Sunteți pe pagina 1din 6

Cei mai importanți domnitori

români

Asavei Mario Stefan


Basarab I
Basarab I este considerat fondatorul Țării Românești și a domnit
între anii 1310 – 1352. Istoricii îl considerau pe Basarab ca fiind
român. El era de fapt fiul lui Radu Negru Vodă, care descălecând
din Țara Făgărașului în Țara Românească, însoțit de supușii lui în
anul 1291, a contribuit la întemeierea Țării Româști. Radu Negru
Vodă a construit două biserici, una catolică și una ortodoxă, în
Câmpulung. În anul 1304 orașul Câmpulung devenea capitala
oficială a Țării Românești. Conform istoricilor, numele Basarabă ar
însemna în limba turcă veche părinte cuceritor sau stăpânitor.
Ipoteza a fost conturată de Constantin C. Giurescu și Dinu C.
Giurescu, însă conform altor istorici, numele ar însemna în cumană
prea sfânt, prea puternic, izbăvitorul. Începutul domniei lui Basarab
I a fost stabilit cu aproximație în 1310. Un document maghiar atestă
că el se afla la domnie încă din 1317, anul când Carol Robert de
Anjou a devenit regele Ungariei. După victoria de la Posada,
Basarab I a creat un stat independent, iar domnitorul a primit
apelativul de Basarab Întemeietorul. În jurul anului 1343, Basarab l-
a asociat la domnie pe fiul său Nicolae Alexandru, care a plecat la
curtea regelui Ludovic I al Ungariei pentru a-l convinge să reia
relațiile dintre Ungaria și Țara Românească. Apoi, Basarab a
participat alături de regele ungar la campania militară împotriva
tătarilor, ceea ce a dus la stăpânirea de către el a teritoriului aflat la
nordul gurilor Dunării, cunoscut mai târziu sub numele de
Basarabia.
Vlad Țepeș
Numit și Dracula, a fost domnitor al Țării
Românești în 1448, 1456-1462 și 1476. Numele
lui a devenit extrem de popular și este poate
cel mai cunoscut domnitor peste hotare. Turcii
îl numeau Țepeș pentru că pedeapsa lui
preferată era trasul în țeapă. El a fost un
domnitor autoritar, care i-a pedepsit pe
trădători, fie că era vorba despre fapte
dovedite, bănuieli sau suspiciuni de trădare.
Legendele spun despre Țepeș că a fost unul
dintre cei mai aspri domnitori și că nu suporta
hoții, leneșii și mincinoșii, făcând tot posibilul să
îi alunge din țară. A rămas în istorie pentru
duritatea lui și felul agresiv de a rezolva orice
potențială dorință de trădare.
Ștefan cel Mare
Considerat o personalitate marcantă în istoria
României, a fost un diplomat și un conducător militar.
Și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare
formată din mica boierime. A reușit să impună
conducători favorabili în țările vecine mici și a făcut
alianțe menite să le împiedice să obțină o poziție
hegemonică față de Moldova. A dus peste 40 de
războaie sau bătălii pe parcursul domniei sale,
majoritatea câștigându-le. Una dintre cele mai
legendare a fost împotriva lui Matei Corvin în 1467, la
Baia, sau Bătălia de la Vaslui, împotriva unei armate
otomane, în 1457. A construit multe mănăstiri și
biserici în Moldova, Țara Românească, Transilvania sau
la Muntele Athos. Ștefan cel Mare a fost căsătorit de
trei ori cu Evdochia, din familia imperială bizantină și
Maria Voichiția. A avut șapte copii, iar Bogdan al III-lea
a fost cel care a preluat tronul după moartea lui, la 2
iulie 1504.
Mihai Viteazul
A domnit în Țara Românească între 1593 și 1600. Înainte să ajungă
pe tron, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic
domnesc și ban al Craiovei. „Acest Mihai Vodă, după ce au luat
domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu
se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine
iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa
dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă
și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den
Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”, se
arată în cronica lui Radu Popescu. În tinerețe a fost negustor, mai
apoi și-a început cariera de boier. A fost numit domn al Munteniei în
1593 și tot în acel an a ajuns la București. În primul an de domnie,
supușii lui Mihai Viteazul au fost obligați să plătească și mai multe
biruri. El a decis ridicarea împotriva Porții Otomane și s-a aliat cu
Sigismund Bathory , iar două mii de soldați au venit la București. A
reușit să stăpânească între 1599-1600 cele trei țări reunite. În
primăvara lui 1600, Mihai Viteazul a devenit conștient de pericolul
pe care îl reprezenta Regatul Poloniei și influența lui asupra
Moldovei. A hotărât să declanșeze o campanie preventivă în
Moldova, așa că pleacă la Prejmer și le spune ostașilor că vor trece
Carpații pentru a îl alunga pe Ieremia Movilă de pe tronul Moldovei.
Îl învinge pe Ieremia Movilă la Bacău și realizează prima unire a
țărilor române. Mihai Viteazul a cucerit Moldova invocând ca motiv
alianța lui Ieremia Movilă cu turcii și tătarii.
Iancu de Hunedoara
A ocupat consecutiv funcțiile de ban de Severin în 1438-1441,
voievod al Transilvaniei în 1441-1446, guvernator și căpitan general
al regatului în 1453-1456. S-a născut în jurul anului 1387, într-o
familie înnobilată pentru merite deosebite. Tatăl lui se numea Voicu,
iar regele Sigismund i-a dăruit domeniul regal al Hunedoarei. Iancu
de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei între anii 1441 și 1456.
A studiat multă vreme tactica de luptă a otomanilor și s-a remarcat
prin calitățile de comandat militar. A obținut o victorie la Sântimbru,
asupra forțelor comandate de Vidin. Această victorie i-a asigurat o
imagine bună în Europa. Ultima confruntare cu otomanii a fost în
1456. A murit de ciumă în același an și a fost înmormântat în
catedrala catolică de la Alba-Iulia. Ce bătălii a dus Iancu de
Hunedoara:
18 martie 1442: Bătălia de la Sântimbru.
2 martie 1442: Bătălia de la Sibiu.
2 septembrie 1442: Bătălia de la Ialomița.
20 noiembrie 1443: Bătălia de la Niš.
12 decembrie 1443: Bătălia de la Zlatiţa.
2 ianuarie 1444: Bătălia de la Ialovăţ.
10 noiembrie 1444: Bătălia de la Varna.
august-octombrie 1445: Bătălia de la Dunăre.
17-19 octombrie 1446: Bătălia de la Kosovopolje (Câmpia Mierlei).
14 iulie 1456: Bătălia de la Szalânkemen.
4-23 iulie 1456: Bătălia de la Belgrad.

S-ar putea să vă placă și