Tema Formarea și perticularitățile statelor medieval în Europa.
I. Popoare şi limbi indo-europene
Patria primitivă: din nordul Mării Negre până în Asia Centrală („civilizaţia kurganelor”). Perioada: 3500 – 2500 î. Hr. Procesul de indo-europenizare a Europei (pe parcursul a două – trei milenii): aşezarea populaţiilor războinice de păstori şi agricultori peste populaţiile agricole neolitice impunându-şi tehnicile şi valorile spirituale. S-a produs procesul de aculturaţie – asimilarea de către un popor a elementelor de cultură şi civilizaţie străine, renunţând parţial sau total la cele proprii. Extindere: • Celţii – Europa vestică şi centrală; • Traco-ilirii – Europa sud-estică; • Latinii – Italia centrală; • Germanii, slavii, balticii – Europa nordică; Societate: sistemul tripartit (trifuncţional): • Funcţia politico-religioasă: preoţii şi suveranul; • Funcţia militară: războinicii (aristocraţia); • Funcţia economică: poporul (ţăranii şi orăşenii). Crearea regatelor barbare - germanice (sec. V): • Vizigoţii pătrund la sfârşitul secolului al IV-lea în Imperiul Roman. După ce ard şi jefuiesc Roma (410), trec în Peninsula Iberică unde pun bazele primului stat barbar. • Vandalii pradă Gallia, pătrund în Spania de unde sunt împinşi de vizigoţi în Africa de Nord unde întemeiază un regat propriu. • Burgunzii creează un stat în sud-estul Galliei. • Francii lui Clovis întemeiază regatul Merovingian (după numele dinastiei) în nordul Galliei. • Ostrogoţii conduşi de Teodoric pun bazele unui stat propriu în Italia. • Anglo-saxonii (sfârşitul secolului al V-lea – începutul secolului al VI-lea ) invadează pe mare Britania unde vor întemeia mai multe regate. • Longobarzii vor cucerii, începând cu secolul al VI-lea, Italia. Migraţiile slave (secolele VI-VII): • Slavii de răsărit au constituit popoarele bielorus, rus şi ucrainean. • Slavii de vest au format popoarele ceh, slovac şi polon; • Slavii de sud: sârbii, bulgarii şi croaţii. Migraţiile târzii ale popoarelor türcice şi mongole (secolele XI-XIII): • Uzii; • Pecenegii; • Cumanii; • Tătarii (mongolii); • Turcii. Consecinţele marilor migraţii: • Politice: constituirea regatelor barbare pe teritoriul fostului Imperiu Roman; • Etno-lingvistice: apar noi popoare şi familii de limbi indo-europene; • Sociale: apar noi categorii sociale, noi relaţii în cadrul societăţii; • Economic: decăderea comerţului şi a oraşelor, ruralizarea societăţii; • Religios: noile popoare europene adoptă creştinismul, turcii islamismul datorită contactului cu arabii.