Management Army.

fuseser\ distruse de explozie, mul]i dintre angaja]ii cu func]ii importante erau mor]i sau r\ni]i. Un agent al Serviciului Secret care p\r\sise Casa Alb\ cu doar [apte luni `n urm\, fiind deta[at la Oklahoma, era unul dintre cei cinci agen]i uci[i `n ziua aceea. Printre cei o sut\ [aizeci [i opt de oameni nevinova]i care au murit `n deflagra]ie se aflau nou\sprezece copii, dintre care majoritatea erau `n centrul de `ngrijire zilnic\ de la etajul al doilea al cl\dirii. Imaginile din Oklahoma City erau tulbur\toare: o feti]\, moale ca o p\pu[\ de c`rp\, era scoas\ de sub d\r`m\turile fumeg`nde de un pompier cu inima fr`nt\; un lucr\tor din birouri, `ngrozit, era ridicat pe o targ\. Familiaritatea cadrului [i num\rul victimelor au ab\tut tragedia asupra Americii `ntr-un fel `n care alte atrocit\]i de p`n\ acum nu putuser\ s-o fac\. Acesta era [i scopul atentatului. Ni s-a adus aminte, de asemenea, c\ birocra]ii care erau `ntotdeauna ]inta r\zvr\ti]ilor antiguvernamentali puteau fi vecinii no[tri, prietenii sau rudele, c\ aveau propriile vie]i [i c\-i puteam pierde. Primul lucru de care aveau nevoie oamenii erau informa]iile despre atentat [i apoi asigurarea c\ s-a f\cut tot posibilul pentru a-i proteja de alte eventuale atacuri. Eram `n mod deosebit `ngrijorat\ pentru copiii care erau con[tien]i de explozia de la centrul de `ngrijire pentru copii [i poate se temeau c\ propriile [coli nu erau `n siguran]\. Am stat de vorb\ cu Chelsea [i m-am consultat cu ea `n leg\tur\ cu modalit\]ile de lini[tire a copiilor. S`mb\t\, dup\ atentat, `ntr-o transmisiune de radio [i televiziune, Bill [i cu mine am stat de vorb\ cu un grup de copii ai c\ror p\rin]i erau angaja]i federali care lucrau la acelea[i agen]ii federale ca [i cele atacate la Oklahoma. Ne-am g`ndit c\ era important s\ vorbim `n calitate de mam\ [i tat\ despre anxiet\]ile provocate de o astfel de tragedie. E normal s\ fi]i `ngrijora]i de un lucru at`t de r\u, le-a spus Bill copiilor care [edeau pe covorul din Biroul Oval, `n timp ce p\rin]ii lor st\teau l`ng\ ei.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 408

408

Istorie trqitq

409

Vreau s\ [ti]i c\ p\rin]ii vo[tri v\ iubesc [i vor face tot ce le st\ `n putere s\ aib\ grij\ de voi [i s\ v\ protejeze, am spus. ~n lume exist\ mai mul]i oameni buni dec`t r\i. Bill le-a spus copiilor c\ vom prinde [i vom pedepsi pe oricine ar fi cel care pusese la cale atentatul. Apoi i-am rugat s\-[i exprime propriile lor g`nduri despre el. A fost groaznic, a spus un copil. ~mi pare r\u pentru oamenii care au murit, a spus altul. O `ntrebare mi-a fr`nt inima [i n-am putut s\ r\spund la ea. Cine ar vrea s\ fac\ asta unor copii care nu le-au f\cut niciodat\ nimic? Restul ]\rii `l vedea pe Bill a[a cum `l [tiam eu, un om cu o empatie nemai`nt`lnit\ [i cu capacitatea de a-i coaliza pe oameni `n momente dificile. ~nainte de a pleca `n ziua urm\toare s\ vizit\m familiile victimelor [i s\ particip\m la serviciul religios, am plantat un copac un corn la Casa Alb\ `n memoria victimelor. Bill [i cu mine ne-am `nt`lnit `n particular cu o parte din victime [i cu familiile lor `nainte de a participa la ceremonialul religios de propor]ii, unde Bill [i reverendul Billy Graham au luat cuv`ntul, ajut`nd la vindecarea unei na]iuni r\nite. Ori de c`te ori `l vedeam pe Bill `mbr\]i[`ndu-i pe membrii familiilor care suspinau, vorbind cu prietenii distru[i sau consol`ndu-i pe cei grav r\ni]i, m\ `ndr\gosteam din nou de el. Mila lui `[i trage seva din sentimente foarte ad`nci de grij\ [i compasiune care `i dau posibilitatea s\-i aline pe cei afla]i `n suferin]\. P`n\ s\ ajungem `n Oklahoma City, fusese deja arestat un suspect care avea leg\turi cu grupurile antiguvernamentale militante. Se p\rea c\ Timothy McVeigh alesese ziua de 19 aprilie pentru a ataca ]ara pe care a ajuns s-o dispre]uiasc\ ca s\ marcheze aniversarea teribilului incendiu de la Waco, `n care muriser\ optzeci de membri ai sectei davidiene, inclusiv copii. McVeigh [i oamenii lui reprezentau cele mai alienate [i mai violente elemente ale extremei drepte, ale c\ror ac]iuni i-au impresionat pe to]i americanii sensibili.

Talk-show-urile radio de extrem\ dreapt\ [i website-urile intensificau atmosfera de ostilitate cu retorica intoleran]ei lor, a furiei [i a paranoiei antiguvernamentale, dar atentatul cu bomb\ de la Oklahoma City p\rea s\ descurajeze mi[carea militan]ilor [i s\-i marginalizeze pe cei mai `nver[una]i du[mani a c\ror voce se transmitea prin undele radio. Bill a vorbit cu hot\r`re `mpotriva celor care cultivau ura [i a celor r\zvr\ti]i contra guvernului, `ntr-un discurs rostit `n ziua acord\rii diplomelor la Universitatea de Stat din Michigan, la `nceputul lui mai. Nu e nimic patriotic `n ura fa]\ de ]ara ta sau `n preten]ia c\ po]i s\-]i iube[ti ]ara, dar s\-]i ur\[ti guvernul. ~n timp ce aten]ia `ntregii ]\ri era `ndreptat\ spre tragedia din Oklahoma City, Biroul Procurorului Independent nu a pierdut vremea. S`mb\t\, 22 aprilie, dup\ `nt`lnirea cu copiii `n Biroul Oval, Kenneth Starr [i oamenii lui au sosit la Casa Alb\ pentru a lua declara]ii la cald, de la mine [i de la pre[edinte. Fusesem chestionat\ de Robert Fiske `n anul anterior, `nainte ca el s\ fie `nlocuit, dar aceasta era prima `nt`lnire cu Starr [i echipa lui. Nici eu [i nici David Kendall nu am fost superficiali `n preg\tirea interviului. {tiind c\ fiecare cuv`nt rostit ne va fi disecat, David a insistat s\ m\ preg\tesc c`t mai bine `n acest timp scurt, indiferent c`t de ocupat\ eram. Acest lucru `nsemna adesea s\ ne `nt`lnim seara foarte t`rziu sau s\-mi petrec ore `n [ir disec`nd informa]iile pe care mi le transmitea `n dosare mari, negre. Am `nceput s\ m\ `ngrozesc la vederea acelor dosare, deoarece erau memento-uri palpabile ale trivialit\]ilor [i chi]ibu[\riilor pe care le aveam de `nfruntat la proces sub jur\m`nt, oricare din ele put`nd s\ m\ incrimineze pe baze legale. Bill a r\spuns `ntreb\rilor `n biroul preziden]ial de la etajul al doilea al re[edin]ei. Reprezentau Casa Alb\ Abner Mikva, fost membru al Congresului [i judec\tor federal, acum consilier la Casa Alb\, [i Jane Sherburne, avocat pledant experimentat care `[i p\r\sise propria firm\ pentru a se ocupa de problemele legale privitoare la aceast\ investiga]ie. Erau `nsoti]i de avoca]ii no[tri particulari,

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 410

410

Istorie trqitq

411

David Kendall [i partenera lui, Nicole Seligman, doi dintre cei mai inteligen]i [i mai grijulii oameni pe care i-am cunoscut vreodat\. Starr [i al]i trei juri[ti st\teau de o parte a lungii mese de conferin]e, adus\ acolo pentru interviuri. Noi st\team de cealalt\ parte. C`nd a ie[it din camer\, dup\ discu]ie, Bill mi-a spus c\ `nt`lnirea cu Starr fusese amiabil\ [i, spre uimirea mea, Bill a rugat-o pe Jane Sherburne s\ le prezinte lui Starr [i asisten]ilor lui dormitorul Lincoln, care era al\turi. ~ntr-un mod oarecum caracteristic, nu eram preg\tit\ s\ fiu la fel de amabil\ cum era so]ul meu, iar aceasta era doar prima ilustrare a diferen]elor dintre felul lui Bill [i al meu de a-l trata pe Starr. Am`ndoi eram sub presiunea unei furtuni care putea s\ se declan[eze `mpotriva noastr\, dar eu p\ream s\ fiu scufundat\ de fiecare adiere de v`nt, `n timp ce Bill continua s\ ]in\ neab\tut linia de plutire. M\ `nfuriau ideea `nver[una]ilor partizani republicani care scotoceau prin via]a noastr\, aten]i la fiecare cec pe care `l scriseser\m timp de dou\zeci de ani, precum [i h\r]uirea prietenilor no[tri, pe motive dintre cele mai ne`nsemnate. Republicanii au deschis un nou front c`nd Al DAmato, senatorul republican de New York [i pre[edinte al Comisiei Bancare a Senatului, a `nceput audierile `n cazul Whitewater. Mai apoi am f\cut pace cu senatorul DAmato, acum unul dintre cei mai importan]i oameni din circumscrip]ia mea electoral\, dar audierile conduse de el, de colegii lui senatori republicani [i de personalul lor au adus mari pagube morale [i b\ne[ti unor oameni nevinova]i. ~n ciuda concluziei lui Fiske c\ moartea lui Vince Foster a fost o sinucidere f\r\ leg\tur\ cu Whitewater, DAmato p\rea s\ aib\ o fixa]ie asupra mor]ii lui Vince [i `i chema `n fa]a camerelor de luat vederi pe consilierii din trecut [i din prezent de la Casa Alb\ pentru a le pune `ntreb\ri legate de tristul eveniment. Maggie Williams, de obicei echilibrat\ [i puternic\, a izbucnit `n lacrimi dup\ `ntreb\rile necru]\toare legate de evenimentele din preajma mor]ii lui Vince Foster. Era insuportabil s-o vezi pe Maggie `ntoars\ pe o parte [i pe alta la nesf`r[it [i s\ [tii c\ acest lucru nu avea s\ se termine cur`nd.

DAmato a f\cut-o mincinoas\ pe prietena mea Susan Thomas, c`nd `ncerca s\-i r\spund\ la `ntreb\ri. Lupta ei de zeci de ani cu o scleroz\ multipl\ `i afectase memoria, dar se str\duia din r\sputeri s\ fac\ fa]\ interogatoriului nemilos. N-am putut s-o consolez nici pe ea [i nici pe al]ii care au fost prin[i `n acest co[mar, deoarece orice discu]ie aveam cu cineva despre orice problem\ aleas\ de investigatori pentru interogatoriu putea fi considerat\ `n]elegere secret\ sau transmitere de informa]ii. A trebuit s\ evit orice discu]ie care putea face pe cineva s\ spun\ Da dac\ era `ntrebat sau `ntrebat\ dac\ vorbise cu mine. St`nd pe tu[\, neput`nd vorbi pentru a-mi ap\ra prietenii [i colegii, neav`nd nici m\car voie s\ discut cu ei despre nedrept\]ile pe care le sufereau, iat\ unul dintre cele mai grele lucruri pe care l-am f\cut vreodat\. {i avea s\ fie [i mai r\u.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 412

Istorie trqitq

413

DREPTURILE FEMEILOR S~NT DREPTURI ALE OMULUI


Arestarea unui disident nu e un lucru neobi[nuit `n China, iar `ncarcerarea lui Harry Wu s-ar putea s\ fi atras prea pu]in aten]ia mass-mediei americane. Dar China fusese aleas\ pentru a g\zdui apropiata edi]ie cea de-a patra a Conferin]ei Interna]ionale a Na]iunilor Unite pentru Problemele Femeilor. Eu urma s\ m\ aflu acolo `n calitate de pre[edinte onorific al delega]iei Statelor Unite. Wu, un activist pentru drepturile omului care petrecuse nou\sprezece ani ca prizonier politic `n lag\rele de munc\ din China `nainte de a emigra `n Statele Unite, fusese arestat de autorit\]ile chineze la 19 iunie 1995, pe c`nd `ncerca s\ intre pe teritoriul provinciei Xinjiang din Kazakhstanul vecin. Cu toate c\ avea o viz\ pentru a intra `n China, a fost acuzat de spionaj [i aruncat `n `nchisoare, urm`nd s\ fie judecat. Peste noapte, Harry Wu a devenit foarte cunoscut [i participarea SUA la conferin]a femeilor era pus\ sub semnul `ndoielii, deoarece grupuri militante pentru drepturile omului, activi[ti americani de origine chinez\ [i unii membri ai Congresului `ndemnau poporul american la boicot. Eu le sus]ineam cauza, dar eram dezam\git\ c\, `nc\ o dat\, trebuiau sacrificate problemele esen]iale ale femeilor. ~n mod tipic, guvernele (inclusiv cel al Statelor Unite) `[i limitau politica extern\ la probleme diplomatice, militare [i comerciale,

subiecte de discu]ie des `nt`lnite `n majoritatea tratatelor, pactelor [i negocierilor. Doar rareori erau dezb\tute `n `nt`lnirile de politic\ extern\ probleme ca s\n\tatea femeilor, educa]ia fetelor, lipsa drepturilor legale [i politice pentru femei sau izolarea lor economic\. Totu[i, `mi era clar c\, `n noua economie global\, ]\rilor [i regiunilor individuale le va fi greu s\ fac\ progrese economice [i sociale dac\ un procent dispropor]ionat al popula]iei feminine r\m`nea s\rac, needucat, cu o s\n\tate precar\ [i privat de drepturi civile. Conferin]a Na]iunilor Unite care discuta problemele femeilor se voia un forum important, care s\ dea na]iunilor posibilitatea de a dezbate subiecte cum s`nt s\n\tatea mamei [i copilului, microfinan]area, violen]a `n familie, educa]ia fetelor, planificarea familial\, dreptul la vot al femeilor, proprietatea [i drepturile legale. Trebuia s\ se ofere, de asemenea, o rar\ posibilitate pentru femeile din `ntrega lume de a-[i `mp\rt\[i experien]a, informa]iile [i strategiile pentru ac]iunile viitoare din ]\rile lor. Conferin]a se ]ine, de obicei, din cinci `n cinci ani [i speram c\ prezen]a mea va m\ri implicarea Statelor Unite `n rezolvarea nevoilor [i a drepturilor femeilor `n politica interna]ional\. Eu militasem pentru problemele femeilor [i copiilor din Statele Unite timp de dou\zeci [i cinci de ani [i, cu toate c\ femeile din ]ara noastr\ au beneficiat de avantaje economice [i politice, nu acela[i lucru poate fi spus despre marea majoritate a femeilor din lume. Totu[i, `n mod practic, nimeni din cei care cred c\ pot atrage aten]ia mass-mediei nu `ncerca s\ le sus]in\. ~n momentul arest\rii lui Harry Wu, personalul meu [i cu mine eram ad`nc implica]i `n planificarea conferin]ei. Dar ap\ruser\ proteste din partea obi[nui]ilor b\nuitori din Congres care sim]eau c\ Statele Unite nu trebuie s\ participe. Printre ei se aflau [i senatorii Jesse Helms [i Phil Gramm, care au anun]at c\ `ntrunirea p\rea a fi un festival neautorizat care sus]inea sentimentul antifamilie [i antiamerican. Unii membri ai Congresului erau sceptici `n privin]a oric\rui eveniment sponsorizat de Na]iunile

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 414

414

Istorie trqitq

415

Unite [i erau, `n aceea[i m\sur\, ne`ncrez\tori `n privin]a unei adun\ri care avea ca punct central de discu]ie problemele femeilor. Vaticanul, care `[i f\cea foarte clar auzit\ vocea c`nd se aducea `n discu]ie subiectul avorturilor, [i-a unit for]ele cu mai multe ]\ri islamice `ngrijorate c\ aceast\ conferin]\ va deveni o platform\ interna]ional\ de promovare a drepturilor femeii, c\rora ei li se opuneau. Iar unii oameni politici americani de st`nga nu au fost `nc`nta]i de perspectiva particip\rii Statelor Unite, deoarece guvernul chinez afirma c\ organiza]iile non-guvernamentale (ONG) care promovau s\n\tatea mamelor, dreptul femeilor la proprietate, microfinan]area [i multe altele ar putea fi excluse de la `nt`lnirea oficial\. Autorit\]ile chineze au `ngreunat ob]inerea vizelor spre China pentru activi[tii tibetani. Mai mult, era larg r\sp`ndit\ nelini[tea, pe care o `mp\rt\[eam [i eu, `n leg\tur\ cu sumbrul bilan] al ]\rii gazd\ privind drepturile omului [i cu politica ei barbar\ de a trece cu vederea avorturile for]ate ca mijloc de a impune politica unui singur copil. Fiind susceptibil\ la preocup\rile din spectrul politic, am lucrat cu Melanne Verveer [i cu personalul pre[edintelui la alegerea delega]iei pentru Beijing. Bill a numit oameni din domenii diverse pentru a ne reprezenta na]iunea, inclusiv pe republicanul Tom Kean, fost guvernator de New Jersey, pe sora Dorothy Ann Kelly, pre[edinta Colegiului din New Rochelle, [i pe doctori]a Laila Al-Marayati, vicepre[edint\ a Ligii Femeilor Musulmane. Madeleine Albright, atunci ambasador al Statelor Unite la Na]iunile Unite, era liderul oficial al delega]iei. Luni `ntregi de `nt`lniri [i de sesiuni strategice cu reprezentan]i de la Na]iunile Unite [i din alte ]\ri au fost aruncate `n uitare dup\ `ncarcerarea lui Wu. ~n urm\toarele [ase s\pt\m`ni nu au lipsit controversele dac\ Statele Unite trebuiau s\ trimit\ o delega]ie la conferin]\ [i dac\ eu trebuia s\ fac parte din ea. Am fost tulburat\ mai ales de o scrisoare personal\ sosit\ din partea doamnei Wu, care era, pe drept cuv`nt, `ngrijorat\ de soarta so]ului ei [i sim]ea c\ participarea mea la conferin]\ va trimite un semnal c`t de mic liderilor

de la Beijing `n leg\tur\ cu hot\r`rea Statelor Unite de a face presiuni pentru eliberarea lui Harry. Era o preocupare legitim\ pentru mine [i ceilal]i de la Casa Alb\ [i Departamentul de Stat. {tiam c\ guvernul chinez voia s\ utilizeze conferin]a ca mijloc de propagand\ pentru a-[i `mbun\t\]i imaginea `n lume. Dac\ mergeam, contribuiam la aceast\ dorin]\ a guvernului chinez. Dac\ boicotam `nsemna publicitate negativ\ pentru conducerea chinez\. Noi eram `ntr-o rela]ie diplomatic\ `n care deten]ia lui Wu [i participarea mea la conferin]\ erau `n str`ns\ leg\tur\. Guvernul nostru a continuat s\ afirme `n cercuri publice [i private c\ nu voi participa dac\ domnul Wu r\m`nea sub arest. C`nd dezacordurile au devenit mai vehemente [i rezolvarea lor p\rea improbabil\, m-am hot\r`t s\ plec oricum, `n calitate de cet\]ean privat. Complicarea deciziei era, `n aceea[i m\sur\, un motiv serios de `ngrijorare privind rela]iile dintre Statele Unite [i China `n ansamblu. Cre[teau tensiunile legate de ne`n]elegerile privind Taiwanul, de proliferarea nuclear\, de v`nzarea de c\tre China a rachetelor M-II Pakistanului [i de abuzurile continue `n privin]a drepturilor omului. Rela]iile s-au deteriorat [i mai mult la mijlocul lui august, c`nd chinezii au f\cut exerci]ii militare ostentative `n Str`mtoarea Taiwan. Cu mai pu]in de o lun\ `nainte de `nceperea conferin]ei, guvernul chinez a decis c\ nu `[i putea permite s\ genereze mai mult\ publicitate negativ\. ~ntr-un proces m\sluit, la Wuhan, pe 24 august, un tribunal chinez l-a declarat pe Harry Wu vinovat de spionaj [i l-a expulzat din ]ar\. Unii comentatori de pres\ [i chiar Wu `nsu[i au fost convin[i c\ Statele Unite au f\cut un compromis cu chinezii: Wu va fi eliberat, dar numai dac\ eu eram de acord s\ vin la conferin]\ [i s\ m\ ab]in de la remarce critice privind guvernul ]\rii gazd\. ~n mod clar, era un moment diplomatic delicat, dar n-a existat niciodat\ un qui pro quo `ntre guvernul nostru [i China. Odat\ cazul Wu rezolvat, Casa Alb\ [i Departamentul de Stat au hot\r`t ca eu s\ fac aceast\ vizit\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 416

416

Istorie trqitq

417

~ntors acas\ `n California, domnul Wu mi-a criticat decizia, reafirm`nd c\ participarea mea la conferin]\ ar putea constitui o aprobare tacit\ a `nc\lc\rii drepturilor omului de c\tre China. Nancy Pelosi, reprezentanta Californiei `n Congres, m-a chemat s\-mi spun\ c\ prezen]a ar fi un succes pentru rela]iile publice chineze. Eram cu Bill `n vacan]\ la Jackson Hole, Wyoming, [i am discutat am\nun]it aceast\ problem\, lu`nd `n considera]ie p\rerile pro [i contra. El mi-a sus]inut p\rerea c\, o dat\ ce Wu a fost eliberat, cel mai bun mod de a ne confrunta cu chinezii `n privin]a drepturilor omului era pe cale direct\, `n ]ara lor. La o `ntrunire `n Wyoming, la care se s\rb\torea a [aptezeci [i cincea aniversare a amendamentului constitu]ional privind extinderea dreptului de vot [i la femei, Bill a prezentat problema [i a ap\rat participarea Statelor Unite ca fiind important\ pentru drepturile femeilor. Mesajul lui era: Conferin]a reprezint\ o ocazie semnificativ\ `n lupta pentru consolidarea statutului femeii. La sf`r[itul lui august, vacan]a familiei noastre `n mun]ii Tetons se apropia de sf`r[it. Am stat `ntr-o cas\ construit\ `n stil western, proprietate a senatorului Jay Rockeffeller [i a so]iei lui, Sharon, unde mi-am petrecut majoritatea timpului lucr`nd la cartea mea, privindu-i cu invidie pe Bill [i pe Chelsea care mergeau `n excursii sau c\l\reau `ntr-unul dintre cele mai frumoase locuri ale ]\rii noastre. Chelsea, care `[i petrecuse cinci s\pt\m`ni `ntr-o tab\r\ cu program riguros din sudul statului Colorado, f\c`nd rafting, c\]\r`ndu-se pe mun]i, construind ad\posturi `n copaci [i dezvolt`ndu-[i alte abilit\]i `n aer liber, ne-a convins s\ mergem `ntr-o excursie cu cortul. Nu mai mersesem cu cortul de c`nd eram la colegiu, iar Bill nu fusese niciodat\, dac\ nu ]inem seama de noaptea petrecut\ dormind `n ma[ina sa `n parcarea Yosemite, `n timp ce traversam ]ara. Eram curajo[i, dar nu aveam nici un punct de reper. C`nd le-am spus agen]ilor de la Serviciile Secrete c\ voiam s\ mergem `n excursie [i s\ ne oprim cu cortul `ntr-un loc izolat din Parcul Na]ional Grand Teton, au intrat `n alert\. C`nd am sosit la locul de camping, ei

`nconjuraser\ perimetrul [i puseser\ agen]i de paz\ care s\ patruleze cu ochelari cu infraro[u. Chelsea a r`s de ideea noastr\ de a ne ad\posti `ntr-un cort cu podea de lemn [i cu saltele gonflabile. Am plecat din Wyoming spre Hawaii, unde Bill a ]inut un discurs la Pearl Harbour la a cincizecea comemorare a victoriei `mpotriva Japoniei [i la Cimitirul Na]ional Memorial al Pacificului pe 2 septembrie 1995. Cimitirul, cunoscut mai bine sub numele de Punchbowl pentru plasarea lui `n craterul unui vulcan stins, are mai mult de 33 000 de morminte ale celor care [i-au pierdut via]a pe frontul din Pacific `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, inclusiv ale celor uci[i la Pearl Harbor [i, mai t`rziu, `n Coreea [i Vietnam. Imaginea acelor morminte, a miilor de veterani din Al Doilea R\zboi Mondial [i a familiilor lor care au participat la serviciul religios, era un memento solemn al sacrificiilor extraordinare f\cute pentru libertatea noastr\. Am stat treaz\ toat\ noaptea `n c\su]a pe care am ocupat-o la Baza Naval\ Kaneohe, lucr`nd la cartea mea [i retu[`nd discursul pentru Beijing. Un rezultat fericit al incidentului Harry Wu a fost faptul c\ a generat o foarte mare publicitate pentru conferin]a Na]iunilor Unite. Toate privirile erau acum a]intite spre Beijing [i [tiam c\ vor fi a]intite [i asupra mea. Lucram `mpreun\ cu personalul meu la observa]iile care aveau s\ apere cu for]\ pozi]ia Statelor Unite `n privin]a drepturilor omului [i s\ r\sp`ndeasc\ no]iuni fundamentale legate de drepturile femeilor. Am criticat abuzurile guvernului chinez, inclusiv avorturile for]ate [i obi[nuin]a de a `ngr\di libertatea de exprimare [i adun\rile libere. Nu dup\ mult timp, eram `n avionul Air Force pentru aproape paisprezece ore de zbor spre Beijing, dar f\r\ `nso]itorul meu preferat. Chelsea a trebuit s\ se `ntoarc\ la Washington cu tat\l ei, pentru a `ncepe [coala. Dup\ ce am luat cina `n avion, luminile s-au stins [i majoritatea pasagerilor s-au `nvelit `n p\turi [i s-au ghemuit s\ doarm\ c`nd am traversat Pacificul. Dar echipa care concepea discursul `nc\ avea de lucru. Eram la a cincea sau a [asea variant\ [i trebuia s\ ar\t\m textul

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 418

418

Istorie trqitq

419

exper]ilor no[tri `n politic\ extern\, care ni se al\turaser\ `n Honolulu, `nso]i]i de al]i oficiali ai administra]iei [i ai personalului: Winston Lord, fostul ambasador `n China, un b\rbat foarte elegant, pe care Bill l-a numit secretar de Stat adjunct pentru Asia de Est [i Afaceri `n Pacific, Eric Schwartz, specialist `n drepturile omului la Consiliul Na]ional de Securitate [i Madeleine Albright, care st\tea ghemuit\ la o mas\ de lucru slab luminat\ [i corecta textul. Munca lor consta `n a depista orice lips\ de acurate]e sau mici inadverten]e diplomatice. Date fiind evenimentele precedente, un singur cuv`nt gre[it din acest discurs putea duce la o harababur\ diplomatic\. Revizia lor era critic\, [tiam, dar am fost `ntotdeauna atent\ c`nd interveneau exper]ii. Adesea ei erau at`t de dornici s\ fie foarte clari `n nuan]e, s\ scrie un discurs diplomatic impecabil, `nc`t transformau un discurs bun `ntr-unul dezordonat. Nu a fost cazul, de data aceasta. Ce vrei s\ ob]ii? m\ `ntrebase Madeleine mai devreme. Vreau s\ deschid o fereastr\ c`t mai larg\ pentru femei [i fete, am spus. Madeleine, Win [i Eric mi-au recomandat s\ insist asupra unei por]iuni care definea drepturile omului [i s\ m\ refer la o recent\ ratificare a acestora la Conferin]a Interna]ional\ pentru Drepturile Omului de la Viena. Au sugerat s\ insist\m asupra pasajelor legate de efectele r\zboiului asupra femeilor, mai ales r\sp`ndirea devastatoare a violului ca tactic\ de r\zboi [i num\rul cresc`nd al femeilor refugiate din cauza conflictelor violente. Cel mai important lucru a fost c\ au `n]eles c\ puterea discursului st\tea `n simplitatea [i `n emo]ia lui. Au avut grij\ la acurate]ea discursului, dar au fost `n acela[i timp aten]i s\ nu intervin\ major `n el. Brady Williamson, un avocat din Wisconsin care plecase `naintea echipei mele, era zilnic `ntrebat de oficialii chinezi despre ceea ce urma s\ spun `n discursul meu. Ei au transmis clar mesajul c\ `i bucura prezen]a mea la conferin]\, dar nu voiau s\ fie st`njeni]i de cuvintele mele [i sperau c\ ,,voi aprecia ospitalitatea Chinei.

~n astfel de vizite, somnul e foarte pre]ios. Foarte rar dormim `ndeajuns [i s`ntem obi[nui]i s\ mergem la `ntruniri, dineuri [i alte evenimente cu pleoapele grele de oboseal\ [i mo]\ind. C`nd, `n cele din urm\, am sosit la China World Hotel, unul dintre hotelurile de lux pentru vizitatorii str\ini din Beijing, era trecut de miezul nop]ii. Am avut timp s\ dorm doar c`teva ore `nainte de a porni spre prima mea `nt`lnire oficial\ de mar]i diminea]a, un colocviu despre s\n\tatea femeii, sponsorizat de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii, la care am vorbit despre discrepan]a `n sistemul s\n\t\]ii dintre femeile din ]\rile bogate, cum era a noastr\, [i cele din ]\rile s\race. ~n cele din urm\, a sosit momentul s\ intru `n sala plenului, care sem\na cu Na]iunile Unite, numai c\ era mai mic\. Cu toate c\ ]inusem mii de discursuri, eram emo]ionat\. Eram pasionat\ de subiect [i vorbeam ca reprezentant al ]\rii mele. Miza era mare pentru Statele Unite, pentru conferin]\, pentru femeile din toat\ lumea [i pentru mine. Dac\ aceast\ conferin]\ nu d\dea rezultate, avea s\ fie privit\ ca un alt prilej pierdut de a stimula opinia general\ privind `mbun\t\]irea condi]iilor [i diversificarea op]iunilor pentru femei [i fete. Nu voiam s\-mi pun `n dificultate sau s\-mi dezam\gesc ]ara, so]ul sau pe mine. {i nu voiam nici s\ irosesc o posibilitate rar\ de a promova cauza drepturilor femeilor. Delega]ia noastr\ fusese ocupat\ s\ discute cu alte delega]ii despre modul de exprimare `n planul de ac]iune al conferin]ei. C`]iva delega]i nu erau de acord, `n mod evident, cu programul american pentru femei. Faptul c\ drepturile omului erau o chestiune emo]ional\ a f\cut ca prezentarea discursului s\ fie mai dificil\ pentru mine. ~nv\]asem `n timpul reformei s\n\t\]ii c\ sentimentele mele foarte profunde m-au ajutat rar `n prezentarea public\ a unui comunicat. Acum trebuia s\ m\ asigur c\ tonul sau timbrul vocii mele nu va distorsiona mesajul. Fie c\ ne place, fie c\ nu, femeile s`nt `ntotdeauna subiectul criticilor, dac\ se manifest\ prea emo]ional `n public.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 420

420

Istorie trqitq

421

Uit`ndu-m\ `n sal\, am v\zut femei [i b\rba]i de toate culorile [i rasele, unii `mbr\ca]i occidental [i mul]i `n costumele tradi]ionale ale ]\rilor lor. Majoritatea aveau c\[ti pentru a asculta traducerile simultane ale discursurilor. Acesta era un element-surpriz\, pe care nu-l anticipasem: c`nd vorbeam, nu exista nici o reac]ie la cuvintele mele [i mi-a fost greu s\ g\sesc un ritm sau s\-mi dau seama de reac]ia mul]imii pentru c\ pauzele din propozi]iile [i paragrafele mele `n englez\ nu coincideau cu cele din zecile de limbi ale delega]ilor care le ascultau. Dup\ ce i-am mul]umit Gertrudei Mongella, secretarul general al conferin]ei, am `nceput prin a spune c\ m\ bucuram c\ luam parte la aceast\ mare `ntrunire a femeilor:
Aceasta e cu adev\rat o s\rb\toare o s\rb\toare a contribu]iilor pe care femeile le aduc `n fiecare aspect al vie]ii: acas\, la slujb\, `n comunitate, ca mame, so]ii, surori, fiice, studente, muncitoare, cet\]ene [i lideri... Oric`t de diferite am p\rea, exist\ mult mai multe lucrurile care ne unesc dec`t cele care ne despart. Avem un viitor comun. {i ne afl\m aici pentru a g\si un teren comun astfel `nc`t s\ contribuim la aducerea unei noi demnit\]i [i a respectului pentru femei [i fete `n toat\ lumea [i, str\duindu-ne `n aceast\ direc]ie, s\ aducem mai mult\ putere [i stabilitate [i familiilor.

Conducerea chinez\ interzisese organiza]iilor non-guvernamentale s\ ]in\ forumul ONG la principala conferin]\ din Beijing. Ei au for]at organiza]iile non-guvernamentale, care erau implicate `n ac]iuni de la `ngrijirea prenatal\ la micro`mprumuturi, s\ fac\ o schimbare provizorie a locului lor de func]ionare `n or\[elul Huairou, la vreo [aizeci de kilometri spre nord, unde erau pu]ine facilit\]i [i condi]ii de cazare. Cu toate c\ nu am amintit de China [i de nici o alt\ ]ar\, era foarte clar care erau violatorii drepturilor umane la care m\ refeream.
Cred c\ `n ajunul unui nou mileniu, e timpul s\ rupem t\cerea. E timpul s\ st\m aici, la Beijing, [i lumea s\ aud\ c\ nu mai e acceptabil s\ discut\m despre drepturile femeilor ca fiind separate de drepturile omului De prea mult timp, istoria femeilor a fost o istorie a t\cerii. Chiar [i ast\zi exist\ oameni care `ncearc\ s\ fac\ s\ nu ni se mai aud\ vorbele. Vocile acestei conferin]e [i ale femeilor din Huairou trebuie auzite clar [i cuprinz\tor: este o violare a drepturilor omului c`nd copiilor li se refuz\ hrana sau c`nd s`nt `neca]i, sau sufoca]i, sau li se rupe [ira spin\rii, pentru simplul fapt c\ s-au n\scut fete. E o violare a drepturilor omului c`nd femeile [i fetele s`nt v`ndute ca sclave pentru a face prostitu]ie. E o violare a drepturilor omului c`nd femeile s`nt udate cu benzin\, li se d\ foc [i s`nt arse de vii pentru c\ zestrea lor de nunt\ e considerat\ prea mic\. E o violare a drepturilor omului c`nd femeile s`nt violate `n propriile comunit\]i [i c`nd mii de femei s`nt supuse violului ca tactic\ sau prad\ de r\zboi. E o violare a drepturilor omului c`nd una dintre principalele cauze ale mor]ii femeilor `ntre paisprezece [i patruzeci [i patru de ani `n `ntreaga lume este violen]a la care s`nt supuse `n propriile case, de propriile rude. E o violare a drepturilor omului c`nd fetele s`nt brutalizate prin practici degradante [i dureroase de mutilare genital\. E o violare a drepturilor omului c`nd femeilor li se interzice dreptul de a hot\r` `n privin]a propriilor familii, inclusiv c`nd s`nt for]ate s\ avorteze sau s`nt sterilizate `mpotriva voin]ei lor.

Voiam ca discursul s\ fie simplu, accesibil [i lipsit de ambiguitate `n mesajul lui c\ drepturile femeilor nu s`nt separate, nici subsidiare drepturilor omului [i s\ transmit faptul c\ este foarte important ca femeile s\ ia decizii proprii `n via]\. M-am referit la experien]ele mele [i am descris femeile [i fetele pe care le-am `nt`lnit `n toat\ lumea, care lucrau pentru promovarea educa]iei, a sistemului de s\n\tate, a independen]ei economice, a drepturilor legale [i a particip\rii politice [i pentru `ncetarea inechit\]ilor [i a nedrept\]ilor pe care le sufer\ `n mod dispropor]ionat femeile din majoritatea ]\rilor. S\ scot la iveal\ realitatea `n acest discurs `nsemna s\ fiu explicit\ `n privin]a nedrept\]ii comportamentului guvernului chinez.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 422

422

Istorie trqitq
Dac\ de la aceast\ conferin]\ va r\suna ecoul unui mesaj, acela s\ fie c\ drepturile omului s`nt drepturile femeilor [i c\ drepturile femeilor s`nt drepturi ale omului, o dat\ pentru totdeauna.

423

Mi-am `ncheiat discursul cu un apel la ac]iune la `ntoarcerea `n ]\rile noastre [i re`nnoirea eforturilor de `mbun\t\]ire a posibilit\]ilor educa]ionale, de s\n\tate, legale [i politice pentru femei. C`nd am rostit ultimele cuvinte V\ mul]umesc foarte mult. Dumnezeu s\ v\ binecuv`nteze pe voi, munca voastr\ [i pe to]i cei care se vor bucura de rezultatele ei , delega]ii, serio[i [i cu fe]e `mpietrite, au ]`[nit deodat\ de pe locurile lor pentru a m\ ova]iona. Delega]ii s-au gr\bit s\ m\ ating\, s\ spun\ cuvinte de apreciere [i s\-mi mul]umeasc\ pentru c\ venisem. Chiar [i delegatul de la Vatican m-a felicitat pentru discurs. Pe hol, femeile se `ntindeau peste balustrade [i coborau `n grab\ s\ m\ ia de m`n\. Am fost emo]ionat\ c\ mesajul meu avusese rezonan]\ [i era o u[urare pentru mine c\ [i rapoartele de pres\ erau bune. Editorialul din The New York Times scria c\ discursul a fost poate cel mai bun moment al ei `n via]a public\. Ceea ce nu [tiam `n acel moment era c\ discursul meu de dou\zeci [i unu de minute avea s\ devin\ un manifest pentru femeile din toat\ lumea. P`n\ ast\zi, oric`nd c\l\toresc `n str\in\tate, femeile vin la mine cit`nd cuvinte din discursul de la Beijing sau `nm`n`ndu-mi exemplare pe care s\ le dau autograful. Reac]ia guvernului chinez nu a fost la fel de pozitiv\. Am aflat mai t`rziu c\ guvernul mascase discursul meu de pe televizoarele cu circuit `nchis `n sala de conferin]e, emi]`nd doar p\r]i ale conferin]ei. ~n timp ce oficialii chinezi `ncercau s\ controleze ceea ce auzeau compatrio]ii lor, ei `n[i[i au ]inut s\ fie surprinz\tor de bine informa]i, dup\ cum am aflat c`nd ne-am retras la hotel pentru a ne odihni c`teva ore dup\ discurs. Nu mai v\zusem un ziar de c`nd plecasem din Hawaii [i le-am spus `ntr-o doar\ consilierilor mei c\ ar fi bine s\ am un exemplar din International Herald Tribune. Peste c`teva minute, am auzit un cioc\nit `n u[a camerei. Sosise

imediat ziarul. Dar nu am nici cea mai mic\ idee cine auzise c\ `l voiam sau cine mi-l adusese. ~nainte de a pleca spre China, primisem relat\ri pe scurt de la Departamentul de Stat [i de la Serviciul Secret, care includeau informa]ii ale serviciilor de spionaj, precum [i probleme diplomatice [i de protocol. Fusesem prevenit\ c\ orice spuneam sau f\ceam va fi `nregistrat pe band\, mai ales `n camera de hotel. Fie c\ sosirea ziarului fusese o coinciden]\, fie un exemplu de func]ionare a securit\]ii guvernului chinez, a st`rnit r`sete serioase [i ne-am dat seama c\ to]i eram tensiona]i peste m\sur\ fiindc\ puteam fi supraveghea]i sau `nregistra]i. Din acel moment, oamenii din echipa mea priveau clipind la ecranul televizorului [i vorbeau `n veioze, cer`nd cu voce tare pizza, friptur\ [i milkshake `n speran]a c\ oamenii din serviciul de securitate vor ap\rea din nou cu ele. Dar dup\ trei zile, doar ziarul ap\ruse la u[\. ~n ziua de dup\ discursul de la Beijing, am mers la Huairou pentru a le vorbi reprezentan]ilor organiza]iilor non-guvernamentale al c\ror forum fusese scos din conferin]a principal\. ~ntre cei care m\ `nso]eau era o alt\ membr\ a delega]iei Statelor Unite, Donna Shalala, secretar\ pentru S\n\tate [i Servicii Umane, foarte dedicat\ administra]iei [i care a lucrat `n cabinetul lui Bill timp de opt ani. Era cunoscut\ pentru implicarea ei neobosit\ `n problemele `mbun\t\]irii s\n\t\]ii [i bun\st\rii americanilor, iar devotamentul ei urma s\ fie testat `n Huairou. Era o zi mohor`t\. Ploaia c\dea; aerul era rece. Am condus spre nord `ntr-o rulot\ mic\, trec`nd pe l`ng\ c`mpii netede [i pe l`ng\ parcele cu orez spre locul de desf\[urare a forumului ONG. Cu toate c\ fuseser\ precau]i s\ mute forumul la o distan]\ de o or\ cu ma[ina de adunarea Na]iunilor Unite, oficialii chinezi erau `nc\ `ngrijora]i de miile de activiste din Huariou. ~n opinia lor, prezen]a mea urm\rea s\ le pun\ be]e `n roate. Erau neferici]i c\ le criticasem guvernul `n discursul meu ]inut cu o zi `n urm\ [i trebuie s\ fi fost [i mai preocupa]i de ceea ce le voi spune femeilor pe care ei nu le acceptaser\ `n Beijing.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 424

424

Istorie trqitq

425

Din cauza ploii, forumul a trebuit s\ se mute `n interiorul unui cinematograf improvizat, iar pe mine m\ a[teptau trei mii de oameni, dublul capacit\]ii acelei s\li. Alte sute `ncercau s\ intre. Dup\ ce au stat afar\, `n ploaia abundent\, timp de c`teva ore, cu noroiul mustind sub picioare, aceste activiste au fost blocate de poli]ia chinez\. C`nd ma[ina mea s-a apropriat de sal\, poli]ia, cu bastoane `n m`n\, `mpingea mul]imea, `ndep\rt`nd-o de intrare. Nu era deloc o confruntare politicoas\. Cum poli]ia le `mpingea din ce `n ce mai tare, multe femei din mul]ime se str\duiau s\-[i men]in\ echilibrul. Unele au c\zut `n marea alunecoas\ de noroi. Melanne sosise `naintea mea cu Neel Lattimore, adjunct al secretarului de pres\, celebru pentru iscusin]a lui `n a manevra rela]iile mele cu presa. Neel a adus profesionalism [i umor `n una dintre cele mai delicate slujbe de la Casa Alb\. Cum Melanne era `mpins\ `n fa]\ [i `n spate de mul]imea aflat\ `n deriv\, un agent al Serviciului Secret a recunoscut-o [i [i-a `ntins m`na lung\, pe care ea a apucat-o ca pe un colac de salvare, `n timp ce el pur [i simplu a tras-o `n\untru. Curajoasa Kelly Craighead a intrat `n mul]ime cu agen]ii Serviciului Secret [i i-a g\sit pe Donna [i pe al]i membri care lipseau din grupul meu [i i-a adus `n\untru. C`nd ne-am str`ns laolalt\, erau uzi, dar nimeni nu era stors de puteri. Neel avea grij\ de oamenii no[tri de pres\ [i i-a `nt`mpinat la autobuz, r\m`n`nd `n urm\ pentru a se asigura c\ toat\ lumea era `n siguran]\. C`nd a `nceput s\-[i croiasc\ drum prin mul]imea `mbibat\ de ploaie, nu a izbutit s\ `nainteze. A cerut ajutor unuia dintre oficialii chinezi care monitorizau mul]imea, dar a fost `mpins [i s-a ]ipat la el, `n cele din urm\ fiind for]at s\ p\r\seasc\ zona `mpreun\ cu ei. N-a putut intra s\ ne g\seasc\ [i ei nu l-au l\sat s\ ne a[tepte l`ng\ ma[inile noastre. ~n final, s-a `ntors la Beijing singur. Poli]ia chinez\, prin tacticile ei dure din afara s\lii, nu a f\cut dec`t s\-i a]`]e [i mai mult pe reprezentan]ii organiza]iilor non-guvernamentale, care c`ntau, ]ipau, b\teau din palme [i chiuiau c`nd eu am urcat pe scen\. Iubeam acest spirit al lor [i le-am spus c`t de mult `i admiram [i c`t apreciam munca

desf\[urat\ de aceste grupuri, care erau adesea puse `n situa]ii periculoase, pentru a construi [i sus]ine societatea civil\ [i democra]ia. ONG-urile s`nt for]e care ajut\ la ]inerea sub observa]ie a sectorului privat [i a guvernului. Am vorbit despre ONG-urile pe care le v\zusem `n ac]iune `n alte p\r]i ale lumii, iar apoi am citit T\cere, poezia scris\ pentru mine de eleva din New Delhi. Se pare c\ a fost antidotul perfect pentru `ncercarea guvernului chinez de a anihila forumul ONG [i de a reduce la t\cere cuvintele [i ideile at`tor femei. Am fost `mb\rb\tat\ de curajul [i de pasiunea unor femei care c\l\toriser\ mii de kilometri, cu mari eforturi, pentru a rupe t\cerea [i a-[i face auzite vocile `n ap\rarea cauzei lor. Chiar [i dup\ mul]i ani, scenele la care am fost martor\ la Huairou mi-au r\mas ad`nc `ntip\rite `n minte. Rareori vede cineva at`t de tangibil, `ntr-un singur loc, diferen]ele dintre via]a `ntr-o societate liber\ [i via]a sub control guvernamental. O dat\ ce a devenit clar c\ voi face controversata vizit\ `n China, administra]ia a cerut s\ m\ opresc o zi [i `n Mongolia, fost satelit sovietic, ce a preferat `n 1990 calea democra]iei dec`t s\ urmeze o conducere comunist\, cum era cea a ]\rii vecine, China. T`n\ra democra]ie `nt`mpina mari greut\]i pentru c\ robinetul ajutorului sovietic fusese `nchis [i ]ara se confrunta cu dificult\]i economice. Era important pentru Statele Unite s\-[i arate sprijinul pentru poporul mongol [i pentru conducerea nou-aleas\, iar o vizit\ din partea Primei Doamne `n una dintre cele mai `ndep\rtate capitale ale lumii era un mod de a o face. Ulan Bator este cea mai r\coroas\ capital\ a lumii [i nici chiar la `nceputul lui septembrie z\pada nu e un lucru neobi[nuit. Dar am sosit `ntr-o zi deosebit de senin\, pe un soare str\lucitor. Am condus aproximativ patruzeci [i cinci de minute pe [oselele care br\zdau c`mpiile `nalte, pentru a vizita una dintre miile de familii nomade din Mongolia. Trei genera]ii ale acestei familii locuiau `n dou\ corturi mari, cunoscute sub numele de ger, f\cute din postav

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 426

426

Istorie trqitq

427

gros, `ntins peste un cadru de lemn. Adusesem `n dar o [a confec]ionat\ manual, iar c`nd i-am dat-o bunicului patriarh, i-am explicat c\ so]ul meu venea dintr-o zon\ cu cai [i vaci. Pun`nd `ntreb\ri printr-un interpret, am aflat c\ acela era locul unde `[i stabileau locuin]a de var\ [i c\ se preg\teau s\ plece cur`nd spre casa lor de iarn\, undeva l`ng\ de[ertul Gobi, unde vremea este mai bl`nd\. C\l\toreau cu lucrurile de strict\ necesitate, cu calul [i cu c\ru]a, [i se hr\neau cu carne, lapte de iap\ [i produse lactate f\cute din el, `ntocmai cum f\cuser\ str\mo[ii lor cu sute de ani `n urm\. Via]a lor `n step\ era uimitoare prin vastitatea ei, prin senin\tate [i prin frumuse]ea natural\. Copiii familiei c\l\reau pe cai, iar frumoasa [i t`n\ra lor mam\ mi-a ar\tat cum s\ mulg o iap\. ~n\untrul ger-ului familiei, fiecare centimetru p\trat avea o utilizare func]ional\. Singurul semn al tehnologiei moderne era un radio tranzistor vechi [i ruginit. Conform ospitalit\]ii `n Mongolia, ni s-a oferit un vas cu lapte de iap\ fermentat. Mi s-a p\rut c\ are un gust ca de iaurt l\sat de pe o zi pe alta, nu ceva dup\ care s\ m\ dau `n v`nt, dar nu at`t de `ngrozitor `nc`t s\ nu pot s\-l sorb cu polite]e. Le-am oferit cu generozitate ni[te mostre din presa american\, dar to]i au refuzat. ~n ziua urm\toare, c`nd unul dintre medicii de la Casa Alb\ care c\l\torea cu noi `n vizitele peste hotare noi `i spuneam doctorul Doom a aflat despre aventura mea culinar\, mi-a ordonat s\ urmez un tratament serios cu antibiotice, pentru a `mpiedica s\ m\ contaminez cu o cumplit\ boal\ de la animale. Nu [tii c\ te po]i `mboln\vi de la laptele nefiert? m-a apostrofat el. Eram fascinat\ de acest loc [i de via]a oamenilor, dar aveam programat s\ iau pr`nzul cu pre[edintele Ochirbat, urmat de un ceai cu un grup de femei [i apoi un cuv`nt adresat studen]ilor de la Universitatea Na]ional\. Trebuia s\ plec\m. ~n Ulan Bator nu erau urme ale culturii mongole indigene, deoarece sovieticii distruseser\ majoritatea cl\dirilor [i a monumentelor specific mongole [i le `nlocuiser\ cu blocuri searbede, specifice erei staliniste. Oamenilor li se interzisese chiar [i s\ rosteasc\

numele lui Ginghis Han, liderul care a condus vastul imperiu mongol `n secolul al XIII-lea. Pe c`nd mergeam spre Ulan Bator, oamenii st\teau grupa]i pe marginea [oselei, pentru a privi curio[i cum treceau ma[inile noastre. Nu ne f\ceau semn cu m`na [i nici nu strigau, cum fac de obicei mul]imile `n multe ]\ri; respectul era oferit `n lini[te. Am apreciat extraordinara primire f\cut\ unui demnitar american, cu toate c\ am aflat mai t`rziu c\ [irul de ma[ini a fost o atrac]ie la fel de mare ca [i propria-mi persoan\. Dup\ fiecare paragraf al discursului meu de la universitate a trebuit s\ m\ opresc, pentru c\ vorbele mele erau traduse `n mongol\. Am vorbit despre curajul poporului mongol [i al conducerii lui, `ndemn`ndu-i s\-[i continue lupta pentru democra]ie. Winston Lord a venit cu ideea c\ Mongolia ar trebui dat\ ca exemplu pentru oricine se `ndoie[te de puterea democra]iei de a prinde r\d\cini `n locuri unde acest lucru nu e de a[teptat. Iar Lissa a c`ntat un refren: L\sa]i-i s\ vin\ `n Mongolia! De atunci `nainte, ori de c`te ori am vizitat o ]ar\ care se str\duia s\ devin\ democratic\, `ncepeam s\ c`nt\m refrenul: L\sa]i-i s\ vin\ `n Mongolia! {i a[a ar [i trebui s\ fac\. ~n zborul spre cas\, m-am g`ndit c`te dintre femeile pe care le-am `nt`lnit p\reau s\ se identifice cu problemele care m\ preocupau pe mine [i pe fiecare dintre ele, d`ndu-mi un profund sentiment al leg\turii [i al solidarit\]ii cu femeile din `ntreaga lume. Poate c\ eu mi-am definit ideile `n aceast\ vizit\, dar femeile pe care le-am `nt`lnit meritau respectul lumii datorit\ vie]ii [i realiz\rilor lor `n pofida nenum\ratelor piedici. Cu siguran]\ [i-au c`[tigat tot respectul meu.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 428

Istorie trqitq

429

~NTRERUPEREA ACTIVIT|}II
M-am `ntors din Asia la timp pentru a o preg\ti pe Chelsea pentru noul an [colar. Cu toate c\ `nc\ se bucura de impulsul meu matern de a o ajuta, avea cincisprezece ani [i era dornic\ s\-[i testeze independen]a. I-am dat voie s\ plece singur\, c`nd mi-a cerut s-o las s\ c\l\toreasc\ `mpreun\ cu prietenii ei, `n loc s\ merg mereu `n urma ei `ntr-o ma[in\ condus\ de agen]i ai Serviciului Secret. Voiam s-o las s\ tr\iasc\ exact ca o adolescent\ obi[nuit\, cu toate c\ [tiam am`ndou\ c\ situa]ia ei este oricum, dar nu obi[nuit\. ~n ciuda diferen]elor evidente pe care le impunea via]a de la Casa Alb\, `[i petrecea timpul `n mijlocul prietenilor, la [coal\, la biseric\ [i la balet. Cinci zile pe s\pt\m`n\, dup\ [coal\, lua c`teva lec]ii de balet la {coala de Balet din Washington, apoi se `ntorcea la Casa Alb\, pentru a rezolva mul]imea de teme pentru acas\ pe care o primeau cei care voiau s\ se `nscrie la colegiu. Chelsea nu mai avea nevoie [i nici nu se mai bucura `ntotdeauna de prezen]a mea protectoare, a[a c\ aveam timp s\ m\ ocup de terminarea c\r]ii mele It Takes a Village. Am dedicat multe ore scrisului [i m-am str\duit s\ termin totul p`n\ la Ziua Recuno[tin]ei. Pl\nuiam s\ merg `n America Latin\ `n octombrie, pentru prima dat\, pentru a participa la `ntrunirea anual\ a Primelor Doamne din emisfera vestic\. Bill [i cu mine g\zduiser\m o `nt`lnire la nivel `nalt a Americilor la Miami, `n decembrie 1994, care ne-a dat prilejul s\ `nt`lnim liderii din toate emisferele [i pe so]iile lor. Bill era hot\r`t ca

Statele Unite s\ joace un rol pozitiv `n promovarea valorilor democratice `n zon\, deoarece fiecare ]ar\ cu excep]ia Cubei avea acum o democra]ie. Aceasta era o veste bun\ pentru oamenii din zon\ [i pentru Statele Unite, dar guvernul american trebuia s\-i ajute pe vecinii no[tri s\ fac\ progrese pentru `mbun\t\]irea economiei, `nl\turarea s\r\ciei, sc\derea analfabetismului [i `mbun\t\]irea sistemului de s\n\tate. Sf`r[itul conflictelor interne [i promisiunea unui comer] extins [i a posibilit\]ilor de investi]ii puteau ridica standardul de via]\ [i puteau duce, `ntr-o zi, la o alian]\ a acestor ]\ri, `ncep`nd de la Canada arctic\ p`n\ la punctul cel mai sudic al Argentinei. Dar era nevoie de o munc\ enorm\ pentru a crea posibilitatea unei astfel de prosperit\]i. Totu[i, `n aceast\ c\l\torie m\ `ndreptam spre sud s\ v\d dezvoltarea programelor implementate de Statele Unite pentru femei [i copii, al c\ror statut reflecta direct progresul politic [i economic al unei na]iuni. Eram dornic\ s\ lucrez cu oamenii de acolo pentru a dezvolta [i a implementa un program comun de eradicare a pojarului [i de reducere a ratei mortalit\]ii materne `n zon\. ~n trecut, politica american\ `n regiune vizase ob]inerea de ajutor extern pentru grup\rile militare care se opuneau comunismului [i socialismului, dar uneori f\ceau represalii asupra propriilor cet\]eni. Guverne americane succesive au sprijinit regimuri care comiteau `nc\lc\ri ale drepturilor omului din El Salvador p`n\ `n Chile. Administra]ia Clinton a sperat s\ clarifice faptul c\ Statele Unite nu vor mai ignora astfel de abuzuri. M-am oprit mai `nt`i `n Nicaragua, ]ar\ cu peste patru milioane de locuitori, marca]i de anii de r\zboi civil [i de un cutremur de propor]ii care aproape a distrus capitala Managua `n 1972. Violeta Chamorro, prima femeie pre[edinte a statului Nicaragua, conducea un guvern ambi]ios, dar fragil, `ntr-o ]ar\ care `n ultimele decade cunoscuse doar dictatura [i r\zboiul. ~n 1990, la una din primele alegeri democratice legale din istoria acestei ]\ri, pre[edintele Chamorro s-a bucurat de o victorie surprinz\toare ca lider al mi[c\rii

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 430

430

Istorie trqitq

431

de opozi]ie. O femeie elegant\, care atr\gea privirile, m-a `nt`mpinat la re[edin]a din Managua. O transformase `ntr-un mausoleu pentru fostul ei so], `nver[unat editor de ziar, asasinat de for]ele loiale dictatorului Anastasio Somoza, `n 1978. ~n curte se afla ma[ina ciuruit\ de gloan]e a so]ului ei un memento mori al mediului periculos `n care guverna. ~nc\ o dat\, am fost uimit\ de curajul unei femei a c\rei tragedie personal\ a dus-o la lupta pentru democra]ie [i `mpotriva puterii nelegitime. ~n unul dintre cele mai s\race cartiere din Managua, am vizitat femei care formaser\ un grup de microcredite de `mprumut numit Mamele unite, sprijinit de USAID [i condus de Funda]ia pentru Asisten]\ Interna]ional\ Comunitar\ (FINCA). Aceste femei erau un exemplu excelent de succes al ajutorului extern american pus `n practic\. Ele mi-au ar\tat produsele pe care le f\cuser\ sau le achizi]ionaser\ spre rev`nzare plase pentru ]`n]ari, produse de panifica]ie, piese pentru automobile. Una dintre femei m-a surprins c`nd a spus c\ m-a v\zut la televizor, vizit`nd locul unde s-a pus `n aplicare proiectul SEWA, `n Ahmadabad, India. Indiencele s`nt ca noi? m-a `ntrebat ea. I-am spus c\ [i femeile pe care le-am `nt`lnit `n India voiau s\-[i `mbun\t\]easc\ via]a c`[tig`nd bani care s\ le dea posibilitatea de a-[i trimite copiii la [coal\, de a-[i aranja casele [i de a reinvesti profiturile `n afaceri proprii. ~nt`lnirea aceasta mi-a `nt\rit hot\r`rea de a depune `n continuare eforturi pentru a cre[te suma de bani pe care guvernul nostru o investea `n proiectele de microcredit din lume [i de a stabili proiecte de microcredit `n ]ara noastr\. ~n 1994, sus]inusem crearea unui fond de dezvoltare financiar\ care s\ sprijine b\ncile de pe teritoriul Statelor Unite care ofereau finan]\ri, `mprumuturi [i sume de bani oamenilor din zone afectate, ignora]i de b\ncile tradi]ionale. Eram convins\ c\ microcreditele puteau ajuta oamenii, dar majoritatea ]\rilor aveau nevoie de politici economice na]ionale bune, cum erau cele din Chile, unde am f\cut urm\toarea vizit\.

Chile fusese ani de zile sub brutalul regim dictatorial al generalului Augusto Pinochet, care abdicase `n 1989. Sub pre[edintele democrat Eduardo Frei, Chile devenea un model global de succes economic [i politic. So]ia lui Frei, Marta Larrachea de Frei, era o Prim\ Doamn\ pe placul inimii mele. Ajutat\ de un grup de profesioni[ti, ea rezolva probleme de genul microfinan]\rilor sau al reformei educa]iei. La un proiect pentru microcredite `n capitala ]\rii, Santiago, eu [i Marta am `nt`lnit o femeie care se `mprumutase pentru a cump\ra o ma[in\ nou\ de cusut necesar\ afacerii ei `n confec]ii. C`nd ne-a spus c\ se sim]ea ca o pas\re eliberat\ din colivie, am sperat c\ toate femeile vor fi libere `n cele din urm\ [i vor fi preg\tite s\ fac\ propriile alegeri `n via]\ precum cele patru fiice ale Martei sau fiica mea. Fernando Henrique Cardoso, pre[edinte al Braziliei din 1994, venise [i el la conducere hot\r`t s\ revitalizeze economia dup\ o perioad\ de instabilitate. So]ia lui, Ruth Cardoso, sociolog, avea o pozi]ie oficial\ `n guvernul so]ului ei, lucr`nd la `mbun\t\]irea condi]iilor de via]\ ale brazilienilor s\raci din ora[ele aglomerate [i din vastele zone rurale. M-am `nt`lnit cu familia Cardoso la re[edin]a preziden]ial\ din Brasilia, un complex modernist din sticl\, o]el [i marmur\. La adunarea convocat\ de Ruth, am discutat despre statutul femeilor `n Brazilia. Era o evaluare mixt\. Pentru femeile educate, cu stare, alegerile erau multiple, `n mare contrast cu majoritatea femeilor din Brazilia care nu aveau nici educa]ie [i nici posibilit\]i. Familia Cardoso mi-a spus c\ aveau ca prim scop schimbarea sistemului educa]ional, `n care inegalitatea era intensificat\, pentru c\ educa]ia primar\ public\ se desf\[ura `n multe p\r]i ale ]\rii doar c`teva ore pe zi, limit`nd astfel posibilit\]ile unei bune educa]ii doar la cei care `[i puteau permite s\ frecventeze [coli private sau profesori priva]i. Accesul la o educa]ie mai `nalt\ era, `n general, gratuit pentru to]i absolven]ii, dar majoritatea f\ceau parte din p\turile de sus ale societ\]ii.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 432

432

Istorie trqitq

433

Discrepan]a dintre boga]i [i s\raci ie[ea mai clar `n eviden]\ `n Salvador de Bahia, aflat pe coasta Braziliei. Binecunoscut pentru amestecul interesant de influen]e culturale, Salvadorul este un ora[ care pulseaz\ de influen]ele afro-brazilienilor, ai c\ror str\mo[i fuseser\ adu[i acolo ca sclavi. ~ntr-o pia]\ plin\ de b\ie]i joviali, cu chef de via]\, am privit spectacolul unui grup Olodum, o senza]ie local\, care a devenit cunoscut\ sub numele de Trupa lui Paul Simon. Av`nd `n componen]\ zeci de b\ie]i care b\teau `n tobe de toate formele [i m\rimile, Olodum c`nta o muzic\ electrizant\ asurzitoare, care f\cea mul]imea s\ danseze `n strad\. Dac\ Olodum ilustra expresia pozitiv\ a vie]ii oamenilor din Salvador, o maternitate pe care am vizitat-o `n diminea]a urm\toare scotea `n eviden]\ dificult\]ile vie]ii de zi cu zi. Jum\tate dintre pacien]i erau mame cu copii nou-n\scu]i; cealalt\ jum\tate erau pacientele de la ginecologie, multe dintre ele afl`ndu-se acolo din cauza avorturilor prost f\cute. Ministrul S\n\t\]ii, care `mi era ghid la vizita din spital, mi-a spus deschis c\, `n ciuda legilor `mpotriva avorturilor, femeile bogate au acces la contracep]ie dac\ fac aceast\ alegere; femeile s\race, nu. P`n\ s\ sosesc la Asuncin, capitala Paraguayului, pentru `nt`lnirea cu Primele Doamne, v\zusem dovada a milioane de probleme cu care se confrunta America Latin\, precum [i solu]iile cele mai importante. La conferin]\, am lucrat `mpreun\ la un plan de vaccinare a copiilor `mpotriva pojarului [i la extinderea posibilit\]ii fetelor de a merge la [coal\. ~n drumul spre o recep]ie g\zduit\ de pre[edintele Juan Carlos Wasmosy [i de so]ia lui, Maria Teresa Carrasco de Wasmosy, la palatul preziden]ial, m-am urcat `n autobuz [i am g\sit un loc liber l`ng\ o doamn\ cu o `nf\]i[are pl\cut\, cu p\rul alb. Mi se p\rea o figur\ familiar\, dar nu puteam s\-mi amintesc cine era. ~ncerc`nd s\ o identific, am `ntrebat-o c`t `i luase s\ ajung\ `n Paraguay (lucru care avea s\-mi dea indicii despre a[ezarea geografic\ a ]\rii din care venea) [i cum mergeau treburile acolo.

Bine, mi-a spus ea cu o fa]\ `mpietrit\. Cu excep]ia embargoului. M\ a[ezasem tocmai l`ng\ Vilma Espin, cumnata lui Fidel Castro, care `l reprezenta la conferin]\. Din fericire, nimeni nu a interpretat gre[it a[ezarea mea acolo, ca o `ncercare de apropiere de Cuba. Cu toate c\ aceast\ vizit\ a durat doar cinci zile, s-a transformat `ntr-un proiect pentru viitoarele mele c\l\torii `n America Central\ [i de Sud [i `n Marea Caraibilor, iar contactele mele personale au consolidat valoarea rela]iilor care s\ u[ureze calea spre cooperare `n proiecte importante. Deja v\zusem importan]a unor astfel de rela]ii `n contexul din Orientul Mijlociu. Cu c`teva s\pt\m`ni `nainte de vizita mea `n America Latin\, regina Noor a Iordanului, Leah Rabin [i Suzanne Mubarak veniser\ la Washington cu so]ii lor pentru semnarea unui acord de pace istoric ce punea cap\t ocupa]iei militare israeliene `n anumite ora[e din Cisiordania. ~nainte de ceremonia oficial\ de semnare, `n 28 septembrie 1995, am organizat la Casa Alb\ un ceai pentru so]iile liderilor din Orientul Mijlociu. ~n Camera Oval\ Galben\ de la etajul al doilea, Leah, Suzanne, Noor [i cu mine ne-am salutat ca ni[te vechi prietene. Ne-am dat silin]a s\ o `nt`mpin\m bine pe noua membr\ a grupului, Suha Arafat, so]ia liderului palestinian. Eram curioas\ `n privin]a ei. {tiam c\ provine dintr-o familie palestinian\ important\ [i c\ mama ei, Raymonda Tawil, era o celebr\ poet\ [i eseist\, o femeie neconven]ional\ `n cultura ei. Suha, care lucrase pentru PLO1 `nainte de c\s\toria ei surprinz\toare, era mult mai t`n\r\ dec`t Arafat. De cur`nd n\scuse o feti]\, iar acest lucru ne-a dat motiv de conversa]ie. Fiecare am `ncercat s\ o facem s\ se simt\ confortabil, dar ea nu prea p\rea `n largul ei. Leah, Suzanne, Noor [i cu mine am discutat adesea despre negocierile aflate `n desf\[urare. Nu schimbam secrete de stat, dar aveam acces la informa]ii neoficiale [i idei generale, iar Noor sau Leah uneori m\ sunau pentru un mesaj pe care regele sau prim-ministrul `l transmitea pre[edintelui pe c\i neoficiale.
1 Palestine Liberation Organization, organiza]ie format\ din c`teva grupuri palestiniene

care se opun Israelului (n.red.).

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 434

434

Istorie trqitq

435

Acum `mi amintesc de acea dup\-amiaz\ lini[tit\ din toamna anului 1995, ca de o perioad\ de calm `naintea unei furtuni groaznice. St`nd de vorb\ despre semnarea tratatului, mai t`rziu `n cursul zilei, regele Hussein a glumit cu mine pe seama regulii de interzicere a fumatului pe care o introdusesem la Casa Alb\. Cel pu]in nici prim-ministrul Rabin [i nici eu nu am fumat c`t am fost aici Mul]umesc foarte mult pentru influen]a bun\ pe care a]i avut-o `n aceast\ privin]\. M-am oferit s\ abrog aceast\ regul\ pentru el [i pentru premierul Rabin, dar a refuzat orice privilegiu. Pe deasupra, va garanta c\ `nt`lnirile s`nt scurte! a ad\ugat el. Recep]ia din seara aceea de la Galeria Corcoran aflat\ `n apropiere s-a transformat `ntr-un maraton oratoric. C`nd Yitzhak Rabin, care a urmat dup\ discursul epopeic al lui Yasser Arafat, s-a urcat `n cele din urm\ la tribun\, s-a uitat direct la Arafat [i a spus: {ti]i, `n Israel este o vorb\: ce sport evreiesc cuno[ti? Scrierea discursurilor. S-a oprit pentru aplauze. ~ncep s\ cred, domnule pre[edinte Arafat, c\ mai-mai s`nte]i evreu. Arafat a gustat gluma, `n timp ce restul publicului r`dea. ~ntors acas\, Rabin a f\cut toate eforturile pentru a asigura un viitor `n care Israelul s\ fie `n afara pericolului violen]ei [i terorismului. ~n mod tragic, nu a tr\it s\-[i realizeze visul. S`mb\t\, 4 noiembrie 1995, eram sus, lucr`nd la cartea mea, c`nd Bill m-a sunat s\-mi spun\ c\ Rabin fusese `mpu[cat c`nd plecase de la o `ntrunire de pace `n Tel Aviv. Asasinul nu era un palestinian sau un arab, ci un israelian fanatic de dreapta care `l condamna pe Rabin pentru negocierile cu palestinienii [i acordul teritorii `n schimbul p\cii. Am alergat jos [i l-am g\sit pe Bill `nconjurat de consilieri. L-am prins `n bra]e [i l-am ]inut a[a. Era o pierdere profund personal\. L-am admirat pe Rabin ca lider, iar Bill `l considera prieten chiar un model patern. Ne-am retras `n dormitor pentru a fi

singuri cu durerea noastr\. Dou\ ore mai t`rziu, Bill a rostit una dintre cele mai elocvente [i mai mi[c\toare declara]ii ale pre[edin]iei sale, lu`ndu-[i r\mas-bun de la un mare lider [i prieten. ~n seara aceasta, p\m`ntul pentru care [i-a dat via]a este `n doliu. Dar vreau ca lumea s\-[i aminteasc\ de faptul c\ prim-ministrul Rabin a spus aceste cuvinte la Casa Alb\, cu doar o lun\ `n urm\: S\ nu l\s\m p\m`ntul pe care curg lapte [i miere s\ devin\ un p\m`nt pe care curg s`nge [i lacrimi. S\ `mpiedic\m s\ se `nt`mple acest lucru. Acum depinde de noi, de to]i cei din Israel, din Orientul Mijlociu [i din `ntreaga lume, care t`njesc dup\ pace [i o iubesc, s\ ne asigur\m c\ nu se va mai `nt`mpla. Yitzhak Rabin a fost partenerul [i prietenul meu. L-am admirat [i l-am iubit foarte mult. Deoarece cuvintele nu pot exprima adev\ratele mele sentimente, l\sa]i-m\ doar s\ spun shalom, chaver la revedere, prietene! Aceste ultime cuvinte rostite `n ebraic\ s-au transformat `ntr-un hohot de pl`ns care le-a `nt\rit. C`nd am ajuns `n Israel pentru funeraliile lui Rabin, am v\zut buc\]i mari de carton sau de p`nz\ pe care erau citate cuvintele lui Bill. Bill a invitat o delega]ie distins\ incluz`ndu-i pe fo[tii pre[edin]i Jimmy Carter [i George H.W. Bush, pe pre[edintele [efilor de personal [i patruzeci de membri ai Congresului s\ c\l\toreasc\ `mpreun\ cu noi pentru a participa la funeraliile de la Ierusalim pe 6 noiembrie. C`nd am sosit, Bill [i cu mine am mers imediat s\ o vedem pe Leah la re[edin]a ei. Mi se fr`ngea inima pentru ea. Ca [i Jackie Kennedy, era cu so]ul ei c`nd fusese `mpu[cat. P\rea tras\ la fa]\ [i mai b\tr`n\ dec`t cu c`teva s\pt\m`ni `n urm\, la Washington. Nu prea avem cuvinte potrivite pentru triste]ea noastr\. La serviciul funerar de la cimitirul Har Herzl, regi arabi, prim-mini[tri [i pre[edin]i [i-au ar\tat regretul pentru un r\zboinic care murise pentru pace. Dup\ ce Bill [i-a rostit necrologul, Leah l-a `mbr\]i[at `ndelung. Cel mai puternic tribut era cel mai personal. Nepoata lui Rabin, Noa Ben Artzi-Pelossof, i-a vorbit iubitului s\u bunic:

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 436

436

Istorie trqitq

437

Bunicule, tu ai fost st`lpul de foc ce lumina `n tab\r\, iar acum noi s`ntem doar o tab\r\ l\sat\ singur\ `n `ntuneric [i ne este at`t de frig! Din motive de securitate, Arafat nu a participat la funeralii, dar Bill s-a `nt`lnit cu Mubarak, cu Hussein [i cu Shimon Peres, prim-ministru interimar, care negociase Acordul de la Oslo [i `mp\r]ise Premiul Nobel pentru Pace cu Arafat [i Rabin, `n 1994. A[a cum elocvent ne-a amintit nepoata lui Rabin, pacea este ca un c\min fragil, un foc care trebuie `ntre]inut tot timpul ca s\ nu moar\. ~n lungul zbor `napoi spre Washington, Bill i-a invitat pe pre[edin]ii Carter [i Bush s\ mearg\ cu el `n sala de conferin]e a Air Force One pentru a dep\na amintiri despre Rabin [i pentru a discuta despre procesul de pace `n Orientul Mijlociu. Carter supervizase cu succes Acordul de la Camp David dintre Israel [i Egipt, iar Bush participase la Conferin]a de la Madrid, care a str`ns laolalt\ pentru discu]ii de pace toate p\r]ile implicate din Orientul Mijlociu. C`nd, `n cele din urm\, s-a hot\r`t s\ se odihneasc\ pu]in, Bill [i cu mine ne-am `ndreptat spre zona preziden]ial\ din fa]a avionului, care avea un birou, o baie [i un compartiment cu dou\ canapele. Bill [i cu mine nu [tiam sigur cum trebuie s\ g\zduim doi fo[ti pre[edin]i, a[a c\ le-am oferit paturile rabatabile din relativ confortabilele [i spa]ioasele cabinete ale medicului [i ale surorii medicale. Restul invita]ilor no[tri s-au `ntins pe canapele sau `n locurile lor din cabinele VIP aflate `n spatele avionului. C`teva zile mai t`rziu, am aflat c\ Newt Gingrich fusese nemul]umit de g\zduire [i de faptul c\ el [i al]ii trebuiser\ s\ foloseasc\ ie[irea pe scara din spate, c`nd avionul a sosit la Baza Andrews a For]elor Aeriene. ~nc\ din prim\vara precedent\ se preg\tise o dezbatere asupra bugetului federal, c`nd republicanii care controlau Congresul au `nceput s\ proiecteze legi de finan]are care s\ reflecte principiile contractului lor cu America. Ei voiau s\ realizeze at`t o reducere substan]ial\ a taxelor, c`t [i un buget care s-ar fi echilibrat abia peste [apte ani, o combina]ie care sfida legile aritmeticii [i putea fi realizat\ doar

cu mari reduceri `n domeniul educa]iei, al protec]iei mediului [i al programelor de s\n\tate, cum erau Medicare [i Medicaid. Au venit cu un set de propuneri pentru reforma asisten]ei sociale, care includeau idei de inginerie social\ draconice, precum neacordarea ajutorului social pe via]\ mamelor singure sub optsprezece ani. Au votat anularea unui proiect de sc\dere a primelor de asigurare, cresc`nd astfel efectiv ratele acestora pentru pensionari. Bill a fost `ntotdeauna dornic s\ lucreze cu republicanii, dar bugetul lor era inacceptabil. El a spus c\ se va opune prin veto oric\rei legi care va ataca Medicare, ce `i va afecta pe copii sau `i va l\sa pe b\tr`ni `n nesiguran]\. A anun]at c\ va pune la dispozi]ie propriul buget echilibrat, f\r\ reducerile drastice [i cifrele false ale planului Gingrich. P`n\ la sf`r[itul verii, republicanii `nc\ nu c\zuser\ de acord `n privin]a bugetului, iar la sf`r[itul anului fiscal, la 30 septembrie, guvernul r\m`nea f\r\ fonduri de operare. Congresul [i pre[edintele au c\zut de acord asupra unei hot\r`ri de continuare o prelungire temporar\ a exerci]iului bugetar care autoriza Trezoreria s\ emit\ cecuri, `n timp ce negocierile continuau. Dar aceast\ hot\r`re de umplere a golurilor urma s\ expire pe 13 noiembrie, la miezul nop]ii, [i nu exista nici un buget nou [i nici un acord de extindere a celui vechi. Deoarece se apropia termenul limit\ pentru buget, eu `ncercam s\ respect propriul termen limit\ pentru cartea neterminat\, scriind [i rescriind nebune[te capitolele. Dar am c`nt\rit, direct sau prin personalul meu, c`t de crucial consideram eu faptul ca Bill s\ se opun\ priorit\]ilor bugetului, a[a cum fuseser\ ele stabilite de Gingrich. ~n ciuda amenin]\rilor republicanilor c\ vor `nchide guvernul, Bill a respins noua rezolu]ie pe care i-au trimis-o dup\ funeraliile lui Rabin, care era chiar mai dur\. Gingrich p\rea s\ joace `n rolul puiului politician, dar `[i subestimase adversarii. Bill a respins prin veto [i aceast\ hot\r`re. ~n timp ce Bill era implicat `n negocieri nesf`r[ite `n Aripa de Vest, venea adesea s\ m\ `ntrebe ce credeam despre o anumit\ problem\.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 438

438

Istorie trqitq

439

{tia c\ m\ intereseaz\ propunerile republicanilor privind Medicare [i Medicaid [i l-am `ntrebat dac\ un membru al personalului meu Jennifer Klein putea participa la negocieri [i putea analiza [i explica exact cum anume sugestiile republicanilor ar putea pune `n pericol Medicare sau distruge Medicaid. ~n privin]a acestor subiecte sensibile voiam acces direct la oamenii lui Bill. El a fost de acord [i, c`t au durat disputele pentru buget, Jen l-a ajutat pe Chris Jennings sf\tuitorul principal al pre[edintelui `n probleme de s\n\tate [i persoana pe a c\rei experien]\ m\ puteam baza, `n tot timpul [ederii mele la Casa Alb\ s\ conduc\ eforturile administra]iei de a proteja aceste programe [i altele privind s\n\tatea. Pe 13 noiembrie, guvernul r\m`nea f\r\ bani pe care s\-i poat\ cheltui, iar pre[edintele, pentru a respecta legea, trebuia s\ opreasc\ activitatea administra]iei. Aceasta era o decizie capital\ pentru Bill. Era `ngrijorat din cauza efectelor `nchiderii u[ilor guvernului [i a concedierii a peste 800 000 de lucr\tori federali. Doar angaja]ii considera]i esen]iali puteau r\m`ne `n mod legal `n posturile lor, `ns\ muncind f\r\ s\ fie pl\ti]i. Nu a fost finan]at un program ca Meals on Wheels1, expun`nd la risc aproximativ [ase sute de mii de persoane `n v`rst\ care depindeau de el. Administra]ia federal\ nu putea realiza mii de v`nz\ri de case. Departamentul pentru Problemele Veteranilor a `ncetat s\ le mai pl\teasc\ at`t v\duvelor unor veterani, c`t [i altor beneficiari poli]ele de asigurare de via]\ care li se cuveneau. Parcul Na]ional Yellowstone [i Marele Canion i-au `ntors pe vizitatori din drum. Dou\ camioane `nc\rcate cu brazi de Cr\ciun, destina]i s\ ajung\ la Parada p\cii de la Washington, au fost oprite undeva `n estul statului Ohio, pentru c\ administra]ia Parcului Na]ional nu putea s\-i descarce [i nici s\-i planteze pentru ceremonie. O lini[te ciudat\ s-a a[ternut peste Casa Alb\. Majoritatea angaja]ilor din re[edin]\ [i din Aripa de Est au fost trimi[i acas\. Serviciul Secret era considerat esen]ial; func]ionarii [i cei care aveau grij\ de flori, nu. Personalul din Aripa de Est a fost redus de la
1 Mas\ pe ro]i, servirea mesei la domiciliu (n.red.).

patru sute treizeci la aproximativ nou\zeci de persoane; personalul meu oficial a fost redus la patru oameni. Voluntarii `ncercau s\ `i `nlocuiasc\ pentru a face fa]\ muncii care nu `nceta `n nici o `mprejurare. Dar acestea erau inconveniente mici. Dac\ nu se lua nici o hot\r`re, problemele reale urmau s\ apar\ la `nceputul lunii, c`nd trebuiau achitate pl\]ile guvernului. {i eram `ngrijorat\ `n leg\tur\ cu ceea ce vom face dac\ ar fi ap\rut alt\ urgen]\ na]ional\ sau alt\ criz\ interna]ional\. Fiecare grup d\dea vina pe cel\lalt pentru colapsul guvernului, dar Gingrich s-a `n]eles pe 15 noiembrie cu ni[te reporteri la un mic dejun. Gingrich a sugerat c\ trimisese Casei Albe o versiune mai inflexibil\ [i dur\ a bugetului pentru c\ sim]ise c\ Bill `l umilise `n Air Force One, `n timpul `ntoarcerii de la funeraliile prim-ministrului Rabin. Este p\cat, dar cred c\ este omene[te, a spus Gingrich. Stai `n avion dou\zeci [i patru de ore [i nimeni nu vorbe[te cu tine, apoi ]i se spune s\ cobori din avion pe u[a din spate Te `ntrebi pur [i simplu unde le s`nt manierele. Unde le e polite]ea? ~n ziua urm\toare, pe prima pagin\ a ziarului New York Daily News era scris cu litere enorme PL~NGI, COPILE! deasupra unei caricaturi a lui Gingrich `n scutece. ~n dup\-amiaza aceea, Casa Alb\ a dat la iveal\ o fotografie f\cut\ de fotograful Casei Albe, Bob McNeely. Era Gingrich `n avion vorbind cu pre[edintele [i cu liderul majorit\]ii, Dole, p\r`nd perfect mul]umit. Vorbele lui Gingrich [i fotografia erau `n toat\ mass-media. Cu o remarc\ autoindulgent\, el [i-a garantat credibilitatea [i a dat asigur\ri c\ poporul american [tia s\ blameze Congresul, nu administra]ia, pentru colapsul guvernamental. Lupta nu se terminase, dar c`mpul de b\taie se schimba. Guvernul a fost `nchis timp de [ase zile, cea mai lung\ perioad\ din istorie. Ambele p\r]i au hot\r`t, `n cele din urm\, o alt\ prelungire a exerci]iului bugetar care s\ finan]eze guvernul p`n\ la 15 decembrie. Mul]i oameni `nduraser\ o team\ enorm\ [i greut\]i, dar, pentru a salva ]ara, era esen]ial ca Bill s\ r\m`n\ pe pozi]ie.

O poveste traita_revizuita.qxd

8/28/04

12:05 AM

Page 440

440

Istorie trqitq

441

C`nd privesc programul nostru din ultimele trei luni ale anului 1995, e greu de crezut c`te evenimente [i probleme am rezolvat. ~n cele din urm\, am f\cut retu[urile finale pentru It Takes a Village `n timpul unei alte Zile a Recuno[tin]ei la Camp David, `nconjurat\ de familie [i de prieteni apropia]i. Apoi a venit vremea s\ `ncepem anotimpul s\rb\torilor de iarn\ cu Parada P\cii [i cu ceremonia na]ional\ de luminare a bradului, cu acel brad care ne-a fost trimis `n cele din urm\, c`nd guvernul s-a redeschis. Pe 28 noiembrie, Bill [i cu mine ne-am `mbarcat pentru o vizit\ oficial\ `n Anglia, Irlanda, Germania [i Spania. Prima oar\ am fost `n Anglia `n 1973 cu Bill, c`nd am pierdut `nceputul anului universitar la Facultatea de Drept de la Yale. Deoarece nu prea aveam bani, am zburat cu bilet redus pentru studen]i mai pu]in de o sut\ de dolari fiecare , am stat `n locuri ieftine care ofereau [i micul dejun sau pe la prieteni [i ne-am f\cut programul pe care `l doream. ~n 1995 `ns\ ne `ntorceam `n Anglia cu Air Force One, mergeam pe str\zi `ntr-o limuzin\ blindat\ [i fiecare minut ne era programat. Rela]ia lui Bill cu prim-ministrul Major `ncepuse s\-[i piard\ din cordialitate c`nd am aflat c\ guvernul Major a cooperat cu prima administra]ie Bush, `ncerc`nd s\ g\seasc\ dovezi ale ac]iunilor lui Bill `n Anglia, din timpul protestelor studen]e[ti `mpotriva R\zboiului din Vietnam. Nu existau astfel de dovezi, dar amestecul evident al conservatorilor englezi `n politica american\ ne punea pe g`nduri. Rela]iile au `nceput s\ devin\ [i mai reci `n 1994, c`nd Bill i-a acordat o viz\ lui Gerry Adams, conduc\torul Sinn Fein, aripa politic\ a Armatei Republicane Irlandeze (IRA). Nici un pre[edinte american nu se implicase vreodat\ `n medierea problemelor irlandezilor, dar Bill era hot\r`t s\ ajute la g\sirea unei solu]ii. N