Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Secventierea acizilor nucleici PCR Clonarea unor gene Vectori Transfectii Animale transgenice; linii knock-out
Proiect desfasurat pe durata a 13 ani: 1990 2003 Initiat de U.S. Dept. of Energy + National Institute of Health
Partener major: Wellcome Trust (UK) Alte contributii: Japonia, Franta, Germania, China etc
25000)
Determinarea Crearea
intregii secvente de nucleotide din ADN-ul uman (aprox. 3 miliarde) unor baze de date cu aceste informatii de instrumente pentru analiza and tehnologiilor catre sectorul privat
Perfectionarea Transferul
Identificarea
Centromerii contin secvente cu grad inalt de repetitivitate, dificil de mapat cu tehnicile actuale Telomerele contin la randul lor secvente repetitive, de multe ori sunt incomplete / se pierd partial la replicarea ADN-ului Existenta multigenelor locusuri cromozomiale care contin gene multiple, corelate functional si intricate, dificil de identificat individual Aprox. 93% din ADN a fost efectiv cartografiat in prezent; studiul telomerelor si centromerilor ramane limitat de tehnologia actuala
http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/home.shtml
Cromozomul 1
Cel mai mare dintre cromozomii umani; contine aprox. 8% din informatia genetica Boli genetice:
Cromozomii 2 si 4
Au cea mai mica rata de recombinare dintre cromozomii umani Cromozomul 2 unic prin provenienta (fuziunea a 2 cromozomi ancestrali) Cromozomul 4:
Cromozomii 3, 5, 6
Cromozomul 3
Cea mai scazuta rata de duplicare segmentala Zone implicate in diferite cancere
Cromozomul 5
Redundanta informationala mare, continut genetic scazut Implicat in atrofia musculara spinala
Cromozomul 6
Contine cea mai mare secventa de codificare a ARN-t (activitate transcriptionala) Gene implicate in cancer, schizofrenie, autoimunitate
Biologie Celulara si Histologie 5. Biologie moleculara
Cromozomii 7, 8, 9
Cromozomul 7
Cromozomul 8
Cromozomul 9
Gene implicate in transsexualitate spontana (reversie de sex mascul femela) Gene tumorale: leucemii, melanoame familiale etc
Biologie Celulara si Histologie 5. Biologie moleculara
Cromozomul 10
Cromozomul 11
Unul dintre cei mai bogati in gene Numarul cel mai mare de gene ptr receptori olfactivi
Cromozomul 12
Cromozomul 13
Leucemii, limfoame, alte cancere 2 gene asociate diabetului Gene implicate in tulburari psihiatrice
Contine gena cancerului de san (de tip II) Contine gena asociata retinoblastomului
Cromozomul 14
Cromozomul 15
Cromozomul 16
Cromozomul 17
Duplicare segmentala mare Gene implicate in boala polichistica renala, leucemii acute
Cea mai mare diferenta de structura dintre un cromozom uman si cromozomi similari mamalieni
Cromozomul 18
Cromozomul 19
Translocarea 14-18 este una din cele mai comune cauze genetice de cancer la oameni
Cromozomul 20
Cromozomul 21
Contine gene prionice (boala Creutzfeld-Jacob) Implicat in diabetul zaharat de tip II, obezitate, cataracta, boala Graves
Cel mai mic cromozom O copie suplimentara (trisomie) determina sindromul Down
Cromozomii 22, X, Y
Cromozomul 22
Cromozomul X
Cromozomul Y
Exemplu cromozomul 21
http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/posters/chromosome/chooser.shtml
Baze de date
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/projects/genome/guide/human/
http://genome.ucsc.edu/
Ensembl Genome Browser (Wellcome Trust Sanger Institute & EMBL-European Bioinformatics Institute
http://www.ensembl.org/
http://www.ebi.ac.uk/embl/index.html
Medicina moleculara:
Diagnostic timpuriu al bolilor / predispozitiilor la o boala Design rational de medicamente Terapie genica Farmacogenomica
Aplicatii de genomica microbiana pentru a obtine biocombustibili, sisteme de detectare a poluantilor, tehnici de purificare a mediului
Este identificata o noua secventa genetica Este specificat produsul (proteina) secventei genetice respective Este specificata functia produsului respectiv Este dezvoltata o metoda de valorificare a produsului genei, care poate fi utilizata de specialisti din domeniu
Patentele sunt pe o perioada de 20 de ani Patentarea prespune si punerea la dispozitie a intregii informatii referitoare la produsul patentat Informatii suplimentare (argumente pro/contra, situatia legala in USA etc):
http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/elsi/patents.shtml
Secventierea ADN
Reprezinta succesiunea de proceduri utilizate pentru identificarea secventei de nucleotide intr-un lant de and Metode de baza:
Bazata pe inducerea unor modificari chimice ale ADN-ului si apoi clivarea lantului la nivelula cestor modificari Utilizata in prezent doar in domenii restranse (studiul interactiunilor ADNproteine etc)
Necesita: un lant simplu de ADN (single-stranded), un primer (secventa de ADN care serveste ca punct de plecare a polimerizarii), ADN-polimeraza si nucleotide marcate radioactiv sau fluorescent Fragmentele sintetizate sunt denaturate termic si separate prin electroforeza pe gel si autoradiografie / fotografie UV
Biologie Celulara si Histologie 5. Biologie moleculara
Electroforeza capilara
Dye-termination method
DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica
Secventierea ADN
Metoda shotgun
Cromozomii sunt taiati in fragmente mai mici Fiecare fragment este folosit ca matrita pentru crearea unor fragmente noi, care difera de original printr-o singura baza (care urmeaza a fi identificata intr-o etapa ulterioara) Fragmentele dintr-un set sunt separate prin electroforeza pe gel Markeri fluorescenti de generatie noua permit separarea fragmentelor din cadrul aceleiasi benzi de migrare in gel Se identifica ultima baza azotata din fiecare fragment se recreaza astfel secventa originala de A T C G pentru fiecare fragment Rezultatele sunt analizate de sisteme de secventiere automate, obtinandu-se o cromatograma in 4 culori, cu varfuri corespunzatoare celor patru baze azotate Dupa citirea bazelor, secventele scurte sunt reconstituite pe calculator si este analizata structura lor din punctul de vedere al tipului de informatie genetica stocata.
Fragmentul de ADN-ul care se doreste a fi amplificat Primeri = secvente de nucleotide complementare celor doua capete ale lantului de ADN ADN-polimeraza Nucleotide Buffer, ioni divalenti
Utilizare:
Secventializarea ADN-ului (citirea informatiei genetice) Clonari Scopuri diagnostice Crearea de plasmide, vectori pentru utilizarea in ingineria genetica Scopuri criminalistice
PCR
http://highered.mcgraw-hill.com/olc/dl/120078/micro15.swf
Clonari de gene
Clonari de gene
Clonare moleculara = izolarea unei anumite portiuni de ADN si realizarea de copii multiple ale acesteia
http://highered.mcgraw-hill.com/olc/dl/120078/micro10.swf
DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie 5. Biologie moleculara
Vectori
Sunt
molecule de ADN utilizate pentru transferarea de material genetic strain intr-o celula de vectori:
Tipuri
Transferul
Plasmide
Fragmente de ADN dublu spiralat, de obicei circulare Capabile de autoreplicare Se pot integra sau nu in genomul celulei gazda Origine bacteriana / sinteza in vitro Utilizare in transfectii, terapie genica
Wikimedia Commons
http://highered.mcgraw-hill.com/olc/dl/120082/bio35.swf
DBB Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie 5. Biologie moleculara
Vectori virali
Bacteriofagi virusuri care infecteaza bacterii Retrovirusuri se integreaza in genom, se replica o data cu celula gazda Lentivirusuri (subclasa a Retrovirusurilor) Adenovirusuri nu se integreaza in genom, nu se replica o data cu celula gazda (utilizare limitata; genereaza un raspuns imun puternic utilizare in crearea de vaccinuri)
CONDITII DE UTILIZARE: Nepatogene pentru oameni / manipulate genetic pentru a nu fi patogene Toxicitate redusa pentru celulele pe care le infecteaza Stabilitate sa nu prezinte mutatii frecvente Specificitate pentru o anumita linie celulara
Vectori virali
Bacteriofag
Vector lentiviral
Wikimedia Commons Wikimedia Commons
Cromozomi artificiali
Cromozomi Cromozomi Cromozomi
de drojdie (YAC yeast artificial chromosome) bacterieni (BAC) umani (HAC) functioneaza ca un cromozom suplimentar (47), sunt multiplicati la diviziunea celulara; pot fi utilizati pentru introducerea in celula de gene noi
Transfectii
Reprezinta transferul intr-o celula de material genetic strain, cu ajutorul unui vector Metode:
Utilizarea unor plasmide + a unei modalitati de destabilizare temporara a membranei celulare, pentru a permite intrarea ADN-ului plasmidic in celula
Metoda fosfatului de calciu (istorica; functioneaza!) Utilizare de lipozomi in care este inclus plasmidul, si care fuzioneaza cu membranele celulare Utilizare de polimeri cationici de care se ataseaza ADN-ul, care ulterior sunt introdusi in celule prin endocitoza Electroporare, ultrasonoporare, magnetoporare, soc termic etc.
Transfer mai simplu; are loc infectia celulelor care vin in contact cu virusul modificat genetic, infectie care se propaga rapid in toata cultura de celule
Animale transgenice
Crearea, in scopuri de cercetare, a unor linii de animale de laborator (soareci, sobolani etc), ce prezinta o anumita mutatie a unei gene Utilitate:
Modele pentru anumite boli Studierea implicarii anumitor gene in anumite lanturi de control, in aparitia anumitor maladii
Expert Reviews in Molecular Medicine, Vol. 5; 7 April 2003 Generation of YAC-transgenic mice Kenneth R. Peterson
Linii knock-out
Linii de organisme modificate genetic (de obicei soareci), la care una sau mai multe gene au fost blocate de la expresie Utilizate in studiul patogeniei unor boli
Wikimedia Commons
Screening genetic
Screening al purtatorilor (identificarea persoanelor care poseda o gena din doua necesare transmiterii unei boli genetice) Diagnostic prenatal Teste in perioada presimptomatica la persoanele cu risc pentru boli genetice (Coree Huntington, Alzheimer, cancer de san, etc) Medicina legala
Terapie genica
Introducerea in genom a unei gene normale (clonata), care sa inlocuiasca gena cu defect cauzatoare a unei boli genetice Cum se introduce gena?
Vectori:
Terapia genica
Durata scurta a efectului in prezent, integrarea genei in genom este de scurta durata, fiind necesare sedinte multiple de terapie Controlul raspunsului imun declansat de prima sedinta de terapie, accentuat la repetarea sedintei Probleme speciale legate de vectorii virali efecte adverse nedorite (raspuns inflamator, toxicitate, declansarea raspunsului imun, posibilitatea redobandirii virulentei odata incorporat in genomul gazdei) Bolile multigenice dificultati in identificarea tuturor genelor implicate, ale tipului de intricare functionala; dificultati in inlocuirea tuturor regiunilor de genom implicate
Terapia genica
2008: UCL Institute of Ophthalmology and Moorfields Eye Hospital NIHR Biomedical Research Centre ameliorarea vederii in urma terapiei genice a unei forme ereditare de cecitate 2007: University of Texas M. D. Anderson Cancer Center and the University of Texas Southwestern Medical Center - un studiu pe soareci, cu o combinatie de terapie genica + tehnici nanotehnologice de introducere a genelor au indus scaderea semnificativa a volumului unor tumori pulmonare 2006: National Cancer Institute (NCI) au obtinut limfocite modificate genetic care ataca cu succes celule tumorale de melanom malign 2006: tratarea cu succes prin terapie genica a unor pacienti suferind de sindroame mieloide 2005: tratata cu succes surditatea datorata distrugerii celulelor cohleare, la hamsteri, prin introducerea unei gene care a determinat cresterea de noi celule cohleare Alte rezultate promitatoare deocamdata neconfirmate prin studii pe animale de laborator sau studii clinice: tratamentul Coreei Huntington, bolii Parkinson, talasemiei, fibrozei chistice, anumitor forme de cancer, leucemii, sicklemie etc
Farmacogenomica
Studiul felului in care bagajul genetic al unui individ afecteaza raspunsul organismului la medicamente
http://www.freewebs.com/pharmacogenomics/impactonyou.htm