a ca si 'a' în "masa"
e ca si 'e' în "tren"
i ca si 'i' în "bingo"
o ca si 'o' în "dor"
u ca si 'u' în "tu"
y ca si 'iu' în "ciuc"
Vocalele a, o si u se folosesc si în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronuntiei lor.
Umlautul se noteaza în scris cu semnul diacritic numit "trema", format din doua puncte plasate
orizontal deasupra literei: ä, ö si ü, iar la majuscule: Ä, Ö si Ü.
ä se pronunta ca si 'e' în "tren";
ö se pronunta ca si 'eo';
ü se pronunta ca si 'iu';
In limba germana vocalele pot fi scurte sau lungi.
O vocala este mai scurta daca urmeaza un dublet de consoana. Asta se întampla doar din cauza
dubletului.
Pe de alta parte, daca urmeaza un 'h', acesta nu este pronuntat, dar lungeste vocala.
O mica exceptie este 'i', care este lungit prin adaugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'.
Consoanele in limba germana se pronunta astfel:
b ca si 'b' în "bara"
c ca si 't' în tara înainte de 'i' si 'e'; ca si 'c' în "carne" altfel
d ca si 'd' în "din"
f ca si 'f' în "foc"
g ca si 'g' în "gara"
h ca si 'h' în "hamac"
j ca si 'i' în "iobag"
k ca si 'c' in "camera"
l ca si 'l' in "litru"
m ca si 'm' in "mama"
n ca si 'n' in "nimeni"
p ca si 'p' in "parc"
q ca si 'c' in "cuantum" (urmat de "u", aproape întodeauna)
r ca si 'r' în "rob"
s ca si 'z' în "zar"
t ca si 't' în "top"
v ca si 'f' în "fata"
w ca si 'v' în "victima"
x ca si 'x' în "xilofon"
z ca si 't' în tap
ß ca si 's' în "sirag"
Diftongi si alte grupari de litere:
u ca si 'au' în "miau"
ah ca si 'a' în "barca", mai lug decât 'a'
äu ca si 'oai' în "casoaie"
ei ca si 'ai' în "mai"
eu ca si 'oi' în "casoi"
eh ca si 'e' mai lung
ie ca si 'ii' în "copii", mai lung decât 'i'
ieh la fel ca 'ie'
oh ca si 'oo' în "alcool", mai lung decât 'o'
uh ca si 'u' în "mult", mai lung ca 'u'
ch dupa 'a', 'o' si 'u' ca si 'h' în "harta"
ch dupa 'i' si 'e' ca si 'ci' în "ciuda"
ch la începutul cuvântului ca si 'c' în "caracter"
ck ca si 'cc' în "accident"
ng ca si 'ng' în "împung"
ph ca si 'f' în "fata"
sch ca si 's' în "sirag"
sp la începutul cuvântului ca si 'sp' în "sprit"
ss ca si 's' în "vis", spre deosebire de 'ß', scureteaza vocale pe care o succede
st la începutul cuvântului ca si 'st' în "sterge"
Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.
A a (a)
Ä ä (e)
B b (be)
C c (ţe)
D d (de)
E e (e)
F f (ef)
G g (ghi)
H h (ha)
I i (i)
J j (iot)
( in interiorul cuv se pronunta "i")
K k (ka)
L l (el)
M m (em)
N n (en)
O o (o)
Ö ö (o lung)
P p (pe)
Q q (ku)
R r (er)
S s (es)
(la inceputul cuv se pronunta "ș")
ß (s)
( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ß )
T t (te)
U u (u)
Ü ü (iu)
V v (fao)
( in interiorul cuv se pronunta "f")
W w (ve)
X x (iks)
Y y (iepsilon)
( in interiorul cuv se pronunta "iu")
Z z (ţet)
• În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!:
în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö
si ü.
• Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
• Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f]: ab [ap] ,
Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
• Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca
scurtimea vocalei premergãtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
• Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând fatul cã vocala
premergãtoare se pronuntã scurt. ex : Sack, Deck, Bock, ....
• Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã
este vorba de o vocalã lungã ex : Bahn, sehr, Huhn,.....
• La începutul cuvintelor de origine strãine grupul ch se pronunþã [k] ex : Chor,
Charakter,…
• Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când
vorbim foarte clar. Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la
vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen
• Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
• Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând
doar un r foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....
Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru das A, das B .... etc.
Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.
0 - null (nul)
1 - eins (ainţ)
2 - zwei (ţvai)
3 - drei (drai)
4 - vier (fir)
5 - fünf (fiunf)
6 - sechs (zehs)
7 - sieben (ziben)
8 - acht (aht)
9 - neun (noin)
10 - zehn (ţen)
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare
batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la
11 - 20 :
11 - elf (elf)
12 - zwölf (ţvolf)
13 - dreizehn (draiţen)
14 - vierzehn (firţen)
15 - fünfzehn (fiunfţen)
16 - sechszehn (zehsţen)
17 - siebzehn (zibţen)
18 - achtzehn (ahtţen)
19 - neunzehn (noinţen)
20 - zwanzig (ţvanţig)
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice
la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri
familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreißig
31 - einunddreißig
32 - zweiunddreißig
33 - dreiunddreißig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fünfzig
51 - einundfünfzig
52 - zweiundfünfzig
53 - dreiundfünfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreißig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
• -ig se citeste ca -ih;
• Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!!
facand numeralul 20 -zwanzig;
• Accentul cade pe prima silaba;
• Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste)
ein.und.neunzig
Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.
Forme de salut in limba germana
Pa ! = Tschüss ! (ciuss)
Da = Ja (ia)
Nu = Nein (nain)
Multumesc mult ! = Danke schön!/ Vielen Dank ! (danche șoon/ viilen dank)
Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.
Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/
Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.
Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. =
Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.
Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumäner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.
Wie heißt du? / Wie heißen Sie? - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma
numesc.....
Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.
Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so
gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? -
Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? -
Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.
Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.
Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =
Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.
Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa va intreb
ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.
Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va
deranjez? - Nu, intrati va rog.
Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.
Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.